Mitică Bălăeț
Mitică Bălăeț
Ședința Camerei Deputaților din 26 februarie 2002
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.22/08-03-2002

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2002 > 26-02-2002 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 26 februarie 2002

  1. Intervenții ale domnilor deputați:
  1.13 Dumitru Bălăeț - sublinierea unor "obiective strategice ale politicii noastre naționale";

Domnul Corneliu Ciontu:

................................................

Îl invit pe domnul Dumitru Bălăeț, se pregătește domnul Coriolan Simedru.

Domnul Dumitru Bălăeț:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În după-amiaza zilei de miercuri, 13 februarie 2002, s-a discutat în Camera Deputaților "Moțiunea cu privire la sprijinul statului pentru românii de dincolo de Prut în perspectiva unei conjuncturi internaționale favorabile reîntregirii neamului românesc", semnată de 68 de deputați PRM.

Am redat titlul în întregime, spre a se vedea că nu s-a formulat ceva excesiv, cum s-a pretins în timpul dezbaterilor, pornind chiar de la titlu. Nu s-a cerut nici căderea Guvernului sau a primului-ministru sau a celui de externe. Măcar acesta din urmă ar fi putut onora dezbaterile cu prezența sa. Nu a făcut-o! În locul domniei sale, poziția Guvernului a prezentat-o domnul Dâncu, ministrul informațiilor publice.

Este greu de presupus ce ar putea să aibă dânsul cu politica externă a României, cu ceea ce ar trebui să facă aceasta pentru sprijinirea într-o mai mare măsură, în condiții optime, a românilor de peste Prut, respectiv din Republica Moldova și din Ucraina.

Aici, dezbaterea ar fi trebuit să fie punctuală, pe probleme concrete, actuale, diferențiate de la o țară la alta. Ca, de pildă, în cazul Ucrainei, problema euro-regiunilor. Teoretic, acestea pot fi extrem de avantajoase, câtă vreme ele ar putea ajuta la fluidizarea relațiilor dintre populația românească aflată pe ambele maluri ale Prutului, atât în zona Prutului de jos și a gurilor Dunării, cât și în zona Prutului de sus și a Bucovinei. În această privință, doamna Viorica Afrăsinei, care a luat cuvântul din partea PSD, a încercat să prezinte câte ceva pe această linie. Din păcate, discuțiile nu au permis adâncirea unor concluzii, absolut necesare pentru politica noastră în domeniul euro-regiunilor cu Ucraina.

Tot în această privință, relațiile cu Ucraina și cu populația românească de acolo depind foarte mult de înmulțirea punctelor vamale. În momentul de față, nu sunt decât două, pe o graniță care se întinde pe mii de kilometri, de la Chilia și Insula Șerpilor, din Marea Neagră, până la granița cu Ungaria. O asemenea inițiativă din partea Guvernului nostru este necesară ca oxigenul, mai ales pentru românii rămași în Maramureșul nostru istoric, aflat în dreapta Tisei, actuala Transcarpatie ucraineană, unde sunt supuși unei deznaționalizări de-a dreptul sălbatice.

Pentru mai buna sprijinire a românilor de peste Prut, aflați în Republica Moldova, problemele se pun întrucâtva diferențiat. Aici, avem de a face cu o conștiință națională mult mai activă și cu posibilități mai mari pentru afirmarea acesteia. Ca dovadă, statornicele și marile mișcări de stradă, ajungând în ultima vreme până la 70 de mii de oameni, în apărarea limbii române și a predării istoriei naționale în cadrul larg al românismului integral.

Faptul că la aceste ample mișcări participă în primul rând intelectualitatea basarabeană, studențimea și elevii din școli ne arată că învățământul românesc a produs roade în această privință, roade care trebuie apărate și consolidate printr-o politică a noastră mai adecvată realităților de acolo.

De pildă, se știe că România cheltuiește anual peste 130 de miliarde de lei pentru sprijinirea tinerilor din Republica Moldova, care vor să studieze la noi. Este un efort financiar deosebit. El se îndeplinește în ultimii ani în condițiile unui protocol cu oficialitățile filo-ruse de la Chișinău. Or, tocmai aici e buba, chiar materialul uman care ni se trimite nu îndeplinește condițiile filo-românismului de care avem atâta nevoie. Iar în privința reîntoarcerii și promovării lui, nu dispunem de nici o reglementare necesară.

Din această situație, rezultă faptul că noi am neglijat foarte mult, în relațiile cu Republica Moldova, societatea civilă, acele societăți și fundații filo-românești, care au existat cu ani în urmă și au dat roade foarte bune. În această privință, se cere neapărat revigorarea acestora și nu numai în domeniul învățământului și culturii, ci în toate celelalte domenii, în special în cele economice. Este o condiție sine qua non a momentului actual, pentru depășirea răcelilor oficialităților filo-ruse de la Chișinău în privința relațiilor româno-moldovene.

Pe această linie ar putea face mai mult chiar și Parlamentul nostru, care n-a binevoit să realizeze până în prezent nici măcar un grup de prietenie cu Parlamentul moldovean, așa cum avem cu toate celelalte Parlamente ale lumii. Ne pare rău să observăm, dar aceasta este trista realitate.

La ea se adaugă și un fapt mai recent: eliminarea vizelor pentru călătorii români în Spațiul Schengen al Uniunii Europene. După cum s-a văzut, această eliminare a vizelor, în loc să ușureze, a creat noi dificultăți pentru călătoriile românilor în occident. Aceasta se datorează, evident, sărăciei noastre.

În condițiile unei sărăcii și mai mari pentru cetățenii moldoveni care vor să vină în România, devine evident că aplicarea pentru ei a eliminării vizelor în aceleași condiții creează dificultăți și mai mari, ceea ce va face din Prut un râu al despărțirii și nu al unirii între frații români. Ce măsuri complementare ia Guvernul nostru pentru a depăși această situație, în condițiile unor puncte vamale foarte corupte și care acționează adesea împotriva intereselor noastre naționale?

După cum știm, românii moldoveni vor să realizeze și ei împreună cu noi intrarea în Uniunea Europeană și, dacă s-ar putea, chiar și în NATO, ceea ce depinde foarte mult de ameliorarea relațiilor pe toate planurile cu Rusia, ceea ce ar fi și în concordanță cu interesele noastre naționale majore. A acționa în acest sens, a inaugura o politică flexibilă și de lungă durată, atentă în același timp la nuanțe, iată o problemă dintre cele mai importante ale momentului actual.

Să nu uităm că Bucureștiul poate fi pentru Chișinău o poartă spre Europa, tot astfel, Chișinăul poate fi o poartă pentru București spre imensa piață a Rusiei, românii moldoveni putând juca un rol de intermediere foarte activ în acest sens. În ciuda tuturor dificultăților care pot apărea, aceste obiective strategice ale politicii noastre naționale nu trebuie uitate, ci, dimpotrivă, trebuie urmărite cu îndârjire în orice caz.

Moțiunea Basarabia-Bucovina le conține și e de mirare că în Camera Deputaților nu s-au găsit termenii necesari pentru o discuție constructivă în acest sens, discuție care să ofere Guvernului puncte de reper și obligații, care se cer imperios îndeplinite.

Din păcate, cei ce au luat cuvântul în susținerea moțiunii s-au păstrat într-o terminologie mult prea generală a problemei, cei care au combătut-o au procedat și ei la fel, adăugând la text tot felul de invective, care nici nu merită să fie scoase aici în evidență. S-a realizat, ca și alte dăți, un dialog al surzilor perfect, dar păgubos pentru toată lumea.

După o astfel de confruntare stupidă și penibilă, ne vine greu să ne mai uităm unii în ochii celorlalți, în actualul nostru Parlament, dacă avem puțină conștiință națională cu toții, cum este de presupus, pentru toate partidele. Mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 29 noiembrie 2021, 1:40
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro