Plen
Ședința Camerei Deputaților din 19 martie 2002
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.42/29-03-2002

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2002 > 19-03-2002 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 19 martie 2002

Intervenții ale domnilor deputați:  

Ședința a început la ora 8.55.

Lucrările ședinței au fost conduse de domnii Ovidiu Cameliu Petrescu și Viorel Hrebenciuc, vicepreședinți ai Camerei Deputaților, Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistați de domnii Tudor Mohora și Nicolae Leonăchescu, secretari .

  Ștefan Baban - declarație intitulată Evaziunea fiscală - între mit și realitate;

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Stimați colegi,

Începem seria intervențiilor pe ziua de astăzi și începem cu Grupul parlamentar al PRM. Domnul deputat Ștefan Baban. Poftiți vă rog.

   

Domnul Ștefan Baban:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

"Evaziunea fiscal㠖 între mit și realitate"

Guvernanții de ieri și de azi se văd obligați să recunoască: economia subterană și-a întins tentaculele peste întreaga țară, aducând cu ea corpuția, evaziunea și, mai ales, sărăcirea majorității populației. Pe bună dreptate, repulsia majorității este îndreptată spre acei care, prin înșelăciune și șantaj, au acumulat averi fabuloase.

Dincolo de scandaluri, cert este că România se află astăzi pe un loc de frunte în topul corupției mondiale, economia subterană fiind cea care a atins cote alarmante în economia națională.

Având în vedere realitățile concrete din societatea românească și ținând cont de complexitatea procesului de trecere la economia de piață, evaziunea fiscală din România a fost și este în interdependență cu manifestarea ei pe plan internațional, precum și cu criminalitatea economico-financiară și crima organizată.

Dacă pentru combaterea și prevenirea fenomenelor de evaziune fiscală, în variantă contravențională, se impune revizuirea, analiza, evaluarea și conceperea unui cadru normativ unitar și coerent, pentru combaterea și stoparea actelor de evaziune fiscală cu conotație infracțională este imperios necesară adoptarea unor măsuri suplimentare de ordin legislativ și instituțional, inclusiv de natură primitivă, capabile să conducă la realizarea scopului propus.

Pentru o analiză eficientă și corectă a fenomenului de evaziune fiscală, realizată prin manevre frauduloase, se impune o acțiune convergentă și concertantă a organelor Ministerului Finanțelor împreună cu organele de cercetare și urmărire penală. În acest sens, este necesar ca sesizările organelor de control financiar-fiscal privind cazurile de evaziune fiscală realizată prin manevre frauduloase, să fie transmise în timp util organelor de cercetare și urmărire penală, iar acestea să procedeze de îndată la investigații și verificări, conform competențelor, astfel încât să fie posibilă recuperarea prejudiciilor, identificarea persoanelor vinovate, stabilirea gradului de participare la infracțiune și sancționarea acestora. Din această perspectivă, este necesară minimalizarea timpului între momentul constatării actului de evaziune fiscală și demararea cercetărilor organelor abilitate, având în vedere posibilitatea alterării, pierderii sau distrugerii probelor infracțiunii, precum și a nerecuperării prejudiciului produs bugetului de stat.

E greu de făcut, totuși, o evaluare globală asupra evaziunii fiscale, dar cifrele care se vehiculează în ultimul timp se apropie de 100.000 miliarde lei, aproape jumătate din bugetul statului pe 2002. De aceea, este imperios necesară promovarea unor măsuri care să limiteze acest fenomen, pentru că ne putem trezi mai târziu că, în locul unei economii de piață modernă și atractivă, România se caracterizează printr-o economie subterană înfloritoare.

Vă mulțumesc.

 
  Damian Brudașca - comentariu pe marginea manualelor alternative cu exemplificări din manualele de limba română ale Editurii Humanitas;

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Domnul Damian Brudașca, Grupul PRM.

   

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte de ședință,

Domnilor colegi,

Printr-un efort de lăudabilă înnoire a manualelor școlare, Ministerul Educației Naționale – în prezent Ministerul Educației și Cercetării – a inițiat, de câțiva ani, elaborarea unor programe școlare noi pentru toate disciplinele de învățământ. Pe baza lor, mai multe edituri au trecut la tipărirea manualelor școlare, unele obținând chiar și aprobarea Ministerului Educației și Cercetării pentru a fi difuzate în școli.

Exemplificând, la limba și literatura română, noutatea programelor școlare, transpuse în manuale alternative, constă într-o nouă abordare a literaturii, din perspectiva genurilor și speciilor literare, concretizate prin texte selectate de autorii acestora. Prin aceasta, noile cerințe ale programei școlare de limba și literatura română se aliniază metodelor de predare a literaturii în țările occidentale cum ar fi Germania sau Franța, unde accentul se pune pe individualizarea lecturii și pe un caracter mai pragmatic și creativ al învățării.

Până aici, lădabilă intenția de ieșire din vechile tipare și de modernizare a conținuturilor programelor și manualelor școlare!

Ne-au reținut atenția manualele de limba și literatura română ale Editurii Humanitas, prezentate într-o formă grafică destul de atractivă pentru elevi și pe care mai multe școli le-au preferat manualelor realizate de alte edituri, datorită unui plus de informație oferită elevilor.

Scriitorii români sunt bine reprezentați în manualele pentru clasele V-VIII, exemplificând genurile și speciile literare studiate de elevi, existând și o dozare a gradului de accesibilitate, în raport cu vârsta elevilor. Textele literare propuse, din scriitori români, clasici sau contemporani, oferă elevilor reperele necesare pentru cultura generală pe care învățământul obligatoriu trebuie să o asigure.

La liceu, programele școlare prevăd reluarea, pe un plan superior, a genurilor și speciilor literare studiate în gimnaziu, pe fondul cunoștințelor acumulate de elevi.

Paradoxal, însă, pentru Editura Humanitas, se pare că fondul literaturii române clasice a fost epuizat, potrivit fragmentelor de texte oferite spre exemplificare în manualele de gimnaziu, sau, poate, a devenit anacronic sau desuet, încât nu mai poate oferi "modele" culturale pentru educația elevilor!

De aceea, autorii manualului pentru clasa a IX-a, pentru ilustrarea temelor de studiu propuse, au făcut apel la scriitori străini, ca: T.S.Eliot, Michael Ende, Edward Lear, D. Salinger. Mai găsim, într-o ciudată simbioză, alături de M. Kogălniceanu și Al. Macedonski, un text umoristic al grupului Divertis și "Taxi Blues" de Caius Dobrescu...

Ce poate înțelege un elev de numai 15 ani, care nu are, încă, o scară de valori literare conturată, dintr-un asemenea amalgam de texte, literare sau neliterare, în care scriitorii clasici stau alături de unii autori ce nu pot aspira nici măcar la calitatea de "stele căzătoare", datorită prestației lor literare?

Câteva exemple: Ion Ghica alături de Cristian Teodorescu; M.Eminescu alături de Mircea Nedelciu, I.Heliade Rădulescu alături de Emil Brumaru...

Cum poate un elev de clasa a IX-a să-și construiască niște repere valorice cu privire la textele literare și scriitorii studiați, când spiritul de discernământ al autorilor acestui manual lipsește cu desăvârșire?

Să fi uitat respectivii autori că un manual trebuie să educe, prin exemplul modelelor oferite? Oare literatura română de reală valoare a fost epuizată, încât s-a simțit nevoia de a se oferi, spre studiu, elevilor de clasa a IX-a texte hilare ca "Hau, hau" de Mircea Dinescu? Sau texte cu un conținut discutabil și aluzii ciudate, cum ar fi "Era mai bine înainte" de A. Pleșu?

Nu mai vorbim de conotațiile sugestive ale unor texte ca: "Mai merită să mergi la școală, în România de azi?"; sau ce să mai spunem de "valoarea" absolut "educativă" a unor texte de genul: "Cosmic School", de Ion Grosan, "O motocicletă parcată sub stele", de M.Cărtărescu, "Numele pisicilor" de T.S.Eliot, "Computers Games Forever", de Mircea Cărtărescu, "A doua fotografie cu oameni mici", de Mircea Horia Simionescu?

Este absolut halucinantă prezența, într-un manual de literatură română, a unor titluri de texte ca: "Rețete culinare" de Edward Lear, "Cartea de bucate" de Simona Popescu, "Balada crinilor care și-au scris frumos" de Emil Brumaru.

Este drept, aceste câteva exemple de texte, așa-zis literare, vin să ilustreze unele capitole ale manualului de clasa a IX-a: "Jocul și joaca", "Lumi fantastice", "Confruntări etice și civice" sau "Dragostea".

Un copil de 15 ani, invitat "să se joace" la ora de limba română (deși unele texte cuprinse în respectivul capitol sunt greu de analizat) poate avea, apoi, discernământul unei "confruntări etice și civice" sau maturitatea de a interpreta corect conotațiile unui text ca: "Mai merită să mergi la școală, în România de azi?"?

S-au gândit bine autorii acestui manual, când au selectat textele propuse spre studiu elevilor? Nu cumva li se propune acestora, la orele de limba română, o adevărată "incursiune în inutil", pe timpul și banii elevilor? Sau în ce constă, în viziunea Ministerului Educației și Cercetării, "descongestionarea" manualelor?!

Și manualul de clasa a X-a al aceleeași edituri, Humanitas, continuă, sub pretextul studierii unor specii literare, ca narațiunea, descrierea, romanul, să facă asocieri de autori cel puțin bizare: Ion Neculce alături de Karel Capek și Oscar Henry; Miron Costin alături de Horia Roman Patapievici (!), Mircea Eliade alături de Ioan Groșan; Mihail Sadoveanu alături de Gabriela Adameșteanu...

Grea misiune pentru profesorii care predau după manualele Editurii Humanitas de a-i învăța pe elevi cum să "aleagă grâul de neghină"...

Ministerul Educației și Cercetării nu are nimic de spus în fața unor astfel de manuale, care "demolează", pur și simplu, literatura română clasică și marile monumente ale cuturii române, pentru a oferi elevilor, spre studiu și educație, niște surogate cu ifose literare?! Iar Academia Română, care, pe vremuri, superviza conținutul manualelor școlare, poate asista, pasivă, la această agresiune a non-valorilor, care invadează, pur și simplu, manualele școlare de azi?! Mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Pavel Târpescu - prezentarea câtorva preocupări de mare actualitate pentru revigorarea activității economico - sociale din cadrul Circumscripției electorale nr.24 Iași; Domnul deputat Pavel Târpescu de la PSD.
   

Domnul Pavel Târpescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă rog să-mi permiteți să prezint în fața dumneavoastră câteva preocupări de mare actualitate pentru revigorarea activității economico-sociale din cadrul Circumscripției electorale nr.24 Iași, în care îmi desfășor activitatea.

La începutul actualei legislaturi, majoritatea unităților economice din municipiul Pașcani erau în stare de colaps financiar, parcurgând o situație foarte dificilă atât datorită lipsei de comenzi, dar, mai ales, a incapacității manageriale a fostelor consilii de administrație de a se implica în rezolvarea gravelor probleme cu care acestea se confruntau. Alarmați de situația cu mult precară a acestor unități, subsemnatul, împreună cu autoritățile locale abilitate ne-am implicat în rezolvarea problemelor cu care acestea se confruntau. Astfel, Societatea comercială Nectar S.A. Pașcani, de la data privatizării, din 27 decembrie 1999, prin transmiterea a 52,21% din capitalul social către cumpărătorul privat, Societatea comercială Bucegi Ploiești, partea grupului de firme European Drinks S.A., nu a mai desfășurat activități de producție, majoritatea salariaților fiind disponibilizați.

Constatând grave nereguli în procesul de privatizare a acestei societăți, prin Sentința civilă nr.1621 din 1 martie 2001, Tribunalul București, Secția comercială a dispus rezilierea contractului de privatizare și transferul pachetului majoritar de acțiuni în portofoliul APAPS.

Vizita primului-ministru Adrian Năstase la Pașcani și discuțiile purtate cu acest prilej a constituit un semnal politic de reluare a activității cu implicații benefice atât asupra salariaților, cât și asupra cultivatorilor de sfeclă de zahăr din zonă.

Noul Consiliu de administrație care a fost ales și-a propus, ca obiect principal, redeschiderea activității productive a acestei unități. Pentru aceasta s-a insistat și s-a găsit înțelegerea necesară din partea Romgazului, Electrica S.A. și SNCFR pentru eșalonarea datoriilor restante, furnizare energie și celorlalte prestări de servicii aferente. În prezent, societatea și-a redeschis activitatea, procesând zahăr brut, reangajarea salariaților disponibilizați, unitatea fiind pregătită în vederea prelucrării sfeclei de zahăr din toamna acestui an, prefigurându-se rezultate financiare favorabile.

O situație similară se prefigura și la Societatea Retrom S.A.Pașcani. În perioada 1 ianuarie-31 mai 2001 s-a realizat o producție de 7 miliarde 643 de milioane de lei, față de 15 miliarde 642 de milioane de lei programată, media lunară fiind de 1 miliard 529 de milioane. Datoriile totale înregistrate erau de 40 de miliarde 731 de milioane de lei, din care, față de buget, 37 de miliarde 332 de milioane, înregistrându-se o pierdere de 16 miliarde 527 de milioane, conturile societății erau blocate. Analizând situația existentă, la intervenția liderilor locali ai Partidului Social Democrat și APAPS, s-a hotărât și în acest caz schimbarea Consiliului de administrație, întocmindu-se un program de redresare a unității. Ajutat de conducerea locală a Partidului Social Democrat și de către APAPS, noul Consiliu de administrație a intensificat acțiunea de contractare a producției de valorificare a acesteia, concomitent cu plata datoriilor curente.

La sfârșitul anului 2001, unitatea a înregistrat o valoare a producției marfă de 30 de miliarde 855 de milioane de lei față de 26 de miliarde 168 de milioane, din cât era planificat, fiind capabilă să achite din datoriile restante suma de 808 milioane de lei și datorii curente față de buget în valoare de 3 miliarde 972 de milioane.

Având ca suport comenzile obținute, societatea a creat 40 de noi locuri de muncă. Cu sprijinul direct a conducerii locale a Partidului Social Democrat, s-a intensificat activitatea de contractare a produselor cu Centrala Nucleară Electrică Cernavoda, actualizându-se și avizele de fabricație cu organismele specializate pentru calitatea produselor livrate la finalizarea grupului II de la Cernavodă. De la începutul anului 2002, societatea a încheiat contracte în valoare de peste 40 de miliarde de lei și sunt în curs de negociere contracte pentru produse de încă 30 de miliarde.

Pentru anul 2002, societatea și-a propus un volum de producție de 70 de miliarde și crearea a încă 100 noi locuri de muncă. Până la 28 februarie 2002, din datoriile restante s-a achitat suma de 608 milioane de lei, iar datoriile curente față de buget sunt achitate integral. Programul economico-financiar al unității, avizat de APAPS București, evidențiază o creștere dublă a volumului de activitate și o creare de disponibilități pentru plata obligațiilor curente și restante de peste 26 de miliarde de lei.

Organizația municipală a Partidului Social Democrat Pașcani va ajuta în continuare conducerea acestor unități în toate acțiunile care vizează intrarea în normalitate și pregătirea condițiilor pentru privatizare. Suntem permanent alături de oameni și, împreună cu ei, încercăm să rezolvăm problemele cu care aceștia se confruntă pentru a le influența favorabil viața.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Intervențiile politice trebuie să dureze 3 minute. Ca să dureze 3 minute, aceasta înseamnă o pagină și un sfert. Dacă textul depășește o pagină și un sfert, evident, va depăși timpul regulamentar.

 
  Călin Popescu-Tăriceanu - declarație politică referitoare la necesitatea unei intervenții ferme a Președintelui României pentru restabilirea încrederii opiniei publice interne și internaționale în instituțiile statului;

Domnul deputat Călin Popescu Tăriceanu.

   

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația politică pe care o fac se referă la necesitatea unei intervenții ferme a președintelui României pentru restabilirea încrederii opiniei publice interne și internaționale în instituțiile statului.

După cum știm cu toții, anul 2002 poate aduce pentru România nominalizarea din partea NATO ca țară cu care vor începe negocierile de aderare la Alianță. Nu cred că mai este nevoie să argumentez asupra importanței cu totul excepționale pe care o are pentru România această nominalizare. Voi spune totuși că acest moment poate reprezenta semnalul cel mai clar al integrării noastre în sistemul economic, politic și social creat de țările dezvoltate din Occident, deschiderea drumului către atât de importantele investiții străine și, în același timp, sfârșitul unei stări de incertidudine geopolitică.

Declarațiile oficialilor NATO care au vizitat România în ultimele luni au scos, din păcate, în evidență un element comun de îngrijorare prezent în discursul tuturor celor care evaluează capacitatea României de a deveni membră a Alianței: corpuția.

Este același element care îi conduce pe români la disperare în viața de zi cu zi, același care îi împiedică să deschidă afaceri și să trăiască mai bine, același care susține economia neagră care sustrage mari sume din bugetul de stat și care împiedică reducerea impozitelor.

Vedem acum în adevărata ei lumină percepția extrem de negativă pe care o aruncă asupra României incapacitatea guvernelor noastre de a lupta eficient cu corupția.

Ceea ce este mult mai grav este, însă, faptul că până acum toate aceste semnale extrem de precise și de serioase, primite sistemtic, din partea unor înalți responsabili ai Alianței și ai țărilor membre au fost ignorate cu desăvârșire. Singurele răspunsuri date de România au fost măsuri echivoce și unele acțiuni pe care le putem caracteriza ca fiind de imagine și care nu mai pot păcăli pe nimeni.

Apreciez că această lipsă de acțiune și de voință poate deveni o amenințare pentru însuși procesul de integrare a României în NATO.

În acest moment, este de datoria Parlamentului să solicite Președintelui României, primului-ministru și altor membri ai administrației să treacă de la vorbe la fapte.

Din păcate, a devenit aproape emblematic faptul că actuala putere tolerează situația nemaiauzită în care președintele Senatului, al doilea om în stat, și șefii ambelor servicii de informații sunt apăsați de suspiciuni privind legăturile lor cu Sorin Ovidiu Vântu. Mai mult, acest lucru se întâmplă chiar în momentul în care asupra operațiunilor economice conduse de acesta planează acuzații privind gestionarea incorectă a unor sume importante de bani.

Nicolae Văcăroiu, Radu Timofte și Gheorghe Fulga susțin că modul în care ei își îndeplinesc sarcinile publice nu este influențat de viața lor privată. Vedem aici o confuzie gravă în ceea ce privește delimitarea publicului de privat. Pentru ca cel care este învestit cu o funcție publică să se bucure de credibilitate, corectitudinea deplină în viața privată și întreținerea unor relații personale numai cu oameni onești reprezintă o condiție absolut necesară.

Domnul Nicolae Văcăroiu, președintele Senatului României și al doilea om în stat, a fost până la începutul acestei legislaturi președintele unei bănci care aparține lui Sorin Ovidiu Vântu și care acum își închide porțile. Nu a lipsit mult și s-ar fi ajuns ca domnul Văcăroiu să fie dimineața președinte al Senatului și membru al Consiliului Suprem de Apărare a Țării iar după-amiaza salariat în sistemul privat, plătit regește de domnul Sorin Ovidiu Vântu.

La rândul lor, șefii celor două servicii secrete au făcut obiectul unor dezvăluiri din presă potrivit cărora ar întreține relații "private" cu Sorin Ovidiu Vântu. Dacă ar fi să ne luăm numai după dezvăluirile făcute de mass-media, avem în față imaginea extrem de îngrijorătoare a unor relații complexe, care unesc pe șeful Serviciului Român de Informații, pe șeful Serviciului de Informații Externe și pe controversatul om de afaceri. Din informațiile apărute în presă se pare că aceste relații cuprind o gamă largă de relații sociale, pornind de la prietenii din liceu și pescuitul împreună și mergând până la legături de afaceri.

Cât timp lucrurile nu se vor schimba, nu ne putem mira de faptul că americanii și alți occidentali manifestă o îngrijorare crescândă față de capacitatea României de a lupta împotriva corupției și, mai ales, împotriva corupției sistemice. Or, potrivit raportului Departamentului de Stat pe anul 2001 privind drepturile omului, tocmai corupția sistemică este marea problemă cu care se confruntă România. În statele democratice astfel de relații sunt numite "legături periculoase" și nu pot să nu fie penalizate.

Se spune că îți alegi prietenii.

În orice țară democratică, dacă cineva alege să fie prieten sau partener de afaceri cu membri ai grupărilor mafiote sau cu persoane controversate și dacă alege să întrețină relații de familie cu membri ai lumii interlope, chiar dacă această persoană nu a fost condamnată și nici nu este anchetată, ea nu poate ocupa poziții de demnitate publică sau funcții de răspundere în zonele sensibile, cum ar fi serviciile secrete.

Chiar dacă Nicolae Văcăroiu, Radu Timofte sau Gheorghe Fulga nu au încălcat nici o leage în mod vădit, relațiile pe care le au cu Sorin Ovidiu Vântu lasă deschisă posibilitatea de a se deduce că acesta ar fi putut primi sprijin și influență politică.

Nu știu care este motivul pentru care acest lucru evident este trecut sub tăcere, dar prezența domnului Nicolae Văcăroiu la președinția Senatului și a celor doi la conducerea serviciilor secrete a devenit deja de neînțeles atât pentru străini, cât și pentru cetățenii României.

Faptul că președintele României a făcut unele declarații care lasă să se înțeleagă că îi apreciază din punct de vedere uman și profesional, deși reprezintă pentru ei un motiv de mândrie, nu schimbă cu nimic această situație.

O țară membră a NATO nu poate avea în CSAT oameni care nu se bucură de credibilitate.

Cu doar câteva luni înainte de decizia finală ce urmează să fie luată de NATO cu privire la România, s-a ajuns în situația ca relațiile partenerilor occidentali cu trei dintre cei mai importanți responsabili români în probleme de securitate națională, să fie marcate, inevitabil, de neîncredere. Această situație reprezintă un risc major de securitate pentru România.

Responsabilitatea rezolvării unei situații delicate, care se poate transforma oricând într-o criză, revine Președintelui României. Afirm acest lucru, având în vedere atât atribuțiile sale legale, cât și rolul politic pe care se cuvine să-l joace această instituție în acest an atât de important.

Deciziile pe care le așteptăm de la președintele României, domnul Ion Iliescu, sunt singurele capabile să contribuie în acest moment la apărarea siguranței naționale și la integrarea României în NATO. Este vorba despre demiterea domnului Gheorghe Fulga de la conducerea SIE și de transmiterea unui mesaj politic clar Parlamentului României, astfel încât acesta să înceapă procedura de înlăturare a domnului Radu Timofte de la conducerea Serviciului Român de Informații.

De asemenea, se pare că este nevoie de un mesaj politic special pentru domnul Văcăroiu, astfel încât domnia sa să demisioneze de la conducerea Senatului și să renunțe la imunitatea parlamentară, cel puțin până când problema băncii pe care a condus-o se va elucida.

Trebuie să înțelegem, până nu este prea târziu, că atâta timp cât nu vor fi luate măsurile necesare pentru depășirea acestei situații grave, credibilitatea României ca posibil candidt invitat pentru aderarea la NATO scade mereu. Vă mulțumesc.

 
  Becsek-Garda Dezideriu Coloman - exprimarea nemulțumirii față de toleranța organelor de poliție din județul Harghita în cazurile de corupție și hoție din Ocolul Silvic Gheorgheni;

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Domnul Becsek Garda Dezideriu.

   

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

La cererea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor și a petițiilor din Camera Deputaților și din ordinul domnului ministru Ilie Sârbu, s-a deplasat o echipă de control a Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, condusă de domnul Mircea Vasile, în județul Harghita. Această echipă de control, în loc să cerceteze ilegalitățile și hoția din pădurile aflate sub administrarea Ocolului Silvic Gheorghieni, trupul de pădure, pădurea joasă, parte a UP nr.7 Remetia și depunerea unor acte fictive depuse de către părinții șefului de ocol, Gheorghe, în vederea dobândirii anumitor suprafețe de teren forestier, a controlat structurile proprii abia înființate la propunerea doamnei ingineră șefă, Lazko Terezia, care, în mod obișnuit, a îndrumat controlul într-o altă cale decât scopul inițial în vederea mușamalizării problemelor care sunt în cadrul Ocolului silvic Gheorghieni, în vederea protejării șefului de ocol Meleșelit.

Domnul inspector Mircea Vasile s-a lăsat antrenat, ca și în vara anului trecut, când a refuzat verificarea celor sesizate, efectuând controlul într-un alt loc, respectiv în pădurile predate Primăriei Gheorghieni, unde Comisia pentru cercetarea abuzurilor și a petițiilor în vara anului trecut a descoperit hoția. Mai bine zis, ei au controlat Parlamentul României. Totodată, organele de poliție din orașul Gheorghieni, în frunte cu domnul colonel Șandor Eugen și cei din Corpul de control al ministerului, împreună cu elementele mafiote din cadrul Ocolului silvic Gheorghieni au trimis afară pe reprezentantul Inspectoratului teritorial de regim silvic Harghita pentru a găsi soluții în vederea mușamalizării hoției și a ilegalităților coordonate de domnul inginer Meleșelu (?), șeful Ocolului Gheorghieni.

Domnule ministru Ioan Rus, până când tolerați ca organele de poliție din județul Harghita să sprijine corupția și hoția instituționalizată? Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Aceasta este mai mult o întrebare.

 
  Vlad-Gabriel Hogea - argumentare în privința necesității unei alternative la putere a PRM;

Domnul Vlad Hogea.

   

Domnul Vlad-Gabriel Hogea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Stindardul PSD-ist al falsului europenism, ridicat la rangul de politică de stat, se coboară în bernă sub presiunea tot mai puternică a populației nemulțumite de situația în care se află țara. Protocolul încheiat cu UDMR, mai mult îi stânjenește decât le lasă libertate de mișcare, iar lipsa de rezultate concrete în procesul de reformă economică și privatizare determină scăderea continuă a credibilității guvernanților.

Înglodat în datorii electorale constând în promisiuni neonorate și programe neaplicate, PSD refuză cu ostentație orice tentativă a Opoziției de critică obiectivă și constructivă a activității Executivului, respingând moțiune după moțiune și împingând viața parlamentară într-un nedorit punct mort. De fapt, la ce ne-am fi putut aștepta? Echipa fostului și actualului președinte Ion Iliescu dovedise și în perioada 1990-1996 că nu dorește binele țării și nu slujește interesul național, ba, dimpotrivă, politica dezastrului programat a stat și stă la baza strategiei PSD-iste de ruinare a restului rămas nedistrus din România contemporană.

Slabe speranțe de schimbare în bine sau chiar inexistente, atâta timp cât la putere se află o grupare formată din indivizi uniți nu de un crez doctrinar comun, ci de interese mărunte, drenate de apa mâloasă a corupției dâmbovițene.

Partidul România Mare, ca principală forță de opoziție, și-a făcut datoria față de cetățeni printr-o permanentă contrareacție la orice acțiune nocivă a guvernanților de natură a leza structura de rezistență a statului român, dar în viziunea profund originală și antidemocratică a premierului Adrian Năstase, însuși principiul alegerii președintelui țării prin vot direct de către popor este pus serios la îndoială.

Un candidat nedorit de români, cel al PSD, vrea să schimbe regulile jocului pentru a truca rezultatul final.

De remarcat este frica tot mai apăsătoare a celor de la Putere de contactul direct cu oamenii și cu realitatea imediată. Zilnic sunt aruncate pe piață noi și noi diversiuni menite a distrage atenția opiniei publice de la problemele grave cu care se confruntă societatea românească: sărăcia, corupția, ineficiența economică, disoluția instituțiilor statului, problema națională.

Inițiativa liderului PRM, domnul senator Corneliu Vadim Tudor, de a solicita de la tribuna Consiliului Europei un arbitraj internațional pentru retrocedarea Basarabiei a fost întâmpinată de PSD cu o ostilitate născută, credem noi, din sentimentele profund antiunioniste și antinaționale ale liderilor partidului de guvernământ.

Cât despre coloanele de maghiari care au mărșăluit pe 15 martie cu drapelul roș-alb-verde al unui stat străin, intonând imnul național al Ungariei, sub privirile îngăduitoare ale autorităților, ce ar mai fi de zis?!

România, ca întotdeauna, în calea marilor furtuni este măcinată sistematic la moara istoriei și din afara granițelor, dar și din interior.

Venirea la putere a Partidului România Mare va reprezenta sfârșitul chinurilor pe care le trăiește țara noastră de 12 ani și, în același timp, începutul unei perioade de prosperitate și demnitate națională. Toate drumurile noastre duc către această răscruce aducătoare de izbăvire. Așa să ne ajute Dumnezeu!

 
   

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Suntem cam puțini alegători în sală.

 
  Radu Podgoreanu - pledoarie pentru onorabilitatea clasei noastre politice;

Domnul deputat Radu Podgoreanu.

   

Domnul Radu Podgoreanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Integrarea României în NATO și în Uniunea Europeană sunt în acest moment dimensiunile fundamenale ale interesului nostru național. Ele sunt percepute ca atare de covârșitoarea majoritate a cetățenilor români, iar clasa politică face, în întregul ei, eforturi consistente pentru ca aceste aspirații legitime ale electoratului să fie atinse cât mai curând cu putință.

Efortul cel mai mare revine, însă, în mod cert, societății, în ansamblul său. Ea pune la dispoziție atât resursele, cât și stabilitatea necesară unui asemenea demers. Ultima perioadă, în special după alegerile din anul 2000, a dovedit că și România poate face pași decisivi pe baza unor politici coerente, realiste și eficiente. Sunt succese incontestabile și semne clare, pe care atât țările Alianței Nord-Atlantice, cât și membrii Uniunii Europene, le evaluează obiectiv și le contabilizează ca progrese ale democrației și economiei de piață în România.

Drumul până la atingerea acestor obiective fundamentale de politică externă și securitate ale României nu a fost încă parcurs în întregime.

Deciziile cruciale în ceea ce ne privește nu au fost încă luate în interioarul Alianței politico-militare a Atlanticului de Nord și nici al Uniunii Europene.

Este de o maximă importanță ca efortul comun să fie continuat, iar înțelepciunea politică să ne inspire acțiunile și deciziile.

Tocmai de aceea este îngrijorător faptul că tot mai vizibil anumiți cetățeni cu veleități politice fac acum eforturi potrivnice intereselor noastre naționale.

Ele nu mai sunt acte izolate, ci reprezintă o strategie diabolică, de discreditare a României. Motivele ne sunt încă incerte, dar nu motivele contează, ci efectele.

Vârfurile de lance ale acestei atitudini ostile României și proceselor de lărgire ale NATO și Uniunii Europene par a fi astăzi domnii Traian Băsescu și Corneliu Vadim Tudor.

Ei profesează un anumit tip de extremism politic, dar și o luptă în subteran, uneori adusă și la suprafață, pentru subminarea eforturilor pe care cu toții le facem, suportând costurile, privațiunile și reținându-ne cu înțelepciune chiar, anumite porniri spre polemică.

Cum pot fi explicate altfel eforturile domnului Traian Băsescu de a hiperboliza dimensiunea corupției în România? Este el, oare, cel cinstit și curat, pentru a arunca cu piatra în ceilalți? Cum se explică faptul că, din poziția de primar general al Capitalei, aprobă cu nonșalanță un miting al unor cetățeni străini pe teritoriul României, neținând cont de evidența, chiar și pentru un începător în ale politicii, că astfel poate periclita relația României cu vecinii, sau cu state care susțin activ integrarea noastră în NATO? Cum este posibil ca, atunci când România este acuzată la Chișinău că intervine în afacerile interne ale Republicii Moldova, să trimită doi tineri cu vrafuri de steaguri tricolore în capitala acestei țări, parcă tocmai pentru a confirma ceea ce comuniștii de peste Prut susțin cu insistență? Cum este posibil ca acela care trimitea demonstranților cu numai câteva zile înainte stegulețe tricolore, să-l acuze pe prim-ministrul Adrian Năstase pentru faptul firesc de a se fi întâlnit cu primarul Chișinăului? Am putea probabil explica aceasta numai prin invidia - omenească, de altfel, - că nu a avut domnia sa această inițiativă.

De ce domnul Traian Băsescu insinuează că luarea în discuție a unei posibile asocieri cu Societatea germană RWE Plus - unul din pricipalii operatori europeni pentru utilități publice, respectiv distribuția de energie electrică, - reprezintă încercări ale PSD de a cumpăra bunăvoința Cancelarului german? Atunci când apăreau semnele unei atitudini mai pozitive ale unor importante personalități americane față de România, atunci când domnul Bruce Jackson făcea o primă evaluare a noului start al României în cursa pentru NATO, trecând în revistă stadiul de la care se pleacă și punctele obligatorii de pe traseu, pe care România trebuie să le urmeze, un cert gest de prietenie, domnul Băsescu îi răstălmăcea spusele și încerca astfel să-l pună pe domnul Bruce Jackson într-o situație dificilă, pentru a zădărnici un început bun în relațiile României cu SUA și NATO.

În același timp și la fel de sistematic, domnul Corneliu Vadim Tudor își juca propria partitură: acuza România că a pregătit trupe Hamas, dar nu evita nici declarațiile antisemite, sau valorizarea pozitivă, în contrasens cu istoria, a mareșalului Antonescu. Apoi, cerea grupului său parlamentar din Camera Deputaților să introducă o moțiune cu privire la sprijinul statului român pentru românii de dincolo de Prut, în perspectiva unei conjuncturi internaționale favorabile reîntregirii neamului românesc.

Cum altfel ar fi putut fi acuzată România de către Duma de Stat a Federației Ruse și Guvernul de la Chișinău, de atitudine revizionistă dacă Vadim Tudor nu și-ar fi făcut datoria?

Aflând domnul Corneliu Vadim Tudor că Turcia a devenit unul dintre susținătorii cei mai activi ai extinderii NATO în flancul sudic al Europei și în special militează pentru ca la Summit-ul de la Praga România să fie invitată să adere la Alianță, a propus la Consiliul Europei un proiect de rezoluție pentru retrocedarea Catedralei Sfintei Sofia creștinătății.

Acasă, domnul Corneliu Vadim Tudor este un adversar înverșunat al celor mai firești retrocedări. La Istanbul, sigur, acolo se poate. De altfel, PRM, sub conducerea lui Corneliu Vadim Tudor, cunoscând importanța relațiilor cu vecinii mai apropiați sau mai îndepărtați, a introdus într-un moment cu totul nepotrivit și moțiunea privind Tratatul politic de bază cu Rusia. Nici nu se stabiliseră încă elementele de agendă ale negocierilor, și domnul Vadim Tudor dorea ca Parlamentul să dea experților români un mandat dur, imperativ, menit să blocheze de fapt negocierile pe această temă. O făcea cu conștiința faptului că lipsa unui tratat cu Rusia nu este favorabilă nici dezvoltării relațiilor economice cu acest important stat, nici integrării în NATO. Pentru că nu era destul, în contextul în care atât Uniunea Europeană, cât și în interiorul NATO se aprecia caracterul remarcabil al tratamentului minorităților naționale în România, Corneliu Vadim Tudor introducea la Senat o moțiune lipsită de orice temei, dar plină de invective față de normalitatea relațiilor etnice dintre români și maghiari, ca urmare a unei relații firești, democratice între PSD și UDMR.

Efortul nu era îndestulător. El trebuia încununat într-o declarație explicit ostilă integrării în NATO.

Domnul Corneliu Vadim Tudor propune în aceste zile Președintelui Putin și Consiliului Europei ca România să primească, în schimbul neintrării în NATO, problemele Republicii Moldova. Să nu știe, oare, domnul Vadim Tudor că Moldova este un stat independent și că nici domnul Președinte Putin, și nici Consiliul Europei nu-i pot modifica frontierele?

Cum putem să mai prezentăm în delegații în străinătate membrii PRM ca susținători ai integrării României în NATO, atât timp cât Corneliu Vadim Tudor declară explicit, în calitate de președinte al acestui partid, că este gata să facă tranzacții ca la piață cu opțiunea politică fundamentală a României?

Iată câteva acțiuni indubitabil ostile procesului nostru de integrare, care pornesc, probabil, de la tactica conform căreia cu cât mai greu pentru România, cu atât mai bine pentru Traian Băsescu și Corneliu Vadim Tudor.

Doresc, de aceea, să propun celor care cred într-adevăr în integrarea noastră în NATO, celor care într-adevăr consideră că dincolo de doctrine politice, dincolo de opoziții firești în lupta democratică, există și interese mai presus de partid - și mă adresez aici și tuturor acelor membri onești și remarcabili ai Partidului Democrat și ai Partidului România Mare, să dăm consistență afirmațiilor noastre că sprijinim integrarea României în NATO și în Uniunea Europeană și, printr-un gest politic, să izolăm pe cei care desfășoară acțiuni iresponsabile, făcând jocuri de culise în detrimentul interesului național.

Onorabilitatea clasei noastre politice este un criteriu la fel de important pentru integrarea în NATO, ca și onoarea și performanțele Armatei și ale economiei. O clasă politică onorabilă exclude din interiorul ei rebuturile inerente ale drumului spre democrație.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Stimați colegi,

Vă reamintesc că timpul regulamentar este de trei minute.

 
  Valeriu Stoica - lansarea unui avertisment legat de noul Proiect de Lege privind finanțele publice;

Domnul deputat Valeriu Stoica.

   

Domnul Valeriu Stoica:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Partidul Național Liberal a lansat, în ultima vreme, o serie de avertismente care au vizat aspectele sociale și economice cu care se confruntă România în clipa de față.

Ignorate cu desăvârșire de către guvernanții de la Palatul Victoria, semnalele noastre s-au transformat în mijloace de luptă în activitatea parlamentară, singura cale prin care PNL poate influența decizia politică.

Într-adevăr, numai Parlamentul mai poate corecta măsurile abuzive ale unui Guvern surd la vocea realității.

Iată că în cazul Proiectului de Lege privind finanțele publice, se încearcă nu numai impunerea unor măsuri eronate din punct de vedere economic, ci și schimbarea procedurilor parlamentare în vigoare.

Astfel, principiul separației puterilor în stat, ce și-a dovedit viabilitatea de-a lungul secolelor, este acum atacat în esența sa de către Guvernul premierului Năstase.

Prin prevederile acestui act normativ, care este propus de Executiv, se dă posibilitate acestuia de a iniția noi finanțări ale instituțiilor publice sau ale unor activități, chiar dacă bugetul pe anul respectiv nu este adoptat la timp.

Este ușor de imaginat haosul bugetar și perturbările economice grave care s-ar crea dacă Parlamentul n-ar aproba ulterior aceste finanțări.

Acest proiect arată că guvernanții nu cunosc Legea fundamentală a României. Astfel, contrar normelor constituționale, proiectul instituie prevederea conform căreia nu se pot propune amendamente de către Parlament care să corecteze proiectul legii anuale a bugetului, chiar dacă Senatul și Camera Deputaților au acest atribut legal.

În același spirit, nu pot fi aprobate amendamente care determină majorarea deficitului bugetar în cursul dezbaterilor parlamentare, chiar dacă dreptul de a depune amendamente este un atribut al parlamentarilor.

Iată cum, după ce se declară adeptul revizuirii Constituției, deși refuză sau amână orice dialog pe această temă, partidul de guvernământ încearcă să introducă, prin Proiectul de Lege privind finanțele publice, modificări de substanță privitoare la rolul și atribuțiile Parlamentului, prin care se încalcă în mod flagrant Legea fundamentală.

Partidul Național Liberal a depus amendamente la comisia de specialitate, în sensul corectării acestor grave erori, precum și a altor prevederi ce îngrădesc libertatea economică și politică în România.

Dacă, însă, mașinăria de vot a PSD va funcționa mecanic, fără a ține cont de drepturile și libertățile democratice universal valabile, indiferent că suntem liberali, sau social-democrați, PNL va contesta Legea finanțelor publice la Curtea Constituțională.

De asemenea, liberalii vor sesiza organismele internaționale cu privire la gravele încălcări ale principiilor democratice ce au loc în România anului 2002, sub guvernarea Partidului Social Democrat.

Vă mulțumesc.

 
  Costache Mircea - despre o percepție a actualității românești;

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Mircea Costache.

   

Domnul Costache Mircea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Câteva referiri la o percepție a actualității românești.

Nici cele mai luminate și mai clarvăzătoare minți n-au reușit să priceapă ce ideologie a luat locul celei de până în 1989? Ce gândire politico-economică propulsează avântul societății românești spre neantul polarizării excesive?

S-au vehiculat, până la saturație, cuvintele-cheie ale dezastrului național – tranziție, reformă, restructurarea economiei de piață, dezetatizare, găuri negre, privatizare, cuponiadă etc.

Dacă le luăm pe fiecare în parte, să vedem ce s-a reformat, ce s-a restructurat, încotro am tranzitat, ce găuri negre am astupat, ce și cum am privatizat, și mai ales cu ce efecte economico-sociale, concluzia este dramatică: șmecherie, golănie, hoție, decadentism generalizat.

Este suficient să privești rafturile magazinelor și în general viața cetății, ca să realizezi că nu mai existăm decât în postura de consumatori. S-ar putea crede că am progresat într-atât în ultimii 12 ani, că am ajuns deja în societatea de consum, în care am început prin a ne consuma între noi.

Lăsând gluma amară la o parte, nu putem să nu observăm că piața noastră este dominată, la toate capitolele, de produse străine – de mălai unguresc, roșii turcești, mere grecești, zahăr ucrainean (din sfeclă din zona Cernobâl, probabil), pui belgieni, ouă poloneze, lactate olandeze, ciuperci chinezești; până și usturoiul și prazul vin de pe afară.

La produse industriale, ce să mai vorbim? – biciclete cehești, mașini de spălat italiene, becuri turcești și tot ce vrei scump și de proastă calitate, numai din import.

Pur și simplu am dispărut și de pe piața internă.

Or, știe tot omul cu patru clase, sau fără nici una, că banii se duc la producătorii bunurilor, în țară rămânând doar praful de pe tobă: adaosul comercial, din care cea mai mare parte merge pe combustibil, energie, taxe și impozite.

Ne întreabă foștii parteneri din afară, consumatori de produse agricole românești: ce-am pățit, unde suntem? Întreabă alții de utilaj petrolier, de tractoare, dar, degeaba. Cineva n-a vrut și nici azi nu prea se dă convins de necesitatea protecției producătorului autohton – de stat sau privat. Cum să renunțe la comisioanele grase și la șpăgi pentru licențe de import acești ariviști care, pentru huzurul lor și al clientelei politice, au nenorocit o țară.

Așa s-a ajuns la polarizarea societății românești, condusă cu rândul sau la grămadă, de așa-ziși social-democrați, creștin-democrați, liberali, împreună cu "asociația culturală de cântece, dansuri, palincă și cherestea".

Dar vorbeam de ideologie, de doctrine politice, lucru care l-a înveselit atât de mult pe domnul Președinte Ion Iliescu, încât ne povestea cu un entuziasm contagios tocmai de la Barcelona cum era gata să-i propună domnului Jacques Chirac să facă cerere de intrare în partidul domniei sale, atât de social-democrate îi erau ideile.

Mi se pare corect și perfect normal ca un campion al liberalismului francez să pară socialist utopic față de capitalismul de junglă promovat în România, sub masca social-democrată.

Strategia societății în derivă, deliberat lăsată în voia valorilor, a dat pentru unii rezultate miraculoase. S-au pomenit acumulând averi fabuloase, conturi în bănci străine, imobile prin marile capitale ale lumii, vile cu piscine și jacuzi, hoteluri, cabane, automobile de lux, rafinării, uzine, elicoptere, colecții de artă, bunuri și obiecte de mare valoare.

Acum, după ce și-au exersat cu succes dexteritatea de a dijmui și a pulveriza contra cronometru patrimoniul public, belferii mai au un singur dor: să le fie garantată prin Constituție proprietatea privată. Naivii se întreabă cum de n-au pus dumnealor o asemenea problemă importantă în anii ’90-’91 în Constituția votată atunci prin referendum? Păi, atunci, nu acumulaseră averile pe care le au azi.

Acum, după jaful colosal din cei 12 ani postrevoluționari, e momentul să se prevadă garantarea a ceea ce s-a furat din avuția națională.

Ce nu știu și nu vor să înțeleagă ciocoii noi lacomi și apatrizi e că gloatele flămânde nu prea mai citesc Constituția; văzând ei că legile sunt doar pentru proști, s-ar putea să se deștepte brusc și atunci, chiar dacă belferii de azi le vor oferi gratis vile, conace și alte acareturi, sărăcimea hămesită nu le va primi. Nu au ei cu ce plăti întreținerea la niște amărâte apartamente de bloc, darămite pentru aberantele caricaturi arhitecturale care au împânzit locurile de agrement!

Cineva nu pare convins că a rătăcit drumul și că trebuie să răspundă pentru starea jalnică a națiunii. Chiar dacă-și schimbă mereu măștile jafului, inițialele care au distrus România, cineva trebuie să se simtă vinovat pentru toate bucuriile noastre ucise. Dar, vorba aceea: ca la noi, la nimenea: votează azi poporul ILF, iar mâine e condus de CFR. Se mânie cetățeanul pe FPS că a înstrăinat fraudulos bunuri publice de mare valoare, dar, degeaba: prinde orbul, scoate-i ochii. Acum, nu mai ai pe cine trage la răspundere, că nu mai e FPS, e APAPS. Iar, după câteva drăgălașe de afaceri macabre, probabil că mâine se va numi PROLAPS, sau, cine știe, inevitabilul COLAPS.

Suficiența guvernanților, spiritul autarhic, impresia tot mai evidentă că Parlamentul îi încurcă, transformarea Parlamentului într-un organism parazitar, într-o aulă pentru exersarea oralității sterile sunt demersuri pe care, mai devreme sau mai târziu, societatea românească, cu toate dezechilibrele și subrezeniile ei, va reuși să le reprime.

Ajunge atâta ubicuitate deliberată! Această tragicomedie hiperabsurdă în nici un act trebuie să ia sfârșit. Est modus in rebus.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
  Grigore Makkai - marcarea unor date ecologice importante în condițiile creșterii vulnerabilității omenirii;

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Makkai Grigore.

   

Domnul Grigore Makkai:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați colegi,

În cadrul "Zilelor ecologice" – 22, respectiv 23 martie, se marchează în fiecare an sărbătorirea internațională a două din principalele elemente ale mediului înconjurător.

În ziua de 22 martie sărbătorim Ziua mondială a apei. Cu acest prilej, de mai bine de 40 de ani, Organizația Mondială a Meteorologiei, prin Subcomitetul pentru resurse de apă, propune o temă spre dezbatere.

Pentru anul acesta, tema aleasă este "Apa pentru dezvoltarea durabilă", un subiect adecvat în lumina preocupării continue pentru depășirea dificultăților care stau în calea dezvoltării în multe regiuni ale globului, din cauza rezervelor limitate de apă dulce.

Importanța acestui subiect va trebui evidențiată la Întrunirea mondială pentru dezvoltarea durabilă, ce va avea loc la Johannesburg, în august-septembrie a.c.

Sărbătorirea Zilei mondiale a apei, din anul acesta, oferă posibilitatea sublinierii importanței acestei probleme, la nivelul fiecărei țări.

Este de datoria fiecărei organizații naționale și internaționale să interpreteze tema stabilită pentru Ziua mondială a apei, în maniera cea mai adecvată, corespunzătoare condițiilor specifice fiecăreia.

În ziua de 23 martie, de 52 de ani sărbătorim Ziua mondială a meteorologiei.

Și în acest caz, Organizația Meteorologică Mondială sărbătorește această zi, îndreptându-și atenția asupra unei teme specifice, sau de mare actualitate.

În acest an, tema stabilită se intitulează: reducerea vulnerabilității la extremele meteorologice și climatice. Alegerea temei, ca și în cazul Zilei mondiale a apei, a fost motivată de desfășurarea Întrunirii Mondiale pentru Dezvoltarea Durabilă, care urmează să aibă loc la Johannesburg.

Tema aleasă este oportună în condițiile în care frecvența evenimentelor extreme, legată de vreme, climă și apă, produse la toate scările, dovedește vulnerabilitatea crescândă a omenirii.

Înregistrările climatice de lungă durată și informațiile pe domeniile aferente sunt esențiale elaborării unor strategii-răspuns care să constituie rezistența necesară adaptării la evenimentele extreme viitoare.

Pe măsură ce înaintăm în acest mileniu, sperăm ca autoritățile naționale și locale, academiile, sectorul privat, societatea civilă, publicul larg și presa vor aprecia importantele contribuții aduse de meteorologia și hidrologia la reducerea vulnerabilității față de dezastrele amintite. Trebuie să conștientizăm faptul că succesul în aplicarea informațiilor și cunoștințelor meteorologice și climatice, în vederea ameliorării impactului calamităților naturale poate fi atins prin intermediul unei strânse colaborări între serviciile meteorologice și hidrologice naționale, alte instituții afiliate și factori de decizie responsabili pentru bunăstarea comunității.

Vă mulțumesc.

 
  Octavian Sadici - consemnarea unor grave aspecte de distrugere a agriculturii;

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Sadici Octavian.

   

Domnul Octavian Sadici:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Agricultura, ca ramură de bază a economiei naționale, trebuie să reprezinte o prioritate în atenția guvernării actuale.

Privatizarea agriculturii este soluția prin care se poate rezolva situația existentă în domeniu.

Dacă în guvernarea precedentă, fosta coaliție a distrus agricultura, și în special zootehnia de stat, actuala Putere încearcă să distrugă zootehnia privată.

Există cazuri în care producătorii particulari sunt descurajați prin politica dusă, sau indiferența manifestată față de ei. Astfel, producătorii autohtoni de ouă de consum sunt duși spre faliment datorită importurilor masive de ouă prin punctele vamale de la granița cu Republica Moldova. La punctele de trecere a frontierei intră zilnic între 5 și 7 tiruri, fiecare cu o capacitate de 259 mii ouă.

Aceste cantități uriașe nu pot fi produse de unitățile existente în Republica Moldova, fapt ce ne determină să deducem că ele provin din Ucraina, Polonia, sau Turcia – țări în care producția internă este puternic subvenționată. Venind din Republica Moldova, aceste importuri sunt scutite de taxe vamale. Cu toate că declarația vamală este de 4 cenți pe ou, în realitate ele se vând între 2 și 3 cenți. S-ar părea că aceste ouă sunt dirijate în județul Brăila, de unde pleacă în comerț drept ouă produse în țară. Acest fenomen determină tragerea unui semnal de alarmă pentru protejarea producătorilor de ouă, nesusținuți în nici un fel de subvenții de către statul român.

O mare greșeală a actualului Guvern este supunerea spre adoptare a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2002 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 29/2000 privind sprijinul acordat producătorilor de lapte. Acest demers nu produce decât discriminare între producătorii de lapte din zona de munte și cei din zona de șes.

Expunerea de motive a Guvernului este total nefundamentată și clientelară. Diferența de preț dintre producătorul de la șes, care primește 1.400 lei pe litru, față de 1.800 lei pe litru, cât se încearcă să se impună prin această ordonanță de urgență a Guvernului pentru producătorul de la munte, dovedește într-adevăr că se urmărește discriminarea producătorului de lapte.

Personal, ca deputat al PRM, am cerut prin amendamentul propus la această Ordonanță de urgență a Guvernului ca toți producătorii, indiferent de zona țării, să primească în perioada de vară 1.600 lei pe litrul de lapte și iarna – 1.700 lei pe litrul de lapte, aceste prime fiind și așa destul de mici, dacă ținem cont de problemele cu care se confruntă producătorii de lapte.

O altă problemă este rămânerea în urmă a privatizării agriculturii datorită concesionării ilegale a unor terenuri aparținând Agenției Domeniului Statului, pe care se află construite sere, ori erau înființate cu bani publici plantații de viță-de-vie sau livezi.

În speță, este cazul S.C. Sere Bârlad, în suprafață de 20 de hectare, terenul de sub acestea fiind concesionat abuziv înainte de vânzarea serelor, cu sprijinul direct al unor angajați aflați la acea dată în conducerea Agenției Domeniului Statului.

Un alt caz este cel al investițiilor făcute după 1990 de către S.C. PRODAGRO S.A. Zorleni, pe o suprafață de 800 de hectare pentru înființarea unei plantații cu viță-de-vie.

Spre deosebire de primul, care a plătit redevențele în grâu, în acest caz, cel care a concesionat terenul nu plătește nici o redevență și beneficiază de uzufructul terenului respectiv după o întreținere minimă.

În aceeași situație se află 38 hectare plantație cu viță-de-vie în comuna Ivănești-Vaslui și 50 de hectare teren aparținând S.C. Vitacons S.A. Huși.

Prin cele prezentate, aduc la cunoștința actualei Puteri și a opiniei publice disfuncționalitățile Guvernului Adrian Năstase.

Cer o mai atentă implicare și găsirea unor soluții în eliminarea marilor deficiențe a corupției create în jurul acestora.

Vă mulțumesc.

 
  Ioan Sonea - gânduri și întrebări de primăvară: cine a compus simfonia agricolă Singurătatea ogoarelor?;

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Ioan Sonea.

   

Domnul Ioan Sonea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Tot pe probleme de agricultură voi aborda și eu niște chestiuni în această declarație.

Agricultura este o întrecere continuă între om și pământ. Cine pe cine hrănește, cine pe cine crește?

Ne place să credem că noi, oamenii, suntem mereu învingători și dorim să facem totul pentru a scoate cât mai mult de la învinsul nostru. Această luptă a devenit o știință, o artă pe care moșii și strămoșii noștri au moștenit-o și ar fi dorit s-o transmitem și noi urmașilor noștri, pentru că această știință dă pâinea cea de toate zilele.

Noi, oamenii, suntem, cu fiecare clipă, tot mai mulți pe această Planetă și pământul care ne hrănește, deocamdată, rămâne mereu supus toanelor și răzbunării noastre.

Iată, în prag de primăvară, ogoarele spălate de zăpada iernii și uscate la vântul soarelui plâng de dorul pașilor omului, plâng de dorul îngrășămintelor, după sistemele de irigație, după tratamentele sanitare, după greutatea semințelor și brazda plugurilor. Căci amarurile agriculturii din România sunt de natură economică, tehnică, juridică, socială și politică. Nu sunt resurse pentru dezvoltarea rurală și protecția pământului. Nu sunt condiții pentru a se utiliza unelte de mileniul III în locul celor de Ev Mediu. Nu sunt legi care să apere producătorul român și să-l ajute în valorificarea produselor sale. Nu mai sunt țărani. Nu se manifestă o voință politică pentru scoaterea acestui sector din gaura neagră a economiei românești, care l-a atras cu o forță la care nu rezistă decât ambiția de a nu face nimic.

Pentru că altceva decât voința de a nu face nimic, Guvernul după 1989 nu ar fi dus la această țară în care spațiul satului cuprinde 93,7% din suprafața țării, cu 3,7 milioane persoane lucrând în agricultură, reprezentând 34% din populația țării, să ajungă în faza în care pe piața românească prea multe produse alimentare să fie aduse din import și ultimul bănuț transformat în euro să iasă din România pe diverse căi.

Aceasta, când marile complexe agricole și zootehnice românești au fost aduse la sapă de lemn sau pur și simplu lichidate. Azi, doar 250 de hectare din 3500 hectare de sere existente în 1990 mai produc, iar sub masca economiei de piață au dispărut mari efective de animale. Iată că statisticile arată catastrofa agriculturii românești, în special a zootehniei. Dau câteva cifre comparativ: de exemplu, în 1989, prima cifra se va referi la 1989, a doua la anul 2000 și diferența. La bovine, 6,2 milioane - 2,8 milioane, deci o diferență de 3,4 milioane. La porcine, 11,6 milioane - 4,7 milioane, diferență 6,9. La ovine, 15,4 milioane - 7,6 milioane, o diferență de 7,8 milioane. La păsări, 113,9 milioane - 70,6 milioane, diferență de 43,3 milioane.

Locul produselor românești a fost luat de produse franțuzești, americane, ungurești. Peste 60% din necesarul de carne de porc este din import. Nu ar fi corect să nu spun că au existat și există programe de finanțare a agriculturii. Din păcate, rezultatele nu se văd în nivelul de trai al românilor. Unde și cum sunt îngropați talanții dacă nu rodesc? De fapt, vreau să spun că, desigur, prea mult pământ românesc este nelucrat la această dată.

Aceste gânduri poate pesimiste la început de primăvară vor aduce o ambiere mai rece care să trezească din amorțeală pe cei care dirijează agricultura românească și care trebuie să facă pentru acest sector o politică realistă și cinstită, astfel încât țara noastră să poată intra în competiție cu țările Uniunii Europene nu ca simplă piață.

Agricultura trebuie să devină o bază a relansării economiei românești. Mă întreb totuși: Cine a compus simfonia agricolă "Singurătatea ogoarelor"?

Mulțumesc.

 
  Adrian Moisoiu - intervenție intitulată Sovata, toujours mon amour!;

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Adrian Moisoiu. Îi readuc aminte că are trei minute la dispoziție.

   

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Intervenția mea de astăzi s-ar putea numi "Sovata, toujours mon amour!".

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În urma a numeroase sesizări, în luna septembrie a anului 2001, un grup de parlamentari (senatorii Ion Nicolaescu, Dionisie Bucur, P.S.D.; Dumitru Petru Pop, P.R.M. și deputații Pavel Todoran, Tiberiu Sbârcea, P.S.D. și cel care vă vorbește, Adrian Moisoiu, P.R.M.) s-au deplasat la Sovata, unde au luat cunoștință de modul fraudulos în care a fost privatizată stațiunea, respectiv modul în care a fost vândut pachetul majoritar de acțiuni deținut de APAPS la S.C. Balneoclimaterica Sovata. Ca urmare, în temeiul art.71 din Regulamentul Senatului, respectiv art.72 din Regulamentul Camerei Deputaților, s-a solicitat înființarea unei comisii de anchetă pentru stabilirea adevărului. Cererea de înființare a acestei comisii a fost semnată de 50 de senatori și 130 de deputați. Cu toate protestele, Biroul permanent al Camerei Deputaților a respins această cerere pe motiv că Senatul a înființat anterior cu câteva zile o comisie similară, respingând totodată și ideea unei comisii mixte.

Conform algoritmului, comisia senatorială a fost constituită din 9 persoane (4 P.S.D.; 2 P.R.M.; 1 P.D., 1 P.N.L.; 1 U.D.M.R.), având ca președinte pe senatorul Matei Vintilă, P.S.D., iar, în prezent la sfârșitul anchetei, ca urmare a pozițiilor diferite adoptate, s-au depus mai multe rapoarte de constatare: unul, semnat de P.S.D. și U.D.M.R., unul semnat de P.R.M. și unul de P.D., reprezentantul P.N.L. eschivându-se, dându-se bolnav.

Existența unui protocol de colaborare P.S.D.-U.D.M.R., care, de fapt, este un protocol de guvernare, a determinat însă ca realitatea acestui proces de privtizare, ca și în alte numeroase cazuri, să fie viciat.

S.C. Balneoclimaterica S.C. Sovata, având un patrimoniu compus din 4 hoteluri, 105 vile, 200 hectare de pământ, 2 lacuri, bază de tratament, nueroase depozite, a fost vândută cu suma efecivă de 1.523.143 de dolari, adică cu nici 43,4 miliarde lei la cursul zilei, și 5,5 milioane dolari investiții în perspectiva viitorilor 20 de ani societății "Salina Invest" SA din Târgu-Mureș, societate româno-maghiară, cu 75,37% capital maghiar și 24,63% capital românesc, și care la data cumpărării avea o cifră de afaceri de numai 12,3 milioane lei.

Din noianul de ilegalități, doresc să subliniez câteva: falsificarea cifrei de afaceri de 12,3 milioane lei prezentă în scrisoarea de bonitate a BRD Group Societé Gnerale, din 18 decembrie 2000, dat fiind că, la data solicitării, S.C. Salina Invest era înființată abia de 18 zile, din momentul eliberării certificatului de înregistrare fiscală, ea neputând fi expresia unei balanțe de verificare.

În octombrie 2001, S.C. Balneoclimaterica S.A. Sovata, la cererea reprezentantului S.C. Salina Invest, Kurka Janos György, a solicitat un credit de la BRD Miercurea Ciuc, în valoare de 4,8 miliarde lei, în favoarea firmei S.C. Fenyö SRL Miercurea-Ciuc, firmă la care acesta este acționar unic, ipotecând Hotelul "Aluniș" pentru suma de 29,346 miliarde lei, valoarea de evaluare a acesteia fiind de 3,515 miliarde lei.

Excluderea de la licitiație prin anunțarea, în ultimul moment, a unor societăți ca de exemplu, Exim Tour SA Cluj-Napoca, care a primit faxul pentru depunerea în original a scrisorii de bonitate, în termen de nici trei ore, la APAPS București, societatea având sediul la Cluj-Napoca.

Pentru faptul că a renunțat la procesul pe care îl avea cu S.C. Balneoclimaterica S.A. Sovata la Curtea Supremă de Justiție, administratorul Hotelului "Făget", Liviu Mărginean, care este în același timp președintele P.S.D. Sovata, a fost recompensat cu ștergerea datoriilor de câteva sute de milioane de lei pe care le avea față de aceasta, a fost împroprietărit cu un magazin alimentar în centrul stațiunii și cu un teren de circa jumătate de hectar pentru construirea unui hotel.

Un calcul simplu arată că suprafața desfășurată construită în Stațiunea Sovata, fiind de 88.748 m.p., un m.p. s-a vândut cu 17,6 dolari. Pentru Vila 6 care în patrimoniul de vânzare era echivalată la 52,8 milioane lei, ulterior adjudecării, s-a cerut chiriașului locator, care și-a câștigat dreptul de cumpărare prin proces la Curtea Supremă de Justiție, în baza unei noi echivalări, suma de 8,13 miliarde lei, adică de 154 de ori mai mult.

Extinzând acest calcul la nivelul întregii stațiuni, 1,5 milioane dolari x 154 = 234,5 milioane dolari și, scăzând suma de achiziție, 1,5 milioane dolari, rezultă că statul român a fost prejudiciat cu 233 de milioane dolari, adică cu 6.670 miliarde lei.

Față de cele prezentate, solicit președintelui Ion Iliescu și premierului Adrian Năstase următoarele:

1. Curtea de Conturi a României și Ministerul Finanțelor Publice să analizeze temeinicia și legalitatea procesului de privatizare al S.C.Balneoclimaterica S.A. Sovata.

2. Constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare de acțiuni încheiat cu S.C. Salina Invest. S.A.

3. Reluarea procesului de privatizare cu respectarea legislației în vigoare.

Deoarece numărul contractelor turistice viabile pentru anul 2002 sunt reduse cu 60% față de anul precedent, datoriile Stațiunii balneoclimaterice Sovata față de furnizori cresc vertiginos. După cum reiese din bilanțul contabil, se impun măsuri imediate.

Mulțumesc.

 
  Valentin Vasilescu - relevarea efectelor nedorite ale lipsei de tehnică avansată în domeniul industriei de apărare;

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Valentin Vasilescu.

   

Domnul Valentin Vasilescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Obiectivul prioritar al guvernării Adrian Năstase este asigurarea condițiilor pentru nominalizarea României la Summitul de la Praga printre țările nominalizate să adere la NATO. Și regimul Constantinescu s-a situat pe aceeași poziție, la nivel declarativ, și așa se face că din anul 1997, România se găsește într-o continuă campanie de imagine menită să convingă Occidentul că România, prin guvernanții săi, chiar se străduiește să îndrepte țara noastră pe această direcție. Numai că declarațiile lor au contrastat și contrastează în mod evident cu faptele lor și rezultatul este scăderea continuă a nivelului de trai al populației, declin economic și corupție instituționalizată.

Așa se face că, la începutul anului 1997, în plină campanie pro-NATO, regimul Constantinescu făcea contrabandă cu armament la greu în zone supuse embargoului ONU, așa cum recent demonstra publicația "Washington Post". România ar fi fost atractivă pentru NATO dacă ar fi încercat să-și modernizeze tehnica de luptă aducând-o la standardele NATO.

Războaiele moderne, precum cel din Golf și din Iugoslavia, au demonstrat atingerea unei precizii uluitoare a muniției dirijate pe fascicol laser și infraroșu. Sporirea preciziei prin urmarea valorii adăugate a muniției clasice se obține prin încorporarea unor elemente de tehnologie avansată la produsele deja existente. În ultimii 12 ani, s-au aprobat teme de cercetare și s-au alocat fonduri importante pentru proiecte în domeniul laserilor militari. Rezultatele lipsesc cu desăvârșire și această stare de lucruri face ca exportul cu produse ale industriei de apărare să nu difere calitativ de cel dinainte de 1989.

Aceste realități triste au generat închiderea multor capacități de producție și trimiterea în șomaj a peste 80% din specialiștii din industria de apărare.

Consider, cu temei, că a existat și, probabil, există o politică îndreptată împotriva intereselor naționale ale poporului român, prin care și-au dat mâna atât oamenii politici, adică conducători ai unor importatne instituții ale statului numiți pe criterii de algoritm, și clientela politică, să hotărască destinele cercetării, apărării și industriei de apărare, cât și partea cealaltă, liderii de sindicat, împreună cu scopul vădit de a sabota accesul României în rândul țărilor civilizate și prospere.

Vă reamintesc că la plenara din 2-3 aprilie 1996, România a fost primită ca membru al aranjamentului de la Wasenar. Acest aranjament multilateral își propune să prevină achiziționarea produselor cu destinație militară atunci când situația într-o regiune sau comportamentul unui stat este sau devine cauza unei îngrijorări serioase pentru statele participante. Achitându-se corect de sarcinile care-i revin, România poate avea acces neîngrădit la produsele și tehnologiile avansate necesare modernizării industriei românești. Neachitându-și aceste sarcini, iese din acest aranjament și se situează undeva în afara lumii civilizate.

Mă întreb dacă aceasta este dorința celor care fac politica de care am vorbit și dacă este bine să-i acoperim în continuare atâta timp cât inclusiv oficiali NATO ne cer să combatem corupția. Și aceasta este cea mai evidentă situație de corupție care ne împiedică să accedem în NATO.

Vă mulțumesc.

 
  Ștefan Pășcuț - despre blocarea inițiativelor Opoziției de către Putere;

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Ștefan Pășcuț.

   

Domnul Ștefan Pășcuț:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vin în fața dumneavoastră cu o întrebare pe care o socotesc legitimă și egal interesantă pentru noi toți, și anume: cum putem noi, parlamentarii din Opoziție, să facem o opoziție constructivă și să ajutăm la cât mai buna guvernare a țării dacă Puterea se repede să blocheze până și inițiativele noastre care sunt în acord cu programul său de guvernare.

Știm cu toții, fie că ne este sau nu convenabil să recunoaștem, că, dincolo de îndelung trâmbițata creștere economică și dincolo de pretinsa îmbunătățire a nivelului de trai, starea materială a națiunii, în ansamblul ei, continuă să se deterioreze.

Este o realitate că în vreme ce unii, foarte puțini, continuă să se îmbogățească, ceilalți, marea majoritate a compatrioților noștri se zbat în sărăcie și din ce în ce mai mulți se întreabă, fără a găsi un răspuns: de unde vor lua mâine bani pentru întreținere, îmbrăcăminte și chiar pentru alimentele de strictă necesitate?

Grevele care se țin lanț în ultima vreme sunt tot atâtea semnale că lumina reflectoarelor de televiziune sub care își plasează Guvernul domnului Adrian Năstase activitatea e mincinoasă, că ea ocolește zonele mult prea întinse de altfel în care se petrec fapte pe care chiar unii miniștri ai acestui Guvern le socotesc "rușinoase".

Este rușinos, a spus doamna ministru Ecaterina Andronescu, faptul că profesorii cer tichete de masă. Și doamna ministru are dreptate. Este rușinos! Dar este rușinos mai ales pentru cei care printr-o politică de permanentă negare a problemelor reale i-au adus pe profesori în situația de a cere tichete de masă.

Să revenim însă la ceea ce putem face noi pentru a ușura fie și cât de puțin viața compatrioților noștri. Un grup de deputați P.R.M. a propus de curând un proiect de lege pentru reducerea taxei pe valoarea adăugată la unele produse alimentare de bază. Și ne amintim că reducerea TVA a fost una din promisiunile pe care P.S.D., pe atunci încă P.D.S.R., le-a făcut cetățenilor României în campania electorală dinaintea ultimilor alegeri legislative și că această promisiune electorală a fost preluată în programul de guvernare.

Și totuși, în chip surprinzător, P.S.D. se opune proiectului de lege inițiat de noi care vizează exact acest obiectiv. Dar este oare cu adevărat surprinzătoare această evidentă inconsecvență a puterii? Poate că nu, pentru că blocarea oricăror inițiative ale opoziției a devenit un tic al cuplului P.S.D.-U.D.M.R. pînă într-atât încât întreb dacă reprezentanții puterii se mai ostenesc să cerceteze conținutul unui proiect de lege înainte de a-l respinge pur și simplu pentru că vine din partea opoziției.

Poate că dacă se vor obosi totuși să cerceteze proiectul nostru, guvernanții vor socoti potrivit să ne reproșeze nivelul prea scăzut la care au ajuns astfel taxele pe valoarea adăugată și faptul că, prin această reducere, anumite venituri la bugetul statului nu se vor mai realiza. Dar la acest punct am mai putea discuta despre cât își poate permite statul să piardă prin manevre cel puțin ciudate de felul celor de la "Tutunul românesc", bunăoară, sau de la RAFO Onești, și cât nu-și poate permite să piardă făcând alimetnele de bază mai accesibile cetățenilor de rând.

Am putea înțelege desigur argumentul, pe care guvernanții se vor feri să-l exprime, că promisiuni cum este aceasta de a reduce taxa pe valoarea adăugată sunt făcute pentru a fi îndeplinite în preajma următoarei campanii electorale când viitorii alegători trebuie să fie fericiți pentru că, uite, se mai dau 50 de lei la pensie sau se ieftinește puțin și salamul. Dar trebuie să ne punem întrebarea, având în vedere actualul ritm de pauperizare a populației României: câți dintre cetățeni vor mai apuca viitoarele alegeri?

Vă mulțumesc.

 
  Octavian Mircea Purceld - declarație politică - drept la replică la unele afirmații ale fostului deputat PRM, Alexandru Raj Tunaru.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Octavian Mircea Purceld.

   

Domnul Octavian Mircea Purceld:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În ziua de 12 martie 2002, la acest microfon, domnul deputat Raj Tunaru, instigat, probabil, de noii săi stăpâni, a făcut o declarație politică prin care a dat un ultimatum Grupului parlamentar al Partidului România Mare, fixându-i o perioadă de grație de 30 de zile în care să se autodesființeze, în caz contrar, amenințându-l cu "scoaterea P.R.M. în afara legii, conform Constituției".

Eram tentați să trecem cu vederea mitocănia. Aquila nu prinde muște, spune un vechi proverb latin, sau "Nu te pune cu prostul; are mintea odihnită!" potrivit unuia neaoș românesc, dar facem publică această declarație ca un drept la replică pentru sforarii care-l mânuiesc pe domnul deputat Raj Tunaru, profitând de năravurile "castei" din care provine.

Din postura de anonim, acest domn a fost propulsat în Parlamentul României pentru un singur motiv, acela că a participat la alegeri pe lista partidului nostru, și dacă ar fi rămas în Partidul România Mare nu ar fi aflat nimeni că există un deputat Raj Tunaru, întrucât nu s-a făcut remarcat cu mai nimic într-un an de zile, dar se spune că șarpele iese la răspântie atunci când simte căldura soarelui de primăvară.

Cu toate că Sfânta Scriptură ne îndeamnă să fim milostivi cu "cei săraci cu duhul", nu putem să nu reacționăm atunci când aceștia se lasă manipulați de niște sforari fără scrupule și sunt puși să "scuipe acolo unde au lins" ani de zile.

Le răspundem, așadar, celor care se află în spatele declarației politice a deputatului Raj Tunaru, că nu ne dezicem de președintele partidului nostru, domnul Corneliu Vadim Tudor. Din contră, îl susținem în lupta continuă cu mafia, cu aceia ale căror interese sunt contrare intereselor noastre naționale, îl susținem în demersul său de a curăța partidul de infiltrați, profitori și ale specimene care apar în fauna noastră politică.

Din păcate pentru societatea românească, datorită apucăturilor cameleonului, aceștia își găsesc în ultima perioadă de timp culcușuri în alte formațiuni politice dispuse să facă orice compromisuri pentru a crește cantitativ, uitând că lipsa unei prestații de calitate atrage după sine scăderea severă în sondajele de opinie cu pierderea popularității în rândul propriului electorat.

Acesta este, de altfel, motivul pentru care Partidul România Mare crește în ultima perioadă de timp în sondaje, cu toată pierderea cantitativă înregistrată la nivelul grupului parlamentar.

Partidul aflat vremelnic la guvernare și dispus să facă orice compromisuri numai pentru ca să-și păstreze puterea, ia sub aripile lui ocrotitoare orice oportunist politic, orice renegat, cu singura condiție ca acesta să contribuie măcar numeric la satisfacția dorinței maladive de reconstituire a "partidului-stat".

În această categorie se înscriu și ultimii demisionari din Partidul România Mare, care au simțit nevoia ca, la plecare, să ne ofere un spectacol grotesc.

În ceea ce ne privește, îl asigurăm pe domnul deputat Raj Tunaru și pe aceia care se străduiesc să-l manipuleze și să-l folosească cât mai eficient împotriva foștilor săi colegi de partid, că noi rămânem consecvenți în orientarea noastră politică, că nu ne dezicem de președintele partidului nostru, domnul Corneliu Vadim Tudor, că ne vom apăra, în continuare, "sărăcia și nevoile și neamul", indiferent de căruțele cu coviltir care stârnesc praful pe îndelungatul drum al istoriei.

"Nu mor caii când vor câinii!"

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Doamna deputat Iulia Pataki. Nu este.

Am încheiat această secvență a ședinței noastre. Rog liderii de grupuri parlamentare să aducă deputații în sală pentru a continua cu votul final al unor proiecte de lege.

 
Dezbaterea moțiunii semnate de 53 deputați aparținând grupurilor parlamentare ale PD și PNL, cu tema Corupția în administrația publică locală (Respingerea moțiunii.)  

După pauză

(În continuare, lucrările au fost conduse de domnul Viorel Hrebenciuc, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Tudor Mohora și Nicolae Leonăchescu, secretari)

   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Am rugămintea să luați loc, să putem să începem programul de astăzi. Rog în primul rând invitații să ia loc și pe domnii deputați.

Stimați colegi, o să vă propun să începem dezbaterea moțiunii inițiate de 53 de deputați.

În legătură cu procedura privind dezbaterea moțiunii, s-a convenit să propunem plenului următoarele chestiuni: Guvernului i se alocă 45 de minute, ca de obicei, iar grupurile parlamentare primesc câte 20 de secunde pentru fiecare deputat, astfel încât fiecare grup parlamentar și-a făcut calculul de rigoare și a pregătit vorbitorii.

Începem dezbaterea moțiunii prin a da cuvântul domnului Onisei pentru prezentarea acesteia. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Onisei:

Subsemnații deputați, menționați în anexele la prezenta moțiune, membri ai Camerei Deputaților în legislatura 2000-2004, în temeiul art.64 din Constituția României și art.148-153 din Regulamentul Camerei Deputaților, înaintăm prezenta moțiune simplă cu tema: Corupția în administrația publică locală.

În Capitolul IX al Programului de guvernare, capitol intitulat "Reforma administrației publice locale și centrale, dezvoltarea regională", Cabinetul Adrian Năstase promitea cetățenilor țării că va "depolitiza structurile administrației publice și va elimina clientelismul politic".

În discursul său din 6 februarie 2002, Adrian Năstase, președinte al P.S.D. și prim-ministru, atenționa, în Biroul Executiv Central, asupra faptului că "se va ajunge la imaginea unui P.S.D. care își bate joc de lupta anti-corupție". Tot el mai spunea atunci, pe drept cuvânt, că "există multe exemple în care primarii și consilierii locali sunt membri P.S.D. doar declarativ, ei acționând în realitate ca pe propria lor moșie, marcați de interese personale, fără să dea socoteală nimănui. Mulți dintre liderii locali ai P.S.D. ar trebui să se întrebe dacă social-democrația nu e doar o etichetă în spatele căreia își pot ascunde lenea și nepăsarea. Cei pentru care o funcție în administrație înseamnă să cheltuiască bani de la buget au greșit partidul", spunea domnul Adrian Năstase.

Acestea sunt vorbele, acestea sunt declarațiile demagogice. În realitate, imensa clientelă politică a P.S.D., liota de primari, consilieri locali și consilieri județeni, prefecți și subprefecți, președinți și vicepreședinți de consilii județene, așa-ziși manageri de regii și societăți de interes local sunt zecile de mii de activiști P.S.D. care s-au înfipt, precum căpușele, în tot felul de adunări generale ale acționarilor și consilii de administrație. Au făcut-o nu pentru a lua decizii mai bune pentru viața oamenilor, ci pentru a-și dezvolta afacerilor veroase pe spinarea banului public, pentru a mai câștiga câte o sinecură prin indemnizațiile substanțiale, de câteva milioane bune, pe care le primesc ca membri în consiliile de administrație sau AGA și care sunt, în cele din urmă și în mod dramatic, suportate de marea majoritate a populației pentru care cheltuielile de întreținere sunt mai mari decât veniturile și au ajuns de nesuportat.

Că Guvernul Năstase nu are, dincolo de declarații, nici un interes să curme această situație, o dovedesc faptele. Să ne amintim și să amintim opiniei publice, în cronologia lor, aceste fapte:

- După apariția, în aprilie 2001, a noii Legi a administrației publice locale, în iunie același an, Adrian Năstase și Octav Cozmâncă, dădeau "duma" potrivit căreia prevederile art.30 din Legea 215 nu se aplică pînă în 2004.

Articolul respectiv prevede, printre altele, și incompatibilitatea calității de consilier cu funcția de manager sau membru în Consiliul de administrație al regiilor autonome, ori de conducător al societățiilor înființate de consiliile locale și județene.

Cum să recunoască Adrian Năstase o lege, prin care primul-ministru să-și deranjeze baronii P.S.D. din teritoriu când, la 31 mai, așadar, la numai o lună de la intrarea în vigoare a Legii administrației publice locale, Guvernul emitea Ordonanța de urgență nr. 79 care reînființa adunarea generală a acționarilor - în cazul societăților comerciale – și consiliul de administrație – la regiile autonome, atât la nivel central, cât și la nivel local – pentru a-și plasa și remunera, din banii cetățenilor care se spetesc plătind cheltuielile aberante la întreținere, clientela politică din teritoriu.

Tot Guvernul, prin aceeași ordonanță de urgență, asigură conducătorului agentului economic salarii fabuloase despre a căror niveluri – aiuritoare pentru majoritatea cetățenilor – se mira, într-o recentă videoconferință, primul-ministru Adrian Năstase, ca și când ar fi căzut din lună, direct în propria semnătură, pusă pe actul normativ respectiv.

Trebuie să se știe faptul că, potrivit respectivei ordonanțe, directorul unei regii sau societăți locale are, de obicei, salariul la nivelul unui secretar de stat, adică circa 24 milioane, la care se adaugă tot felul de sporuri, de până la 50% din respectivul salariu. Iar clientela politică a P.S.D., din consiliile de administrație și AGA este remunerată, pentru fiecare ședință, cu 20% din salariul așa-zișilor manageri. De altfel, însuși Guvernul recunoaște că, la aceste societăți, 5% reprezintă cheltuielile pentru investiții, în timp ce salariile reprezintă 25% din totalul costurilor care sunt suportate de cetățeni prin plata facturilor la întreținere.

Îi amintim domnului prim-ministru că, în cadrul videoguvernării Năstase, în videoconferința din data de 15 februarie dădea în vileag "cazuri grave de nerespectare a prevederilor legale" – am citat – dând exemplele unor directori de regii sau societăți de interes local care încasează salarii între 35 și 70 milioane lei. Deși Ordonanța de urgență nr. 79 din 2001, ordonanță cu titlu bombastic "întărirea disciplinei economico-financiare și alte dispoziții cu caracter financiar", prevede faptul că un conducător de regie sau societate primește salariul și celelalte sporuri numai dacă îndeplinește criteriile de performanță, așa cum acestea sunt prevăzute în contract, cu toate acestea membrii AGA sau CA, remunerați cu 20% din respectivele salarii fabuloase, nu au controlat respectarea acestor criterii, nu au aplicat, așadar, legea pentru simplul motiv că diminuarea salariului managerului ar fi însemnat diminuarea propriilor indemnizații.

Lipsa de interes a acestor agamani în aplicarea legii este pe măsura dezinteresului Guvernului de a urmări punerea în aplicare a prevederilor legale. În acest sens, un exemplu flagrant ni se impune: la data de 2 februarie 2002 a intrat în vigoare Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 5 din 30 ianuarie privind instituirea unor interdicții pentru aleșii locali și funcționarii publici. Dincolo de împrejurările și contextul politic intern și internațional în care a apărut ordonanța – prezentată, mai ales, ca un act normativ ce se dorește un instrument de luptă împotriva corupției de la nivelul administrației publice locale, vizând conflictul de interese – caracterul echivoc în care a fost redactat art. 1 alin. 1 și, mai ales, lipsa de voință politică de a o pune în aplicare au făcut, din Ordonanța de urgență nr. 5/2002, un simplu petic de hârtie util, cel mult, pentru retorica propagandistică guvernamentală.

Sunt, în continuare, sute de cazuri de aleși local, membri ai PSD, dar și de funcționari publici membri în AGA și consilii de administrație, manageri, acționari semnificativi, asociați, administratori, cenzori în societăți sau regii din subordinea consiliilor locale sau județene ori în societăți comerciale care au contracte de prestări de servicii, de executare de lucrări sau de furnizare de bunuri cu autoritățile administrației publice locale, ori cu regiile sau societățile din subordinea acestora. Potrivit ordonanței, prefecții PSD care – în virtutea responsabilităților ce le revin din Constituție – ar fi trebuit să aplice legea, astfel încât mandatul respectivilor aleși locali, ori contractul de muncă al funcționarilor publici în cauză să înceteze, nu au întreprins nimic. Faptul nu este de mirare, câtă vreme chiar unii dintre ei fuseseră, până cu câteva luni în urmă, membri ai unor consilii de administrație, fapt interzis chiar de Legea administrației publice locale. Este, în acest context, scandalos de semnificativ exemplul unor prefecți care au aplicat ordonanța scriind adrese către primării (nota bene, către primării) și așteptând comunicări telefonice de la aceleași primării, așadar, nici măcar de la primari, ei înșiși în culpă, despre felul în care s-a aplicat Ordonanța de urgență nr. 5/2002.

În 23 februarie, după ce ziarele au publicat lista cu cei aproape 600 de agamani din administrația locală, premierul, tot în videoconferință, a calificat drept "o diversiune de cea mai joasă speță lista celor aproximativ 600 de consilieri locali ai PSD, din toate județele țării, care parazitează administrația publică".

Semnatarii moțiunii pun la dispoziția primului-ministru – dacă este într-adevăr interesat – situația consilierilor locali și județeni, membri ai AGA sau în consiliile de administrație, precum și a cuantumului indemnizațiilor pe care le încasează din cheltuielile de întreținere plătite de populație, astfel cum respectivele date au fost oficial comunicate de către președinți de consilii județene și primari de municipii – membrii marcanți ai PSD. Dincolo de onestitatea unor primari sau președinți de consilii județene, membrii PSD, este dovedit faptul că Ministerul Administrației Publice și ministrul Octav Cozmâncă, nu au dorit, la rândul lor, ca Ordonanța de urgență nr. 5/2002 să se aplice. În acest sens, în urma reacției violente a celor care-și vedeau interesele financiare periclitate, de la Ministerul Administrației Publice se trimite în teritoriu o interpretare conformă cu interesele clientelare ale PSD, prin care se precizează următoarele:

"Prevederile Ordonanței de urgență nr. 5/2002 nu se aplică în cazul societăților comerciale înființate de consiliul local și de consiliul județean. În asemenea cazuri se aplică prevederile legale privitoare la incompatibilități (art. 15 din Legea nr. 69/1991, republicat㠖 vă amintesc că legea este abrogată din aprilie anul trecut – art. 30 și 152 din Legea nr. 215/2001). Cu această ocazie – continuu citatul – vă precizăm că societățile comerciale nu se află, practic, în subordinea vreunei autorități, iar capitalul acestora aparține, dacă este cazul, unităților administrativ-teritoriale și nu statului".

O asemenea interpretare menține toate condițiile pentru ca întreaga clientelă politică a PSD să-și poată continua acțiunile de devalizare a banului public, în disprețul legii și al cetățeanului. Astfel, o dată în plus, se legalizează și se instituționalizează cea mai mare corupție care a existat vreodată în România, patronată de PSD și de Cabinetul Adrian Năstase.

În concluzie, obiectul prezentei moțiuni simple îl constituie corupția instituționalizată și generalizată și la nivelul administrației publice locale în favoarea activiștilor și clientelei politice a PSD care, în frunte cu Adrian Năstase, guvernează țara și comunitățile locale ca pe propria moșie, direcționând banii publici doar în interesul lor, pe spinarea cetățenilor care trăiesc, din păcate, pe zi ce trece, din ce în ce mai rău.

Din această cauză, semnatarii prezentei moțiuni solicită, imperativ, guvernului Năstase adoptarea următoarelor măsuri:

1. Demiterea de îndată a ministrului administrației publice, Octav Cozmâncă.

2. Aplicarea Legii nr. 215/2001 privind administrația publică locală, în spiritul și litera ei.

3. Modificarea de îndată a Ordonanței de urgență nr. 79/2001, în sensul desființării AGA și Consiliilor de administrație...

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Onisei, numai o clipă, dacă-mi permiteți și vă rog să mă scuzați că vă întrerup. Vreau să salutăm prezența în mijlocul nostru a domnului prim-ministru al Libanului, domnul Rahid Hariri, personalitate... (Aplauze) proeminentă a lumii arabe, omul de numele căruia s-a legat reconstrucția Libanului.

Bine ați venit, domnule Hariri, în România! (Aplauze) Domnia sa fiind un mare prieten al României de ani de zile.

În același timp, vreau să salutăm prezența miniștrilor Fuad Saniora, a domnului ministru Michel Pharaon, (Aplauze) a domnului ministru Samir El jisr, (Aplauze) a colegului nostru, domnul deputat Nabil De freij (Aplauze) și nu în ultimul rând a domnului ambasador Abdel Majid El Kassir. (Aplauze)

Bine ați venit! (Aplauze)

Domnule Onisei, vă rog să continuați.

 
   

Domnul Ioan Onisei:

Punctul 3. Modificarea de îndată a Ordonanței de urgență nr. 79 din 2001, în sensul desființării AGA și Consiliilor de administrație de la societățile și regiile de interes local. Și corelativ la aceasta, punerea în aplicare a Legii nr.326 din iunie anul trecut, Legea serviciilor de gospodărie comunală.

4. reducerea drastică a salariilor "conducătorilor" regiilor și societăților comerciale din subordinea consiliilor locale și județene și acordarea acestora a salariilor numai pe baza unor criterii de performanță strict cuantificabile, care să însemne îmbunătățirea serviciilor pentru populație, la tarife rezonabile și controlabile, anchetarea și tragerea la răspundere – materială sau, după caz, penală, a tuturor membrilor AGA și Consiliilor de administrație de la societățile și regiile de nivel local care au aprobat remunerarea "conducătorilor" acestor unități cu încălcarea prevederilor Ordonanței de urgență nr. 79 din 2001.

5. Anchetarea și tragerea la răspundere – materială sau, după caz, penal㠖 a "conducărilor" societăților comerciale sau regiilor din subordinea consiliilor locale sau – după caz – județene care au încasat salarii fabuloase în condițiile încălcării dispozițiilor Ordonanței de urgență nr. 79/2001.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumim, domnule Onisei.

Vedeți că sunteți îndelung aplaudat de grupul dumneavoastră parlamentar. Mi se pare normal!

Am rugămintea acum la domnul ministru Cozmâncă să dea citire răspunsului Guvernului.

Domnule ministru, aveți cuvântul. (Aplauze din partea PSD-ului.)

 
   

Domnul Octav Cozmâncă:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă rog să-mi permiteți ca în calitate de membru al Guvernului României să prezint răspunsul Executivului cu privire la ceea ce face obiectul moțiunii simple, intitulate "Corupția în administrația publică locală", formulată de 53 de deputați din grupurile parlamentare PD și PNL.

În răspunsul Guvernului la această moțiune doresc să aduc în fața dumneavoastră, cu obiectivitate și realism, argumente concrete pentru infirmarea acuzelor neîntemeiate, deoseori tendențioase, cuprinse în textul moțiunii.

Demersul deputaților PD și PNL reprezintă, în opinia noastră, o încercare politicianistă și demagogică, prin care reprezentanții acestor partide doresc să pună la îndoială fermitatea cu care Executivul s-a angajat să aplice programul guvernamental de reformă în administrația publică și de luptă împotriva corupției.

Moțiunea poate fi caracterizată prin confuzie, întrucât, pe de o parte, cuprinde critici ale unor reglementări adoptate de Executiv, iar pe de altă parte, invocă lipsa unui cadru legislativ adecvat.

Acest aspect este contrazis de însăși dinamica procesului legislativ, Guvernul reușind în decursul unui singur an, tocmai instituirea cadrului juridic necesar înlăturării deficiențelor din sistemul administrației publice.

Astfel, numai în acest domeniu, până în prezent au fost elaborate peste 400 de acte normative, cu consultarea autorităților administrației publice centrale și locale.

În acest context, reamintesc semnatarilor moțiunii că Partidul Social Democrat este primul partid politic care în programul său de guvernare a inclus un capitol special privind reforma administrației publice centrale și locale.

Aceasta, cu atât mai mult cu cât administrația publică a reprezentat, până în anul 2000, unul din domeniile tratate cu indiferență și dispreț de către fosta guvernare, un sector folosit pentru satisfacerea clientelei politice și camuflarea actelor de corupție, în lipsa unui cadru juridic bine conturat.

Doamnelor și domnilor deputați,

Doresc să vă informez că progresele înregistrate de către guvernul nostru, în domeniul reformei administrației publice, vizează în principal: în primul rând crearea unui nou cadru legal de organizare și funcționare a administrației publice centrale și locale, în concordanță cu principiile Cartei Europene privind autonomia locală și acquis-ul comunitar.

În al doilea rând, am continuat adâncirea procesului de descentralizare a serviciilor publice și de apropiere a administrației de cetățean, prin adoptarea unor acte normative care privesc: serviciile publice de gospodărire comunală și înființarea autorității naționale de reglementare a serviciilor publice de gospodărie comunală, în conformitate cu prevederile Legii nr.326/2001; amenajarea teritoriului și urbanismul, înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare pentru eliberarea și evidența pașapoartelor, evidența persoanelor și pentru situațiile de urgență.

Guvernul PSD a manifestat voință și determinare politică pentru aplicarea legilor proprietății. Astfel, s-au adus modificările necesare legilor privind fondul funciar și forestier, adoptându-se totodată un program național privind eliberarea titlurilor de proprietate în proporție de 90% în anul 2002, față de 71% în 2001 și 66% în 2000.

S-a prelungit de două ori, cu câte 3 luni termenul de depunere a notificărilor la Legea nr. 10/2001, acționându-se în prezent pentru aplicarea prevederilor acesteia.

Executivul a luat măsurile necesare pentru realizarea cadrului juridic privind depolitizarea aparatului administrativ, prin adoptarea legislației secundare, de punere în aplicare a Legii nr. 188/1999 referitoare la Statutul funcționarilor publici.

În acest sens, Guvernul a adoptat cinci hotărâri privind metodologia de evaluare a performanțelor profesionale, organizarea și funcționarea concursurilor pentru ocuparea unei funcții publice, constituirea comisiilor de disciplină, constituirea, funcționarea comisiilor paritale, regulile aplicabile funcționarilor publici debutanți.

Vom pune în aplicare programele de formare profesională a personalului din administrația publică, prin reorganizarea Institutului Național de Administrație și perfecționarea activității celor opt centre regionale.

Prin elaborarea acestui amplu pachet de acte normative s-a urmărit, pe de o parte, modernizarea administrației publice centrale și locale și, pe de altă parte, întărirea cadrului legislativ de prevenire și reducere a fenomenului de corupție.

Pentru prima dată în ultimii 12 ani, în administrația publică din țara noastră s-a creat, după opinia noastră, un adevărat parteneriat și dialog constructiv între administrația centrală și cea locală.

De asemenea, Guvernul a urmărit schimbarea relației dintre autoritate și cetățean, în sensul că administrația a fost pusă în slujba cetățeanului și nu invers.

Pornind de la necesitatea apropierii administrației față de fiecare comunitate locală, dar mai ales față de cetățean, a creșterii calității serviciilor prestate populației, precum și de la exigențele Uniunii Europene, Guvernul a adoptat strategia privind accelerarea reformei administrației publice și, în al doilea rând, strategia privind planul național de informatizare a administrației publice.

Sunt în pregătire și vor fi dezbătute în Guvern, în perioada imediat următoare, alte trei strategii naționale care vizează: managementul funcției publice și al funcționarilor publici, modernizarea cadastrului, dezvoltarea serviciilor publice de gospodărire comunală.

Progresele evidente înregistrate în reforma administrației publice au fost recunoscute, de altfel, prin raportul de țară al Comisiei Europene pe anul 2001, în care se menționează: "de la alegeri au fost realizate reforme care au îmbunătățit funcționarea Guvernului, cooperarea interministerială a crescut, îmbunătățindu-se substanțial capacitatea instituțională de a elabora politici publice.

Prin restructurarea de amploare a Executivului s-a îmbunătățit coeziunea administrației publice. A fost, de asemenea, înregistrat un progres, prin descentralizarea puterilor către autoritățile locale".

Doamnelor și domnilor deputați,

Trebuie să subliniez că afirmațiile prezentate de autorii textului moțiunii demonstrează nu numai o necunoaștere a reglementărilor legale în vigoare, dar din păcate și utilizarea unui limbaj impropriu dialogului politic parlamentar, cum ar fi: "dădeau duma", "căzut din lună", "liotă de aleși locali" etc.

Nu înțelegem cum își permit unii colegi din opoziție să califice aleșii locali, prin sintagma: "liotă de primari, consilieri locali și județeni", jignind astfel pe cei aleși, dar și electoratul care a votat în majoritate candidații Partidului Social Democrat.

Vina pentru eșecul PD și PNL la alegerile din 2000 nu aparține partidului de guvernământ, ci celor care au condus dezastruos țara în perioada 1997 – 2000 și pe care electoratul i-a sancționat drastic prin votul său. (Aplauze din partea PSD-ului.)

Nu considerăm moral să se acorde în bloc calificativul de "corupți" aleșilor locali, respectiv celor peste 40.000 de consilieri locali și județeni și celor 2.952 primari de municipii, orașe și comune!

Într-un stat de drept, în care prezumția de nevinovăție este garantată constituțional, iar puterile sunt separate, justiția este singura îndreptățită să se pronunțe și să condamne pe cei vinovați de fapte de corupție.

Doamnelor și domnilor deputați,

În ceea ce privește incompatibilitatea calității de consilier local cu funcția de manager sau membru al Consiliului de administrație al regiilor autonome, ori de conducător al societăților înființate de consiliile locale județene, facem următoarele precizări: prin Legea nr. 215/2001 privind administrația publică local s-a definit situația de incompatibilitate la art. 30, dar aceeași lege prevede și faptul că toți consilierii în funcție, la data intrării în vigoare a legii, respectiv 23 mai 2001, își vor exercita mandatul până la următoarele alegeri locale.

Ne aflăm, astfel, într-un caz de aplicare a principiului neretroactivității legii, consacrat de art. 15 alin. 2 din Constituție, în condițiile în care actualii consilieri au fost aleși potrivit prevederilor Legii nr. 69/1991 și Legii nr. 70/1991, republicate în 1996.

Trebuie să avem în vedere faptul că acești consilieri dețin un mandat electiv. Ei își exercită funcția pe baza votului corpului electoral, care și-a exprimat încrederea în ei, în condițiile legii.

După cum apreciază reputatul profesor universitar de drept constituțional Tudor Drăganu, "noua lege a administrației publice locale nu poate să infirme mandatul popular astfel obținut, să se creeze condiții de incompatibilitate necunoscute de lege în momentul alegerilor. Dacă o soluție contrară ar fi admisă, ar însemna să se înfrângă voința populară, legal exprimată și să se dea Parlamentului posibilitatea de a vicia opinia clar exprimată a alegătorilor prin luarea unor măsuri care le-ar altera preferințele".

Tocmai în baza acestor principii juridice, argumentate științific, art. 152 din Legea nr. 215/2001 a prevăzut în mod clar ca toți consilierii în funcție la data intrării acesteia în vigoare să-și exercite mandatul până la următoarele alegeri locale.

Doresc să subliniez că art. 152 al legii se referă la mandatul consilierilor, ca persoane, și nu la mandatul Consiliului local, ca organ deliberativ, ceea ce arată că pentru consilierii în funcție legea a voit să facă excepție de la prevederile ei privitoare la incompatibilități, numai pe perioada actualului mandat.

Ne exprimăm speranța că distinșii semnatari ai moțiunii vor înțelege că incompatibilitățile prevăzute de Legea nr. 215/2001 nu pot avea aplicabilitate decât o dată cu construirea noilor autorități publice locale, ca urmare a alegerilor din 2004.

Doamnelor și domnilor deputați,

Referitor la reînființarea prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2001 a Adunării generale a acționarilor în cadrul societăților comerciale și a consiliilor de administrație în cazul regiilor autonome de la nivel central și local, suntem nevoiți să constatăm că semnatarii moțiunii nu cunosc temeinic reglementările legale în vigoare, unele chiar din 1990.

Precizăm că prevederile Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale, referitoare la Adunarea generală ca organ de conducere a unei societăți nu au fost niciodată abrogate.

În ceea ce privește Consiliul de administrație, susținerea cu privire la așa-zisa reînființare a acestuia, dovedește neînțelegerea regimului juridic al ordonanței sau reaua credință a autorilor moțiunii.

În realitate, Ordonanța de urgență nr. 79/2001 nu reînființează Consiliul de administrație al unei regii autonome. Ea repune în vigoare doar o dispoziție din Legea nr. 31/1990 care, pentru o anumită perioadă de timp, cât a fost în vigoare ordonanța nr. 49/1999 nu a produs efecte juridice.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2001 a reglementat în premieră încheierea unor contracte de performanță pentru conducerea agenților economici, anexă la contractul individual de muncă.

De asemenea, au fost aprobate și normele metodologice de aplicare, în domeniul serviciilor publice de gospodărie comunală, a prevederilor acestei ordonanțe, precum și contractul cadru de performanță.

Subliniem faptul că pentru conducătorul agentului economic și pentru celelalte persoane care ocupă funcție de conducere în cadrul societăților respective, drepturile salariale se acordă integral, în fiecare lună, numai dacă criteriile de performanță, inclusiv programul de reducere a plăților restante, sunt îndeplinite cumulat de la începutul anului.

Constatăm, astfel, că semnatarii moțiunii nu au avut curajul să reglementeze această problemă privind reforma structurală la nivelul economiei reale, când au fost la putere, neînțelegând nici în prezent importanța și sensul acestor măsuri.

La acuzațiile formulate privind asigurarea unor salarii fabuloase conducătorului agentului economic reamintim că, de fapt, prin Ordonanța Guvernului nr. 79/2001 a fost limitat, pentru prima oară în legislația noastră, nivelul maxim al salariului conducătorului agentului economic, la nivelul indemnizației unui secretar de stat.

Până la această reglementare, adoptată de actualul Guvern, salariile conducătorilor agenților economici cu capital majoritar de stat erau cuprinse între 50 și 240 milioane lei.

De exemplu, salariul directorului de la "Petrotub" Roman era în anul 2000, când semnatarii moțiunii erau la putere, de 240 milioane lei, iar salariile directorilor de la "Rulmentul" Brașov și "Alro" Slatina erau cu mult peste 100 milioane lei.

Dacă distinșii reprezentanți ai opoziției poartă de grijă pentru banii cetățenilor, de ce nu au făcut acest lucru când erau la putere? Când sunt corecți cu alegătorii? Când erau la putere și acordau salarii aberante conducătorilor de unități și clientelei politice din consiliile de administrație și AGA, ai căror membri încasau 20% din 200 milioane și nu din 20 de milioane cât este în prezent salariul unui secretar de stat?! Sau acum, în opoziție, când se comportă în mod demagogic și populist, ignorând măsurile luate de actualul Guvern pentru eliminarea acestor inechități strigătoare? (Aplauze ale deputaților PSD.)

Dovada modului în care Guvernul României înțelege să monitorizeze această problemă este și intervenția săptămânală a primului ministru în cadrul videoconferințelor cu județele, care a semnalat situațiile anormale în privința salarizării constatate la unii operatori de servicii publice locale și a cerut de urgență prefecților să întreprindă măsuri pentru intrarea în legalitate.

În ceea ce privește solicitarea de a-i ancheta și trage la răspundere, inclusiv penală, pe conducătorii societăților comerciale sau ai regiilor, care au încasat salarii "fabuloase", sugerăm domnilor deputați PD și PNL ca, pentru cazuri concrete, să se adreseze autorităților competente. Potrivit Constituției, România este stat de drept și nu stat polițienesc, în care Executivul se subrogă celorlalte puteri.

Constatăm că acuzația cu privire la lipsa de eficiență a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2001 este nu numai lipsită de fundament, ci și rău-voitoare. Cererea privind reducerea salariilor agenților economici din subordinea consiliilor locale și județene s-a realizat deja, stimați colegi, înainte de a fi solicitată de către dumneavoastră, prin aplicarea art. 7 alin. 2 și a art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2001, așa cum am evocat.

Exprimarea ironică a autorilor moțiunii privind o așa-zisă "videoguvernare" trădează superficialitatea și lipsa de comunicare cu care PD și PNL au tratat, atunci când erau la putere, relațiile cu administrația publică locală, ceea ce s-a reflectat în crearea haosului și dezordinii în plan teritorial. În mod practic, în perioada 1997-2000, țara nu era guvernată, iar între autoritățile locale și guvernele anuale ale puterii de dreaptă nu a existat, practic, comunicare și coerență administrativă.

Dimpotrivă, credem că orice persoană de bună-credință nu poate contesta faptul că organizarea săptămânală a teleconferințelor și, recent, a videoconferințelor reprezintă o formă de concretizare a dialogului permanent pe care Guvernul îl poartă cu administrația publică din teritoriu. Am dezvoltat o comunicare permanentă între autoritățile centrale și reprezentanții autorităților administrației publice locale, prin crearea unui parteneriat real între Guvern și formele asociative ale aleșilor locali, în scopul transmiterii operative a deciziilor adoptate de Executiv, pentru aplicarea lor imediată în județe, precum și a receptării problemelor și sugestiilor autorităților locale. Aceasta reprezintă o metodă eficientă de acțiune a Guvernului, care a fost apreciată și de către reprezentanții Uniunii Europene.

Doamnelor și domnilor deputați,

Referitor la conținutul și aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență nr. 5/2002 privind instituirea unor interdicții pentru aleșii locali și funcționarii publici, suntem nevoiți să constatăm că autorii moțiunii nu fac diferența între termenii de "interdicție" și "incompatibilitate". Dorim să clarificăm diferența categorică care există între noțiunile de "interdicție", pe de o parte, și "incompatibilitate", pe de altă parte. Astfel, "interdicțiile" se aplică societăților comerciale cu capital privat la care aleșii locali dețin anumite funcții, societăți care nu pot avea contracte de natură comercială cu autoritățile administrației publice locale. "Incompatibilitățile" sunt reglementate de Legea administrației publice locale nr. 215/2001 și se aplică aleșilor locali, care nu pot deține, pe perioada mandatului, funcții în regiile autonome de interes local sau în societățile înființate de consiliile locale sau județene.

În acest sens, vă informez că, urmare a aplicării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 5/2002, au demisionat, ca urmare a interdicțiilor legale, 24 persoane din funcția de ales local, 85 persoane din funcțiile deținute la societățile comerciale, de asemenea, în 11 situații s-a procedat la rezilierea contractelor comerciale încheiate cu autoritățile administrației locale. În continuare, prefecții verifică corectitudinea declarațiilor privind aplicarea interdicțiilor la consiliile locale și primării, precum și la consiliile județene.

În cazul unor funcții sau calități deținute de aleșii locali la societățile comerciale sau la regiile autonome din subordinea consiliilor locale nu au aplicabilitate interdicțiile prevăzute de Ordonanța de urgență nr. 5/2002. În aceste cazuri trebuie avute în vedere prevederile Legii administrației publice locale referitoare la incompatibilități.

Inițiatorii moțiunii se află, astfel, în confuzie, întrucât aleșii locali care sunt membri în consiliile de administrație sau adunările generale ale acționarilor la agenții economici respectivi reprezintă tocmai interesele publice, fiind desemnați de consiliul local în acest scop. Invocarea unei așa-zise "circulare" privind interdicțiile este făcută cu rea-credință de autorii moțiunii, deoarece, în realitate, a fost vorba de numai două răspunsuri punctuale, transmise la două județe și nu în toată țara, prin care s-au făcut precizări în legătură cu aplicarea acestui act normativ, dar în concordanță cu reglementarea legală.

Dintr-o asemenea perspectivă, referirea la cei "600 de agamani" din administrația publică locală este evident nefondată și dovedește încă o dată incapacitatea autorilor moțiunii de a înțelege statutul juridic al acestora și faptul că persoanelor respective li se aplică prevederile legale referitoare la interdicții și nu cele privind incompatibilitățile.

Doamnelor și domnilor deputați,

Este lesne de observat că acuzele reprezentanților partidelor conduse de domnii Traian Băsescu și Valeriu Stoica privind "Instituționalizarea celei mai mari corupții care a existat vreodată în România" reprezintă acuzații politicianiste, artificiale, fără dovezi concrete și corespondent în realitate. Credem că numai teama că vom duce cu fermitate, în profunzime, lupta împotriva corupției, indiferent de culoarea politică, îi determină pe reprezentanții PD și PNL să manifeste o permanentă nervozitate și lipsă de onestitate în dialogul politic, recurgând cu o consecvență demnă de o cauză mai bună la câte o moțiune în fiecare săptămână.

Apreciem că utilizarea procedurilor referitoare la moțiune nu trebuie să se transforme dintr-un drept constituțional într-un abuz, să obstrucționeze desfășurarea normală a activității parlamentare și executive. Dacă nu se respectă această cerință democratică elementară, noțiunea devine un instrument demagogic, de manipulare a opiniei publice, în scopul acumulării de capital politic prin mijloace ieftine, artificiale.

Dacă semnatarii moțiunii au dovezi certe privind cazuri de corupție concrete, în virtutea liberului acces la justiție, garantat de art. 21 din Constituție, pot să sesizeze autoritățile publice competente, în speță Ministerul de Interne, Parchetul, instanțele judecătorești.

Amintesc deputaților, autori ai moțiunii, că actualul Guvern a declanșat în mod real, legal și instituțional lupta coerentă împotriva corupției, obținând și unele rezultate notabile. Astfel, din analizele efectuate cu ocazia bilanțurilor pe anul 2001 la Ministerul de Interne, Ministerul de Justiție și Ministerul Public, a rezultat că organele abilitate ale statului – și nu tot felul e comisii și structuri neconstituționale, existente în perioada 1997-2000 – se ocupă în mod responsabil de combaterea acestui fenomen antisocial.

În acest sens, sunt evidente cazurile de corupție soluționate de organele de drept în anul 2001: au fost constatate 977 infracțiuni de corupție, din care 399 de luare de mită, 294 dare de mită și 239 infracțiuni de trafic de influență; au fost trimiși în judecată pentru fapte de corupție și asimilate corupției 1132 de inculpați; numai pentru faptele de corupție, au fost trimiși în judecată 648 de inculpați, față de 388 în anul 2000, în creștere cu 76%. Doresc să vă informez, de asemenea, că în anul 2001 au fost identificate 86 de cazuri de corupție în administrația publică locală, din care 20 din rândul aleșilor locali. În prezent, sunt în cercetare pentru fapte de corupție un număr de 17 primari sau consilieri locali, din care 5 ai PSD și 12 ai partidelor din opoziție.

Guvernul a manifestat și va manifesta în continuare o preocupare constantă pentru combaterea cu fermitate a corupției, în conformitate cu prevederile Programului de guvernare. De altfel, Executivul a adoptat printr-o hotărâre Programul și Planul național de acțiune împotriva corupției. Toate acestea demonstrează fără echivoc determinarea politică a Guvernului nostru în desfășurarea unei adevărate ofensive pentru prevenirea, sancționarea și diminuarea substanțială a fenomenului de corupție în toate segmentele societății, inclusiv în administrația publică centrală și locală.

Doamnelor și domnilor deputați,

În final, având în vedere argumentele prezentate asupra tuturor afirmațiilor cuprinse în moțiune, vă rog, stimați colegi parlamentari, să vă exprimați votul de respingere a moțiunii simple promovate de cei 53 de deputați aparținând Grupurilor parlamentare ale PD și PNL. Vă mulțumesc. (Aplauze ale deputaților din majoritate.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

S-au înscris până acum la dezbateri pe marginea moțiunii, domnii deputați: Radu Liviu Bara, Valeriu Ștefan Zgonea, Silvian Ciupercă, Gheorghe Marin, Lazăr Maria, Anton Mițaru, Ion Florescu, Ioan Mihai Năstase, Mircea Bucur, din partea Partidului Social Democrat; din partea Partidului România Mare: Damian Brudașca, Gheorghe Dinu, Iancu Holtea, Lucian Bolcaș; PD: Ioan Oltean; PNL: Victor Dobre; UDMR: Marton Arpad. De la minorități, nu s-a înscris, deocamdată, nimeni.

Dau cuvântul domnului deputat Radu Liviu Bara, din partea Partidului Social Democrat.

 
   

Domnul Radu Liviu Bara:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Guvernarea țării într-un sistem democratic, bazat pe pluriparatidism, implică răspunsuri politice la fel de importante atât pentru majoritatea parlamentară, cât și pentru opoziție. A șaptea moțiune simplă inițiată de către reprezentanții PD și PNL la numai un an și două luni de la preluarea puterii de către PSD arată, de fapt, dezastrul economic și social în care s-a găsit țara după 4 ani de guvernare, realizată de către cei care semnează astăzi cu nonșalanță această moțiune.

În întreaga sa activitate, Parlamentul trebuie să militeze pentru legalitate, pentru ordine și liniște socială, pentru întărirea statului de drept. Aceste elemente, alături, sau, mai bine zis, împreună cu măsurile menite să readucă România la standardele economice europene, pot crea țării noastre o nouă perspectivă, un nou piedestal în eșichierul politic european.

Înainte de a spune câteva cuvinte în legătură cu moțiunea, vreau să le aduc aminte semnatarilor ei că în perioada cât au fost la guvernare în domeniul administrației publice s-au realizat două obiective mari și importante. Legea nr. 69/1991, republicată în 1996, a fost un act normativ elaborat în conformitate cu cele mai bune și mai democratice tradiții românești și, în același timp, în concordanță cu exigențele existente în acel moment pe plan european și cu documentele Consiliului Europei. nu vă bucurați, că la elaborarea ei nu ați avut nici un amestec!.

În schimb, acum vin marile dumneavoastră realizări în domeniul administrației publice. După instalarea dumneavoastră la putere, în 1997, a început maltratarea legii, mai întâi, prin satisfacerea unor interese personale meschine și mărunte, odată cu Ordonanța nr. 22/1997 (cel mai mare avorton legislativ de după decembrie 1989!), al doilea mare obiectiv realizat până în 2000; cred că am fost singura țară cu două legi, realizând într-adevăr haos pe plan local și central.

Vedeți, dragi colegi, semnatari ai moțiunii, cam asta este adevărata dumneavoastră valoare. Dacă moțiunea o făceați când ați guvernat și vă mai ajutam și noi cu date concrete, vă garantez că avea șansa să fie o moțiune de cenzură pentru guvernele care s-au succedat la putere din ’96 până în 2000 și avea șansa să fie votată.

În legătură cu moțiunea pe care o discutăm, vreau să vă spun că, într-adevăr, ocupă locul întâi într-o clasificare a tuturor moțiunilor pe care le-am citit în zece ani de parlamentar. O moțiune mai slab fundamentată, cu un limbaj care, mie, mi-e jenă să-l mai repet (unele cuvinte folosite nici nu cred că mai sunt în dicționarul limbii române, cel puțin în dicționarul nostru parlamentar cred că nu s-au folosit niciodată)! Din acest punct de vedere, puteți fi mândri, stimați colegi, semnatari ai moțiunii, veți rămâne în istoria Parlamentului cu moțiunea în care s-au folosit cele mai vulgare și neavenite cuvinte, așa că un loc pe podium vă este asigurat, meritați să fiți aplaudați!

Lăsând pe colegii care vor lua cuvântul și partea partidului nostru să intre în analiza detaliată a inadvertențelor și a multor confuzii ce se fac în această moțiune, am să arăt pe scurt de ce aceasta este ruptă de realitate și are o tentă clară de propagandă electorală ieftină, cu care electoratul s-a obișnuit. Nu vă puteți schimba stilul, prea mult venin și răutate și prea puțină minte și adevăr în ceea ce spuneți!

În primul rând, este confuză, criticând Guvernul și, în același timp, Legislativul, invocând lipsa unui cadru legislativ, luând extrase din Programul de guvernare și din discursurile domnului prim-ministru – bineînțeles, trunchiate. Hotărâți-vă: moțiunea este împotriva Guvernului sau împotriva Parlamentului?

Dacă nu avem un cadru legislativ adecvat, probabil că vina este și a noastră, a tuturor parlamentarilor. Nu aș vrea să intru în analiza inițiativelor legislative propuse de către membrii PD și PNL privind administrația publică, fiindcă aportul este insignifiant, adică, nul.

Un alt punct care trebuie arătat este că abia în anul 2001 și în acest an s-a început o adevărată descentralizare a serviciilor publice, căreia semnatarii moțiunii încearcă să-i diminueze valoarea, prin aceleași sloganuri depășite: "Clientelă politică!" Ce ați reușit dumneavoastră în 4 ani privind clientela politică nu vor reuși să realizeze alte Guvernele nici în 50 de ani!

Pentru că numai sub această guvernare se realizează un adevărat parteneriat și dialog constructiv între administrația centrală și locală, din acest ansamblu de măsuri și acte normative, dumneavoastră ați înțeles un singur lucru: v-au rămas în memorie teleconferințele. Păcat! În 4 ani de guvernare, nu au fost mai mutl de 4 sau 5 întâlniri ale primului ministru cu reprezentanții consiliilor județene sau asociațiilor reprezentative ale comunelor, orașelor și municipiilor. Întrebați-vă președinții de consilii județene și primarii dacă au existat mai multe întâlniri!

În ceea ce privește mandatul consilierilor locali, semnatarii fac o confuzie, cred, voită, între mandatul consilierilor, ca persoană, și mandatul consiliului local, ca organ deliberativ, aflându-ne într-un caz clar de aplicare a principiului neretroactivității legii, consacrat, așa cum spunea și domnul ministru, de art. 15 alin. 2 din Constituție.

În alocuțiunea dânsului, domnul ministru Octav Cozmâncă a lămurit o altă confuzie pe care au făcut-o semnatarii moțiunii privind prevederile Ordonanței de urgență nr. 5/2000, între termenii de "interdicție" și de "incompatibilitate". Așa că și în acest punct al moțiunii, în felul cum a fost fundamentată, a arătat o mai puțină cunoaștere a două acte legislative, care trebuie citite și înțelese împreună: Ordonanța nr. 5/2002 și Legea nr. 215/2001.

Guvernul PSD, așa cum s-a dovedit, este deschis reformei în toate domeniile economico-sociale și, în mod special, în cel al administrației publice. Da, dorim să realizăm o reformă, care să aibă în centrul atenției și o administrație în folosul cetățenilor, transparență și eficiența cheltuielilor banilor publici de către unitățile administrativ-teritoriale. Modul mai clar că ceea ce susțin se bazează pe fapte reale este că de la începutul guvernării s-au emis peste 22 de legi importante, din care amintesc: Legea nr. 10/2001, Legea nr. 90/2001, Legea nr. 215 și peste 21 de ordonanțe și hotărâri de Guvern, care au trebuit să repare ce s-a mai putut repara din haosul moral, intelectual și, nu în ultimul rând, economic în care ați adus țara în cei 4 ani de guvernare. Și toate aceste acte normative, numai în domeniul administrației.

Că acest Guvern lucrează pe baza unor principii clar stabilite, se observă și în domeniul administrației un mod de a gândi unitar cu cerințele legislației europene. Acestea sunt adevăratele lucruri care vă supără, stimați colegi de la PD și PNL! Vă dați seama că mergem pe un drum clar și bun, pe care dumneavoastră, în 4ani, nici măcar nu ați reușit să-l aflați, dar-mi-te să-l și construiți!

Am aici Raportul Comisiei Europene privind progresele înregistrate de România în procesul de aderare la Uniunea Europeană în anul 2001. Cred că majoritatea semnatarilor moțiunii nici n-au auzit de el! Că, dacă, măcar îl vedeau, își dădeau seama de modul școlăresc în care au fundamentat această moțiune. Are 18 puncte, printre care am să rezum, să vă citesc clar, câteva puncte, numai.

Ce spunea acest raport: "După alegeri, au fost realizate reforme care au îmbunătățit funcționarea Guvernului, cooperarea interinstituțională a crescut, ca și capacitatea instituțională de a elabora politici". Deci, după alegerile din 2000, nu cumva să credeți că din 1996!

"De la instalarea sa, la începutul anului, noul Guvern a realizat o restructurare de amploare a Executivului, în vederea eficientializării activității acestuia. Fostele agenții guvernamentale au fost subordonate ministerelor; anterior, multe dintre ele au fost considerate organisme independente. Prin aducerea agențiilor mai aproape de structurile de guvernământ, s-a îmbunătățit coeziunea administrației.

În septembrie 2001, Guvernul României a adoptat pentru prima dată Strategia pentru accelerarea reformei administrației publice și Strategia pentru informatizarea administrației publice. A fost înființat un consiliu interministerial. Oricum, aceste dezvoltări constituie importanți pași înainte și ar trebui să reprezinte fundamentul progresului ulterior.

Și, nu în ultimul caz, se spune în finalul acestui document, criteriile politice și economice sunt, de asemenea, abordate, cum este cazul reformei administrației publice. Problemele ridicate în raportul anterior și în parteneriatul de aderare sunt sistematic acoperite, iar angajamentele asumate sunt, în general, consistente și în concordanță cu alte obligații asumate de România."

Așa suntem percepuți după un an de guvernare de către experții europeni, stimați colegi! Am un astfel de raport și din anul 2000, când se terminau cei 4 ani de dezastru. Celor interesați, le pun la dispoziție, ca să își dea seama cât de ridicoli au fost când au semnat această moțiune.

Iată doar câteva din elementele care duc la concluzia că această moțiune nu poate fi acceptată. Și ar fi bine, așa cum am arătat la început, să încercați, stimați colegi de la PD și PNL, să vă canalizați energiile spre obiective mult mai apropiate de nevoile, într-adevăr mari, ale acestei națiuni și, în acest momente, să facem un front comun, măcar acum, în ceasul al doisprezecelea, pentru integrarea în NATO și Uniunea Europeană. Vă mulțumesc. (Aplauze ale deputaților PSD.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Liviu Bara, ați vorbit 11 minute.

Are cuvântul domnul deputat Damian Brudașca, din partea Grupului PRM.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

Doamnelor și domnilor,

În decembrie 2000, o dată cu formarea noului Guvern prezidat de domnul Adrian Năstase, în România s-au creat premisele unei adevărate restaurații, nu doar politice, ci în primul rând a corupției. Uitând sancțiunea dură aplicată de electorat la alegerile din 1996, PDSR și noii săi aliați, UDMR, și-au reluat vechile metehne, între care corupția, sfidarea și încălcarea sistematică a legilor, întronarea domniei bunului plac, protejarea rău-făcătorilor provenind din rândurile membrilor sau simpatizanților politici sunt extrem de frecvent întâlnite.

Partidele politice parlamentare aflate în opoziție, acționând în numele și interesul nu doar al electoratului propriu, ci al întregii țări, trădată cu cinism pentru a doua oară de PDSR, au încercat și încearcă, inclusiv prin moțiunea simplă pe care o dezbatem azi, să atragă atenția puterii asupra acelei realități social-economice grave aflate sub grosul strat de pudră aplicat de maeștri diversiunii și minciuni dirijați de ministrul Dâncu, asupra realității pe care o exprimă strigătul de disperare al majorității populației. Dar, ca de fiecare dată, semeți și aproape disprețuitori, reprezentanții Puterii resping, nu realitatea, ci dreptul nostru, al Opoziției, de a rosti adevărul, de a protesta împotriva acestei drame, dăruite României de PSD-UDMR și Guvernul Năstase.

Până și o serie de oficiali străini, diplomați acreditați la București sau lideri ai unor organisme internaționale au sesizat ceea ce oamenii domnului Adrian Năstase refuză cu obstinație să recunoască, să admită sau să înțeleagă.

Semnatarii actualei moțiuni simple atrag atenția asupra unui fenomen: corupția în administrația publică locală, de care, trebuie să reucoaștem, nu sunt total nevinovați, dar care riscă, în scurt timp, să împingă definitiv țara în haos și să compromită fără ieșire șansele României de a se integra în structurile europene și euroatlantice. În loc să se arate cât de puțin îngrijorat de un asemenea fenomen sau de efectele sale devastatoare, Guvernul Năstase încearcă să ascundă gunoiul sub covor, așa cum face și azi, și se întreabă mirat (dar e o mirare mimată și falsă) de unde vine mirosul pestilențial, care nu scaă, din păcate pentru el, nici măcar cancelariilor străine.

După cum în mod clar și răspicat se subliniază în textul acestei moțiuni, oficialii Puterii resping ideea ce corupție atunci când se referă la ea însăși, arătând doar spre regimul anterior și el remarcat, cum spuneam, de altfel, prin triste performanțe la acest capitol. Mai mult, s-a ajuns – fapt neîntâlnit în nici o țară civilizată și democratică european㠖 ca guvernarea PSD-UDMR, în stilul duplicitar recunoscut, deși tratează legile cu dispreț și se consideră bune doar pentru eventuala pedepsire a altora, să depună eforturi de protejare a intereselor de tip mafiot ale "baronilor" PSD-UDMR, prin adoptarea în regim de urgență de legi acoperitoare. Ilustrăm cele de mai sus cu exemplul atitudinii Puterii față de Legea nr. 215/2001, de Ordonanța de urgență nr. 15/2002 și de celelalte acte normative, tratate în primul rând de ministrul Octav Cozmâncă drept un neînsemnat și banal petic de hârtie.

În materie de admistrație publică, în România, legile nu le adoptată Parlamentul, cum am fi tentați să credem, ci le emană personal domnul ministru Cozmâncă. Dânsul este cel care, ca să salveze și să ascundă cu grijă abuzurile și ilegalitățile comise de aleșii locali ai PSD-UDMR, dă legilor în vigoare doar interpretările ce-i convin lui și partidului pe care îl reprezintă. Iar atunci când mass-media și opoziția protestează față de asemenea samavolnicii de tip Ev Mediu, domnul ministru Octav Cozmâncă adoptată peste noapte hotărâri și ordonanțe care să-i pună la adăpost pe cei vizați.

Corupția din administrația publică locală, fenomen pe care PRM nu-l contestă, este posibilă și datorită pesedizării în proporție de aproape sută la sută a personalului din instituțiile acesteia. După anul 2000, în cadrul procesului de restaurație despre care vorbeam, au revenit în funcțiile deținute anterior în prmării sau prefecturi sau chiar au fost promovate o serie de persoane arhicunoscute pentru ilegalitățile și abuzurile comise înainte de 1996.

Încălcând prevederile Legii funcționarului public, noii guvernanți au preferat competenței, experienței sau probității morale atașamentul și slujirea obedientă a intereselor de partid. Așa ne explicăm doar cum s-a reușit transformarea, în aproape toată țara, a administrației publice locale într-o autentică junglă periculoasă, care macină economia națională și subminează credibilitatea și imaginea României în lume.

Dar cui îi pasă? Înființând, după model comunist, un Minister al Propagandei, Guvernul Adrian Năstase nu a vizat depistarea și pedepsirea infractorilor, așa cum s-a afirmat chiar în intervențiile anterioare, ci recurgerea la arsenalul minciunii și diversiunii, pentru ascunderea faptelor. Așa-zisele "campanii anticorupție", în realitate, stinse înainte de a începe, lansate din când în când cu tam-tam-ul de rigoare de primul ministru, nu sunt decât praful aruncat în ochii celor ce ar mai putea crede că actuala Putere este capabilă să se angajeze cu sinceritate într-un asemenea proces de asanare morală.

Dacă există ceva demn de remarcat în această privință la actuala Putere, este unitatea de acțiune perfectă între organele centrale și cele județene. Prefecții Puterii PSD-UDMR, după modelul Năstase-Cozmâncă, se opun și ei aplicării legii, permițându-și aplicarea și interpretarea ei după cum o cer interesele de partid. Nu-mi lipsesc exemplele, dar mă limitez la județul meu și cred că prefectul de Cluj nu-și face nici el de rușine șefii ierarhici.

Corupția în administrația publică locală a atins asemenea cote alarmante și datorită presiunilor și șantajelor practicate de Putere împotriva reprezentanților Justiției, a promăvării sau menținerii în funcții de comandă în Poliția Română a sute de ofițeri corupți, scoși bazma curată de către ministrul Ioan Rus, implicați în afaceri dubioase cu lumea interlopă, așa cum este cazul colonelului Teodor Pop Pușcaș, de la comanda Poliției municipiului Cluj-Napoca.

S-a menționat în textul moțiunii cazul agamanilor și directorilor de regii, recompensați regește pentru atașamentul lor politic cu salarii care constituie o sfidare a sărăciei și privațiunilor celor mulți. Remarcăm și la acest capitol intervențiile palide, anemice și neconvingătoare ale domnului prim-ministru. Dar probabil i s-a atras atenția că o parte însemnată a acestor salarii se întorc în pușculița de partid, pentru ca, înaintea viitoarelor alegeri, din aceste surse să se poată iniția acțiuni populiste, care să-i facă pe români să uite și să ierte suferințele și umilințele asigurate de social-democrația originală a cuplului Iliescu-Năstase.

Nu pot să nu afirm că la capitolul corupție, administrația publică locală din județul Cluj nu se luptă pentru un loc fruntaș. Între cei aflați la timonă este domnul Liviu Medrea, actualmente vicepreședinte al consiliului județean, figură dubioasă a conducerii Filialei Cluj a PSD. El a făcut să dispară fără urmă circa 51 de miliarde de lei, alocați de Guvern pentru vopsirea frunzelor în verde la Ceanu Mare, în septembrie 2001, cu prilejul preconizatei vizite de atunci a cancelarului Schroeder. Tot domnul Liviu Medrea, beneficiind de conducerea prefecturii și a conducerii filialei județene a PSD, alocă sute de milioane de lei pentru proiecte hilare, face să dispară însemnate fonduri pentru lucrările edilitare sau se amestecă (oare, chiar dezinteresat?) la repartizarea banilor până la nivelul satelor, pentru a-și putea mulțumi colaboratorii personali și cilientela politică.

Dar Liviu Medrea este doar o rotiță meschină în angrenajul murdar al corupției patronate de actuala Putere. Alături de Liviu Medrea, atât în județul Cluj, cât și în celelalte județe ale țării, acționează netulburați, siguri pe ei, agresivi chiar, atâția și atâția aleși locali ai PSD-UDMR, puși pe rapidă căpătuială, pe acumularea unor averi care îi fac deja să roșească pe marii bogătași ai Occidentului.

Cum spuneam, domnul Adrian Năstase, când simte că limbajul său pretins pro sau filoeuropean nu mai face impresia scontată, sfătuit de consilieri de imagine ca ministrul Vasile Dâncu, visează la cruciade împotriva corupției. Dar constată uimitor de repede că soldații lui sunt adânc înregimentați tocmai în rândurile armatei corupției, stimulați de zâmbetul cald și încurajator al domnului ministru Octav Cozmâncă.

Iată de ce noi, deputații Partidului România Mare, credem că se impune demiterea în regim de urgență a ministrului Octav Cozmâncă, a secretarului de stat Ionel Fleșariu, precum și a tuturor prefecților care au refuzat și refuză să aplice prevederile Legii nr.205/2001 și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr.5/2002. Menținerea lor în funcție este nocivă pentru starea de sănătate, moralitatea și normalitatea societății românești, un semn de necontestat că, în România, corupția în administrația publică locală este o politică oficială și este patronată nemijlocit și direct de Guvernul PSD-UDMR.

Mulțumesc.

(Aplauze din partea deputaților din Opoziție.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Ioan Oltean, din partea Partidului Democrat.

Ați vorbit 12 minute, domnule Damian Brudașca, în numele Grupului parlamentar al PRM-ului.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor colegi,

Trebuie să recunosc chiar de la început că pregătirea ideologică a domnului ministru Cozmâncă este excelentă, ceea ce a creat o bază puternică de interpretare a legislației actuale, în sensul în care clientela politică va putea și poate să-și mențină actualele avantaje din acte normative care au fost adoptate.

Moțiunea de astăzi, domnilor colegi, vine să facă dovada evidentă că actualul Guvern întreține și cultivă corupția în domeniul administrației publice, să facă dovada discrepanței uriașe între vorbe și fapte, între promisiuni și realitate.

Imediat după alegere, Guvernul Năstase a fost preocupat de a instituționaliza și a legaliza corupția în domeniul administrației publice. Cum a reușit acest lucru, am arătat în moțiune. De ce a făcut-o, vom dovedi acum.

"Nu ne aflăm la guvernare pentru a ne servi interesele personale. Nu ne aflăm la guvernare pentru un salariu mai bun, pentru o mașină mai nouă sau pentru un cont mai gras. Nu ne aflăm aici pentru a ne îmbogăți. Dar unii dintre noi se pare că nu au înțeles acest lucru", spunea președintele Partidului Social Democrat Adrian Năstase la ședința Comitetului Executiv Central din 6 februarie 2002.

Așa este, domnule prim-ministru. Mulți membri ai partidului dumneavoastră nu au înțeles acest lucru și, printre aceștia, vă numărați în primul rând chiar dumneavoastră și ministrul Administrației Publice, domnul Octav Cozmâncă. Pentru că numai așa se explică faptul că ați amânat în mod abuziv aplicarea art.30 din Legea nr.215/2001, precum și scoaterea de sub incidența Ordonanței nr.5/2002 a societăților comerciale de sub autoritatea consiliilor județene și a consiliilor locale.

Îmi permit să citez din adresa nr.488 a Ministerului Administrației Publice, care spune că "Prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.5/2002 nu se aplică în cazul societăților comerciale înființate de consiliul local și de consiliul județean. În asemenea cazuri, se aplică prevederile legale privitoare la incompatibilități: art.15 din Legea nr.69, art.30 și 152 din Legea nr.215."

Domnule ministru,

Art.157 din Legea nr.215 spune în alin.2: "Pe această dată se abrogă Legea administrației publice locale nr.69/1991", iar dumneavoastră faceți trimitere la aplicarea unor articole din această lege.

De asemenea, domnule ministru, dumneavoastră vă permiteți să interpretați în mod abuziv Ordonanța Guvernului nr.5. Unde scrie "numai societățile comerciale cu capital privat"? Vă citez din alin.1 al art.1 din Ordonanța Guvernului nr.5: "Societățile comerciale în care aleșii locali sau managerii...", și textul curge. Unde legea nu distinge, nici dumneavoastră nu puteți distinge. Iată, deci, interpretări abuzive ale unor acte normative care nu fac decât să încurajeze corupția în domeniul respectiv.

Spuneați, domnule prim-ministru, că nu sunt bani pentru reformă în sistemul de învățământ, pentru sănătate, pentru majorarea pensiilor. Iată că, după ce v-am oferit săptămâna trecută două surse de finanțare la îndemâna dumneavoastr㠖 RAFO Onești și Societatea Națională a Tutunului Românesc, vă mai oferim astăzi alte surse – indemnizațiile lunare ale consilierilor PSD, membri în consiliile de administrație și adunările generale ale societăților comerciale și regiilor autonome de sub autoritatea consiliilor locale și a consiliilor județene, precum și salariile exorbitante ale directorilor acestor regii și societăți comerciale.

Sunt, domnilor guvernanți, numai sub autoritatea consiliilor județene aproximativ 60 de societăți comerciale și 40 de regii autonome și sub autoritatea municipiilor reședință de județ aproximativ 80 de societăți și 35 de regii autonome. Salariile acestor directori și indemnizațiile consilierilor PSD, încasate ilegal, înseamnă multe miliarde economisite.

Atunci când Partidul Democrat cerea premierului Năstase scoaterea celor aproape 600 de consilieri locali din consiliile de administrație și adunările generale, acesta aprecia respectiva inițiativă ca fiind o diversiune de cea mai joasă speță. Îi voi dovedi premierului, astăzi, cât adevăr a avut atunci când a spus: "Demnitarul public, fie ales, fie numit, este plătit să protejeze interesele cetățeanului. În momentul în care interesele personale ale alesului local se intersectează cu cele publice, rolul său își pierde din conținut, iar actul politic devine corupție, sau că cei pentru care o funcție înseamnă să cheltuiască bani de la buget au greșit partidul."

Domnule prim-ministru,

Se pare că dumneavoastră ați greșit făcând asemenea afirmații, și voi dovedi acest lucru.

Iată, domnilor colegi, ce ne spune președintele Consiliului județean Dâmbovița: "În subordinea consiliului județean se află două societăți comerciale – Societatea Comercială "Lucrări și drumuri" și Societatea Comercială "Parc industrial". În Consiliul de administrație și în Adunarea generală a acționarilor există trei consilieri județeni membri ai Partidului Social Democrat. În Adunarea generală a acționarilor există un consilier județean membru al Partidului Social Democrat. Salariul brut al managerului este de 25.000.000 de lei. La S.C. "Lucrări, drumuri și poduri Dâmbovița", Adunarea generală a acționarilor este formată din trei membri cu o indemnizație lunară de 6.250.000 de lei, iar Consiliul de administrație este format din patru membri cu o indemnizație de 5.000.000 de lei.

Consiliul județean Giurgiu ne precizează că sub autoritatea lui sunt două consilii de administrație. În Adunarea generală și în Consiliul de administrație sunt patru consilieri județeni – trei PSD și unul PUR. Pentru membrii Adunării generale și Consiliului de administrație, indemnizația este de 20% din salariul de bază al conducătorului societății.

 
   

Domnul Ioan Mircea Pașcu (din sală):

Dar când ați fost la guvernare nu ați știut?

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Consiliul județean Dolj precizează că în subordinea consiliului județean există Societatea Comercială "Drumuri și poduri" și Regia Autonomă "Aeroportul Craiova". Precizează că salariul directorului este de 25.000.000 de lei și că toți membrii din Consiliul de administrație - AGA primesc o indemnizație de 20% din salariul directorului general.

Primăria municipiului Iași precizează că sub autoritatea sa există două regii și trei societăți comerciale și că sunt 24 de consilieri locali membri în Consiliul de administrație – AGA, și că pentru fiecare se plătește o indemnizație lunară de 20% din salariul directorului, și că pentru directori au fost alocate 100.000 de milioane de lei.

Primăria municipiului Călărași ne precizează că sub autoritatea sa există două societăți comerciale. Din consiliile de administrație fac parte opt consilieri membri ai PSD și un director la S.C. TERMO S.A., de asemenea consilier PSD. La ambele societăți, procentul alocat pentru indemnizația membrilor consiliilor de administrație este de 20% din salariul directorilor.

La primăria municipiului Târgoviște ni se precizează că există o regie și două societăți comerciale, că la S.C. Termica și la S.C. Transport, în consiliile de administrație sunt 12 consilieri municipali, că șapte consilieri de la S.C. Termica primesc în fiecare lună 3,5 milioane indemnizație, ceea ce înseamnă 294 de milioane pe an, iar la S.C. Transport public există cinci consilieri cu 3,5 milioane pe lună, ceea ce înseamnă 210 milioane pe an.

(Voci din Grupul parlamentar al PSD: "Și consilierii PD cât iau?")

La primăria municipiului Craiova există patru regii autonome de interes local. Consiliile de administrație sunt formate, stimați colegi, din nouă membri, respectiv directorul unității, care este președintele, și opt consilieri municipali. Ponderea sumelor alocate pentru consilierii municipali care sunt membri ai consiliilor de administrație sunt: la Regia Autonomă de administrație 537 de milioane, la Regia de termoficare 597 de milioane, la Regia de transport 600 de milioane, iar la Regia de apă 537 de milioane.

Vă întreb, domnilor colegi: câte pensii s-ar putea plăti din acești bani?

 
   

Domnul Ioan Mircea Pașcu (din sală):

Dar când erați la Putere, nu v-ați întrebat?

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Cu cât s-ar putea mări salariul de referință al cadrelor didactice dacă acești bani ar fi corect dirijați, și nu spre buzunarele clientelei politice ale actuale Puteri?

Și putem continua, domnilor colegi, spre divertismentul dumneavoastră, pentru că sunt acte semnate de către membri marcanți ai PDSR-ului, nu sunt încropite de către mine.

La primăria municipiului Timișoara există trei regii autonome și cinci societăți comerciale. Cu excepția celor trei consilieri municipali reprezentând Partidul Democrat, toți cei 28 de consilieri fac parte din consiliile de administrație. Salariul conducătorului este de 24.000.000, iar indemnizația este de 22%. Sigur, ce este important? Este o întrebare foarte bună. Este important, domnilor colegi, că toți acești consilieri care sunt de ordinul sutelor, toți acești directori de regii autonome și de societăți comerciale încasează ilegal multe, multe miliarde de lei, bani care ar putea să fie folosiți în alte domenii, numai că, printr-o interpretare abuzivă a actelor normative în vigoare, actuala Putere nu acceptă ca legea să fie aplicată, iar banul public să fie utilizat corect.

(Voci din Grupul parlamentar al PSD: "Și când era Berceanu ministru?")

Sunt absolut convins că nu vă place ceea ce vă spun, pentru că vă citez din actele semnate de către colegii dumneavoastră.

(Voci din Grupul parlamentar al PSD: "Ba ne place, pentru că vorbiți de voi.")

Vă place, pentru că vă sunt dragi ilegalitățile. Foarte bine, atunci. Dacă vă sunt dragi ilegalitățile, votați împotriva moțiunii și mențineți această stare de fapt și de drept, spre satisfacția unanimă a tuturor consilierilor locali ai PSD-ului.

În orice caz, oamenii de bună-credință, și sunt în această sală mulți oameni de bună-credință, sper să realizeze ilegalitățile săvârșite de actuala Putere și să voteze pentru actuala moțiune.

În orice caz, moțiunea nu face decât să scoată în evidență, domnilor colegi, vă place sau nu vă place, ilegalitățile pe care dumneavoastră le cultivați, le întrețineți în mod direct.

Vă mulțumesc.

(Aplauze din partea Grupului parlamentar al PD.)

Voci din partea Grupului parlamentar al PSD:

De Berceanu nu ați spus nimic!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Ați vorbit 11 minute, epuizând timpul Partidului Democrat.

Are cuvântul domnul Victor Dobre, din partea Partidului Național Liberal.

 
   

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Prezenta moțiune simplă introdusă de 53 de deputați, printre care și membrii Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, pleacă în primul rând de la o incredibilă bâlbâială a Guvernului și a Majorității parlamentare, însoțită de o serie întreagă de declarații contradictorii.

Să prezentăm succint istoricul acestei atitudini șovăitoare și contradictorii a Guvernului, a Ministerului Administrației Publice și a Grupului majoritar PSD. Astfel, Legea administrației publice locale, adoptată de Parlamentul României și promulgată de la sfârșitul lunii aprilie 2001, prevede la art.30 alin.1 lit.c): "Calitatea de consilier este incompatibilă cu funcția de manager sau membru al consiliilor de administrație, al regiilor autonome ori de conducător al societăților comerciale înființate de consiliile locale sau de consiliile județene."

Deși legea este promulgată și, constituțional, trebuie aplicată și respectată, atât domnul prim-ministru al Guvernului României, precum și domnul ministru al Administrației Publice Locale precizează că această categorie de incompatibilități nu este aplicabilă decât din anul 2004.

La solicitarea Opoziției de a motiva această precizare și interpretare, în opinia noastră, eronată a legii, conducătorii PSD deplâng situația dificilă a celor care, la momentul în care au candidat, nu știau că vor ajunge într-o situație de incompatibilitate.

Credem, doamnelor și domnilor, că a alege între calitatea de consilier într-un oraș sau municipiu și cea de membru al AGA sau CA a unui agent economic de interes local nu este în mod evident o dilemă existențială, ci doar o chestiune de respectare cu strictețe a unei prevederi legale, conform jurământului prestat în calitate de ales local.

Dar să revenim la istoricul acestei dezbateri. La sfârșitul anului 2001, colegii membri ai Grupului parlamentar PD, cu sprijinul PNL, depun o inițiativă legislativă prin care cer imperativ respectarea prevederilor Legii nr.215/2001 încă din acest mandat și aplicarea incompatibilităților de la art.30 și consilierilor județeni, lucru care, în mod ciudat, a scăpat prevederilor legii.

Dacă cu a doua solicitare membrii Grupului parlamentar majoritar sunt de acord, prima solicitare este respinsă, motivându-se că incompatibilitățile vor fi reglementate la Legea statutului aleșilor locali, în sensul celor solicitate de Opoziție. Ulterior, are loc demiterea intempestivă și, se pare, fără respectarea tuturor prevederilor legale a Consiliului general al capitalei și emiterea în consecință de către Guvern a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.5/2002 privind instituirea unor interdicții pentru aleșii locali și funcționarii publici. Această ordonanță precizează la art.1 alin.1: "Societățile comerciale la care aleșii locali sunt cenzori, membri în Consiliul de administrație nu pot încheia contracte comerciale de prestări servicii, de executare de lucrări sau de furnizare de bunuri cu autoritățile administrației publice locale din care fac parte aleșii locali menționați, cu regiile autonome de interes local aflate sub autoritatea consiliului respectiv sau cu societățile comerciale înființate de consiliile locale ori de consiliile județene."

Deși textul explică clar situația de incompatibilitate, Ministerul Administrației Publice iarăși își permite să interpreteze un text de lege, explicând complet nefondat că acest text nu se aplică regiilor și societăților de interes local.

Mai mult, deși se angajaseră să reglementeze toate aceste aspecte în proiectul Legii statutului aleșilor locali, majoritatea PSD respinge din nou amendamentele reprezentanților PNL și PD în ședința comună a Comisiilor juridice și de administrație publică ale Camerei Deputaților.

Și ca haosul să fie complet, la câteva zile, într-o luare de poziție publică, domnul ministru al Administrației Publice își declară dezacordul privind posibilitatea consilierilor locali de a fi membri în CA sau AGA la agenții economici de interes local.

Acest incredibil șir de afirmații ezitante și contradictorii ale guvernanților, precum și ai reprezentanților lor în Parlament, nu poate avea decât o singură explicație: presiunea aleșilor locali și ale grupurilor de interese din jurul structurilor locale de putere dominate într-o proporție covârșitoare de reprezentanții PSD.

Doamnelor și domnilor,

A avea simultan calitatea de consilier local și membru AGA sau CA al agenților economici de interes local este ilegal și imoral, din următoarele considerente: nu poți conduce și controla în același timp, nu poți alege și să fii ales în același timp, nu poți decide asupra banilor publici fiind în același timp un beneficiar direct al acestor bani. Or, astăzi, când Guvernul Năstase luptă din greu cu corupția la toate nivelurile, prin votul lor, ca incompatibilitățile din consiliile locale și județene să se aplice din anul 2004, deputații PSD, practic, amână începerea luptei pentru 2004.

Din aceste considerente, Grupul parlamentar al PNL va vota prezenta moțiune și, așa cum se spune mai nou, pentru ca să dăm un mesaj clar că sprijinim lupta Guvernului contra corupției, vă sfătuim, stimați colegi din Majoritate, să votați alături de noi, sprijinind și dumneavoastră Cabinetul.

Vă mulțumesc.

(Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PNL și PD.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Ați consumat 6 minute din cele 10 la care aveați dreptul.

Urmează domnul deputat Marton Arpad, din partea UDMR-ului.

 
   

Domnul Árpád-Francisc Márton:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

"Corupția în administrația publică" Iată un titlu de moțiune care promite, respectiv care merită toată atenția. În ipostaza în care ar releva adevăratele cauze și ar propune soluții viabile, ar putea fi susținută, chiar votată de grupul nostru parlamentar. Numai că, din păcate, de această dată, nu este cazul.

În primul rând, corupția, ca fenomen, trebuie să fie tratată în integralitatea ei, adică cea din administrație în general. Altfel, cineva ar putea crede că numai la nivelul administrației locale s-ar regăsi, ceea ce, din păcate, nu este adevărat. Totodată, cauzele ei sunt la toate nivelurile aceleași: rolul prea mare pe care îl are în viața noastră cotidiană administrația, hiperbirocratizarea tuturor domeniilor de activitate. din păcate, în ultimii ani, legile pe care le-am votat în acest Parlament, în loc să scadă, au crescut această birocrație. Toate acestea sunt completate cu un salariu mizer în administrație și o mentalitate neeradicată încă, care vine din epoca comunismului. Iată, deci, cauza esențială a corupției, pe care o putem elimina printr-un demers legislativ consecvent, căci acesta este, printre altele, rolul nostru.

În al doilea rând, această problemă nu este numai a unui singur partid. Cine susține așa ceva nu spune adevărul sau, cel puțin, nu spune tot adevărul. Or, în această problemă nu este loc pentru jumătăți de adevăr.

Din păcate, fenomenul a existat în timpul tuturor guvernărilor. Mai toate partidele au avut în rândul lor persoane – multe, puține – care au îndeplinit sau îndeplinesc rol de conducere la nivel local sau județean fiind corupte, tolerând corupția sau incapabili să elimine din activitatea acelei instituții corupția. Aceste persoane au fost alese pe listele noastre, ale tuturor, sau au fost numite de foruri decizionale în care suntem prezenți. Propunerea noastră în această privință este ca, pe lângă un demers legislativ, să ne facem curat în primul rând fiecare în ograda proprie.

Trebuie să ne punem întrebarea: pe ce liste au fost aleși și cum de au putut fi propuse persoanele despre care moțiunea spune că au trecut la PSD, nu partid căruia nu i-au fost membri? Au fost toți aceștia independenți? Au fost dați afară din partid, constatându-se necinstea lor, sau au fost doar ademeniți? Și, atunci, se poate pune o altă întrebare justificată în continuare: oare partidul inițial nu are nici o vină? În al treilea rând, moțiunea denotă o concepție centralistă despre administrație, concepție care este tocmai una din cauzele generatoare ale corupției.

Nu, doamnelor și domnilor. Nu demiterea unui ministru ar putea avea rolul pe care și-l propune moțiunea, pentru că nu ar trebui să aibă Guvernul autoritate executivă numită - posibilitatea demiterii unor pesoane sau consilii alese prin vot universal și direct de către populație, chiar dacă astăzi există această posibilitate. În concepția noastră, doar alegătorii ar trebui să aibă în final acest drept, introducându-se, evident, mecanisme care, din păcate, la noi nu există.

În consecință, vom vota împotriva acestei moțiuni. Iar, în final, permiteți-mi să adresez un apel semnatarilor acesteia: nu devalorizați această instituție constituțională importantă prin depunerea unui mare număr de moțiuni de foarte multe ori necorespunzător argumentate, blocând, totodată, și procesul legislativ.

Vă mulțumesc.

(Aplauze din partea Grupulor parlamentare ale PSD și UDMR.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, ați vorbit cinci minute.

Începem tura a doua. Domnul deputat Valeriu Ștefan Zgonea, din partea PSD-ului.

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Onorată asistență,

Salut distinșii deputați din Opoziție, semnatari ai moțiunii, pentru ideea deschisă a unei dezbateri pe tema administrației publice.

Strategia națională a acelor distinse partide – Liberal și Democrat – se bazează pe sintagma "Săptămâna și moțiunea, ca să-mi spun alocuțiunea", formulă devenită unică în încercarea de a stopa sistematic procesul legislativ din Camera Deputaților, total dezinteresați de preocupările și nevoile cetățenilor, vânători de apariții zilnice în presa scrisă și audiovizuală.

actuala moțiune este culmea demagogiei și nepriceperii. Într-un limbaj trivial, jignind pe toată lumea – de la aleși locali la manageri de societăți - într-o devălmășie de nedescris deseori, citind textul, m-am întrebat dacă nu cumva este o ciornă pentru un extemporal la școala românească despre limbajul impropriu dialogului parlamentar sau poate schița unei viitoare melodii a BUG Mafia. Le recomand următoarele cuvinte omise: mangleală, abureală, țeapă, mișto și așa mai departe. Astfel, textul devine excepțional, prin caracterul său suburban în cadrul luptei politice.

Dar să revenim la moțiunea săptămânii. Principala țintă a semnatarilor moțiunii este demiterea ministrului Administrației Publice Octav Cozmâncă. Argumentele noastre privind activitatea Guvernului, a Ministerului Administrației Publice, vin în sprijinul celuilalt taler al balanței. Guvernul României, respectiv Ministerul Administrației Publice, a reușit într-un interval de timp scurt să instituie cadrul juridic necesar eliminării neconcordanțelor și lipsurilor din sistemul administrației publice. Apariția Legii nr.215 a încheiat șirul bâlbâielilor legislative privind modificarea sau completarea Legii nr.69.

De altfel, ar trebui reamintit distinșilor noștri colegi din opoziție, până mai ieri miniștri în guvernarea 1996 – 2000, despre celebra Ordonanță nr.22/1997, apărută când ambii președinți ai partidelor semnatare ale moțiunii erau în Guvern, o rușine și o greșeală sancționată corespunzător de către Curtea Constituțională.

Ar trebui reamintit, domnilor deputați ai celor două partide, că Legea nr.215 a fost lăudată de Înaltul Comisar al Națiunilor Unite pentru Minorități, tocmai pentru caracterul său european, fiind recomandată ca model în alte țări europene.

Preocuparea celor două partide de a asigura un cadru de organizare a administrației publice centrale și locale, în precedenta guvernare, nu a existat. Despre concordanța cu Carta Europeană sau acquis-ul comunitar nici vorbă. Într-un an, în partea noastră a balanței, s-au așezat: Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a consiliilor locale, Legea serviciilor publice de gospodărire comunală, pachetul legislativ pentru demilitarizarea unor structuri și trecerea în subordinea comunităților locale, respectiv evidența persoanelor, pașapoartelor, serviciile pentru stări de urgență etc.

Raportul de țară pe anul 2001 menționează progresele României în Programul de aderare la Uniunea Europeană, tocmai în acest domeniu în care nu s-a făcut nimic în trecut.

Nemulțumirile populației, petițiile și cererile adresate distinșilor noștri colegi din cele două partide semnatare ale moțiunii, cât și colegilor acestora de partid, în fosta legislatură, au fost găsite, de actuala administrație locală și centrală, la preluarea puterii.

Din respect față de cetățean, respectând principiul administrația în sus a cetățeanului, și nu invers, Guvernul Năstase a emis Ordonanța nr.33 privind activitatea de eliberare a certificatelor și adeverințelor de către autoritățile publice centrale și locale, dar și Ordonanța nr.27 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor.

Este pentru prima dată, după 1989, când administrația centrală și locală este obligată, într-un termen, să răspundă la cererile cetățenilor.

În procesul de descentralizare a serviciilor publice, legislația a fost concepută clar și fără echivoc, conform principiilor europene, în această legislatură. Din acest punct de vedere, nu există sistem comparativ între activitatea distinselor partide semnatare ale moțiunii și Partidul Social Democrat. Le reamintim, de altfel, că, în oferta electorală din 2000, am fost singurul partid care am inclus un capitol privind reforma în administrația publică.

Reforma în administrația publică are ca scop și eliminarea disprețului și indiferenței față de cetățean, tratament aplicat de fosta guvernare, din care amintim că au făcut parte și partidele semnatare ale moțiunii.

Reforma înseamnă și depistarea și eliminarea actelor de corupție, prin instituirea unui cadru juridic bine conturat, iar dacă ar fi vorba să vorbim despre corupție, atunci sintagma "hoții strigă hoții" se aplică și în cazul partidelor semnatare ale moțiunii.

În anul 2001, 20 de aleși locali au fost sub lupa organelor de anchetă, 17 fiind trimiși în cercetare, și, în acest caz, balanța înclinând în cazul semnatarilor moțiunii: 12 la 5.

Câteva exemple privind cazurile de corupție din administrația publică locală înregistrate în 2000: Botoșani – Simionovici Alexandru, fost prefect PNȚCD, condamnat pentru luare de mită; Brăila – Mircea Ion, primar PNL, în cercetare la Parchet pentru abuz în serviciu contra intereselor publice; Dolj – Toie Dumitru și Ilie Dumitru, primari PD, în cercetare la Parchet pentru abuz în serviciu contra intereselor publice. De altfel, în acest județ, un alt primar PD din comuna Predești, Stanciu Sărăcin, a fost arestat pentru luare de mită. Mehedinți – Marian Mihai, viceprimar PD acuzat de luare de mită. Sibiu – Dobreanu Mircea, primar PD, acuzat de luare de mită și trimis în judecată. Hunedoara – Mircea Munteanu, primar al municipiului Deva, membru PNL, aflat în cercetarea Poliției pentru abuz în serviciu contra intereselor publice și fals intelectual. Motivul: Curtea de Conturi a sesizat, în septembrie 2001, comiterea unor ilegalități în vânzarea unui imobil aparținând domeniului public către SC Condor SA, în urma căreia Consiliul local al municipiului Deva a fost prejudiciat cu aproximativ 5,5 miliarde lei. De altfel, în 2001, Curtea de Conturi a constatat 19 abateri de natură financiară săvârșite de către semnatarul Primăriei din municipiul Deva, primarul Partidului Național Liberal. Ca urmare a acestor fapte infracționale, Curtea de Conturi a dispus punerea sub sechestru a bunurilor mobile sau imobile ale primarului.

Și un ultim argument proguvernarea Năstase: este greu de înțeles cum semnatarii moțiunii nu au putut să înțeleagă crearea unui parteneriat și a unei comunicări reale între administrația centrală și locală.

Celebra videoconferință săptămânală reprezintă o formă concretă a dialogului, a transparenței și a transmiterii operative a deciziilor adoptate de către Guvern, a eliminării neconcordanțelor, a urgentării rezolvării unor probleme apărute în teritoriu și care sunt și de competența administrației centrale.

Stimați colegi,

Acestea sunt câteva argumente în favoarea actualei guvernări și a unui Minister Public tratat ca atare, în comparație cu un fost departament rămas în istorie ca inițiator al celebrei Ordonanțe nr.22 și ca factor de dezechilibru în dezvoltarea administrației publice locale și centrale. Între cele două guverne nu a existat și nu există un sistem comparativ pe ideea de administrație publică centrală și locală.

Aș fi dorit să fi văzut o argumentație a distinșilor noștri semnatari ai moțiunii de genul: "noi am realizat Legea X, conform Cartei europene și a recomandărilor consiliilor puterii regionale și locale și dumneavoastră ați modificat-o" sau orice argument comparativ. Dar acest lucru nu există și, atunci, revin la ideea că această moțiune este realizată doar ca element perturbator al activității parlamentare.

Regret și sunt profund dezamăgit că distinși profesioniști și respectați colegi, ca domnul deputat Coifan, domnul deputat Cârstoiu sau domnul deputat Oltean, au semnat un document care, într-un limbaj suburban, abordează false probleme.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat din Camera Deputaților este împotriva acestei moțiuni și nu susține nici măcar ideea demiterii ministrului administrației publice, Octav Cozmâncă.

Vă mulțumesc. (Aplauze în Grupul PSD)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Ați vorbit 10 minute, stimate coleg.

Urmează, din partea Grupului PRM, domnul Gheorghe Dinu.

 
   

Domnul Gheorghe Dinu:

Stimate domnule președinte al Camerei Deputaților,

Stimați domni miniștri,

Stimați colegi deputați,

Onorați reprezentanți ai presei,

Dezbatem astăzi moțiunea simplă "Corupția în administrația publică locală", inițiată de 29 de deputați ai Partidului Democrat și 24 de deputați ai Partidului Național Liberal.

La simpla lecturare a acestei moțiuni, iei cunoștință cu "întreaga luptă" împotriva corupției în administrația publică locală, de către actualul partid de guvernământ, imediat după preluarea puterii de către acesta, începând cu Programul de guvernare votat de toate partidele parlamentare, cu excepția PRM, continuând cu Legea nr.215, Legea administrației publice locale, și ea votată de toate partidele, mai puțin PRM, și culminând cu O.G. nr.5/2002, mai exact în ianuarie, privitoare la interdicțiile pentru aleșii locali și funcționarii publici, dar, care, cu precizările ulterioare făcute de Ministerul Administrației Publice, transmise în teritoriu, și anume că O.G. nr.5/2002 nu se aplică societăților comerciale înființate de consiliul local sau județean, ne conduc la anecdotele cu "rămâne cum am stabilit" sau "rămâne ca în tren". Ba, mai mult, ca membru în Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, am fost de față la respingerea, în cadrul comisiei, a unor completări ale Legii nr.215, la articole privitoare la incompatibilități, inițiate de câțiva deputați PD, de către reprezentanți ai PSD, UDMR și de câțiva deputați ai minorităților, cum spuneam, prin care se cerea, fără echivoc, aplicarea incompatibilităților prevăzute de Legea nr.215, imediat, și nu începând cu anul 2004. Respingerea acestei inițiative în comisie avea loc exact când fruntașii PSD aveau întâlnirea cea de taină de la Sinaia, unde puneau la punct strategia de luptă împotriva corupției.

Dacă toate incriminările aduse de semnatarii moțiunii la adresa puterii, noi, cei de la PRM, le considerăm juste, reflectând o realitate tristă în administrația locală, noi nefiind niciodată la guvernare, spre a introduce legi care să curme din rădăcină acest flagel, nu putem să nu le aducem aminte, celor două partide semnatare ale moțiunii, următoarele:

1) prin semnăturile, și ale foștilor miniștri Traian Băsescu, respectiv Valeriu Stoica, actualii șefi ai celor două partide, a fost concepută O.G. nr.49/1999 a Guvernului Radu Vasile, care a desființat consiliile de administrație și AGA, lăsând regiile și societățile comerciale de interes local sau național la discreția unui administrator unic, cu salariu astronomic, mergând până la 150 – 200 de milioane lei lunar și cu un raport între salariul minim de regie sau societate de la 6 până la 8, cât era până atunci, la 1 la 50 până la 100 la 1.

Sunt obligat să menționez că, în urma desfășurării concursurilor de selectare a managerului unic, s-au încheiat contracte de administrație pe un interval de 4 ani, contracte care, într-un stat de drept, își produc efectele indiferent de schimbarea opticii, după preluarea puterii de alt partid de guvernământ și care, iată, a generat numeroase procese încă pe rol.

2)După preluarea puterii de către PSD, mai exact la 31 mai 2001, Guvernul Năstase emitea O.G. nr.79, care reînființa AGA și CA. Că reînființezi AGA și consiliul de administrație poate nu-i nimic rău, apreciem noi, fiindcă, în toată lumea civilizată, nu poți lăsa, la discreția unui singur om, soarta unei societăți sau regii cu mii sau sute de mii de angajați, cum sunt societățile sau regiile de interes național. Dar să nu modifici o stupizenie din Legea nr.15/1990, prin care CA sau AGA stabilește indemnizația sau salariul managerului general, iar membrii CA sau AGA primesc o indemnizație lunară de până la 20% din salariul managerului general, mi se pare de-a dreptul imoral și, de aici, interesul conjugat. Noi, membri CA sau AGA, stabilim leafa cât mai mare pentru manageri, ca, prin aplicarea procentului de 20%, să avem, și noi, indemnizația cât mai mare! Asta dovedește că toate partidele care s-au succedat la putere, indiferent că s-au numit PDSR, PD, PNL, UDMR, nu au urmărit decât satisfacerea intereselor propriei clientele politice.

Deschid o paranteză: am informații că, prin consiliile de administrație și AGA, la regii și societăți comerciale, s-au propus, spre a nu bate chiar la ochi, odrasle ale potentaților și care confundă BVC-ul, balanța de venituri și cheltuieli, cu PVC-ul, policlorura de vinil.

Noi, cei de la PRM, vom susține demersul moțiunii de față, pentru că dezvăluie o realitate crudă, dar, în același timp, nu putem să nu arătăm cu degetul către cele două partide inițiatoare ale moțiunii, care s-au complăcut în aceeași situație când au fost la putere, doar metodele au fost altele.

Vă mulțumesc. (Aplauze ale deputaților PRM)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule coleg, 5 minute ați vorbit.

Partidului Național Liberal, mai sunt 4 minute. Am înțeles că dorește să le utilizeze domnul Coriolan Simedru.

 
   

Domnul Dan Coriolan Simedru:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor deputați,

Vreau să vă spun că disputa pe acest subiect al incompatibilității, pe care am avut-o cu domnul ministru, durează de câteva luni și, din păcate, văd că, și astăzi, se ocolește punctul esențial. Dacă acest punct ar fi fost atins în discuția de astăzi, întreaga argumentare a domnului ministru și al partidului de guvernământ s-ar prăbuși.

Domnul ministru afirmă că este de acord ca aceste incompatibilități să existe, așa cum, de altfel, este prevăzut și în Legea nr.215/2000, dar că aplicarea lor trebuie să se facă doar din 2004, odată cu viitoarele alegeri locale. Cu alte cuvinte, domnul ministru nu este de acord cu schimbarea regulilor în timpul jocului. Eronat! Nu vrea nimeni din opoziție să schimbe regulile în timpul jocului. Cel care le-a schimbat sunteți dumneavoastră, domnule ministru, pentru că, înainte de apariția Legii nr.215, exista HG nr.450/1999, care privește normele de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.88/1997 privind privatizarea societăților comerciale. În această Hotărâre de Guvern, se prevede clar incompatibilitatea, la art.7.1, 7.2 și vreau să citez: "Reprezentanții instituției publice implicate în consiliul de administrație se selectează în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.49/1999 privind administrația companiilor societăților naționale, a societăților comerciale, la care statul sau autoritatea administrației publice locale este acționar majoritar, precum și a regiilor autonome", cu respectarea normelor metodologice aprobate prin H.G. nr.464/1999 și a punctului 2.12, pe care-l citez, și vă rog un pic atenție: "De asemenea, instituția publică implicată nu poate desemna ca reprezentanți, în adunările generale ale acționarilor, persoanele care au una din următoarele calități sau funcții: senator, deputat, ministru, secretar de stat, consilier județean ori local, prefect, subprefect, director general al prefecturii, primar general, viceprimar, primar de sector" ș.a.m.d.

Iată, domnule ministru, că, înaintea apariției Legii nr.215, exista un act normativ care să prevadă incompatibilitățile. Ce trebuia să faceți dumneavoastră, când ați ajuns ministru în această speță? Să dispuneți verificări și să cereți pedepsirea celor care au încălcat legea. Ce ați făcut dumneavoastră? Ați dat frâu liber clientelei politice, în primele luni după alegeri, ca cei care sunt clientela politică a partidului de guvernământ să ocupe aceste locuri în consiliile de administrație, venind apoi cu Legea nr.215 și cu teoria că incompatibilitățile discutate astăzi se vor aplica doar după 2004.

Domnule ministru,

Pentru a demonstra că afirmațiile făcute nu sunt niște simple speculații, am aici punctul de vedere al Consiliului Legislativ, care, în 11.03.2002, precizează clar că H.G. nr.450/1999 este în vigoare, deci produce efecte. Dacă nu sunteți de acord cu prevederile acestei Hotărâri de Guvern, trebuia să luați măsurile necesare pentru modificare, dar dumneavoastră nu le-ați luat, pentru că dumneavoastră nu vreți să vă împiedicați în asemenea amănunte, cum sunt Hotărârile de Guvern emise de alte guverne anterioare.

Iată, deci, că, pentru fosta putere, această incompatibilitate a fost un lucru care s-a dorit să fie eliminat, iar dumneavoastră, astăzi, vă ocupați de clientela politică, lăsând acești membri în consiliile de administrație.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, ați epuizat timpul pe care l-ați avut la dispoziție și l-ați și întrecut.

Are cuvântul, în continuare, domnul Silvian Ciupercă, din partea Grupului PSD.

 
   

Domnul Silvian Ciupercă:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnilor miniștri,

Frecvența utilizării termenului de corupție, în limbajul comun, în cel profesional și, mai ales, în limbajul și în discursul politic, este un simptom ce ține de o anumită permanență a vieții politice, dar și de o anumită conjunctură. Este, pe de o parte, o constantă întoarcere la obsesia politicienilor și politologilor din trecut, după care sintagma "puterea corupe" are o semnificație deosebită, iar pe de altă parte este, și acest termen, un loc geometric al confruntărilor politice actuale.

În dulcele stil clasic al moțiunilor, termenul de "corupție" este preferatul celor ce se concentrează asupra răului, atât de mult încât resursele lor pentru construcția binelui, a ceea ce trebuie să fie binele se epuizează înainte de a produce ceva.

Actuala cruciadă împotriva corupției din administrația publică locală, inițiată de 53 de deputați din PNL și PD, este motivată, în esență, de problematica separării funcțiilor politice de cele administrative, problematică care se află ca obiectiv pe primele locuri în strategia Guvernului, privind reforma din administrația publică locală.

Autorii textului moțiunii pornesc de la două acte normative – O.G.nr.79/2001 și Ordonanța de urgență nr.5/2002, acte normative care vizează unele aspecte ce țin de managementul societăților comerciale, la care acționar majoritar este o autoritate a administrației publice teritoriale și managementul regiilor autonome din subordinea autorităților locale, precum și de relațiile acestora cu unele societăți comerciale ce au în conducerea lor aleși locali.

Autorii moțiunii recunosc intenția de fond a acestor acte normative, dar se străduiesc să motiveze o concluzie jenantă pentru întreg procesul democratic de consolidare a ideii de autoritate publică locală. Expresia "corupția instituționalizată și generalizată, la nivelul administrației publice locale, în favoarea activiștilor și clientelei PSD, ce guvernează țara și comunitățile locale ca pe propria moșie, direcționând banii publici în interesul acestora, pe spinarea cetățenilor ce trăiesc din zi în zi mai rău", am citat din moțiune, este un decepționant exemplu de cădere în cel mai orb politicianism, în cea mai nenuanțată atitudine față de administrația publică locală din România, administrație care se află într-un proces de modernizare extrem de onorabil și subliniat și de raportorii Congresului puterilor locale.

Ca fost reprezentant al administrației publice locale din România, ca fost primar și promotor, și în prezent, al unui demers constant spre instituționalizarea colaborării între administrația publică locală și administrația centrală, în toate problemele ce privesc creșterea autonomiei locale și continuarea procesului de descentralizare surprind un periculos accent pus de inițiatorii moțiunii pe asocierea între mai multă autonomie locală echivalent cu mai multe ocazii de privilegii și corupție și de influențe exercitate în interes personal.

Vă informez, doamnelor și domnilor, că Federația Autorităților Locale din România, înființată în iunie 2001, ca urmare a voinței celor patru asociații din administrația publică locală, Asociația orașelor, a comunelor, a municipiilor și Uniunea consiliilor județene, apolitică și destinată promovării unei administrații publice locale puternice, eficiente și furnizoare a unor servicii de calitate pentru cetățeni este extrem de îngrijorată de această tentativă de subminare a autorității morale a aleșilor locali, cei mai reprezentativi cetățeni ai comunităților, ce-și conduc autonom treburile publice locale.

Încurajarea parteneriatului public privat, creșterea autonomiei financiare a autorităților administrației publice locale și accentuarea rolului administrației locale în promovarea dezvoltării locale sunt orientări fundamentale ale Programului de guvernare PSD privind administrația, orientări care nu trebuie frânate de fluturarea obsesivă a perspectivei creșterii corupției în zona administrației publice locale.

Protocolul semnat de Federația autorităților locale și Ministerul Administrației Publice privind colaborarea și promovarea modificărilor legislative, ce trebuie să accentueze autonomia financiară decizională și administrativă a administrației locale, vizează următoarele domenii în 2002: construcția bugetară pe 2003, prin realizarea unui cod al finanțelor publice locale, prin modificarea, operată deja, a Legii nr.27/1994 privind impozitele și taxele locale, la modificarea Legii nr.189 a finanțelor publice locale, asupra căreia se lucrează în parteneriat între Ministerul de Finanțe și FALR, al doilea punct – legislația privind informatizarea administrației publice locale în vederea realizării unui sistem informatic unitar în administrația publică și al treilea punct – legislația secundară și terțiară aferentă Legii nr.326.

Aceste exemple din Protocolul semnat între federație și Ministerul Administrației Publice arată ceea ce este de subliniat, și anume o permanentă colaborare și instituționalizare a unui asemenea proces de colaborare între cele două nivele ale administrației: cea locală și cea centrală.

Vă informez, stimați colegi, că mai multă putere, capacitate de intervenție, în problemele prioritare ale cetățenilor sunt elemente de modernitate în administrația publică locală, și nu ocazii de extindere a corupției. Expresia cea mai elocventă a descentralizării financiare este în evoluție procentul din impozitul pe venit, care rămâne administrației publice locale, de la 82% în 2001, a ajuns la 87% - 88,5% în 2002. Sigur, exemplele pot continua, pe această temă.

Prin votul dumneavoastră, domnilor parlamentari, de respingere a moțiunii, veți contribui, sper, la o necesară recunoaștere a nevoii de a promova încrederea în conceptul de guvernare locală, și nu suspiciunea de corupție generalizată, de abandon al interesului public și de promovare a interesului egoist.

Așteptăm, domnilor, ca, permanent, să opereze distincția între unii aleși locali și sistemul aleșilor locali, prea nobil pentru a fi pervertit de o asemenea suspiciune. (Aplauze în Grupul PSD)

 
   

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumim, domnule deputat.

Din partea Grupului România Mare, domnul Iancu Holtea.

Domnule Iancu Holtea, vă rugăm să poftiți. Mai aveți 6 minute.

Vă rog.

 
   

Domnul Iancu Holtea:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Am să încerc, în timpul care mi-a fost acordat, să vă informez asupra unor aspecte din administrația publică din județul Mehedinți, unde lucrurile nu se prezintă chiar așa cum le prezintă domnul ministru Cozmâncă.

În primul rând, am să vă informez că s-a instaurat un nou sistem de relații între cetățeanul alegător plătitor de taxe și impozite și reprezentanții administrației publice, aleșii lor, sistem prin care cetățeanul este plimbat de la o ușă la alta, este mințit și desconsiderat. Practic, cetățeanul nu mai are cui să se adreseze pentru a i se face dreptate.

Aș da un singur exemplu, și anume există cetățeni care cer să fie debranșați de la căldură și apă caldă, datorită sărăciei excesive în care trăiesc, veniturile lor fiind mai mici decât costurile termoficării. Vă informez că nici acest lucru nu li se poate aproba, fiind purtați pe la toți sfinții, pe la toate ușile, de la Primărie la Regia de termoficare, la președintele asociației ș.a.m.d.

Aș dori să vă informez că, în Mehedinți, se exercită niște presiuni inimaginabile asupra primarilor și consilierilor locali, de către reprezentanții de frunte ai partidului de guvernământ, în speță domnul deputat Eugen Nicolicea, președintele PSD, și de către reprezentanții PUR, în special pentru racolarea lor către aceste două partide, încât cred că nu mai există prea mulți primari și consilieri ai opoziției. Aș da un exemplu, și anume cazul orașului Strehaia, un oraș foarte greu de condus, din punct de vedere administrativ, deoarece există un amalgam de cetățeni, există foarte mulți romi, unde primarul ales al Partidului România Mare, Nicolae Turhină, nu a putut să reziste mai mult de 2 – 3 săptămâni după alegeri, fiind nevoit să-și dea demisia, din cauza presiunilor care au fost exercitate asupra lui.

Aș vrea să vă informez că nu de același tratament se bucură propriii primari și consilieri ai partidului de guvernământ, care-și permit să lipsească câte 5 – 6 luni consecutiv de la ședințe. Bineînțeles că indemnizația se încasează. Or, conform art.59 alin.1 lit.i) din Legea nr.215, mandatul ar trebui să înceteze la 3 absențe nemotivate. Și aici, aș da un exemplu: consilierul județean Gherculescu Ion de la Consiliul județean Mehedinți.

Corupția din administrația publică locală consider că este o temă la care puterea trebuie să reflecteze atent, este un subiect de analiză continuă, poate și pentru faptul că, practic, opoziția lipsește din aceste structuri.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumesc.

Grupul PRM mai are 3 minute la dispoziție.

Dacă, din partea Grupului UDMR, care mai are la dispoziție 4 minute, intervine cineva? Nu, nu mai intervine.

Dacă, din partea minorităților naționale, cineva vrea să intervină? Nu.

Atunci, din partea Grupului Partidului Social Democrat, domnul Gheorghe Marin.

Vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Așa cum ne-am obișnuit, în ultima perioadă, cele două formațiuni politice semnatare ale moțiunii, PD și PNL, formațiuni care au reușit performanța unei extraordinare căderi economice, între anii 1996 – 2000, se prezintă, în plenul Camerei, cu o nouă moțiune simplă, cu un profund caracter demagogic și politicianist.

Încercând să aducă în discuție o așa-zisă corupție în administrația publică locală, semnatarii moțiunii încearcă să găsească acte de corupție tocmai în măsurile pe care actualul guvern le-a luat pentru eradicarea adevăratei corupții patronate de aceștia în cei 4 ani cât au fost la guvernare și ca să exemplific, am să mă refer la Ordonanța de urgență nr.79 din 2001 cu privire la întărirea disciplinei economico-financiare și alte dispoziții cu caracter financiar în cadrul regiilor autonome, societăților și companiilor naționale, societăților comerciale la care statul sau unitatea administrativ-teritorială este acționar majoritar.

În moțiune se face precizarea că prin această ordonanță se asigură conducătorului agentului economic salarii fabuloase. În fapt, în ordonanță se limitează salariul conducătorului, astfel încât acesta nu poate depăși indemnizația lunară pentru funcția de secretar de stat prevăzută de lege.

În acest fel, salariul se situează la o valoare mult mai mică comparativ cu prevederile Ordonanței de urgență nr.49 din 1999. Aceasta prevedea pentru indemnizația lunară brută a administratorului o valoare de până la 44 de ori salariul de bază mediu brut pe societatea comercială, respectiv regia autonomă, deci, o indemnizație care putea ajunge legal la sute de milioane de lei, valoare considerată la acea vreme de cele două partide, PD și PNL, drept normală și nicidecum fabuloasă.

Pentru a-și servi clientela politică, actualii semnatari ai moțiunii au prevăzut în normele de aplicare ale aceleiași Ordonanțe de urgență nr.49/1999 că membrii comisiilor de selecție a administrațiilor vor fi remunerați lunar cu o sumă ce reprezintă 40% din salariul brut lunar al directorului general al societății comerciale ori regiei autonome.

Dacă, așa cum se prezintă în moțiune, adevărații paraziți ai consiliilor actuale de administrație și ai AGA sunt remunerați cu 20% din salariul managerilor, ce pot spune semnatarii moțiunii despre paraziții clientelei politice ale PD și PNL, membrii ai vechilor comisii de selecție care au fost răsplătiți cu 40% din salariul managerului.

Cred că putem reține de aici generozitatea cu care guvernanții de atunci își retribuiau clientela politică și disprețul acestora față de banul public, folosit din belșug pentru niște servicii lipsite de orice responsabilitate.

Nu putem să vorbim de dispreț față de banul public fără să ne amintim de modul cum a înțeles domnul Traian Băsescu, campion al luptei împotriva corupției, să remunereze personalul credincios PD-ului din cadrul unităților de management de proiect prin Ordonanța de urgență nr.52/1999. Personalul selectat pentru aceste unități se remunera cu o sumă corespunzătoare echivalentului în lei a 300 de dolari SUA pe zi, subliniez "pe zi", în timp ce salariul mediu lunar era sub 100 de dolari americani.

În plus, în Ordonanța nr.52/1999 se mai menționează și faptul că "specialiștii" care își desfășoară activitatea în aceste unități beneficiază de aceleași drepturi ca și consultanții străini, inclusiv în ceea ce privește regimul de impozitare a veniturilor, deci o scutire de impozit.

Rezultă clar din cele prezentate cum și-au manifestat grija față de banul public semnatarii actualei moțiuni care dau lecții Guvernului actual, în loc să fie cuprinși de un sentiment de culpabilitate.

De aceea, observând cu îngrijorare dezinteresul partidelor semnatare pentru problemele fundamentale ale țării și pentru marile examene pe care România trebuie să le treacă în perioada următoare, sesizând că trăsăturile principale ale partidelor semnatare ale acestei moțiuni rămân minciuna și oportunismul politic, le atragem atenția că, după ce au eșuat în tentativa de guvernare a țării, dovedesc că nu reușesc să realizeze nici măcar o opoziție credibilă.

În concluzie, vă rog să votați împotriva acestei moțiuni și să vă afirmați încă o dată sprijinul pentru reforma globală a societății românești, respectiv pentru reforma în administrația publică locală promovată de Guvernul condus de domnul prim-ministru Adrian Năstase. Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Distinsul nostru coleg de la Partidul Democrat, Boc, primește 3 minute de la alt partid democrat din Parlament. (Vociferări.) Cred că nu negați acest lucru. Am anunțat că Partidul democratic, reprezentat în Parlament, România Mare, a cedat 3 minute colegilor dumneavoastră de la PD.

 
   

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Răspunsul Guvernului Năstase la această moțiune demonstrează încă o dată, dacă mai era nevoie, incapacitatea actualului guvern de a lupta împotriva corupției, demonstrează încă o dată neconcordanța totală dintre vorbe și fapte la PSD.

PSD-ul a fost și rămâne un etern campion al promisiunilor, al declarațiilor de imagine și un etern, etern codaș corigent al faptelor.

Partidul Democrat a fost primul partid politic din România care și-a retras consilierii locali și județeni din consiliile de administrație, încercând să dea un semn de moralitate în această țară, să dea o dovadă că se poate face o politică responsabilă pentru cetățean și pentru interesele acestuia. Din nefericire, răspunsul partidului de guvernământ la acest gest politic nemaiîntâlnit în viața politică românească a fost unul de a consacra incompatibilitățile prin lege, în loc să le înlăture, așa cum am cerut noi. Mai mult decât atât, domnul ministru Cozmâncă, față de care am toată aprecierea în încercarea domniei sale de a justifica oarecum menținerea în continuare a clientelei politice, vine astăzi în fața dumneavoastră și revoluționează dreptul administrativ românesc, așa cum a revoluționat și administrația publică. În fapt, domnia sa spune că de fapt în Ordonanța 5 avem de a face cu niște interdicții și nu cu niște incompatibilități.

Domnule ministru, am la dispoziție și extrasele din Dex-ul limbii române care spune foarte clar: orice interdicție este o incompatibilitate și orice incompatibilitate este o interdicție.

Domnule ministru, nu trebuie să ne ascundem după degete sau în spatele cuvintelor pentru a masca un lucru; diferența dintre vorbe și fapte în politica dumneavoastră din administrația locală. Mai mult decât atât, premierul Adrian Năstase sublinia: cei pentru care o funcție în administrație înseamnă să cheltuiască bani de la buget, au greșit partidul. Noi vă spunem: nu au greșit partidul, sunt la dumneavoastră, la PSD.

Iată încă o demonstrație clară a neconcordanței dintre vorbe și fapte. Cei care au greșit partidul nu sunt în altă parte, ci s-au înscris în partidul de guvernământ pentru a profita în continuare de aceste resurse publice, resurse care pot fi alocate foarte bine în alte sectoare. Avem o criză în învățământ, avem o criză în sănătate, avem o criză cu privire la întreținere. De ce nu se duc acești bani, care se duc în mâinile consilierilor dumneavoastră la populație pentru a asigura plata facturilor la întreținere? Să reușim să le reeșalonăm lor factura la întreținere și nu să reeșalonăm datoriile la SNTR, Rafo Onești, adică la clientela dumneavoastră politică.

Se pare, încă o dată, că pentru dumneavoastră, interesul cetățeanului este mai prejos, interesul cetățeanului este pus sub interesul clientelei politice a dumneavoastră pe care doriți să o serviți. Mai mult decât atât, domnul prim-ministru spunea: demnitarul public fie ales, fie numit, este plătit ca să protejeze interesele cetățeanului. Ce interese protejează consilierii dumneavoastră, când iau bani fără să facă nimic de la niște consilii de administrație, menținute artificial, din subordinea agențiilor locale?

În final, domnule ministru, domnilor colegi, vreau să vă spun un singur lucru. Montesquieu a spus cu peste două secole în urmă: oricine deține puterea, are tendința de a abuza de ea și merge până acolo unde întâlnește limită.

Moțiunea aceasta se dorea a fi o limită la abuzurile actualei puteri. Prin votul dumneavoastră, dacă nu veți vota pentru moțiune, nu veți face altceva decât să legalizați corupția nesfârșită a partidului de guvernământ, corupția fără limite a PSD-ului.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea stângă și dreaptă a sălii.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Ioan Mihai Năstase și se pregătește doamna Lazăr Maria.

 
   

Domnul Ioan Mihai Năstase:

Stimate domnule președinte,

Stimați domnilor miniștri,

Distinși colegi,

Doamnelor și domnilor,

Reforma în administrația publică locală este o necesitate, cu atât mai mult cu cât în activitatea consiliilor locale și mai ales la nivelul primăriilor s-au înregistrat multe aspecte negative generate de carențele existente în legislație, cât și în legătură cu modul de interpretare și de aplicare a legislației existente.

Actualele măsuri preconizate de Guvernul Năstase și Ministerul Administrației Publice sunt menite să amelioreze o serie de nereguli și mai ales să vegheze mai riguros asupra modului în care se desfășoară activitatea la diferite nivele județene, municipale și comunale ale administrației publice locale. Este îndeobște cunoscut că nu tuturor le convin înnoirile menite ca, printr-o analiză pertinentă, să conducă la respectarea legislației și a normativelor, ceea ce a stârnit un val de nemulțumiri care a culminat iată, azi, cu elaborarea unei moțiuni simple, menită nu atât a îmbunătăți activitatea administrației publice locale, cât mai ales pentru a produce o stare de spirit care să creeze și mai multe dificultăți actualei guvernări, confruntată cu o gamă foarte mare de probleme ce necesită rezolvări de urgență, prin faptul că în vechea guvernare s-au acumulat o serie de probleme care acum își împlinesc faza de incubație a îmbolnăvirii. Cei care au realizat contagiunea, acum se simt în mod ciudat nevinovați și în loc să se angajeze solidari pentru rezolvarea acestor stări morbide, mai mult, ei împiedică acum corectarea și soluționarea unor stări de lucruri care nu mai pot persista și trebuie rezolvate fără a angaja alte perturbări.

Nimeni nu contestă că sunt aspecte care trebuiesc îmbunătățite ca abuzurile privind salarizarea unor regii cu capital majoritar de stat de pe lângă consiliile locale, ca și modul defectuos în care își desfășoară activitatea unii primari și directori din primărie privind facilitarea unor licitații și mai ales favorizarea unor agenți economici și persoane fizice în detrimentul altora, dar măsurile preconizate de ministrul Cozmâncă, printre altele, prevăd și aceste aspecte, măsuri care, paradoxal, declanșează fenomenul de nemulțumire, dar cu altă justificare, ceea ce ne determină să apreciem că moțiunea apare total nejustificată și neavenită.

Personal, apreciez echipa de la Ministerul Administrației Publice Locale și pentru măsurile luate pentru reglementarea montărilor ilegale de microcentrale de apartament în blocuri fără a asigura dispersia corespunzătoare a gazelor de ardere deasupra blocurilor. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna deputat Lazăr Maria. Vă rog.

 
   

Doamna Maria Lazăr:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Stimate și stimați colegi,

Graba cu care partidele din Opoziție PNL și PD lansează moțiune după moțiune exprimă criza pe care acestea o traversează, încercarea disperată de a ieși pe această cale din starea de anonimat și slăbiciune politică, care i-a cuprins, după părăsirea guvernării.

Stimați colegi semnatari,

Luptele politice și cancanurile pe care le-ați exersat timp de 4 ani, nu au fost de natură să vă pregătească pentru o opoziție parlamentară constructivă și credibilă. Acuzațiile nefondate și expresiile necontrolate de genul: "liota de primari și consilieri ai PSD s-au înfipt precum căpușele", "afaceri veroase pe spinarea banului public", ne confirmă că nu v-ați debarasat de vechile obiceiuri, folosind în moțiune unele afirmații făcute de primul-ministru pe care le scoateți din context, aduceți acuzații grave și nefondate.

Vă este greu să recunoașteți că unul din meritele incontestabile ale actualului Guvern este capacitatea sa de a recunoaște deschis anumite neajunsuri sau greșeli. Există la Guvernul actual tăria de a trata cu transparență lipsurile și de a face publice măsurile luate, lucru care nu s-a întâmplat în guvernarea anterioară și acest lucru vă deranjează.

Dumneavoastră, stimați semnatari ai moțiunii, faceți abstracție de legile și măsurile care s-au adoptat într-o perioadă relativ scurtă pentru urgentarea procesului de reformă în administrație. Una din aceste legi este Legea 215/2001 privind administrația publică locală care este, de altfel, invocată și în moțiune. este bine să vă reamintiți faptul că 4 ani de guvernare nu v-au ajuns pentru a adopta o asemenea lege, mai exact, nu v-ați asumat răspunderea. Dacă facem o legătură cu obiectul moțiunii de azi, înțelegem de ce nu ați dorit să vă atingeți de oligarhia pe care dumneavoastră ați instaurat-o în administrația publică locală și centrală, când ați mers până acolo încât ați schimbat și paznicii, dacă aceștia au fost numiți pe timpul guvernării PDSR.

Ar fi elegant din partea dumneavoastră ca opoziție democratică, cum vă place, să apreciați faptul că Guvernul PSD și-a asumat această răspundere.

În ceea ce privește problema incompatibilităților care reprezintă laitmotivul acuzațiilor din moțiunea pe care o dezbatem, vă reamintesc că Legea 215 se referă la toate situațiile de incompatibilitate ale aleșilor locali, iar prin Ordonanța de urgență 5/2002 se fac referiri exprese și se lărgește contextul situației de incompatibilitate, vizând tocmai prevenirea și înlăturarea tendințelor de corupție din administrația locală. Deci, din punct de vedere legal, situația este foarte clară, iar practic, Guvernul Năstase a trecut la măsuri ferme pentru aplicarea acestor prevederi.

Fără îndoială că acest proces este în plină desfășurare și el se referă la toți aleșii locali, indiferent de formațiunea politică din care provin. Aruncarea anatemei prezumției de nevinovăție asupra tuturor aleșilor locali este, după părerea mea, o practică profund eronată. Cred că trebuie să instituim mecanisme de control asupra activității acestora și nu acuzații grave și apreciez că legea aflată în dezbaterea comisiilor de specialitate ale Parlamentului privind statutul aleșilor locali poate să răspundă unor asemenea cerințe.

Faptul că toți care sunt trimiși de cetățeni în structurile de putere locală și centrală și în mod deosebit cei aparținând PSD, cum rezultă din moțiune, ar fi prezumtivi profitori ai poziției lor, consider că aduce atingere gravă atât persoanelor în cauză, cât și onestității celor care i-au ales.

În încheiere, sunt împotriva demiterii exprese care este făcută în moțiune a domnului ministru Octav Cozmâncă care, împreună cu echipa sa, a făcut eforturi serioase și eficiente pentru finalizarea procesului de reformă în administrația publică și mă declar împotriva acestei moțiuni. Vă mulțumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi, propun să închidem aici dezbaterile și să dăm cuvântul reprezentantului Guvernului, domnului ministru Octav Cozmâncă.

 
   

Domnul Octav Cozmâncă:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Aș vrea, în finalul acestei dezbateri, doar câteva lucruri să exprim în fața dumneavoastră. Voi fi foarte scurt, succint în ceea ce doresc să prezint în fața dumneavoastră, întrucât punctul de vedere al Guvernului a fost prezentat în începutul acestei dezbateri.

În primul rând, doresc să vă mulțumesc pentru această dezbatere pe care eu o consider, într-un fel, încurajatoare. Evident, am reținut sugestiile și propunerile dumneavoastră constructive, intervențiile pertinente ale celor care au luat cuvântul astăzi și evident, vom lua, în consecință, măsurile corespunzătoare în activitatea Executivului. În același timp, însă, nu pot fi de acord cu acuzele tendențioase, rău-voitoare care s-au făcut și de această dată și astăzi de către cei care au luat cuvântul și apreciez că acestea nu ajută cu nimic și nu contribuie, sub nici o formă, la îmbunătățirea climatului politic.

În al doilea rând, stimați colegi, doresc să afirm în fața dumneavoastră următoarele: Cabinetul Năstase, într-adevăr, guvernează țara, dar în deplină concordanță cu Constituția și legile țării. În schimb, dumneavoastră, stimați colegi de la PD și PNL, ați guvernat, dar nu țara, ci corupția, jaful și dezastrul din România.

Nu este moral să ne cereți nouă să facem ceea ce dumneavoastră nu ați făcut în 4 ani, iar noi să realizăm acest lucru într-un an de guvernare.

Cred că, în altă ordine de idei, nu este cazul să dau răspunsuri concrete la niște lucruri care au fost puse cu rea-voință și anume, faptul că se fac în continuare confuzii, fie din neștiință, dar eu cred că din rea-voință, în legătură cu aplicarea unor prevederi ale Legii 215.

Cred că Legea 215/2001 tratează, fără echivoc, interdicțiile și deci, în schimb, distinșii colegi de la PNL și PD încearcă să dea tot felul de interpretări.

Noi, Guvernul, înțelegem să aplicăm legile așa cum ele au fost aprobate de Parlament, inclusiv de dumneavoastră și nu să interpretăm în tot felul prevederile legale.

În al treilea rând, vă asigur, stimați colegi, că vom demonstra în continuare responsabilitate și seriozitate pentru accelerarea reformei administrației publice centrale și locale, pentru accentuarea procesului de apropiere a administrației publice față de cetățean și pentru creșterea calității serviciilor din gospodărirea comunală.

Un răspuns totuși concret cred că ar trebui să-l dau, și anume, se evoca aici de către un distins deputat din partea Partidului Democrat, consilierii domniilor lor și-au dat demisia din consiliile de administrație. și-au dat-o, dar își continuă afacerile cu vârf și îndesat cu primăriile și în locul celor care și-au dat demisia sunt tot PD-iști, așa că..., cred că ar trebui să fie o minimă moralitate și responsabilitate. Vă mulțumesc foarte mult. (Aplauze.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Vă propun ca votul final asupra moțiunii să-l exprimăm prin vot deschis prin ridicare de mâini.

Cine este pentru moțiune?

Stimați colegi, am rugămintea să vă așezați în băncile dumneavoastră pentru a putea număra civilizat. Să nu credeți că adunându-vă, se obține o sumă dublă decât cea pe care o reprezentați.

82 de voturi pentru.

Împotriva moțiunii? 178 voturi împotrivă. (Aplauze.)

Abțineri?

Abțineri? 3 abțineri.

cu 178 voturi împotrivă, 82 pentru, 3 abțineri a fost respinsă moțiunea.

 
Supunerea la votul final:  

Trecem la exprimarea voturilor finale asupra proiectelor înscrise pe lista de vot final:

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.102/2001 privind modificarea și completarea Legii nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii nr.169/1997, precum și modificarea și completarea Legii nr.18/1991, republicată (adoptat);

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.102/2001 privind modificarea și completarea Legii nr.1/2000, lege cu caracter organic; sunt aplicabile prevederile art.74, alin.1 din Constituție. Vă rog să nu părăsiți sala, stimați colegi!

Cine este pentru? 176 voturi pentru.

Împotrivă? 68 voturi împotrivă.

Abțineri?

Deci, cu 176 voturi pentru, 68 împotrivă și două abțineri, a fost adoptat proiectul de lege.

Poftiți.

Stimați colegi, nu sunteți de acord să vorbiți după ce exprimăm voturile la toate legile organice?

Bun. Aveți cuvântul.

Aveți cuvântul să vă explicați votul.

   

Domnul Ștefan Marian Popescu Bejat:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Doresc să justific votul deputaților Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

Constatăm că reglementarea supusă votului de astăzi are caracter vădit centralist, etatist și imoral, contrar declarațiilor făcute de reprezentanții Puterii, cum că această reglementare ar veni în sprijinul foștilor proprietari, nu putem să constatăm decât că, în loc să sprijine țăranul român, ea nu face altceva decât să îngrădească accesul acestuia la propria avere.

Măsura de înlăturare a probei cu martori, în cazul reconstituirii dreptului de proprietate pentru terenurile forestiere aduce grave prejudicii morale și materiale țăranului român, fiind, de fapt, o formă de naționalizare a pădurilor.

Mai mult, măsura de înlăturare a probei cu martori este de natură să descurajeze și mai pregnant procesul de punere în posesie, cunoscând că până în prezent ritmul restituirii pădurilor asigurat de PSD este de numai 0,7%. Acest ritm va face posibilă retrocedarea pădurilor pentru persoanele fizice în peste 100 de ani.

Deși Puterea cunoaște prea bine că nu este vinovat țăranul român că evidența juridică a terenurilor din fostul Regat este nesatisfăcătoare, deși cunoaște că Arhivele Naționale nu dețin documentele necesare și că arhivele locale au fost distruse, prin această monstruoasă reglementare agravează și mai mult situația fostului proprietar pus în imposibilitatea evidentă de a prezenta înscrisuri impuse de legea pesedistă.

La aceasta, se adaugă superficialitatea funcționarului primăriei, care a elaborat dovezi de proprietate incomplete, fără specificarea folosinței: arabil, pășuni, păduri etc., care nu pot fi admise ca înscrisuri de administrație locală (vezi județul Gorj).

Din păcate, nici evidența din registrele agricole, făcute pe bază declarativă nu are relevanță juridică certă. Este de subliniat, de asemenea, reaua-credință a funcționarilor publici din diferite instituții publice ale statului, care nu vin în întâmpinarea revendicărilor justificate și legitime ale foștilor proprietari, nepunând la dispoziția acestora informațiile deținute din hărți, amenajamente silvice sau pastorale etc.

Această abordare are punctul de plecare în atitudinea pe care PSD o are față de țărani, ostilă și de dispreț, plecând de la prezumția că aceștia și-ar fura, prin mărturie mincinoasă, propria avere, atitudine dovedită și prin modul de elaborare și adoptare a acestei reglementări.

Modul de limitare a dreptului de proprietate în cazul pădurilor - pentru persoane fizice țărani români la numai 10 hectare și pentru membrii asociațiilor persoane juridice la 20 de hectare – are același efect, ca și nerecunoașterea probei cu martori în reconstituirea dreptului de proprietate, în sensul că terenurile astfel nerestituite rămân naționalizate, proprietate publică a statului.

Prevederile referitoare la delimitarea proprietăților bisericești, atât pentru terenurile agricole, cât și pentru cele forestiere, lovesc Biserica în drepturile ei, împiedicând-o să-și îndeplinească rolul social, cultural de păstrare a tradițiilor creștinești.

Amintim că ritmul retrocedării pentru unitățile de cult este de 1,9%, ceea ce asigură retrocedarea drepturilor ce li se cuvin în peste 50 de ani.

Măsurile de trecere în domeniul public al statului a unor terenuri administrate de instituțiile de învățământ și cercetare, art.9,…

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

Îmi pare rău că trebuie să vă amintesc că nu suntem la dezbateri politice. Suntem la o explicație de vot, care durează două minute.

 
   

Domnul Ștefan Marian Popescu Bejat:

Este exact același lucru, domnule președinte, asta și fac.

… și exceptarea de la retrocedare a unor terenuri forestiere, art.24, sunt insuficient fundamentate atât timp cât nu este clarificat regimul juridic al acestora.

Din această cauză, există numeroase solicitări și chiar litigii în instanțele de judecată (vezi cazurile Lechința, Bistrița-Năsăud și Vidra-Vrancea), ceea ce pune serios sub semnul întrebării corectitudinea prezentului demers legislativ.

În consecință, Partidul Democrat a votat împotriva prezentei reglementări, care va avea cu certitudine consecințe economice și sociale negative pe plan intern și un impact nefavorabil pe plan extern, mulți proprietari căutându-și drepturile, inclusiv la forurile internaționale.

Prin votul nostru negativ dat acestor reglementări, Partidul Democrat, partid social-democrat model, se delimitează și se detașează clar de politica actualului partid de guvernământ, politică pseudo-social democrată falimentară, orientată împotriva oamenilor și a proprietăților private.

Vă mulțumesc. (Rumoare)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule coleg.

 
   

Domnul Valeriu Gheorghe:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În câteva cuvinte, vreau să explic votul Partidului Național Liberal, vot negativ la acest proiect de lege.

Prin validarea dumneavoastră, a majorității parlamentare, a Ordonanței nr.102 care, din acest moment, a devenit sau va deveni lege, am încălcat grav dreptul de proprietate în România.

Printr-o lege care se vrea de reconstituire, de reparare a unor abuzuri săvârșite de statul comunist în trecut, am ajuns s-o transformăm dintr-o lege de despăgubire într-o lege care va ajunge să fie de retrocedare și să fie lege de despăgubire.

Despăgubirile care urmează a fi date ca urmare a acestui proiect de lege vor fi foarte mari și vor împovăra bugetul României pe mulți ani de acum înainte.

Mult mai simplu ar fi fost să votăm și să dăm înapoi foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora ceea ce au avut, ceea ce le-au luat statul comunist.

În Bulgaria, prin trei articole de lege, prin trei articole, un proiect de lege a fost promovat și li s-a retrocedat foștilor proprietari în întregime suprafețele pe care le-au avut înainte.

Noi, în România, prin această Ordonanță nr.102, nu facem altceva decât să facem o nouă naționalizare, așa cum spunea colegul de la PD mai înainte.

Legea a fost blocată foarte mult timp, mai bine de un an de zile. Performanța actualului Guvern să retrocedeze numai 48 de hectare în mai mult de un an de guvernare va fi greu de întrecut de acum înainte.

De asemenea, trebuie să mai spunem că în urma acelui articol mult disputat – "de regulă, pe vechile amplasamente" -, clientela politică din organizațiile locale ale dumneavoastră, din primăriile locale va fi îndestulătoare pentru dumneavoastră, prin acest articol de lege.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Vasile Moiș.

 
   

Domnul Văsălie Moiș:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Trei motive a avut în vedere Grupul parlamentar al Partidului România Mare atunci când a votat împotriva acestui proiect de lege.

Primul motiv. Proiectul cuprinde prevederi anacronice, preluate din celebra bulă de aur a lui Bella al II-lea de la 1222. Cuprinde norme cutumiare ale Evului Mediu primitiv, care știrbesc exercițiul dreptului de proprietate, excluzând unul dintre atribute: dispoziția.

Știm care este rațiunea politică a introducerii acestei interdicții. Se dorește ca în composesoratele din Ardeal să se păstreze acest privilegiu de castă, nimeni să nu intre în composesorate și să nu se înstrăineze proprietatea acestora.

Al doilea motiv. Statutele speciale care reglementează această instituție a composesoratelor au fost abrogate în 1993, atunci când s-a extins aplicarea Codului silvic al vechiului Regat asupra întregului teritoriu al țării. Prin acest proiect de lege se reintroduc aceste statute speciale care au fost abrogate acum aproape 100 de ani.

Al treilea motiv este acela că prin lege se face o discriminare între composesorate și proprietățile grănicerești. Dacă în cazul composesoratelor se restituie întreaga proprietate, vă rog să observați că în cazul grănicerilor nu se restituie decât jumătate din proprietate, cealaltă trecând în proprietatea comunelor. Or, nu se poate, chiar dacă din punctul nostru de vedere restituirea este greșit㠖 trebuia să se facă subiecților de drept -, dacă, totuși, s-a făcut această restituire, trebuia să se măsoare cu aceeași unitate de măsură și să nu fie introdusă această discriminare pentru moștenitorii grănicerilor.

În fine, din punctul nostru de vedere, dacă se aplică regula prevăzută de Codul de procedură civilă, să se administreze toate probele, trebuia prevăzută și proba cu martori, sau trebuia să se rezume doar la proba cu acte. Așa, a ieșit o dispoziție legală hibridă care în practică va avea foarte mult de lucru.

În încheiere, doresc să vă spun că, încălcându-se dreptul de proprietate, care este sacrosant pentru orice societate civilizată, vom fi nevoiți să contestăm această lege la Curtea Constituțională.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Ianculescu, din partea Grupului PSD.

 
   

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am să vă rețin numai un minut.

Sunt total nejustificate criticile opoziției la adresa Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/2001. Și am să vă explic prin trei valențe pe care le are această ordonanță de urgență.

În primul rând, acum, legea a devenit constituțională, față de Legea nr.1/2000, care era neconstituțională.

În al doilea rând, legea, de data aceasta, este funcțională. De aceea și retrocedarea terenurilor agricole și forestiere a întârziat timp de un an de zile, tocmai din cauza faptului că Legea nr.1/2000 era nefuncțională.

Și al treilea argument care pledează în favoarea Ordonanței de urgență a Guvernului este faptul că este mult mai reformistă decât Legea nr.1/2000.

Ce vreți mai mult, stimați colegi din opoziție, că prin această ordonanță de urgență se retrocedează încă aproape un milion de hectare de teren agricol și de pădure pentru persoanele care au fost omise din prevederile Legii nr.1/2000?

Iată că această ordonanță de urgență este mult mai reformistă.

Și am să vin și cu alte argumente, dar timpul fiind așa cum este, suntem presați de timp, cine dorește, am să vin cu argumentele respective.

De aceea, încă o dată afirm: criticile opoziției sunt total nefundamentate și le accept numai ca partide de opoziție pentru că asta le este menirea, să critice Puterea.

Dar, dacă stăm realist și analizăm cu foarte, foarte mare atenție această ordonanță de urgență, vedem că ea este mult mai reformistă, este constituțională, de data aceasta, și este și funcțională, de asemenea.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi, continuăm votul.

 
  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind modificarea și completarea Codului penal, a Codului de procedură penală și a unor legi speciale (adoptat);

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Codului penal, a Codului de procedură penală și a unor legi speciale. Lege cu caracter organic; art.74 alin.1 din Constituție.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Unanimitatea celor prezenți.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor (adoptat);

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. Lege ordinară; art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.72/2001 pentru modificarea și completarea art.28 din Legea nr.70/1991 privind alegerile locale (adoptat);

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2001 pentru modificarea și completarea art.28 din Legea nr.70/1991 privind alegerile locale. Lege cu caracter organic - art.74 alin.1 din Constituție.

Cine este pentru? 174 voturi pentru.

Împotrivă? 20 voturi împotrivă.

Abțineri? 15 abțineri.

Cu 174 voturi pentru, 20 împotrivă și 15 abțineri, a fost adoptat raportul de mediere.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.142/2001 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.23/1998 privind finanțarea și din alte surse decât bugetul de stat a unor activități specifice de administrare a rezervelor de stat (adoptat);

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.142/2001 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.23/1998 privind finanțarea și din alte surse decât bugetul de stat a unor activități specifice de administgrare a rezervelor de stat. Lege ordinară -art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Unanimitate.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.115/1999 privind unele măsuri de restructurare financiară a Băncii Române de Comerț Exterior BANCOREX - S.A (adoptat);

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.115/1999 privind unele măsuri de restructurare financiară a Băncii Române de Comerț Exterior BANCOREX S.A. Lege ordinară - art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? 196 de voturi pentru.

Împotrivă? 30 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Cu 196 de voturi pentru și 30 de voturi împotrivă, s-a adoptat raportul comisiei de mediere.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.66/2000 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier în proprietate industrială (adoptat);

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 66/2000 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier în proprietate industrială. Lege ordinară - art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Unanimitatea celor prezenți.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.36/2001 privind regimul prețurilor și tarifelor reglementate, care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurenței (adoptat);

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/2001 privind regimul prețurilor și tarifelor reglementate, care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurenței. Lege cu caracter ordinar - art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.64/1991 privind brevetele de invenție (adoptat);

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.64/1991 privind brevetele de invenție. Lege cu caracter organic - art.74 alin1 din Constituție.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea unităților de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare și a Academiei de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu - Șișești; (adoptat);

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea unităților de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare și a Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești". Lege cu caracter ordinar - art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. 197 voturi pentru.

Voturi împotrivă, dacă sunt? 16 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Poftiți, stimați colegi, de la PD.

Explicați votul.

   

Domnul Alexandru Pereș:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Partidul Democrat a fost și rămâne fidel necesității relansării cercetării românești în toate domeniile.

Votul nostru negativ de azi nu este dat legii în principiu, ci modului în care comisia de mediere abilitată de cele două Camere de a pune de acord anumite divergențe a uitat să se coreleze cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 517 din 1999, care stabileau delimitarea suprafețelor de teren strict necesare pentru cercetare și producere de semințe și material săditor din categorii biologice superioare și de animale de rasă și trecerea terenurilor destinate producției aflate în administrarea institutelor și stațiunilor de cercetare și producție agricolă în domeniul privat al statului.

Este, oare, o omisiune a comisiei de mediere, sau o greșeală strecurată în Hotărârea Guvernului nr. 517/1999, intenționat de cei care doreau să limiteze la minim necesitățile funciare ale institutelor și stațiunilor de cercetare? Rămâne, deocamdată, o problemă neclarificată, cum, de altfel, rămâne neclarificată situația juridică a multor terenuri, datorită nefinalizării restituirii suprafețelor agricole și silvice.

Această împroprietărire va crea probleme majore într-un sistem și așa nesigur și generator de conflicte.

Iată motivul pentru care Partidul Democrat a votat împotriva raportului comisiei de mediere la acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea Poliției Române (adoptat);

Domnul Valer Dorneanu:

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea Poliției Române. Lege cu caracter organic - art.74 alin.1 din Constituție.

Cine este pentru?

O clipă, stimați colegi.

   

Domnul Alexandru Sassu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Există o problemă legată de raportul de mediere. În raportul de mediere, la pct.7 și 13, comisia de mediere nu a dat soluții.

În conformitate cu prevederile art.76 alin.2, din Constituție, care spune foarte clar: "În cazul în care comisia (comisia de mediere, se referă) nu ajunge la un acord, sau dacă una dintre Camere nu aprobă textul comisiei de mediere, textele aflate în divergență se supun dezbaterii Camerei Deputaților și Senatului în ședință comună …"

În condițiile acestea, domnule președinte, vă rog să supuneți la vot acest raport de mediere fără cele două articole, cele două puncte din raport, care se duc în mod firesc și constituțional la medierea ședinței comune a celor două Camere.

Asta este chestiunea de procedură. Sper ca să nu ajungem să atacăm la Curtea Constituțională, pentru o chestiune de procedură care poate fi rezolvată foarte simplu în plenul celor două Camere.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Regret că domnul Sassu nu a ridicat problema aceasta atunci când am dezbătut raportul, dar, în consecință, neadoptând acele texte, ele rămân în divergență.

Deci, votăm raportul fără cele două texte.

Cine este pentru? 182 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? 14 abțineri.

Cu 182 de voturi pentru, nici o împotrivire, 14 abțineri s-a adoptat Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea Poliției Române.

Vă rog.

 
   

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat s-a abținut de la vot, nu pentru că apreciază această lege ca fiind inoportună pentru actualul sistem politic din România, ci pentru prea simplul motiv că apreciază faptul că în conținutul ei există prevederi neconstituționale. În concepția noastră, Constituția nu poate constitui un subiect de negociere politică.

Repet, apreciem că această lege este necesară, dar, atunci când este vorba de textul Constituției, cred că avem obligația, cu toții, să medităm asupra acestor texte.

Partidul Democrat, în consecință, vă propune ca, până nu este prea târziu, în sensul de a nu ajunge la un control de constituționalitate, să remediem cel puțin două texte din Legea Poliției, cu ocazia procedurii de mediere, și ne referim la următoarele: în primul rând, este vorba de acea prevedere din textul legii potrivit căreia "organul de poliție poate să rețină o persoană cel mult 24 de ore, ca măsură administrativă atunci când, pentru persoanele suspecte, a căror identitate nu poate fi stabilită, ele pot fi conduse la sediul poliției, precum și în cazul persoanelor care, prin acțiunile lor, periclitează viața persoanelor, ordinea publică sau alte valori sociale".

Care este problema aici?

Textul Constituției este expres, și anume, în art.23 alin.3, se menționează fără nici un fel de comentariu: "reținerea nu poate depăși 24 de ore". În acest moment, prin această lege, am creat două tipuri de rețineri: o reținere administrativ㠖 de 24 de ore – și o reținere procedurală, pe baza unei ordonanțe de reținere, de încă 24 de ore. Deci, în ambele situații este vorba de reținerea unei persoane, de privarea de libertate. Or, aceste norme care vizează privarea de libertate sunt imperative și textul Constituției nu poate fi discutat.

În consecință, în momentul de față există posibilitatea ca o persoană să fie reținută 48 de ore, în contradicție flagrantă cu textul Constituției, care spune, "reținerea nu poate depăși 24 de ore".

Credem noi că această inadvertență este de ordinul evidenței și ar trebui să fie remediată cât mai urgent posibil.

În al doilea rând, Partidul Democrat obiectează asupra faptului că în conținutul legii au fost introduse unele sintagme ce deschid posibilitatea abuzului în aplicarea legii de către organul de poliție. Și ne referim în special la sintagma "posibile acțiuni teroriste". De exemplu: organul de poliție are dreptul să efectueze controale și razii, când există indicii temeinice cu privire la săvârșirea de infracțiuni, ori ascunderea unor infractori, bunuri provenite din infracțiuni, sau posibile acțiuni teroriste.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a fost foarte clară în multiple decizii, inclusiv în cauza Rotaru versus România, pierdută de Statul Român, criticând legile române pentru imprecizie și lipsa lor de previzibilitate, în sensul că cetățeanul nu știe ce conduită trebuie să aibă în condițiile în care formulările din legi sunt foarte vagi. "Posibile acțiuni teroriste"… cum va interpreta organul de poliție ce înseamnă "posibilă acțiune teroristă"? Practic, aici poate intra orice, sau poate să nu intre nimic, cu atât mai mult cu cât nici în legislația internă, nici în legislația internațională, infracțiunea de terorism nu este precis definită.

Cu alte cuvinte, din respect pentru drepturile și libertățile cetățenilor, pentru a împiedica potențialele abuzuri pe care le vor putea exercita organele de poliție, vă sugerăm să avem grijă ca aceste texte, cu ocazia procedurii de mediere, chiar dacă va fi forțată această procedură, să fie remediate, repet, pentru a nu ajunge la Curtea Constituțională.

Ca ultim resort, Partidul Democrat evident că-și rezervă dreptul de a solicita președintelui României retrimiterea legii la Parlament și, în ultilmă instanță, sesizarea Curții Constituționale pentru îndreptarea acestor articole. Dar, în rest, repet, legea este necesară, avem nevoie de ea în statul de drept, dar nu ne putem juca cu Constituția atunci când textele intră în contradicție flagrantă cu textele din lege.

Vă mulțumesc.

 
  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman (adoptat);

Domnul Valer Dorneanu:

La pct.12 de pe ordinea de zi: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman, care se adoptă conform art.74 alin.1 din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Un vot împotrivă.

Abțineri?

Cu un vot împotrivă, s-a adoptat această ordonanță de urgență.

Rog un reprezentant al Comisiei de sănătate să vină pînă aici.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.100/2000 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman (adoptată propunerea de respingere);

Stimați colegi, dacă priviți lista, începând cu pct.13, 14, 15, dintr-o eroare a aparatului tehnic, se propune practic adoptarea acestor legi. În realitate, vă reamintesc că ele au fost pe listă luni de zile, ele urmau să fie respinse ca urmare a admiterii Ordonanței de urgență nr.152/1999.

În consecință, în toate cele trei cazuri, vă propun respingerea acestora, așa cum propusese comisia la vremea respectivă.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.100/2000 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman. Se propune respingerea.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.220/2000 pentru prorogarea termenului prevăzut la art.109 alin.(1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman (adoptată propunerea de respingere);

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.220/2000 pentru prorogarea termenului prevăzut la art.109 alin.1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman.

Cine este pentru propunerea de respingere? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.164/2001 pentru prorogarea termenului prevăzut la art.109 alin.(1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman (adoptată propunerea de respingere);

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.164/2001 pentru prorogarea termenului prevăzut la art.109 alin.1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman.

Cine este pentru respingere? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abțineri?

Unanimitate.

  Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea Legii privind publicitatea (adoptat);

Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea Legii privind publicitatea. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 24/2002 privind încasarea prin mijloace electronice a impozitelor și taxelor locale (adoptat);

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.24/2002 privind încasarea prin mijloace electronice a impozitelor și taxelor locale. Lege ordinară.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

  Propunerea legislativă cu privire la localurile de alimentație publică (adoptată propunerea de respingere);

Propunerea legislativă cu privire la localurile de alimentație publică. S-a propus de către comisie respingerea.

Cine este pentru respingere? Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.2/2000 privind organizarea activității de expertiză tehnică judiciară și extrajudiciară (adoptat);

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.2/2000 privind organizarea activității de expertiză tehnică judiciară și extrajudiciară. Lege ordinară.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt.

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.3/2002 privind unele măsuri de ajutor pentru asigurarea condițiilor minime de subzistență a echipajelor ambarcate la bordul unor nave maritime de transport și pentru menținerea în siguranță a unor nave aflate în patrimoniul Companiei de Navigație Maritimă ROMLINE-S.A. Constanța, precum și alocarea unui fond special pentru Șantierul Naval Constanța, în vederea achiziționării de echipamente individuale de protecția muncii (adoptat);

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.3/2002 privind unele măsuri de ajutor pentru asigurarea condițiilor minime de subzistență a echipajelor ambarcate la bordul unor nave maritime de transport și pentru menținerea în siguranță a unor nave aflate în patrimoniul Companiei de Navigație Maritimă ROMLINES-S.A. Constanța, precum și alocarea unui fond special pentru Șantierul Naval Constanța, în vederea achiziționării de echipamente individuale de protecția muncii. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției europene privind spălarea, descoperirea, sechestrarea și confiscarea produselor infracțiunii, încheiată la Strasbourg la 8 noiembrie 1990 (adoptat).

Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției europene privind spălarea, descoperirea, sechestrarea și confiscarea produselor infracțiunii, încheiată la Strasbourg la 8 noiembrie 1990. Lege ordinară.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea articolului 21 alineatul (7) din Legea nr.53/1991 privind indemnizațiile și celelalte drepturi ale senatorilor și deputaților, precum și salarizarea personalului din aparatul Parlamentului României, republicată;  

Stimați colegi, pe ultimul punct este proiectul de Lege pentru modificarea art.21 alin.7 din Legea nr.53/1991 privind indemnizațiile și celelalte drepturi ale senatorilor și deputaților, precum și salarizarea personalului din aparatul Parlamentului României, republicată.

Aici ajunsesem în ultima ședință la un impas pentru că n-am putut trece la dezbaterea legii. Comisia propusese aprobarea ei; unul dintre membrii comisiei a propus respingerea.

Înțeleg că a renunțat colegul dumneavoastră să propună respingerea proiectului. Și atunci, trecem la dezbaterea lui.

Domnul deputat Petrescu.

   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule președinte, n-are nici o relevanță că un membru al comisiei a propus respingerea proiectului. Noi discutăm aici raportul comisiei. Raportul comisiei este de aprobare. Deci noi trebuie să discutăm legea pe articole și dacă colegii noștri nu vor dori ca acest proiect de lege să fie aprobat, se resping toate articolele sau se respinge la vot final. Dar noi nu putem lua în discuție faptul că unul din membrii comisiei a dorit ca acest proiect să fie respins. Contează ce a decis majoritatea comisiei.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi, eu cred că cea mai bună soluție este să restituim proiectul la comisie pentru a se pune de acord cu privire la acest lucru.

 
   

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

a mai fost restituit o dată.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Arpad. Poftiți!

 
   

Domnul Márton Árpad-Francisc:

Domnule președinte, în comisie s-a luat o decizie. Decizia e luată. Un singur membru al comisiei este de altă părere dorind să se respingă proiectul. S-a luat în ședința trecută acea decizie de conducerea ședinței ca, înainte de a intra pe fondul acestei discuții, să decidem dacă suntem de acord sau nu suntem de acord cu părerea unui singur coleg de-al nostru. Dacă așa s-a decis, cei care sunt de acord cu domnul respectiv vor vota pentru respingere, ceilalți nu vor vota, deschizându-se calea pentru a se discuta.

Sau se poate merge și pe varianta propusă de domnul Petrescu. Nicidecum nu se impune retrimiterea la comisie, pentru că așa o problemă n-a mai fost ridicată nici în plenul Camerei și nici Camera n-a decis așa ceva. Așa că alegem dintre cele două.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi, vă rog să vă depresurizați.

Doamna președintă a comisiei.

 
   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule președinte,

A doua oară, prin raport suplimentar, Comisia de muncă s-a pronunțat asupra acestei propuneri legislative acordându-i votul, fiind de acord. E adevărat că scorul a fost de 7 la 6. E adevărat că a fost o propunere de respingere din partea a trei deputați P.S.D. Dar, în momentul de față, după părerea mea, nu putem face altceva decât să supunem la vot raportul comisiei. Dacă iese pozitiv sau negativ, vom vedea.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi, cred că nu putem curma dezbaterile și contradicțiile dintre noi, disputele decât punând la vot.

Începem cu titlul legii. Dacă aveți obiecțiuni la titlul pentru modificarea articolului unic.

Aveți obiecțiuni? O începem de la început, domnule Buzatu.

 
   

Domnul Dumitru Buzatu:

Am o obiecțiune.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Votați împotriva titlului și am terminat totul. Poftiți!

 
   

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule președinte,

Eu sunt menționat acolo, la amendamentele respinse și, potrivit uzanțelor regulamentare, trebuie să-mi dați cuvântul pentru că amendamentul meu vizează întregul proiect de lege. De fapt, nu putem vota; dacă am admite că întâi votăm titlul legii și după aia îmi susțin amendamentul, ar însemna că votăm titlul legii și presupunând că vor fi de acord colegii mei să respingem restul, am vota o lege care are numai titlu și nu mai are conținut și cred că nu e nimeni dispus din această sală să facă acest lucru.

Pe cale de consecință, eu vă rog să-mi permiteți să susțin amendamentul, e o susținere foarte simplă. Am anunțat intenția mea data trecută și veți supune la vot această chestiune, după care putem merge mai departe cu dezbaterea.

Permiteți să iau cuvântul pentru susținere?

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

acum ce-ați făcut? Asta ați făcut.

 
   

Domnul Dumitru Buzatu:

N-am făcut propunere, am dat numai o explicație procedurală în legătură cu ceea ce vreau să facem.

Domnule președinte, eu am propus respingerea acestui proiect de lege care vizează modificarea art.21 alin.7 din Legea 53.

Eu am propus respingerea acestui proiect de lege pentru următoarele motive, domnule președinte, pentru...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, vedeți că, nolens-volens, reveniți la logica lucrurilor și pledați pentru respingerea legii. Când vom ajunge în final, pledați pentru respingerea legii. Nu putem să începem dezbaterea unei legi eliminând titlul. De fapt, dumneavoastră nu aveți cu titlul legii nimic. Dumneavoastră aveți ce aveți cu fondul legii.

 
   

Domnul Dumitru Buzatu:

Sigur, domnule președinte. Dar nu putem adopta titlul și după aia să respingem totul.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi, eu sunt dator să respect totuși logica lucrurilor și supun titlul, în raport de faptul că sunt obiecții, supun titlul votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Avem un vot împotrivă? Un vot împotrivă. Și probabil, domnule Buzatu, dumneavoastră cum votați? Se abține.

Cu un vot împotrivă și o abținere, s-a adoptat titlul proiectului de lege.

La cuprinsul art.unic, vă rog să urmăriți amendamentul 2. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 2. Nu aveți. Adoptat în unanimitate.

Da. Domnule Buzatu, aveți cuvântul! Articolul unic l-am votat. Poftiți!

 
   

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule președinte, eu știu că este o mare emulație atunci când e vorba să votăm legi care fac referiri la drepturile deputaților și senatorilor. Eu v-aș ruga totuși să analizați și rog și stimații colegi care au început să se enerveze când se ridică o problemă destul de serioasă în fața dumnealor, v-aș ruga să analizați și rog pe stimații colegi să se uite în Legea 53 în momentul acesta, art.21, să vedem ce spune acest alineat 7 care urmează să fie modificat.

Alineatul 7 spune așa: "Senatorii sau deputații care se deplasează în altă localitate din propria circumscripție electorală în care domiciliază pentru activitățile legate de exercitarea mandatului beneficiază de o diurnă de deplasare de 65% .... din diurna pentru o singură zi pe săptămână."

Eu cred că a fost o rațiune solidă a legiuitorului când a spus că într-o singură zi pe săptămână, pentru că, conform prevederilor regulamentare, avem patru zile de activitate în plen, comisiile și plenul, avem o zi de activitate în teritoriu vinerea pentru care luăm această diurnă, trebuie să întrunim mai multe exigențe ca să primim diurna aceasta. Să fie o deplasare care începe să zicem la ora 7,30 și se termină la ora 19,30, seara.

Vreau să-mi spună și mie vreunul dintre stimații noștri colegi care face deplasări timp de 3 zile pe săptămână începând de la ora 7,30 până la ora 19,30, inclusiv ziua de sâmbătă, inclusiv ziua de duminică. Cred că trebuie să avem o limită în ceea ce privește, să spun eu, acordarea acestor drepturi ținând cont și de lucrul efectiv în teritoriu, numai din dorința subiectivă a noastră de a mări veniturile unora dintre noi.

Vă mulțumesc foarte mult. (Vociferări)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Pambuccian.

 
   

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este a nu știu câta oară când la legi de genul ăsta se găsește câte un coleg care de obicei tace și n-are nimic de spus la alte legi și care încearcă să se afirme și să-și facă capital politic pe seama unei chestiuni foarte populare pentru ziare. Eu vă mărturisesc că m-am săturat să tot văd acest gen de circ.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Buzatu. Eu zic să reveniți la un spectacol... Stimați colegi, cu limbajul, v-aș ruga să reveniți la limbajul parlamentar, nu la cel de la spectacolul de circ.

 
   

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule președinte, în primul rând, v-aș ruga sau l-aș ruga frumos pe colegul Pambuccian să-și ceară scuze, cel puțin față de mine, de la acest microfon pentru că...deși aș putea spune că nu are motive suficiente, pentru că eu nu sunt, în nici un caz, unul dintre colegii aceia la care se referă dumnealui.

Cred că microfonul acestei Camere și tribuna aceasta la care mă aflu poate depune mărturie în raport cu modul în care m-am comportat de-a lungul timpului de când sunt parlamentar. Eu nu vreau să-mi fac aici propagandă ieftină pe seama modificării Legii 53, nu vreau să țin nici un discurs demagogic, dar vreau să fac un apel la bun simț chiar din partea domnului Pambuccian, dacă e nevoie.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Eu am senzația că distinsul nostru coleg Buzatu avea dreptate să se simtă neîndreptățit pentru că, prin toate intervențiile sale, a dat dovadă de decență și și-a susținut, e adevărat, uneori cu pasiune, argumentele fără însă a jigni pe nimeni, fără a fi tendențios.

Din păcate, suntem în următorul impas: legea, chiar ordinară fiind, are nevoie de votul a cel puțin 174 de deputați prezenți.

Vă rog frumos să vă uitați în sală câți sunteți. Bun! Stimați colegi, votăm și numărăm ce iese.

Cine este pentru această lege? 173 voturi pentru.

Împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Stimați colegi, propunerea a fost adoptată cu 173 voturi pentru, 4 voturi împotrivă și 2 abțineri.

 
Adoptarea componenței nominale a comisiilor de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere la:  

Stimați colegi, avem de aprobat componența unor comisii de mediere.

  Proiectul de Lege privind înființarea Universității Constantin Brâncoveanu din Pitești;

Comisia de mediere la Proiectul de Lege privind înființarea Universității "Constantin Brâncoveanu" din Pitești. Domnii deputați: Andea Petru, Andronescu Ecaterina, Antonescu Napoleon, P.S.D.; Stanciu Anghel, Magheru Paul, P.R.M.; Baciu Mihai, P.D.; Ionescu Anton, P.N.L.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Unanimitate.

  Proiectul de Lege privind înființarea Universității Titulescu din București;

Comisia de mediere la Proiectul de Lege privind înființarea Universității Titulescu din București: Andea Petru, Andronescu Ecaterina, Antonescu Napoleon, P.S.D.; Stanciu Anghel, Magheru Paul, Baciu Mihai, Vekov Károly-János.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  Proiectul de Lege privind înființarea Universității Vasile Goldiș din Arad;

Comisia de mediere la Proiectul de Lege privind înființarea Universității "Vasile Goldiș" din Arad: Andea Petru, Andronescu Ecaterina, Antonescu Napoleon, Stanciu Anghel, Ionescu Anton, Vekov Károly-János, Radan Mihai.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  Proiectul de Lege privind înființarea Universității George Bacovia din Bacău;

Comisia de mediere la Proiectul de Lege privind înființarea Universității "George Bacovia" din Bacău: Andea Petru, Andronescu Ecaterina, Antonescu Napoleon, Stanciu Anghel, Magheru Paul, Baciu Mihai, Ionescu Anton.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  Proiectul de Lege privind înființarea Universității Creștine Dimitrie Cantemir din București;

Comisia de mediere privind înființarea Universității Creștine "Dimitrie Cantemir" din București: Andea Petru, Andronescu Ecaterina, Antonescu Napoleon, Stanciu Anghel, Magheru Paul, Baciu Mihai, Ionescu Anton.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  Proiectul de Lege pentru înființarea Universității Titu Maiorescu din București.

Comisia de mediere pentru înființarea Universității "Titu Maiorescu" din București: Andea Petru, Andronescu Ecaterina, Antonescu Napoleon, Stanciu Anghel, Magheru Paul, Baciu Mihai, Ionescu Anton, Roșculeț Gheorghe.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

   

Cu aceasta, declar închisă ședința în plen a Camerei Deputaților de astăzi. După-amiază, activități în comisiile permanente.

Ședința s-a încheiat la ora 14,00.

 
     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 29 noiembrie 2021, 2:39
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro