Plen
Ședința Camerei Deputaților din 19 martie 2002
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.42/29-03-2002

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2002 > 19-03-2002 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 19 martie 2002

2. Dezbaterea moțiunii semnate de 53 deputați aparținând grupurilor parlamentare ale PD și PNL, cu tema "Corupția în administrația publică locală" (Respingerea moțiunii.)

După pauză

(În continuare, lucrările au fost conduse de domnul Viorel Hrebenciuc, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Tudor Mohora și Nicolae Leonăchescu, secretari)

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Am rugămintea să luați loc, să putem să începem programul de astăzi. Rog în primul rând invitații să ia loc și pe domnii deputați.

Stimați colegi, o să vă propun să începem dezbaterea moțiunii inițiate de 53 de deputați.

În legătură cu procedura privind dezbaterea moțiunii, s-a convenit să propunem plenului următoarele chestiuni: Guvernului i se alocă 45 de minute, ca de obicei, iar grupurile parlamentare primesc câte 20 de secunde pentru fiecare deputat, astfel încât fiecare grup parlamentar și-a făcut calculul de rigoare și a pregătit vorbitorii.

Începem dezbaterea moțiunii prin a da cuvântul domnului Onisei pentru prezentarea acesteia. Vă mulțumesc.

Domnul Ioan Onisei:

Subsemnații deputați, menționați în anexele la prezenta moțiune, membri ai Camerei Deputaților în legislatura 2000-2004, în temeiul art.64 din Constituția României și art.148-153 din Regulamentul Camerei Deputaților, înaintăm prezenta moțiune simplă cu tema: Corupția în administrația publică locală.

În Capitolul IX al Programului de guvernare, capitol intitulat "Reforma administrației publice locale și centrale, dezvoltarea regională", Cabinetul Adrian Năstase promitea cetățenilor țării că va "depolitiza structurile administrației publice și va elimina clientelismul politic".

În discursul său din 6 februarie 2002, Adrian Năstase, președinte al P.S.D. și prim-ministru, atenționa, în Biroul Executiv Central, asupra faptului că "se va ajunge la imaginea unui P.S.D. care își bate joc de lupta anti-corupție". Tot el mai spunea atunci, pe drept cuvânt, că "există multe exemple în care primarii și consilierii locali sunt membri P.S.D. doar declarativ, ei acționând în realitate ca pe propria lor moșie, marcați de interese personale, fără să dea socoteală nimănui. Mulți dintre liderii locali ai P.S.D. ar trebui să se întrebe dacă social-democrația nu e doar o etichetă în spatele căreia își pot ascunde lenea și nepăsarea. Cei pentru care o funcție în administrație înseamnă să cheltuiască bani de la buget au greșit partidul", spunea domnul Adrian Năstase.

Acestea sunt vorbele, acestea sunt declarațiile demagogice. În realitate, imensa clientelă politică a P.S.D., liota de primari, consilieri locali și consilieri județeni, prefecți și subprefecți, președinți și vicepreședinți de consilii județene, așa-ziși manageri de regii și societăți de interes local sunt zecile de mii de activiști P.S.D. care s-au înfipt, precum căpușele, în tot felul de adunări generale ale acționarilor și consilii de administrație. Au făcut-o nu pentru a lua decizii mai bune pentru viața oamenilor, ci pentru a-și dezvolta afacerilor veroase pe spinarea banului public, pentru a mai câștiga câte o sinecură prin indemnizațiile substanțiale, de câteva milioane bune, pe care le primesc ca membri în consiliile de administrație sau AGA și care sunt, în cele din urmă și în mod dramatic, suportate de marea majoritate a populației pentru care cheltuielile de întreținere sunt mai mari decât veniturile și au ajuns de nesuportat.

Că Guvernul Năstase nu are, dincolo de declarații, nici un interes să curme această situație, o dovedesc faptele. Să ne amintim și să amintim opiniei publice, în cronologia lor, aceste fapte:

- După apariția, în aprilie 2001, a noii Legi a administrației publice locale, în iunie același an, Adrian Năstase și Octav Cozmâncă, dădeau "duma" potrivit căreia prevederile art.30 din Legea 215 nu se aplică pînă în 2004.

Articolul respectiv prevede, printre altele, și incompatibilitatea calității de consilier cu funcția de manager sau membru în Consiliul de administrație al regiilor autonome, ori de conducător al societățiilor înființate de consiliile locale și județene.

Cum să recunoască Adrian Năstase o lege, prin care primul-ministru să-și deranjeze baronii P.S.D. din teritoriu când, la 31 mai, așadar, la numai o lună de la intrarea în vigoare a Legii administrației publice locale, Guvernul emitea Ordonanța de urgență nr. 79 care reînființa adunarea generală a acționarilor - în cazul societăților comerciale – și consiliul de administrație – la regiile autonome, atât la nivel central, cât și la nivel local – pentru a-și plasa și remunera, din banii cetățenilor care se spetesc plătind cheltuielile aberante la întreținere, clientela politică din teritoriu.

Tot Guvernul, prin aceeași ordonanță de urgență, asigură conducătorului agentului economic salarii fabuloase despre a căror niveluri – aiuritoare pentru majoritatea cetățenilor – se mira, într-o recentă videoconferință, primul-ministru Adrian Năstase, ca și când ar fi căzut din lună, direct în propria semnătură, pusă pe actul normativ respectiv.

Trebuie să se știe faptul că, potrivit respectivei ordonanțe, directorul unei regii sau societăți locale are, de obicei, salariul la nivelul unui secretar de stat, adică circa 24 milioane, la care se adaugă tot felul de sporuri, de până la 50% din respectivul salariu. Iar clientela politică a P.S.D., din consiliile de administrație și AGA este remunerată, pentru fiecare ședință, cu 20% din salariul așa-zișilor manageri. De altfel, însuși Guvernul recunoaște că, la aceste societăți, 5% reprezintă cheltuielile pentru investiții, în timp ce salariile reprezintă 25% din totalul costurilor care sunt suportate de cetățeni prin plata facturilor la întreținere.

Îi amintim domnului prim-ministru că, în cadrul videoguvernării Năstase, în videoconferința din data de 15 februarie dădea în vileag "cazuri grave de nerespectare a prevederilor legale" – am citat – dând exemplele unor directori de regii sau societăți de interes local care încasează salarii între 35 și 70 milioane lei. Deși Ordonanța de urgență nr. 79 din 2001, ordonanță cu titlu bombastic "întărirea disciplinei economico-financiare și alte dispoziții cu caracter financiar", prevede faptul că un conducător de regie sau societate primește salariul și celelalte sporuri numai dacă îndeplinește criteriile de performanță, așa cum acestea sunt prevăzute în contract, cu toate acestea membrii AGA sau CA, remunerați cu 20% din respectivele salarii fabuloase, nu au controlat respectarea acestor criterii, nu au aplicat, așadar, legea pentru simplul motiv că diminuarea salariului managerului ar fi însemnat diminuarea propriilor indemnizații.

Lipsa de interes a acestor agamani în aplicarea legii este pe măsura dezinteresului Guvernului de a urmări punerea în aplicare a prevederilor legale. În acest sens, un exemplu flagrant ni se impune: la data de 2 februarie 2002 a intrat în vigoare Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 5 din 30 ianuarie privind instituirea unor interdicții pentru aleșii locali și funcționarii publici. Dincolo de împrejurările și contextul politic intern și internațional în care a apărut ordonanța – prezentată, mai ales, ca un act normativ ce se dorește un instrument de luptă împotriva corupției de la nivelul administrației publice locale, vizând conflictul de interese – caracterul echivoc în care a fost redactat art. 1 alin. 1 și, mai ales, lipsa de voință politică de a o pune în aplicare au făcut, din Ordonanța de urgență nr. 5/2002, un simplu petic de hârtie util, cel mult, pentru retorica propagandistică guvernamentală.

Sunt, în continuare, sute de cazuri de aleși local, membri ai PSD, dar și de funcționari publici membri în AGA și consilii de administrație, manageri, acționari semnificativi, asociați, administratori, cenzori în societăți sau regii din subordinea consiliilor locale sau județene ori în societăți comerciale care au contracte de prestări de servicii, de executare de lucrări sau de furnizare de bunuri cu autoritățile administrației publice locale, ori cu regiile sau societățile din subordinea acestora. Potrivit ordonanței, prefecții PSD care – în virtutea responsabilităților ce le revin din Constituție – ar fi trebuit să aplice legea, astfel încât mandatul respectivilor aleși locali, ori contractul de muncă al funcționarilor publici în cauză să înceteze, nu au întreprins nimic. Faptul nu este de mirare, câtă vreme chiar unii dintre ei fuseseră, până cu câteva luni în urmă, membri ai unor consilii de administrație, fapt interzis chiar de Legea administrației publice locale. Este, în acest context, scandalos de semnificativ exemplul unor prefecți care au aplicat ordonanța scriind adrese către primării (nota bene, către primării) și așteptând comunicări telefonice de la aceleași primării, așadar, nici măcar de la primari, ei înșiși în culpă, despre felul în care s-a aplicat Ordonanța de urgență nr. 5/2002.

În 23 februarie, după ce ziarele au publicat lista cu cei aproape 600 de agamani din administrația locală, premierul, tot în videoconferință, a calificat drept "o diversiune de cea mai joasă speță lista celor aproximativ 600 de consilieri locali ai PSD, din toate județele țării, care parazitează administrația publică".

Semnatarii moțiunii pun la dispoziția primului-ministru – dacă este într-adevăr interesat – situația consilierilor locali și județeni, membri ai AGA sau în consiliile de administrație, precum și a cuantumului indemnizațiilor pe care le încasează din cheltuielile de întreținere plătite de populație, astfel cum respectivele date au fost oficial comunicate de către președinți de consilii județene și primari de municipii – membrii marcanți ai PSD. Dincolo de onestitatea unor primari sau președinți de consilii județene, membrii PSD, este dovedit faptul că Ministerul Administrației Publice și ministrul Octav Cozmâncă, nu au dorit, la rândul lor, ca Ordonanța de urgență nr. 5/2002 să se aplice. În acest sens, în urma reacției violente a celor care-și vedeau interesele financiare periclitate, de la Ministerul Administrației Publice se trimite în teritoriu o interpretare conformă cu interesele clientelare ale PSD, prin care se precizează următoarele:

"Prevederile Ordonanței de urgență nr. 5/2002 nu se aplică în cazul societăților comerciale înființate de consiliul local și de consiliul județean. În asemenea cazuri se aplică prevederile legale privitoare la incompatibilități (art. 15 din Legea nr. 69/1991, republicat㠖 vă amintesc că legea este abrogată din aprilie anul trecut – art. 30 și 152 din Legea nr. 215/2001). Cu această ocazie – continuu citatul – vă precizăm că societățile comerciale nu se află, practic, în subordinea vreunei autorități, iar capitalul acestora aparține, dacă este cazul, unităților administrativ-teritoriale și nu statului".

O asemenea interpretare menține toate condițiile pentru ca întreaga clientelă politică a PSD să-și poată continua acțiunile de devalizare a banului public, în disprețul legii și al cetățeanului. Astfel, o dată în plus, se legalizează și se instituționalizează cea mai mare corupție care a existat vreodată în România, patronată de PSD și de Cabinetul Adrian Năstase.

În concluzie, obiectul prezentei moțiuni simple îl constituie corupția instituționalizată și generalizată și la nivelul administrației publice locale în favoarea activiștilor și clientelei politice a PSD care, în frunte cu Adrian Năstase, guvernează țara și comunitățile locale ca pe propria moșie, direcționând banii publici doar în interesul lor, pe spinarea cetățenilor care trăiesc, din păcate, pe zi ce trece, din ce în ce mai rău.

Din această cauză, semnatarii prezentei moțiuni solicită, imperativ, guvernului Năstase adoptarea următoarelor măsuri:

1. Demiterea de îndată a ministrului administrației publice, Octav Cozmâncă.

2. Aplicarea Legii nr. 215/2001 privind administrația publică locală, în spiritul și litera ei.

3. Modificarea de îndată a Ordonanței de urgență nr. 79/2001, în sensul desființării AGA și Consiliilor de administrație...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Onisei, numai o clipă, dacă-mi permiteți și vă rog să mă scuzați că vă întrerup. Vreau să salutăm prezența în mijlocul nostru a domnului prim-ministru al Libanului, domnul Rahid Hariri, personalitate... (Aplauze) proeminentă a lumii arabe, omul de numele căruia s-a legat reconstrucția Libanului.

Bine ați venit, domnule Hariri, în România! (Aplauze) Domnia sa fiind un mare prieten al României de ani de zile.

În același timp, vreau să salutăm prezența miniștrilor Fuad Saniora, a domnului ministru Michel Pharaon, (Aplauze) a domnului ministru Samir El jisr, (Aplauze) a colegului nostru, domnul deputat Nabil De freij (Aplauze) și nu în ultimul rând a domnului ambasador Abdel Majid El Kassir. (Aplauze)

Bine ați venit! (Aplauze)

Domnule Onisei, vă rog să continuați.

Domnul Ioan Onisei:

Punctul 3. Modificarea de îndată a Ordonanței de urgență nr. 79 din 2001, în sensul desființării AGA și Consiliilor de administrație de la societățile și regiile de interes local. Și corelativ la aceasta, punerea în aplicare a Legii nr.326 din iunie anul trecut, Legea serviciilor de gospodărie comunală.

4. reducerea drastică a salariilor "conducătorilor" regiilor și societăților comerciale din subordinea consiliilor locale și județene și acordarea acestora a salariilor numai pe baza unor criterii de performanță strict cuantificabile, care să însemne îmbunătățirea serviciilor pentru populație, la tarife rezonabile și controlabile, anchetarea și tragerea la răspundere – materială sau, după caz, penală, a tuturor membrilor AGA și Consiliilor de administrație de la societățile și regiile de nivel local care au aprobat remunerarea "conducătorilor" acestor unități cu încălcarea prevederilor Ordonanței de urgență nr. 79 din 2001.

5. Anchetarea și tragerea la răspundere – materială sau, după caz, penal㠖 a "conducărilor" societăților comerciale sau regiilor din subordinea consiliilor locale sau – după caz – județene care au încasat salarii fabuloase în condițiile încălcării dispozițiilor Ordonanței de urgență nr. 79/2001.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumim, domnule Onisei.

Vedeți că sunteți îndelung aplaudat de grupul dumneavoastră parlamentar. Mi se pare normal!

Am rugămintea acum la domnul ministru Cozmâncă să dea citire răspunsului Guvernului.

Domnule ministru, aveți cuvântul. (Aplauze din partea PSD-ului.)

Domnul Octav Cozmâncă:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă rog să-mi permiteți ca în calitate de membru al Guvernului României să prezint răspunsul Executivului cu privire la ceea ce face obiectul moțiunii simple, intitulate "Corupția în administrația publică locală", formulată de 53 de deputați din grupurile parlamentare PD și PNL.

În răspunsul Guvernului la această moțiune doresc să aduc în fața dumneavoastră, cu obiectivitate și realism, argumente concrete pentru infirmarea acuzelor neîntemeiate, deoseori tendențioase, cuprinse în textul moțiunii.

Demersul deputaților PD și PNL reprezintă, în opinia noastră, o încercare politicianistă și demagogică, prin care reprezentanții acestor partide doresc să pună la îndoială fermitatea cu care Executivul s-a angajat să aplice programul guvernamental de reformă în administrația publică și de luptă împotriva corupției.

Moțiunea poate fi caracterizată prin confuzie, întrucât, pe de o parte, cuprinde critici ale unor reglementări adoptate de Executiv, iar pe de altă parte, invocă lipsa unui cadru legislativ adecvat.

Acest aspect este contrazis de însăși dinamica procesului legislativ, Guvernul reușind în decursul unui singur an, tocmai instituirea cadrului juridic necesar înlăturării deficiențelor din sistemul administrației publice.

Astfel, numai în acest domeniu, până în prezent au fost elaborate peste 400 de acte normative, cu consultarea autorităților administrației publice centrale și locale.

În acest context, reamintesc semnatarilor moțiunii că Partidul Social Democrat este primul partid politic care în programul său de guvernare a inclus un capitol special privind reforma administrației publice centrale și locale.

Aceasta, cu atât mai mult cu cât administrația publică a reprezentat, până în anul 2000, unul din domeniile tratate cu indiferență și dispreț de către fosta guvernare, un sector folosit pentru satisfacerea clientelei politice și camuflarea actelor de corupție, în lipsa unui cadru juridic bine conturat.

Doamnelor și domnilor deputați,

Doresc să vă informez că progresele înregistrate de către guvernul nostru, în domeniul reformei administrației publice, vizează în principal: în primul rând crearea unui nou cadru legal de organizare și funcționare a administrației publice centrale și locale, în concordanță cu principiile Cartei Europene privind autonomia locală și acquis-ul comunitar.

În al doilea rând, am continuat adâncirea procesului de descentralizare a serviciilor publice și de apropiere a administrației de cetățean, prin adoptarea unor acte normative care privesc: serviciile publice de gospodărire comunală și înființarea autorității naționale de reglementare a serviciilor publice de gospodărie comunală, în conformitate cu prevederile Legii nr.326/2001; amenajarea teritoriului și urbanismul, înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare pentru eliberarea și evidența pașapoartelor, evidența persoanelor și pentru situațiile de urgență.

Guvernul PSD a manifestat voință și determinare politică pentru aplicarea legilor proprietății. Astfel, s-au adus modificările necesare legilor privind fondul funciar și forestier, adoptându-se totodată un program național privind eliberarea titlurilor de proprietate în proporție de 90% în anul 2002, față de 71% în 2001 și 66% în 2000.

S-a prelungit de două ori, cu câte 3 luni termenul de depunere a notificărilor la Legea nr. 10/2001, acționându-se în prezent pentru aplicarea prevederilor acesteia.

Executivul a luat măsurile necesare pentru realizarea cadrului juridic privind depolitizarea aparatului administrativ, prin adoptarea legislației secundare, de punere în aplicare a Legii nr. 188/1999 referitoare la Statutul funcționarilor publici.

În acest sens, Guvernul a adoptat cinci hotărâri privind metodologia de evaluare a performanțelor profesionale, organizarea și funcționarea concursurilor pentru ocuparea unei funcții publice, constituirea comisiilor de disciplină, constituirea, funcționarea comisiilor paritale, regulile aplicabile funcționarilor publici debutanți.

Vom pune în aplicare programele de formare profesională a personalului din administrația publică, prin reorganizarea Institutului Național de Administrație și perfecționarea activității celor opt centre regionale.

Prin elaborarea acestui amplu pachet de acte normative s-a urmărit, pe de o parte, modernizarea administrației publice centrale și locale și, pe de altă parte, întărirea cadrului legislativ de prevenire și reducere a fenomenului de corupție.

Pentru prima dată în ultimii 12 ani, în administrația publică din țara noastră s-a creat, după opinia noastră, un adevărat parteneriat și dialog constructiv între administrația centrală și cea locală.

De asemenea, Guvernul a urmărit schimbarea relației dintre autoritate și cetățean, în sensul că administrația a fost pusă în slujba cetățeanului și nu invers.

Pornind de la necesitatea apropierii administrației față de fiecare comunitate locală, dar mai ales față de cetățean, a creșterii calității serviciilor prestate populației, precum și de la exigențele Uniunii Europene, Guvernul a adoptat strategia privind accelerarea reformei administrației publice și, în al doilea rând, strategia privind planul național de informatizare a administrației publice.

Sunt în pregătire și vor fi dezbătute în Guvern, în perioada imediat următoare, alte trei strategii naționale care vizează: managementul funcției publice și al funcționarilor publici, modernizarea cadastrului, dezvoltarea serviciilor publice de gospodărire comunală.

Progresele evidente înregistrate în reforma administrației publice au fost recunoscute, de altfel, prin raportul de țară al Comisiei Europene pe anul 2001, în care se menționează: "de la alegeri au fost realizate reforme care au îmbunătățit funcționarea Guvernului, cooperarea interministerială a crescut, îmbunătățindu-se substanțial capacitatea instituțională de a elabora politici publice.

Prin restructurarea de amploare a Executivului s-a îmbunătățit coeziunea administrației publice. A fost, de asemenea, înregistrat un progres, prin descentralizarea puterilor către autoritățile locale".

Doamnelor și domnilor deputați,

Trebuie să subliniez că afirmațiile prezentate de autorii textului moțiunii demonstrează nu numai o necunoaștere a reglementărilor legale în vigoare, dar din păcate și utilizarea unui limbaj impropriu dialogului politic parlamentar, cum ar fi: "dădeau duma", "căzut din lună", "liotă de aleși locali" etc.

Nu înțelegem cum își permit unii colegi din opoziție să califice aleșii locali, prin sintagma: "liotă de primari, consilieri locali și județeni", jignind astfel pe cei aleși, dar și electoratul care a votat în majoritate candidații Partidului Social Democrat.

Vina pentru eșecul PD și PNL la alegerile din 2000 nu aparține partidului de guvernământ, ci celor care au condus dezastruos țara în perioada 1997 – 2000 și pe care electoratul i-a sancționat drastic prin votul său. (Aplauze din partea PSD-ului.)

Nu considerăm moral să se acorde în bloc calificativul de "corupți" aleșilor locali, respectiv celor peste 40.000 de consilieri locali și județeni și celor 2.952 primari de municipii, orașe și comune!

Într-un stat de drept, în care prezumția de nevinovăție este garantată constituțional, iar puterile sunt separate, justiția este singura îndreptățită să se pronunțe și să condamne pe cei vinovați de fapte de corupție.

Doamnelor și domnilor deputați,

În ceea ce privește incompatibilitatea calității de consilier local cu funcția de manager sau membru al Consiliului de administrație al regiilor autonome, ori de conducător al societăților înființate de consiliile locale județene, facem următoarele precizări: prin Legea nr. 215/2001 privind administrația publică local s-a definit situația de incompatibilitate la art. 30, dar aceeași lege prevede și faptul că toți consilierii în funcție, la data intrării în vigoare a legii, respectiv 23 mai 2001, își vor exercita mandatul până la următoarele alegeri locale.

Ne aflăm, astfel, într-un caz de aplicare a principiului neretroactivității legii, consacrat de art. 15 alin. 2 din Constituție, în condițiile în care actualii consilieri au fost aleși potrivit prevederilor Legii nr. 69/1991 și Legii nr. 70/1991, republicate în 1996.

Trebuie să avem în vedere faptul că acești consilieri dețin un mandat electiv. Ei își exercită funcția pe baza votului corpului electoral, care și-a exprimat încrederea în ei, în condițiile legii.

După cum apreciază reputatul profesor universitar de drept constituțional Tudor Drăganu, "noua lege a administrației publice locale nu poate să infirme mandatul popular astfel obținut, să se creeze condiții de incompatibilitate necunoscute de lege în momentul alegerilor. Dacă o soluție contrară ar fi admisă, ar însemna să se înfrângă voința populară, legal exprimată și să se dea Parlamentului posibilitatea de a vicia opinia clar exprimată a alegătorilor prin luarea unor măsuri care le-ar altera preferințele".

Tocmai în baza acestor principii juridice, argumentate științific, art. 152 din Legea nr. 215/2001 a prevăzut în mod clar ca toți consilierii în funcție la data intrării acesteia în vigoare să-și exercite mandatul până la următoarele alegeri locale.

Doresc să subliniez că art. 152 al legii se referă la mandatul consilierilor, ca persoane, și nu la mandatul Consiliului local, ca organ deliberativ, ceea ce arată că pentru consilierii în funcție legea a voit să facă excepție de la prevederile ei privitoare la incompatibilități, numai pe perioada actualului mandat.

Ne exprimăm speranța că distinșii semnatari ai moțiunii vor înțelege că incompatibilitățile prevăzute de Legea nr. 215/2001 nu pot avea aplicabilitate decât o dată cu construirea noilor autorități publice locale, ca urmare a alegerilor din 2004.

Doamnelor și domnilor deputați,

Referitor la reînființarea prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2001 a Adunării generale a acționarilor în cadrul societăților comerciale și a consiliilor de administrație în cazul regiilor autonome de la nivel central și local, suntem nevoiți să constatăm că semnatarii moțiunii nu cunosc temeinic reglementările legale în vigoare, unele chiar din 1990.

Precizăm că prevederile Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale, referitoare la Adunarea generală ca organ de conducere a unei societăți nu au fost niciodată abrogate.

În ceea ce privește Consiliul de administrație, susținerea cu privire la așa-zisa reînființare a acestuia, dovedește neînțelegerea regimului juridic al ordonanței sau reaua credință a autorilor moțiunii.

În realitate, Ordonanța de urgență nr. 79/2001 nu reînființează Consiliul de administrație al unei regii autonome. Ea repune în vigoare doar o dispoziție din Legea nr. 31/1990 care, pentru o anumită perioadă de timp, cât a fost în vigoare ordonanța nr. 49/1999 nu a produs efecte juridice.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2001 a reglementat în premieră încheierea unor contracte de performanță pentru conducerea agenților economici, anexă la contractul individual de muncă.

De asemenea, au fost aprobate și normele metodologice de aplicare, în domeniul serviciilor publice de gospodărie comunală, a prevederilor acestei ordonanțe, precum și contractul cadru de performanță.

Subliniem faptul că pentru conducătorul agentului economic și pentru celelalte persoane care ocupă funcție de conducere în cadrul societăților respective, drepturile salariale se acordă integral, în fiecare lună, numai dacă criteriile de performanță, inclusiv programul de reducere a plăților restante, sunt îndeplinite cumulat de la începutul anului.

Constatăm, astfel, că semnatarii moțiunii nu au avut curajul să reglementeze această problemă privind reforma structurală la nivelul economiei reale, când au fost la putere, neînțelegând nici în prezent importanța și sensul acestor măsuri.

La acuzațiile formulate privind asigurarea unor salarii fabuloase conducătorului agentului economic reamintim că, de fapt, prin Ordonanța Guvernului nr. 79/2001 a fost limitat, pentru prima oară în legislația noastră, nivelul maxim al salariului conducătorului agentului economic, la nivelul indemnizației unui secretar de stat.

Până la această reglementare, adoptată de actualul Guvern, salariile conducătorilor agenților economici cu capital majoritar de stat erau cuprinse între 50 și 240 milioane lei.

De exemplu, salariul directorului de la "Petrotub" Roman era în anul 2000, când semnatarii moțiunii erau la putere, de 240 milioane lei, iar salariile directorilor de la "Rulmentul" Brașov și "Alro" Slatina erau cu mult peste 100 milioane lei.

Dacă distinșii reprezentanți ai opoziției poartă de grijă pentru banii cetățenilor, de ce nu au făcut acest lucru când erau la putere? Când sunt corecți cu alegătorii? Când erau la putere și acordau salarii aberante conducătorilor de unități și clientelei politice din consiliile de administrație și AGA, ai căror membri încasau 20% din 200 milioane și nu din 20 de milioane cât este în prezent salariul unui secretar de stat?! Sau acum, în opoziție, când se comportă în mod demagogic și populist, ignorând măsurile luate de actualul Guvern pentru eliminarea acestor inechități strigătoare? (Aplauze ale deputaților PSD.)

Dovada modului în care Guvernul României înțelege să monitorizeze această problemă este și intervenția săptămânală a primului ministru în cadrul videoconferințelor cu județele, care a semnalat situațiile anormale în privința salarizării constatate la unii operatori de servicii publice locale și a cerut de urgență prefecților să întreprindă măsuri pentru intrarea în legalitate.

În ceea ce privește solicitarea de a-i ancheta și trage la răspundere, inclusiv penală, pe conducătorii societăților comerciale sau ai regiilor, care au încasat salarii "fabuloase", sugerăm domnilor deputați PD și PNL ca, pentru cazuri concrete, să se adreseze autorităților competente. Potrivit Constituției, România este stat de drept și nu stat polițienesc, în care Executivul se subrogă celorlalte puteri.

Constatăm că acuzația cu privire la lipsa de eficiență a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2001 este nu numai lipsită de fundament, ci și rău-voitoare. Cererea privind reducerea salariilor agenților economici din subordinea consiliilor locale și județene s-a realizat deja, stimați colegi, înainte de a fi solicitată de către dumneavoastră, prin aplicarea art. 7 alin. 2 și a art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2001, așa cum am evocat.

Exprimarea ironică a autorilor moțiunii privind o așa-zisă "videoguvernare" trădează superficialitatea și lipsa de comunicare cu care PD și PNL au tratat, atunci când erau la putere, relațiile cu administrația publică locală, ceea ce s-a reflectat în crearea haosului și dezordinii în plan teritorial. În mod practic, în perioada 1997-2000, țara nu era guvernată, iar între autoritățile locale și guvernele anuale ale puterii de dreaptă nu a existat, practic, comunicare și coerență administrativă.

Dimpotrivă, credem că orice persoană de bună-credință nu poate contesta faptul că organizarea săptămânală a teleconferințelor și, recent, a videoconferințelor reprezintă o formă de concretizare a dialogului permanent pe care Guvernul îl poartă cu administrația publică din teritoriu. Am dezvoltat o comunicare permanentă între autoritățile centrale și reprezentanții autorităților administrației publice locale, prin crearea unui parteneriat real între Guvern și formele asociative ale aleșilor locali, în scopul transmiterii operative a deciziilor adoptate de Executiv, pentru aplicarea lor imediată în județe, precum și a receptării problemelor și sugestiilor autorităților locale. Aceasta reprezintă o metodă eficientă de acțiune a Guvernului, care a fost apreciată și de către reprezentanții Uniunii Europene.

Doamnelor și domnilor deputați,

Referitor la conținutul și aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență nr. 5/2002 privind instituirea unor interdicții pentru aleșii locali și funcționarii publici, suntem nevoiți să constatăm că autorii moțiunii nu fac diferența între termenii de "interdicție" și "incompatibilitate". Dorim să clarificăm diferența categorică care există între noțiunile de "interdicție", pe de o parte, și "incompatibilitate", pe de altă parte. Astfel, "interdicțiile" se aplică societăților comerciale cu capital privat la care aleșii locali dețin anumite funcții, societăți care nu pot avea contracte de natură comercială cu autoritățile administrației publice locale. "Incompatibilitățile" sunt reglementate de Legea administrației publice locale nr. 215/2001 și se aplică aleșilor locali, care nu pot deține, pe perioada mandatului, funcții în regiile autonome de interes local sau în societățile înființate de consiliile locale sau județene.

În acest sens, vă informez că, urmare a aplicării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 5/2002, au demisionat, ca urmare a interdicțiilor legale, 24 persoane din funcția de ales local, 85 persoane din funcțiile deținute la societățile comerciale, de asemenea, în 11 situații s-a procedat la rezilierea contractelor comerciale încheiate cu autoritățile administrației locale. În continuare, prefecții verifică corectitudinea declarațiilor privind aplicarea interdicțiilor la consiliile locale și primării, precum și la consiliile județene.

În cazul unor funcții sau calități deținute de aleșii locali la societățile comerciale sau la regiile autonome din subordinea consiliilor locale nu au aplicabilitate interdicțiile prevăzute de Ordonanța de urgență nr. 5/2002. În aceste cazuri trebuie avute în vedere prevederile Legii administrației publice locale referitoare la incompatibilități.

Inițiatorii moțiunii se află, astfel, în confuzie, întrucât aleșii locali care sunt membri în consiliile de administrație sau adunările generale ale acționarilor la agenții economici respectivi reprezintă tocmai interesele publice, fiind desemnați de consiliul local în acest scop. Invocarea unei așa-zise "circulare" privind interdicțiile este făcută cu rea-credință de autorii moțiunii, deoarece, în realitate, a fost vorba de numai două răspunsuri punctuale, transmise la două județe și nu în toată țara, prin care s-au făcut precizări în legătură cu aplicarea acestui act normativ, dar în concordanță cu reglementarea legală.

Dintr-o asemenea perspectivă, referirea la cei "600 de agamani" din administrația publică locală este evident nefondată și dovedește încă o dată incapacitatea autorilor moțiunii de a înțelege statutul juridic al acestora și faptul că persoanelor respective li se aplică prevederile legale referitoare la interdicții și nu cele privind incompatibilitățile.

Doamnelor și domnilor deputați,

Este lesne de observat că acuzele reprezentanților partidelor conduse de domnii Traian Băsescu și Valeriu Stoica privind "Instituționalizarea celei mai mari corupții care a existat vreodată în România" reprezintă acuzații politicianiste, artificiale, fără dovezi concrete și corespondent în realitate. Credem că numai teama că vom duce cu fermitate, în profunzime, lupta împotriva corupției, indiferent de culoarea politică, îi determină pe reprezentanții PD și PNL să manifeste o permanentă nervozitate și lipsă de onestitate în dialogul politic, recurgând cu o consecvență demnă de o cauză mai bună la câte o moțiune în fiecare săptămână.

Apreciem că utilizarea procedurilor referitoare la moțiune nu trebuie să se transforme dintr-un drept constituțional într-un abuz, să obstrucționeze desfășurarea normală a activității parlamentare și executive. Dacă nu se respectă această cerință democratică elementară, noțiunea devine un instrument demagogic, de manipulare a opiniei publice, în scopul acumulării de capital politic prin mijloace ieftine, artificiale.

Dacă semnatarii moțiunii au dovezi certe privind cazuri de corupție concrete, în virtutea liberului acces la justiție, garantat de art. 21 din Constituție, pot să sesizeze autoritățile publice competente, în speță Ministerul de Interne, Parchetul, instanțele judecătorești.

Amintesc deputaților, autori ai moțiunii, că actualul Guvern a declanșat în mod real, legal și instituțional lupta coerentă împotriva corupției, obținând și unele rezultate notabile. Astfel, din analizele efectuate cu ocazia bilanțurilor pe anul 2001 la Ministerul de Interne, Ministerul de Justiție și Ministerul Public, a rezultat că organele abilitate ale statului – și nu tot felul e comisii și structuri neconstituționale, existente în perioada 1997-2000 – se ocupă în mod responsabil de combaterea acestui fenomen antisocial.

În acest sens, sunt evidente cazurile de corupție soluționate de organele de drept în anul 2001: au fost constatate 977 infracțiuni de corupție, din care 399 de luare de mită, 294 dare de mită și 239 infracțiuni de trafic de influență; au fost trimiși în judecată pentru fapte de corupție și asimilate corupției 1132 de inculpați; numai pentru faptele de corupție, au fost trimiși în judecată 648 de inculpați, față de 388 în anul 2000, în creștere cu 76%. Doresc să vă informez, de asemenea, că în anul 2001 au fost identificate 86 de cazuri de corupție în administrația publică locală, din care 20 din rândul aleșilor locali. În prezent, sunt în cercetare pentru fapte de corupție un număr de 17 primari sau consilieri locali, din care 5 ai PSD și 12 ai partidelor din opoziție.

Guvernul a manifestat și va manifesta în continuare o preocupare constantă pentru combaterea cu fermitate a corupției, în conformitate cu prevederile Programului de guvernare. De altfel, Executivul a adoptat printr-o hotărâre Programul și Planul național de acțiune împotriva corupției. Toate acestea demonstrează fără echivoc determinarea politică a Guvernului nostru în desfășurarea unei adevărate ofensive pentru prevenirea, sancționarea și diminuarea substanțială a fenomenului de corupție în toate segmentele societății, inclusiv în administrația publică centrală și locală.

Doamnelor și domnilor deputați,

În final, având în vedere argumentele prezentate asupra tuturor afirmațiilor cuprinse în moțiune, vă rog, stimați colegi parlamentari, să vă exprimați votul de respingere a moțiunii simple promovate de cei 53 de deputați aparținând Grupurilor parlamentare ale PD și PNL. Vă mulțumesc. (Aplauze ale deputaților din majoritate.)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

S-au înscris până acum la dezbateri pe marginea moțiunii, domnii deputați: Radu Liviu Bara, Valeriu Ștefan Zgonea, Silvian Ciupercă, Gheorghe Marin, Lazăr Maria, Anton Mițaru, Ion Florescu, Ioan Mihai Năstase, Mircea Bucur, din partea Partidului Social Democrat; din partea Partidului România Mare: Damian Brudașca, Gheorghe Dinu, Iancu Holtea, Lucian Bolcaș; PD: Ioan Oltean; PNL: Victor Dobre; UDMR: Marton Arpad. De la minorități, nu s-a înscris, deocamdată, nimeni.

Dau cuvântul domnului deputat Radu Liviu Bara, din partea Partidului Social Democrat.

Domnul Radu Liviu Bara:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Guvernarea țării într-un sistem democratic, bazat pe pluriparatidism, implică răspunsuri politice la fel de importante atât pentru majoritatea parlamentară, cât și pentru opoziție. A șaptea moțiune simplă inițiată de către reprezentanții PD și PNL la numai un an și două luni de la preluarea puterii de către PSD arată, de fapt, dezastrul economic și social în care s-a găsit țara după 4 ani de guvernare, realizată de către cei care semnează astăzi cu nonșalanță această moțiune.

În întreaga sa activitate, Parlamentul trebuie să militeze pentru legalitate, pentru ordine și liniște socială, pentru întărirea statului de drept. Aceste elemente, alături, sau, mai bine zis, împreună cu măsurile menite să readucă România la standardele economice europene, pot crea țării noastre o nouă perspectivă, un nou piedestal în eșichierul politic european.

Înainte de a spune câteva cuvinte în legătură cu moțiunea, vreau să le aduc aminte semnatarilor ei că în perioada cât au fost la guvernare în domeniul administrației publice s-au realizat două obiective mari și importante. Legea nr. 69/1991, republicată în 1996, a fost un act normativ elaborat în conformitate cu cele mai bune și mai democratice tradiții românești și, în același timp, în concordanță cu exigențele existente în acel moment pe plan european și cu documentele Consiliului Europei. nu vă bucurați, că la elaborarea ei nu ați avut nici un amestec!.

În schimb, acum vin marile dumneavoastră realizări în domeniul administrației publice. După instalarea dumneavoastră la putere, în 1997, a început maltratarea legii, mai întâi, prin satisfacerea unor interese personale meschine și mărunte, odată cu Ordonanța nr. 22/1997 (cel mai mare avorton legislativ de după decembrie 1989!), al doilea mare obiectiv realizat până în 2000; cred că am fost singura țară cu două legi, realizând într-adevăr haos pe plan local și central.

Vedeți, dragi colegi, semnatari ai moțiunii, cam asta este adevărata dumneavoastră valoare. Dacă moțiunea o făceați când ați guvernat și vă mai ajutam și noi cu date concrete, vă garantez că avea șansa să fie o moțiune de cenzură pentru guvernele care s-au succedat la putere din ’96 până în 2000 și avea șansa să fie votată.

În legătură cu moțiunea pe care o discutăm, vreau să vă spun că, într-adevăr, ocupă locul întâi într-o clasificare a tuturor moțiunilor pe care le-am citit în zece ani de parlamentar. O moțiune mai slab fundamentată, cu un limbaj care, mie, mi-e jenă să-l mai repet (unele cuvinte folosite nici nu cred că mai sunt în dicționarul limbii române, cel puțin în dicționarul nostru parlamentar cred că nu s-au folosit niciodată)! Din acest punct de vedere, puteți fi mândri, stimați colegi, semnatari ai moțiunii, veți rămâne în istoria Parlamentului cu moțiunea în care s-au folosit cele mai vulgare și neavenite cuvinte, așa că un loc pe podium vă este asigurat, meritați să fiți aplaudați!

Lăsând pe colegii care vor lua cuvântul și partea partidului nostru să intre în analiza detaliată a inadvertențelor și a multor confuzii ce se fac în această moțiune, am să arăt pe scurt de ce aceasta este ruptă de realitate și are o tentă clară de propagandă electorală ieftină, cu care electoratul s-a obișnuit. Nu vă puteți schimba stilul, prea mult venin și răutate și prea puțină minte și adevăr în ceea ce spuneți!

În primul rând, este confuză, criticând Guvernul și, în același timp, Legislativul, invocând lipsa unui cadru legislativ, luând extrase din Programul de guvernare și din discursurile domnului prim-ministru – bineînțeles, trunchiate. Hotărâți-vă: moțiunea este împotriva Guvernului sau împotriva Parlamentului?

Dacă nu avem un cadru legislativ adecvat, probabil că vina este și a noastră, a tuturor parlamentarilor. Nu aș vrea să intru în analiza inițiativelor legislative propuse de către membrii PD și PNL privind administrația publică, fiindcă aportul este insignifiant, adică, nul.

Un alt punct care trebuie arătat este că abia în anul 2001 și în acest an s-a început o adevărată descentralizare a serviciilor publice, căreia semnatarii moțiunii încearcă să-i diminueze valoarea, prin aceleași sloganuri depășite: "Clientelă politică!" Ce ați reușit dumneavoastră în 4 ani privind clientela politică nu vor reuși să realizeze alte Guvernele nici în 50 de ani!

Pentru că numai sub această guvernare se realizează un adevărat parteneriat și dialog constructiv între administrația centrală și locală, din acest ansamblu de măsuri și acte normative, dumneavoastră ați înțeles un singur lucru: v-au rămas în memorie teleconferințele. Păcat! În 4 ani de guvernare, nu au fost mai mutl de 4 sau 5 întâlniri ale primului ministru cu reprezentanții consiliilor județene sau asociațiilor reprezentative ale comunelor, orașelor și municipiilor. Întrebați-vă președinții de consilii județene și primarii dacă au existat mai multe întâlniri!

În ceea ce privește mandatul consilierilor locali, semnatarii fac o confuzie, cred, voită, între mandatul consilierilor, ca persoană, și mandatul consiliului local, ca organ deliberativ, aflându-ne într-un caz clar de aplicare a principiului neretroactivității legii, consacrat, așa cum spunea și domnul ministru, de art. 15 alin. 2 din Constituție.

În alocuțiunea dânsului, domnul ministru Octav Cozmâncă a lămurit o altă confuzie pe care au făcut-o semnatarii moțiunii privind prevederile Ordonanței de urgență nr. 5/2000, între termenii de "interdicție" și de "incompatibilitate". Așa că și în acest punct al moțiunii, în felul cum a fost fundamentată, a arătat o mai puțină cunoaștere a două acte legislative, care trebuie citite și înțelese împreună: Ordonanța nr. 5/2002 și Legea nr. 215/2001.

Guvernul PSD, așa cum s-a dovedit, este deschis reformei în toate domeniile economico-sociale și, în mod special, în cel al administrației publice. Da, dorim să realizăm o reformă, care să aibă în centrul atenției și o administrație în folosul cetățenilor, transparență și eficiența cheltuielilor banilor publici de către unitățile administrativ-teritoriale. Modul mai clar că ceea ce susțin se bazează pe fapte reale este că de la începutul guvernării s-au emis peste 22 de legi importante, din care amintesc: Legea nr. 10/2001, Legea nr. 90/2001, Legea nr. 215 și peste 21 de ordonanțe și hotărâri de Guvern, care au trebuit să repare ce s-a mai putut repara din haosul moral, intelectual și, nu în ultimul rând, economic în care ați adus țara în cei 4 ani de guvernare. Și toate aceste acte normative, numai în domeniul administrației.

Că acest Guvern lucrează pe baza unor principii clar stabilite, se observă și în domeniul administrației un mod de a gândi unitar cu cerințele legislației europene. Acestea sunt adevăratele lucruri care vă supără, stimați colegi de la PD și PNL! Vă dați seama că mergem pe un drum clar și bun, pe care dumneavoastră, în 4ani, nici măcar nu ați reușit să-l aflați, dar-mi-te să-l și construiți!

Am aici Raportul Comisiei Europene privind progresele înregistrate de România în procesul de aderare la Uniunea Europeană în anul 2001. Cred că majoritatea semnatarilor moțiunii nici n-au auzit de el! Că, dacă, măcar îl vedeau, își dădeau seama de modul școlăresc în care au fundamentat această moțiune. Are 18 puncte, printre care am să rezum, să vă citesc clar, câteva puncte, numai.

Ce spunea acest raport: "După alegeri, au fost realizate reforme care au îmbunătățit funcționarea Guvernului, cooperarea interinstituțională a crescut, ca și capacitatea instituțională de a elabora politici". Deci, după alegerile din 2000, nu cumva să credeți că din 1996!

"De la instalarea sa, la începutul anului, noul Guvern a realizat o restructurare de amploare a Executivului, în vederea eficientializării activității acestuia. Fostele agenții guvernamentale au fost subordonate ministerelor; anterior, multe dintre ele au fost considerate organisme independente. Prin aducerea agențiilor mai aproape de structurile de guvernământ, s-a îmbunătățit coeziunea administrației.

În septembrie 2001, Guvernul României a adoptat pentru prima dată Strategia pentru accelerarea reformei administrației publice și Strategia pentru informatizarea administrației publice. A fost înființat un consiliu interministerial. Oricum, aceste dezvoltări constituie importanți pași înainte și ar trebui să reprezinte fundamentul progresului ulterior.

Și, nu în ultimul caz, se spune în finalul acestui document, criteriile politice și economice sunt, de asemenea, abordate, cum este cazul reformei administrației publice. Problemele ridicate în raportul anterior și în parteneriatul de aderare sunt sistematic acoperite, iar angajamentele asumate sunt, în general, consistente și în concordanță cu alte obligații asumate de România."

Așa suntem percepuți după un an de guvernare de către experții europeni, stimați colegi! Am un astfel de raport și din anul 2000, când se terminau cei 4 ani de dezastru. Celor interesați, le pun la dispoziție, ca să își dea seama cât de ridicoli au fost când au semnat această moțiune.

Iată doar câteva din elementele care duc la concluzia că această moțiune nu poate fi acceptată. Și ar fi bine, așa cum am arătat la început, să încercați, stimați colegi de la PD și PNL, să vă canalizați energiile spre obiective mult mai apropiate de nevoile, într-adevăr mari, ale acestei națiuni și, în acest momente, să facem un front comun, măcar acum, în ceasul al doisprezecelea, pentru integrarea în NATO și Uniunea Europeană. Vă mulțumesc. (Aplauze ale deputaților PSD.)

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Liviu Bara, ați vorbit 11 minute.

Are cuvântul domnul deputat Damian Brudașca, din partea Grupului PRM.

Domnul Damian Brudașca:

Doamnelor și domnilor,

În decembrie 2000, o dată cu formarea noului Guvern prezidat de domnul Adrian Năstase, în România s-au creat premisele unei adevărate restaurații, nu doar politice, ci în primul rând a corupției. Uitând sancțiunea dură aplicată de electorat la alegerile din 1996, PDSR și noii săi aliați, UDMR, și-au reluat vechile metehne, între care corupția, sfidarea și încălcarea sistematică a legilor, întronarea domniei bunului plac, protejarea rău-făcătorilor provenind din rândurile membrilor sau simpatizanților politici sunt extrem de frecvent întâlnite.

Partidele politice parlamentare aflate în opoziție, acționând în numele și interesul nu doar al electoratului propriu, ci al întregii țări, trădată cu cinism pentru a doua oară de PDSR, au încercat și încearcă, inclusiv prin moțiunea simplă pe care o dezbatem azi, să atragă atenția puterii asupra acelei realități social-economice grave aflate sub grosul strat de pudră aplicat de maeștri diversiunii și minciuni dirijați de ministrul Dâncu, asupra realității pe care o exprimă strigătul de disperare al majorității populației. Dar, ca de fiecare dată, semeți și aproape disprețuitori, reprezentanții Puterii resping, nu realitatea, ci dreptul nostru, al Opoziției, de a rosti adevărul, de a protesta împotriva acestei drame, dăruite României de PSD-UDMR și Guvernul Năstase.

Până și o serie de oficiali străini, diplomați acreditați la București sau lideri ai unor organisme internaționale au sesizat ceea ce oamenii domnului Adrian Năstase refuză cu obstinație să recunoască, să admită sau să înțeleagă.

Semnatarii actualei moțiuni simple atrag atenția asupra unui fenomen: corupția în administrația publică locală, de care, trebuie să reucoaștem, nu sunt total nevinovați, dar care riscă, în scurt timp, să împingă definitiv țara în haos și să compromită fără ieșire șansele României de a se integra în structurile europene și euroatlantice. În loc să se arate cât de puțin îngrijorat de un asemenea fenomen sau de efectele sale devastatoare, Guvernul Năstase încearcă să ascundă gunoiul sub covor, așa cum face și azi, și se întreabă mirat (dar e o mirare mimată și falsă) de unde vine mirosul pestilențial, care nu scaă, din păcate pentru el, nici măcar cancelariilor străine.

După cum în mod clar și răspicat se subliniază în textul acestei moțiuni, oficialii Puterii resping ideea ce corupție atunci când se referă la ea însăși, arătând doar spre regimul anterior și el remarcat, cum spuneam, de altfel, prin triste performanțe la acest capitol. Mai mult, s-a ajuns – fapt neîntâlnit în nici o țară civilizată și democratică european㠖 ca guvernarea PSD-UDMR, în stilul duplicitar recunoscut, deși tratează legile cu dispreț și se consideră bune doar pentru eventuala pedepsire a altora, să depună eforturi de protejare a intereselor de tip mafiot ale "baronilor" PSD-UDMR, prin adoptarea în regim de urgență de legi acoperitoare. Ilustrăm cele de mai sus cu exemplul atitudinii Puterii față de Legea nr. 215/2001, de Ordonanța de urgență nr. 15/2002 și de celelalte acte normative, tratate în primul rând de ministrul Octav Cozmâncă drept un neînsemnat și banal petic de hârtie.

În materie de admistrație publică, în România, legile nu le adoptată Parlamentul, cum am fi tentați să credem, ci le emană personal domnul ministru Cozmâncă. Dânsul este cel care, ca să salveze și să ascundă cu grijă abuzurile și ilegalitățile comise de aleșii locali ai PSD-UDMR, dă legilor în vigoare doar interpretările ce-i convin lui și partidului pe care îl reprezintă. Iar atunci când mass-media și opoziția protestează față de asemenea samavolnicii de tip Ev Mediu, domnul ministru Octav Cozmâncă adoptată peste noapte hotărâri și ordonanțe care să-i pună la adăpost pe cei vizați.

Corupția din administrația publică locală, fenomen pe care PRM nu-l contestă, este posibilă și datorită pesedizării în proporție de aproape sută la sută a personalului din instituțiile acesteia. După anul 2000, în cadrul procesului de restaurație despre care vorbeam, au revenit în funcțiile deținute anterior în prmării sau prefecturi sau chiar au fost promovate o serie de persoane arhicunoscute pentru ilegalitățile și abuzurile comise înainte de 1996.

Încălcând prevederile Legii funcționarului public, noii guvernanți au preferat competenței, experienței sau probității morale atașamentul și slujirea obedientă a intereselor de partid. Așa ne explicăm doar cum s-a reușit transformarea, în aproape toată țara, a administrației publice locale într-o autentică junglă periculoasă, care macină economia națională și subminează credibilitatea și imaginea României în lume.

Dar cui îi pasă? Înființând, după model comunist, un Minister al Propagandei, Guvernul Adrian Năstase nu a vizat depistarea și pedepsirea infractorilor, așa cum s-a afirmat chiar în intervențiile anterioare, ci recurgerea la arsenalul minciunii și diversiunii, pentru ascunderea faptelor. Așa-zisele "campanii anticorupție", în realitate, stinse înainte de a începe, lansate din când în când cu tam-tam-ul de rigoare de primul ministru, nu sunt decât praful aruncat în ochii celor ce ar mai putea crede că actuala Putere este capabilă să se angajeze cu sinceritate într-un asemenea proces de asanare morală.

Dacă există ceva demn de remarcat în această privință la actuala Putere, este unitatea de acțiune perfectă între organele centrale și cele județene. Prefecții Puterii PSD-UDMR, după modelul Năstase-Cozmâncă, se opun și ei aplicării legii, permițându-și aplicarea și interpretarea ei după cum o cer interesele de partid. Nu-mi lipsesc exemplele, dar mă limitez la județul meu și cred că prefectul de Cluj nu-și face nici el de rușine șefii ierarhici.

Corupția în administrația publică locală a atins asemenea cote alarmante și datorită presiunilor și șantajelor practicate de Putere împotriva reprezentanților Justiției, a promăvării sau menținerii în funcții de comandă în Poliția Română a sute de ofițeri corupți, scoși bazma curată de către ministrul Ioan Rus, implicați în afaceri dubioase cu lumea interlopă, așa cum este cazul colonelului Teodor Pop Pușcaș, de la comanda Poliției municipiului Cluj-Napoca.

S-a menționat în textul moțiunii cazul agamanilor și directorilor de regii, recompensați regește pentru atașamentul lor politic cu salarii care constituie o sfidare a sărăciei și privațiunilor celor mulți. Remarcăm și la acest capitol intervențiile palide, anemice și neconvingătoare ale domnului prim-ministru. Dar probabil i s-a atras atenția că o parte însemnată a acestor salarii se întorc în pușculița de partid, pentru ca, înaintea viitoarelor alegeri, din aceste surse să se poată iniția acțiuni populiste, care să-i facă pe români să uite și să ierte suferințele și umilințele asigurate de social-democrația originală a cuplului Iliescu-Năstase.

Nu pot să nu afirm că la capitolul corupție, administrația publică locală din județul Cluj nu se luptă pentru un loc fruntaș. Între cei aflați la timonă este domnul Liviu Medrea, actualmente vicepreședinte al consiliului județean, figură dubioasă a conducerii Filialei Cluj a PSD. El a făcut să dispară fără urmă circa 51 de miliarde de lei, alocați de Guvern pentru vopsirea frunzelor în verde la Ceanu Mare, în septembrie 2001, cu prilejul preconizatei vizite de atunci a cancelarului Schroeder. Tot domnul Liviu Medrea, beneficiind de conducerea prefecturii și a conducerii filialei județene a PSD, alocă sute de milioane de lei pentru proiecte hilare, face să dispară însemnate fonduri pentru lucrările edilitare sau se amestecă (oare, chiar dezinteresat?) la repartizarea banilor până la nivelul satelor, pentru a-și putea mulțumi colaboratorii personali și cilientela politică.

Dar Liviu Medrea este doar o rotiță meschină în angrenajul murdar al corupției patronate de actuala Putere. Alături de Liviu Medrea, atât în județul Cluj, cât și în celelalte județe ale țării, acționează netulburați, siguri pe ei, agresivi chiar, atâția și atâția aleși locali ai PSD-UDMR, puși pe rapidă căpătuială, pe acumularea unor averi care îi fac deja să roșească pe marii bogătași ai Occidentului.

Cum spuneam, domnul Adrian Năstase, când simte că limbajul său pretins pro sau filoeuropean nu mai face impresia scontată, sfătuit de consilieri de imagine ca ministrul Vasile Dâncu, visează la cruciade împotriva corupției. Dar constată uimitor de repede că soldații lui sunt adânc înregimentați tocmai în rândurile armatei corupției, stimulați de zâmbetul cald și încurajator al domnului ministru Octav Cozmâncă.

Iată de ce noi, deputații Partidului România Mare, credem că se impune demiterea în regim de urgență a ministrului Octav Cozmâncă, a secretarului de stat Ionel Fleșariu, precum și a tuturor prefecților care au refuzat și refuză să aplice prevederile Legii nr.205/2001 și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr.5/2002. Menținerea lor în funcție este nocivă pentru starea de sănătate, moralitatea și normalitatea societății românești, un semn de necontestat că, în România, corupția în administrația publică locală este o politică oficială și este patronată nemijlocit și direct de Guvernul PSD-UDMR.

Mulțumesc.

(Aplauze din partea deputaților din Opoziție.)

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Ioan Oltean, din partea Partidului Democrat.

Ați vorbit 12 minute, domnule Damian Brudașca, în numele Grupului parlamentar al PRM-ului.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor colegi,

Trebuie să recunosc chiar de la început că pregătirea ideologică a domnului ministru Cozmâncă este excelentă, ceea ce a creat o bază puternică de interpretare a legislației actuale, în sensul în care clientela politică va putea și poate să-și mențină actualele avantaje din acte normative care au fost adoptate.

Moțiunea de astăzi, domnilor colegi, vine să facă dovada evidentă că actualul Guvern întreține și cultivă corupția în domeniul administrației publice, să facă dovada discrepanței uriașe între vorbe și fapte, între promisiuni și realitate.

Imediat după alegere, Guvernul Năstase a fost preocupat de a instituționaliza și a legaliza corupția în domeniul administrației publice. Cum a reușit acest lucru, am arătat în moțiune. De ce a făcut-o, vom dovedi acum.

"Nu ne aflăm la guvernare pentru a ne servi interesele personale. Nu ne aflăm la guvernare pentru un salariu mai bun, pentru o mașină mai nouă sau pentru un cont mai gras. Nu ne aflăm aici pentru a ne îmbogăți. Dar unii dintre noi se pare că nu au înțeles acest lucru", spunea președintele Partidului Social Democrat Adrian Năstase la ședința Comitetului Executiv Central din 6 februarie 2002.

Așa este, domnule prim-ministru. Mulți membri ai partidului dumneavoastră nu au înțeles acest lucru și, printre aceștia, vă numărați în primul rând chiar dumneavoastră și ministrul Administrației Publice, domnul Octav Cozmâncă. Pentru că numai așa se explică faptul că ați amânat în mod abuziv aplicarea art.30 din Legea nr.215/2001, precum și scoaterea de sub incidența Ordonanței nr.5/2002 a societăților comerciale de sub autoritatea consiliilor județene și a consiliilor locale.

Îmi permit să citez din adresa nr.488 a Ministerului Administrației Publice, care spune că "Prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.5/2002 nu se aplică în cazul societăților comerciale înființate de consiliul local și de consiliul județean. În asemenea cazuri, se aplică prevederile legale privitoare la incompatibilități: art.15 din Legea nr.69, art.30 și 152 din Legea nr.215."

Domnule ministru,

Art.157 din Legea nr.215 spune în alin.2: "Pe această dată se abrogă Legea administrației publice locale nr.69/1991", iar dumneavoastră faceți trimitere la aplicarea unor articole din această lege.

De asemenea, domnule ministru, dumneavoastră vă permiteți să interpretați în mod abuziv Ordonanța Guvernului nr.5. Unde scrie "numai societățile comerciale cu capital privat"? Vă citez din alin.1 al art.1 din Ordonanța Guvernului nr.5: "Societățile comerciale în care aleșii locali sau managerii...", și textul curge. Unde legea nu distinge, nici dumneavoastră nu puteți distinge. Iată, deci, interpretări abuzive ale unor acte normative care nu fac decât să încurajeze corupția în domeniul respectiv.

Spuneați, domnule prim-ministru, că nu sunt bani pentru reformă în sistemul de învățământ, pentru sănătate, pentru majorarea pensiilor. Iată că, după ce v-am oferit săptămâna trecută două surse de finanțare la îndemâna dumneavoastr㠖 RAFO Onești și Societatea Națională a Tutunului Românesc, vă mai oferim astăzi alte surse – indemnizațiile lunare ale consilierilor PSD, membri în consiliile de administrație și adunările generale ale societăților comerciale și regiilor autonome de sub autoritatea consiliilor locale și a consiliilor județene, precum și salariile exorbitante ale directorilor acestor regii și societăți comerciale.

Sunt, domnilor guvernanți, numai sub autoritatea consiliilor județene aproximativ 60 de societăți comerciale și 40 de regii autonome și sub autoritatea municipiilor reședință de județ aproximativ 80 de societăți și 35 de regii autonome. Salariile acestor directori și indemnizațiile consilierilor PSD, încasate ilegal, înseamnă multe miliarde economisite.

Atunci când Partidul Democrat cerea premierului Năstase scoaterea celor aproape 600 de consilieri locali din consiliile de administrație și adunările generale, acesta aprecia respectiva inițiativă ca fiind o diversiune de cea mai joasă speță. Îi voi dovedi premierului, astăzi, cât adevăr a avut atunci când a spus: "Demnitarul public, fie ales, fie numit, este plătit să protejeze interesele cetățeanului. În momentul în care interesele personale ale alesului local se intersectează cu cele publice, rolul său își pierde din conținut, iar actul politic devine corupție, sau că cei pentru care o funcție înseamnă să cheltuiască bani de la buget au greșit partidul."

Domnule prim-ministru,

Se pare că dumneavoastră ați greșit făcând asemenea afirmații, și voi dovedi acest lucru.

Iată, domnilor colegi, ce ne spune președintele Consiliului județean Dâmbovița: "În subordinea consiliului județean se află două societăți comerciale – Societatea Comercială "Lucrări și drumuri" și Societatea Comercială "Parc industrial". În Consiliul de administrație și în Adunarea generală a acționarilor există trei consilieri județeni membri ai Partidului Social Democrat. În Adunarea generală a acționarilor există un consilier județean membru al Partidului Social Democrat. Salariul brut al managerului este de 25.000.000 de lei. La S.C. "Lucrări, drumuri și poduri Dâmbovița", Adunarea generală a acționarilor este formată din trei membri cu o indemnizație lunară de 6.250.000 de lei, iar Consiliul de administrație este format din patru membri cu o indemnizație de 5.000.000 de lei.

Consiliul județean Giurgiu ne precizează că sub autoritatea lui sunt două consilii de administrație. În Adunarea generală și în Consiliul de administrație sunt patru consilieri județeni – trei PSD și unul PUR. Pentru membrii Adunării generale și Consiliului de administrație, indemnizația este de 20% din salariul de bază al conducătorului societății.

Domnul Ioan Mircea Pașcu (din sală):

Dar când ați fost la guvernare nu ați știut?

Domnul Ioan Oltean:

Consiliul județean Dolj precizează că în subordinea consiliului județean există Societatea Comercială "Drumuri și poduri" și Regia Autonomă "Aeroportul Craiova". Precizează că salariul directorului este de 25.000.000 de lei și că toți membrii din Consiliul de administrație - AGA primesc o indemnizație de 20% din salariul directorului general.

Primăria municipiului Iași precizează că sub autoritatea sa există două regii și trei societăți comerciale și că sunt 24 de consilieri locali membri în Consiliul de administrație – AGA, și că pentru fiecare se plătește o indemnizație lunară de 20% din salariul directorului, și că pentru directori au fost alocate 100.000 de milioane de lei.

Primăria municipiului Călărași ne precizează că sub autoritatea sa există două societăți comerciale. Din consiliile de administrație fac parte opt consilieri membri ai PSD și un director la S.C. TERMO S.A., de asemenea consilier PSD. La ambele societăți, procentul alocat pentru indemnizația membrilor consiliilor de administrație este de 20% din salariul directorilor.

La primăria municipiului Târgoviște ni se precizează că există o regie și două societăți comerciale, că la S.C. Termica și la S.C. Transport, în consiliile de administrație sunt 12 consilieri municipali, că șapte consilieri de la S.C. Termica primesc în fiecare lună 3,5 milioane indemnizație, ceea ce înseamnă 294 de milioane pe an, iar la S.C. Transport public există cinci consilieri cu 3,5 milioane pe lună, ceea ce înseamnă 210 milioane pe an.

(Voci din Grupul parlamentar al PSD: "Și consilierii PD cât iau?")

La primăria municipiului Craiova există patru regii autonome de interes local. Consiliile de administrație sunt formate, stimați colegi, din nouă membri, respectiv directorul unității, care este președintele, și opt consilieri municipali. Ponderea sumelor alocate pentru consilierii municipali care sunt membri ai consiliilor de administrație sunt: la Regia Autonomă de administrație 537 de milioane, la Regia de termoficare 597 de milioane, la Regia de transport 600 de milioane, iar la Regia de apă 537 de milioane.

Vă întreb, domnilor colegi: câte pensii s-ar putea plăti din acești bani?

Domnul Ioan Mircea Pașcu (din sală):

Dar când erați la Putere, nu v-ați întrebat?

Domnul Ioan Oltean:

Cu cât s-ar putea mări salariul de referință al cadrelor didactice dacă acești bani ar fi corect dirijați, și nu spre buzunarele clientelei politice ale actuale Puteri?

Și putem continua, domnilor colegi, spre divertismentul dumneavoastră, pentru că sunt acte semnate de către membri marcanți ai PDSR-ului, nu sunt încropite de către mine.

La primăria municipiului Timișoara există trei regii autonome și cinci societăți comerciale. Cu excepția celor trei consilieri municipali reprezentând Partidul Democrat, toți cei 28 de consilieri fac parte din consiliile de administrație. Salariul conducătorului este de 24.000.000, iar indemnizația este de 22%. Sigur, ce este important? Este o întrebare foarte bună. Este important, domnilor colegi, că toți acești consilieri care sunt de ordinul sutelor, toți acești directori de regii autonome și de societăți comerciale încasează ilegal multe, multe miliarde de lei, bani care ar putea să fie folosiți în alte domenii, numai că, printr-o interpretare abuzivă a actelor normative în vigoare, actuala Putere nu acceptă ca legea să fie aplicată, iar banul public să fie utilizat corect.

(Voci din Grupul parlamentar al PSD: "Și când era Berceanu ministru?")

Sunt absolut convins că nu vă place ceea ce vă spun, pentru că vă citez din actele semnate de către colegii dumneavoastră.

(Voci din Grupul parlamentar al PSD: "Ba ne place, pentru că vorbiți de voi.")

Vă place, pentru că vă sunt dragi ilegalitățile. Foarte bine, atunci. Dacă vă sunt dragi ilegalitățile, votați împotriva moțiunii și mențineți această stare de fapt și de drept, spre satisfacția unanimă a tuturor consilierilor locali ai PSD-ului.

În orice caz, oamenii de bună-credință, și sunt în această sală mulți oameni de bună-credință, sper să realizeze ilegalitățile săvârșite de actuala Putere și să voteze pentru actuala moțiune.

În orice caz, moțiunea nu face decât să scoată în evidență, domnilor colegi, vă place sau nu vă place, ilegalitățile pe care dumneavoastră le cultivați, le întrețineți în mod direct.

Vă mulțumesc.

(Aplauze din partea Grupului parlamentar al PD.)

Voci din partea Grupului parlamentar al PSD:

De Berceanu nu ați spus nimic!

Domnul Valer Dorneanu:

Ați vorbit 11 minute, epuizând timpul Partidului Democrat.

Are cuvântul domnul Victor Dobre, din partea Partidului Național Liberal.

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Prezenta moțiune simplă introdusă de 53 de deputați, printre care și membrii Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, pleacă în primul rând de la o incredibilă bâlbâială a Guvernului și a Majorității parlamentare, însoțită de o serie întreagă de declarații contradictorii.

Să prezentăm succint istoricul acestei atitudini șovăitoare și contradictorii a Guvernului, a Ministerului Administrației Publice și a Grupului majoritar PSD. Astfel, Legea administrației publice locale, adoptată de Parlamentul României și promulgată de la sfârșitul lunii aprilie 2001, prevede la art.30 alin.1 lit.c): "Calitatea de consilier este incompatibilă cu funcția de manager sau membru al consiliilor de administrație, al regiilor autonome ori de conducător al societăților comerciale înființate de consiliile locale sau de consiliile județene."

Deși legea este promulgată și, constituțional, trebuie aplicată și respectată, atât domnul prim-ministru al Guvernului României, precum și domnul ministru al Administrației Publice Locale precizează că această categorie de incompatibilități nu este aplicabilă decât din anul 2004.

La solicitarea Opoziției de a motiva această precizare și interpretare, în opinia noastră, eronată a legii, conducătorii PSD deplâng situația dificilă a celor care, la momentul în care au candidat, nu știau că vor ajunge într-o situație de incompatibilitate.

Credem, doamnelor și domnilor, că a alege între calitatea de consilier într-un oraș sau municipiu și cea de membru al AGA sau CA a unui agent economic de interes local nu este în mod evident o dilemă existențială, ci doar o chestiune de respectare cu strictețe a unei prevederi legale, conform jurământului prestat în calitate de ales local.

Dar să revenim la istoricul acestei dezbateri. La sfârșitul anului 2001, colegii membri ai Grupului parlamentar PD, cu sprijinul PNL, depun o inițiativă legislativă prin care cer imperativ respectarea prevederilor Legii nr.215/2001 încă din acest mandat și aplicarea incompatibilităților de la art.30 și consilierilor județeni, lucru care, în mod ciudat, a scăpat prevederilor legii.

Dacă cu a doua solicitare membrii Grupului parlamentar majoritar sunt de acord, prima solicitare este respinsă, motivându-se că incompatibilitățile vor fi reglementate la Legea statutului aleșilor locali, în sensul celor solicitate de Opoziție. Ulterior, are loc demiterea intempestivă și, se pare, fără respectarea tuturor prevederilor legale a Consiliului general al capitalei și emiterea în consecință de către Guvern a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.5/2002 privind instituirea unor interdicții pentru aleșii locali și funcționarii publici. Această ordonanță precizează la art.1 alin.1: "Societățile comerciale la care aleșii locali sunt cenzori, membri în Consiliul de administrație nu pot încheia contracte comerciale de prestări servicii, de executare de lucrări sau de furnizare de bunuri cu autoritățile administrației publice locale din care fac parte aleșii locali menționați, cu regiile autonome de interes local aflate sub autoritatea consiliului respectiv sau cu societățile comerciale înființate de consiliile locale ori de consiliile județene."

Deși textul explică clar situația de incompatibilitate, Ministerul Administrației Publice iarăși își permite să interpreteze un text de lege, explicând complet nefondat că acest text nu se aplică regiilor și societăților de interes local.

Mai mult, deși se angajaseră să reglementeze toate aceste aspecte în proiectul Legii statutului aleșilor locali, majoritatea PSD respinge din nou amendamentele reprezentanților PNL și PD în ședința comună a Comisiilor juridice și de administrație publică ale Camerei Deputaților.

Și ca haosul să fie complet, la câteva zile, într-o luare de poziție publică, domnul ministru al Administrației Publice își declară dezacordul privind posibilitatea consilierilor locali de a fi membri în CA sau AGA la agenții economici de interes local.

Acest incredibil șir de afirmații ezitante și contradictorii ale guvernanților, precum și ai reprezentanților lor în Parlament, nu poate avea decât o singură explicație: presiunea aleșilor locali și ale grupurilor de interese din jurul structurilor locale de putere dominate într-o proporție covârșitoare de reprezentanții PSD.

Doamnelor și domnilor,

A avea simultan calitatea de consilier local și membru AGA sau CA al agenților economici de interes local este ilegal și imoral, din următoarele considerente: nu poți conduce și controla în același timp, nu poți alege și să fii ales în același timp, nu poți decide asupra banilor publici fiind în același timp un beneficiar direct al acestor bani. Or, astăzi, când Guvernul Năstase luptă din greu cu corupția la toate nivelurile, prin votul lor, ca incompatibilitățile din consiliile locale și județene să se aplice din anul 2004, deputații PSD, practic, amână începerea luptei pentru 2004.

Din aceste considerente, Grupul parlamentar al PNL va vota prezenta moțiune și, așa cum se spune mai nou, pentru ca să dăm un mesaj clar că sprijinim lupta Guvernului contra corupției, vă sfătuim, stimați colegi din Majoritate, să votați alături de noi, sprijinind și dumneavoastră Cabinetul.

Vă mulțumesc.

(Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PNL și PD.)

Domnul Valer Dorneanu:

Ați consumat 6 minute din cele 10 la care aveați dreptul.

Urmează domnul deputat Marton Arpad, din partea UDMR-ului.

Domnul Árpád-Francisc Márton:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

"Corupția în administrația publică" Iată un titlu de moțiune care promite, respectiv care merită toată atenția. În ipostaza în care ar releva adevăratele cauze și ar propune soluții viabile, ar putea fi susținută, chiar votată de grupul nostru parlamentar. Numai că, din păcate, de această dată, nu este cazul.

În primul rând, corupția, ca fenomen, trebuie să fie tratată în integralitatea ei, adică cea din administrație în general. Altfel, cineva ar putea crede că numai la nivelul administrației locale s-ar regăsi, ceea ce, din păcate, nu este adevărat. Totodată, cauzele ei sunt la toate nivelurile aceleași: rolul prea mare pe care îl are în viața noastră cotidiană administrația, hiperbirocratizarea tuturor domeniilor de activitate. din păcate, în ultimii ani, legile pe care le-am votat în acest Parlament, în loc să scadă, au crescut această birocrație. Toate acestea sunt completate cu un salariu mizer în administrație și o mentalitate neeradicată încă, care vine din epoca comunismului. Iată, deci, cauza esențială a corupției, pe care o putem elimina printr-un demers legislativ consecvent, căci acesta este, printre altele, rolul nostru.

În al doilea rând, această problemă nu este numai a unui singur partid. Cine susține așa ceva nu spune adevărul sau, cel puțin, nu spune tot adevărul. Or, în această problemă nu este loc pentru jumătăți de adevăr.

Din păcate, fenomenul a existat în timpul tuturor guvernărilor. Mai toate partidele au avut în rândul lor persoane – multe, puține – care au îndeplinit sau îndeplinesc rol de conducere la nivel local sau județean fiind corupte, tolerând corupția sau incapabili să elimine din activitatea acelei instituții corupția. Aceste persoane au fost alese pe listele noastre, ale tuturor, sau au fost numite de foruri decizionale în care suntem prezenți. Propunerea noastră în această privință este ca, pe lângă un demers legislativ, să ne facem curat în primul rând fiecare în ograda proprie.

Trebuie să ne punem întrebarea: pe ce liste au fost aleși și cum de au putut fi propuse persoanele despre care moțiunea spune că au trecut la PSD, nu partid căruia nu i-au fost membri? Au fost toți aceștia independenți? Au fost dați afară din partid, constatându-se necinstea lor, sau au fost doar ademeniți? Și, atunci, se poate pune o altă întrebare justificată în continuare: oare partidul inițial nu are nici o vină? În al treilea rând, moțiunea denotă o concepție centralistă despre administrație, concepție care este tocmai una din cauzele generatoare ale corupției.

Nu, doamnelor și domnilor. Nu demiterea unui ministru ar putea avea rolul pe care și-l propune moțiunea, pentru că nu ar trebui să aibă Guvernul autoritate executivă numită - posibilitatea demiterii unor pesoane sau consilii alese prin vot universal și direct de către populație, chiar dacă astăzi există această posibilitate. În concepția noastră, doar alegătorii ar trebui să aibă în final acest drept, introducându-se, evident, mecanisme care, din păcate, la noi nu există.

În consecință, vom vota împotriva acestei moțiuni. Iar, în final, permiteți-mi să adresez un apel semnatarilor acesteia: nu devalorizați această instituție constituțională importantă prin depunerea unui mare număr de moțiuni de foarte multe ori necorespunzător argumentate, blocând, totodată, și procesul legislativ.

Vă mulțumesc.

(Aplauze din partea Grupulor parlamentare ale PSD și UDMR.)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, ați vorbit cinci minute.

Începem tura a doua. Domnul deputat Valeriu Ștefan Zgonea, din partea PSD-ului.

Aveți cuvântul.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Onorată asistență,

Salut distinșii deputați din Opoziție, semnatari ai moțiunii, pentru ideea deschisă a unei dezbateri pe tema administrației publice.

Strategia națională a acelor distinse partide – Liberal și Democrat – se bazează pe sintagma "Săptămâna și moțiunea, ca să-mi spun alocuțiunea", formulă devenită unică în încercarea de a stopa sistematic procesul legislativ din Camera Deputaților, total dezinteresați de preocupările și nevoile cetățenilor, vânători de apariții zilnice în presa scrisă și audiovizuală.

actuala moțiune este culmea demagogiei și nepriceperii. Într-un limbaj trivial, jignind pe toată lumea – de la aleși locali la manageri de societăți - într-o devălmășie de nedescris deseori, citind textul, m-am întrebat dacă nu cumva este o ciornă pentru un extemporal la școala românească despre limbajul impropriu dialogului parlamentar sau poate schița unei viitoare melodii a BUG Mafia. Le recomand următoarele cuvinte omise: mangleală, abureală, țeapă, mișto și așa mai departe. Astfel, textul devine excepțional, prin caracterul său suburban în cadrul luptei politice.

Dar să revenim la moțiunea săptămânii. Principala țintă a semnatarilor moțiunii este demiterea ministrului Administrației Publice Octav Cozmâncă. Argumentele noastre privind activitatea Guvernului, a Ministerului Administrației Publice, vin în sprijinul celuilalt taler al balanței. Guvernul României, respectiv Ministerul Administrației Publice, a reușit într-un interval de timp scurt să instituie cadrul juridic necesar eliminării neconcordanțelor și lipsurilor din sistemul administrației publice. Apariția Legii nr.215 a încheiat șirul bâlbâielilor legislative privind modificarea sau completarea Legii nr.69.

De altfel, ar trebui reamintit distinșilor noștri colegi din opoziție, până mai ieri miniștri în guvernarea 1996 – 2000, despre celebra Ordonanță nr.22/1997, apărută când ambii președinți ai partidelor semnatare ale moțiunii erau în Guvern, o rușine și o greșeală sancționată corespunzător de către Curtea Constituțională.

Ar trebui reamintit, domnilor deputați ai celor două partide, că Legea nr.215 a fost lăudată de Înaltul Comisar al Națiunilor Unite pentru Minorități, tocmai pentru caracterul său european, fiind recomandată ca model în alte țări europene.

Preocuparea celor două partide de a asigura un cadru de organizare a administrației publice centrale și locale, în precedenta guvernare, nu a existat. Despre concordanța cu Carta Europeană sau acquis-ul comunitar nici vorbă. Într-un an, în partea noastră a balanței, s-au așezat: Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a consiliilor locale, Legea serviciilor publice de gospodărire comunală, pachetul legislativ pentru demilitarizarea unor structuri și trecerea în subordinea comunităților locale, respectiv evidența persoanelor, pașapoartelor, serviciile pentru stări de urgență etc.

Raportul de țară pe anul 2001 menționează progresele României în Programul de aderare la Uniunea Europeană, tocmai în acest domeniu în care nu s-a făcut nimic în trecut.

Nemulțumirile populației, petițiile și cererile adresate distinșilor noștri colegi din cele două partide semnatare ale moțiunii, cât și colegilor acestora de partid, în fosta legislatură, au fost găsite, de actuala administrație locală și centrală, la preluarea puterii.

Din respect față de cetățean, respectând principiul administrația în sus a cetățeanului, și nu invers, Guvernul Năstase a emis Ordonanța nr.33 privind activitatea de eliberare a certificatelor și adeverințelor de către autoritățile publice centrale și locale, dar și Ordonanța nr.27 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor.

Este pentru prima dată, după 1989, când administrația centrală și locală este obligată, într-un termen, să răspundă la cererile cetățenilor.

În procesul de descentralizare a serviciilor publice, legislația a fost concepută clar și fără echivoc, conform principiilor europene, în această legislatură. Din acest punct de vedere, nu există sistem comparativ între activitatea distinselor partide semnatare ale moțiunii și Partidul Social Democrat. Le reamintim, de altfel, că, în oferta electorală din 2000, am fost singurul partid care am inclus un capitol privind reforma în administrația publică.

Reforma în administrația publică are ca scop și eliminarea disprețului și indiferenței față de cetățean, tratament aplicat de fosta guvernare, din care amintim că au făcut parte și partidele semnatare ale moțiunii.

Reforma înseamnă și depistarea și eliminarea actelor de corupție, prin instituirea unui cadru juridic bine conturat, iar dacă ar fi vorba să vorbim despre corupție, atunci sintagma "hoții strigă hoții" se aplică și în cazul partidelor semnatare ale moțiunii.

În anul 2001, 20 de aleși locali au fost sub lupa organelor de anchetă, 17 fiind trimiși în cercetare, și, în acest caz, balanța înclinând în cazul semnatarilor moțiunii: 12 la 5.

Câteva exemple privind cazurile de corupție din administrația publică locală înregistrate în 2000: Botoșani – Simionovici Alexandru, fost prefect PNȚCD, condamnat pentru luare de mită; Brăila – Mircea Ion, primar PNL, în cercetare la Parchet pentru abuz în serviciu contra intereselor publice; Dolj – Toie Dumitru și Ilie Dumitru, primari PD, în cercetare la Parchet pentru abuz în serviciu contra intereselor publice. De altfel, în acest județ, un alt primar PD din comuna Predești, Stanciu Sărăcin, a fost arestat pentru luare de mită. Mehedinți – Marian Mihai, viceprimar PD acuzat de luare de mită. Sibiu – Dobreanu Mircea, primar PD, acuzat de luare de mită și trimis în judecată. Hunedoara – Mircea Munteanu, primar al municipiului Deva, membru PNL, aflat în cercetarea Poliției pentru abuz în serviciu contra intereselor publice și fals intelectual. Motivul: Curtea de Conturi a sesizat, în septembrie 2001, comiterea unor ilegalități în vânzarea unui imobil aparținând domeniului public către SC Condor SA, în urma căreia Consiliul local al municipiului Deva a fost prejudiciat cu aproximativ 5,5 miliarde lei. De altfel, în 2001, Curtea de Conturi a constatat 19 abateri de natură financiară săvârșite de către semnatarul Primăriei din municipiul Deva, primarul Partidului Național Liberal. Ca urmare a acestor fapte infracționale, Curtea de Conturi a dispus punerea sub sechestru a bunurilor mobile sau imobile ale primarului.

Și un ultim argument proguvernarea Năstase: este greu de înțeles cum semnatarii moțiunii nu au putut să înțeleagă crearea unui parteneriat și a unei comunicări reale între administrația centrală și locală.

Celebra videoconferință săptămânală reprezintă o formă concretă a dialogului, a transparenței și a transmiterii operative a deciziilor adoptate de către Guvern, a eliminării neconcordanțelor, a urgentării rezolvării unor probleme apărute în teritoriu și care sunt și de competența administrației centrale.

Stimați colegi,

Acestea sunt câteva argumente în favoarea actualei guvernări și a unui Minister Public tratat ca atare, în comparație cu un fost departament rămas în istorie ca inițiator al celebrei Ordonanțe nr.22 și ca factor de dezechilibru în dezvoltarea administrației publice locale și centrale. Între cele două guverne nu a existat și nu există un sistem comparativ pe ideea de administrație publică centrală și locală.

Aș fi dorit să fi văzut o argumentație a distinșilor noștri semnatari ai moțiunii de genul: "noi am realizat Legea X, conform Cartei europene și a recomandărilor consiliilor puterii regionale și locale și dumneavoastră ați modificat-o" sau orice argument comparativ. Dar acest lucru nu există și, atunci, revin la ideea că această moțiune este realizată doar ca element perturbator al activității parlamentare.

Regret și sunt profund dezamăgit că distinși profesioniști și respectați colegi, ca domnul deputat Coifan, domnul deputat Cârstoiu sau domnul deputat Oltean, au semnat un document care, într-un limbaj suburban, abordează false probleme.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat din Camera Deputaților este împotriva acestei moțiuni și nu susține nici măcar ideea demiterii ministrului administrației publice, Octav Cozmâncă.

Vă mulțumesc. (Aplauze în Grupul PSD)

Domnul Valer Dorneanu:

Ați vorbit 10 minute, stimate coleg.

Urmează, din partea Grupului PRM, domnul Gheorghe Dinu.

Domnul Gheorghe Dinu:

Stimate domnule președinte al Camerei Deputaților,

Stimați domni miniștri,

Stimați colegi deputați,

Onorați reprezentanți ai presei,

Dezbatem astăzi moțiunea simplă "Corupția în administrația publică locală", inițiată de 29 de deputați ai Partidului Democrat și 24 de deputați ai Partidului Național Liberal.

La simpla lecturare a acestei moțiuni, iei cunoștință cu "întreaga luptă" împotriva corupției în administrația publică locală, de către actualul partid de guvernământ, imediat după preluarea puterii de către acesta, începând cu Programul de guvernare votat de toate partidele parlamentare, cu excepția PRM, continuând cu Legea nr.215, Legea administrației publice locale, și ea votată de toate partidele, mai puțin PRM, și culminând cu O.G. nr.5/2002, mai exact în ianuarie, privitoare la interdicțiile pentru aleșii locali și funcționarii publici, dar, care, cu precizările ulterioare făcute de Ministerul Administrației Publice, transmise în teritoriu, și anume că O.G. nr.5/2002 nu se aplică societăților comerciale înființate de consiliul local sau județean, ne conduc la anecdotele cu "rămâne cum am stabilit" sau "rămâne ca în tren". Ba, mai mult, ca membru în Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, am fost de față la respingerea, în cadrul comisiei, a unor completări ale Legii nr.215, la articole privitoare la incompatibilități, inițiate de câțiva deputați PD, de către reprezentanți ai PSD, UDMR și de câțiva deputați ai minorităților, cum spuneam, prin care se cerea, fără echivoc, aplicarea incompatibilităților prevăzute de Legea nr.215, imediat, și nu începând cu anul 2004. Respingerea acestei inițiative în comisie avea loc exact când fruntașii PSD aveau întâlnirea cea de taină de la Sinaia, unde puneau la punct strategia de luptă împotriva corupției.

Dacă toate incriminările aduse de semnatarii moțiunii la adresa puterii, noi, cei de la PRM, le considerăm juste, reflectând o realitate tristă în administrația locală, noi nefiind niciodată la guvernare, spre a introduce legi care să curme din rădăcină acest flagel, nu putem să nu le aducem aminte, celor două partide semnatare ale moțiunii, următoarele:

1) prin semnăturile, și ale foștilor miniștri Traian Băsescu, respectiv Valeriu Stoica, actualii șefi ai celor două partide, a fost concepută O.G. nr.49/1999 a Guvernului Radu Vasile, care a desființat consiliile de administrație și AGA, lăsând regiile și societățile comerciale de interes local sau național la discreția unui administrator unic, cu salariu astronomic, mergând până la 150 – 200 de milioane lei lunar și cu un raport între salariul minim de regie sau societate de la 6 până la 8, cât era până atunci, la 1 la 50 până la 100 la 1.

Sunt obligat să menționez că, în urma desfășurării concursurilor de selectare a managerului unic, s-au încheiat contracte de administrație pe un interval de 4 ani, contracte care, într-un stat de drept, își produc efectele indiferent de schimbarea opticii, după preluarea puterii de alt partid de guvernământ și care, iată, a generat numeroase procese încă pe rol.

2)După preluarea puterii de către PSD, mai exact la 31 mai 2001, Guvernul Năstase emitea O.G. nr.79, care reînființa AGA și CA. Că reînființezi AGA și consiliul de administrație poate nu-i nimic rău, apreciem noi, fiindcă, în toată lumea civilizată, nu poți lăsa, la discreția unui singur om, soarta unei societăți sau regii cu mii sau sute de mii de angajați, cum sunt societățile sau regiile de interes național. Dar să nu modifici o stupizenie din Legea nr.15/1990, prin care CA sau AGA stabilește indemnizația sau salariul managerului general, iar membrii CA sau AGA primesc o indemnizație lunară de până la 20% din salariul managerului general, mi se pare de-a dreptul imoral și, de aici, interesul conjugat. Noi, membri CA sau AGA, stabilim leafa cât mai mare pentru manageri, ca, prin aplicarea procentului de 20%, să avem, și noi, indemnizația cât mai mare! Asta dovedește că toate partidele care s-au succedat la putere, indiferent că s-au numit PDSR, PD, PNL, UDMR, nu au urmărit decât satisfacerea intereselor propriei clientele politice.

Deschid o paranteză: am informații că, prin consiliile de administrație și AGA, la regii și societăți comerciale, s-au propus, spre a nu bate chiar la ochi, odrasle ale potentaților și care confundă BVC-ul, balanța de venituri și cheltuieli, cu PVC-ul, policlorura de vinil.

Noi, cei de la PRM, vom susține demersul moțiunii de față, pentru că dezvăluie o realitate crudă, dar, în același timp, nu putem să nu arătăm cu degetul către cele două partide inițiatoare ale moțiunii, care s-au complăcut în aceeași situație când au fost la putere, doar metodele au fost altele.

Vă mulțumesc. (Aplauze ale deputaților PRM)

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule coleg, 5 minute ați vorbit.

Partidului Național Liberal, mai sunt 4 minute. Am înțeles că dorește să le utilizeze domnul Coriolan Simedru.

Domnul Dan Coriolan Simedru:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor deputați,

Vreau să vă spun că disputa pe acest subiect al incompatibilității, pe care am avut-o cu domnul ministru, durează de câteva luni și, din păcate, văd că, și astăzi, se ocolește punctul esențial. Dacă acest punct ar fi fost atins în discuția de astăzi, întreaga argumentare a domnului ministru și al partidului de guvernământ s-ar prăbuși.

Domnul ministru afirmă că este de acord ca aceste incompatibilități să existe, așa cum, de altfel, este prevăzut și în Legea nr.215/2000, dar că aplicarea lor trebuie să se facă doar din 2004, odată cu viitoarele alegeri locale. Cu alte cuvinte, domnul ministru nu este de acord cu schimbarea regulilor în timpul jocului. Eronat! Nu vrea nimeni din opoziție să schimbe regulile în timpul jocului. Cel care le-a schimbat sunteți dumneavoastră, domnule ministru, pentru că, înainte de apariția Legii nr.215, exista HG nr.450/1999, care privește normele de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.88/1997 privind privatizarea societăților comerciale. În această Hotărâre de Guvern, se prevede clar incompatibilitatea, la art.7.1, 7.2 și vreau să citez: "Reprezentanții instituției publice implicate în consiliul de administrație se selectează în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.49/1999 privind administrația companiilor societăților naționale, a societăților comerciale, la care statul sau autoritatea administrației publice locale este acționar majoritar, precum și a regiilor autonome", cu respectarea normelor metodologice aprobate prin H.G. nr.464/1999 și a punctului 2.12, pe care-l citez, și vă rog un pic atenție: "De asemenea, instituția publică implicată nu poate desemna ca reprezentanți, în adunările generale ale acționarilor, persoanele care au una din următoarele calități sau funcții: senator, deputat, ministru, secretar de stat, consilier județean ori local, prefect, subprefect, director general al prefecturii, primar general, viceprimar, primar de sector" ș.a.m.d.

Iată, domnule ministru, că, înaintea apariției Legii nr.215, exista un act normativ care să prevadă incompatibilitățile. Ce trebuia să faceți dumneavoastră, când ați ajuns ministru în această speță? Să dispuneți verificări și să cereți pedepsirea celor care au încălcat legea. Ce ați făcut dumneavoastră? Ați dat frâu liber clientelei politice, în primele luni după alegeri, ca cei care sunt clientela politică a partidului de guvernământ să ocupe aceste locuri în consiliile de administrație, venind apoi cu Legea nr.215 și cu teoria că incompatibilitățile discutate astăzi se vor aplica doar după 2004.

Domnule ministru,

Pentru a demonstra că afirmațiile făcute nu sunt niște simple speculații, am aici punctul de vedere al Consiliului Legislativ, care, în 11.03.2002, precizează clar că H.G. nr.450/1999 este în vigoare, deci produce efecte. Dacă nu sunteți de acord cu prevederile acestei Hotărâri de Guvern, trebuia să luați măsurile necesare pentru modificare, dar dumneavoastră nu le-ați luat, pentru că dumneavoastră nu vreți să vă împiedicați în asemenea amănunte, cum sunt Hotărârile de Guvern emise de alte guverne anterioare.

Iată, deci, că, pentru fosta putere, această incompatibilitate a fost un lucru care s-a dorit să fie eliminat, iar dumneavoastră, astăzi, vă ocupați de clientela politică, lăsând acești membri în consiliile de administrație.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, ați epuizat timpul pe care l-ați avut la dispoziție și l-ați și întrecut.

Are cuvântul, în continuare, domnul Silvian Ciupercă, din partea Grupului PSD.

Domnul Silvian Ciupercă:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnilor miniștri,

Frecvența utilizării termenului de corupție, în limbajul comun, în cel profesional și, mai ales, în limbajul și în discursul politic, este un simptom ce ține de o anumită permanență a vieții politice, dar și de o anumită conjunctură. Este, pe de o parte, o constantă întoarcere la obsesia politicienilor și politologilor din trecut, după care sintagma "puterea corupe" are o semnificație deosebită, iar pe de altă parte este, și acest termen, un loc geometric al confruntărilor politice actuale.

În dulcele stil clasic al moțiunilor, termenul de "corupție" este preferatul celor ce se concentrează asupra răului, atât de mult încât resursele lor pentru construcția binelui, a ceea ce trebuie să fie binele se epuizează înainte de a produce ceva.

Actuala cruciadă împotriva corupției din administrația publică locală, inițiată de 53 de deputați din PNL și PD, este motivată, în esență, de problematica separării funcțiilor politice de cele administrative, problematică care se află ca obiectiv pe primele locuri în strategia Guvernului, privind reforma din administrația publică locală.

Autorii textului moțiunii pornesc de la două acte normative – O.G.nr.79/2001 și Ordonanța de urgență nr.5/2002, acte normative care vizează unele aspecte ce țin de managementul societăților comerciale, la care acționar majoritar este o autoritate a administrației publice teritoriale și managementul regiilor autonome din subordinea autorităților locale, precum și de relațiile acestora cu unele societăți comerciale ce au în conducerea lor aleși locali.

Autorii moțiunii recunosc intenția de fond a acestor acte normative, dar se străduiesc să motiveze o concluzie jenantă pentru întreg procesul democratic de consolidare a ideii de autoritate publică locală. Expresia "corupția instituționalizată și generalizată, la nivelul administrației publice locale, în favoarea activiștilor și clientelei PSD, ce guvernează țara și comunitățile locale ca pe propria moșie, direcționând banii publici în interesul acestora, pe spinarea cetățenilor ce trăiesc din zi în zi mai rău", am citat din moțiune, este un decepționant exemplu de cădere în cel mai orb politicianism, în cea mai nenuanțată atitudine față de administrația publică locală din România, administrație care se află într-un proces de modernizare extrem de onorabil și subliniat și de raportorii Congresului puterilor locale.

Ca fost reprezentant al administrației publice locale din România, ca fost primar și promotor, și în prezent, al unui demers constant spre instituționalizarea colaborării între administrația publică locală și administrația centrală, în toate problemele ce privesc creșterea autonomiei locale și continuarea procesului de descentralizare surprind un periculos accent pus de inițiatorii moțiunii pe asocierea între mai multă autonomie locală echivalent cu mai multe ocazii de privilegii și corupție și de influențe exercitate în interes personal.

Vă informez, doamnelor și domnilor, că Federația Autorităților Locale din România, înființată în iunie 2001, ca urmare a voinței celor patru asociații din administrația publică locală, Asociația orașelor, a comunelor, a municipiilor și Uniunea consiliilor județene, apolitică și destinată promovării unei administrații publice locale puternice, eficiente și furnizoare a unor servicii de calitate pentru cetățeni este extrem de îngrijorată de această tentativă de subminare a autorității morale a aleșilor locali, cei mai reprezentativi cetățeni ai comunităților, ce-și conduc autonom treburile publice locale.

Încurajarea parteneriatului public privat, creșterea autonomiei financiare a autorităților administrației publice locale și accentuarea rolului administrației locale în promovarea dezvoltării locale sunt orientări fundamentale ale Programului de guvernare PSD privind administrația, orientări care nu trebuie frânate de fluturarea obsesivă a perspectivei creșterii corupției în zona administrației publice locale.

Protocolul semnat de Federația autorităților locale și Ministerul Administrației Publice privind colaborarea și promovarea modificărilor legislative, ce trebuie să accentueze autonomia financiară decizională și administrativă a administrației locale, vizează următoarele domenii în 2002: construcția bugetară pe 2003, prin realizarea unui cod al finanțelor publice locale, prin modificarea, operată deja, a Legii nr.27/1994 privind impozitele și taxele locale, la modificarea Legii nr.189 a finanțelor publice locale, asupra căreia se lucrează în parteneriat între Ministerul de Finanțe și FALR, al doilea punct – legislația privind informatizarea administrației publice locale în vederea realizării unui sistem informatic unitar în administrația publică și al treilea punct – legislația secundară și terțiară aferentă Legii nr.326.

Aceste exemple din Protocolul semnat între federație și Ministerul Administrației Publice arată ceea ce este de subliniat, și anume o permanentă colaborare și instituționalizare a unui asemenea proces de colaborare între cele două nivele ale administrației: cea locală și cea centrală.

Vă informez, stimați colegi, că mai multă putere, capacitate de intervenție, în problemele prioritare ale cetățenilor sunt elemente de modernitate în administrația publică locală, și nu ocazii de extindere a corupției. Expresia cea mai elocventă a descentralizării financiare este în evoluție procentul din impozitul pe venit, care rămâne administrației publice locale, de la 82% în 2001, a ajuns la 87% - 88,5% în 2002. Sigur, exemplele pot continua, pe această temă.

Prin votul dumneavoastră, domnilor parlamentari, de respingere a moțiunii, veți contribui, sper, la o necesară recunoaștere a nevoii de a promova încrederea în conceptul de guvernare locală, și nu suspiciunea de corupție generalizată, de abandon al interesului public și de promovare a interesului egoist.

Așteptăm, domnilor, ca, permanent, să opereze distincția între unii aleși locali și sistemul aleșilor locali, prea nobil pentru a fi pervertit de o asemenea suspiciune. (Aplauze în Grupul PSD)

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumim, domnule deputat.

Din partea Grupului România Mare, domnul Iancu Holtea.

Domnule Iancu Holtea, vă rugăm să poftiți. Mai aveți 6 minute.

Vă rog.

Domnul Iancu Holtea:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Am să încerc, în timpul care mi-a fost acordat, să vă informez asupra unor aspecte din administrația publică din județul Mehedinți, unde lucrurile nu se prezintă chiar așa cum le prezintă domnul ministru Cozmâncă.

În primul rând, am să vă informez că s-a instaurat un nou sistem de relații între cetățeanul alegător plătitor de taxe și impozite și reprezentanții administrației publice, aleșii lor, sistem prin care cetățeanul este plimbat de la o ușă la alta, este mințit și desconsiderat. Practic, cetățeanul nu mai are cui să se adreseze pentru a i se face dreptate.

Aș da un singur exemplu, și anume există cetățeni care cer să fie debranșați de la căldură și apă caldă, datorită sărăciei excesive în care trăiesc, veniturile lor fiind mai mici decât costurile termoficării. Vă informez că nici acest lucru nu li se poate aproba, fiind purtați pe la toți sfinții, pe la toate ușile, de la Primărie la Regia de termoficare, la președintele asociației ș.a.m.d.

Aș dori să vă informez că, în Mehedinți, se exercită niște presiuni inimaginabile asupra primarilor și consilierilor locali, de către reprezentanții de frunte ai partidului de guvernământ, în speță domnul deputat Eugen Nicolicea, președintele PSD, și de către reprezentanții PUR, în special pentru racolarea lor către aceste două partide, încât cred că nu mai există prea mulți primari și consilieri ai opoziției. Aș da un exemplu, și anume cazul orașului Strehaia, un oraș foarte greu de condus, din punct de vedere administrativ, deoarece există un amalgam de cetățeni, există foarte mulți romi, unde primarul ales al Partidului România Mare, Nicolae Turhină, nu a putut să reziste mai mult de 2 – 3 săptămâni după alegeri, fiind nevoit să-și dea demisia, din cauza presiunilor care au fost exercitate asupra lui.

Aș vrea să vă informez că nu de același tratament se bucură propriii primari și consilieri ai partidului de guvernământ, care-și permit să lipsească câte 5 – 6 luni consecutiv de la ședințe. Bineînțeles că indemnizația se încasează. Or, conform art.59 alin.1 lit.i) din Legea nr.215, mandatul ar trebui să înceteze la 3 absențe nemotivate. Și aici, aș da un exemplu: consilierul județean Gherculescu Ion de la Consiliul județean Mehedinți.

Corupția din administrația publică locală consider că este o temă la care puterea trebuie să reflecteze atent, este un subiect de analiză continuă, poate și pentru faptul că, practic, opoziția lipsește din aceste structuri.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumesc.

Grupul PRM mai are 3 minute la dispoziție.

Dacă, din partea Grupului UDMR, care mai are la dispoziție 4 minute, intervine cineva? Nu, nu mai intervine.

Dacă, din partea minorităților naționale, cineva vrea să intervină? Nu.

Atunci, din partea Grupului Partidului Social Democrat, domnul Gheorghe Marin.

Vă rog.

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Așa cum ne-am obișnuit, în ultima perioadă, cele două formațiuni politice semnatare ale moțiunii, PD și PNL, formațiuni care au reușit performanța unei extraordinare căderi economice, între anii 1996 – 2000, se prezintă, în plenul Camerei, cu o nouă moțiune simplă, cu un profund caracter demagogic și politicianist.

Încercând să aducă în discuție o așa-zisă corupție în administrația publică locală, semnatarii moțiunii încearcă să găsească acte de corupție tocmai în măsurile pe care actualul guvern le-a luat pentru eradicarea adevăratei corupții patronate de aceștia în cei 4 ani cât au fost la guvernare și ca să exemplific, am să mă refer la Ordonanța de urgență nr.79 din 2001 cu privire la întărirea disciplinei economico-financiare și alte dispoziții cu caracter financiar în cadrul regiilor autonome, societăților și companiilor naționale, societăților comerciale la care statul sau unitatea administrativ-teritorială este acționar majoritar.

În moțiune se face precizarea că prin această ordonanță se asigură conducătorului agentului economic salarii fabuloase. În fapt, în ordonanță se limitează salariul conducătorului, astfel încât acesta nu poate depăși indemnizația lunară pentru funcția de secretar de stat prevăzută de lege.

În acest fel, salariul se situează la o valoare mult mai mică comparativ cu prevederile Ordonanței de urgență nr.49 din 1999. Aceasta prevedea pentru indemnizația lunară brută a administratorului o valoare de până la 44 de ori salariul de bază mediu brut pe societatea comercială, respectiv regia autonomă, deci, o indemnizație care putea ajunge legal la sute de milioane de lei, valoare considerată la acea vreme de cele două partide, PD și PNL, drept normală și nicidecum fabuloasă.

Pentru a-și servi clientela politică, actualii semnatari ai moțiunii au prevăzut în normele de aplicare ale aceleiași Ordonanțe de urgență nr.49/1999 că membrii comisiilor de selecție a administrațiilor vor fi remunerați lunar cu o sumă ce reprezintă 40% din salariul brut lunar al directorului general al societății comerciale ori regiei autonome.

Dacă, așa cum se prezintă în moțiune, adevărații paraziți ai consiliilor actuale de administrație și ai AGA sunt remunerați cu 20% din salariul managerilor, ce pot spune semnatarii moțiunii despre paraziții clientelei politice ale PD și PNL, membrii ai vechilor comisii de selecție care au fost răsplătiți cu 40% din salariul managerului.

Cred că putem reține de aici generozitatea cu care guvernanții de atunci își retribuiau clientela politică și disprețul acestora față de banul public, folosit din belșug pentru niște servicii lipsite de orice responsabilitate.

Nu putem să vorbim de dispreț față de banul public fără să ne amintim de modul cum a înțeles domnul Traian Băsescu, campion al luptei împotriva corupției, să remunereze personalul credincios PD-ului din cadrul unităților de management de proiect prin Ordonanța de urgență nr.52/1999. Personalul selectat pentru aceste unități se remunera cu o sumă corespunzătoare echivalentului în lei a 300 de dolari SUA pe zi, subliniez "pe zi", în timp ce salariul mediu lunar era sub 100 de dolari americani.

În plus, în Ordonanța nr.52/1999 se mai menționează și faptul că "specialiștii" care își desfășoară activitatea în aceste unități beneficiază de aceleași drepturi ca și consultanții străini, inclusiv în ceea ce privește regimul de impozitare a veniturilor, deci o scutire de impozit.

Rezultă clar din cele prezentate cum și-au manifestat grija față de banul public semnatarii actualei moțiuni care dau lecții Guvernului actual, în loc să fie cuprinși de un sentiment de culpabilitate.

De aceea, observând cu îngrijorare dezinteresul partidelor semnatare pentru problemele fundamentale ale țării și pentru marile examene pe care România trebuie să le treacă în perioada următoare, sesizând că trăsăturile principale ale partidelor semnatare ale acestei moțiuni rămân minciuna și oportunismul politic, le atragem atenția că, după ce au eșuat în tentativa de guvernare a țării, dovedesc că nu reușesc să realizeze nici măcar o opoziție credibilă.

În concluzie, vă rog să votați împotriva acestei moțiuni și să vă afirmați încă o dată sprijinul pentru reforma globală a societății românești, respectiv pentru reforma în administrația publică locală promovată de Guvernul condus de domnul prim-ministru Adrian Năstase. Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Distinsul nostru coleg de la Partidul Democrat, Boc, primește 3 minute de la alt partid democrat din Parlament. (Vociferări.) Cred că nu negați acest lucru. Am anunțat că Partidul democratic, reprezentat în Parlament, România Mare, a cedat 3 minute colegilor dumneavoastră de la PD.

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Răspunsul Guvernului Năstase la această moțiune demonstrează încă o dată, dacă mai era nevoie, incapacitatea actualului guvern de a lupta împotriva corupției, demonstrează încă o dată neconcordanța totală dintre vorbe și fapte la PSD.

PSD-ul a fost și rămâne un etern campion al promisiunilor, al declarațiilor de imagine și un etern, etern codaș corigent al faptelor.

Partidul Democrat a fost primul partid politic din România care și-a retras consilierii locali și județeni din consiliile de administrație, încercând să dea un semn de moralitate în această țară, să dea o dovadă că se poate face o politică responsabilă pentru cetățean și pentru interesele acestuia. Din nefericire, răspunsul partidului de guvernământ la acest gest politic nemaiîntâlnit în viața politică românească a fost unul de a consacra incompatibilitățile prin lege, în loc să le înlăture, așa cum am cerut noi. Mai mult decât atât, domnul ministru Cozmâncă, față de care am toată aprecierea în încercarea domniei sale de a justifica oarecum menținerea în continuare a clientelei politice, vine astăzi în fața dumneavoastră și revoluționează dreptul administrativ românesc, așa cum a revoluționat și administrația publică. În fapt, domnia sa spune că de fapt în Ordonanța 5 avem de a face cu niște interdicții și nu cu niște incompatibilități.

Domnule ministru, am la dispoziție și extrasele din Dex-ul limbii române care spune foarte clar: orice interdicție este o incompatibilitate și orice incompatibilitate este o interdicție.

Domnule ministru, nu trebuie să ne ascundem după degete sau în spatele cuvintelor pentru a masca un lucru; diferența dintre vorbe și fapte în politica dumneavoastră din administrația locală. Mai mult decât atât, premierul Adrian Năstase sublinia: cei pentru care o funcție în administrație înseamnă să cheltuiască bani de la buget, au greșit partidul. Noi vă spunem: nu au greșit partidul, sunt la dumneavoastră, la PSD.

Iată încă o demonstrație clară a neconcordanței dintre vorbe și fapte. Cei care au greșit partidul nu sunt în altă parte, ci s-au înscris în partidul de guvernământ pentru a profita în continuare de aceste resurse publice, resurse care pot fi alocate foarte bine în alte sectoare. Avem o criză în învățământ, avem o criză în sănătate, avem o criză cu privire la întreținere. De ce nu se duc acești bani, care se duc în mâinile consilierilor dumneavoastră la populație pentru a asigura plata facturilor la întreținere? Să reușim să le reeșalonăm lor factura la întreținere și nu să reeșalonăm datoriile la SNTR, Rafo Onești, adică la clientela dumneavoastră politică.

Se pare, încă o dată, că pentru dumneavoastră, interesul cetățeanului este mai prejos, interesul cetățeanului este pus sub interesul clientelei politice a dumneavoastră pe care doriți să o serviți. Mai mult decât atât, domnul prim-ministru spunea: demnitarul public fie ales, fie numit, este plătit ca să protejeze interesele cetățeanului. Ce interese protejează consilierii dumneavoastră, când iau bani fără să facă nimic de la niște consilii de administrație, menținute artificial, din subordinea agențiilor locale?

În final, domnule ministru, domnilor colegi, vreau să vă spun un singur lucru. Montesquieu a spus cu peste două secole în urmă: oricine deține puterea, are tendința de a abuza de ea și merge până acolo unde întâlnește limită.

Moțiunea aceasta se dorea a fi o limită la abuzurile actualei puteri. Prin votul dumneavoastră, dacă nu veți vota pentru moțiune, nu veți face altceva decât să legalizați corupția nesfârșită a partidului de guvernământ, corupția fără limite a PSD-ului.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea stângă și dreaptă a sălii.)

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Ioan Mihai Năstase și se pregătește doamna Lazăr Maria.

Domnul Ioan Mihai Năstase:

Stimate domnule președinte,

Stimați domnilor miniștri,

Distinși colegi,

Doamnelor și domnilor,

Reforma în administrația publică locală este o necesitate, cu atât mai mult cu cât în activitatea consiliilor locale și mai ales la nivelul primăriilor s-au înregistrat multe aspecte negative generate de carențele existente în legislație, cât și în legătură cu modul de interpretare și de aplicare a legislației existente.

Actualele măsuri preconizate de Guvernul Năstase și Ministerul Administrației Publice sunt menite să amelioreze o serie de nereguli și mai ales să vegheze mai riguros asupra modului în care se desfășoară activitatea la diferite nivele județene, municipale și comunale ale administrației publice locale. Este îndeobște cunoscut că nu tuturor le convin înnoirile menite ca, printr-o analiză pertinentă, să conducă la respectarea legislației și a normativelor, ceea ce a stârnit un val de nemulțumiri care a culminat iată, azi, cu elaborarea unei moțiuni simple, menită nu atât a îmbunătăți activitatea administrației publice locale, cât mai ales pentru a produce o stare de spirit care să creeze și mai multe dificultăți actualei guvernări, confruntată cu o gamă foarte mare de probleme ce necesită rezolvări de urgență, prin faptul că în vechea guvernare s-au acumulat o serie de probleme care acum își împlinesc faza de incubație a îmbolnăvirii. Cei care au realizat contagiunea, acum se simt în mod ciudat nevinovați și în loc să se angajeze solidari pentru rezolvarea acestor stări morbide, mai mult, ei împiedică acum corectarea și soluționarea unor stări de lucruri care nu mai pot persista și trebuie rezolvate fără a angaja alte perturbări.

Nimeni nu contestă că sunt aspecte care trebuiesc îmbunătățite ca abuzurile privind salarizarea unor regii cu capital majoritar de stat de pe lângă consiliile locale, ca și modul defectuos în care își desfășoară activitatea unii primari și directori din primărie privind facilitarea unor licitații și mai ales favorizarea unor agenți economici și persoane fizice în detrimentul altora, dar măsurile preconizate de ministrul Cozmâncă, printre altele, prevăd și aceste aspecte, măsuri care, paradoxal, declanșează fenomenul de nemulțumire, dar cu altă justificare, ceea ce ne determină să apreciem că moțiunea apare total nejustificată și neavenită.

Personal, apreciez echipa de la Ministerul Administrației Publice Locale și pentru măsurile luate pentru reglementarea montărilor ilegale de microcentrale de apartament în blocuri fără a asigura dispersia corespunzătoare a gazelor de ardere deasupra blocurilor. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna deputat Lazăr Maria. Vă rog.

Doamna Maria Lazăr:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Stimate și stimați colegi,

Graba cu care partidele din Opoziție PNL și PD lansează moțiune după moțiune exprimă criza pe care acestea o traversează, încercarea disperată de a ieși pe această cale din starea de anonimat și slăbiciune politică, care i-a cuprins, după părăsirea guvernării.

Stimați colegi semnatari,

Luptele politice și cancanurile pe care le-ați exersat timp de 4 ani, nu au fost de natură să vă pregătească pentru o opoziție parlamentară constructivă și credibilă. Acuzațiile nefondate și expresiile necontrolate de genul: "liota de primari și consilieri ai PSD s-au înfipt precum căpușele", "afaceri veroase pe spinarea banului public", ne confirmă că nu v-ați debarasat de vechile obiceiuri, folosind în moțiune unele afirmații făcute de primul-ministru pe care le scoateți din context, aduceți acuzații grave și nefondate.

Vă este greu să recunoașteți că unul din meritele incontestabile ale actualului Guvern este capacitatea sa de a recunoaște deschis anumite neajunsuri sau greșeli. Există la Guvernul actual tăria de a trata cu transparență lipsurile și de a face publice măsurile luate, lucru care nu s-a întâmplat în guvernarea anterioară și acest lucru vă deranjează.

Dumneavoastră, stimați semnatari ai moțiunii, faceți abstracție de legile și măsurile care s-au adoptat într-o perioadă relativ scurtă pentru urgentarea procesului de reformă în administrație. Una din aceste legi este Legea 215/2001 privind administrația publică locală care este, de altfel, invocată și în moțiune. este bine să vă reamintiți faptul că 4 ani de guvernare nu v-au ajuns pentru a adopta o asemenea lege, mai exact, nu v-ați asumat răspunderea. Dacă facem o legătură cu obiectul moțiunii de azi, înțelegem de ce nu ați dorit să vă atingeți de oligarhia pe care dumneavoastră ați instaurat-o în administrația publică locală și centrală, când ați mers până acolo încât ați schimbat și paznicii, dacă aceștia au fost numiți pe timpul guvernării PDSR.

Ar fi elegant din partea dumneavoastră ca opoziție democratică, cum vă place, să apreciați faptul că Guvernul PSD și-a asumat această răspundere.

În ceea ce privește problema incompatibilităților care reprezintă laitmotivul acuzațiilor din moțiunea pe care o dezbatem, vă reamintesc că Legea 215 se referă la toate situațiile de incompatibilitate ale aleșilor locali, iar prin Ordonanța de urgență 5/2002 se fac referiri exprese și se lărgește contextul situației de incompatibilitate, vizând tocmai prevenirea și înlăturarea tendințelor de corupție din administrația locală. Deci, din punct de vedere legal, situația este foarte clară, iar practic, Guvernul Năstase a trecut la măsuri ferme pentru aplicarea acestor prevederi.

Fără îndoială că acest proces este în plină desfășurare și el se referă la toți aleșii locali, indiferent de formațiunea politică din care provin. Aruncarea anatemei prezumției de nevinovăție asupra tuturor aleșilor locali este, după părerea mea, o practică profund eronată. Cred că trebuie să instituim mecanisme de control asupra activității acestora și nu acuzații grave și apreciez că legea aflată în dezbaterea comisiilor de specialitate ale Parlamentului privind statutul aleșilor locali poate să răspundă unor asemenea cerințe.

Faptul că toți care sunt trimiși de cetățeni în structurile de putere locală și centrală și în mod deosebit cei aparținând PSD, cum rezultă din moțiune, ar fi prezumtivi profitori ai poziției lor, consider că aduce atingere gravă atât persoanelor în cauză, cât și onestității celor care i-au ales.

În încheiere, sunt împotriva demiterii exprese care este făcută în moțiune a domnului ministru Octav Cozmâncă care, împreună cu echipa sa, a făcut eforturi serioase și eficiente pentru finalizarea procesului de reformă în administrația publică și mă declar împotriva acestei moțiuni. Vă mulțumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi, propun să închidem aici dezbaterile și să dăm cuvântul reprezentantului Guvernului, domnului ministru Octav Cozmâncă.

Domnul Octav Cozmâncă:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Aș vrea, în finalul acestei dezbateri, doar câteva lucruri să exprim în fața dumneavoastră. Voi fi foarte scurt, succint în ceea ce doresc să prezint în fața dumneavoastră, întrucât punctul de vedere al Guvernului a fost prezentat în începutul acestei dezbateri.

În primul rând, doresc să vă mulțumesc pentru această dezbatere pe care eu o consider, într-un fel, încurajatoare. Evident, am reținut sugestiile și propunerile dumneavoastră constructive, intervențiile pertinente ale celor care au luat cuvântul astăzi și evident, vom lua, în consecință, măsurile corespunzătoare în activitatea Executivului. În același timp, însă, nu pot fi de acord cu acuzele tendențioase, rău-voitoare care s-au făcut și de această dată și astăzi de către cei care au luat cuvântul și apreciez că acestea nu ajută cu nimic și nu contribuie, sub nici o formă, la îmbunătățirea climatului politic.

În al doilea rând, stimați colegi, doresc să afirm în fața dumneavoastră următoarele: Cabinetul Năstase, într-adevăr, guvernează țara, dar în deplină concordanță cu Constituția și legile țării. În schimb, dumneavoastră, stimați colegi de la PD și PNL, ați guvernat, dar nu țara, ci corupția, jaful și dezastrul din România.

Nu este moral să ne cereți nouă să facem ceea ce dumneavoastră nu ați făcut în 4 ani, iar noi să realizăm acest lucru într-un an de guvernare.

Cred că, în altă ordine de idei, nu este cazul să dau răspunsuri concrete la niște lucruri care au fost puse cu rea-voință și anume, faptul că se fac în continuare confuzii, fie din neștiință, dar eu cred că din rea-voință, în legătură cu aplicarea unor prevederi ale Legii 215.

Cred că Legea 215/2001 tratează, fără echivoc, interdicțiile și deci, în schimb, distinșii colegi de la PNL și PD încearcă să dea tot felul de interpretări.

Noi, Guvernul, înțelegem să aplicăm legile așa cum ele au fost aprobate de Parlament, inclusiv de dumneavoastră și nu să interpretăm în tot felul prevederile legale.

În al treilea rând, vă asigur, stimați colegi, că vom demonstra în continuare responsabilitate și seriozitate pentru accelerarea reformei administrației publice centrale și locale, pentru accentuarea procesului de apropiere a administrației publice față de cetățean și pentru creșterea calității serviciilor din gospodărirea comunală.

Un răspuns totuși concret cred că ar trebui să-l dau, și anume, se evoca aici de către un distins deputat din partea Partidului Democrat, consilierii domniilor lor și-au dat demisia din consiliile de administrație. și-au dat-o, dar își continuă afacerile cu vârf și îndesat cu primăriile și în locul celor care și-au dat demisia sunt tot PD-iști, așa că..., cred că ar trebui să fie o minimă moralitate și responsabilitate. Vă mulțumesc foarte mult. (Aplauze.)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Vă propun ca votul final asupra moțiunii să-l exprimăm prin vot deschis prin ridicare de mâini.

Cine este pentru moțiune?

Stimați colegi, am rugămintea să vă așezați în băncile dumneavoastră pentru a putea număra civilizat. Să nu credeți că adunându-vă, se obține o sumă dublă decât cea pe care o reprezentați.

82 de voturi pentru.

Împotriva moțiunii? 178 voturi împotrivă. (Aplauze.)

Abțineri?

Abțineri? 3 abțineri.

cu 178 voturi împotrivă, 82 pentru, 3 abțineri a fost respinsă moțiunea.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 29 noiembrie 2021, 2:37
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro