Plen
Ședința Camerei Deputaților din 11 aprilie 2002
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.58/20-04-2002

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2002 > 11-04-2002 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 11 aprilie 2002

7. Alocuțiunea domnului Otto Schily, ministrul de interne al Germaniei.  

- după pauză -

Domnul Valer Dorneanu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Doamnelor și domnilor senatori, membri ai Comisiilor de politică externă, de integrare, de apărare,

Domnilor miniștri,

Suntem onorați astăzi de prezența în sală a domnului Otto Schily, ministru federal de interne german, care se află în vizită în țara noastră, la invitația domnului prim-ministru Adrian Năstase și a ministrului de interne, domnul Ioan Rus.

După cum știți, Germania este nu numai o mare prietenă a României, este o țară de care ne leagă un trecut îndelungat, cu relații bilaterale excelente, este o țară care în ultimul timp a acordat României sprijin diplomatic, sprijin politic, sprijin economic, sprijin financiar, cu o mare prietenie în demersurile pe care România le face pe drumul integrării europene.

Vreau să vă amintesc trecutul ascendent al relațiilor bilaterale, marcate de vizita în România a distinsului președinte al Republicii Federale Germane, de relațiile foarte bune care există între parlamentele noastre și aș vrea să sublinez, de asemenea, meritele excepționale pe care distinsul nostru oaspete le-a avut în demersurile pentru eliminarea vizelor.

Distinsul nostru oaspete este născut la Bochum, la 20 iulie 1932, absolvent al Facultăților de Drept din München și Hamburg, absolvent al Academiei de Științe Politice din Berlin, în 1962 a activat în Federația studenților socialiști germani, a fost membru al Parlamentului german între 1983 - 1986, 1987 - 1989, 1990 - 1994, 1994 - 1998. A inițiat împreună cu un alt mare politician și prieten al României, domnul Joschka Fischer, Grupul "Politicienii realiști" și s-a distins ca un mare politician al Germaniei și, repet, și ca un mare prieten și susținător al României.

Să-i spunem bun venit și să-l rugăm să susțină o scurtă alocuțiune.

Aveți cuvântul, domnule ministru. (Aplauze)

Domnul Otto Schily:

Stimate domnule președinte,

Stimate doamne, stimați domni parlamentari,

Apreciez că este o mare onoare pentru mine ca, astăzi, în cadrul vizitei mele în România, să pot să vă adresez câteva cuvinte dumneavoastră, parlamentarilor, ca fiind cel mai important organ constituțional într-o democrație. Faptul că am parte de această onoare este un semn vizibil al relațiilor bilaterale bune între România și Germania. În același timp și pentru volumul și intensitatea pe care, între timp, dialogul european le-a obținut în spațiul parlamentar.

Stimate doamne, stimați domni parlamentari,

După multe momente de întuneric și de distrugeri în secolul trecut, după ce am depășit sisteme totalitare, după ce am depășit o scindare a Europei în blocuri de putere antagonice, am făcut mari progrese în construcția Casei comune europene. Uniunea Europeană se definește conform Acordului de la Amsterdam ca "un spațiu al libertății, al securității și dreptului".

Structurile naționale sunt astfel îmbinate, la nivel supranațional, încât libertatea culturală și colaborarea economică să poată să se desfășoare fără piedici, în ciuda granițelor statelor naționale. Spațiul unitar economic al Uniunii Europene i-a permis omului să atingă o stare de bunăstare, care, odinioară, era de neimaginat.

Uniunea Europeană garantează, în același timp, pacea în interiorul Europei, făcând să devină anacronice rivalitățile preluate din moștenirea istorică. Uniunea Europeană a permis Europei să obțină o stabilitate politică, care este unică în istorie. Pentru mine, ca atare, Uniunea Europeană este cea mai mare "poveste de succes" a ultimilor 50 de ani, pentru care noi trebuie să fim extrem de recunoscători.

Stabilitatea Uniunii Europene se bazează, în cele din urmă, și pe legătura care există cu Alianța Nord-Atlantică, pentru că Uniunea Europeană și Parteneriatul transatlantic constituie elemente complementare ale arhitecturii de securitate europeană și transatlantică.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Stimate domnule președinte,

Prin construcția Casei comune europene, începută cu mai multe decenii în urmă, nu putem spune că am încheiat procesul de construcție. Pentru că, după ce au fost construite aripa de sud, aripa de nord, aripa de apus, acum ne așteaptă extinderea spre răsărit. Este un proiect legat de dificultăți substanțiale, avem de învins încă multe obstacole.

Extinderea Uniunii Europene spre răsărit trebuie să fie îmbinată cu o reformă adâncă a instituțiilor europene. Pe de o parte, extindere, pe de altă parte, adâncire a Uniunii Europene. Și trebuie să fie două procese care să se desfășoare în paralel.

Guvernul Federal, din partea căruia vă aduc salutări, se angajează în mod substanțial în sensul extinderii spre răsărit, în același timp, însă, și înspre reforme instituționale în cadrul Uniunii Europene.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Aderarea la NATO și la Uniunea Europeană sunt și idealuri, scopuri centrale și legitime ale politicii României. Ambele obiective vor fi sprijinite și pe viitor de către Germania și Guvernul Federal, acest lucru l-au afirmat președintele federal, cancelarul federal și Parlamentul german, Bundestagul, în repetate rânduri.

Se înțelege de la sine că admiterile vor fi posibile abia când se vor îndeplini anumite premise, condiții. Și, în acest sens, obiectivul României ca, pe termen scurt, să adere la NATO și, pe termen mediu sau mai lung, să adere la Uniunea Europeană, este de salutat.

În ce privește extinderea NATO, Guvernul Federal a declarat că își va anunța poziția după consultările pe care le va avea cu celelalte state partenere ale NATO, în toamna acestui an, și în legătură cu extinderea se va lua o decizie în noiembrie anul acesta, la Praga. Convingerea mea personală este că șanse există și că decizia se va lua în favoarea unei aderări la NATO, a unei extinderi a acestuia.

În ce privește admiterea în Uniunea Europeană, România se bucură deja de recunoaștere în legătură cu performanțele obținute în procesul de armonizare legislativă. Bineînțeles că există încă multe lucruri de făcut, viitoare reforme, transformări fundamentale, care, chiar dacă vor fi dureroase, sunt necesare, România va trebui să ajungă în situația de a transpune întregul acquis comunitar în legislația proprie. Și nu este vorba strict de măsuri legislative, și mai important este ca acele legi să fie aplicate în practică, pentru că trebuie să dispui și de o economie competitivă pentru a te ridica la standardele europene, o economie care să fie compatibilă cu celelalte economii din România și trebuie să existe reglementări, din acest punct de vedere, compatibile la nivel european.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Sper că nu așteptați de la mine ca în momentul de față să mă lansez în speculații în ce privește stabilirea unei date concrete legate de admiterea în Uniunea Europeană. Trebuie să cădem de acord că o grăbire a aderării ar putea să deterioreze nivelul actual de largă adeziune la nivelul populației. Trebuie să găsim ritmul ideal, care va fi condiția pentru ca admiterea la Uniunea Europeană să fie un succes.

Și pentru a ilustra ceea ce doresc să vă transmit, îmi voi permite un exemplu din lumea sportivă. Poate că știți că nu sunt doar ministru de interne, ci și ministru al sportului în Republica Federală Germania. La Salt Lake City, cu ocazia Olimpiadei de Iarnă, noi am repurtat un succes însemnat, și domnul Sperner, care este consilierul domnului Rus, cu siguranță că știe acest lucru, el, înainte, a fost inspector la noi, pentru poliția de frontieră. De asemenea, doamna Claudia Pechstein, care a avut și ea o legătură cu poliția de frontieră, a obținut mai multe medalii la Olimpiadă.

Baza acestui succes a fost o disciplină exemplară și o foarte bună gospodărire a timpului. Sportiva de care vă vorbesc a devenit campioană la patinaj viteză și și-a datorat reușita disciplinei și strategiei ideale de a-și gospodări timpul.

Deci, vă recomand un comportament disciplinat și o bună gospodărire a timpului, pentru a deveni și la dumneavoastră baza pentru un proces încununat de succes, în ceea ce privește admiterea în Uniunea Europeană. Decisiv va fi ca reforma necesară și procesul de adaptare să se realizeze.

Germania, dar și Uniunea Europeană în totalitate, va susține România pe această cale dificilă după toate puterile și a și făcut-o până acum. Guvernul Federal și în trecut a susținut România, inclusiv prin punerea la dispoziție a unor importante mijloace financiare și va continua să facă acest lucru și pe viitor.

România este o parte a Europei. Este implicată profund în cultura și istoria civilizației europene. În cadrul istoriei poporului român au existat tot felul de culori și tendințe. Faptul că aproximativ 60% din vocabularul de bază al limbii române provine din limba latină este o bună dovadă a apartenenței dumneavoastră culturale.

În ce privește patrimoniul cultural, bogăția culturii românești, există și merită să fie semnalate și legăturile istorice dintre Germania și România, ele au evoluat de-a lungul a multe secole. Germania și România au o îndelungă istorie comună, începând cu sec. al XII-lea. În anul 1132, Regele Gheza al II-lea a invitat germani care să se așeze în curbura Carpaților și să protejeze zona și există Bula de Aur a Comunității sașilor transilvăneni din anul 1224, după toate probabilitățile, cel mai vechi document constituțional din Europa prin care au fost puse bazele unei comunități de tip republican și ale unui sistem școlar structurat, care au creat premisele pentru practicarea toleranței.

Este de lăudat faptul că dumneavoastră respectați în continuare aceste valori în politica pentru minorități. Și ar trebui să ținem seama că minoritățile, fie că este vorba de cele germane, maghiare sau altele, constituie o punte culturală și, în legătură cu aceste punți culturale, nu vin în țară doar inovații culturale, ci și noi locuri de muncă.

Nu este o întâmplare că Timișoara și Sibiul sunt zonele în România care au atras cele mai multe investiții directe din Germania. Și Germania a avut o bună experiență în legătură cu aceste întrepătrunderi, care se datorează minorităților. Știți că noi, de pildă, i-am primit în țară pe hughenoții francezi, care au îmbogățit spațiul cultural.

Valoarea constă și în diversitate și în acest secol este cazul să fim conștienți de acest lucru. Spectrul cultural bogat este unul din marile avantaje ale patriei noastre Europa. În trecut, a fost o mare greșeală și o greșeală care s-a comis în țara mea, dar, care, poate, s-a putut întâlni și în România, de a tinde spre niște societăți omogene, ca ele fiind idealul.

Pe mine mă bucură că Guvernul român, că Parlamentul român au o politică față de minorități modernă și deschisă. În acest context, doresc să mulțumesc Guvernului român și Parlamentului român pentru faptul că minoritatea germană nu mai este prejudiciată în ce privește restituirea proprietății asupra pământurilor, am rezolvat în felul acesta o problemă și am creat încredere. Dacă susținem minoritățile din țările noastre, în felul acesta constituim și consolidăm o punte.

În România există în clipa de față 80 de mii de sași transilvăneni și șvabi bănățeni și susținerea lor, în continuarea existenței în România, este unul din scopurile noastre. Pentru că noi nu dorim să izolăm sau să favorizăm etnicii germani din România, ci să îi susținem, dar, prin susținerea lor, rezultatele pozitive să se resimtă asupra românilor. Pentru că, dacă a existat o perioadă în care etnicii germani au părăsit România, pentru că nu vedeau un viitor promițător pentru ei și copiii lor, noi am dori acum să-i încurajăm pe cei care trăiesc aici să dorească să rămână pe termen mai lung în România, să continue tradițiile existe între țările noastre, să contribuie la întărirea relațiilor bilaterale, pentru a le ajuta să cunoască o nouă înflorire.

Și generațiile viitoare, prin preluarea tradiției și moștenirii culturale, vor putea să devină un mediator de valoare între popoarele noastre, pentru relațiile bilaterale și pentru integrarea europeană. Noi respectăm și suntem recunoscători pentru eforturile Guvernului român față de minoritățile etnice, suntem recunoscători pentru stimularea școlilor germane, a universităților cu predare în limba germană și, per total, suntem mândri că în România există școli germane, care se bazează pe o tradiție de secole și pentru faptul că tinerii sunt pregătiți în spiritul parteneriatului.

Stimate domnule președinte,

Stimate doamne, stimați domni,

Permiteți-mi, în încheiere, să mulțumesc colegului meu român, doctor Rus, să-l felicit pentru politica pe care el a dus-o în domeniul său, pentru buna colaborare bazată pe încredere între țările noastre. În păstrarea securității interne, ne bazăm pe o colaborare internațională strânsă, mai ales în spațiul european.

România este un partener și în lupta împotriva terorismului, dar și în lupta împotriva criminalității organizate și în măsurile luate la graniță. În toate aceste domenii, relațiile dintre România și Germania au luat o nouă dimensiune. Omologul meu, domnul doctor Rus, și cu mine, suntem de acord că o combatere convingătoare a criminalității și o garantare a siguranței naționale fac parte dintr-o dezvoltare economică de succes.

Sunt convins că România va putea, pe baza eficienței oamenilor, pe baza resurselor bogate ale țării acesteia și pe baza tradiției sale culturale să aibă cele mai bune premise pentru a ajunge la un viitor foarte bun în toate domeniile și pentru a intensifica colaborarea între România și Germania, mai ales în domeniul economic. Este de datoria amândurora să dezvoltăm aceste posibilități în interesul popoarelor noastre și, de aceea, să trecem la treabă! Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze.)

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumim și noi, distinse domnule ministru Otto Schily, pentru frumoasa și optimista dumneavoastră alocuțiune. Vă mulțumim pentru evocarea pe care ați făcut-o cu privire la Uniunea Europeană, la evoluțiile acesteia, evocare, care, făcută de un om avizat și foarte competent, ne întărește speranța că România își vede din ce în ce mai aproape șansele de aderare în structurile euroatlantice.

Vă mulțumesc și pentru faptul că ați făcut acea comparație cu sportul, figură de stil, care, nouă, ne aduce aminte că România este, totuși, una din marile valori sportive ale lumii. Și, dacă, pe plan sportiv, putem fi partenerii marilor puteri ale lumii, dacă, pe plan cultural, științific, al învățământului, al artei, al medicinei, putem, de asemenea, să fim egalii dumneavoastră, ajutați-ne ca și pe plan economic, plan la care dumneavoastră v-ați referit în ultimul timp, să putem fi competitivi și să ne aducem contribuția la bunăstarea Europei, la viitorul ei comun.

Vă mulțumim foarte mult și mulțumim Germaniei pentru sprijinul pe care ni-l acordă! (Aplauze.)

Ședința s-a încheiat la ora 12,45.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 6 decembrie 2021, 3:31
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro