Plen
Ședința Senatului din 7 februarie 2002
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.9/16-02-2002

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2002 > 07-02-2002 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 7 februarie 2002

Aprobarea programului de lucru și a ordinii de zi

Ședința a început la ora 9,20.

Lucrările au fost conduse de domnul senator Doru Ioan Tărăcilă, vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii senatori Puskás Valentin-Zoltán și Ion Vela, secretari ai Senatului.

 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Doamnelor și domnilor senatori,

Vă rog să-mi permiteți să declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 7 februarie 2002, ședința fiind condusă de subsemnatul, în calitate de vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii senatori Puskás ValentinZoltán și Ion Vela, secretari ai Senatului.

Din totalul de 140 de colegi, și-au înregistrat prezența electronic, până în acest moment, un număr de 104 senatori, absentând motivat de la lucrările Senatului 4 colegi, 3 fiind membri ai Guvernului, iar un coleg, domnul senator Ioan Belu, fiind bolnav.

Cvorumul de ședință este de 71 de senatori.

Programul de lucru al zilei de astăzi, lucrări în plen până la ora 13,00. Ordinea de zi este cea care v-a fost distribuită.

În legătură cu programul de lucru aveți obiecțiuni?

Dacă nu sunt, vă rog să vă pronunțați prin vot asupra acestuia. Vă rog să votați.

Programul de lucru al Senatului pentru ziua de astăzi este aprobat de plen cu 89 de voturi pentru și două abțineri.

În legătură cu ordinea de zi aveți obiecțiuni? Nefiind, vă rog să vă pronunțați prin vot.

Ordinea de zi este aprobată de plen cu 89 de voturi pentru, două contra și două abțineri.

 
Aprobarea programului de lucru pentru perioada 11-16.02.2002

Pentru săptămâna viitoare, Biroul permanent vă propune, în urma ședinței de ieri, în urma întâlnirii cu liderii grupurilor parlamentare, două ședințe în plen, luni și joi, marți și miercuri, lucrări în comisiile permanente, ședința Biroului permanent al Senatului, miercuri, la ora 13,00.

Ordinea de zi o vom distribui domnilor senatori până la ora 12,00, adresându-vă rugămintea să treceți să vă ridicați din casete toate materialele.

În legătură cu programul de lucru al săptămânii viitoare aveți obiecțiuni? Dacă nu sunt, vă rog să vă pronunțați prin vot.

Programul de lucru al săptămânii viitoare este aprobat de plenul Senatului, în unanimitate, cu 85 de voturi.

Dezbaterea și adoptarea proiectului Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 147/2001 pentru ratificarea Aranjamentului stand-by dintre România și Fondul Monetar Internațional și a Memorandumului cu privire la politicile economice și financiare ale Guvernului României în perioada 2001-2002, convenite prin schimb de scrisori între București și Washington, prin scrisoarea din 17 octombrie 2001 a Ministerului Finanțelor Publice și a Băncii Naționale a României și răspunsul din 31 octombrie 2001 al Fondului Monetar Internațional

Întreb dacă din partea Guvernului este prezent reprezentantul la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 147/2001. (Discuții la masa prezidiului.)

Întreb pe domnii colegi dacă doresc să facă intervenții, întrucât scrisoarea pe care noi am trimis-o prevedea începerea ședinței la ora 9,30. Cred că m-am grăbit eu.

Da, vă rog, domnul senator Paul Păcuraru. Aveți dreptul la o intervenție de 5 minute.

 

Domnul Nicolae Paul Anton Păcuraru:

Mulțumesc, domnule președinte, pentru extinderea intervenției. Eu nu doresc cinci minute. Doresc o singură precizare.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 147/2001, care este, de fapt, poate unul dintre cele mai importante puncte pe care le avem astăzi în discuție pe ordinea de zi, a fost inițial prevăzută să o discutăm în ziua de luni.

Pentru că luni a fost în organizare alegerea Biroului permanent și au apărut aspecte tehnice și pentru că subiectul era foarte important, domnul președinte Nicolae Văcăroiu a solicitat ca, în mod expres, această ordonanță să fie pusă la punctul 1 pe ordinea de zi de astăzi și să fie în mod imperios asigurată prezența domnului ministru al finanțelor.

Solicităm ca, într-adevăr, această cerință să fie respectată, pentru că, pe de o parte, este în curs o negociere și este important să știm ce se întâmplă cu acest subiect la Guvern, pe de altă parte, prezentarea și susținerea ordonanței trebuie să fie făcută, evident, de cel mai abilitat membru al Guvernului.

Deci solicităm ca această discuție la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 147/2001 - îmi pare rău că nu am consumat decât două minute - să fie făcută în prezența domnului ministru al finanțelor.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sunt de acord cu solicitarea dumneavoastră. Dacă-mi permiteți, aș dori să vă și răspund. Scrisoarea către Ministerul Finanțelor Publice a fost înaintată, s-a discutat cu domnul ministru Tănăsescu, dar ora la care noi am precizat că vom lua în dezbatere acest punct din ordinea de zi era 9,30. Am început eu mai repede ședința, în speranța că sunt câteva chestiuni organizatorice. S-a luat legătura imediat la minister. Domnul ministru este în drum spre Senat. De aceea, rugămintea ar fi să nu suspendăm ședința, pentru că ceilalți reprezentanți ai Executivului vor fi invitați la dezbateri în plen în funcție de durata dezbaterilor la acest proiect de lege, de aceea nu i-am chemat pe toți în acest moment și să începem cu acest proiect de lege, întrucât astăzi este ședință de Guvern.

Vă rog, dacă mai sunt și alte probleme organizatorice, acum avem timp disponibil. Vă rog, dacă aveți de ridicat probleme de orice natură... Se scriu în stenogramă, rămân pentru istorie...

Are cuvântul domnul senator Lupoi.

 
 

Domnul Mihail Lupoi:

Domnule președinte,

S-a difuzat la Biroul permanent un material pe care cred că l-ați văzut și dumneavoastră în legătură cu Fondul Monetar Internațional și cu criza din Argentina.

Acolo este un punct extrem de dur, ca să mă exprim așa, în care se spune clar că Fondul Monetar Internațional se va transforma în ceva gen A.V.A.B., adică ceva care va gestiona falimentele.

Poate că e util, înainte de a discuta un acord standby cu Fondul Monetar Internațional, domnul ministru al finanțelor să ne explice și nouă puțin. Semnăm un acord cu o instituție care girează falimentul României sau...? Și, mă rog, și al altor țări, nu numai al României.

Deci cunoașteți materialul, nu vreau să dau detalii prea multe, dar cred că domnul ministru al finanțelor ne este dator cu o explicație pe această temă, dat fiind că materialul nu este redactat de Partidul România Mare, ci a fost trimis chiar de Guvern, de un membru al Guvernului.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Am luat măsuri să fie distribuit grupurilor parlamentare.

Sigur că aveți posibilitatea, în timpul dezbaterilor, să puneți o astfel de întrebare domnului ministru Tănăsescu, în cadrul ședinței de astăzi.

Domnul Ștefan Viorel, ceva...? (Discuții la masa prezidiului.)

Domnul președinte Mircea Ionescu-Quintus.

 
 

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Poate că ar fi fost mai bine să stau pe scaunul meu, dar noi trebuie să vorbim între noi, așa, colegial. Avem două ședințe de plen pe săptămână: lunea după-amiază și joia dimineața, mai ales ședința de joia dimineața, care este dedicată în întregime dezbaterilor legislative.

Observația este valabilă și pentru grupul nostru parlamentar, și pentru alte grupuri.

Nu știu, ar trebui să găsim ceva și, cât eram în Biroul permanent, tot am încercat, cu diverse stimulente, să-i facem pe colegii și colegele noastre, dar mai ales pe colegii noștri - colegele sunt mai conștiincioase - să înțeleagă că este o datorie, în primul rând față de oamenii care ne-au votat și care știu că majoritatea sau o bună parte din membrii celor două Camere tratează această problemă așa cum dezlegi un joc de cuvinte încrucișate sau nu, după cum ai... Este o datorie! Este o datorie față de oamenii aceștia care urmăresc activitatea noastră.

Dacă am face un apel acum, nici nu știu exact dacă ar corespunde cu înregistrarea electronică. Dar sigur că întotdeauna vorbim față de cei prezenți, și nu față de cei absenți, care, poate, nici nu ne ascultă acum, de prin birouri.

Eu aș ruga Biroul permanent - am făcut cinci ani parte din Biroul permanent și știu că este permanent ocupat de această problemă a prezenței - să încercăm să găsim acea soluție care să ne scutească de observațiile deranjante, mai ales când camerele de luat vederi se îndreaptă mai mult spre locurile libere.

Sigur că este greu să faci apel la cei absenți. Cei prezenți, în general, sunt prezenți, dar poate că este momentul... Suntem la început de sesiune. Mai la sfârșit, mă rog, mai obosim, dar, dacă suntem obosiți din primele zile, mă gândesc ce o să se întâmple pe la sfârșitul lunii iunie!

Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Sunt absolut de acord cu dumneavoastră. Și în legislatura trecută, și în această legislatură, chestiunea prezenței la lucrări, a prezenței la dezbateri în plen și în comisii a fost de mai multe ori analizată în Biroul permanent. Sigur, este o problemă a fiecărui senator, a Senatului, în ansamblu, dar cred că este o problemă, în primul rând, a grupurilor parlamentare.

Voi ridica miercuri această chestiune. Sigur că cel mai ușor este să procedăm administrativ, așa cum am promis de fiecare dată - deși ar fi școlărește -, împotriva colegilor care uită să vină la lucrări, tratând în mod ușuratic dezbaterile din Senat.

Salutăm prezența domnului ministru Mihai Tănăsescu, așa cum, de altfel, Domnia sa a promis. Îl invit la tribuna Senatului, pentru a lua în dezbatere proiectul Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 147/2001 pentru ratificarea Aranjamentului stand-by dintre România și Fondul Monetar Internațional și a Memorandumului cu privire la politicile economice și financiare ale Guvernului României în perioada 2001-2002, convenite prin schimb de scrisori între București și Washington, prin scrisoarea din 17 octombrie 2001 a Ministerului Finanțelor Publice și a Băncii Naționale a României și răspunsul din 31 octombrie 2001 al Fondului Monetar Internațional.

Îi invit pe colegii noștri din Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

Domnule ministru, vă rog să prezentați expunerea de motive la proiectul de lege.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu - ministrul finanțelor publice:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Bună dimineața, doamnelor și domnilor!

În primul rând, aș vrea să vă mulțumesc pentru că mi-ați acordat această posibilitate de a veni astăzi și a prezenta în fața Domniilor voastre acest proiect de lege.

În susținerea proiectului Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 147/2001 pentru ratificarea Aranjamentului stand-by dintre România și Fondul Monetar Internațional se prevede foarte clar că România este ferm angajată în colaborarea viitoare cu această instituție financiară internațională.

Datorită îndeplinirii condițiilor stabilite prin memorandum, Consiliul director al Fondului Monetar Internațional a aprobat cererea României, de sprijin financiar, prin acordarea unui credit stand-by de 300 de milioane de drepturi speciale de tragere, respectiv aproximativ 383 de milioane de dolari S.U.A. pe o perioadă de 18 luni, în perioada octombrie 2001 - aprilie 2003.

Împrumutul va fi eliberat în șapte tranșe. Prima tranșă a împrumutului avea ca termen de finalizare data de 15 februarie 2002. Datorită faptului că ea a fost cumpărată în cursul anului 2001, această condiționalitate a fost respectată.

A doua tranșă poate să fie cumpărată de către România până la data de 15 mai 2002. Următoarele tranșe au termen la 15 august 2002, 15 noiembrie 2002,

15 februarie 2003, și respectiv, ultima cumpărare posibilă,

15 aprilie 2003.

Ce prevede, în principal, acest nou agreement, acest stand-by cu Fondul Monetar Internațional?

În primul rând, sunt problemele legate de evoluția bugetului general consolidat, de politica bugetară care urmează să fie aplicată în anul 2002. Aici s-au făcut unele reduceri ale contribuțiilor, așa cum bine știți, prin aprobarea Legii bugetului pe anul în curs, s-a îmbunătățit sistemul de protecție socială, în contextul restructurării economice, printr-un set de măsuri care se conducă la promovarea stabilității sociale și reducerea sărăciei, s-a introdus venitul minim pe economie, s-a declanșat acest proces, al recorelării pensiilor, a crescut alocația pentru copii, concomitent cu o dimensionare a cheltuielilor aferente bugetului pentru susținerea deficitului bugetar.

Deficitul bugetar pe anul în curs, al bugetului general consolidat, a fost stabilit la 3% din produsul intern brut.

Totodată, prin această scrisoare de intenție, prin acest program care a fost aprobat de către Fondul Monetar Internațional, s-au avut în vedere și anumite probleme legate de politica monetară, a cursului de schimb, în principal pentru a atinge acest obiectiv foarte important, și anume obiectivul scăderii ratei inflației și în cursul anului 2002, așa cum ne-am propus, la o rată de circa 22%.

Totodată, s-a avut în vedere întărirea disciplinei financiare în sectorul întreprinderilor de stat, unde se vizează clar o reducere a deficitelor cvasifiscale, în special cele care se regăsesc în sectorul energetic, o limitare a creșterilor salariale la întreprinderile de stat care înregistrează pierderi, creșterea performanței financiare în societățile cu capital de stat.

S-au avut în vedere, de asemenea, unele ajustări de prețuri la sectorul energetic, la electricitate, la energie termică, în așa fel încât societățile respective să-și diminueze pierderile pe care le înregistrează an de an.

Spre informarea dumneavoastră, anul 2001 a făcut ca Societatea "Termoelectrica" să înregistreze o pierdere de peste 13.000 de miliarde, aproximativ 400 milioane dolari.

Sigur, aici, în sectorul energetic, lucrurile trebuie să continue, reforma structurală trebuie să fie accelerată, în așa fel încât, într-o perioadă cât mai scurtă de timp, să se îmbunătățească capacitatea financiară a acestui sector foarte important.

Totodată, în acest acord au fost prevăzute și unele politici de reforme structurale care se bazează pe un program de privatizare și restructurare în sectorul întreprinderilor, care include privatizarea Băncii Comerciale Române până la sfârșitul anului 2002, privatizarea unor întreprinderi importante, cum sunt ALRO, ALPROM, privatizarea unui număr de cel puțin 12 societăți mari până la sfârșitul lunii martie și, sigur, atingerea obiectivelor care au fost avute în vedere din programul PSAL cu Banca Mondială.

Față de datele pe care vi le-am prezentat, a fost întocmit acest proiect de lege pe care îl susținem, cu rugămintea de a fi aprobat în sesiunea dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Îl invit pe domnul președinte Ștefan Viorel să prezinte raportul comisiei noastre, comisie sesizată în fond.

 
 

Domnul Ștefan Viorel:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Comisia pentru buget, finanțe și bănci, luând în dezbatere prezentul proiect de lege, a reținut, în principal, parametrii aranjamentului stand-by și ai memorandumului, așa cum au fost prezentați de inițiatori în fața plenului, și vă propune spre dezbatere și adoptare prezentul proiect de lege, în forma adoptată de Camera Deputaților, fără amendamente.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, ne găsim în prezența unui proiect de lege care privește aprobarea unei ordonanțe de urgență, în conformitate cu prevederile regulamentului.

Invit colegii să-și spună punctul de vedere, în numele grupurilor parlamentare.

Din partea Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat și umanist), domnul senator Doru Laurian Bădulescu.

 
 

Domnul Doru-Laurian Bădulescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi, avem pe masa de lucru, spre analiză și adoptare, două tratate internaționale, Aranjamentul stand-by dintre România și Fondul Monetar Internațional MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 9/16.II.2002 4 și Memorandumul privind politicile din domeniul economicfinanciar ale Guvernului României pentru anii 20012002.

Se știe că, după negocieri îndelungate și profesioniste, aceste două documente de importanță fundamentală pentru starea și evoluția României au fost convenite prin scrisoarea din 17 octombrie 2001 a Ministerului Finanțelor Publice și a Băncii Naționale a României, respectiv răspunsul din 31 octombrie 2001 al Fondului Monetar Internațional. La început de februarie 2002, acestora li se adaugă o scrisoare suplimentară de intenție care se înscrie în procedura standard din relațiile Fondului cu țările membre, ca notificare oficială a unor evoluții înregistrate între momentul primei scrisori de intenție și momentul actual.

În primul rând, stimați colegi, trebuie subliniat faptul că aceste documente, așa cum vă este cunoscut, au fost aprobate prin ordonanță de urgență a Guvernului și au fost aduse imediat la cunoștința opiniei publice, fiind publicate în "Monitorul Oficial", spre deosebire de fostele guvernări cărora le-au trebuit aproape trei ani pentru un gest de transparență asemănător.

Proiectul de lege adus în atenția Senatului României constituie o relansare a relației România - Fondul Monetar Internațional și prin aceasta dobândește o importanță specifică, în condițiile în care România are nevoie de o infuzie financiară cu care Consiliul directorilor executivi ai Fondului Monetar Internațional a fost de acord, aprobând deja prima tranșă de împrumut.

Tranșa a doua, de 53 de milioane dolari, așa cum a arătat și domnul ministru, este programată până la 15 mai 2002.

Ținând seama de importanța deosebită pe care o au domeniile la care se referă proiectul de lege, apreciem că aranjamentul stand-by și memorandumul trebuie să primească puterea legiferării, demonstrând seriozitatea și capacitatea României de a respecta angajamentele asumate.

Atenția pe care o acordăm proiectului Legii privind Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 147/2001 este sporită și de alte semnificații. Astfel, cele două documente puse pe masa senatorilor, spre analiză și adoptare, sprijină dezideratul României de stabilitate internă, consolidarea revirimentului economic, a credibilității și performanțelor interne și internaționale.

În această ordine de idei, este corect să se constate că proiectul de lege mai sus menționat reliefează mai multe succese și toate în conexiune cu angajamentele cuprinse în ambele documente.

Aș putea cita faptul că, pentru prima dată, România a realizat un ritm de creștere economică de 5,1%, care este cel mai ridicat dintre țările învecinate și dintre țările candidate la admiterea la Uniunea Europeană și la integrarea în NATO.

Succesul este cu atât mai important cu cât el s-a realizat pe fondul recesiunii globale și, pe plan intern, al regresului economic și social sever din perioada 19971999, cu efecte grave pe termen mediu și lung.

Pentru prima dată după decembrie 1989 societatea românească a început un nou an cu bugetul construit, astfel încât să se asigure un deficit de numai 3% din produsul intern brut, aceasta fiind o exigență validată de Fondul Monetar Internațional, o dată cu semnarea aranjamentului stand-by.

Pentru prima dată în viața parlamentară din România post-decembristă, Guvernul, riscând chiar și o moțiune de cenzură, și-a angajat, potrivit Constituției, răspunderea sub formă de declarații de politică generală aprobată de Parlament, care i-a acordat astfel, în continuare, încrederea politică.

Pentru prima dată, relația Executiv - Parlament este restabilită și funcționează eficient, întărind sistemul politic și instituțional al statului de drept, asigurând stabilitatea și coerența actului legislativ.

Tot pentru prima dată, statul român, în raport cu perioadele anterioare, se bucură de cel mai larg și substanțial sprijin internațional.

În aceeași ordine de idei, remarcăm că este primul caz în istoria NATO când un singur stat, România, candidat la integrare, a fost acceptat să participe cu forțe militare la războiul antitero, trimițând în Afganistan detașamente de menținere a păcii.

Consolidarea credibilității României pe plan internațional este materializată și în decizia Consiliului miniștrilor de justiție și ai afacerilor interne ai Uniunii Europene de eliminare a vizelor pentru cetățenii români privind libera circulație în spațiul Schengen.

În consecință, considerăm că proiectul Legii privind Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 147/2001 trebuie aprobat de Senat. Aprobarea aceasta este în interesul României și-și va produce efectele în următorii doi ani.

Prin noul document legislativ se demonstrează coerență și responsabilitate în îndeplinirea angajamentelor asumate privind o serie de obiective, dintre care aș vrea să menționez doar faptul că principalele obiective macroeconomice pentru această perioadă, inflația coborâtă la 22% până la sfârșitul anului 2002, creșterea economică de 5% în 2002, deficitul contului curent limitat sub 6% din produsul intern brut, creșterea rezervelor oficiale la aproape trei luni de importuri, concentrarea politicilor macroeconomice pe politici fiscale și monetare restrictive, pe o politică salarială prudentă în sectorul bugetar și al întreprinderilor de stat, precum și pe măsuri de reducere a cheltuielilor și a pierderilor cvasifiscale din sectorul energetic și din cel al întreprinderilor de stat, precum și accelerarea privatizării și restructurării, relaxarea graduală a fiscalității, astfel încât, până în 2003, cota aferentă impozitului pe venitul global să se diminueze de la 40% la 28-29%, îmbunătățirea mediului de afaceri, inclusiv a cadrului legal și instituțional destinat investitorilor străini și români.

Aici este locul să remarcăm că, după ce s-a adoptat Legea privind promovarea investițiilor directe, s-a înregistrat, în ultima jumătate a anului trecut, un număr de circa 60 investiții mari și au fost create încă 20.000 de întreprinderi mici și mijlocii; îmbunătățirea solidarității sociale, după ce în 1997-2000 gradul de sărăcie a populației a crescut de la 19% la 43%.

Precizăm că aranjamentul stand-by și memorandumul constituie corpusul proiectului de lege supus ratificării, susțin scăderea gradului de sărăcie prin reducerea șomajului și activarea reorientării forței de muncă; continuarea reformei structurale intensificând procesul de privatizare a sectorului de stat pentru crearea unei economii de piață viabile; atragerea investițiilor străine directe și ajungerea din urmă a altor țări candidate la Uniunea Europeană.

În acest context, se evidențiază privatizarea ALRO,

ALPROM, care trebuie încheiată până în martie 2002.

Stimați colegi,

Chiar și simpla înșiruire a acestor condiții arată cât de complexe și de exigente sunt reglementările cuprinse în aranjamentul stand-by și în memorandumul care, prin noi, pot primi putere de lege.

Senatul este onorat să ia act de o evaluare recentă pe care Comisia Europeană o face în raportul de țară pentru România. Citez: "Eficiența puterii legislative s-a îmbunătățit considerabil" față de situația evidențiată în rapoartele precedente care subliniau că slăbiciunea coaliției de la putere dusese corpul legislativ, citez, "în stare de paralizie".

Astăzi, corpul legislativ revigorat este pregătit să analizeze, în acest forum de dezbatere politică și de decizie legislativă, Aranjamentul stand-by cu Fondul Monetar Internațional și Memorandumul cu privire la politicile economice și financiare ale Guvernului României, în perioada 2001-2002.

Problemele principale din proiectul de lege care este supus spre adoptare sunt stringente și fundamentale pentru starea și evoluția României, pentru atingerea obiectivelor majore ale politicii interne și externe a țării, integrarea în structurile europene și euroatlantice.

Consecvent poziției noastre de a îndeplini programul validat de electoratul care ne-a trimis în Senat, ne exprimăm atitudinea favorabilă adoptării proiectului de lege suspus atenției noastre. Nu uităm lecția Argentinei provocată de tergiversarea reformelor structurale, nu uităm că accesul în condiții rezonabile pe scena Europei și a lumii necesită o politică legislativă coerentă, oportună și eficientă, în care documente cum sunt cele care ne-au reținut atenția... ne rețin atenția astăzi sunt de o importanță aparte.

Totodată, să nu uităm nici faptul că plusul de credibilitate dobândit de România prin programele economice și legislative din anul 2001 a determinat și reducerea riscului de țară, situație confirmată de agențiile internaționale de rating Standard and Poor, Moody’s...

Stimați colegi,

Ieri, la Biroul executiv central al Partidului Social Democrat, s-a transmis un semnal clar că nu se dorește o asemănare cu fosta guvernare la capitolul corupție, acum campania anticorupție fiind declanșată cu amplitudine, în forță.

Astăzi vreau să sper că nu ne vom asemăna cu fosta guvernare nici în ceea ce privește executarea Aranjamentului stand-by cu Fondul Monetar Internațional, în sensul că acordul va fi dus până la capăt, România încasându-și toate tranșele.

Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat și umanist) vă propune aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 147/2001 privind ratificarea Aranjamentului stand-by România - Fondul Monetar Internațional și a Memorandumului pentru 2001-2002, convins fiind că aceasta va constitui încă un suport favorabil pentru însănătoșirea economiei și a situației financiar-bancare naționale.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

Invit la cuvânt pe reprezentantul Grupului parlamentar al Partidul România Mare, domnul senator Mihai Lupoi.

 
 

Domnul Mihail Lupoi:

Domnule președinte,

Domnilor senatori,

Domnule ministru,

Aș dori să încep prin a adresa o întrebare antevorbitorului meu și colegului, domnul chestor Bădulescu. Avem o nelămurire în legătură cu îmbunătățirea și aducerea spre firesc a relației Parlament - Guvern.

Considerați că această relație a fost restabilită în coordonatele ei firești prin ordonanțe de urgență, pentru că, practic, după cum vedeți, votăm în continuare ordonanțe de urgență?!

Noi rămânem la părerea ca legile să treacă întâi și să fie discutate în Parlament și apoi aplicate de Guvern.

Deci până când nu se va renunța la acest regim accelerat și abundent de ordonanțe de urgență nu considerăm că există o relație firească între Executiv și Legislativ.

Aș vrea, pentru amuzament, dacă pot să spun așa, un amuzament tragic, să vă fac o socoteală. Aceste 320 milioane de dolari despre care vorbea domnul ministru dacă e să le împărțim în cele 7 tranșe, spre stupefacția noastră, ajungem la o sumă de doi dolari pe cap de locuitor în România, pe care, dacă e atât de important să o obținem din altă parte, propun să o dăm noi, parlamentarii, din leafă, că e suficient de mică și ne putem permite. E ridicolă suma, iar argumentul că un acord cu Fondul Monetar Internațional este un subiect tabu și că semnarea acestui acord ne face credibili în fața comunității internaționale...

Spuneam mai devreme că am să mă folosesc exact de un material redactat de serviciile abilitate și trimis nouă prin intermediul Guvernului. Acest material este în principal o analiză a situației din Argentina, a crizei de acolo, dar care, din păcate, se poate aplica perfect situației financiar-economice din România și, nu uitați, faptul că nu avem aceleași mișcări de stradă nu înseamnă mare lucru, când va exploda mămăliga vă veți cruci... Și nu mai e departe ziua!

În acest material se spune: "măsurile aplicate de Fondul Monetar Internațional au exacerbat tensiunile sociale, conducând la explozia sărăciei din decembrie 2001, soldată cu demisia președintelui Delarua și a Guvernului".

Atenție, domnilor guvernanți!

În legătură cu rolul Fondului Monetar Internațional și cu modalitățile lui de a acționa pe piețele internaționale, pot să vă citesc din același material, de exemplu, influențele asupra activității Fondului Monetar Internațional și a acordurilor cu Fondul Monetar Internațional aplicate în economia argentiniană, care se potrivește și la alte economii unde Fondul Monetar Internațional și-a aplicat minunatele sale planuri. Hazard moral!

Perspectiva creditorilor de a primi fonduri din finanțările de la Fondul Monetar Internațional reduce prudența acestora în ceea ce privește investițiile. În același timp, induce o reacție de așteptare atât a debitorilor, cât și a creditorilor, în ideea obținerii unor sume cât mai mari de la Fondul Monetar Internațional.

Iată ce fel de credibilitate aduce în rândul creditorilor și al investitorilor un acord cu Fondul Monetar Internațional. Materialul este redactat de Guvern, repet.

Un alt punct. Optimism exagerat din partea oficialilor Fondului Monetar Internațional. Reprezentanții Fondului Monetar Internațional au tendința de a ignora experiențele negative ale trecutului, fiind exclusiv preocupați de criza prezentă. Acest lucru afectează obiectivitatea deciziei privind aprobarea de fonduri suplimentare, ceea ce conduce la repetarea acelorași greșeli și agravarea problemelor economice din diverse țări.

Spre sfârșitul materialului se face o sinteză și se spune: "până în prezent au fost propuse trei direcții de modificare a rolului Fondului Monetar Internațional în cadrul acestei arhitecturi". Și această propunere este făcută, nici mai mult nici mai puțin, decât de directorul general adjunct al Fondului Monetar Internațional, Anne Kruger. Se propune transformarea Fondului Monetar Internațional, fiți foarte atenți, rol de curte internațională de faliment, rol propus de Anne Kruger, director general adjunct al Fondului Monetar Internațional. Noul sistem va fi conceput pe modelul mecanismelor privind falimentul din țările dezvoltate, Fondul Monetar Internațional urmând a avea un rol de supervizare și administrare a proceselor de faliment. Noi semnăm deci un acord cu un organism care dorește să devină un administrator de falimente, deci recunoaștem, practic, cu mânuța noastră, ca să mă exprim așa, că suntem în faliment.

Din concluziile preliminare ale acestui material, crizele economice au condus la violențe nu numai în Argentina, dar și în Indonezia, Coreea, Mexic, Brazilia și alte țări, care au făcut obiectul planurilor de ajustare structurală impusă de Fondul Monetar Internațional. Aviz amatorilor!

Fondul Monetar Internațional promovează o separare strictă între politic și economic, dar total în afara preocupărilor legate de consecințele sociale, politice și umanitare ale politicilor și recomandărilor sale.

Această concluzie preliminară vine mănușă pe afirmațiile premierului Năstase, de acum câteva zile, care se văita tocmai de faptul că leafa medie nu mai ajunge nici pentru plata întreținerii. Dependența de Fondul Monetar Internațional poate conduce numai la austeritate temporară și superficială. Este un material, repet, redactat și trimis nouă de Guvern.

Ultimul punct. Calitatea gestiuni corepunzătoare a resurselor interne poate influența semnificativ atragerea resurselor externe.

Iată deci că nu semnarea unui acord cu Fondul Monetar Internațional cu orice preț este ceea ce ne poate scoate din marasmul economic pe care refuzăm, prin diverse poziții cosmetice, să-l recunoaștem!

Vreau să vă atrag atenția că suma de 320 milioane dolari, în 7 tranșe, este un fel de bătaie de joc, când i se acordă Turciei o suplimentare, deci rețineți, numai o suplimentare, de 16 miliarde dolari. Or, să mă ierte Dumnezeu, mulți dintre dumneavoastră ați fost în Turcia.

Nu cred că Turcia este atât de departe de noi, economic și social, încât să putem vorbi de o asemenea diferență de sume.

În acest context, eu cred că nu e cazul să votăm acordul stand-by, ci să rugăm Guvernul, care a redactat acest material din care v-am citit, și pe domnul ministru de finanțe să reia negocierile cu cei de la Fond și să ne lămurim.

Semnăm administrarea falimentului României sau ieșirea României din marasmul economic?!

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

Invit la tribună reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, domnul senator Paul Păcuraru.

 
 

Domnul Nicolae Paul Anton Păcuraru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Domnule ministru,

Înțeleg stânjeneala și, să spunem, aspectul mai mult decât decent cu care se încearcă susținerea acestui acord. Înțeleg că domnul ministru... de la care așteptam informații reale privind negocierea acordului, privind punctele pentru care Guvernul se bate, în momentul de față, privind corecțiile pe care trebuie să le facă acestui acord, pentru că, așa cum este, pare a fi aproape inacceptabil... și iată că, în loc de acestea, am avut doar o lectură a raportului, a punctului de vedere al Guvernului, atunci când a trimis ordonanța la Parlament, adică am fost în situația de a fi pus în clasa I - în clasa I am învățat toți să citim, domnule ministru - și cred că toată lumea care a intrat în această sală a intrat cu temele făcute, adică cu raportul citit, cu raportul comisiei analizat, cu toate acestea, deci, subliniez, cred că prezența dumneavoastră în sală, în sala Senatului, a fost solicitată pentru argumente de fond pentru acest acord, pentru a prezenta ce se întâmplă în aceste zile la Guvern și în negocierile pe care le faceți, și nu pentru lectura mot-a-mot, cu virgulă și cu punct, a materialului pe care noi îl avem.

Sigur că, trecând acum la discuția pe fond, înțeleg și dificultatea pe care o are partidul de guvernământ în a susține acest acord, pentru că el este în totală contradicție atât cu programul de guvernare, cât și cu angajamentele din campania electorală. Nu veți regăsi nimic din acordul stand-by care să vă susțină elementele care v-au adus la guvernare, și aceste lucruri le cunoașteți cât se poate de bine și sigur că vă împiedică să aveți o discuție pe fond sau vă stânjenesc în a avea o discuție de fond asupra acestui acord. Nu voi reitera acuma, nu cred că este cazul, ce aveți dumneavoastră atât în programul de guvernare, cât și în angajamentele sociale pe care le faceți. Cert este că sunteți într-o dificultate imensă, pentru că există o ruptură flagrantă între ceea ce, pe de o parte, v-a dus spre putere și spre guvernare și ceea ce sunteți obligați, în momentul de față, să întreprindeți, practic, datorită acestui acord.

Voi încerca să spun câteva lucruri pe câteva probleme economice de fond care vizează... care sunt incluse în acest acord și care cu siguranță ar merita o atentă dezbatere.

Succesul economiei românești, începând cu anul 2000-2001, a avut ca bază, dacă nu mă înșel, creșterea exporturilor românești, faptul că s-au depășit 10 miliarde dolari în 2000 la export, faptul că am avut 11 miliarde dolari la export în anul trecut, și, sigur, dacă dorim să avem o creștere economică, se pare că această pârghie este una din cele mai importante.

Din păcate, în condițiile în care exportul a fost pivotul creșterii economice în România, tocmai acest lucru este drămuit astăzi de acest acord, pentru că Fondul Monetar Internațional are în vedere reducerea stimulentelor economice pe care le au exportatorii, eliminarea impozitului pe profit, astăzi diminuat de 5 plus 1%, pentru Fondul România, de 6%, ajungerea spre 10-12% și, până la urmă, nivelarea impozitului pe profit.

Sigur că se poate spune că impozitul pe profit în România nu este foarte mare, dar în condițiile de funcționare a societăților comerciale românești, în condițiile mediului economic intern el este o povară importantă pentru agenții economici.

Cred cu convingere că facilitatea de export introdusă în 1999 a stimulat cu adevărat exporturile, a permis acest nivel important de creștere a exporturilor și că eliminarea acestei facilități va fi în măsură să reducă șansa de relansare economică internă.

Un alt argument legat de acest subiect este totuși deficitul balanței comerciale. România a înregistrat anul trecut un record al deficitului balanței comerciale, în sensul că avem aproape 4,1 miliarde dolari deficit. Este imposibil să avem în vedere, și dumneavoastră știți, cu siguranță, că acest deficit se regăsește în rating-ul de țară, într-o serie de indicatori de analiză, și acest deficit nu poate să depășească, de regulă, 25% din nivelul schimburilor comerciale ale unei țări.

Iată că noi îl avem la 40% și vrem să ne îmbunătățim rating-ul, dar, pe de altă parte, să abordăm sau să drămuim, sau să limităm șansa pe care o avem de relansare economică prin acest mecanism al exportului.

Un alt punct care ridică... este mai mult decât controversat... ridică mai multe probleme decât ne putem imagina... este aspectul privind întreprinderile mici și mijlocii.

A fost o bătălie de lungă durată, domnule ministru, în România, cred că la vremea respectivă erați încă la Washington, atunci când Parlamentul vechi a adoptat Legea întreprinderilor mici și mijlocii, celebra Lege nr. 133/1999 pe care tot noi, tot datorită acelorași funcționari de la Fondul Monetar Internațional, am fost în situația de a o suspenda. A fost pe neplacul tuturor, nimeni nu a dorit suspendarea, pentru că toată lumea înțelegea că întreprinderile mici și mijlocii, dacă vor să fie o șansă de redresare, de relansare economică, trebuie să fie susținute cu adevărat.

Din păcate, și o spun cu sinceritate, cu ministrul liberal în frunte, cu tot, am fost în situația de a le suspenda, de a nu le aplica, și, mă rog, practic, în 1999-2000, întreprinderile mici și mijlocii, care sunt singura șansă de redresare economică în condițiile falimentului industriei de stat, au fost sufocate.

Avem în România în jur de 600.000 de întreprinderi mici și mijlocii. Din aceste 600.000, o jumătate sunt pe pierderi, un sfert sunt pe profit zero, iar un alt sfert este cumva pe pozitiv.

Unul din gesturile bune pe care le-a făcut guvernarea nou-instalată a fost faptul că prima decizie economică pe care a luat-o a fost punerea în aplicare a Legii nr. 133/1999. Și iată acuma suntem în situația să o trimitem, să o expediem, pentru că acordul prevede atât la microîntreprinderi ajustări în ceea ce privește T.V.A.-ul, cât și la întreprinderile mici și mijlocii, eliminarea scutirilor de taxe vamale și de T.V.A. ... la importurile de materii prime...

Se are în vedere... am înțeles că politica care se duce în momentul de față este: "Domnule, nu favorizați întreprinderile mici și mijlocii, pentru că în Occident, în economia de piață, nu sunt favorizate întreprinderile mici și mijlocii." Da, domnule ministru, așa este, este un nivel egal de competiție, de concurență economică. Dar, atenție, că ei sunt după decenii de dezvoltare, iar noi suntem într-o fază de lansare și de punere pe picioare a acestor structuri economice care sunt cele care dau substanță economiei de piață. Suntem, la acest capitol, domnule ministru, exact în situația parcurilor industriale. Am avut o lege bună, a parcurilor industriale, cu facilități pentru operatorii economici. Ce avem în momentul de față?

O lege administrativă a parcurilor industriale, modul în care este construită, deci facilități au doar societățile administrator, operatorii economici din parc nu au nici o facilitate, o să prefere zone defavorizate, o să prefere zone libere, dar nu parcuri industriale.

Deci în loc să facem parcuri industriale, emergente și care să corespundă cerințelor economiei de piață, o să încercăm să facem niște construcții administrative, să vedem ce o ieși din ele, dar încă o șansă ratată. De ce?

Pentru că aceiași funcționari, aceiași comisari ne spun:

"nu este în standardele noastre acordarea de facilități".

Deci dacă nimic nu este în standardul european sau al Fondului Monetar Internațional înseamnă că noi va trebui să ne comparăm cu ei, în condițiile în care, noi, acuma, de fapt, înfiripăm, punem pe picioare elementele unor structuri economice de piață.

Ridică, în egală măsură, probleme, domnule ministru, și poate ne veți răspunde, lista societăților care trebuie privatizate.

Cu siguranță vom fi și am fost, vom fi și în continuare vom susține ideea de privatizare.

Ni se pare însă absolut de neacceptat ideea ca unități economice viabile, dacă nu sunt privatizate, să fie lichidate. Este un absurd al situației aproape de neimaginat, deci demantelăm societățile, eliminăm activitățile auxiliare, anexe, sculării, tot felul de alte lucruri care sunt auxiliare activității economice și rămâne nucleul fiabil, activitatea rentabilă, profitabilă. Și dacă nu reușim să privatizăm, și e posibil să nu reușim să privatizăm, suntem, conform acestui acord, în situația de a le închide. Voi întreba și eu: avem cumva un exces de locuri de muncă? Avem o supraproducție internă care să ne permită să luăm astfel de măsuri? Care este rațiunea, inclusiv a Fondului, care citez: "dorește totuși binele economic al României" sau rațiunea Guvernului ca să accepte o astfel de măsură în program.

În fine, cred că o mare problemă este cea privind elementul de negociere a acordului. Un acord, fie și cu Fondul Monetar Internațional, nu este un lucru bătut în cuie. El trebuie să se miște în funcție de evoluția concretă a economiei. Există parametri variabili în economie.

Există factori conjuncturali, există elemente care intervin în funcție de piața mondială, de piața internă, de evoluția prețurilor, de evoluția... de tot ce se poate pe lumea asta.

A prevedea nenegocierea acordului sau obligativitatea nenegocierii acordului mie mi se pare că este absolut inacceptabil.

Dumneavoastră, ca Guvern, va trebui, pas cu pas, tranșă cu tranșă, să aveți elementele de negociere în mână și capacitatea de a negocia și de a discuta. De fapt asupra acestui element, cu negocierea, a fost o lungă discuție politică în România. Nu vreau să vă aduc aminte ce ne spunea domnul Florin Georgescu, în guvernarea trecută, la fiecare acord stand-by. Nu existau elemente de înălțime - centimetri, milimetri - de la care se negocia cu înalții demnitari ai Fondului Monetar Internațional și ai Băncii Mondiale în cuvintele domnului Florin Georgescu. Iată însă că sunteți într-o situație mai proastă. Pentru că, cu siguranță, acordul pe care îl negociați în momentul de față este mult mai sever și mult mai strict decât cel pe care îl reușea acea inabilă echipă de negociere a guvernării trecute.

Ridică, de asemenea, un mare semn de întrebare problemele legate de impozitele salariale. Prevederile pe care le aveți în acord, de reducere a impozitului pe salarii pentru salariile mici, absolut de acord cu ele. Sunt categorii care au venituri atât de mici încât trebuie să fie coborâte impozitele pe salarii. Noi și la proiectul de buget am avut o propunere în acest sens. Ce faceți în schimb?

Păi, haideți să ridicăm impozitele mari. Nu pe cale directă, ci pe cale indirectă: coborâm plafonul. În loc să le avem plafonate 40% - cât este impozitul pe salarii pe venituri mari, peste 10 milioane - coborâm plafonul, venim la 5 milioane, la 6, la 7. Pentru că această haiducie fiscală este posibilă; dacă Fondul Monetar Internațional o cere o vom practica și noi. Nu! Mie mi se pare o măsură antimuncă, anticapacitate, anticapacitate profesională! Adică de ce să penalizez... Sigur, trebuie să reduc impozitele la categoriile cu venituri mici și susțin acest lucru, dar sub nici o formă nu putem accepta ideea că cei care prin merit - bănuiesc - au un salariu mai mare obținut prin muncă, prin străduință, prin competență, prin capacitate trebuie să fie permanent penalizați. Este absolut inacceptabil, în opinia mea.

În fine, un alt element de strategie la care, poate, veți reflecta - e de gândit, nu o formulez ca obiecție - e problema privatizării B.C.R.-ului. Nu știu care stat din lume își permite să nu aibă nici o bancă de stat.

Bănuiesc că în contextul ăsta al globalizării, al internaționalizării și așa mai departe, totuși, statele mai există, mai au un viitor și cred că mai au și politici și programe proprii. Care sunt instituțiile financiare prin care statele pot să-și pună în aplicare proiectele, programele, prioritățile economice? Să spunem, vreau să dezvolt un anumit sector, vreau să dau bani, vezi Doamne!, năpăstuitei agriculturi de astăzi și vreau să fac din ea o prioritate națională. Cum fac acest lucru dacă eu nu am o bancă a statului care să mă susțină în politica guvernamentală pe care o fac și care să-mi faciliteze credite cu dobândă subvenționată, să-mi faciliteze anumite politici de care noi avem neapărat nevoie? Sigur, ideea pe care o susțin nu este foarte liberală. Îmi veți spune că este Banca Națională. Nu e bancă comercială. Îmi veți spune că, probabil, rămâne C.E.C.-ul. Este de văzut. Dar ideea că un stat poate să rămână fără o singură bancă comercială de stat care să susțină politica statului respectiv în diverse domenii este un subiect de atentă meditație. Pentru că una este tu, guvern, să ai o bancă pe care să te susții, să-ți faci politicile pe care le ai de făcut și alta este să te duci la Washington, la Paris sau la Viena, la consiliile de administrație ale băncilor străine respective, să încerci să obții o facilitate sau o creditare pentru o politică sectorială pe care vrei s-o dezvolți.

Iată, domnule ministru, nu am epuizat toate discuțiile pe fond care se pot face legat de acest acord.

Dumneavoastră, cu siguranță, vă confruntați cu aceste probleme, ați auzit toate aceste argumente.

Vreau să vă spun că în preambulul întâlnirii de astăzi am discutat cu camerele de comerț, cu Agenția Națională a Exportatorilor și Importatorilor Români, cu Alianța pentru Dezvoltare Economică a României, am discutat cu multe patronate. Vreau să vă spun că acest acord - așa cum îl faceți, așa cum îl semnați - vă pune toată această lume economică în cap, pentru că nimeni nu este de acord. Dincolo de argumentele pe care din rațiuni politice ni le vom aduce unii altora aici în sală, nimeni nu este de acord cu forma în care dumneavoastră semnați acest acord. De răspunsurile pe care le veți da la întrebările puse - pe care sper să nu le transformăm într-o dispută politică, ci într-o analiză temeinică - va depinde, cu siguranță, votul Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal. În măsura în care nimic nu este de schimbat aici și nu vom face decât o discuție politică, votul Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal va fi împotrivă.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea P.N.L.)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

Invit la tribună reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Democrat, domnul senator Aurel Pană.

 
 

Domnul Aurel Pană:

Domnule președinte de ședință,

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor senatori,

Desigur, în dezbaterea generală pentru supunerea la vot a unui document care are o oarecare importanță în construcția politică, economică a unei țări, ar trebui să lăsăm apartenența politică de o parte și să ne aplecăm asupra problemei în mod profesional. Lucrurile ar sta așa într-o societate normală. Lucrurile ar sta așa atunci când o democrație este una în care opoziția este recunoscută și nu este împroșcată mereu cu noroi, crezând că așa trebuie să se facă politica de partidul-stat în România.

Îmi amintesc cu mare neplăcere situația în care eram ca membru al echipei de negociere din fosta guvernare, de "tristă amintire" - cum o subliniază alții. Știu ce înseamnă ore nedormite, nopți nedormite. Știu ce înseamnă să negociezi cu Fondul Monetar Internațional și cu Banca Mondială. Este un lucru groaznic. Este un lucru cumplit. În același timp, nu uit jocul de-a politica atunci când veneam în comisiile de specialitate. Nu uit faptul că fostul ministru de finanțe - care a fost amintit și de colegul liberal, domnul Florin Georgescu, astăzi președintele Comisiei de finanțe, bănci de la Camera Deputaților... îmi amintesc, și cu plăcere și cu neplăcere, acel joc de-a șoarecele și pisica, permanent, în care dânsul, prin funcția pe care a avut-o și participant... nu era lună din an în care să nu fie la Washington împreună cu guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu - deci știa foarte clar care sunt mecanismele profesionale, fără inducții politice, și care sunt eforturile politice, sacrificiile politice ale partidelor atunci când trebuie să pună în aplicare un acord și se juca de-a șoarecele și pisica cu noi și abia în final, la dezbaterea generală, mai catadicsea, când și când, să ne dea dreptate.

Nu pot să nu îmi amintesc că întreaga campanie electorală în anul 2000 s-a bazat pe "odioasele" acorduri încheiate cu Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială, "instituții de exploatare".

Nu pot să nu amintesc faptul că ne-a spus că "s-a negociat în genunchi". Ceea ce conține astăzi și ceea ce dumneavoastră încercați să vă asumați este o negociere "târâș". Ați trecut dincolo de nivelul de negociere "în genunchi". Este o negociere "târâș"!

Care este singura măsură, după ce un an de zile - 2000 - ați zis să așteptăm, noi nu negociem, noi suntem demni, noi suntem români, noi mergem singuri înainte! Ne amintim și din programul de guvernare. Ne amintim și de intervențiile primului-ministru de câte ori a venit la Parlament, în Camerele reunite. Ne amintim foarte bine de toate aceste lucruri.

Păi, domnilor, singura măsură de reformă pe care ați îndeplinit-o a fost aceea de aliniere a prețurilor la energie. Este singura măsură. Dar atâta timp cât nu a avut efectele economice scontate, pentru că nu s-a mers cu reforma în continuare, inflația în loc să scadă a crescut.

Deci măsura luată a fost pe de o parte antipopulară - și vă meritați oprobriul public pentru asta - iar, pe de altă parte, nu a avut efectul economic scontat de dumneavoastră. Aceasta a fost singura măsură economică.

Dezbatem astăzi două acte normative în domeniul agriculturii. Cât de bine sunt ele armonizate cu ceea ce dumneavoastră negociați zi și noapte cu Fondul Monetar Internațional? Discutăm despre exonerarea de plată a datoriilor către bugetul de stat a fostelor I.A.S.-uri care urmează să fie privatizate. Va veni următoarea ordonanță de modificare a Legii nr. 268/2001 prin care se va anula fondul de dezvoltare al agriculturii. Care sunt interesele noastre de integrare? Cum se armonizează interesele de integrare europeană și necesitatea de creare de fonduri naționale de sprijin direct al economiei - atât cât este permis ajutorul de stat, iar în agricultură este permis; în alte domenii este interzis în Comunitatea Europeană, când noi venim și aducem la nivelul "târâș" - la care mergeți în negocieri - economia națională?

Sunt lucruri la care trebuie să cugetăm cu foarte, foarte multă atenție. Trebuie să... cum să spun eu... dincolo de aspectul profesional și necesitatea umană, de probitatea profesională, eu nu uit că sunt și om politic.

Nu uit că niciodată nu ați fost de acord cu ceea ce s-a încheiat cu Fondul Monetar Internațional și cu Banca

Mondială în 1997-2000.

De aceea și noi astăzi trebuie să vă aducem pe dumneavoastră în fața să vă duceți singuri crucea, singuri să aprobați aceste măsuri care sunt antipopulare, singuri să încercați să le duceți la îndeplinire și singuri să suportați consecințele.

Noi vom vota împotriva aprobării acestei legi. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al P.D. Vociferări în partea puterii.)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimați colegi, să respectăm punctul de vedere al Grupului parlamentar al P.D., expus de colegul nostru, domnul senator Aurel Pană.

Din partea Grupului parlamentar U.D.M.R., domnul senator Puskás Zoltán.

 
 

Domnul Puskás Valentin-Zoltán:

Stimate domnule președinte,

Stimate domnule ministru,

Distins Senat,

Senatul se află în fața unei hotărâri mai grele - să spun așa -, pentru că trebuie să aprobăm sau nu Legea privind ratificarea acordului cu Fondul Monetar Internațional și memorandumul.

Nu am venit cu situația comparativă care să ne prezinte aceste acorduri stand-by încheiate de-a lungul celor 12 ani și modul în care au fost îndeplinite condițiile de oricare guvernare, chiar fosta guvernare din care am avut onoarea să facem și noi parte - U.D.M.R.-ul -, și nu am vrut să vorbesc despre ceea ce s-a întâmplat înainte.

Aș vrea să vorbesc despre ceea ce se va întâmpla în viitor.

Pentru noi nu atât suma cuprinsă în acest acord stand-by este importantă, pentru că suma este o sumă simbolică. Este important faptul că acest acord se încheie cu Fondul Monetar Internațional. Faptul că Guvernul va trebui să aducă la îndeplinire niște măsuri într-adevăr necesare - pe care trebuia să le aducem la îndeplinire și în guvernările de dinainte - este ceea ce ne îndeamnă să spunem că acest acord este necesar, că acest acord trebuie ratificat, trebuie votat și de către Parlament.

S-au adus aici niște exemple: Argentina, un exemplu recent. Eu aduc alte exemple. Acum câțiva ani vorbeam cu frică despre "bulgarizarea" României. Ia să vedem cum stă acum Bulgaria, după ce a încheiat acorduri cu Fondul Monetar Internațional și după ce a respectat ceea ce a fost în acordul respectiv. Prin anii ’90, într-o țară vecină - care acum are mari șanse de a intra în Uniunea Europeană -, a fost luată o măsură foarte drastică din punctul de vedere al popularității fiscale, care este acum și în acest acord stand-by. Guvernul a fost de stânga, a luat aceste măsuri și după măsurile restrictive țara a început să se dezvolte. Oare această sumă este atât de importantă sau faptul că Fondul Monetar Internațional semnează cu noi acest acord stand-by, faptul că în anexele memorandumului sunt cuprinse niște sarcini foarte importante pe care, dacă vom reuși să le realizăm, atunci bineînțeles vom putea porni într-o nouă etapă a dezvoltării economice a României.

Și vă dau doar câteva exemple: politica de reducere a arieratelor. Vorbim de foarte mult timp despre această problemă. Într-adevăr, dacă Guvernul va respecta ceea ce este cuprins în acest acord privind reducerea arieratelor, atunci vom avea sume importante care se vor elibera și vor putea fi folosite inclusiv - cum a spus colegul meu domnul Păcuraru - pentru stimularea unor activități economice. Acum câteva luni am avut o intervenție, o declarație politică în care am arătat chiar acest fapt, că ne aruncă în apă Fondul Monetar Internațional, câteodată, prin cerințele pe care ni le impune. Da, așa este!

Dar acest lucru este grav atunci când nu respectăm ceea ce este cuprins în aceste documente - foarte importante care sunt încheiate cu Fondul Monetar Internațional și în mod sistematic neglijăm de exemplu reducerea arieratelor, restructurarea regiilor autonome - care este altă prevedere din anexe -, reforma sectorului energetic, privatizarea a cel puțin 4 societăți, care au mai mult de 1.000 de salariați, eliminarea unor facilități la plata T.V.A. și așa mai departe. Dacă toate acestea vor rămâne doar scrise în acest acord, atunci bineînțeles că nu putem avea pretenția ca acest memorandum și acest acord să aducă rezultatele scontate.

Noi, analizând conținutul acordului și al memorandumului, am constatat că acestea conțin anumite sarcini foarte importante dar și foarte dificile pentru Guvern. Am constatat și faptul că în cazul în care aceste prevederi, aceste sarcini vor fi duse la îndeplinire în mod sistematic, conform prevederilor din anexe, de către Guvern, vom avea ocazia să ieșim din impasul economic în care ne aflăm, vom avea ocazia să putem face un pas înainte în dezvoltarea, în revigorarea economică a țării. Nu faptul că acest acord aduce o sumă simbolică, modică este important.

Important este faptul că acest acord prevede o serie de angajamente ale Guvernului care, duse la îndeplinire atât pe plan legislativ, cât și pe plan structural, fiscal și așa mai departe, ne vor da șansa de a trece mai departe în opțiunile noastre de redresare economică a țării.

U.D.M.R.-ul va vota acest proiect de lege cu gândul și cu speranța că Guvernul va îndeplini aceste prevederi grele și foarte nepopulare din acest acord, iar îndeplinirea acestora va ajuta România să iasă din impasul economic în care se află și, pentru îndeplinirea acestor prevederi și pentru redresarea economică, U.D.M.R. va acorda tot sprijinul Guvernului actual.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc domnului senator Puskás. Îl invit pe domnul ministru Tănăsescu...

 
 

Domnul Doru-Laurian Bădulescu (din sală):

Mi s-a pomenit numele și solicit drept la replică.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, așa este. Domnul senator v-a pomenit numele.

Drept la replică, vă rog!

Vă adresez rugămintea să nu creați prin intervenția dumneavoastră tensiuni suplimentare.

 
 

Domnul Doru-Laurian Bădulescu:

Nu, nu. Aș vrea să lămuresc un singur fapt. Am fost oarecum surprins de întrebarea colegului meu Lupoi privind această situație. Astăzi, cred că pentru prima dată a fost prezentat Parlamentului aranjamentul stand-by și memorandumul, așa cum cer - dacă vreți - și interesele opiniei publice și cum cer reglementările noastre și Regulamentul Senatului.

Eu aș răspunde tot printr-o întrebare: cum ar fi preferat, să nu știe nimic despre aceste documente timp de 3 ani de zile, cum s-a întâmplat în fosta guvernare, să nu știm ceea ce a angajat un guvern care, sigur, s-a dovedit că e un guvern trecător, timp de 3 ani de zile, sau preferă formula noastră democratică, transparentă, prin care s-au adus imediat la cunoștința opiniei publice, s-a publicat în "Monitorul Oficial" textul integral al aranjamentului și al memorandumului și a fost adus în atenția Parlamentului un document de o asemenea importanță?

Sigur că eu cred că este preferabilă formula noastră și de aceea astăzi putem să discutăm, să ne exprimăm opiniile imediat ce acest acord a fost semnat. Dar aș vrea să punctez încă o dată faptul că el a fost semnat după negocieri temeinice, după aproape 6-7 luni de analize cu specialiștii din țară, negocieri cu Fondul Monetar Internațional. Însă... și acum aș vrea să mă refer puțin și la luările de cuvânt ale colegilor mei...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu. Vă rog, domnule senator, nu faceți acest lucru, pentru că altfel mă obligați să le ofer cuvântul și dumnealor.

 
 

Domnul Doru-Laurian Bădulescu:

Da, bine. Vreau să menționez numai faptul că...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Să-l ascultăm pe domnul ministru, așa cum este regulamentar, dânsul să se refere la anumite intervenții.

 
 

Domnul Doru-Laurian Bădulescu:

De la anumite standarde s-a plecat în această negociere. De la anumite niveluri de referință și acelea sunt nivelurile de referință care au fost lăsate de cei care au negociat înaintea noastră. Nu se mai poate modifica radical un aranjament stand-by și un memorandum atâta timp cât s-au făcut deja niște angajamente în numele României. Și acele angajamente care au fost anunțate numai după o lună de la instalarea noului guvern, în februarie 1997, au fost poate decisive și pentru nivelul la care s-a ajuns...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule senator, permiteți-mi să vă mulțumesc pentru intervenție. Vă rog să nu răpiți domnului ministru posibilitatea să răspundă liderilor grupurilor parlamentare.

Vă rog, domnule ministru, aveți cuvântul!

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Au fost făcute trei tipuri de comentarii asupra acestui proiect de lege care este supus dezbaterii astăzi.

Un prim aspect a fost legat de faptul că acest acord ar fi asemănător sau ar duce la o criză asemănătoare cu criza din Argentina.

Aș vrea să vă informez, doamnelor și domnilor senatori, că o asemenea abordare, pe lângă faptul că este distructivă, este și neconformă cu adevărul. A face o similitudine între ceea ce s-a întâmplat în Argentina și situația din România sunt două lucruri total diferite.

Aș vrea să mă refer puțin în amănunt pentru a vă demonstra că acest mod de abordare nu este corect.

În 1991... și mă bucur că domnul senator Lupoi a citit în fața dumneavoastră un raport, nu al dânsului, elaborat de către unele instituții, dânsul nu a citit în întregime raportul, ci doar concluziile. În 1991, Argentina, datorită unor performanțe economice slabe, a unor crize economice acumulate în perioada anilor ’80-’90 a recurs la o măsură de ultimatum: introducerea Consiliului monetar.

Ce înseamnă acest lucru? Acest lucru înseamnă că economia nu poate să mai răspundă unor șocuri, nu poate să mai răspundă lucrurilor care se întâmplă și atunci ea este ținută în frâu prin măsuri monetariste. Așa a făcut Argentina în 1991. Ca să funcționeze un asemenea tip de structură, însă, el trebuie acompaniat - pe o perioadă relativ scurtă de timp - de măsuri de restructurare rapidă, fiindcă altfel colapsează. Nu vreau să fac similitudini cu țări din jurul nostru care au procedat de asemenea manieră și procedează în continuare în acest sens.

Anul 2000 a însemnat încă 10 ani de Consiliu monetar în care moneda națională - pessos - a fost egală cu un dolar american, în care economia argentiniană nu era egală cu economia americană, în care, sigur, a ține pasul cu un anumit standard a fost foarte greu în condițiile unor restructurări nefăcute la timp. Toate astea au condus la colaps.

Ce se întâmplă în România? În România nu există Consiliu monetar. În România există această fluctuație liberă a monedei naționale. Ea este flexibilă. Ea poate să absoarbă șocuri. Ea poate să conducă ca un adevărat instrument de echilibrare a indicatorilor macroeconomici în țară. Deci a compara Argentina cu România nu este corect. Iar pentru informarea dumneavoastră, în raportul pe care domnul senator Lupoi l-a citit era și o frază care spunea că prima măsură care a fost luată de către Argentina a fost aceea de desființare a Consiliului monetar.

Aș vrea să înțelegem exact unde ne aflăm. Aș vrea să vedem exact care sunt realitățile din fiecare țară și să nu comparăm doar niște efecte ale unor măsuri care nu au fost luate și să vedem exact, pe fond, care este situația în fiecare țară.

Tot domnul senator s-a referit la cazul Turciei. După părerea mea, o neinspirată decizie de a discuta despre situația economică a Turciei și a României.

Turcia se află într-o situație economică mult mai rea decât a României, domnule senator. Turcia are la ora actuală cea mai mare problemă pe care a avut-o vreo țară în regiune. Din ce cauză? Principala cauză a fost faptul că politica pe care au dus-o guvernele anterioare, de reducere accelerată a ratei inflației, a condus clar la colaps. Economia turcă nu a putut să țină "spatele" unei dezinflații accelerate. Fiindcă, e adevărat, în țările în tranziție inflația face parte din viața noastră. Societățile și noi trăim din inflație. Ne place, nu ne place, asta e realitatea. Când vrem să reglementăm o situație trebuie s-o acompaniem, trebuie s-o acompaniem cu măsuri structurale în principal. Turcia a redus inflația monetarist, fără să aibă în spate însă și o susținere economică a acestui lucru. Ce s-a întâmplat ați văzut. S-au debalansat absolut toate echilibrele, au "fugit" banii din țară de frica unei devalorizări a monedei - lucru care s-a și întâmplat. Și, sigur, a condus la colaps de plăți externe.

În ceea ce privește ajutorul dat Turciei, sigur, în funcție de contribuția fiecărei țări ea poate să beneficieze de o anumită sumă de bani atât de la Banca Mondială, cât și de la Fondul Monetar Internațional.

Legat de comentariile domnului senator Păcuraru, aș vrea să fac câteva remarci.

Dânsul menționa că unul dintre principalele motoare pentru creștere economică îl reprezintă exportul. Sunt absolut de acord cu dumneavoastră că aceste exporturi trebuie să constituie un principal factor pentru creșterea economică, pentru dezvoltare. Sigur că măsura, luată în 1999, de reducere a taxei la 5% a fost o măsură. O măsură temporară, însă. Nu acestea sunt lucrurile prin care trebuie să acționăm. Nu acestea sunt pârghiile prin care trebuie să încurajăm exporturile. Sunt altele, pe care dumneavoastră nu le-ați luat și pe care urmează să le luăm noi acum. Sunt efectiv acele instituții bancare de suportare, de creștere a exporturilor, cum este "Eximbank". V-ați hotărât să măriți capitalul social al "Eximbank". Nu ați făcut-o! Nu ați putut, nu ați vrut, nu știu! Noi o facem. Deja avem o lege prin care creștem capitalul social al "Eximbank" cu sute de miliarde de lei, tocmai pentru a sprijini exporturile, tocmai pentru a da posibilitatea exportatorilor să exporte mai mult. Acestea sunt căile prin care se exportă. Acestea sunt căile de sprijin ale exportului. Noi trebuie să ne aliniem către Uniunea Europeană. Acolo mergem, într-un interval de timp mai lung sau mai scurt, dar aceea este direcția, de aceea trebuie să ne aliniem, trebuie să găsim mijloacele să compensăm această facilitate, care este neconformă cu realitatea, cu alte măsuri de sprijin al exportului.

Vorbeați de deficitul balanței comerciale. Sigur, el a crescut, dar nu a crescut ca în 1997-1998 pe consum, cum ați făcut dumneavoastră, mai mult, deficitul balanței comerciale este pe investiții, domnule senator. Una este când măresc deficitul de balanță pe investiții, pe tehnologie și alta este când mă duc în consum, pentru că el are suportabilitate, are acoperire financiară acest deficit de balanță comercială. Mai mult, deficitul de cont curent, ca componentă a deficitului de balanță comercială, s-a încadrat sub 6%, respectiv 5,7%, a încheiat anul 2001.

Este un deficit suportabil, este un deficit care poate fi finanțat neinflaționist.

Vorbeați despre deficitul bugetar. Deficitul bugetar, pentru prima dată în anul 2001, a fost finanțat neinflaționist. Au fost luate măsuri pentru finanțarea deficitului din surse externe, în principal, și din surse interne.

De ce?! Ca să lăsăm posibilitatea surselor interne să se ducă către economia reală. Și acest lucru s-a întâmplat.

Pentru prima oară în 12 ani, creditul neguvernamental a crescut cu 22%, din decembrie 2000 la sfârșitul lui 2001.

Ce înseamnă asta? Înseamnă că băncile comerciale au creditat economia românească mai mult. A început această "poftă" a băncilor să se ducă spre economie, către proiecte, către investiții. Acesta este modul de schimb al mentalității, al politicii de trezorerie, al modului în care se finanțează un deficit, ca să nu se creeze inflație.

Ținta noastră de inflație, sigur, 30%, am scăzut-o cu 10%. Este o țintă realistă și, aș vrea să menționez, fac o referire la ceea ce a spus domnul senator Pană, noi nu am negociat în "genunchi", domnule senator. Noi am negociat ce putem să îndeplinim, nu ce nu putem să îndeplinim, să avem eșecuri, cum ați avut dumneavoastră. Noi negociem ca să putem să ducem la capăt un acord. Acest lucru înseamnă o negociere corectă.

Legat de problemele de priorități naționale și bancă, mă surprinde o gândire "liberală în sens socialist". (Aplauze.)

În ce stat al lumii vedeți dumneavoastră că există bănci ale noastre, să le folosim... cum adică să folosim băncile?! Băncile au rolul lor foarte bine definit.

Politicile statale se fac prin legea statului, prin bugetul de stat. A întări anumite sectoare, sigur, sunt de acord cu dumneavoastră, a avea anumite viziuni, anumite viziuni sectoriale, acestea se fac prin instrumentele bugetare, nu prin bănci, băncile sunt instrumente de creditare a economiei, ele nu sunt instrumente ale statului.

Sigur, legat de întreprinderile mici și mijlocii, sunt de acord cu dumneavoastră, reprezintă un sector foarte important, un sector care trebuie să fie susținut în continuare, un sector care, într-adevăr, aduce valoare adăugată, aduce noi locuri de muncă, aduce creștere economică.

Prima noastră măsură economică în anul 2001 a fost să reactualizăm această lege și ați recunoscut-o și vă mulțumim, dar modul în care a fost ea abordată... sigur, trebuie să îmbunătățim facilitățile respective, trebuie să le corelăm cu ceea ce se întâmplă în lume, trebuie să le adaptăm Uniunii Europene. Nu înseamnă să suprimăm facilitățile, înseamnă să le facem mai flexibile, să le facem mai bune, să le facem chiar superioare.

Instrumentele prin care noi dorim să sprijinim întreprinderile mici și mijlocii sunt de alt gen, gen european, fonduri de garantare, bani transparenți din buget dați către întreprinderile mici și mijlocii, fonduri de investiții pentru întreprinderi mici și mijlocii, dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii pe sectoare de activitate. De exemplu, un proiect - pe care îmi face plăcere să-l anunț, în premieră, în fața dumneavoastră - este sprijinirea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii, legat de parcuri industriale. Vom face un proiect special, de sprijinire a întreprinderilor mici și mijlocii pentru parcuri industriale. Acestea sunt modalitățile de sprijin al întreprinderilor mici și mijlocii, nu prin distorsionări de minus de taxe și impozite.

Trebuie să facem în așa fel încât sursele să fie transparent acumulate în buget și transparent cheltuite, către politicile sectoriale și către politicile pe care statul vrea să le dezvolte. Acesta este modul nostru de abordare.

Apropo de transparență - la 8 zile după ce board-ul director a aprobat acordul cu Fondul Monetar, el a fost aprobat prin ordonanță și supus dezbaterii dumneavoastră, pentru prima dată a fost pus pe Internet, ca să știe toată lumea ce cuprinde acest acord, la 8 zile.

Acesta este modul nostru de a răspunde la modul de a discuta, de a schimba idei, de a vedea cum putem îmbunătăți ceea ce trebuie să facem pentru România.

Doresc să mă mai refer la un singur aspect pe care dumneavoastră l-ați ridicat aici, problema legată de deficitul fiscal.

Aș vrea să vă spun că deficitul fiscal pe anul 2002, în sumă de 3%, de asemenea, va fi un deficit care va fi finanțat în mod neinflaționist.

De ce noi, aici, în România, nu putem să recunoaștem ceea ce recunoaște toată lumea - că acest Guvern, în anul 2001, a făcut progresele cele mai mari, de ce noi, aici, în România, nu putem să spunem:

"Domnilor, acest Guvern a reușit în anul 2001 să stabilizeze economia macro, a reușit, într-adevăr, să creeze o anumită credibilitate și pe plan intern și pe plan extern"?!

Sigur, sunt probleme pe plan intern și pe plan extern, sigur că sunt probleme, le știm, avem probleme în sectorul energetic, avem probleme cu privatizările, le știm, dar știm că aceste lucruri vor trebui rezolvate și avem programe de rezolvare a lor. Am încheiat Programul cu Banca Mondială PSAL 2, care se referă în principal la rezolvarea problemei din sectorul energetic, este un program de câțiva ani de zile, ele se vor redresa, am început redresarea "Termoelectrica" care, v-am spus, a înregistrat sute de milioane de dolari pierdere; au început externalizările, au început să se facă investiții, de nu știu câți ani nu s-au mai făcut investiții în sistemul energetic.

Sigur, este un sistem energetic foarte bătrân, care pro- duce pierderi; este un proces care trebuie acumulat și trebuie derulat rapid. Părerea noastră este că acest acord nu face decât să conducă către aceste țeluri pe care ni le-am propus. De aceea, doamnelor și domnilor senatori, vă rog să-l aprobați.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

Dacă colegii care au expus punctul de vedere al grupurilor parlamentare doresc să mai intervină, le ofer cuvântul, dar numai pentru două minute.

Vă rog, domnul senator Lupoi.

 
 

Domnul Mihail Lupoi:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este mai mult un drept la replică și, în același timp, o nedumerire vizavi de niște afirmații ale domnului ministru.

Domnule ministru,

Ne cunoaștem din copilărie, îndrăznesc să spun că suntem și prieteni, totuși, din punct de vedere politic suntem în opoziție și de pe această poziție vă adresez niște întrebări. Ați afirmat că ați negociat "ceea ce puteți îndeplini". Este un punct de vedere logic, pentru care trebuie să fiți felicitat. Întrebarea mea este: puteți susține creșterea prevăzută la energie? Credeți că o puteți îndeplini având în vedere consecințele pe plan social? Chiar premierul Năstase afirma că este dificil, dacă nu chiar imposibil.

Al doilea lucru care îmi trezește nedumeriri. Eu nu sunt specialist în economie și îmi cer scuze dacă exprimarea mea nu este strict științifică. Ați spus că noi trăim din inflație. Acest trai din inflație, în mod practic, după umila mea părere, de nespecialist, dar de trăitor în România, se reflectă în scăderea veniturilor reale ale populației, în special ale pensionarilor, de la aproximativ 100 de dolari la aproape 70 de dolari, în termeni reali.

Afirmația nu îmi aparține, a apărut în presă. Cât mai putem susține acest trai din inflație, ca soluție sau ca alternativă la varianta Consiliului Monetar care, dacă vă aduceți aminte... eu, acum, nu fac acuzații politice, dar s-a pus și la noi la un moment dat ca variantă. Nu am fost foarte departe, nu știu exact cât de departe suntem acum, luarea mea de cuvânt și citatele din material nu au avut un caracter răutăcios, nu am vrut să fac propagandă poziției partidului meu, nu suntem împotriva acordurilor internaționale, totuși, am vrut să dăm Guvernului argumente în negocierile care urmează cu F.M.I.-ul; trebuie să se țină cont de faptul că reprezentăm o mare parte a populației care ne-a votat și că, în final, populația acestei țări este cea care va fi chemată să plătească și să îndeplinească acordurile pe care le semnați.

Intervenția mea nu a avut decât scopul de a vă ruga să țineți cont de punctul de vedere al alegătorilor noștri în negocierile pe care le veți purta cu F.M.I.-ul, pentru că, în final, măsurile prevăzute în fel de fel de anexe și puncte și punctulețe se întorc împotriva celor care ne-au trimis în Parlament.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Aurel Pană. De asemenea, vă rog, două minute.

 
 

Domnul Aurel Pană:

Voi vorbi mai puțin de două minute.

Ceea ce se încearcă... efort de imagine sau realitate a ceea ce este, normal că trebuie reflectată prin imagine, nu poate să convingă, pentru că omul de rând, poporul, pe zi ce trece sărăcește mai mult, iar ultimele două luni l-au adus deja în pragul disperării.

În al doilea rând, pentru un remember, pe care nu am vrut să-l fac în cadrul dezbaterilor generale. Îmi amintesc cu mare plăcere "la marea năpârleală", pentru că, în perioada când fosta guvernare negocia, era un expert care ne transmitea informații și cum să luăm poziții de negociere, iar astăzi vine și se întoarce împotrivă, blamează ceea ce a sfătuit dintr-o anumită poziție, când era funcționar la organismul internațional.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă rog să privim numai în viitor, și nu în trecut!

Domnul senator Paul Păcuraru.

 
 

Domnul Nicolae Paul Anton Păcuraru:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Două lucruri am de spus.

Tema Băncii Comerciale Române am pus-o doar ca temă de meditație, nu ca o opțiune, nu este o obiecție, este o temă la care vom avea a reflecta, totuși, pentru că vor trebui găsite niște mecanisme interne de susținere a unor politici.

Al doilea lucru pe care doresc să-l spun este că, din păcate, totuși, argumentele economice nu au fost în măsură să ne convingă, până în momentul de față, că, într-adevăr, acordul trebuie susținut și nu pot să reiau acum toată dezbaterea, dar faptul că acceptăm ideea de standarde cu Uniunea Europeană, fără să avem contextul și condițiile din Uniunea Europeană, este o mare mirare.

Aduc aminte doar că și partenerii dumneavoastră de vot de astăzi, în protocolul pe care l-au încheiat cu dumneavoastră, au susținut ideea ca în parcurile industriale să beneficieze de facilități operatorii economici. Deci și dânșii conștientizează... sigur, vă susțin politic, că nu au ce să facă, dar și dânșii conștientizează că nu poți să aliniezi niște standarde, când condițiile economice sunt cu totul și cu totul diferite.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Îl consult pe domnul președinte Ștefan Viorel dacă dorește, suplimentar față de ceea ce a înscris în raport, să facă precizări.

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

Nu. Mulțumesc, domnule președinte, nu am precizări suplimentare.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

În aceste condiții, declar închise dezbaterile generale.

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra raportului comisiei.

Vă rog să votați raportul comisiei sesizate în fond,

Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

Cu 75 de voturi pentru, 50 de voturi împotrivă și 3 abțineri, raportul a fost aprobat de plenul Senatului.

Cu precizarea caracterului legii, de lege ordinară, o supun votului plenului Senatului. Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Cu 76 de voturi pentru, 54 de voturi împotrivă și două abțineri, proiectul Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 147/2001 pentru ratificarea Aranjamentului stand-by dintre România și Fondul Monetar Internațional... a fost aprobat de plenul Senatului.

Vă mulțumesc.

Dispun să fie eliberată lista votului pentru toate grupurile parlamentare.

Mulțumesc.

Mai rămâneți și la alte dezbateri, domnule ministru?

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Îmi cer scuze, domnule președinte, dar începe ședința de Guvern.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, este ședință de Guvern. Vă mulțumesc, felicitări!

 
Dezbaterea proiectului Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 137/2001 pentru modificarea și completarea Legii bancare nr. 58/1998 (votul final se amână pentru joi, 14 februarie)

Stimați colegi,

Trecem la punctul 3 înscris pe ordinea de zi - proiectul Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 137/2001 pentru modificarea și completarea Legii bancare nr. 58/1998.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

Reprezentantul Executivului este domnul secretar de stat Gherghina.

Vă rog să vă ocupați locul și să prezentați expunerea de motive.

Rog colegii senatori și invitații la ședința noastră să nu perturbe activitatea Senatului.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat, vă rog să prezentați expunerea de motive!

 

Domnul Gheorghe Gherghina - secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 137/2001 s-au adus o serie de îmbunătățiri legislației privind competențele Băncii Naționale. Prin această ordonanță de urgență, puterile Băncii Naționale au sporit pe linia supravegherii, pe linia prudenței și transparenței în verificarea proprietarilor capitalului băncilor monitorizate. De asemenea, s-au formulat modificări care conduc la creșterea exigenței în procesul de autorizare de către Banca Națională a acționarilor semnificativi și a persoanelor desemnate să asigure conducerea administrației băncilor.

S-au asigurat, totodată, condiții pentru îmbunătățirea stabilității și credibilității sectorului bancar. Este prezent aici și un reprezentant al Băncii Naționale, cu care noi am conlucrat în elaborarea acestui proiect de ordonanță de urgență.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule președinte Ștefan Viorel, să prezentați raportul comisiei.

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Comisia pentru buget, finanțe și bănci, sesizată în fond cu prezentul proiect de lege, a reținut următoarele: obiectul de reglementare îl constituie modificarea și completarea Legii bancare nr. 58/1998, pentru a răspunde obiectivelor cuprinse în acordul încheiat cu Fondul Monetar Internațional și care urmărește întărirea cadrului legal și a reglementărilor emise în baza acestuia referitor la sectorul financiar. În esență, noile reglementări asigură armonizarea legislației bancare cu principiile de bază stabilite de Comitetul pentru supraveghere bancară din cadrul Băncii Reglementărilor Internaționale de la Bazel. S-a primit aviz favorabil de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, fără amendamente.

De asemenea, un aviz favorabil de la Comisia economică, cu o serie de amendamente care au fost parțial reținute de comisia noastră și se regăsesc în anexa nr. 1 la raport.

Proiectul a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ, cu observații și propuneri de care inițiatorul a ținut cont.

Cu ocazia analizei și dezbaterii în cadrul comisiei, au participat și experți ai Băncii Naționale a României, s-au făcut propuneri și amendamente care se regăsesc, de asemenea, în anexa nr. 1, cele admise, în anexa nr. 2 cele respinse.

Ca urmare a dezbaterii și analizei proiectului de lege, comisia noastră a hotărât să prezinte raport favorabil, cu amendamente.

Potrivit conținutului său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice și urmează a fi adoptat în conformitate cu prevederile art. 74 alin. 1 din Constituția României.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

Dacă la dezbateri generale sunt domni senatori care doresc să intervină în numele grupurilor parlamentare?

Domnul senator Dan Constantinescu. Aveți cuvântul!

 
 

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Fără îndoială că perfecționarea sistemului legislativ în domeniul financiar-bancar continuă să rămână o prioritate a celor două Camere, din cel puțin două motive.

În primul rând, alinierea la acquis-ul comunitar și la practicile internaționale, o aliniere care se poate realiza treptat, știut fiind faptul că am pornit de unde am pornit și care trebuie însă să ne conducă la compatibilitatea pe care o dorim toți între aceste sisteme.

În al doilea rând, experiența ultimilor ani face ca, iată, la aproximativ patru ani de la adoptarea pachetului de legi bancare, să fie necesar să introducem o serie de corective legate de ceea ce s-a întâmplat și ceea ce putea să nu se întâmple în sistemul bancar, în condițiile în care autoritatea Băncii Naționale era și se exercita așa cum trebuie.

Sigur, din acest punct de vedere putem înțelege caracterul de urgență al acestei reglementări, caracter de urgență care putea foarte bine să fie reglat prin proceduri parlamentare, și nu prin practica nefericită a ordonanțelor de urgență, întrucât putea fi rezolvată și în cadrul celor două Camere ale Parlamentului.De altfel, această apelare excesivă la ordonanțele de urgență își găsește, din păcate, chiar în textul legii, o serie de reflectări nu tocmai fericite, reflectări pe care am încercat să le îmbunătățim prin amendamentele pe care le-am depus.

Sigur că suntem de acord cu întărirea autorității Băncii Naționale, nu putem fi însă niciodată de acord cu formulări într-un text de lege de genul "Banca Națională..." s-au oricare altă instituție "poate să", pentru că asta înseamnă că instituția în cauză poate să facă sau poate să nu facă și aprecierea dacă face sau nu face un anumit lucru lasă loc la interpretări, la posibile abuzuri și la alte lucruri pe care noi, dimpotrivă, dorim cu toții, sper, să le eliminăm.

De asemenea, arbitrariul unor texte de genul "alte criterii", alte elemente, alți parametri de apreciere" este, alături de numeroase alte imprecizii pe care am încercat să le corectăm, elemente care pot vicia aplicarea, în condiții corecte, a textului de lege menționat.

În fine, este evident că nu putem fi de acord cu eliminarea posibilității controlului jurisdicțional al instanțelor judecătorești asupra actelor Băncii Naționale, motiv pentru care am formulat amendamentele în consecință.

Având în vedere importanța acestei legi pentru peisajul financiar și bancar românesc, vă propunem să ne aplecăm cu mai multă atenție, propunem chiar și inițiatorilor să analizeze mai în detaliu toate amendamentele care au fost făcute, fiind conviși că împreună, inclusiv în plen, putem să corectăm din ceea ce a rămas necorectat, în așa fel încât scopul pentru care a fost inițiat acest demers, perfecționarea sistemului legislativ din domeniul bancar, să fie cu adevărat îndeplinit.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc, domnule senator.

Declar închise dezbaterile generale, nemaiexistând alți colegi care să solicite cuvântul la acest proiect de lege.

Îl întreb pe inițiator dacă dorește să comenteze intervenția domnului senator Constantinescu.

 
 

Domnul Gheorghe Gherghina:

Aș dori să subliniez că în comisie cea mai mare parte a amendamentelor ridicate de domnul senator au fost propuse la amendamente admise și noi suntem de acord cu ele.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Au fost corelate textele, am observat.

Aceasta era următoarea întrebare pe care doream să v-o pun, dacă sunteți de acord cu cele opt amendamente acceptate de comisie.

 
 

Domnul Gheorghe Gherghina:

Da.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Îl consult pe domnul senator Constantinescu și pe colegii din Comisia economică dacă susțin amendamentele respinse.

La art. 3 Comisia economică are un amendament, dacă îl susține; domnul senator Dan Constantinescu, la art. 1 pct. 1 lit. i).

Până acolo, avem un amendament admis de comisie la pct. 1 și susținut în plen.

Domnule președinte Ștefan Viorel, susțineți toate amendamentele?

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

Da.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Intervenții pe primul amendament din raport?

Dacă nu sunt, vă rog să vă pronunțați prin vot.

Invit domnii senatori în sală. Vă rog să votați.

Cu 75 de voturi pentru, 9 voturi împotrivă și 3 abțineri, a fost aprobat de plenul Senatului.

Pct. 2, art. 1, pct. 5 lit. e) din art. 14.

Intervenții? Nu sunt.

Vă rog să votați.

Cu 82 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă și 5 abțineri, a fost aprobat de plenul Senatului.

Pct. 3, art. 1, pct. 7 lit. h) și i), aici există un amendament din partea domnului senator Constantinescu.

Vă rog, aveți cuvântul!

 
 

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule președinte,

Fără a nega nimic din fondul și textul propus, considerăm că trebuie explicată și concretizată sintagma "și indirect" de la art. 1 pct. 1 lit. i), pentru a preciza care este întinderea acestui "indirect". În momentul în care apare o asemenea sintagmă, ea trebuie circumstanțiată foarte exact, pentru a nu crea posibilitatea de a interpreta.

De altfel, chiar dacă voi fi ușor sâcâitor apărând mai des la microfon, pentru că mai sunt o serie de amendamente respinse asupra cărora doresc să revin, vreau să se rețină faptul că nu asupra limitării autorității Băncii Naționale insist, ci asupra precizării modului în care trebuie întărită această autoritate, având în vedere că riscul, în ultimă instanță, se poate transfera chiar asupra conducerii Băncii Naționale. Un text imperfect riscă să-i pună în situații neplăcute, pentru că se va cere, de multe ori, cum s-a întâmplat, din păcate, și în ultima vreme, de la Banca Națională, să facă lucruri pe care nu pot și nu trebuie să le facă din punct de vedere legal.

Acesta este rostul solicitărilor, poate, uneori, mai insistente, de a circumstanția foarte exact aceste precizări.

În cazul de față, am solicitat precizarea mai exactă și concretizarea sintagmei "indirect".

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Care este punctul de vedere al inițiatorului față de acest amendament?

 
 

Domnul Gheorghe Gherghina:

Nu susținem amendamentul, deoarece această noțiune "indirect" era și în legislația anterioară și creează posibilitatea Băncii Naționale să verifice și anumite posibilități care apar în practică, de a participa la capitaluri într-un mod indirect persoanele respective.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Care este punctul de vedere al comisiei, domnule senator Ștefan Viorel?

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Așa cum spunea și inițiatorul, reconstituirea deținerilor indirecte este o chestiune foarte greu de explicat într-un text de lege și, mai ales că ceea ce astăzi nu se poate reconstitui ca o deținere indirectă, s-ar putea ca mâine, printr-o formulă nouă, printr-o modificare pe care viața ne-o aduce, să apară și să nu aibă reglementare. De aceea, ca urmare a dezbaterilor în cadrul comisiei, care au avut trei runde, trei zile am dezbătut cu Banca Națională și concluziile raportului sunt urmare a acestor dezbateri prelungi. Solicitarea colegului nostru ca în plen să reluăm dezbaterea de această manieră, să stăm să analizăm acum, indirect, câte variante de "indirect" putem reconstitui în materie de deținere de acțiuni, ni se pare că nu este lucrativ și, oricum, nu poate să conducă la o concluzie mai bună decât cea propusă prin raportul comisiei noastre.

În concluzie, ne menținem punctul de vedere.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Potrivit Regulamentului Senatului, sunt obligat să supun la vot amendamentul propus și susținut în fața dumneavoastră de domnul senator Dan Constantinescu, amendament neagreat de inițiator și Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra amendamentului propus de domnul senator Dan Constantinescu la art. 1 pct. 7 lit. i).

Vă rog să votați.

Amendamentul a fost respins, întrucât a întrunit doar 37 de voturi pentru și 62 de voturi împotrivă.

La acest articol, acest punct 3 din raport, există un amendament acceptat de Comisia pentru buget, finanțe și bănci la lit. h) și i).

Nefiind intervenții, vă rog să vă pronunțați prin vot asupra amendamentului comisiei, acceptat la art. 1 pct. 7 lit. h) și lit. i) ale art. 16.

Vă rog să votați.

Amendamentele au fost aprobate de plenul Senatului cu 77 de voturi pentru și 16 voturi împotrivă.

La punctul 4, domnul senator Constantinescu are un amendament.

Vă rog să-l prezentați.

 
 

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule președinte,

Sigur, ținând cont de remarca liderului comisiei noastre, mărturisesc că este neproductiv ceea ce fac eu acum și v-aș propune, eventual, în această idee, să respingeți printr-un vot comun toate amendamentele care au mai fost o dată respinse în comisie, pentru a păstra această logică.

Până, nu s-a luat această hotărâre, însă, aș vrea să susțin amendamentul potrivit căruia este de preferat să înlocuim sintagma de care vorbeam și care este total nefericită, "Banca Națională poate să aibă în vedere și alte circumstanțe...", de la art. 1 pct. 3, articol nou 32, cu o sintagmă care este mai corectă, după opinia mea, și care ar reflecta ceea ce Banca Națională trebuie să facă tocmai în scopul întăririi autorității ei, fără a da loc la interpretări care îi pot fi defavorabile.

Textul sună astfel: "Banca Națională va emite"... putem pune "în termen de 30-60 de zile" sau putem evita acest lucru, "...norme privind calificarea grupului de persoane care acționează împreună, având în vedere și alte circumstanțe decât cele arătate la art. 31".

Spun acest lucru inclusiv după dezbaterile din cadrul comisiei, deoarece argumentul care s-a adus atunci, că pot apărea la un moment dat elemente noi, care nu pot fi astăzi prevăzute, nu este un argument pentru respingerea acestui text, deoarece Banca Națională, care emite astăzi norme, la un moment dat trebuie să le modifice în funcție de condițiile concrete și acesta este rostul pentru care Băncii Naționale i s-a dat această atribuție de a da norme în prelungirea legii.

Tot ceea ce doresc prin acest text este să nu se lase textul "Banca Națională poate să" sau "poate să nu ...", ci "Banca Națională va emite norme într-un termen de..." sau nu, "privind calificarea grupului de persoane care acționează împreună", având în vedere și alte circumstanțe decât cele arătate la 3.1. Motivația respingerii nu există.

Sunt de acord că pot fi și alte elemente, dar ele trebuie practic precizate la momentul în care Banca Națională acordă sau nu un calificativ, pentru că, repet, după aceea există riscul ca însăși conducerea Băncii Naționale să fie judecată greșit în funcție de aceste decizii.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Inițiatorul, vă rog, punctul de vedere. Domnule secretar de stat.

 
 

Domnul Gheorghe Gherghina:

Nu putem accepta faptul că Banca Națională emite norme în termen de 30 de zile sau 60 de zile, pentru faptul că asta ar presupune ca aceste norme să fie emise definitiv și cu acestea să rămânem.

Banca Națională trebuie să aibă flexibilitatea să poată interveni ori de câte ori este nevoie, să-și modifice normele astfel încât să asigure prudența necesară în domeniul supravegherii bancare.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Domnul senator Ștefan Viorel.

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

Ne menținem punctul de vedere.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimați colegi,

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra amendamentului propus la art. I punctul 9, respectiv art. 252, de către domnul senator Dan Constantinescu.

Vă rog să votați.

Amendament respins. A întrunit 40 de voturi pentru,

55 voturi împotrivă și 5 abțineri.

Supun votului dumneavoastră amendamentul acceptat de comisie la art. I punctul 9, respectiv art. 252, și cu care inițiatorul este de acord.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Amendament aprobat de plen cu 86 de voturi pentru,

12 voturi împotrivă și o abținere.

 
 

Domnul Vasile Horga (din sală):

Mai este la punctul 4... mai este o problemă.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

La punctul 4? Dacă s-a votat de către plen, vă rog să mă iertați...

 
 

Domnul Vasile Horga:

Păi nu, dar la art. 251 s-a trecut foarte repede și în comisie, și nu s-a sesizat un aspect pe care l-am ridicat acolo.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Îmi cer scuze, nu este nici în amendamentele respinse!

 
 

Domnul Vasile Horga:

Nu este, nu este!

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nefiind, potrivit Regulamentului Senatului, nu avem cum să-l luăm în dezbatere. Rugămintea este ca prin intermediul grupului dumneavoastră parlamentar să ridicați această chestiune în Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

 
 

Domnul Vasile Horga:

Le-am ridica dacă am primi aceste documente, domnule președinte, înainte, să putem verifica, dar dacă le primim în ziua în care avem dezbaterile, sigur că o lege poate să treacă fără să fie gândită așa cum ar trebui să fie.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Îmi cer scuze, dar nu am posibilitatea să încalc regulamentul.

Mai există vreun amendament până la punctul 5?

Da, 25.

 
 

Domnul Dumitru Badea (din sală):

L-ați mai încălcat și altă dată.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Doriți să comentați, domnule senator Badea?

Deci un alt amendament al domnului senator Dan Constantinescu.

 
 

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule președinte,

Întâmplător, lista de amendamente la proiectul de lege pe care am depus-o eu este dactilografiată, există la comisie și aceste amendamente nu se regăsesc în totalitate nici măcar în anexa de la respinse.

În asemenea condiții, este foarte greu să accepți ideea că respectăm un regulament numai parțial.

Există amendament la art. I punctul 5.14 lit. e) în care am solicitat fie să explicităm, fie să concretizăm sintagma "siguranță satisfăcătoare", unul din zecile de elemente imprecise care, așa cum spuneam, nu pot să facă bine.

Există, la același punct, propunerea de eliminare a propoziției finale "...sau aceste obiective nu corespund condițiilor existente în cadrul segmentului de piață ce urmează a fi acoperit de serviciile oferite de bancă", având în vedere faptul că în România de astăzi nu există decât bănci universale. Deci nu avem bănci specializate, cu excepția C.E.C.-ului și a "Eximbank"-ului, care sunt două excepții într-adevăr notabile, dar au, de regulă, lege separată.

Am solicitat, de asemenea, reformularea sintagmei "nu mai prezintă încredere" din punctul 7 art. 16 lit. h), de a elimina sau de a reformula textul de la art. 16 lit. i), întrucât formulările imprecise oferă, practic, puteri discreționare și puteri discreționare înseamnă o răspundere nelimitată, ori noi știm că Banca Națională nu poate avea o răspundere nelimitată, întrucât nu poate să vegheze asupra oricăror lucruri pe care imaginația bolnavă a unui individ poate să le născocească.

Și, de asemenea, la art. 25 am solicitat introducerea sintagmei "pe baza prevederilor legale și a normelor B.N.R. subsecvente" în finalul textului, pentru eliminarea utilizării unor criterii subiective sau conjuncturale de apreciere.

Deci acestea sunt câteva elemente care au fost predate în scris, au fost discutate în comisie, ca dovadă că există tot felul de observații pe aceste texte și care nu apar în raportul care a fost înaintat.

Sigur, este o eroare regretabilă, dar aș vrea să țineți cont de ele ca și de cele care urmează.

Și abia acum, la art. 252, punctul 9 art. I, urmează amendamentul, în aceeași logică, chiar dacă supărătoare, că dorim să facem precizări foarte clare ca să știm, după aceea, cât este și întinderea răspunderii Băncii Naționale.

Ideea este să se reformuleze textul în scopul asigurării credibilității și viabilității sistemului bancar. "Banca Națională va elabora" - nu mai punem termen dacă deranjează - "...norme privind evaluarea calității activității și experienței persoanelor desemnate în calitate de conducător sau administrator al unei bănci, precum și reguli și norme etice și profesionale pentru personalul bancar".

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Domnule secretar de stat Gherghina, vă rog să vă pronunțați cu privire la amendamentul formulat de domnul senator Dan Constantinescu la acest art. 252.

 
 

Domnul Gheorghe Gherghina:

Dacă-mi permiteți, aș dori să subliniez că, în cadrul comisiei, problemele ridicate domnul Constantinescu au fost soluționate. La punctul 2, 3 și 4, în raportul cu amendamente admise, au fost soluționate problemele ridicate de dânsul, iar referitor la art. 252, la punctul 4 din raport, la amendamente admise, a fost soluționat, tot așa, în cadrul comisiei, a fost reformulat și s-a scris că "va stabili prin reglementări și alte..." Deci este soluționat în cadrul raportului cu amendamente admise.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci nu sunteți de acord cu amendamentul susținut astăzi în plen.

 
 

Domnul Gheorghe Gherghina:

Nu. Sunt de acord cu amendamentul comisiei.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da. Președintele comisiei.

Se regăsește în parte în amendamentul acceptat la punctul 3, nu la punctul 4, din raport.

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Este regretabil dacă o parte din amendamentele depuse de domnul senator Constantinescu nu se regăsesc explicit în raport, însă surprinzător este faptul că discuția la comisie s-a purtat - cum să zic - în principal pe această listă de amendamente. De aceea, mă surprinde să nu se regăsească. Probabil că o parte dintre ele au suferit modificări și se regăsesc pe lista de amendamente admise, dar cu ușoare modificări, încercându-se să se rețină sensul amendamentului, și nu redactarea mot-a-mot.

În eventualitatea că s-a scăpat un amendament, este, într-adevăr, o eroare regretabilă și voi verifica la staff-ul comisiei ce s-a întâmplat.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Deci susțineți că punctul de vedere a fost reținut în art. 252.

Rugămintea este, pentru viitor, chiar dacă sunt amendamente admise de comisie, să se facă precizarea al cui amendament a fost acceptat.

Supun votului dumneavoastră amendamentul susținut astăzi, în cadrul ședinței în plen, de domnul senator Dan Constantinescu la art. 252, respins de comisie.

A fost admis în parte în celălalt amendament.

Vă rog să votați.

Amendamentul nu a întrunit decât 31 de voturi pentru,

64 voturi împotrivă și nici o abținere.

La punctul 4 din raport avem amendament acceptat la art. 521 și 523.

Doriți să interveniți la acest amendament acceptat de comisie? Amendamentul acceptat de comisie la punctul 5, calitatea acționarilor.

 
 

Domnul Dan Constantinescu:

La 521, la alin. 2 mai era un amendament prin care se solicita eliminarea cuvântului "minime" din sintagma "condițiile minime" pentru că ori sunt ori nu sunt condiții.

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

S-a eliminat.

 
 

Domnul Dan Constantinescu:

Îmi cer scuze atunci.

Iar la final era propoziția "de a evalua toate circumstanțele..." și așa mai departe "...persoanelor menționate la art. 51 și art. 52".

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Îmi cer scuze, dar în amendamentele care le am eu în față nu există amendament respins la art. 52.

Următorul amendament prezentat de dumneavoastră este la art. 79.

Îl rog pe domnul președinte Ștefan Viorel, dacă își amintește, să se pronunțe.

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

Solicitarea colegului nostru de a elimina sintagma "minime" este satisfăcută la poziția 5 din amendamentele admise, respectiv art. 521.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, în această situație, să nu ne mai încurcați.

Este exact ce supusesem la vot, amendamentul pe care-l susțineți acum.

Vă rog.

 
 

Domnul Dan Constantinescu:

Exact asta am spus și eu, că, după eliminarea cuvântului "minime" din sintagma "condițiile minime", ceea ce doreați să supuneți la vot era în prelungirea aceluiași amendament, este pe aceeași rubrică, cel puțin în materialul pe care l-am predat eu și care a fost la comisie, solicitarea de a elimina propoziția "de a evalua toate circumstanțele..." și așa mai departe "...persoanelor menționate la art. 51 și 52". Eu la acesta m-am referit.

Deci am acceptat ideea că "minime", într-adevăr, a fost eliminat, dar amendamentul era mai mare. Asta a fost susținerea.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Acum am înțeles. Comisia a acceptat în parte amendamentul propus de domnul senator Dan Constantinescu.

Eu supun votului dumneavoastră amendamentul acceptat la art. 521, punctul 5 în raport, amendament aprobat de comisie și susținut de inițiator.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Amendament aprobat cu 89 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă și o abținere.

Mai aveți un amendament la punctul 79. În parte, este acceptat amendamentul dumneavoastră. Îl mai susțineți în continuare pe cel respins?

 
 

Domnul Dan Constantinescu (din sală):

Nu.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci la punctul 6 din raport, vă rog să observați, comisia vă propune un amendament la art. I punctul 18 lit. c) art. 79, amendament acceptat de inițiator.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Aprobat de plen cu 83 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și o abținere.

Punctul 7 din raport.

Sunt intervenții? Dacă nu, vă rog să vă pronunțați prin vot.

Amendament aprobat de plen cu 89 de voturi pentru,

8 voturi împotrivă și 3 abțineri.

Punctul 8 din raport.

Dacă nu sunt intervenții, vă rog să vă pronunțați prin vot.

 
 

Domnul Dan Constantinescu (din sală):

Mai sunt două amendamente la acest articol.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să mă iertați. Numai puțin! O să le discutăm, pentru că bănuiesc că nu sunt la acest articol 3.

 
 

Domnul Dan Constantinescu (din sală):

Sunt înainte...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Dar n-au legătură cu el, pentru că a fost votat de plen, doar să-l anunț și după aceea vă ofer cuvântul.

Amendamentul de la punctul 8 din raport, la art. 3 alin. 1, a fost aprobat de plen cu 84 de voturi pentru,

7 voturi împotrivă și o abținere.

Vă rog, aveți cuvântul!

 
 

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule președinte, sunt două amendamente. Este vorba de art. 831 și 832 la care, din două motive diferite, propunem eliminarea. În primul rând, la art. 831 "Practica în domeniul contestațiilor și acțiunilor în justiție permite suspendarea la cerere a executării actelor administrative". Vom avea o premieră când aceste acte administrative ale Băncii Naționale nu pot fi suspendate la cerere, motiv pentru care există posibilitatea ca, în perioada acțiunilor în justiție, să se producă efecte nu tocmai fericite asupra celor care sunt în cauză.

Și pentru a nu mai reveni la microfon, art. 832 trebuie în orice caz, în opinia noastră, eliminat pentru că, practic, elimină, așa cum este el, posibilitatea controlului jurisdicțional al instanțelor judecătorești asupra actelor B.N.R.

Banca Națională, prin lege, este îndreptățită să emită norme. Dacă Banca Națională este singura autoritate care poate să decidă dacă aceste norme sunt bune, rele, legale, corecte și așa mai departe, orice acțiune în justiție se va lovi de această prevedere, se va constata că formal au fost îndeplinite o serie de prevederi, dar, pe fond, instanța nu va mai putea judeca niciodată. Înțelegem, așa cum am spus, necesitatea întăririi puterii Băncii Naționale, dar nu putem accepta ca această instituție să devină o instituție cu puteri discreționare, pentru că atunci vom fi obligați să ne raliem celor care - în pofida voinței noastre -, celor care, dacă se constată că banca are puteri discreționare... va trebui să cerem acestei instituții și o răspundere deplină, ceea ce suntem conștienți că nu se poate.

Din acest motiv, vă propunem să existe, totuși, controlul jurisdicțional asupra acestor acte emise de Banca Națională.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, domnule secretar de stat.

Deși controlul jurisdicțional există. Dumneavoastră susțineți însă să existe posibilitatea suspendării actelor.

 
 

Domnul Dan Constantinescu (din sală):

La 2 nu există control.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, aveți cuvântul!

 
 

Domnul Gheorghe Gherghina:

Nu putem susține amendamentul propus întrucât ar crea o situație destul de complicată pentru actele care le ia banca. Dacă sunt suspendate numai cu acțiunea în instanță, și nu la situația definitivă, la pronunțarea definitivă a instanțelor, ar presupune că toate actele sunt imediat suspendate, după ce se iau...

Deci pentru art. 831, iar pentru 832, de asemenea, este vorba numai de actele băncii care pot fi verificate și pot fi analizate de către justiție, dar banca, totuși, este cea care... Este în subordinea Parlamentului și poate fi chemată în fața Parlamentului să dea seamă de ceea ce face prin reglementările sale.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Dacă doriți să vă pronunțați, domnule președinte.

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

Ne menținem punctul de vedere.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Stimați colegi, supun votului dumneavoastră amendamentul propus de domnul senator Dan Constantinescu, de eliminare a art. 831 poziția 20 din ordonanță.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Amendamentul a întrunit 49 de voturi pentru, 50 voturi împotrivă și o abținere. În consecință, este respins.

Invit domnii senatori în sală.

Supun votului dumneavoastră cel de al doilea amendament, la art. 832, de eliminare a acestui text.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Invit domnii senatori în sală.

Amendamentul a fost respins, întrunind 31 de voturi pentru, 69 de voturi împotrivă și nici o abținere.

Mai sunt amendamente neluate în discuție?

Vă rog să mă iertați. Amendamentul Comisiei economice.

 
 

Domnul Dan Mircea Popescu (din sală):

Renunțăm la el.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să luați act în stenograma ședinței că domnul președinte Dan Mircea Popescu renunță la amendamentul propus de Comisia economică.

Supun votului plenului Senatului raportul în ansamblu, cu amendamentele acceptate în plen.

Vă rog să votați.

Raport aprobat de plenul Senatului cu 70 de voturi pentru, 42 voturi împotrivă și 3 abțineri.

Cu precizarea caracterului legii de lege organică, supun proiectul de lege la vot.

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra proiectului de lege în ansamblu.

Vă rog să votați.

(Tabela electronică afișează 70 de voturi pentru, 50 voturi împotrivă și două abțineri.)

Din sală:

N-a trecut!

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Rog domnii senatori să rămână pe locuri întrucât, din numărarea pe care am făcut-o eu, în momentul de față în sală nu există 122 de senatori. (Discuții, rumoare în sală.)

Din sală:

Ne pare rău...!

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu vă pare rău. Vă rog să citiți Regulamentul Senatului.

În momentul de față sunt în sală 72 de senatori doar.

Vă rog să rămâneți pe scaune.

Solicit să fie scoasă o listă.

În acest moment, voturile exprimate sunt 70 pentru,

50 împotrivă și două abțineri, votul însă este incorect, întrucât în sală nu sunt 122 de senatori.

Vă rog.

 
 

Domnul Mircea Mihordea (din sală):

De ce nu ați făcut afirmația înainte de a supune la vot? Anterior.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Păi nu, suntem în cvorum, dar nu sunt 122 de senatori. (Discuții aprinse în sală.)

 
 

Domnul Nicolae Paul Anton Păcuraru:

Procedură!

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă rog.

 
 

Domnul Nicolae Paul Anton Păcuraru:

Domnule președinte, cu toată abilitatea dumneavoastră, sunteți în imposibilitate.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu, nu, sunt în limitele regulamentului.

 
 

Domnul Nicolae Paul Anton Păcuraru:

Ați solicitat votul, s-a exprimat votul. Nu s-a pus problemă de cvorum, nu s-a pus problemă de apel nominal... Pentru că fiecare vot poate fi, pe urmă, tălmăcit, dacă numărul de pe tabela electronică corespunde cu numărul de senatori prezenți în sală și care votează.

Deci vă rugăm să validați votul și să trecem la punctul următor...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sunteți într-o eroare fundamentală, domnule vicepreședinte, atâta timp cât dumneavoastră contestați posibilitatea președintelui de ședință ca, în orice moment, conducând lucrările, să-i răpiți posibilitatea să constate dacă suntem sau nu suntem în cvorum.

Eu am anunțat care a fost votul...

 
 

Domnul Nicolae Paul Anton Păcuraru:

Domnule președinte, nu după un vot, nu după un vot nefavorabil care... (Discuții aprinse în sală.)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Data viitoare o s-o fac după un vot favorabil. Când va fi data viitoare, nu știu! (Domnii senatori din Grupul parlamentar al P.N.L. își arată dorința de a pleca din sală.)

Vă rog să nu plecați din sală.

Atunci vă rog să se ia act că sunteți prezenți la dezbateri 6 senatori din Grupul parlamentar P.N.L., 3 senatori din Grupul parlamentar P.D., 7 senatori din Grupul parlamentar U.D.M.R., 14 senatori din Grupul parlamentar P.R.M.... (Domnul președinte de ședință îi numără pe domnii senatori din Grupul parlamentar al P.S.D.)

Din sală:

Numărați!

 
 

Domnul Viorel Marian Pană:

70 de la dumneavoastră.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

34 din Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat și umanist).

Din sală:

Și atunci cum au...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Păi tocmai de aceea! Am contestat în calitate de președinte de ședință rezultatul votului, pentru că nu sunt prezenți senatorii înscriși în votul electronic.

Vă rog să scoateți o listă după vot, am spus.

 
 

Domnul Viorel Marian Pană:

Domnule președinte, îmi permiteți să iau cuvântul?

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog.

 
 

Domnul Viorel Marian Pană:

Am solicitat cuvântul pentru că - așa cum a spus și colegul nostru, domnul senator Paul Păcuraru - mi se părea firesc ca această constatare a cvorumului s-o faceți înaintea votului. Este un lucru firesc.

Înseamnă că din momentul acesta de fiecare dacă când celui care conduce ședința nu-i va conveni rezultatul afișat de tabelă va invoca o procedură sau lipsa unei proceduri.

Mi se pare, așa cum ați pomenit dumneavoastră cuvântul "incorect" la adresa colegului nostru, mi se pare că maniera în care procedați dumneavoastră acum este incorectă.

Trebuie să ne însușim acest vot, cum ni l-am însușit și ceilalți dintre noi votul dinainte, de la memorandumul cu F.M.I., când au fost 132 de persoane sau, în condițiile acestea, va trebui să reluăm toate dezbaterile și toate voturile din ziua de astăzi, datorită faptului că dumneavoastră ați considerat acum, la ora 11,35, că nu avem cvorumul necesar.

Vă anunț că, la votul de dinainte, cvorumul era cam în același... sau numărul celor prezenți în sală se situa la același nivel.

Ca atare, nu cred că aveți... nu găsiți maniera în care să reglați această situație. Nu cred că este cea mai bună soluție.

Este un vot, acela înscris acolo. Ca atare, vă rog să-l luați în considerare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, și lista eliberată de calculator este incorectă întrucât pe votul electronic... bănuiesc că ceea ce scrie și ceea ce vedeți dumneavoastră este egal cu ceea ce am eu în față...

Daci pe listă la mine scrie 70 de voturi pentru,

50 voturi împotrivă și două abțineri. Pe listă sunt 70 de voturi pentru, 42 voturi împotrivă și 3 abțineri. Deci este incorect.

Vă rog să scoateți o altă listă de vot.

 
 

Domnul Eugen Marius Constantinescu (din sală):

Sistemul nu mai funcționează.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Lăsați, că-l facem să funcționeze!

Vă rog, domnul senator Solcanu, aveți cuvântul!

 
 

Domnul Eugen Marius Constantinescu (din sală):

Vă rog să-mi dați cuvântul.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Am oferit cuvântul unui alt coleg. Sigur că vi-l ofer și dumneavoastră.

 
 

Domnul Ion Solcanu:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

E clară inadvertența dintre numărul de voturi afișate și ceea ce dă lista, o neconcordanță între voturile exprimate împotrivă, afișate și cele consemnate de listă.

E o constatare pe care o poate face fiecare dintre noi.

În temeiul acestui fapt, grupul nostru parlamentar contestă rezultatul votului și solicităm prezența.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, domnul senator Constantinescu. Ați solicitat...

 
 

Domnul Eugen Marius Constantinescu:

Domnule președinte, dacă lucrurile stau așa cum ne-ați anunțat dumneavoastră, înseamnă că nu mai putem folosi votul electronic și atunci vă rog să-l înlocuim cu singura modalitate acceptabilă într-o asemenea situație, votul nominal.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Numai puțin!

Domnul senator Badea. Vă rog, aveți cuvântul!

 
 

Domnul Dumitru Badea:

Domnule președinte, vă rog să constatați că așa cum s-a procedat încă de azi-dimineață și cum obișnuim să luăm în considerare totdeauna rezultatul votului... Nu consider că există vreun motiv să revenim asupra acestui vot.

Este cvorum în sală și a fost cvorum în sală începând de astăzi de dimineață.

Votul s-a exercitat la... pe care l-ați constatat și dumneavoastră, deci votul este perfect valabil.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, domnul senator Nicolae-Vlad Popa.

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule președinte, și din cele citite de dumneavoastră, deci din lista pe care ați primit-o, este același număr de voturi pentru, 70. Pentru ca această lege să treacă ar fi avut nevoie de 71 de voturi. Dacă sunt alte erori, aceasta nu este o eroare și deci votul nu mai poate fi contestat, votul este valabil și trebuie să luați act de el.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

De acord. Deci, vă rog...

Imediat vă ofer cuvântul! (Se adresează domnului senator Puskás Valentin-Zoltán, care a cerut cuvântul.)

De ce votul este incorect? Așa cum am spus, în sală erau prezenți, în momentul votului, 36 de senatori în Grupul parlamentar P.S.D., 16 senatori în Grupul parlamentar P.R.M., 5 senatori în Grupul parlamentar P.N.L.,

6 senatori în Grupul parlamentar U.D.M.R., 4 senatori din Grupul parlamentar P.D.

Din sală:

Nu s-a strigat nici o listă!

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Totalul este 69 de senatori. (Discuții aprinse.)

Din sală:

Cine face numărătoarea?

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Cel căruia dumneavoastră i-ați dat această posibilitate și este conducător de ședință.

...și 4 senatori în Grupul parlamentar P.D., 3 în bancă, un coleg lângă mine, 7 - cum sunt și acum în Grupul parlamentar U.D.M.R., 6 în bancă și unul lângă mine.

Din sală:

Trebuie confirmat. Să facem apelul nominal!

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Imediat facem și apelul nominal, dar la apelul nominal colegii vor intra în sală. De aceea, v-am adresat rugămintea să nu ieșiți din sală și să nu... Sigur că au intrat acum câțiva colegi.

Deci în momentul votului în sală erau prezenți 69 de senatori, așa cum am arătat, iar în listingul de vot au apărut înscriși 122 de senatori, motiv pentru care constat că votul nu este legal îndeplinit, întrucât nu există în sală numărul de votanți pentru a continua ședința, respectiv 71 de senatori.

Rog unul dintre secretari să facă apelul.

Vă rog.

Numai puțin, să-l ascultăm pe domnul senator Puskás, și apoi aveți cuvântul...

 
 

Domnul Puskás Valentin-Zoltán:

Vă mulțumesc.

Cred că trebuie să luăm în considerare ceea ce scrie regulamentul și să lucrăm conform regulamentului.

Am avut ocazia să conduc o ședință când s-a contestat un vot.

Acum s-a făcut o contestare a votului de către un grup parlamentar. Art. 131 spune în felul următor, foarte clar, "votul poate fi contestat numai de președintele unui grup parlamentar". S-a făcut. Domnul președinte al Grupului parlamentar al P.S.D. (social-democrat și umanist) Solcanu a contestat votul.

Din sală:

După...

 
 

Domnul Puskás Valentin-Zoltán:

După, sigur, votul poate fi contestat numai după ce s-a votat. Înainte cum să contești?

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

După unii colegi poate fi contestat și înainte.

 
 

Domnul Puskás Valentin-Zoltán:

S-a făcut. Citez mai departe, ca să nu fie neclaritate,

"imediat după anunțarea rezultatului votului". Deci după anunțarea rezultatului votului, s-a făcut o contestație.

Asupra contestației, Senatul se pronunță prin votul majorității senatorilor prezenți.

Deci, domnule președinte, trebuie să supuneți votului contestația. Dacă contestația este acceptată, atunci admiterea contestației are drept consecință repetarea votului.

Pentru asta am fost contestat de Grupul parlamentar liberal și a fost solicitat să fiu sancționat pentru că n-am respectat regulamentul.

Tocmai am respectat. Așa a fost și în sesiunea trecută la un anumit vot. Aceste este regulamentul. Trebuie să supuneți votului...

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Sunt de acord cu dumneavoastră, cu o singură precizare: n-aveam cum să supun la vot acest lucru pentru că în sală erau 69 de colegi.

Din sală:

Demonstrați!

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Păi vă demonstrez că v-am numărat!

 
 

Domnul Viorel Marian Pană:

Ceea ce ați numărat dumneavoastră după vot nu poate fi un lucru pe care să ni-l însușim. Acesta e un lucru absolut clar.

În același timp, contestația făcută de domnul președinte Solcanu trebuie argumentată.

Luăm regulamentul, ne uităm și vom reacționa în consecință, însă eu aș vrea să revin asupra unui subiect: sunt momente în care ne putem însuși și clipele în care pierdem, așa cum s-a întâmplat în momentul acesta.

În momentul acesta nu a funcționat așa cum trebuia să funcționeze coaliția la putere. Ați avut numai 70 de voturi. Eu vă întreb: dacă lucrul acesta se va repeta și mâine, și poimâine, de fiecare dată vom ajunge la o contestație în conformitate cu regulamentul, în așa fel încât să ne atingem obiectivul?

Din sală:

Sigur că da!

 
 

Domnul Viorel Marian Pană:

Da, răspunsul este corect, nici nu mai trebuie să întreb mai departe. Aceasta este maniera în care continuăm, acesta este și interesul și atenția pe care le acordați părții stângi și părții drepte din sală, contează numai centrul. Este un lucru asupra căruia trebuie să medităm. Câteodată trebuie să ne însușim și înfrângerile, așa cum am spus la început, și aceasta este, din păcate, dintr-o greșeală, din lipsa unui vot, o înfrângere a dumneavoastră. Însușiți-v-o! Dacă ajungem la concluziile pe care le-ați spus dumneavoastră, foarte bine, mergem mai departe, dar eu v-aș ruga să ne respectăm și să dăm dovadă de respect și dacă în stânga sălii sunt numai 9, 6, 15 sau așa cum ați spus dumneavoastră. Nu putem să constatăm că numărul menționat de dumneavoastră e un număr exact. Nu avem nici o bază, nu există nici o bază, adică faptul că dumneavoastră v-ați uitat în sală și ați spus: "Acolo sunt 3, acolo sunt 15, acolo sunt 36". Colegul meu, care are listele de la votul precedent, cu memorandumul, demonstrează foarte clar, de exemplu, că la votul precedent domnul senator Adrian Păunescu, care votează acolo pentru, nu a fost prezent în sală și o știm cu toții. Intrăm într-un tăvălug, din momentul acesta. Din momentul acesta, nu vom putea să facem altceva decât ne pândim, probabil, unii pe alții, sau noi mai mult pe dumneavoastră, că sunteți mai mulți decât noi. Vă rog să ne gândim și la tot ce poate însemna această nerecunoaștere a unui vot înscris în momentul acesta pe tabelul electronic.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sunt de acord în parte doar cu ceea ce ați spus.

Doresc, în primul rând, să mulțumesc colegilor senatori care și-au adus aminte că, totuși, suntem în dezbatere în plen și au venit în număr mare în sală în acest moment.

În al doilea rând, însă, vă reamintesc că și în sesiunea trecută, atunci când am condus ședința, mai multe proiecte de lege nu au întrunit numărul de voturi și am spus acest lucru, iar în momentul în care am anunțat că în sală nu este cvorumul de ședință am precizat numărul senatorilor din fiecare grup parlamentar, pentru că, de regulă, atunci când conduc ședința îi număr constant pe grupuri parlamentare și îi notez, tocmai pentru a avea acea șansă despre care vorbeați dumneavoastră. Deci cred că nu trebuie să continuăm disputa pe acest lucru.

Cel care constată dacă suntem sau nu suntem în cvorum este președintele de ședință, conform Regulamentului Senatului, și eu am făcut precizarea că, în acel moment, în sală erau 69 de senatori.

 
 

Domnul Ion Cârciumaru (din sală):

Dar nu ați făcut precizarea înainte!

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu am făcut precizarea înainte. Precizarea se face după vot, potrivit regulamentului, nu înainte.

Doamna Norica Nicolai (din sală):

Solicit cuvântul, domnule președinte!

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Domnule președinte,

Fără îndoială, ne aflăm în prezența unei contestații care nu poate fi susținută decât pe culpa dumneavoastră, pe maniera în care ați condus ședința. În conformitate cu art. 129 alin. 7, dacă înaintea votului în sala de ședință nu se află majoritatea senatorilor, președintele amână votarea până la întrunirea cvorumului legal. Susțineți că ați constatat, înainte de vot, că nu era cvorum în sală, erau 69 de persoane. De ce nu v-ați îndeplinit obligația procedurală prevăzută în regulament?

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Bănuiesc că nu ați fost atentă, distinsă colegă. Am spus: în momentul în care am văzut - și vă rog să verificați stenograma de ședință - diferența mare dintre votanți și cei prezenți în sală, am numărat pe grupuri parlamentare câți colegi sunt.

 
 

Domnul Ion Solcanu (din sală):

După vot!

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sigur că da, după vot! După vot am spus: am constatat că în sală erau 69 de colegi senatori, iar votanți erau 122. Deci având în vedere că la acea dată, în acel moment, nu era cvorum de lucru în Senat, care este de minimum 71 de senatori, votul este incorect. Îl rog pe domnul secretar Puskás Valentin-Zoltán să facă apelul, pentru a vedea care sunt senatorii prezenți și care sunt, în continuare, votanți în această listă.

 
 

Domnul Viorel Marian Pană:

Domnule președinte, nici un articol din acest regulament nu vorbește de ceea ce ne menționați dumneavoastră. Ceea ce trebuia să faceți era acest anunț înainte de vot, și nu post factum. Deci ceea ce spuneți dumneavoastră, acel cvorum, nu aveți nici o bază, efectiv nici o bază. Nu a fost un apel nominal pe care să îl faceți în momentul acela. Ceea ce se putea face, se putea face acest apel nominal înainte de vot, și nu post factum. Încercați să căutați în articolele acestui regulament ceea ce vă este de folos. În momentul acesta, ceea ce spuneți dumneavoastră nu este un argument în favoarea poziției pe care ați adoptat-o.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Marian Pană:

Cu plăcere.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci în momentul de față îi consult pe secretari dacă suntem în cvorum. Cu ochiul liber, eu spun că suntem.

 
 

Domnul Viorel Marian Pană (din sală):

Cu ochiul liber ați apreciat de la început, domnule președinte?

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu, atunci am numărat. Deci îi rog pe secretari să facă precizarea dacă suntem în cvorum. Domnul secretar Puskás Valentin-Zoltán.

 
 

Domnul Puskás Valentin-Zoltán (de la prezidiu):

Da.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

În rog și pe domnul secretar Ion Vela să facă precizarea dacă suntem în cvorum.

 
 

Domnul Ion Vela (de la prezidiu):

Da, suntem.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Îl consult pe domnul senator Ion Solcanu dacă își menține, din partea Grupului parlamentar al P.S.D., contestarea votului.

 
 

Domnul Viorel Marian Pană:

Care este motivul contestației? Pentru că acest motiv trebuie prezentat.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Aveți cuvântul, domnule senator Solcanu!

 
 

Domnul Ion Solcanu:

Domnule președinte, motivul contestației este faptul că de la Partidul Democrat sunt în sală doar 4 colegi, iar pe lista de vot apar cu mult mai mulți. (Discuții în sală.)

 
 

Domnul Viorel Marian Pană:

Stimate coleg, trebuia să fotografiați momentul votului, și nu acest moment. Deci acest argument al dumneavoastră, ca și vociferările... Vă rog frumos, suntem totuși în Senat. Ușurel! Folosiți aceste apelative pe stadion sau acolo unde sunteți obișnuit dumneavoastră, domnule senator Matei Viorel. Dacă nu v-ați obișnuit încă ce înseamnă atmosfera și ce înseamnă respectul din Senat, vă invit să faceți lucrul acesta. Dumneavoastră vă puneți într-o postură penibilă și pe cel care conduce această ședință, care îmi ia mie microfonul...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule senator Pană, dumneavoastră sunteți un senator vechi și de câte ori ați solicitat cuvântul ați văzut că vi l-am oferit și o dată, și de două ori, și de trei ori.

 
 

Domnul Viorel Marian Pană (din sală):

Stăpâniți-vă colegii din partid!

 
 

Domnul Viorel Matei:

Faceți dumneavoastră aceasta!

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, domnule senator Matei! Dacă doriți să luați cuvântul, sigur, mergeți la microfon. Deci vă rog să vă ocupați locurile. Eu nu îmi stăpânesc colegii de partid, eu cred că fiecare dintre noi are un mandat reprezentativ și are dreptul la cuvânt.

Stimați colegi, vă rog să vă pronunțați prin vot în legătură cu solicitarea venită...

 
 

Domnul Iuliu Păcurariu:

Domnule președinte, aveți 51 de senatori în sală în clipa de față, U.D.M.R. cu P.S.D. Se va repeta situația dacă nu furăm la votul acesta electronic.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sunteți în eroare!

 
 

Domnul Iuliu Păcurariu (din sală):

Nu sunt în eroare.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci vă rog să vă pronunțați prin vot asupra contestației formulate de Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, nu asupra altceva. În primul rând, vă rog, dacă ați scos listingul... Ați scos lista a doua oară?

Am spus să scoateți lista a doua oară. Deci îl rog pe domnul senator Ion Vela, ca să nu se interpreteze că ceea ce spun eu este incorect, să citească rezultatele votului din calculator, dar, vă rog, la tribună.

 
 

Domnul Ion Vela:

Voturi total exprimate...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, stimați colegi, să faceți liniște. Domnul senator Păcuraru, aveți o problemă? Vă rog să luați loc.

 
 

Domnul Ion Vela:

Voturi total exprimate: "da" - 70 de voturi, "nu" - 42 de voturi, 3 abțineri, total 115 voturi.

P.S.D.: 47 de voturi - "da", total, 47 de voturi.

P.R.M.: "da" - două voturi, "nu" - 25 de voturi, 3 abțineri, total 30 de voturi.

P.N.L.: "da" - un vot, "nu" - 12 voturi, total 13 voturi.

U.D.M.R.: "da" - 11 voturi, "nu" - zero voturi, abțineri zero, total 11 voturi.

P.D.: două voturi "da", 5 voturi "nu", total 70 voturi.

P.U.R.: 4 voturi pentru, total 4 voturi.

Independenți: 3 voturi "da", total 3 voturi.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci vă rog să repetați, care este numărul total al senatorilor care au votat?

 
 

Domnul Ion Vela:

Numărul total al senatorilor care au votat a fost 115.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă rog să constatați fiecare dintre dumneavoastră ceea ce este afișat în acest moment. Au votat 70 de senatori pentru, 50 de senatori contra, doi senatori s-au abținut. Au votat 122 de senatori. Deci există - și vă rog, de data aceasta, domnule senator Pană, să verificați Regulamentul Senatului - o neconcordanță majoră între votul afișat și votul din calculator.

În această situație, supun votului dumneavoastră propunerea venită din partea liderului Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. Vă rog să votați, însă, prin ridicare de mână.

 
 

Domnul Dumitru Badea (din sală):

Solicit cuvântul, domnule președinte!

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

În timpul votului, domnule senator Badea?! Domnul senator Badea crede că mai are să ne spună ceva. Vă rog, numai puțin, să numărăm, să nu rămânem cu mâna ridicată.

Aveți cuvântul, domnule senator!

 
 

Domnul Dumitru Badea:

Deci avem marea rugăminte să ne acordați, pentru consultări în grup, să vedem cum procedăm în legătură cu ceea ce s-a întâmplat, pentru perioada următoare.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sigur, o să luăm și pauză, și consultări, și ce doriți.

Vă rog.

 
 

Domnul Dumitru Badea:

Înainte de vot.

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa (din sală):

Solicit cuvântul, domnule președinte!

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog.

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Schimbarea modalității de vot se aprobă, o hotărăște plenul, nu președintele de... la propunerea, sigur, a Biroului permanent, în situația aceasta, dar v-aș ruga foarte mult să...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimați colegi, nu credeți că ne întoarcem la Gâgă?

Deci constatăm cu ochiul liber că e defect sistemul...

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Dar dumneavoastră nu aveți dreptul să constatați cu ochiul liber. În regulament nu există nici o prevedere în care președintele de ședință numără și face această numărătoare și ia act de această numărătoare. Nu există o asemenea formalitate sau vreo altă procedură.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimați colegi, sigur că nu pot să fiu de acord cu susținerea domnului senator Popa. Avem varianta de lucru până astăzi și ați constatat că ea este defectă.

Sigur că putem să mergem în continuare pe ea.

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa (din sală):

Dar nu e defectă.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Supun votului solicitarea - a votului electronic, dacă nu doriți vot prin ridicare de mână...

 
 

Domnul Viorel Marian Pană:

Domnule președinte, poate nu îmi luați cuvântul și acum. Având în vedere contestația care a fost prezentată de domnul senator Ion Solcanu, vă solicit, așa cum a spus și domnul senator Dumitru Badea, o întâlnire pentru consultarea liderilor grupurilor parlamentare. O pauză de 10 minute, pentru întâlnirea liderilor grupurilor parlamentare.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci sunt două lucruri diferite: colegii din Grupul parlamentar al P.R.M. au solicitat o consultare în grup...

 
 

Domnul Viorel Marian Pană:

Iar eu am solicitat și o consultare a liderilor grupurilor parlamentare.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnul senator Pană a solicitat o întâlnire a liderilor grupurilor parlamentare.

 
 

Domnul Viorel Marian Pană:

Exact. Deci după consultarea colegilor de la P.R.M. în grup, o întâlnire de 5 minute a liderilor grupurilor parlamentare.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Bănuiesc că la nivelul Grupului parlamentar al P.R.M. a și început consultarea, pentru că dânșii s-au retras și este firesc și regulamentar să aibă loc o întâlnire între liderii grupurilor parlamentare. Rugămintea ar fi să vă întâlniți aici, în salonul din spate, să nu plecăm din Senat. Rugămintea este ca peste un sfert de oră să reluăm ședința.

 
 

PAUZĂ

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Îi invit pe domnii senatori în sală.

Vă rog, domnilor senatori, să vă ocupați locurile!

Deci, domnilor colegi, vă invit să vă ocupați locurile.

În acest moment în sală sunt 82 de senatori. Suntem în cvorum legal.

Îl invit pe domnul senator Dumitru Badea să prezinte plenului rezultatul discuțiilor din Grupul parlamentar al P.R.M.

 
 

Domnul Dumitru Badea:

Domnule președinte,

Onorat auditoriu,

Noi am analizat, în grupul nostru parlamentar, ceea ce s-a întâmplat în legătură cu votul la această lege. Am constatat că domnul senator Ion Solcanu s-a încadrat în prevederile regulamentare privind contestația pe care a făcut-o, ceea ce înseamnă că dumneavoastră trebuie să urmați procedurile prevăzute în regulament, să supuneți această contestație votului și, în sfârșit, ceea ce prevede regulamentul. În același timp, am hotărât să vă propunem ca modalitatea de vot la această lege, dacă se va aproba reluarea votului, să fie vot nominal, prin răspuns da sau nu.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Dacă la întâlnirea dintre liderii grupurilor parlamentare doriți să faceți precizări?

Domnul senator Ion Solcanu.

 
 

Domnul Ion Solcanu:

Domnule președinte,

Nu vreau să rețin mai mult atenția Senatului, și așa am pierdut mai mult de o oră de dezbateri. S-a constatat, la întâlnirea liderilor grupurilor parlamentare, că într-adevăr există o defecțiune de înregistrare a votului electronic și că acest vot trebuie reluat.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Dacă doresc să intervină și alți lideri ai grupurilor parlamentare...

Domnul senator Nicolae-Vlad Popa.

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule președinte, conform regulamentului, în situația în care dumneavoastră - este norma care reglementează votul electronic -, dacă dumneavoastră constatați că este o greșeală, o defecțiune, se repetă votul.

În situația în care dispuneți repetarea votului, noi suntem de acord cu votul nominal.

 
 

Domnul Mihai Ungheanu (din sală):

Procedură, vă rog!

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, domnul senator Mihai Ungheanu, cu o problemă de procedură.

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Domnule președinte de ședință,

Problema trebuie lămurită dincolo de acest aspect.

Deci dacă există o defecțiune sau dacă există o neclaritate tehnică, noi trebuie să știm, să fim informați din ce pricini s-a produs, dacă este vorba de mașină sau dacă de intervenția unui operator. Dacă există o intervenție a unui operator, să vedem de ce a intervenit. Noi ne conducem după această tabelă, și nu după cifrele din spate.

Aceasta este cutuma. Și dacă e să discutăm, înseamnă că nu e valabil nici votul de dimineață, pentru că mașina e defectă. Deci trebuie să vedem lucrurile dincolo de ceea ce poate fi socotit un pretext. Cum e cu mașina asta? Cine o manipulează? Cine o manevrează? Ce face cu ea? Eu cer să vedem de ce este defectă, cum e defectă, dacă a avut un rol sau nu operatorul.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnul senator Pană.

 
 

Domnul Viorel Marian Pană:

Este firească supunerea, în conformitate cu regulamentul, la vot a contestației ridicate de către domnul senator Ion Solcanu, firesc, având în vedere că vom solicita și o expertiză a ceea ce înseamnă sistem electronic. Normal, sunt semne de întrebare, dubii și asupra votului dat de noi puțin mai devreme, în urmă cu o oră jumătate sau două ore. Din păcate, ne-am uitat în regulament și nu avem posibilitatea, în conformitate cu acest regulament, să contestăm acum votul care a fost dat în urmă cu două ore. În regulament scrie foarte clar, imediat după vot. În momentul acela, nimeni nu a ridicat această problemă și, ca atare, orice contestație pe care noi, cei din opoziție, am ridicat-o în momentul acesta ar fi respinsă în conformitate - și pe bună dreptate - cu regulamentul.

Ceea ce vă propunem noi este lucrul într-o continuare firească, supunerea la vot a contestației prezentate de domnul senator Ion Solcanu, o expertiză pe care dumneavoastră să o solicitați departamentului tehnic, pentru ceea ce înseamnă un sistem electronic, și reluarea votului la acest proiect de lege săptămâna viitoare, după ce, probabil, vom purta și o discuție în Biroul permanent al Senatului.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Dacă nu mai dorește să intervină nimeni, vă rog să îmi permiteți să concluzionez. La votul final, la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 137/2001 pentru modificarea și completarea Legii bancare nr. 58/1998, există diferențe majore între listing, din care rezultă că au votat, la acest proiect de lege, un număr de 115 senatori, voturi pentru - "da",

70; voturi contra - "nu", 42; 3 abțineri. Voturile afișate pe monitorul președintelui de ședință - eu v-am citit 70, tocmai ca să nu devin ridicol - arată foarte clar și colegii mei au văzut și în pauză, 170 de voturi pentru, 50 de voturi contra și două abțineri, dar am citit ce era, cât de cât, acceptabil de către noi toți. Voturile afișate pe ecran bănuiesc că sunt 70 de voturi pentru, 50 de voturi contra și două abțineri. Deci este evident că în sistemul electronic de vot s-a produs o defecțiune, motiv pentru care se impun cel puțin două lucruri, așa cum a rezultat la întâlnirea liderilor grupurilor parlamentare și în urma discuțiilor care au avut loc în cadrul Grupului parlamentar al P.R.M.

Deci, pe de o parte, până luni, staff-ul să procedeze la verificarea sistemului electronic de vot, pentru a avea un raport la Biroul permanent de miercuri, și, în al doilea rând, având în vedere înțelegerea dintre liderii grupurilor parlamentare, să supunem votului solicitarea Grupului parlamentar al P.S.D., în sensul reluării votului final la această lege, sigur, într-o ședință viitoare trebuind să aibă loc acest vot final. Acest vot final nu poate avea loc mai repede de joi, ca urmare a solicitării Grupului parlamentar al P.R.M., în sensul ca modalitatea de vot să fie alta decât cea electronică, solicitare pe care trebuie să o prezentăm Biroului permanent, în conformitate cu regulamentul.

Deci, stimați colegi, vă rog, de data aceasta, sigur, va trebui să votăm prin ridicare de mână, pentru că, altfel, am deveni ridicoli dacă am folosi sistemul de vot electronic în continuare, solicitare a Grupului parlamentar al P.S.D.

Deci vă rog să votați în sensul reluării votului la acest proiect al Legii de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 137/2001 pentru modificarea și completarea Legii bancare nr. 58/1998, într-o ședință viitoare, respectiv joia viitoare.

Cine este pentru?

Îi rog pe domnii secretari să numere.

56 de voturi pentru.

Cine este contra? 31 de voturi contra.

Cine se abține? 6 abțineri.

Deci votul final la acest proiect de lege va fi reluat joia viitoare.

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2001 privind achizițiile publice

Stimați colegi, oricum, mai avem 20 de minute de ședință. În situația în care acceptați ca modalitate de vot, sigur, este votul deschis, în continuare, prin ridicare de mână. Îi rog pe domnii senatori să nu iasă din sală.

Vă propun să luăm în dezbatere proiectul de lege înscris la pct. 4 în ordinea de zi, respectiv proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2001 privind achizițiile publice. Caracterul legii, lege ordinară.

Vă rog, inițiatorul, domnul secretar de stat Gherghina, să prezentați punctul de vedere al Guvernului.

 

Domnul Gheorghe Gherghina:

Prin proiectul de lege se propune aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2001 privind achizițiile publice. Aș dori să reamintesc că achizițiile publice, prima reglementare privind achizițiile publice în România a fost realizată prin Ordonanța nr. 12 din 1993. Această ordonanță nu era, la momentul respectiv, armonizată cu solicitările și cu practicile Uniunii Europene. În 1990 a fost elaborată Ordonanța nr. 118, care armoniza, parțial, practicile de achiziții publice cu procedurile și cu solicitările din Directivele Uniunii Europene, însă această ordonanță nu a fost aplicată, întrucât presupunea proceduri destul de complicate și greu de aplicat. Din aceste considerente, anul trecut, deci în luna mai, a intrat în vigoare această ordonanță de urgență a Guvernului nr. 60/2001, care se aplică din mai 2001, și i s-au adus și toate completările necesare. Avem deja, putem spune, aproape un an experiență de aplicare a ei. În această perioadă, a fost în septembrie aprobată de către Camera Deputaților, în forma în care a fost elaborată și aprobată de Guvern. După această dată, noi am avut discuții, în continuare, cu Comisia Uniunii Europene. Comisia Uniunii Europene a solicitat o armonizare totală, până la definiții, până la ultimele proceduri.

Aceste lucruri noi le-am prezentat Comisiei pentru buget, finanțe și bănci. Comisia pentru buget, finanțe și bănci a lucrat mai mult la această ordonanță și, prin raportul propus, se realizează o armonizare totală a acestei reglementări cu cerințele Uniunii Europene.

Noi vă propunem ca Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2001 privind achizițiile publice să fie aprobată, cu amendamentele Comisiei pentru buget, finanțe și bănci. Cu acest prilej, mulțumim membrilor comisiei pentru sprijinul care ne-a fost dat pentru a reuși să o armonizăm în totalitate.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sunteți de acord cu toate amendamentele?

 
 

Domnul Gheorghe Gherghina:

Da.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă rog, domnule președinte Viorel Ștefan.

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Comisia noastră, sesizată în fond cu prezentul proiect de lege, a reținut, în principal, următoarele.

Proiectul de lege vizează construirea unui cadru legislativ nou, pentru atribuirea și monitorizarea contractului de achiziție publică, în scopul îmbunătățirii sistemului de alocare a resurselor publice, al asigurării participării în condiții de concurență, transparență, tratament egal și confidențialitate a oricărui potențial contractor, precum și al accesării sumelor nerambursabile de către România.

Obiectul de reglementare al proiectului de lege îl constituie stabilirea principiilor, cadrului general și procedurilor pentru atribuirea contractului de achiziție publică, precum și căile de atac ale actului sau deciziei autorității contractante, care aplică una din procedurile de atribuire a unui astfel de contract. Atribuirea contractului se bazează pe principiul liberei concurențe, eficienței utilizării fondurilor publice, transparența, tratamentul egal, confidențialitatea.

Procedurile pentru atribuirea contractului de achiziție publică sunt: licitația deschisă, licitația restrânsă, negocierea, cererea de ofertă. Contractele de achiziție publică se atribuie în condiții de transparență și publicitate, prin respectarea regulilor generale de participare la procedura pentru atribuirea contractului.

Autoritatea contractantă are obligația de a încheia contractul cu ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită ca fiind câștigătoare de către comisia de evaluare în perioada de valabilitate a ofertelor.

Pentru evitarea concurenței neloiale, nu au dreptul de a fi ofertant, ofertant asociat sau subcontractant persoanele fizice și juridice care au participat la întocmirea documentației și care fac parte din comisia de evaluare.

Am detaliat aceste principii pentru că ele fac obiectul, în principal, al amendamentelor, pe care comisia noastră vi le propune, amendamente care au fost construite având în vedere necesitatea de armonizare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2001 privind achizițiile publice cu directivele Uniunii Europene. În spatele amendamentelor există și o corespondență pe care, în perioada de analiză la comisie, inițiatorul a avut-o cu Bruxellesul. Și, așa cum spunea și domnul secretar de stat Gheorghe Gherghina, credem că forma care va rezulta, prin aprobarea amendamentului, înseamnă, de fapt, o armonizare totală cu directivele Uniunii Europene.

Fac suplimentar precizarea că proiectul a primit aviz favorabil din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină și imunități, de asemenea, din partea Consiliului Legislativ, fapt pentru care comisia noastră vă supune spre dezbatere și adoptare proiectul în forma adoptată de Camera Deputaților cu amendamentele prezentate în anexa la raport.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

Declar deschise dezbaterile generale. Dacă doriți să interveniți în numele grupurilor parlamentare sau în nume propriu?

Dacă nu sunt intervenții, îl consult pe domnul senator Ștefan Viorel dacă sunt amendamente respinse.

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

Nu sunt amendamente respinse.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

În această situație, este de discutat dacă să luăm în dezbatere toate amendamentele care sunt agreate de toată lumea.

Din sală:

Raportul, raportul!

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimați colegi, sigur că nu este nici un amendament respins. În această situație supun votului raportul comisiei sesizate în fond.

Cine este pentru?

Rog pe domnii secretari să numere.

64 de voturi pentru.

Cine este contra? Un vot.

Cine se abține? Rog pe colegii din Grupul parlamentar P.R.M. să voteze, pentru că n-au votat "pentru".

Cu 64 de voturi pentru, unul contra și 9 abțineri, raportul comisiei este aprobat de plenul Senatului.

Supun votului plenului Senatului proiectul de lege în ansamblu. Cine este pentru?

67 de voturi pentru.

Cine este contra? Cine se abține?

Cu 67 de voturi pentru și 9 abțineri, proiectul de lege este adoptat.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 171/2001 pentru aprobarea modificării denumirii și clasificării mărfurilor din Tariful vamal de import al României, precum și a taxelor vamale de bază aferente acestora

Punctul următor în ordinea de zi, proiectul Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 171/2001 pentru aprobarea modificării denumirii și clasificării mărfurilor din Tariful vamal de import al României, precum și a taxelor vamale de bază aferente acestora.

Rog inițiatorii să prezinte succint expunerea de motive.

 

Domnul Cristian Valentin Colteanu - secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe:

Domnule președinte, vă mulțumesc.

Onorat Senat,

Tariful vamal de import al României, intrat în vigoare la 1 ianuarie 1992, utilizează ca sistem de codificare și de scriere a mărfurilor sistemul armonizat elaborat de Organizația Mondială a Vămilor. Acest sistem este utilizat de tarifele vamale a peste 100 de țări, asigurând astfel transparența acestora și compatibilitatea statisticilor de comerț exterior. Administrația nomenclaturii se face de către Comitetul sistemului armonizat din Organizația Mondială a Vămilor, care după dezbaterea propunerilor de modificări promovate de părțile contractante decide asupra lor și elaborează, o dată la patru ani, versiuni noi ale sistemului armonizat. În prezent, a fost încheiat un nou ciclu de revizuire prin care a fost elaborată o versiune modificată a sistemului armonizat, cu aplicare de la 1 ianuarie 2002.

Acordul european de asociere între România și comunitățile europene, ratificat prin Legea nr. 20/6 aprilie 1993, prevede la art. 8 paragraful 2 că nomenclatura combinată a mărfurilor va fi aplicată la clasificarea mărfurilor în comerțul dintre cele două părți. Ca urmare, cu începere de la 1 mai 1993, descrierea și clasificarea mărfurilor în tariful vamal de import al României are la bază nomenclatura combinată, conform prevederilor Acordului european de asociere.

Întrucât nomenclatura combinată este actualizată anual, se impune preluarea acestor modificări și în clasificarea mărfurilor din tariful vamal de import al României, urmărindu-se astfel asigurarea interpretării și aplicării unitare a concesiilor vamale reciproce. Transpunerea în Tariful vamal de import al României pentru anul 2002 a modificărilor nomenclaturilor combinate, conform anexei, completează taxele vamale stabilite prin Ordonanța Guvernului nr. 26/1993, adoptată prin Legea nr. 102/1994, cu modificările și completările ulterioare. Cu ocazia elaborării acestei transpuneri de nomenclatură vamală s-au produs unele mutații de încadrare tarifară a unor mărfuri, inclusiv translatarea acestora în alte capitole. În aceste condiții s-a apreciat necesar ca în proiectul de act legislativ să fie înscrise și taxele vamale maxime, aplicate tuturor produselor de import. În acest fel au fost colectate într-un singur act legislativ toate modificările taxei vamale de bază produse de la prima legiferare a Tarifului vamal de import prin Ordonanța nr. 26/1993, modificată și aprobată prin Legea nr. 141/1997.

Menționăm faptul că nivelul maxim al taxelor vamale cu valoare de taxă vamală de bază înscrise în ordonanța de urgență a Guvernului reprezintă pentru produsele agricole nivelul maxim aplicabil acestor produse numai în anul 2002. Conform Legii nr. 133/1994 nivelul de bază al taxelor vamale la produsele agricole va fi redus anual până în anul 2005 cu procente minime. Pentru produsele industriale taxa vamală de bază nu va suferi modificări ca urmare a angajamentelor cuprinse în Legea nr. 133/1994. La elaborarea acestei ordonanțe, Ministerul Afacerilor Externe, Departamentul comerțului exterior și promovare economică, a conlucrat cu ministerele economice implicate și Ministerul Finanțelor Publice, coautor sau avizator al acestui act important, pentru buna desfășurare a activității de comerț exterior, în condiții compatibile cu cele ale principalilor parteneri comerciali ai țării noastre. Ordonanța de urgență emisă de Guvernul României a avut în vedere următoarele obiective: transpunerea în clasificarea vamală națională a mărfurilor, a modificărilor produse în sistemul de codificare și descriere a mărfurilor, aprobat de Organizația Mondială a Vămilor cu aplicare începând din anul 2002, preluarea modificărilor de nomenclatură combinată a Uniunii Europene, aplicabilă din anul 2002 în sistemul de clasificare a mărfurilor supuse vămuirii în România și listarea unitară a nivelului maxim al taxelor vamale aplicabile mărfurilor după o nouă clasificare vamală.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

Îl invit pe domnul președinte Ștefan Viorel să prezinte raportul comisiei.

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Comisia noastră, reținând argumentele pe care inițiatorul le-a prezentat și în fața plenului, vă supune spre dezbatere și adoptare proiectul de lege în forma prezentată, fără amendamente.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

Dacă la dezbateri generale doriți să interveniți? Dacă nu, vă rog să ne pronunțăm prin vot deschis asupra raportului comisiei sesizate în fond.

Cine este pentru?

Da, vă mulțumesc. Dați-mi voie să nu numărăm. Noi am numărat colegii, câți sunt prezenți în sală, sunt 76 în zona rezervată senatorilor și doi colegi în zona din spate,

78 prezenți, deci o mare majoritate pentru. O să facem imediat, prin scădere.

Cine este contra proiectului de lege? Deci nici un vot contra.

Cine se abține?

Deci cu 76 de voturi pentru și două abțineri, proiectul de lege este adoptat. (Rumoare, vociferări.)

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 188/2001 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Federal al Republicii Austria privind readmisia persoanelor, semnat la Viena, la 28 noiembrie 2001, precum și a Protocolului pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Federal al Republicii Austria privind readmisia persoanelor, semnat la Viena la 28 noiembrie 2001

Dacă sunteți de acord două minute să-i rezervăm domnului... Ce proiect de lege? Unul scurt n-avem. (Discuții la masa prezidiului.)

Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 188/2001 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Federal al Republicii Austria privind readmisia persoanelor, semnat la Viena, la 28 noiembrie 2001, precum și a Protocolului pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Federal al Republicii Austria privind readmisia persoanelor, semnat la Viena la 28 noiembrie 2001.

 

Domnul Nicolae Berechet - secretar de stat în Ministerul de Interne:

Domnule președinte,

Distinse doamne și domnilor senatori,

Vă mulțumesc în primul rând pentru indulgența de a mă asculta și pe mine.

Am să încerc să fiu cât se poate de sintetic în prezentare, supunând atenției dumneavoastră proiectul Legii de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 188/2001 în legătură cu Acordul de readmisie încheiat între Guvernul României și Guvernul Federal al Republicii Austria. În contextul temelor Ministerului de Interne pentru pregătirea integrării europene, aceasta este una din problemele și de esență, dar și cu anume concentrare de importanță în relația România - Austria. Proiectul are o componentă ce ar putea fi pe din două exprimată, pe de o parte, un mai bun control al circulației între cele două spații și o înțelegere tehnică privind schimbul celor care nu mai pot rămâne pe teritoriul uneia sau alteia din părți și o a doua componentă sau subcomponentă, o mai bună protecție a cetățeanului începând cu datele și cu celelalte drepturi de care trebuie să beneficieze în virtutea circulației, în standarde și conform legislației europene.

Având în vedere cele numai câteva considerente prezentate, vă rog respectuos să susțineți aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 188/2001 în forma în care aceasta a fost adoptată de Guvern.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

Vă rog, domnule senator Predescu, să prezentați raportul Comisiei juridice.

 
 

Domnul Ion Predescu:

Domnule președinte,

Pregătirea României pentru aderarea României la Uniunea Europeană, migrația intensă de persoane, mai ales ilegal, au impus țării noastre încheierea de acorduri cu țările care aparțin Uniunii Europene. Aproape cu toate am încheiat asemenea acorduri. La 28 noiembrie anul trecut s-a încheiat și un protocol privind acest acord, cu Republica Austria.

Dată fiind practica în această materie, legea este cam aceeași, de același tip și cu aceleași reglementări, motiv pentru care Comisia juridică nu a formulat observații sau amendamente și solicită plenului să adopte acest proiect de lege așa cum a fost negociat de către România și Austria.

Legea face parte din categoria legilor ordinare.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

La dezbateri generale doriți să interveniți? Dacă nu doriți, supun votului plenului Senatului raportul comisiei sesizate în fond.

Cine este pentru?

Mulțumesc. Marea, marea majoritate.

Cine este contra? În sală sunt prezenți 76 de senatori. Deci nici un vot contra. Cine se abține?

Deci în unanimitate, cu 76 de voturi pentru, proiectul de lege este aprobat de plenul Senatului.

Dacă sunteți de acord cu proiectul de lege de la punctul 7, care nu are nici un amendament. Da?

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2002 privind unele măsuri de ajutor pentru asigurarea condițiilor minime de subzistență a echipajelor ambarcate la bordul unor nave maritime de transport și pentru menținerea în siguranță a unor nave aflate în patrimoniul C.N.M. Romline - S.A., precum și alocarea unui fond special pentru Șantierul Naval Constanța, în vederea achiziționării de echipamente individuale de protecția muncii

Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2002 privind unele măsuri de ajutor pentru asigurarea condițiilor minime de subzistență a echipajelor ambarcate la bordul unor nave maritime de transport și pentru menținerea în siguranță a unor nave aflate în patrimoniul C.N.M. "Romline" - S.A., precum și alocarea unui fond special pentru Șantierul Naval Constanța, în vederea achiziționării de echipamente individuale de protecția muncii.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

Vă rog, domnule secretar de stat, să vă prezentați și să prezentați succint expunerea de motive.

 

Domnul Mircea Ursache - secretar de stat la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare:

Domnule președinte,

Distinși membri ai Senatului,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2002 prevede acordarea din bugetul de venituri și cheltuieli al Autorității pentru Valorificarea Activelor Bancare pe acest an a unor sume de bani atât pentru personalul existent în două nave arestate în diferite țări, cât și pentru un ajutor în echipament de protecție la Șantierul Naval Constanța. În afară de cele pe care le aveți în mapă, doresc doar să subliniez un singur lucru, și anume că această acțiune a A.V.A.B.-ului, care poate apărea la un moment dat o substituire a altora, derivă din faptul că într-o directivă a Uniunii Europene se prevede respectarea standardelor pentru siguranța navigației, prevenirea poluării, asigurarea condițiilor de muncă și așa mai departe.

În aceste condiții, vă rugăm respectuos să aprobați această ordonanță.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

Îl rog pe domnul senator Puskás să prezinte raportul comisiei.

 
 

Domnul Puskás Valentin-Zoltán:

Domnule președinte,

Comisia pentru buget, finanțe și bănci propune prezentul proiect de lege pentru dezbatere și adoptare, fără amendamente.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nefiind, vă rog să ne pronunțăm prin vot asupra raportului comisiei sesizate în fond.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Cine este contra? Nici un vot contra.

Cine se abține?

Deci cu 76 de voturi pentru și o abținere, proiectul de lege este aprobat de plen.

Vă mulțumesc. (Rumoare.)

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2002 privind amânarea plății în vamă a taxei pe valoarea adăugată aferentă importurilor de bunuri efectuate de firma Bombardier Transportation Sweden AB, precum și amânarea exigibilității taxei pe valoarea adăugată aferentă livrărilor de bunuri și/sau prestări de servicii efectuate de persoane juridice române către această firmă pentru asamblarea a 18 trenuri noi de metrou

Domnule secretar de stat, doar dacă dumneavoastră convingeți plenul... Deci există o solicitare din partea Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței.

În momentul de față mai suntem 76 de senatori. Deci sunteți de acord să luăm cele două ordonanțe care n-au nici un amendament? Durează 5 minute.

Vă rog, domnule secretar de stat. Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență nr. 4/2002, da?

 

Domnul Tudor Florescu - secretar de stat în Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței:

Prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2002 se aplică în cadrul proiectului de modernizare a metroului București, finanțat în proporție de 50% prin CREDITBEI. Prin prezentul proiect de act normativ se solicită amânarea exigibilității taxei pe valoarea adăugată aferentă livrărilor de bunuri și prestări de servicii aferente de persoane juridice române către Bombardier Transportation Sweden AB.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

Vă rog, domnule președinte Ștefan Viorel.

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

Domnule președinte,

Comisia noastră propune raport favorabil, fără amendamente.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Sunt intervenții? Nefiind, vă rog să...

Da, vă rog, doriți să interveniți, domnule Onaca? Vă rog, aveți cuvântul!

 
 

Domnul Dorel-Constantin Onaca:

Această ordonanță este, într-adevăr, bine venită și vreau să mulțumesc pe această cale, dar, totuși, este o problemă.

Din sală:

Cealaltă, Dorele, nu asta! El vorbește despre cealaltă ordonanță.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog. Vă rog să faceți liniște, domnilor senatori.

 
 

Domnul Dorel-Constantin Onaca:

Cred că acei bani care s-au alocat, cei 40.000 de dolari, sunt puțini și probabil insuficienți pentru a asigura, într-adevăr, siguranța navei și a echipajului în continuare. (Rumoare.)

 
 

Domnul Tudor Florescu:

Discutăm despre metrou.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimați colegi, vă rog, faceți liniște! Domnul senator Onaca a dorit să facă o declarație, sigur, legată... la celălalt raport, aprobat de plen cu 76 de voturi pentru și o abținere.

 
 

Domnul Dorel-Constantin Onaca:

Eram pe scări... Oricum, aș vrea să am o rugăminte, dacă-mi permiteți. Dacă se va întâmpla ce s-a întâmplat și cu cealaltă ordonanță și în perioada asta, un an de zile care a trecut, nu se va rezolva nimic cu problema juridică a navei, sunt sigur că problema este ca și nerezolvată. Oricum, mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra raportului comisiei, fără amendamente.

Mulțumesc. Deci o mare majoritate.

Cine este contra? Nici un vot contra.

Se abține cineva? O abținere și 75 de voturi pentru.

 
 

Domnul Tudor Florescu:

Domnule președinte, și ultima, la fel de scurtă.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Care ultima?

Da, stimați colegi...

 
 

Domnul Tudor Florescu:

Prezentul proiect de lege instituie cadrul legal privind reabilitarea și modernizarea termică a clădirilor...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Numai puțin, domnule secretar de stat! Domnule secretar de stat, cu scuzele de rigoare, programul de lucru a fost epuizat. Mulțumesc domnilor senatori pentru înțelegerea pe care au avut-o până în prezent. Reluăm dezbaterile la proiectele de lege joia viitoare.

Vă adresez rugămintea să ridicați din casete, domnilor senatori, proiectele de lege și ordinea de zi pentru zilele de luni și joi.

Mulțumesc.

Ședința s-a încheiat la ora 13,00.

 
   

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti duminică, 5 decembrie 2021, 7:34
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro