Plen
Ședința Camerei Deputaților din 19 martie 2002
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.42/29-03-2002

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2002 > 19-03-2002 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 19 martie 2002

3. Supunerea la votul final:
  3.11 Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea Poliției Române (adoptat);
 
consultă fișa PL nr. 263/2001

Domnul Valer Dorneanu:

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea Poliției Române. Lege cu caracter organic - art.74 alin.1 din Constituție.

Cine este pentru?

O clipă, stimați colegi.

Domnul Alexandru Sassu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Există o problemă legată de raportul de mediere. În raportul de mediere, la pct.7 și 13, comisia de mediere nu a dat soluții.

În conformitate cu prevederile art.76 alin.2, din Constituție, care spune foarte clar: "În cazul în care comisia (comisia de mediere, se referă) nu ajunge la un acord, sau dacă una dintre Camere nu aprobă textul comisiei de mediere, textele aflate în divergență se supun dezbaterii Camerei Deputaților și Senatului în ședință comună …"

În condițiile acestea, domnule președinte, vă rog să supuneți la vot acest raport de mediere fără cele două articole, cele două puncte din raport, care se duc în mod firesc și constituțional la medierea ședinței comune a celor două Camere.

Asta este chestiunea de procedură. Sper ca să nu ajungem să atacăm la Curtea Constituțională, pentru o chestiune de procedură care poate fi rezolvată foarte simplu în plenul celor două Camere.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Regret că domnul Sassu nu a ridicat problema aceasta atunci când am dezbătut raportul, dar, în consecință, neadoptând acele texte, ele rămân în divergență.

Deci, votăm raportul fără cele două texte.

Cine este pentru? 182 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? 14 abțineri.

Cu 182 de voturi pentru, nici o împotrivire, 14 abțineri s-a adoptat Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea Poliției Române.

Vă rog.

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat s-a abținut de la vot, nu pentru că apreciază această lege ca fiind inoportună pentru actualul sistem politic din România, ci pentru prea simplul motiv că apreciază faptul că în conținutul ei există prevederi neconstituționale. În concepția noastră, Constituția nu poate constitui un subiect de negociere politică.

Repet, apreciem că această lege este necesară, dar, atunci când este vorba de textul Constituției, cred că avem obligația, cu toții, să medităm asupra acestor texte.

Partidul Democrat, în consecință, vă propune ca, până nu este prea târziu, în sensul de a nu ajunge la un control de constituționalitate, să remediem cel puțin două texte din Legea Poliției, cu ocazia procedurii de mediere, și ne referim la următoarele: în primul rând, este vorba de acea prevedere din textul legii potrivit căreia "organul de poliție poate să rețină o persoană cel mult 24 de ore, ca măsură administrativă atunci când, pentru persoanele suspecte, a căror identitate nu poate fi stabilită, ele pot fi conduse la sediul poliției, precum și în cazul persoanelor care, prin acțiunile lor, periclitează viața persoanelor, ordinea publică sau alte valori sociale".

Care este problema aici?

Textul Constituției este expres, și anume, în art.23 alin.3, se menționează fără nici un fel de comentariu: "reținerea nu poate depăși 24 de ore". În acest moment, prin această lege, am creat două tipuri de rețineri: o reținere administrativ㠖 de 24 de ore – și o reținere procedurală, pe baza unei ordonanțe de reținere, de încă 24 de ore. Deci, în ambele situații este vorba de reținerea unei persoane, de privarea de libertate. Or, aceste norme care vizează privarea de libertate sunt imperative și textul Constituției nu poate fi discutat.

În consecință, în momentul de față există posibilitatea ca o persoană să fie reținută 48 de ore, în contradicție flagrantă cu textul Constituției, care spune, "reținerea nu poate depăși 24 de ore".

Credem noi că această inadvertență este de ordinul evidenței și ar trebui să fie remediată cât mai urgent posibil.

În al doilea rând, Partidul Democrat obiectează asupra faptului că în conținutul legii au fost introduse unele sintagme ce deschid posibilitatea abuzului în aplicarea legii de către organul de poliție. Și ne referim în special la sintagma "posibile acțiuni teroriste". De exemplu: organul de poliție are dreptul să efectueze controale și razii, când există indicii temeinice cu privire la săvârșirea de infracțiuni, ori ascunderea unor infractori, bunuri provenite din infracțiuni, sau posibile acțiuni teroriste.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a fost foarte clară în multiple decizii, inclusiv în cauza Rotaru versus România, pierdută de Statul Român, criticând legile române pentru imprecizie și lipsa lor de previzibilitate, în sensul că cetățeanul nu știe ce conduită trebuie să aibă în condițiile în care formulările din legi sunt foarte vagi. "Posibile acțiuni teroriste"… cum va interpreta organul de poliție ce înseamnă "posibilă acțiune teroristă"? Practic, aici poate intra orice, sau poate să nu intre nimic, cu atât mai mult cu cât nici în legislația internă, nici în legislația internațională, infracțiunea de terorism nu este precis definită.

Cu alte cuvinte, din respect pentru drepturile și libertățile cetățenilor, pentru a împiedica potențialele abuzuri pe care le vor putea exercita organele de poliție, vă sugerăm să avem grijă ca aceste texte, cu ocazia procedurii de mediere, chiar dacă va fi forțată această procedură, să fie remediate, repet, pentru a nu ajunge la Curtea Constituțională.

Ca ultim resort, Partidul Democrat evident că-și rezervă dreptul de a solicita președintelui României retrimiterea legii la Parlament și, în ultilmă instanță, sesizarea Curții Constituționale pentru îndreptarea acestor articole. Dar, în rest, repet, legea este necesară, avem nevoie de ea în statul de drept, dar nu ne putem juca cu Constituția atunci când textele intră în contradicție flagrantă cu textele din lege.

Vă mulțumesc.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti sâmbătă, 4 decembrie 2021, 15:35
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro