Plen
Ședința Senatului din 22 aprilie 2002
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.66/02-05-2002

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2002 > 22-04-2002 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 22 aprilie 2002

Aprobarea programului de lucru și a ordinii de zi  

Ședința a început la ora 15,30.

Lucrările au fost conduse de domnul Doru Ioan Tărăcilă, vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii Constantin Nicolescu și Ion Vela, secretari ai Senatului.

   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Doamnelor și domnilor senatori,

Vă invit în sală.

Declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 22 aprilie 2002, ședința fiind condusă de subsemnatul, în calitate de vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii senatori Ion Vela și Constantin Nicolescu, secretari ai Senatului.

Din totalul de 140 senatori, și-au înregistrat prezența, prin vot electronic, până în acest moment, un număr de 107 colegi, absentând motivat de la lucrările Senatului un număr de 18 senatori: 3 sunt membri ai Guvernului, 11 colegi sunt în delegații, un coleg este bolnav și 3 colegi sunt învoiți. Deci numai 4 colegi absentează datorită bolii, 14 sunt plecați în misiuni dispuse de Senat.

Cvorumul de ședință este de 71 de parlamentari.

Programul de lucru - lucrări în plen până la ora 19,30. Ordinea de zi este cea care v-a fost distribuită, ordinea standard, probleme organizatorice, declarații politice, program legislativ și întrebări, interpelări și răspunsuri din partea Executivului.

În legătură cu programul de lucru al zilei de astăzi aveți observații? Dacă nu sunt, vă rog să vă pronunțați prin vot.

Invit domnii senatori să voteze. (Domnul senator Ion Cârciumaru cere cuvântul.)

E vorba de programul de lucru. La ordinea de zi o să vă ofer cuvântul.

Vă rog să votați.

Cu 74 de voturi pentru, două voturi împotrivă și nici o abținere, programul de lucru al zilei de astăzi este aprobat de plenul Senatului.

 
Aprobarea scoaterii de pe ordinea de zi a proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2002 pentru ratificarea Memorandumului de înțelegere privind cooperarea sub auspiciile Protocolului de la Kyoto, art. 6, prin proiecte cu aplicare comună între România și Olanda, semnat la Haga la 23 noiembrie 1999  

În legătură cu ordinea de zi am înțeles că este o problemă cu un raport sau cu un proiect de lege. Proiectul de lege de la ce număr?

   

Domnul Ion Cârciumaru:

De la numărul 23.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

23, proiectul Legii privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 41/2002 pentru ratificarea Memorandumului de înțelegere privind cooperarea sub auspiciile Protocolului de la Kyoto, art. 6, prin proiecte cu aplicare comună între România și Olanda, semnat la Haga la 23 noiembrie 1999.

 
   

Domnul Ion Cârciumaru:

Aș vrea să o amânăm o săptămână.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Există solicitarea din partea Comisiei pentru sănătate, ecologie, tineret și sport, în sensul ca acest proiect de lege înscris în ordinea de zi la numărul 23 să fie scos de pe ordinea de zi pentru o săptămână, existând o serie de probleme, de amendamente de luat în discuție.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Cine este pentru?

Vă rog să votați.

Solicitare aprobată de plen cu 79 de voturi pentru, două voturi împotrivă și nici o abținere.

 
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. 2 și 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale:  

Vă rog să-mi permiteți să vă aduc la cunoștință faptul că, în conformitate cu prevederile art. 17 alin. 2 și 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către dumneavoastră a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

- Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 39/2002 privind trecerea Spitalului Elias și a Complexului Olănești din subordinea și administrarea Ministerului Apărării Naționale în administrarea Academiei Române;

- Legea pentru ratificarea Acordului dintre România și Statele Unite ale Americii privind statutul forțelor Statelor Unite ale Americii în România, semnat la Washington la 30 octombrie 2001;

- Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritățile și instituțiile publice;

- Legea pentru modificarea și completarea unor dispoziții ale Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială.

Declarații politice rostite de domnii senatori:  

Trecem la declarații politice. Vă reamintesc timpii negociați de către liderii grupurilor parlamentare și aprobați de plen: Grupul parlamentar al P.S.D. (socialdemocrat și umanist) - 38 minute, Grupul parlamentar al P.R.M. - 22 minute, Grupul parlamentar al P.N.L. - 10 minute, Grupul parlamentar al U.D.M.R. - 9 minute, Grupul parlamentar al P.D. - 10 minute, colegii independenți - 6 minute.

Am primit înscrieri din partea tuturor grupurilor parlamentare aproape.

  Liviu Maior

Invit primul vorbitor la cuvânt. Domnul senator Liviu Maior, din partea Grupului parlamentar al P.S.D. (socialdemocrat și umanist). Se pregătește domnul senator Acatrinei.

Aveți cuvântul!

   

Domnul Liviu Maior:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori,

În cursul săptămânii care a trecut, delegația României pe lângă Parlamentul European a participat la întâlnirea bianuală cu reprezentanții Parlamentului European,

Comitetul parlamentar mixt România - U.E.

Au fost reprezentate toate partidele politice din Parlament la acest comitet, comitet pe care l-aș caracteriza ca un moment deosebit de important în relațiile României cu comunitățile europene, prin recomandările pe care le-au propus colegii noștri europarlamentari și pe care le-am susținut și noi sau le-am amendat.

Ele relevă o schimbare de atitudine la nivelul Uniunii Europene față de România. N-aș dori să mă refer prea mult la conținutul acestor recomandări. Eu am cerut ca fiecare grup parlamentar să primească un exemplar din recomandările respective pentru a fi - așa cum este firesc - informat fiecare dintre dumneavoastră despre această întrunire.

La lucrările comitetului parlamentar mixt a participat, din partea Comisiei Europene, domnul Verheugen.

Aș vrea să vă dau, în rezumat, câteva din evaluările pe care comisarul pentru extindere le-a făcut vizavi de România, recomandări pe care le-aș caracteriza pozitive.

A fost pentru prima dată când l-am auzit pe comisarul Verheugen adoptând un ton radical modificat față de România.

Printre afirmațiile Domniei sale a existat și ideea că dacă în anul 2000, cineva i-ar fi spus că România va face progresele pe care le-a făcut în procesul de negociere el personal nu ar fi crezut acest lucru. A afirmat apoi că Guvernul României a devenit clar un parterner de dialog, un partener care, până acum, și-a respectat obligațiile asumate. De asemenea, a relevat respectarea criteriilor politice ale României în privința aderării.

În ceea ce privește aspectele legate de viitorul României, comisarul general a precizat că până la sfârșitul acestui an se va elabora, așa cum s-a decis la G.teborg, un proiect pentru România și Bulgaria, pentru a fi sprijinite în vederea accelerării procesului de aderare.

Oricum, dânsul a declarat - și vă citez textual - "Vom fi mai aproape de România decât până acum". Tot Domnia sa a apreciat pozitiv politica Guvernului vizavi de copiii instituționalizați. Oricum, bilanțul făcut de dânsul este pozitiv.

Sigur că există și probleme. Una dintre ele nu pot să n-o menționez aici, și anume faptul că Parlamentul României a devenit o instituție eficientă. Cu toate acestea, instabilitatea legislativă se menține prin modificările excesive ale legilor o dată adoptate.

Cred că, din acest punct de vedere, va trebui să adoptăm și noi o poziție mai fermă și să îmbunătățim legile de o așa manieră încât să nu fie necesară modificarea lor la o săptămână după ce sunt promulgate.

Tot în timpul acestei cuvântări s-a făcut o referire la administrația publică și la dispoziția pe care o are Comisia Europeană de a sprijini programe de pregătire a acestei administrații cu programe finanțate de Uniunea Europeană.

Eu personal eram interesat să-mi răspundă la două chestiuni și cred că am venit și în întâmpinarea doleanțelor colegii mei prezenți acolo. L-am întrebat dacă-și menține declarația făcută cu privire la sprijinul Uniunii Europene pentru integrarea României în NATO.

Dânsul a declarat public că rămâne favorabil aderării României și Bulgariei la Uniunea Europeană și atunci am continuat întrebându-l de ce nu face o declarație publică de sprijinire a țărilor candidate la aderarea la NATO și, mai ales, a celor care sunt și candidate la integrarea europeană. Domnul Verheugen a spus că Uniunea Europeană pregătește o asemenea declarație care să vină în sprijinul țărilor candidate la NATO care sunt și candidate la Uniunea Europeană.

De altfel, proiectul de recomandări adoptat și care este transmis, conform uzanțelor Uniunii Europene, la Comisia Europeană și la Consiliul European, are un capitol special dedicat aderării României la NATO. Vreau să vă spun că la capitolul respectiv, punctul 31, spune următoarele, citez: "Sprijină admiterea României în NATO și așteaptă o decizie pozitivă la summit-ul din noiembrie 2002 de la Praga".

Sigur, demersul nostru parlamentar pentru sprijinirea aderării României la NATO va fi unul și mai consistent începând cu această toamnă.

Nu vreau să mă refer la discuțiile de săptămâna trecută, din ședința comună care urma să transmită un mesaj clar al Parlamentului României vizavi de această chestiune, dar noi, parlamentarii, toate partidele care subscriu acestei priorități românești, va trebui să ne intensificăm legăturile în sfera parlamentarismului european, pentru că tratatele de aderare vor trebui votate de către parlamentele celor 19 țări.

Sigur că, așa cum se întâmplă de obicei, ducem cu noi, parlamentarii, și zgura stărilor conflictuale și a disputelor pe care le mai purtăm, câteodată, pe aici, prin Parlament. Nu reușim întotdeauna să avem acea cultură a consensului. Decidem lucruri și poziții în comun, pentru ca, ajungând acolo, să ne trezim puși în fața unor situații care nu sunt întotdeauna cele mai favorabile României.

Eu sper că scurta mea prezentare asupra Comitetului parlamentar mixt a reușit să vă prezinte câteva dintre lucrurile importante.

Așa cum v-am spus, am trimis grupurilor parlamentare textul acestora și sigur că așteptăm reacțiile dumneavoastră.

Eu vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Gheorghe Acatrinei

Invit la tribună reprezentantul Grupului parlamentar al P.R.M., domnul senator Gheorghe Acaterinei.

   

Domnul Gheorghe Acatrinei:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Declarația mea politică se întemeiază pe un memoriu primit.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să vorbiți mai aproape de microfon, domnule senator.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Gheorghe Acatrinei:

Declarația mea politică se întemeiază pe un memoriu primit de la unii cetățeni din Transilvania, respectiv din creierul țării de piatră. Este vorba de suprafața de 45 hectare, străvechea așezare Roșia Montană.

Minunatele meleaguri ce-ți încântă privirea, ce-ți hrănesc sufletul sunt foarte bogate în minereuri auroargentifere, însoțite de sulf. De aici se înnobilează mai ales așezarea și măreața sa istorie înscrisă cu dalta și ciocanul de miner, dar și cu văpăi de foc și picături de sânge, vreme de patru milenii și jumătate.

Existența și activitatea de extracție a prețiosului metal din zonă nu a încetat niciodată. Dovadă sunt urmele lucrărilor miniere care au sfredelit munții, aurul românesc fiind vânat dintotdeauna de migratori și cotropitori veniți peste pământul sfânt al Transilvaniei.

Cei veniți aici cu gânduri de subjugare și-au primit cuvenita răsplată, sicriele cu osemintele lor aflându-se conservate pe locul crâncenelor încleștări.

Locuitorii Roșiei Montane au fost părtași la înfăptuirea Marii Uniri, o delegație importantă fiind prezentă la evenimentele de la 1 Decembrie 1918. Prezenți în toate marile momente ale istoriei, roșenii s-au dovedit a fi suflete nobile, sensibili, mari iubitori și creatori de cultură. Ținutul de legendară bogăție al Roșiei Montane a oferit culturii naționale inestimabile personalități. Se detașează impozant figura lui Mihail Greta, care, printr-un gest de patriot, a construit pe cheltuiala proprie 7 biserici ortodoxe, pe lângă care au luat ființă tot atâtea școli.

Domnule președinte,

Onorat Senat,

În urma constituirii în 1997 a Societății Mixte "Eurogold" - S.A., evenimentele au luat o întorsătură nefericită sau chiar de-a dreptul apocalipitică pentru localnici. Firma amintită a venit cu intenția de a cerceta, a exploata, a extrage și prelucra minereuri auroargentifere în zăcăminte de la Roșia Montană în lucrări de carieră.

Din acest punct de vedere, noi avem o tristă amintire cu exploatările din Munții Călimani de la Suceava. Din păcate, aceasta înseamnă o adevărată tragedie pentru roșeni, care se văd puși, fără a fi întrebați, în fața strămutării în totalitate a localității.

Importante vestigii culturale și de patrimoniu, precum 8 biserici, 12 cimitire, peste 40 de case de patrimoniu,

Muzeul Mineritului, 9 lacuri artificiale și monumente ale naturii, ca: Piatra Despicată și Piatra Corbului, vor fi rase de pe fața pământului.

Domnilor guvernanți, este păcat că aceste valori inestimabile, sub pretextul atragerii așa-zișilor investitori străini, vor trece în uitare. Demolând biserici, precum cele 8 de la Roșia Montană, cred eu că mânia lui Dumnezeu se va coborî asupra noastră.

Solicit primului-ministru Adrian Năstase să intervină pentru oprirea acestui dezastru, care va distruge o parte din însăși istoria neamului românesc.

Cerem, totodată, ca premierul să dispună deschiderea unei anchete menite să elucideze situația din zonă, iar cei vinovați să răspundă în fața legii.

De asemenea, se impune anularea contractului de concesionare cu firma străină și păstrarea zăcământului pentru exploatarea rațională a acestuia în interesul poporului român. Există informații că întreaga documentație referitoare la zăcământ a fost sustrasă și transportată în Canada, fără aprobarea Guvernului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Dan Constantinescu

Invit la tribună pe reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, domnul senator Dan Constantinescu.

Vă rog, aveți cuvântul! Grupul are 10 minute.

   

Domnul Dan Constantinescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Am primit, ca și dumneavoastră, proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 42/2002 privind încetarea aplicabilității unor facilități legate de regimul investițiilor străine. Faptul în sine nu are nimic spectaculos, nu este pentru prima oară când un proiect de lege ne propune modificarea unei alte legi care, la rândul ei, a mai fost modificată printr-o suită de acte normative.

Mă întreb însă, dincolo de argumentele prezentate în expunerea de motive, cât de benefică este o asemenea practică pentru spațiul economiei reale, pentru întreprinzători, pentru agenții economici, în general. Pentru că, din păcate, avem de-a face cu o practică pe care cei afectați de rezultatele ei o numesc, pur și simplu, instabilitate legislativă.

Că așa stau lucrurile putem demonstra foarte ușor. Să luăm, spre exemplu, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 73 privind impozitul pe venit. Fără a mai aștepta parcurgerea etapelor uzuale de aprobare, în numai 4 luni de zile Guvernul emite 3 ordonanțe, evident, toate de urgență, prin care modifică un text aflat încă în dezbaterea parlamentară.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 32/2001 pentru reglementarea unor probleme financiare este emisă în luna februarie, intră în dezbatere parlamentară și este aprobată, cu modificări, în iulie, pentru ca ulterior să fie din nou modificată printr-o ordonanță de urgență în luna decembrie a aceluiași an.

Dar poate cea mai spectaculoasă evoluție în acest sens a avut-o Legea nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privați pentru înființarea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, lege din care partidul de guvernământ și-a făcut un titlu de glorie în ideea repunerii ei în aplicare. Numai în cursul anului 2001 această lege a suferit nu mai puțin de 10 modificări, din care cel puțin 3 sunt substanțiale: Legea nr. 189/2001 privind impozitul pe profit abrogă unele facilități fiscale,

Ordonanța Guvernului nr. 7/2001 aprobă și ea unele facilități pentru persoanele fizice autorizate și asociațiile familiale, iar Legea nr. 415/2001 introduce, la rândul ei, modificări semnificative.

Doamnelor și domnilor senatori, înțelegem cu toții faptul că dinamismul unei economii aflate în tranziție trebuie să își regăsească un corespondent și în planul legislativ.

Înțelegem că efortul comun de integrare în structurile europene înseamnă și parcurgerea unui proces de acomodare cu legislația comunitară. Dar, înainte de toate, suntem obligați să îi înțelegem pe cei care fac posibile din punct de vedere economic și social atât depășirea preaîndelungatului stadiu tranzitoriu către economia de piață, cât și integrarea României acolo unde îi este locul, și anume investitorii, întreprinzătorii, managerii, oamenii de afaceri și administratorii companiilor mai mari sau mai mici, ajunși la exasperare din cauza unei legislații a cărei instabilitate a devenit deja excesivă.

"Nu ne putem permite în asemenea condiții" - declara un reprezentant al Asociației Investitorilor Străini din România - "să construim nici un plan de afaceri eminamente sustenabil, cu atât mai puțin un buget realist sau vreo altă proiecție a posibilei noastre dezvoltări. Nu facilitățile sunt reperul cel mai important al atracției pentru investițiile directe, ci existența unui mediu de afaceri stabil, inclusiv din punct de vedere legislativ și, în orice caz, previzibil. Singura certitudine pe care o avem aici, în România, este că nimic nu e sigur, că totul se poate schimba peste noapte. Or, în această situație, nu avem decât de pierdut și noi, și dumneavoastră".

Ce aș mai putea adăuga după o asemenea afirmație?

Că rolul Parlamentului este ignorat cu bună știință? Că am ajuns în situația hilară de a aproba ordonanțe de urgență laolaltă cu alte ordonanțe care le modifică pe cele dintâi? Că nici nu se usucă cerneala de pe decretul de promulgare a unei legi și ea este deja modificată?

Poate că nu ar fi lipsită de interes propunerea ca, cel puțin în domeniul reglementărilor fiscale, orice lege să se încheie cu un articol care să interzică modificarea ei timp de 3 sau 5 ani, excluzând astfel posibilitatea transformării procesului legislativ într-o jucărie la îndemâna Guvernului, o jucărie atât de atractivă, pe cât de nefericit folosită.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
  Petre Roman

Invit la tribună pe reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Democrat, domnul senator Petre Roman.

Vă rog, aveți cuvântul!

   

Domnul Petre Roman:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

În 1921, Gheorghe Ionescu-Șișești scria un remarcabil articol intitulat "Pionierii omeniei" și începea spunând, citez: "Am avut durerea sângeroasă să cunoaștem cum ne judecă un ziarist englez în prestigiosul cotidian mondial "Daily Mail". El conchidea că: "Orice autoritate și orice om poate fi cumpărat cu bani în această țară" (țara, desigur, era România). "Și astfel - continuă Ionescu-Șișești - toată țara, cu tot ceea ce are mai bun și sănătos, trebuie să poarte ponosul pe care i-l aruncă în frunte opinia lumii pentru fărădelegile acelora care, monopolizând afacerile, monopolizând mecanismul economic și o parte chiar din viața politică a acestei țări, terfelesc bunul ei nume, dau o cumplită pildă de desfrâu generației care crește acuma, pun în cumpănă însăși dezvoltarea sănătoasă a acestui neam".

Că în 2002, după 81 de ani, aceste cuvinte sunt actuale nu poate fi pus la îndoială. Presa, mass-media, în general, furnizează zilnic materia doveditoare.

Scopul pentru care l-am citat pe Ionescu-Șișești este însă altul. Relația noastră cu lumea dezvoltată, cu lumea occidentală este prea adesea preluată ca unică motivație pentru ceea ce încă avem de făcut. Așa ne cere NATO așa ne cere Uniunea Europeană, așa impune Fondul Monetar Internațional, am auzit adesea, ca și cum una e țara care ar fi guvernată conform criteriilor NATO, Uniunii Europene și Fondului Monetar Internațional, și cu totul alta țara populată de români și guvernată pentru ei.

Profundă și inacceptabilă greșeală, căci este lesne de înțeles că o economie eficientă, în care pierderile și risipa sunt eliminate prin privatizare, și corectă în gestiune economică este nu doar cerința NATO, a Uniunii Europene și a Fondului Monetar Internațional, ci și dorința firească a românilor.

Nu sunt un mare admirator al Fondului Monetar Internațional. Consider, spre exemplu, că F.M.I. a abuzat de rolul său când a forțat liberalizarea transferurilor de capital și al comerțului în lume, ca și în țara noastră, dar când F.M.I. cere Guvernului să fie mai ambițios în reforme structurale se referă exact la o problemă reală, stoparea pierderilor și risipei în întreprinderile care depind direct de Guvern, pentru ca banii sănătoși din economie să fie cheltuiți cu folos, iar nu aruncați în găurile negre.

La fel, este lesne de înțeles că acțiunea hotărâtă pentru stăvilirea corupției și apărarea banilor publici de afacerile făcute prin trafic de influență este nu doar așteptată și încurajată de NATO sau Uniunea Europeană, ci chiar de marea majoritate a populației.

Dacă recent prestigiosul ziar american "New York Times" pune degetul pe rană, arătând că, în România, o mare parte a populației se zbate în sărăcie lucie, nu este de condamnat cotidianul american, ci chiar sărăcia, iar sărăcia este în strânsă legătură cu corupția. Economia ajunsă dependentă de corupție, precum drogații de droguri, este o economie a blocajelor și a sărăciei. Sărăcia nu este entuziastă, e tristă și copleșitoare.

Retrogradarea în sărăcie a continuat, din păcate, și în 2001, și în 2002, căci problemele familiei obișnuite în România s-au înmulțit, iar nu s-au redus. Prețul întreținerii la bloc, prețul alimentelor de bază, ca și taxele și impozitele rostogolesc în continuare buldozerul sărăciei peste familiile românești.

Astăzi - o spun statisticile oficiale -, peste o treime din săracii României sunt copii sub 15 ani, iar ponderea lor este încă în creștere. E vorba, foarte curând, despre 3 milioane de copii. Care sunt șansele lor de a avea acces la un nivel cumsecade de școlarizare și pregătire profesională? Frica sărăciei, groaza oamenilor de a se trezi fără nici un fel de resurse reclamă o guvernare competentă.

Nu de explicații și de căutări sterile de vinovății e nevoie, ci de acte de guvernare curajoase, care ele să treacă, ca și buldozerul, peste rețelele de interese acumulate în relația politică-afaceri, peste cinismul și aroganța afișată de căpătuiții tranziției tulburi.

La o astfel de acțiune de guvernare făceam trimitere cu câteva săptămâni în urmă, când de la aceeași tribună vorbeam de platformă politică de consens. Și trebuie spus că un asemenea consens nu este doar necesar, ci și posibil, pentru că, la o implicare sinceră de care guvernarea ar avea nevoie, opoziția ar găsi prilejul cel mai bun de a dovedi că poate fi partenerul interesului național cel mai fierbinte și, chiar prin aceasta, să își valideze alternativa.

Platforma politică de consens nu poate fi însă pe ideea că dispare opoziția. Afundarea României într-o stare de nemișcare politică nu ar fi altceva decât anularea democrației și dacă în țara noastră nu ar mai fi probleme majore de rezolvat, dacă opinia publică ar simți că

România merge clar pe o linie mai bună, aș mai înțelege. Dar așa, cu sărăcia și corupția încă la ele acasă?!

Susținerea cât se poate de fermă a Guvernului în acțiunea pro NATO nu înseamnă deci tăcere, înseamnă să vorbim cu curaj și sincer despre lucruri care, oricum, dacă nu sunt tratate cu voință și putere, ne îngreunează și mersul către NATO și Uniunea Europeană.

Afișata opoziție între ce vrea NATO, Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internațional și ce vrea românul este complet falsă și perpetuarea ei, păgubitoare. Dacă voința politică este, însă, clar determinată, atunci consensul în politică ar indica românilor simplul fapt că avem o direcție de urmat, care este, foarte probabil, cea bună.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Puskas Valentin-Zoltan

Invit la tribună pe reprezentantul Grupului parlamentar al U.D.M.R., domnul senator Puskas Valentin-Zoltan.

Vă rog, aveți cuvântul!

   

Domnul Puskas Valentin-Zoltan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Distins Senat,

În cadrul problemelor multiple și fundamentale pentru România, ca intrarea în NATO, în Uniunea Europeană și așa mai departe, zilnic, între timp, apar și probleme mărunte ale cetățeanului care a pus votul la unul dintre partidele parlamentare care se află acum în această sală.

Și cu o asemenea problemă măruntă m-am întâlnit vineri în audiențe, când simpli alegători m-au întrebat: "Domnule senator, ce să facem când dorim să aflăm numărul de telefon al doctorului Gyongyosi Csaba, care este cunoscut în orașul Târgu-Secuiesc și îl cunoaște aproape toată lumea?"

Cei care au fost înainte la informații spuneau, fără să se mai uite în vreun caiet sau carte de telefon, care este numărul de telefon, iar acum, dacă sunăm, o voce de robot ne anunță că: "Imediat veți fi conectați la Serviciul de informații". Trece un minut, revine tonul, mai formează încă o dată, a doua oară, după care apare, într-adevăr, o persoană de la informații, căreia dacă îi spui acest nume - doctor Gyongyosi Csaba - zice: "Nu vă supărați, de unde sunteți?" "Din Târgu-Secuiesc." "A, da, stați puțin să caut... Odorheiu-Secuiesc?!" "Nu, nu, TârguSecuiesc!" "Pardon, Târgu Secuiesc, vă rog să-mi spuneți numele pe litere." Începe să spună numele pe litere, îl caută și până la urmă dă numărul de telefon de la Autoservice.

Este un lucru foarte interesant, "Romtelecom"-ul ne-a oferit surprize foarte plăcute în ultimii ani, cu toate că - așa se spune - s-a și privatizat, eu așa știu, că tot statul grec a cumpărat și acele pachete de acțiuni care au fost vândute, deci o privatizare către un alt stat, și ne-au ținut în permanență sub tensiune privind mărirea prețului, taxelor la convorbirile telefonice, fiind singurul operator de telefonie fixă din țară, iar după aceea a promis că o să fie acum o surpriză extraordinară, vor reduce prețurile, au și redus, au anunțat reducerea prețurilor, dar au anunțat, nu știu din ce cauză, fără T.V.A., iar când calculezi T.V.A.-ul îți dai seama că prețurile sunt mult mai mari decât cele care au fost înainte.

Apropo de această reorganizare a serviciilor de informații telefonice, după cum știu, "Romtelecom"-ul pregătește două etape succesive pentru îmbunătățirea serviciilor telefonice, pentru că mărirea prețului, bineînțeles, trebuie să atragă, la un moment dat, și un serviciu la un nivel mai înalt. Dar mi-e foarte teamă ca nu cumva când o să solicit să mi se spună care este numărul de telefon al Serviciului medical din TârguSecuiesc sau din, știu eu, Onești, va trebui să dau telefon la Atena sau la Salonic, ca să vină de acolo o informare cât mai precisă și la un nivel european, vasăzică

Grecia este în Uniunea Europeană!

Față de acestea, eu, stimați colegi, vreau să spun că atât am descentralizat serviciile publice, atât am descentralizat administrația publică, atât am descentralizat totul încât, până la urmă, tare mi-e teamă că pentru a afla numărul de telefon al vecinului meu trebuie să dau telefon la Beijing sau Buenos Aires și nu aș vrea.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Fevronia Stoica

Invit la tribună, din partea Grupului parlamentar al P.S.D. (social-democrat și umanist), pe doamna senator Stoica Fevronia.

Aveți cuvântul, doamna senator!

   

Doamna Fevronia Stoica:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

De mai bine de trei săptămâni, capul de afiș al multor publicații centrale, mai mult sau mai puțin independente, este ținut de așa-zisul scandal politic în jurul ziarului local "Monitorul de Vrancea" și nici televiziunile naționale nu au scăpat ocazia, tema favorită a talk-show-urilor fiind aceeași.

De ce afirm că este un așa-zis scandal politic? Să mă explic. La sfârșitul lunii martie, Consiliul Local al Municipiului Focșani, într-o formulă politică completă, adică consilieri aparținând partidelor P.D., P.N.L., P.N.Ț.-C.D., P.R.M. și P.S.D., a hotărât, cu unanimitate de voturi, să pună capăt jafului la care era supus bugetul local de către partenerul cu care consiliul local se asociase, în participațiune, pentru realizarea unei rețele de 17 tonete de difuzare a presei.

Motivul acestei hotărâri l-a constituit modul fraudulos în care administratorul chioșcurilor, S.C. "Nord Expres", desfășura activitatea de comerț și ignora obligațiile față de Primăria Municipiului Focșani. Un control efectuat la Societatea "Nord Expres" a evidențiat faptul că, în timp ce la chioșcurile care nu făceau obiectul contractului de asociere cu primăria se înregistrau profituri de sute de milioane lei, la cele 17 chioșcuri aflate în asociere cu primăria se înregistrau mari pierderi, știți dumneavoastră, vechile inginerii financiare.

Astfel, primăria a fost înșelată prin nerealizarea profitului scontat la momentul încheierii contractului. Mai mult, în toată această perioadă Societatea "Nord Expres" a amplasat pe domeniul public și alte tonete pentru difuzare de presă, pentru care nu a avut niciodată acceptul primăriei. Deși contractul de asociere făcea referire la difuzarea de presă, în toate chioșcurile se comercializau și alte produse, printre care băuturi alcoolice și țigări.

În urma hotărârii consiliului local, primarul municipiului Focșani a emis o dispoziție de ridicare a tonetelor de difuzare a presei aparținând S. C. "Nord-Expres" de pe domeniul public. Din păcate, acționarul majoritar al acestei societăți, cel care avea în proprietate și societatea care edita ziarul local, a încercat să dea o conotație politică acestui litigiu comercial, fapt speculat de unii membri controversați ai partidelor de opoziție P.N.Ț.C.D. și P.N.L.

Este de notorietate că vicepreședintele P.N.L. Iași, Alexandru Lăzescu, și fostul șef al vămilor Nini Săpunaru sunt cei care s-au erijat în avocați ai acționarului majoritar de la "Nord Expres", împroșcând cu noroi Primăria Focșani și aducând grave acuzații președintelui P.S.D. de Vrancea, în condițiile în care habar nu aveau de originea scandalului și voiau doar, cu tot dinadinsul, să dea o conotație politică.

În aceeași idee, domnul liberal Lăzescu a făcut ieri o afirmație la postul de radio BBC, cum că Primăria Focșani ar fi încheiat un contract de difuzare de presă cu societatea doamnei senator de Vrancea Fevronia Stoica, adică cu subsemnata. Dacă domnul Lăzescu sau partidul dumnealui a făcut demersuri, știute numai de dumnealor, ca ziarele să fie incluse pe lista de medicamente compensate sau gratuite, promit că mă voi strădui să obțin un astfel de contract de difuzare a presei prin farmacia mea. Până atunci, afirmația dumnealui pe postul de radio BBC rămâne un fals grosolan și atât.

Înțelegem de ce cei din opoziție sunt disperați, pentru că au intrat într-un con de umbră al anonimatului și atunci speculează chiar un litigiu comercial, în ideea că doar-doar se va mai scrie ceva și despre ei în presa vrânceană. Și asta pentru că în lipsa unor soluții la problemele comunității, soluții pe care, de altfel, nu le-au avut nici în perioada de guvernare, când au reușit să arunce Vrancea pe ultimele locuri în România în ceea ce privește alocațiile bugetare și nu numai, aceștia continuă să ducă o politică de total dispreț față de cetățenii județului nostru și încearcă să dea o falsă conotație politică litigiului mai sus amintit. De doi ani de zile, de când Primăria Focșani a fost câștigată de P.S.D., primarul și cei doi viceprimari au demonstrat că se află în slujba comunității și că în primărie se face doar administrație, și nu politică.

Tocmai de aceea modul politicianist și fals prin care cei din opoziție încearcă să își atragă simpatia electoratului este păgubos și arată faptul că acești "lideri politici" sunt susținătorii unor infractori și ai jafului făcut pe banul public și nu au înțeles, din cei patru ani de guvernare, când au fost părtași la hotărârea de asociere a Primăriei cu "Nord Expres", decât că cea mai bună armă de apărare este atacul.

La fel de reprobabilă este și atitudinea acționarului majoritar al Societății de difuzare "Nord Expres" care a suit ziariștii de la cotidianul său pe chioșcurile care trebuiau ridicate, încercând astfel să inducă în rândul opiniei publice că P.S.D. vrea să obstrucționeze libertatea presei în Vrancea. O minciună grosolană, P.S.D. nu a încercat și nu va încerca niciodată să limiteze libertatea de exprimare garantată prin Constituția României.

În Vrancea există doar un litigiu comercial între Primăria Municipiului Focșani și Societatea "Nord Expres", iar cea mai vie mărturie a faptului că presa este liberă o constituie faptul că, pe lângă ziarul editat chiar de acționarul societății de difuzare a presei cotidiene, mai există în Vrancea două cotidiene, patru săptămânale, patru posturi de televiziune locală și trei posturi de radio independente, iar directorii acestor organisme mass-media au emis chiar și un comunicat de presă prin care își arată indignarea față de atitudinea colegilor care, sub masca unui fals conflict privind libertatea de exprimare în presa vrânceană, apără interesele economice ale patronilor lor.

Și iată că, așa cum descoperise domnul Marius Tucă la talk-show-ul dumnealui, și în provincie există viață, da, și în Focșani există viață și nu este deloc monotonă. Și, în general, noi, vrâncenii, eram obișnuiți ca în momentul în care se produce în Vrancea un cutremur, epicentrul fiind în Vrancea, de obicei undele se propagau undeva - și chiar erau resimțite - către kilometrul 0. Se pare că, de data asta, asistăm la un fenomen invers, un cutremur cu epicentrul în București, deci la kilometrul 0, cutremur care înseamnă scandalul între două nume des vehiculate în ultimul timp, Sorin Ovidiu Vântu și Mihai Iacob, se pare că unda acestui cutremur s-a propagat în Vrancea. De ce spun acest lucru?! Pentru că în toate talk-show-urile, cred eu că nu întâmplător, au fost amintite numele celor doi oameni de afaceri.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Dumitru Codreanu Invit la tribună reprezentantul Grupului P.R.M., domnul senator Dumitru Codreanu.
   

Domnul Dumitru Codreanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

După atâta cutremur de Vrancea vin și eu să vă prezint câteva fenomene care duc la aceste cutremure.

Stimate domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

Este bine cunoscut faptul că statul, respectiv Guvernul, are veniturile asigurate în mare parte din taxe și impozite. Având doar aceste surse stabile statul recurge la tot felul de modalități de a născoci noi și noi taxe, noi și noi impozite, de a le majora, de a le spori, de a găsi noi forme prin care să se realizeze, pe de o parte, o discutabilă sporire, iar, pe de altă parte, provocând nemulțumirea populației, care adeseori confundă Guvernul cu o stăpânire plină de adversitate.

Iată de ce mă întreb cum de statul nu deține surse de venituri, așa cum a mai avut, și nu mă refer la timpurile când totul era în mâna statului, ci la perioade anterioare acestora.

Doresc să reamintesc, de exemplu, că în Constituția din 1866 și în cea din 1923 statul și-a atribuit sursele de venituri proprii prin aplicarea acestor monopoluri de stat asupra alcoolului și tutunului, găsind, firește, și alți indici privind modul în care statul își cultivă mijloacele bugetare, dar ne oprim numai la monopolul alcoolului și pun întrebarea: de ce statul român nu a menținut acest monopol, ca formă de procurare a veniturilor și ca o garanție de control a consumului exagerat și nesănătos pentru populație?

Ridic această problemă întrucât producerea alcoolului, pulsațiile acestor industrii și alte elemente din sectorul industriei alcoolului se desfășoară în dezordine, în anormal, în ilegalitate.

La Botoșani, de exemplu, doar acționându-se un pic mai exigent de către organele de ordine și justiție, s-au constatat escrocherii și pagube de miliarde aduse statului, s-au dezvăluit complicități ale organelor de poliție, s-au efectuat arestări și lumea așteaptă găsirea și a altor vinovați.

Extrapolând această situație la nivelul întregii țări constatăm proporții înspăimântătoare ale fenomenului corupției, favorizate de piața alcoolului. Se bănuiesc și se găsesc asocieri de tipul criminalității economice, se depistează complicitatea organelor de poliție cu mafia alcoolului.

Pentru a pune punctul pe i, faptul că statul se autodezmoștenește în privința unor monopoluri provoacă ample și continui corupții ale clasei politice și chiar în rândul patronatelor. Este suficient să amintim cazul "Țigareta I" - "Țigareta II", de acuzele aduse unor personalități ca Spiroiu, Truțulescu, Dragoș Constantinescu și alții. Foarte mulți și de diferite coloraturi politice au supt lapte și miere din producerea alcoolului și tutunului, în absența monopolului statului în acest domeniu. Sunt sigur că Guvernul este deranjat de orice eventualitate a unei greve fiscale din partea patronatului din domeniul producției de tutun, de alcool și altele. Pe de altă parte, este sigur că Guvernul nu va fi niciodată încântat și de aceea, pe drept cuvânt, de faptul că la orice modificare de accize patronatul alcoolului reacționează prin majorări de prețuri care se repercutează în creșterea prețurilor în magazine, provocând nemulțumirea masei consumatorilor.

Deci, cu toate că pare desuet, un monopol de stat asupra alcoolului are două rațiuni indiscutabile: 1) venitul pentru stat; 2) asanare economică și morală, cu evitarea unor tentații de implicare în mafia alcoolului a unor personalități publice și nu numai.

În această ordine de idei, putem să ne imaginăm pe lângă un monopol de stat asupra producției de alcool și un monopol al țării asupra țigărilor, al metalelor prețioase, așa cum a mai fost, în condițiile normale de economie de piață și de democrație. În legătură cu tema monopolului de stat asupra alcoolului ajungem și la subiectul producției de cereale: grâu, orz, porumb, care a ajuns în țara românească de izbeliște. Deplângem piața cu totul anarhică a grâului și modul în care se face valorificarea producției de cereale în țara noastră. Prin procesarea acestora, în cadrul unui monopol de stat se determină, în primul rând, garantarea unei calități superioare a alcoolului și a băuturilor, în general. În prezent, fie spus, liberalizarea producției de alcool lasă locul la tot felul de improvizații, care duc la o calitate inferioară a producției. Deși aceste firme producătoare de alcool, care se înmulțesc ca ciupercile după ploaie, pretind că fabricația se desfășoară cu respectarea tuturor normelor sanitare, în fabrici autorizate, că efectuarea controalelor de calitate se face în laboratoare performante, numai cei care vizitează direct asemenea fabrici află cum se produce în realitate alcoolul, din ce produs de bază, în ce condiții și de multe ori îți pui mâna în cap în fața a ceea ce constați. Tot într-o mică paranteză, și nu este de mirare că pe toate ulițele României, în general, vezi consumatori țepeni nu numai din cauza cantității, dar îndeosebi din cauza proastei calități.

Monopolul în producția de alcool, într-o țară nepoluată cum este România, ar avantaja unele calități remarcabile ale produselor alcoolice și a unor șanse ale acestora, în plus, pentru export.

În final, doresc să adresez Guvernului câteva întrebări: de ce nu se face nimic în privința plasării grâului pe piața externă și a celorlalte produse agricole și de ce se importă acestea? De ce nu se procedează la resuscitarea unor debușee pe care le-am întreținut o perioadă lungă de timp? De ce nu se instituie monopolul de stat asupra alcoolului, a cărui producție ar utiliza o mare cantitate de cereale produse în agricultura românească și ar aduce bani la bugetul statului la timp?

Fără a mai continua argumentația, întreb de ce nu se instituie monopol de stat asupra tutunului, care aduce atâta bătaie de cap guvernanților, prin tot felul de privatizări dubioase, scutiri de la plata datoriilor față de stat și multe altele?

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Mircea Teodor Iustian

Invit la tribună reprezentantul Grupului parlamentar P.N.L., domnul senator Mircea Iustian.

Din sală:

Mai avem 12 minute!

   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

De ce 12? Aveți 30 secunde de la mine. Domnul secretar v-a taxat exact, a spus: 11 și 30 de minute. Cu condiția să-l ascultăm pe domnul senator. Vă rog.

 
   

Domnul Mircea Teodor Iustian:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

În urmă cu două săptămâni am avut ocazia să asist, în Sala Mare a Prefecturii Constanța, la instalarea noului prefect al județului. Cu acest prilej, domnul ministru Octav Cozmâncă a rostit un discurs. Am fost surprins să aud, prin vocea Domniei sale, că pentru actualul Guvern punerea în aplicare a legilor proprietății, Legea nr. 18/1991,

Legea nr. 1/2000 și Legea nr. 10/2001, constituie priorități absolute și că prefectul trebuie să vegheze și să contribuie la punerea lor în aplicare într-un termen cât mai scurt. Ascultând îndemnurile mobilizatoare ale domnului ministru am încercat sentimente contradictorii, de la satisfacția și surprinderea de a constata că tocmai aceia care au făcut cu entuziasm colectivizarea și naționalizarea propun astăzi o nouă întrecere socialistă pentru ca deținătorii de drept să fie puși în posesie, până la îndoiala, justificată cred, că pentru punerea corectă în aplicare a acestor legi cei care le-au tergiversat timp de zeci ani au o determinare reală. La mai puțin de o săptămână, am fost prezent la un episod al vizitei domnului președinte Iliescu în județul Constanța, și anume la întâlnirea Domniei sale la prefectură cu factori de răspundere ai județului. Cu această ocazie, noul prefect și-a prezentat agenda de lucru în care un loc important îl ocupa punerea în practică a legilor proprietății. În bună tradiție, au fost prezentate procente privind punerea în posesie și eliberarea certificatelor de proprietate, cât și un calendar al activităților de aplicare a acestor legi.

În urmă cu numai patru zile, senatorii au primit proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea și completarea Legii nr. 1/2000, îndeobște cunoscută ca "Legea Lupu". Numai în două săptămâni, atâtea semnale privind determinarea actualei puteri în direcția rezolvării rapide și definitive a restituirii proprietăților nu pot decât să creeze sentimentul stenic că suntem pe drumul cel bun. Totuși, o urmă de îndoială persistă. Oare dintr-o dată totul să devină atât de simplu? Ar mai fi necesară o confirmare din teren, acolo de unde, totuși, vin semnalele că lucrurile nu stau chiar așa, că ceva nu este în regulă.

Această confirmare nu poate veni dintr-o comună în care primarul este P.N.L.-ist, P.D.-ist sau P.R.M.-ist, aceștia putând fi acuzați de rea-voință, de faptul că sunt incapabili sau că ei critică în mod nejustificat puterea, pe care vor s-o pună într-o lumină nefavorabilă.

În comuna Peștera primarul reprezintă P.S.D.-ul. Am stat de vorbă cu el și cu consilierii săi, proveniți de la mai multe partide politice. Toți vorbesc aceeași limbă, spun aceleași lucruri, sunt dezamăgiți și se simt umiliți și nedreptățiți, și confruntându-se cu aceleași necazuri de care se lovesc și consătenii lor pe care-i reprezintă.

Teoretic, pământ există pentru satisfacerea justificatelor cereri aproape în totalitate. Se vor elibera titluri de proprietate și un proces anevoios poate fi bifat ca încheiat, dar oamenii vor să-și recapete acel pământ pe care l-au deținut ei sau părinții lor. Aceste terenuri sunt cele mai bune, cele mai productive. Ei le cunosc. Toată comunitatea locală știe care sunt acestea și unde se află amplasate. Oamenii nu doresc să fie puși în posesie pe niște terenuri neproductive, care au fost introduse forțat în circuitul agricol în ultimele decenii și care sunt improprii producției agricole. Părinții și bunicii lor, când s-au stabilit în Dobrogea, au fost împroprietăriți cu teren arabil, nu cu grohotișuri. Astăzi, prin inginerii funciare, pământul se mișcă în acte și pe hartă, astfel încât comisiile locale de fond funciar au la dispoziție, în bună parte, suprafețe improprii agriculturii, iar cele de calitate, în mod inexplicabil, rămân în păstrare pentru un soi aparte de împroprietărire, împroprietărirea latifundiarilor. Câțiva dintre aceștia sunt deja nume devenite celebre în România.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 102/2001 la art. 109 prevede că: "Fapta persoanei fizice care are calitatea de membru al comisiei locale sau județene de fond funciar de a împiedica în orice mod sau de a întârzia nejustificat reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate se pedepsește cu închisoare de la 1-5 ani". Prefectul va decide sancționarea primarilor care întârzie sau blochează aplicarea legii, mergând până la suspendarea din funcție a acestora. Apare, astfel, situația neverosimilă ca acei primari și membri ai comisiilor locale de fond funciar, care se luptă pentru consătenii lor, inclusiv prin acțiune în justiție, să intre sub incidența acestei prevederi și să fie suspendați sau chiar condamnați pentru că au întârziat o punere în posesie aberantă. Țăranul nu are nevoie de un petec de hârtie care să ateste o proprietate fără nici o valoare, ba chiar grevată de o serie de obligații financiare, el are nevoie de teren agricol încărcat de toate atributele proprietății, inclusiv acela de a aduce...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să concluzionați.

 
   

Domnul Mircea Teodor Iustian:

Am terminat. ...profit. Țăranii vor să fie proprietari cu adevărat, pentru că vor să trăiască din munca pământului lor în libertate și bunăstare, nu în mizerie și servitute. Atrag atenția guvernanților că situația prezentată mai sus nu este o excepție, asemenea cazuri se întâlnesc pe tot cuprinsul țării. (Aplauze.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Elena Sporea

Invit la tribună pe doamna senator Elena Sporea,

Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat și umanist).

Aveți cuvântul, vă rog!

   

Doamna Elena Sporea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

"Sunt câte puțin din fiecare loc pe unde am trecut,

Am luat câte puțin din fiecare om pe care l-am cunoscut Și mai am de umblat, de aflat, de cercetat".

Aceste versuri îmi revin în memorie ori de câte ori, de la această tribună ori din presa ce apare în Circumscripția electorală nr. 23 Ialomița, sunt asigurată că nu sunt decât o intrusă în acel județ, nu am crescut și nu am lucrat acolo. Este adevărat, nu sunt fiica județului, nu am crescut și nu am lucrat în acest județ până la a-mi propune candidatura în anul 2000. Dar tot la fel de corect este că de la începutul mandatului am reușit câteva lucruri de care sunt mândră; mai sunt și câteva nereușite. La ce mă refer: Fundația "Star 21" este cea mai mare realizare a noastră, a Filialei Partidului SocialDemocrat din Ialomița. Mă mândresc cu cei 64 de bursieri din județul Ialomița, elevi și studenți merituoși, cărora vrem să le arătăm că valoarea este și trebuie răsplătită, că succesele lor sunt remarcate și apreciate și de noi, oamenii politici. Șase studenți bursieri "Socrate Serasmus" au plecat la studii în străinătate cu sprijinul financiar al acestei fundații. Este dureros pentru mine, în calitate de om și părinte, să văd lacrimi în ochii unui copil ce a obținut bursa, dar nu o poate accepta întrucât îi lipsesc cei 200, alteori 300 sau 400 de dolari pentru a pleca să se specializeze într-o țară a Europei. Într-adevăr, nu toți oamenii de afaceri sunt de acord să sponsorizeze studiile unui astfel de copil, dar cu stăruință ei încep să înțeleagă că numai prin investiții sigure, cum sunt acești copii, pot merge mai departe. Copiii cu probleme speciale de la Căminul-școală nr. 13 Slobozia, care, vă aduceți aminte, sunt autorii acelor frumoase tablouri expuse, la inițiativa mea, în holul Senatului României, și care, datorită dumneavoastră, au acum fonduri din care să cumpere materiale pentru a lucra și picta, sunt îmbrăcați, primesc ajutoare de la această fundație, a unei doamne senator ce nu este din județul Ialomița. Curios este că, deși nu sunt din Ialomița, eu merg des la Căminul-școală nr. 13, iau loc în Poiana lui Iocan cu copiii și discutăm despre problemele lor, cum doamnele învățătoare Felicia și Valentina le-au cumpărat copiilor, cu banii dați de Fundația "Star 21", adidași, treninguri, ghiozdane, cum că ei sunt într-adevăr acum elevi, căci au ghiozdane, penare, mai multe decât un caiet pe care l-au primit de la protecția copilului, și acesta datorită grijii deosebite a celor ce conduc școala și a celor două dăscălițe ce poartă în sufletele lor ceva din curățenia și credința unui apostol.

Nu sunt din Ialomița, este adevărat, dar mă preocupă soarta celor de acolo, nu numai pentru a apărea în presa locală sau pentru a-mi face publicitate, ci pentru că ei, într-adevăr, au nevoie și de sprijinul meu. Nu sunt mulți, dar nici puțini cei ajutați de Fundația "Star 21". Voi încheia cu versurile lui Demostene Botez, care spunea așa:

"Și de ești vrednic cum aș vrea,

Drept fapt al timpului prezent,

Tu să ridici prin fapta ta Și gândul tău un monument."

Asta doresc și eu să realizez în Ialomița și aș vrea să o invit pe colega mea senator în circumscripția în care am fost validate amândouă, un loc în care munca, hărnicia, corectitudinea și respectul pentru oameni să fie, să existe. Nu cred că este important și relevant să fiu din Ialomița, ci să realizez ceva durabil pentru locuitorii acestui județ.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, doamna senator.

 
  Corneliu Bichineț

Îl invit la tribună pe domnul senator Corneliu Bichineț, Grupul parlamentar al Partidului România Mare.

Aveți cuvântul, domnule senator!

V-aș ruga să restrângeți declarațiile, fiindcă mai sunt 3 colegi în grupul parlamentar și mai aveți 12 minute.

   

Domnul Corneliu Bichineț:

Da, domnule președinte, așa am eu neșansa să restrâng întotdeauna declarația.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Colegii dumneavoastră vă oferă șansa să vorbiți al treilea. Vă rog.

 
   

Domnul Corneliu Bichineț:

Nu voi avea neinspirația colegului meu Nicolae Pătru care, acum două săptămâni, și-a început declarația în fața dumneavoastră spunând că "în țară este greu rău", un fel de prăpăd general - neascultându-l nimeni -, ci voi începe declarația mea prin a spune că țara noastră este plină de evenimente fericite.

Bunăoară, săptămâna trecută, unui ardelean, din întâmplare, i-a căzut un elicopter în cap... (Râsete, discuții.)...fapt ce ne stimulează imaginația. Dacă plouă în curând și se vor produce inundații, probabil vapoarele năstrușnice din Portul Constanța o vor lua razna pe străzi și vor accidenta oamenii până spre Medgidia.

(Râsete, discuții.)

De asemenea, ni se comunică un fapt deosebit de interesant din județul Iași, județ vecin cu cel unde lucrez eu.

Un funcționar public, implicat în mutarea de pe soclul firesc a statuii Mareșalului Antonescu, întors puțin "în ținte" acasă, și-a surprins soția într-o tindă cu preotul din satul vecin. (Rumoare, discuții.)

Eu nu pot să confirm că cei doi se rugau la Dumnezeu, dar ziarele așa susțin. Turbat de mânie, funcționarul își cotonogește nevasta, însă, nepatriot fiind, nu folosește un obiect contondent autohton, ci o vrăjmașă cheie franceză. Pentru că i s-a părut pedeapsa prea mică, i-a tuns chilug pe cei doi... peste tot...

(Râsete, discuții.) ...și le-a dat drumul pe uliță.

Eu sunt sigur că dumneavoastră, stimați colegi - mă adresez Senatului României, format din oameni inteligenți, și unei prese profesioniste -, decodificați mesajul celor spuse de mine.

Am votat împreună Statutul polițistului săptămâna trecută, dar aflăm azi, din presă, că miliția poporului bate în continuare oamenii muncii până îi trimite în spital sau direct pe lumea cealaltă.

Și actorii în țara noastră sunt fericiți, e drept, nu atât ca țăranii, muncitorii și pensionarii. Dau ca exemplu un celebru actor român, sătul să tot bea ceai cu castraveți murați, a acceptat o ofertă de a face publicitate unei creme care, folosită, ar da posibilitatea celor cu chelie să aibă din nou păr.

Acest actor a urcat, recitând din Esenin, știe bine, până la etajul 189 al hotelului "Enigmatic", unde vom fi cazați noi, parlamentarii, în anul 2050. S-a uitat la cer, bietul actor, a mai recitat o dată, apoi și-a dat drumul în gol. Se înțelege că nu a ajuns la pământ, că a fost praf!

În urma lui au rămas câteva șomoioage de păr, fapt ce l-a determinat pe ministrul culturii, chel și el, care era împreună cu domnul Lupoi, chel și el, în zona Teatrului Național, să exclame inteligent:

"Uite, domn'e, cum încetinește Gerovitalul căderea părului." (Râsete, discuții.)

La audiențele de sâmbăta trecută, prostituatele din Bârlad - pentru că acolo, să știți, există un sindicat foarte serios, intitulat sugestiv "Mimosa pudica", și-au trimis reprezentanta, pe domnișoara Magdalena Foraibăr, care la 16 ani era foarte frumoasă, la 18 ani arată ca la 40, iar la 22 de ani arată de parcă ar fi lucrat în justiție... (Râsete, discuții.) ...fată care mi-a cerut relații despre inițiativele Guvernului privind integrarea noastră în structurile europene. I-am vorbit frumos că știu despre NATO, despre Uniunea Europeană, însă nu am fost persuasiv și regret. Domnișoara mi-a spus, citez:

"Domnule senator, și dumneavoastră, cei de la România Mare, sunteți ca și ceilalți. Promiteți. De când tot intrăm în Uniunea Europeană, noi ne-am săturat de primit promisiuni!" (Râsete, discuții.)

Ce-i puteam răspunde? Ce-i puteți răspunde unei astfel de ființe care are astfel de interogații?

Observați că și în județul Vaslui recensământul s-a încheiat. Recenzorii, mai toți angajați ai primăriilor, nu au furat din casele oamenilor, nu s-au îmbătat și nici nu s-au încăierat între ei. E drept că nici nu au fost plătiți pentru munca pe care au făcut-o.

Îmbucurător este faptul că în localitatea Brodoc, celebră în județul nostru prin densitatea populației, 50% dintre oameni s-au declarat de etnie romă, ceilalți fiind, fără excepție, toți țigani. (Râsete, discuții.)

Jumătate din ei fură în Bârlad și Vaslui, iar cei care s-au săturat căutând și negăsind nimic cerșesc la Bruxelles. Acești oameni au ținut să trimită prin mine mesajul pentru dumneavoastră că sunt pentru integrare în Europa, pentru NATO, pentru pace și cum ei sunt lirici prin excelență au spus așa:

"Toți nepoții din Bruxelles/ Nu mai vor război defel,/

Iar țigani din Brodoc/ Nu mai vor război deloc, / Dar deloc, deloc, deloc."

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
  Dan Nicolae Rahău

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Invit la tribună pe domnul senator Dan Rahău, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat (social-democrat și umanist).

   

Domnul Dan Nicolae Rahău:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În urmă cu câteva zile, mai exact în perioada 8-14 aprilie, reprezentând Senatul României, am participat la o conferință internațională care s-a desfășurat la Miami și la care au participat 40 de țări cu peste 300 de participanți.

Tema acestei conferințe a fost legată de managementul financiar guvernamental, iar tema pe care colegii din staff-ul Senatului m-au ajutat să o pregătesc a fost: "Dimensiuni legislative ale luptei împotriva corupției".

Pe mine mă bucură cuvântul colegului meu dinainte și poate că apropierea ulterioară de Casa Albă m-a făcut să mă gândesc că, din păcate, în cazul unora, și mai ales în cazul celor care au guvernat o perioadă, cred că au făcut cam mult sex, dar nu au făcut copii.

În această discuție care s-a purtat la Miami, tema principală a fost legată de corupție și a fost foarte clar, fiindcă primul ziar pe care l-am citit în S.U.A., unul din ziarele locale, avea un articol legat tocmai de corupție. A fost legat de corupția din S.U.A., în cel mai mare colegiu din Louisiana, în care s-au furat peste 2 milioane de dolari, într-un caz, și peste 25 milioane de dolari - aproape 26 - în alt caz. Deci corupția nu are frontiere și culoare politică.

În a doua parte a șederii mele în S.U.A. am răspuns invitației doamnei senator de Louisiana, Mary Landrieu, cu care am discutat problema copiilor infectați cu HIV, căreia i-am solicitat, în cazul în care în S.U.A. există o legislație mai bună, mai apropiată de ceea ce ne dorim, mai ales în cazul fondurilor private, să încercăm să colaborăm, să încercăm să aplicăm această legislație și în România. Fiindcă trebuie să vă anunț că în data de 8 iunie, la o săptămână după ziua copilului, la Constanța se va deschide prima clinică stomatologică care va trata copiii infectați HIV și nu numai pe aceștia.

Una din discuțiile pe care le-am purtat după ce am susținut lucrarea de care v-am spus a fost legată și de sistemul bancar românesc. Întrebarea pe care au pus-o surprinzător de mulți cunoscători a ceea ce s-a întâmplat în România în ultimii 12 ani a fost: "Până când Mugur Isărescu?" Până când Banca Națională a României nu va face ceea ce trebuie să facă, astfel încât băncile din România să nu mai pățească ce au pățit?

Trebuie să vă spun că, probabil contrar a ceea ce gândim cu toții, cea mai veche activitate din lume nu a fost prostituția, ci cea mai veche activitate din lume este corupția, fiindcă, așa cum știți, din păcate pentru noi, bărbații, primul corupt a fost Adam.

Am plecat din S.U.A. cu convingerea că, în toamnă, România va face pași importanți către NATO, că va face pași importanți către Uniunea Europeană și că avem prieteni buni și importanți în S.U.A., care ne vor ajuta să trecem acest pas.

Întors pe meleagurile natale, întors în Constanța, probabil și datorită vizitei primarului-președinte, nu mi-am putut reprima un gând vizavi de criticile care sunt din ce în ce mai multe către Guvern, dar nu totdeauna fondate.

Gândul este că niciodată nu este prea târziu să-ți trăiești o copilărie fericită.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Mircea Nedelcu

Îl invit la tribună pe domnul senator Mircea Nedelcu,

Grupul parlamentar al Partidului România Mare. Grupul mai are 7 minute.

Aveți cuvântul, domnule senator!

   

Domnul Mircea Nedelcu:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Privatizăm totul cu maximă urgență, avem chiar și Legea accelerării privatizării. Scopul scuză mijloacele. Cu adevărat, scopul este nobil. O privatizare eficientă poate aduce importante beneficii societății românești și nu este cazul să comentăm acest aspect. Dar cum realizăm acest angajament?

La Hunedoara s-au născut deja o mulțime de întrebări. Domnul ministru Ovidiu Mușetescu, vineri, 19 aprilie 2002, a venit pentru a răspunde sau a-i învălui pe siderurgiști. A promis că nici unul dintre cei 8.700 de salariați nu va rămâne pe drumuri. A explicat reprezentanților acestora că nu este cazul să se alarmeze pentru termenii deosebit de duri găsiți în Hotărârea de Guvern nr. 1.299 ori în scrisoarea de intenție adresată F.M.I.

Hunedorenii au obligația să scoată urgent la vânzare cel puțin 3 entități economice, desprinse din societateamamă, S.C. "Siderurgica" - S.A., până la sfârșitul acestui an.

La Hunedoara se vor stabili criteriile și cumpărătorul sau, mai precis, S.C. "Siderurgica" - S.A. va fi A.P.A.P.S. în acest caz. Ca să fie mai convingător, le-a explicat că, în viziunea sa, Hunedoara trebuie să existe, iar Guvernul nu spune altceva. Guvernul Năstase nu va repeta greșelile celorlalte guverne. I-a asigurat că, după părerea Domniei sale, cel mai bun proiect de restructurare este cel conceput de specialiștii hunedoreni și aici, în treacăt fie vorba, vreau să vă spun că la Hunedoara exista un program de restructurare în vederea privatizării care a fost blocat de Guvernul Năstase timp de 15 luni - reproșându-le, totodată, prea multe suspiciuni, lipsa unui canal eficient de comunicații între Guvern și siderurgiști.

De fapt, acest ultim reproș era, în mod direct, adresat filialei P.S.D. Hunedoara, care a lăsat, după părerea Domniei sale, acest canal exclusiv în mâna sindicaliștilor de la "Siderurgica".

Dacă această comunicare ar fi fost normală, muncitorii hunedoreni ar ști că Guvernul Năstase nu dorește să-i scoată din întreprindere, pentru că și așa rata șomajului este extrem de ridicată în Hunedoara.

Domnul Mușetescu s-a străduit să fie cât mai convingător, arătând o serie de soluții identificate de Domnia sa, după ce respectivele filiale vor fi vândute. Vor continua investițiile la Hunedoara, Guvernul va contribui financiar la ecologizarea terenului ce aparține combinatului, va urgenta realizarea parcului industrial, proiect demarat deja de hunedoreni.

Însă, chiar în momentul în care liderii de sindicat își exprimau temerile, nemulțumirile, îndoiala asupra realizării acestor acțiuni în condițiile arătate, prefectul județului Hunedoara, prezent la discuții, primea un telefon prin care era anunțat că, deși S.C. "Siderurgica" - S.A., în cursul zilei de vineri, 19 aprilie, urma să-și achite factura la energie electrică, S.C. "Electrica", conform unui grafic anunțat cu mare zgomot în mass-media, urma să deconecteze combinatul de la rețea în ziua de sâmbătă, ora 10,00.

Domnul ministru era de față și nu înțelegea ce se petrece, pentru că cei din conducerea combinatului hunedorean îl asigurau că până la ora 18,00 plățile urmau să fie făcute.

A doua zi, sâmbătă, S.C. "Electrica" s-a ținut de cuvânt și a scos în stradă circa 500 de salariați, pentru că aceștia cu o seară mai devreme auziseră promisiunile făcute de un ministru al unui Guvern care, la mai puțin de 24 de ore, le dovedea că toate temerile lor erau întemeiate. Nu mai înțelegeau nimic.

În paranteză trebuie întrebat cum se poate ca o societate - care este adevărat că înregistrează pierderi uriașe care se datorează gestionărilor anterioare - azi, când problemele păreau rezolvate, să-și recupereze restanțele, să-și plătească datoriile dacă nu este lăsată să lucreze? Sau cum cred cei de la "Electrica" că își vor mai încasa salariile uriașe dacă debranșează 3-4 societăți de talia S.C. "Siderurgica"? Nu le este teamă că vor rămâne fără obiectul muncii?

De altfel, nu este nimic de înțeles. Actualul Guvern așa lucrează. Fiecare minister își are programul propriu, strategia proprie, pe care și-o urmărește pas cu pas.

Unul la stânga, altul la dreapta! Rezultatele se văd astăzi, după aproape doi ani de guvernare: drama cetățenilor români, înregistrată în această iarnă, când facturile la întreținere au depășit veniturile realizate, tragedia pensionarilor, starea deplorabilă din sistemul de sănătate, lipsa locurilor de muncă ori altă alternativă pentru cei disponibilizați, nemulțumirile crescânde ale dascălilor și profesorilor în sistemul de învățământ și, mai ales, explozia greu de controlat a prețurilor, la care astăzi asistăm. Mult mai ușor ar fi de identificat ce mai merge bine în România. Eventual, traficul cu fierul vechi generat de întreprinderile lichidate.

Doamnelor și domnilor senatori,

Ca reprezentant al siderurgiștilor hunedoreni, am datoria să vă aduc la cunoștință că în Hunedoara situația este dramatică.

Spitalul municipal Hunedoara, datorită măsurilor reformatoare adoptate, se află într-o situație disperată, deși este un spital model pentru România, și asta datorită gospodarilor de aici. Pentru cine are îndoieli, îl invit la Hunedoara, să-l viziteze, după ce a făcut un tur al spitalelor bucureștene.

Din 1994 avea acreditarea secțiilor la nivel de spital județean. Personalul avea dreptul să primească și să trateze pacienții conform unui spital județean. Astăzi, prin grija Ministerului Sănătății și Familiei, spitalul hunedorean este lipsit de circa 30-40 de miliarde lei, ceea ce înseamnă cu 100.000 de lei pe lună mai puțin pentru un pat de spital, pentru că a fost degradat la rang de spital municipal.

Hunedoara este orașul cel mai mare din județ și, mai ales, cu o patologie specifică, aici fiind înregistrați foarte mulți bolnavi cu diverse afecțiuni cronice, datorită condițiilor de viață și muncă.

Unde este rațiunea acestui demers care pune în pericol viața a zeci de mii de hunedoreni?

În imediata apropiere a Hunedoarei, în județ, mineritul urmează să fie lichidat. Mai precis, ce nu au terminat țărăniștii, finalizează actualul Guvern.

Hunedoara este lipsită de alternative reale pentru disponibilizații săi. Nu s-au creat locurile de muncă mult așteptate și promise. Au fost, în schimb, create programe și proiecte fără eficiența scontată. Toate s-au oprit la granițele municipiului Hunedoara, unde sărăcia este la ea acasă.

Astăzi, Guvernul se joacă cu soarta a ceea ce a mai rămas din S.C. "Siderurgica" - S.A. Răbdarea hunedorenilor a ajuns la limită. Au aflat și ei că domnul Năstase este agresat de salariații întreprinderilor economice industriale cu datorii la stat, care au rămas nelichidate, pentru că mai îndrăznesc să-și exprime nemulțumirile. Dar asta este problema personală a domnului Năstase. Problema primului-ministru Adrian Năstase este de a determina Guvernul să lucreze ca o echipă, să adopte o strategie coerentă, unitară, pentru a oferi cetățenilor României condiții de trai așa cum îi cere Constituția.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Gheorghe Zlăvog

Invit la cuvânt pe domnul senator Gheorghe Zlăvog, deși ați epuizat timpul.

Vă rog, nu mai mult de 3 minute. Aveți cuvântul!

   

Domnul Gheorghe Zlăvog:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Orașul Corabia, din județul Olt, avea în anul 1989 un număr de 12.800 de salariați, iar în prezent, datorită acțiunilor reformatoare ale guvernelor tranziției, numărul acestora a ajuns la aproximativ 2.000 și este în continuă scădere.

Ultima victimă a strategiei Guvernului P.S.D. este S.C. "Corapet" - S.A. Corabia, societate ai cărei salariați se confruntă, de mai bine de 5 luni, cu o situație dramatică.

Societatea "Corapet", singurul producător de fibre poliesterice din România, are un capital social de 37 de miliarde lei, din care 80,4% aparține A.P.A.P.S., iar datoriile acumulate în cei 12 ani de democrație se ridică la suma de 307 miliarde lei, fapt ce a condus la întreruperea procesului de producție, debranșarea de la alimentarea cu energie electrică și gaz metan.

Din 1.470 de salariați pe care "Corapet" S.A. îi avea înainte de 1989, la această dată mai există doar 460, salariați care nu și-au mai primit drepturile bănești din luna noiembrie 2001, valoarea restanțelor salariale ridicându-se la peste 5 miliarde lei.

În toată această perioadă, sindicatele au atras atenția autorităților locale și centrale, prin diverse acțiuni specifice de luptă sindicală, fără a se înregistra vreun rezultat pozitiv.

Principalele revendicări ale salariaților de la "Corapet" - Corabia sunt: plata salariilor restante, continuarea demersurilor în vederea privatizării, reluarea procesului de fabricație, obținerea unui credit pentru investiții în vederea retehnologizării.

Disperați și fără perspective, salariații au recurs la gesturi extreme, cum ar fi: greva foamei, blocarea Drumului Național nr. 54 Corabia - Orlea, dar lucrul cel mai grav este acela că un număr de salariați s-au urcat pe cea mai înaltă clădire a societății, amenințând cu sinuciderea.

Având în vedere situația prezentată, considerăm că este vremea ca A.P.A.P.S. să se implice cu responsabilitate în dezamorsarea crizei de la S.C. "Corapet" - S.A.

Corabia, prin acordarea, de urgență, a unui ajutor de salvare de 5 miliarde lei pentru plata salariilor restante, precum și intensificarea eforturilor de a găsi un potențial cumpărător pentru privatizarea societății și salvarea celor 460 de locuri de muncă, evitându-se, astfel, explozia acestei bombe sociale.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator, că v-ați încadrat în timpul acordat. Mulțumesc.

 
   

Stimați colegi, au fost epuizate toate declarațiile politice din partea domnilor senatori care s-au înscris pentru ședința de astăzi.

 
Constituirea comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 169/2001 privind utilizarea unor sume destinate restructurării și reorganizării agenților economici din sectorul producției de apărare  

Avem câteva chestiuni organizatorice de rezolvat, respectiv să constituim câteva comisii de mediere.

O primă comisie de mediere, pentru soluționarea textelor în divergență apărute la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 169/2001 privind utilizarea unor sume destinate restructurării și reorganizării agenților economici din sectorul producției de apărare.

Grupul parlamentar PS.D. (social-democrat și umanist), trei propuneri, vă rog.

   

Doamna Maria Antoaneta Dobrescu:

Propunem pe domnii senatori Sergiu Nicolaescu,

Marius Munteanu și Constantin Nicolescu.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al P.R.M., două propuneri.

 
   

Doamna Angela Mihaela Bălan:

Domnii senatori Ioan Paștiu și Ștefan Mărgineanu.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al P.D., o propunere.

 
   

Doamna Maria Petre:

Domnul senator Radu Vasile.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumim. Îl felicităm pentru prezență și pentru faptul că acceptă să intre în comisia de mediere.

Grupul parlamentar al U.D.M.R. o propunere.

 
   

Domnul Szabo Karoly-Ferenc:

Grupul parlamentar al U.D.M.R. îl propune pe senatorul Szabo Karoly-Ferenc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumim. Sunt de acceptat și autopropuneri.

Dacă nu sunt intervenții din partea dumneavoastră, vă rog să ne pronunțăm prin vot.

Îi invit pe domnii senatori în sală. Vă rog să votați.

Comisie de mediere aprobată de plenul Senatului cu 84 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și o abținere.

 
Constituirea comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulților  

A doua comisie de mediere, pentru soluționarea textelor în divergență apărute la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulților.

Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat și umanist), trei propuneri.

   

Doamna Maria Antoaneta Dobrescu:

Propunem pe doamna senator Rodica Șelaru, domnii senatori Cornel Filipescu și Dionisie Bucur.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al P.R.M., două propuneri.

 
   

Doamna Angela Mihaela Bălan:

Domnii senatori Ioan Rus și Corneliu Bichineț.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al P.D., o propunere.

 
   

Doamna Maria Petre:

Domnul senator Constantin Bălălău.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al P.N.L., o propunere.

 
   

Domnul Corin Penciuc:

Domnul senator Paul Păcuraru.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Dacă nu sunt intervenții, vă rog să vă pronunțați prin vot.

Comisie aprobată de plenul Senatului cu 78 de voturi pentru, două voturi împotrivă și o abținere.

 
Constituirea comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 9/2000 privind nivelul dobânzii legale pentru obligații bănești  

A treia comisie de mediere, pentru soluționarea textelor în divergență apărute la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 9/2000 privind nivelul dobânzii legale pentru obligații bănești.

Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat și umanist), trei propuneri.

   

Doamna Maria Antoaneta Dobrescu:

Propunem pe domnii senatori Avram Crăciun, Ioan Hârșu și Dan Nicolae Rahău.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al P.R.M., două propuneri.

 
   

Doamna Angela Mihaela Bălan:

Doamna senator Maria Ciocan și domnul senator Vasile Horga.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al P.N.L., o propunere.

 
   

Domnul Corin Penciuc:

Domnul senator Dan Constantinescu.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al U.D.M.R., o propunere.

 
   

Domnul Szabo Karoly-Ferenc:

Domnul senator Puskas Valentin-Zoltan.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Sunt intervenții? Nefiind, vă rog să vă pronunțați prin vot.

Senatul aprobă această comisie de mediere cu 85 de voturi pentru, un vot împotrivă și 3 abțineri.

 
Constituirea comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 84/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare de evidență a populației  

A patra comisie de mediere, pentru soluționarea textelor în divergență apărute la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 84/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare de evidență a populației.

Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat și umanist), 4 propuneri.

   

Doamna Maria Antoaneta Dobrescu:

Propunem pe domnii senatori Sergiu Nicolaescu,

Constantin Nicolescu, Florin Hrițcu și Nicolae Sin.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al P.R.M., o propunere.

 
   

Doamna Angela Mihaela Bălan:

Domnul senator Ștefan Mărgineanu.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al P.D., o propunere.

 
   

Doamna Maria Petre:

Doamna senator Maria Petre.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Grupul parlamentar al U.D.M.R., o propunere.

 
   

Domnul Szabo Karoly-Ferenc:

Domnul senator Seres Denes.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Sunt intervenții? Nefiind, vă rog să ne pronunțăm prin vot.

Comisie aprobată de plenul Senatului cu 84 de voturi pentru și 3 abțineri.

 
Constituirea comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 88/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare pentru situații de urgență  

Penultima comisie de mediere, pentru soluționarea textelor în divergență apărute la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 88/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare pentru situații de urgență.

Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat și umanist), trei propuneri.

   

Doamna Maria Antoaneta Dobrescu:

Propunem pe domnii senatori Constantin Nicolescu,

Nicolae Sin și Florin Hrițcu.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al P.R.M., două propuneri.

 
   

Doamna Angela Mihaela Bălan:

Doamna senator Angela Mihaela Bălan și domnul senator Ștefan Mărgineanu.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al P.D., o propunere.

 
   

Doamna Maria Petre:

Maria Petre.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Tot dumneavoastră!

Grupul parlamentar al P.N.L., o propunere.

 
   

Domnul Corin Penciuc:

Domnul senator Hermann Armeniu Fabini.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Dacă sunt intervenții? Nefiind, vă rog să vă pronunțați prin vot.

Comisie aprobată de plenul Senatului cu 88 de voturi pentru, două voturi împotrivă și două abțineri.

 
Constituirea comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii privind acordarea despăgubirilor în caz de calamități naturale în agricultură  

Și o ultimă comisie de mediere, pentru soluționarea textelor în divergență apărute la proiectul Legii privind acordarea despăgubirilor în caz de calamități naturale în agricultură.

Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat și umanist), trei propuneri.

   

Doamna Maria Antoaneta Dobrescu:

Propunem pe domnii senatori Vasile Mocanu, Viorel Matei și Elena Sporea.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al P.R.M., două propuneri.

 
   

Doamna Angela Mihaela Bălan:

Domnii senatori Dumitru Codreanu și Nicolae Pătru.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al P.N.L., o propunere.

 
   

Domnul Corin Penciuc:

Domnul senator Gheorghe Flutur.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al U.D.M.R., o propunere.

 
   

Domnul Szabo Karoly-Ferenc:

Domnul senator Pete Ștefan.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Nefiind intervenții, vă rog să ne pronunțăm prin vot.

Comisie aprobată de plenul Senatului cu 82 de voturi pentru și 6 voturi împotrivă.

Înainte de a trece la punctul următor din ordinea de zi vă rog să-mi permiteți să vă reamintesc - este foarte important, domnule senator - discuțiile din Biroul permanent și rugămintea domnului președinte Văcăroiu ca, pe parcursul zilei de mâine, să derulăm acele ședințe de mediere, întrucât avem foarte multe comisii de mediere care nu s-au întrunit și este păcat, pentru că noi am muncit și am trecut, practic, legile prin Senat, dar ele sunt blocate în procedura de mediere. Mâine, având ședință în comisii, avem posibilitatea, după-amiază, să mediem toate aceste legi.

 
Dezbaterea și adoptarea raportului comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 29/2000 privind reabilitarea termică a fondului construit existent și stimularea economisirii energiei termice  

La punctul 4 în ordinea de zi avem înscris raportul comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 29/2000 privind reabilitarea termică a fondului construit existent și stimularea economisirii energiei termice.

Deci avem un singur text, în varianta Camerei Deputaților, cel de la punctul 1, legat de titlul ordonanței.

Vă consult dacă sunt intervenții. Dacă nu sunt, vă rog să vă pronunțați prin vot asupra acestui amendament.

Deci textul în varianta Camerei Deputaților.

Aprobat de plenul Senatului cu 77 de voturi pentru,

5 voturi împotrivă, 3 abțineri.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei de mediere. Vă rog să vă pronunțați prin vot. Vă rog să votați.

Raport aprobat de plen cu 82 de voturi pentru,

8 voturi împotrivă și 3 abțineri.

Dezbaterea și adoptarea raportului comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii privind înființarea comunei Șieu, județul Maramureș  

La punctul 5 în ordinea de zi avem raportul comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii privind înființarea comunei Șieu, județul Maramureș.

Avem două texte propuse de comisie: un text comun la punctul 1, iar la punctul 2 textul Camerei Deputaților.

Vă consult dacă sunt intervenții. Nefiind, vă rog să ne pronunțăm prin vot asupra raportului, cu cele două amendamente acceptate de colegii noștri în comisia de mediere. Vă rog să votați.

Aprobat de plen cu 83 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă și 5 abțineri.

Dezbaterea și adoptarea raportului comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici  

La punctul 6 în ordinea de zi este raportul comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici.

Vă rog să observați că reprezentanții noștri au avut un succes deplin. Dacă nu mă înșel, toate textele sunt ale Senatului, deși sunt foarte multe.

În această situație, să luăm act, prin vot, de raportul comisiei de mediere. Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Aprobat de plenul Senatului cu 84 de voturi pentru, două voturi împotrivă și 7 abțineri, cu precizarea caracterului legii, de lege organică.

Dezbaterea și adoptarea raportului comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2002 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la Washington D.C. la 30 aprilie 2001, pentru finanțarea Proiectului de dezvoltare a piețelor financiare rurale  

La punctul 7 în ordinea de zi este înscris raportul comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2002 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la Washington D.C. la 30 aprilie 2001, pentru finanțarea proiectului de dezvoltare a piețelor financiare rurale.

Sunt 4 texte, toate în varianta Camerei Deputaților.

Vă consult dacă sunt intervenții asupra soluțiilor propuse de comisia de mediere, pentru a le lua în dezbatere, ca să nu le votăm pe toate la rând, pentru că nu facem altceva decât să repetăm.

Deci dacă nu sunt intervenții, supun votului dumneavoastră raportul comisiei și cele patru amendamente existente în raport.

Vă rog să vă pronunțați prin vot. Vă rog să votați.

Deci cele patru amendamente și raportul comisiei de mediere sunt aprobate de plenul Senatului - cu precizarea caracterului legii, de lege ordinară - cu 78 de voturi pentru, 10 voturi împotrivă și 8 abțineri.

Dezbaterea și adoptarea raportului comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii privind acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961  

La punctul 8 în ordinea de zi avem raportul comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii privind acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961.

Toate textele, dacă nu mă înșel, sunt în varianta Camerei Deputaților. Da.

Vă consult dacă sunt intervenții, domnilor senatori. La nici unul dintre articole, în varianta Camerei Deputaților, și un text comun la art. 6 din proiectul de lege, art. 6 din raportul comisiei de mediere, alin. 3.

Dacă nu sunt intervenții, supun votului dumneavoastră raportul comisiei de mediere și cele 11 amendamente existente în raport.

Vă rog să vă pronunțați prin vot, cu precizarea caracterului legii, de lege ordinară.

Vă rog să votați.

Raportul, cu cele 11 amendamente, a fost aprobat de plen cu 80 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și 6 abțineri.

Dezbaterea și adoptarea raportului comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945, din motive etnice  

La punctul 9 în ordinea de zi avem înscris raportul comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945, din motive etnice.

Toate textele sunt ale Senatului, cel puțin, da, cele două texte sunt ale noastre.

Deci supun votului, vă rog să luăm act, prin vot, despre raportul înaintat de colegii din comisia de mediere.

Raportul a fost avizat de plen cu 75 de voturi pentru, 4 colegi sunt împotrivă, și 4 se abțin. Caracterul legii, lege ordinară.

Dezbaterea și adoptarea raportului comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2002 privind unele măsuri de ajutor pentru asigurarea condițiilor minime de subzistență a echipajelor ambarcate la bordul unor nave maritime de transport și pentru menținerea în siguranță a unor nave aflate în patrimoniul C.N.M. Romline - S.A., precum și alocarea unui fond special pentru Șantierul Naval Constanța în vederea achiziționării de echipamente individuale de protecția muncii  

La punctul 10 în ordinea de zi avem înscris raportul comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2002 privind unele măsuri de ajutor pentru asigurarea condițiilor minime de subzistență a echipajelor ambarcate la bordul unor nave maritime de transport și pentru menținerea în siguranță a unor nave aflate în patrimoniul C.N.M. "Romline" - S.A., precum și alocarea unui fond special pentru Șantierul Naval Constanța, în vederea achiziționării de echipamente individuale de protecția muncii.

Avem 3 texte ale Camerei Deputaților.

Vă consult dacă sunt intervenții pe aceste texte propuse de colegii din comisia de mediere. Nu sunt.

În aceste condiții, supun votului dumneavoastră raportul comisiei, cu cele trei texte propuse în varianta Camerei Deputaților.

Vă rog să votați. Cu precizarea caracterului legii, de lege ordinară.

Raportul și amendamentele au fost aprobate de plen cu 81 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă și 3 abțineri.

Dezbaterea și adoptarea raportului comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman  

La punctul 11 în ordinea de zi avem înscris raportul comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman.

Toate textele sunt ale Camerei Deputaților.

Vă consult dacă doriți să interveniți fie asupra raportului comisiei de mediere, fie asupra textelor acceptate de colegii noștri din comisia de mediere.

Nu dorește nici un coleg senator să intervină pe nici un text de lege și pe nici un amendament acceptat în mediere.

În această situație supun, printr-un singur vot, neexistând nici un fel de intervenții, amendamentele acceptate de comisia de mediere și raportul comisiei mixte Senat - Camera Deputaților.

Vă rog să vă pronunțați prin vot, cu precizarea caracterului legii, de lege ordinară.

Amendamentele care se găsesc în raportul comisiei de mediere, precum și raportul comisiei, au fost aprobate de plen cu 82 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 7 abțineri.

Dezbaterea și adoptarea raportului comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii privind respingerea Ordonanței Guvernului nr. 100/2000 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman  

La punctul 12 în ordinea de zi avem înscris raportul comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii pentru respingerea Ordonanței Guvernului nr. 100/2000 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman.

Avem două texte ale Camerei Deputaților.

Consult domnii senatori dacă doresc să intervină asupra soluțiilor propuse de comisia de mediere.

Dacă nu doriți să interveniți, supun votului dumneavoastră atât cele două texte mediate, în varianta propusă de comisie, cât și raportul comisiei sesizate în fond.

Vă rog să votați, cu precizarea caracterului legii, de lege ordinară.

Atât amendamentele, cât și raportul comisiei au fost aprobate de plen cu 74 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 7 abțineri.

Dezbaterea și adoptarea raportului comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 31/1995 privind reglementarea regimului de producere, circulație și comercializare a produselor farmaceutice  

La punctul 13 în ordinea de zi avem înscris raportul comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii pentru respingerea Ordonanței Guvernului nr. 31/1995 privind reglementarea regimului de producere, circulație și comercializare a produselor farmaceutice.

Caracterul legii, lege ordinară.

Sunt propuse de colegii din comisia de mediere 16 texte în varianta Camerei Deputaților.

Dacă doriți să interveniți asupra soluțiilor propuse prin aceste articole? Nu doriți.

În această situație, supun, printr-un singur vot, atât cele 16 amendamente, cât și raportul comisiei de mediere votului plenului Senatului. Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Raportul comisiei de mediere, raport ce cuprinde cele 16 texte în varianta Camerei Deputaților, a fost aprobat de plen cu 88 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și 3 abțineri.

Vă mulțumesc.

Dezbaterea și adoptarea raportului comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 111/2000 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 9/1992 privind organizarea statisticii publice  

La punctul 14 în ordinea de zi avem înscris raportul comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 111/2000 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 9/1992 privind organizarea statisticii publice.

Textele sunt, dacă nu mă-nșel, toate în varianta Senatului.

În această situație, printr-un singur vot, să luăm act de conținutul raportului de mediere.

Vă rog să votați.

Raportul comisiei de mediere a fost aprobat de plen cu 85 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 5 abțineri.

Se pare că totuși sunt colegi care sunt chiar împotriva variantelor propuse de Senat și aprobate de Cameră.

Dezbaterea și adoptarea raportului comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/2001 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 9/1992 privind organizarea statisticii oficiale  

La punctul 15 în ordinea de zi avem înscris raportul comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/2001 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 9/1992 privind organizarea statisticii oficiale.

Avem un singur text nou, un text comun, propus la punctul 14 alin. 2.

Sunt intervenții asupra acestui text nou? Restul sunt în varianta Senatului. Nefiind, supun printr-un singur vot atât acest articol, cât și raportul comisiei de mediere, cu precizarea caracterului legii, de lege ordinară.

Vă rog să votați.

Raportul și amendamentul au fost aprobate în unanimitate de plenul Senatului, cu 89 de voturi.

Vă mulțumesc.

Am epuizat toate rapoartele comisiilor de mediere.

Dezbaterea și adoptarea proiectului Legii pentru aprobarea finanțării repatrierii personalului navigant debarcat sau aflat la bordul unor nave maritime de transport, achitarea drepturilor restante și pentru menținerea în siguranță a navelor din patrimoniul Companiei de navigație maritimă Romline - S.A. Constanța  

Vă propun să luăm în dezbatere proiectul Legii pentru aprobarea finanțării repatrierii personalului navigant, debarcat sau aflat la bordul unor nave maritime de transport, achitarea drepturilor restante și pentru menținerea în siguranță a navelor din patrimoniul Companiei de Navigație Maritimă "Romline" - S.A. Constanța.

Invit reprezentanții Executivului, invit colegii noștri din Comisia economică, comisie ce a fost sesizată în fond cu acest proiect de lege, să-și ocupe locurile.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat, pentru a prezenta expunerea de motive, succint!

   

Domnul Iacob Zelenco - secretar de stat la Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

În legătură cu proiectul de lege supus astăzi dezbaterii facem următoarele precizări: Compania de Navigație Maritimă "Romline" - S.A. Constanța se află în procedură de reorganizare, potrivit Legii nr. 64/1995.

Compania mai are în patrimoniu în diferite porturi ale lumii patru nave cu echipaje la bord. Astfel: "Lisa M" în portul Nemrut - Turcia, "Menestar" în Republica Dominicană, "Ecaterina A" în portul Alger și "Horezu" în portul Eleusis - Grecia, unde navigatorii au peste 365 de zile de ambarcare, cu contracte de muncă expirate și ajunși la limita rezistenței fizice și psihice, fără posibilități financiare de plată și repatriere.

Alți aproximativ 500 de navigatori sunt debarcați, cu drepturile contractuale neachitate pe perioade cuprinse între 1 și 3 ani, și aflați, de asemenea, într-o situație dificilă.

Din considerentele mai sus menționate, la Compania de Navigație "Romline" nu se poate finaliza procedura potrivit Legii nr. 64/1995.

Pe de altă parte, la data de 1 februarie 2002 a intrat în vigoare proiectul de rezoluție a Biroului Internațional al Muncii privind asigurarea securității financiare în caz de abandon al marinarilor.

În aceste condiții apare necesitatea plății drepturilor celor aproximativ 600 de navigatori ambarcați sau debarcați ai companiei de navigație.

Prin proiectul de lege respectiv se propune ca suma necesară în vederea acoperirii plății drepturilor restante în valoare totală de 77,3 miliarde lei să fie suportată din următoarele fonduri.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Bun. Vă mulțumim, domnule secretar de stat. Înțeleg că susțineți proiectul de lege...

 
   

Domnul Iacob Zelenco:

Îl susținem, da.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc mult.

Vă rog, domnule președinte, punctul de vedere al comisiei sesizate în fond.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Comisia economică propune plenului Senatului adoptarea proiectului de lege, cu un singur amendament, care este în anexa la raport. Există avizul favorabil al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, al Consiliului Legislativ, iar proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă la dezbateri generale doriți să interveniți?

Da, domnul senator Onaca, aveți cuvântul!

 
   

Domnul Dorel-Constantin Onaca:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În primul rând vreau să salut această inițiativă.

Într-adevăr ea a fost, probabil, îndelung dezbătută. Am observat că toate reclamațiile, să zic așa, și toate petițiile care au venit atât la Parlament, cât și la Guvern au fost luate în considerare și prin această hotărâre s-a reușit rezolvarea unei situații care putea fi, într-adevăr, catastrofală, respectiv situația a peste 600 de familii de marinari care trăiau, într-adevăr, în urma abandonului mai multor nave, într-o situație disperată.

Eu vreau să mulțumesc, în numele marinarilor, pentru acest proiect de lege și, bineînțeles, noi vom vota pentru această lege.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Dar nu mi-ați spus de restul marinarilor, pardon, senatorilor, dacă votează proiectul de lege...

 
   

Domnul Dorel-Constantin Onaca:

Vorbind și de marinari, sigur, mulțumesc atât din partea marinarilor, cât și a senatorilor și bineînțeles suntem pentru acest proiect de lege.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumim.

Dacă mai sunt intervenții? Dacă nu mai sunt alte intervenții, în primul rând vă rog să vă pronunțați prin vot asupra amendamentului propus de Comisia economică, amendament care se regăsește în raport la punctul 1. Vă rog să votați.

Amendamentul a fost aprobat de plen, cu 93 de voturi pentru și o abținere.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, supun votului dumneavoastră raportul Comisiei economice.

Vă rog să votați.

Raportul a fost aprobat de plen cu 94 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege, în ansamblu, cu precizarea caracterului legii, de lege ordinară.

Proiectul de lege a fost aprobat de plen cu 94 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Iacob Zelenco:

Vă mulțumim.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului Legii privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Române pentru Investiții Străine  

La punctul 17 în ordinea de zi avem înscris proiectul Legii privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Române pentru Investiții Străine, în procedură de urgență.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat!

Comisia sesizată în fond, de asemenea, Comisia economică.

   

Domnul Gheorghe Țiplica - secretar de stat în Ministerul Dezvoltării și Prognozei:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Ministerul Dezvoltării și Prognozei, pe care-l reprezint, susține aprobarea proiectului Legii privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Române pentru Investiții Străine în România.

Prin acest proiect de lege se asigură o politică unitară în domeniul investițiilor străine și pentru atragerea capitalului străin în România.

O dată cu înființarea agenției se desființează

Departamentul pentru relația cu investitorii străini, care este în subordinea primului-ministru, și direcția generală din cadrul Ministerului Dezvoltării și Prognozei.

Totodată, se modifică atribuțiile unor direcții din cadrul Ministerului Afacerilor Externe și ale Centrului Român de Comerț Exterior.

Numărul maxim de posturi se va aproba prin hotărâre de guvern și se va asigura din numărul de posturi care se disponibilizează din aparatul de lucru al Guvernului și din aparatul Ministerului Dezvoltării și Progonzei.

Față de cele prezentate, vă propun să fiți de acord cu proiectul de lege în forma prezentată Senatului.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Aveți cuvântul, domnule președinte Dan-Mircea Popescu!

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Comisia economică propune plenului Senatului adoptarea proiectului de lege cu amendamentul pe care-l aveți în anexa la raport.

Meționez că există avizul favorabil al Consiliului Legislativ și al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, prin natura reglementărilor sale proiectul încadrându-se în categoria legilor ordinare.

În încheiere, aș dori să urez succes mai mare acestei noi instituții în ceea ce privește investițiile străine, față de cum s-au comportat toate structurile de până acum, după

1990, în această materie.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

La dezbateri generale doriți să interveniți?

Domnul senator Mircea Ionescu-Quintus, aveți cuvântul!

 
   

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar al partidului nostru susține și votează această importantă inițiativă a Guvernului, deși, ca prahovean, trebuie să-mi exprim regretul că prin înființarea acestei agenții am pierdut un foarte bun prefect.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții...

Vă rog, domnule senator, din partea Grupului parlamentar al P.R.M., aveți cuvântul!

 
   

Domnul Constantin Bîciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Deși este tardivă înființarea acestei agenții, ea ar fi trebuit înființată o dată cu fostul F.P.S. și actualul A.P.A.P.S., Partidul România Mare o salută și îi dorește succes.

Este prima dată când investitorii străini care vor să facă investiții economice în România, știu că se pot adresa unei instituții specializate în domeniu, care există în România.

Din discuțiile pe care le-am purtat în Comisia economică la dezbateri am înțeles că agenția are în vedere un pachet legislativ care să îndepărteze haosul existent la această dată și care să contribuie la aducerea investitorilor străini în România.

Îi dorim succes și vom vota acest proiect de lege.

Mă alătur domnului senator Mircea Ionescu-Quintus și mărturisesc că președintele acestei agenții a reușit să impresioneze pozitiv membrii comisiei.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, vă rog să vă pronunțați prin vot în primul rând asupra amendamentului propus de Comisia economică la articolul 1.

Avem un prim amendament la articolul 2.

Aprobat de plenul Senatului cu 86 de voturi pentru, un vot împotrivă și 4 abțineri.

Dacă nu mai sunt alte amendamente, vă rog să vă pronunțați.

De acord cu acest amendament?

 
   

Domnul Gheorghe Țiplica:

De acord.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra raportului comisiei.

Raport aprobat de plenul Senatului cu 95 de voturi pentru, un vot împotrivă, 3 abțineri.

Precizez caracterul legii, de lege ordinară, și o supun votului plenului Senatului.

Vă rog să votați.

Proiect de lege aprobat de plenul Senatului cu 93 de voturi pentru, două voturi împotrivă și 3 abțineri.

Mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2002 privind stimularea întreprinzătorilor privați pentru înființarea întreprinderilor mici și mijlocii  

La punctul 18 din ordinea de zi avem înscris proiectul Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2002 privind stimularea întreprinzătorilor privați pentru înființarea întreprinderilor mici și mijlocii.

Vă rog, domnule secretar de stat, să prezentați expunerea de motive.

Comisia sesizată în fond, de asemenea, Comisia economică.

Aveți cuvântul!

   

Domnul Ion Taban - secretar de stat în Ministerul pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii și Cooperație:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Susținem proiectul Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2002 pentru modificarea Legii nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privați pentru înființarea întreprinderilor mici și mijlocii.

Este vorba de modificarea alineatului 3 al articolului 21 din Legea nr. 133/1999, prin care Ministerul pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperație poate direct să deruleze programe, alături de organizațiile sau instituțiile de drept privat.

Selectarea organizațiilor sau instituțiilor de drept privat se face cu respectarea reglementărilor în vigoare privind achizițiile publice.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă rog, domnule președinte, aveți cuvântul!

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Comisia economică consideră această modificare ca fiind una rațională, Ministerul pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii și Cooperație dispune de resursele organizatorice și umane necesare derulării de programe destinate întreprinderilor mici și mijlocii, ca atare, propunem plenului Senatului adoptarea proiectului de lege în forma trimisă de Guvern, fără modificări.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Menționez că există avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci și că proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă consult dacă sunt intervenții la dezbateri generale.

Nefiind, vă rog să vă pronunțați prin vot asupra raportului comisiei sesizate în fond, raport prezentat de domnul președinte Dan-Mircea Popescu.

Vă rog să votați.

Raport aprobat de plenul Senatului cu 76 de voturi pentru și două voturi împotrivă.

Cu precizarea caracterului legii, de lege ordinară, o supun votului dumneavoastră.

Vă rog să votați.

Proiect de lege aprobat de plenul Senatului cu 91 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și o abținere.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 148/2000 privind publicitatea  

La punctul 19 din ordinea de zi avem înscris proiectul Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 148/2000 privind publicitatea, propunere legislativă care a trecut prin Camera Deputaților. Comisia sesizată în fond,

Comisia economică.

   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Este aici domnul deputat, inițiatorul...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă rog.

Vă rog, domnule deputat, să vă ocupați locul. Nu vă vedeam unde v-ați așezat în sală.

Aveți cuvântul, succint, vă rog, în 3 minute să prezentați plenului Senatului expunerea de motive.

 
   

Domnul Negiat Sali - deputat:

Domnilor și doamnelor senatori,

Am considerat necesară această inițiativă, fiindcă pe aceeași linie cu efectele nocive pe care le au consumul în exces de alcool și tutun, ca și Legea publicității nr. 148/2000 să fie amendată, cu specificarea interzicerii, în anumite zone ale spațiului public, a publicității produselor de tutun și alcool.

Eu consider că aici o mică scăpare a avut loc atât în varianta Camerei Deputaților, cât și în varianta Senatului.

Exact publicitatea cea mai agresivă, cea cu panotaj, a fost omisă și sperăm ca în perioada următoare să venim cu amendament și în această direcție.

Suntem de acord cu toate amendamentele care au fost făcute în cadrul comisiilor de specialitate din Senat și așteptăm votul dumneavoastră favorabil.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

Vă rog, domnule președinte, punctul de vedere al comisiei.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Da, comisia a luat în discuție proiectul respectiv. Este de acord să propună plenului Senatului adoptarea proiectului de lege în forma venită de la Camera Deputaților, existând, în acest sens, și avizele favorabile ale Comisiei pentru sănătate, ecologie, tineret și sport și al Comisiei pentru administrația publică și organizarea teritoriului.

Proiectul de lege se încadrează în categoria legilor ordinare.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă la dezbateri generale doriți să interveniți?

Nefiind solicitări sau solicitanți, vă rog să vă pronunțați prin vot asupra raportului comisiei sesizate în fond.

Vă rog să votați.

Raport aprobat de plenul Senatului cu 93 de voturi pentru, un vot împotrivă și 3 abțineri.

Nu l-am întrebat pe inițiator dacă este de acord cu amendamentele.

Am înțeles că sunteți de acord.

 
   

Domnul Negiat Sali:

Sunt de acord cu toate amendamentele propuse.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, sigur ați făcut o glumă cu noi, întrucât în raport nu există nici un amendament.

 
   

Domnul Negiat Sali:

Nu există nici un amendament.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Tocmai de accea am vrut să repetați.

Mulțumesc. A trecut ziua de 1 aprilie, este adevărat, nu de foarte mult timp! (Sala se amuză.)

Supun votului dumneavoastră, domnilor senatori, proiectul de lege în ansamblu, în varianta în care a trecut prin Camera Deputaților.

Vă rog să votați, cu precizarea caracterului legii, de lege ordinară.

Aprobat de plenul Senatului cu 83 de voturi pentru și un vot împotrivă.

Felicitări, domnule deputat! Mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului Legii pentru ratificarea Acordului privind crearea Organizației Internaționale a Viei și Vinului, adoptat la Paris la 3 aprilie 2001  

La punctul 20 din ordinea de zi avem înscris proiectul Legii pentru ratificarea Acordului privind crearea Organizației Internaționale a Viei și Vinului, adoptat la Paris la 3 aprilie 2001.

Vă rog, domnule secretar de stat Predilă, aveți cuvântul!

   

Domnul Gheorghe Predilă - secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Având în vedere importanța acestui document, faptul că el a fost semnat de președintele României și că el deja este în derulare, propun plenului Senatului să fie aprobat așa cum a fost prezentat, întrucât are raport favorabil și noi am fost de acord cu raportul.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Aveți cuvântul, domnule senator Codreanu, în numele comisiei!

 
   

Domnul Dumitru Codreanu:

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților și are avizul favorabil al Consiliului Legislativ și al Comisiei pentru politică externă din cadrul Senatului.

Membrii comisiei noastre au dezbătut acest proiect de lege. Prin natura reglementărilor, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Rugăm, față de cele prezentate de mine și de domnul secretar de stat, să luăm în discuție acest raport al comisiei și să îl votăm.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale?

Vă rog să observați că în cadrul comisiei proiectul de lege a primit aviz favorabil, fără nici un amendament.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei sesizate în fond.

Vă rog să votați.

Raport aprobat de plenul Senatului cu 95 de voturi pentru, două voturi împotrivă și 3 abțineri.

Nemaifiind alte intervenții, vă rog să vă pronunțați prin vot asupra proiectului de lege în ansamblu, cu precizarea caracterului legii, de lege ordinară.

Proiect de lege aprobat de plenul Senatului cu 101 voturi pentru și o abținere.

Mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului Legii pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 4 din Ordonanța Guvernului nr. 69/2000 pentru asigurarea finanțării acțiunilor legate de aplicarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, și a Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, și ale Legii nr. 169/1997  

La punctul 21 din ordinea de zi avem înscris proiectul Legii pentru prorogarea termenului prevăzut la articolul 4 din Ordonanța Guvernului nr. 69/2000 pentru asigurarea finanțării acțiunilor legate de aplicarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, și a Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, și ale Legii nr. 169/1997.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat!

   

Domnul Gheorghe Predilă:

Domnule președinte,

Este foarte importantă, întrucât ne permite, prin aprobare, să folosim acele fonduri care au fost aprobate în 2000 pentru continuarea elaborării titlurilor, emiterii titlurilor și punerea în posesie și în proprietate atât la efectul Legii nr. 18/1991, la Legea nr. 169/1997, cât și la Legea nr. 1/2000.

Este vorba de suma de 55,5 miliarde care a fost aprobată și ca atare este necesar să se prorogheze termenul până la sfârșitul acestui an.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Îl invit pe domnul senator să prezinte punctul de vedere al Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară și silvicultură.

Vă rog, aveți cuvântul!

 
   

Domnul Dumitru Codreanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia noastră a fost sesizată în fond cu acest proiect de lege prin adresa nr. 181/2002.

Proiectul de lege are avizul favorabil al Consiliului Legislativ. Nu s-a primit avizul de la Comisia Parlamentului României pentru integrare europeană.

În ședința din 17 aprilie 2002 membrii comisiei au dezbătut proiectul de lege, hotărând, în unanimitate, întocmirea raportului favorabil. La dezbatere au participat reprezentanții Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor.

Prin natura reglementărilor, prezentul proiect de lege se încadrează în categoria legilor ordinare.

Față de cele prezentate, supun plenului Senatului adoptarea raportului la proiectul de lege prezentat.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Dacă la dezbateri generale doriți să interveniți?

Nefiind solicitări, vă rog să vă pronunțați prin vot asupra raprotului favorabil întocmit de Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și silvicultură, raport fără amendamente.

Plenul Senatului aprobă cu 86 de voturi pentru, un vot împotrivă și două abțineri raportul comisiei sesizate în fond.

Cu precizarea caracterului legii, de lege ordinară, o supun votului dumneavoastră.

Proiect de lege aprobat de plenul Senatului cu 94 de voturi pentru și o abținere.

 
Dezbaterea și respingerea propunerii legislative privind înființarea Agenției Naționale pentru Administrarea și Valorificarea Creanțelor  

La punctul 22 din ordinea de zi avem propunerea legislativă privind înființarea Agenției Naționale pentru Administrarea și Valorificarea Creanțelor. Raport negativ.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

Vă rog, doamna senator Simona Marinescu, aveți cuvântul!

   

Doamna Simona Marinescu:

Domnule președinte,

Acest proiect de lege are o anumită vechime, a trecut mai bine de un an de zile de la elaborarea lui, am avut în vedere, în acel moment, lipsa unor criterii unitare pentru tratarea creanțelor pe care bugetele statului le aveau asupra societăților comerciale.

Având în vedere faptul că astăzi ne aflăm în prezența unei ordonanțe aprobate de Guvern, este vorba de Ordonanța de urgență nr. 40/2002, vă propun să votăm raportul comisiei așa cum este el.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Aveți cuvântul, doamna senator!

 
   

Doamna Maria Ciocan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată în fond cu propunerea legislativă privind înființarea Agenției Naționale pentru Administrarea și Valorificarea Creanțelor.

În urma dezbaterii propunerii legislative și având în vedere și punctul de vedere al Guvernului, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a hotărât să prezinte raport negativ.

Potrivit obiectului supus reglementării, proiectul face parte din categoria legilor ordinare și urmează a fi adoptat în conformitate cu prevederile art. 74 alin. (2) din Constituția României.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă doriți să interveniți la dezbateri generale?

Punctul de vedere al Guvernului?

 
   

Domnul Teodor Bobiș - secretar de stat în Ministerul pentru Relația cu Parlamentul:

Față de propunerea inițiatorului și a doamnei senator din comisie nu avem nimic de obiectat.

De acord cu propunerea.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Deci nefiind retras acest proiect de lege și având raport negativ, el a intrat în ordinea de zi, motiv pentru care se impune să votăm.

Deci votul este negativ din partea comisiei. În situația în care plenul va vota, va respinge această propunere legislativă.

Supun votului dumneavoastră raportul negativ al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

Vă rog să votați.

Propunerea legislativă este respinsă cu 84 de voturi pentru, 6 contra și 5 abțineri.

La punctul 23 în ordinea de zi avem înscris proiectul Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2002 pentru ratificarea Memorandumului de Înțelegere privind cooperarea sub auspiciile Protocolului de la Kyoto, articolul 6, prin proiecte cu aplicare comună între România și Olanda, semnat la Haga la 23 noiembrie 1999.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru sănătate, ecologie, tineret și sport.

Din sală:

S-a amânat!

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Cum?

Din sală:

Am votat amânarea.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci acesta l-am amânat.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea și controlul integrat al poluării  

La punctul 24 avem înscris proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea și controlul integrat al poluării.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru sănătate, ecologie, tineret și sport.

Invit pe domnul secretar de stat să prezinte expunerea de motive și să vă pronunțați și asupra amendamentelor.

Aveți cuvântul!

   

Domnul Ovidiu Ianculescu - secretar de stat în Ministerul Apelor și Protecției Mediului:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Un domeniu prioritar al angajamentelor pentru recuperarea rămânerilor în urmă în procesul de preluare a legislației de mediu din Uniunea Europeană l-a reprezentat și reglementarea activităților privind prevenirea, reducerea și controlul integrat al poluării din activitățile industriale.

Preluarea prevederilor din Directivele Comunității Europene în domeniu a necesitat adoptarea reglementării sub forma unei ordonanțe de urgență, ca urmare a angajamentelor asumate prin Capitolul XXII "Protecția mediului înconjurător", cu termen-limită pentru preluare 30 aprilie 2002.

Prezentul proiect de lege pentru aprobarea ordonanței stabilește măsurile necesare pentru prevenirea sau, în cazul în care aceasta nu este posibilă, pentru reducerea în aer, apă și sol a emisiilor provenite din activitățile cu impact asupra mediului, inclusiv măsurile privind gestionarea deșeurilor, astfel încât să se atingă un nivel ridicat de protecție a mediului.

În acest sens, vă propunem adoptarea proiectului de lege cu cele două amendamente propuse de comisia de specialitate a Senatului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

Ofer cuvântul domnului senator Cârciumaru pentru a prezenta punctul de vedere al comisiei.

Aveți cuvântul!

 
   

Domnul Ion Cârciumaru:

S-a primit aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ și aviz favorabil, cu un amendament, din partea Comisiei economice, amendament acceptat de comisie și inclus în raport.

În ședința din 16 aprilie 2002 membrii comisiei au dezbătut acest proiect de lege în prezența reprezentantului Ministerului Apelor și Protecției Mediului, în persoana domnului secretar de stat Ovidiu Ianculescu.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele prevăzute în anexă.

Prin natura reglementării proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Ordinare, pardon!

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Ordinare.

 
   

Domnul Ion Cârciumaru:

Ordinare, da.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc. Ne-ați speriat.

Invit domnii senatori în sală.

La dezbateri generale doriți să interveniți? Înțelegând prin aceasta că toate grupurile parlamentare susțin proiectul de lege, vă rog să vă pronunțați prin vot asupra celor două amendamente propuse de comisie.

Vă rog să le votați.

Amendamente aprobate de plenul Senatului cu 100 de voturi pentru, 3 contra și o abținere.

Supun votului plenului Senatului raportul comisiei sesizate în fond.

Raport aprobat de plen cu 98 de voturi pentru, 3 contra și două abțineri.

Cu precizarea caracterului legii, de lege ordinară, o supun votului dumneavoastră.

Vă rog să votați.

Proiect de lege aprobat de plenul Senatului cu 99 de voturi pentru, unul contra și două abțineri.

 
Continuarea dezbaterilor și adoptarea proiectului Legii privind protecția împotriva efectelor fumatului  

La punctul 25 din ordinea de zi, avem înscris proiectul Legii privind protecția împotriva efectelor fumatului.

Acest proiect de lege nu a fost retras de pe ordinea de zi?

Din sală:

Nu, nu!

   

Domnul Ion Cârciumaru:

Nu a fost retras, domnule președinte.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da. Oricum să...

Din sală:

Nu avem cvorum!

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Bun. Îl luăm în dezbatere, vedem care e soluția. Aveți cuvântul! E propunere legislativă. Cine este inițiatorul? Îi rugăm pe domnii deputați, care s-au lăsat de fumat, să prezinte Senatului argumentele. Mai facem rost de un scaun dacă nu... Rog staff-ul Senatului să mai aducă un scaun. Urgent! Este? Vedeți că acolo... ați luat scaunul stenografei și s-ar putea să avem probleme după aceea, să rezulte din stenograma ședinței că proiectul de lege a fost respins, și nu admis. (Râsete în sală.)

Da. Vă rugăm, domnilor deputați, aveți cuvântul, dacă doriți să ne convingeți în legătură cu această propunere legislativă. La mine, în ordinea de zi, apare continuare.

Continuarea dezbaterilor generale, nu?

 
   

Domnul Ion Cârciumaru:

Nu, nu. S-a făcut, domnule președinte.

 
   

Domnul Petru Mirciov - deputat:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de lege supus dezbaterii a fost prezentat o dată. Eu l-am susținut, aici. Au început și dezbaterile generale și după aceea au fost sistate pentru că expirase timpul alocat dezbaterilor legislative. Deci se făcuse ora 18,00.

Oricum, vreau să vă spun că problema fumatului este o problemă foarte importantă și este cazul ca și noi să protejăm măcar pe nefumători și fumătorii să fumeze în locuri destinate fumatului. Legea nu-și propune să interzică fumatul. Își propune numai să protejeze nefumătorii de efectele fumatului și în special copiii, copiii mici și chiar copiii nenăscuți.

Vreau să menționez că suntem de acord cu amendamentele aduse în comisia de specialitate a Senatului și vă rugăm să votați favorabil.

Vă mulțumim.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

Dacă din partea Ministerului Sănătății și Familiei...

Doamna secretar de stat Luminița Gheorghiu, doriți să interveniți la acest proiect de lege?

 
   

Doamna Luminița Gheorghiu - secretar de stat în Ministerul Sănătății și Familiei:

Da.

Domnule președinte,

Stimați parlamentari,

Sigur, suntem puși în fața unei situații atipice. De altfel, nu este prima dată. Ministerul Sănătății și Familiei era în procedura de avizare a unei inițiative legislative privind efectele împotriva fumatului, dar, fiind o propunere mai veche, am înțeles, de la deputați, a trecut anul trecut la vot la Camera Deputaților - nu am cunoscut despre această situație -. Cu ocazia dezbaterii pe fond la Comisia pentru sănătate, ecologie, tineret și sport, practic proiectul nostru a devenit amendament la inițiativa celor 2 sau 3 deputați. Sigur, noi ne-am spus punctul de vedere, dar cred că nu era normal să fie așa pentru că, totuși, această propunere făcea parte din programul Guvernului. Dar, în fine, făcându-se și un raport suplimentar, am venit cu specialiștii noștri și a ieșit un proiect cum trebuie, tocmai pentru a răspunde și legislației comunitare și tuturor convențiilor europene la care noi am participat, Ministerul Sănătății și Familiei, pentru a nu crea chiar dispute la nivel european.

Deci, în principiu, este un proiect bun, care este o necesitate, pentru că fumatul, nu numai activ, dar și pasiv...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

Sunteți de acord cu textele așa cum rezultă din raportul suplimentar?

 
   

Doamna Luminița Gheorghiu:

Da. Așa cum rezultă din raportul suplimentar.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Bun, mulțumesc.

Raportul suplimentar am înțeles că a fost și este susținut de domnul senator Cârciumaru, da?

 
   

Domnul Ion Cârciumaru:

Da.

Din sală:

La vot!

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu, nu, stați puțin! Până la vot mai avem. Dacă doriți să interveniți, pentru că există acest raport suplimentar?!

Deci bănuiesc că domnul deputat Sali Negiat susține același punct de vedere ca și colegul Petru Mirciov.

Dacă doriți să interveniți la dezbateri generale sau pe raportul suplimentar? Dacă nu, supun votului dumneavoastră amendamentele care se găsesc în raportul suplimentar, acceptate de inițiator...

 
   

Domnul Puskas Valentin-Zoltan:

În acest caz intervin, pentru că am un amendament respins.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

De acord. Vă rog. În conformitate cu regulamentul aveți voie. Vă rog să-mi spuneți la ce articol.

 
   

Domnul Puskas Valentin-Zoltan:

La articolul 15.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

15. Ați formulat amendament la comisie?

 
   

Domnul Puskas Valentin-Zoltan:

Da. Împreună cu doamna senator Sporea Elena. Se referă la intrarea în vigoare a anumitor prevederi din lege. Aici sunt trei termene diferite de intrare în vigoare care, serios spunând, este cam deranjant. Eu aș spune ca toate aceste trei termene să fie aduse la un termen comun și să spunem că "legea intră în vigoare după

24 de luni de la apariția în Monitorul Oficial".

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

După ce ne lăsăm de fumat sau cum? (Se amuză.)

 
   

Domnul Puskas Valentin-Zoltan:

Ei! Eu în 24 de luni pot să mă las de fumat. Cred că îmi trebuie atâta timp. Și atunci, dacă acceptați să nu fie trei termene, ci un singur termen.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci care este propunerea dumneavoastră concretă?

 
   

Domnul Puskas Valentin-Zoltan:

Să intre în vigoare în 24 de luni de la data publicării în "Monitorul Oficial". Referindu-ne la articolul 3 alin. 8 și art. 6...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Bun. De acord. Inițiatorii? (Comentarii, discuții în sală.)

Vă rog să faceți liniște, că după aia nu știm ce votăm.

Vă rog, doamna secretar de stat.

 
   

Doamna Luminița Gheorghiu:

La comisie s-a discutat și paradiscutat acest subiect.

Sunt termene stabilite de Uniunea Europeană pe care noi nu putem să le încălcăm. Mai mult, Ministerul Sănătății și Familiei are un al doilea proiect privind Normele tehnice pentru producția și fabricarea tutunului, care se află în fază de avizare și acolo sunt trecute toate aceste reglementări. Deci, practic, nu putem să încălcăm termenele stabilite în acquis-ul comunitar. Și aplicarea propunerii, așa cum spune dânsul, este anormală, pentru că am da peste cap producția națională de tutun. Deci, practic, nu se pot îndeplini niște norme tehnice. Deci, solicităm respingerea acestei propuneri.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Doamna senator Sporea Elena, am înțeles că și dumneavoastră sunteți inițiatoare. După aceea domnul Triță

Făniță.

 
   

Domnul Triță Făniță (din sală):

Nu! Mă doare capul!

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Am văzut că v-ați pus mâna în... (Râsete în sală.)

 
   

Doamna Elena Sporea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Susțin amendamentul de la punctul 15, și anume aș vrea aici să fac câteva referiri.

Din punct de vedere al reglementărilor europene eu nu pot să zic că nu este așa. Unele dintre termene sunt, într-adevăr, conform directivelor europene, dar ținând cont că noi încă nu suntem pregătiți să punem în practică o astfel de lege, pentru că trebuie foarte multe modificări ale tehnologiei - eu am explicat-o și la comisie - și trebuie foarte multe investiții, așa cum grecii și alte țări europene care au adoptat această lege și care fac parte din Uniunea Europeană au primit derogări de 5-6-7 ani, eu cred că pentru noi nu este imposibil ca și pentru acest articol 6 alin. 2 să facem ca această lege să fie pusă în aplicare după 24 de luni, ca să ne putem pune la punct tehnologia. Deci celelalte termene nici ele nu sunt foarte mari, pentru că era vorba ca articolul 3 punctul 8 și articolul 6 punctul 1 să intre în funcție în anul 2007. Deci am venit și am fost de acord ca aceste articole să intre în funcție în anul 2005. Pentru a ne putea coordona foarte bine aceste termene, că sunt foarte multe, eu aș zice să punem 24 de luni.

Din sală:

Corect!

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

Domnul senator Mircea Ionescu-Quintus.

 
   

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

În legătură cu această lege vreau să vă spun că în cimitirul de la Săpânța am citit următorul epitaf:

"Trecătorule grăbit/Dacă totuși te-ai oprit/Nu aprinde lumânări/Ci vreo 2-3 țigări". (Sala se amuză.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Deci, stimați colegi, există un amendament respins de comisie, susținut în plen de cei doi colegi - doamna senator Sporea și domnul senator Puskas -. Ați ascultat punctul de vedere al reprezentantului Ministerului Sănătății și Familiei, punct de vedere care este al Guvernului și care este împotriva acestui amendament am înțeles, da?

 
   

Doamna Luminița Gheorghiu:

Da.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Punctul de vedere al Guvernului este împotriva amendamentului susținut de domnul seantor Puskas și doamna senator Sporea, da?

 
   

Doamna Luminița Gheorghiu:

Exact.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Eu sunt obligat, fiind respins, să-l supun votului dumneavoastră.

Deci ați ascultat argumentația.

Din sală:

Cum votăm?

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Cum votați e treaba fiecăruia. Dacă mă întrebați pe mine... Deci dacă veți vota "Da" votați amendamentul domnului senator Puskas și al doamnei senator Sporea și veți vota împotriva punctului de vedere al Guvernului.

Dacă veți vota "Nu" veți respinge acest amendament și va rămâne articolul în varianta dată de inițiator și acceptată de către Guvern.

Vă rog să vă pronunțați prin vot. Vă rog să votați.

Deci amendamentul a căzut, întrucât a întrunit doar 44 de voturi pentru, 47 contra și 4 abțineri.

Deci punctul de vedere exprimat de doamna secretar de stat în numele Guvernului a prevalat.

 
   

Domnul Ion Cârciumaru:

Domnule președinte, nu vă supărați, trebuie să cerem o listă.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sigur că da. Vă rog, o listă pentru grupurile parlamentare. Vreți să vedeți pe cei care susțin în continuare Guvernul. Mă bucur.

Dacă nu mai sunt alte amendamente respinse care să fie susținute în plen, vă rog să vă pronunțați prin vot asupra amendamentelor din raportul suplimentar. Sunt multe amendamente. Printr-un singur vot. (Comentarii în sală.) Sunt acceptate, cum nu?

Stimați colegi,

Nu ne-am înțeles. Am oprit eu mecanismul de vot.

Sunt mai multe amendamente în raportul comisiei.

Toate aceste amendamente sunt acceptate de către cei doi colegi deputați inițiatori și de Guvern. Au făcut această precizare.

Aceste amendamente din raportul suplimentar le supun votului.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Cu 87 de voturi pentru, 10 voturi împotrivă și 6 abțineri, amendamentele sunt aprobate.

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra raportului comisiei.

Cu 86 de voturi pentru, 15 voturi împotrivă și 5 abțineri, a fost aprobat de plen.

Cu precizarea caracterului legii, de lege ordinară, o supun votului dumneavoastră.

Cu 90 de voturi pentru, 14 voturi împotrivă și 7 abțineri, proiectul de lege a fost aprobat de plenul Senatului. (Aplauze.)

Nu vă bucurați, foarte multe legi sunt făcute ca să fie încălcate! (Sala se amuză.)

Felicitări, domnilor deputați!

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului Legii privind stabilirea modalității de aprobare a bugetelor de venituri și cheltuieli ale institutelor naționale de cercetare-dezvoltare  

Punctul 26 din ordinea de zi, proiectul Legii privind stabilirea modalității de aprobare a bugetelor de venituri și cheltuieli ale institutelor naționale de cercetare-dezvoltare.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru învățământ și știință, domnul președinte Otiman este prezent.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule secretar de stat!

   

Domnul Adrian Câmpurean - secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Ministerele coordonatoare au responsabilitatea de a conduce desfășurarea activității institutelor naționale de cercetare-dezvoltare în condiții de eficiență și de a asigura aplicarea politicilor domeniului, în corelare cu cele financiare, fiscale și salariale.

În calitate de autoritate de stat, ministerele coordonatoare îndrumă, controlează și verifică modul de administrare a bunurilor publice și gestionarea fondurilor publice.

Pe cale de consecință, aprobarea bugetelor de venituri și cheltuieli ale institutelor naționale de cercetare-dezvoltare se propune a se face prin ordin al conducătorului ministerului coordonator, fără a mai fi necesară înaintarea acestora la Guvern, în vederea aprobării.

Ca urmare, propunem aprobarea proiectului Legii privind aprobarea bugetelor de venituri și cheltuieli ale institutelor naționale de cercetare-dezvoltare în forma adoptată de Camera Deputaților, pe care o susține și Comisia pentru învățământ și știință a Senatului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Ofer cuvântul domnului președinte Ion-Păun Otiman, să prezinte raportul Comisiei pentru învățământ și știință.

Aveți cuvântul!

 
   

Domnul Ion-Păun Otiman:

Comisia pentru învățământ și știință, luând în dezbatere proiectul Legii privind aprobarea bugetelor de venituri și cheltuieli ale institutelor naționale de cercetare-dezvoltare, îl avizează favorabil și propune plenului Senatului dezbaterea și adoptarea acestuia în forma adoptată de Camera Deputaților.

S-a primit aviz favorabil de la Comisia pentru buget, finanțe și bănci și, de asemenea, aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ.

Precizând că legea are caracter ordinar, vă rog să o votați.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

Intervenții la dezbateri generale?

Dacă nu sunt intervenții, supun votului plenului Senatului raportul Comisiei pentru învățământ și știință.

Vă rog să votați.

Cu 85 de voturi pentru și două voturi împotrivă, raportul a fost aprobat de plenul Senatului.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu, cu precizarea caracterului legii, de lege ordinară.

Cu 87 de voturi pentru și 3 voturi împotrivă, proiectul de lege a fost aprobat de plenul Senatului.

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Înainte de a propune continuarea dezbaterilor, dați-mi voie ca, în numele Biroului permanent, să adresăm colegilor Buzatu, Acatrinei, Bunduc, Dumitrescu, Flutur, Hoha,

Mărgineanu, Prisăcaru, Pruteanu și Zlăvog la mulți ani pentru ziua de mâine. Vă dă posibilitatea dumneavoastră să-i cunoașteți, în totalitate, într-o zi deosebită, cum este cea a Sfântului Gheorghe.

Luăm pauză până la ora 18,05, când reluăm dezbaterile cu întrebări și interpelări.

Programul legislativ a fost epuizat.

Vă mulțumesc.

 
Întrebări și interpelări adresate Guvernului de către domnii senatori: Gheorghe Acatrinei, Dumitru Codreanu, Angela Mihaela Bălan, Nicolae Paul Anton Păcuraru, Vasile Horga, Valentin Dinescu, Dumitru Petru Pop, Gheorghe Zlăvog, Ioan Aurel Rus, Ionel Alexandru. <br>Din partea Guvernului au răspuns domnii: Alexe Costache Ivanov - secretar de stat în Ministerul Justiției, Iacob Zelenco - secretar de stat la Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului, Daniela Bartoș - ministrul sănătății și familiei, Ionel Fleșariu - secretar de stat în Ministerul Administrației Publice, Sorin Encuțescu - secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale, Constantin Corega - secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării  

După pauză

   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimați colegi,

Reluăm lucrările.

Ultimul punct de pe ordinea de zi, întrebări, interpelări și răspunsuri adresate Guvernului de către domnii senatori.

Vă reamintesc timpii pe care îi au la dispoziție pentru întrebări și interpelări grupurile parlamentare: Grupul parlamentar P.S.D. - 14 minute, Grupul parlamentar al Partidului România Mare - 8 minute, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal - 3 minute, Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România - 3 minute, Grupul parlamentar al Partidului Democrat - 3 minute, senatorii independenți - 3 minute.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare îl invit pe domnul senator Gheorghe Acatrinei pentru a formula o întrebare adresată domnului prim-ministru.

Aveți cuvântul, domnule seantor!

 
   

Domnul Gheorghe Acatrinei:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Prima întrebare este adresată Guvernului, primuluiministru Adrian Năstase, și se referă la starea națiunii, în general, privind alimentația.

Aș dori să îmi dați voie să formulez întrebarea, pe scurt, ea urmând a fi consemnată în întregime în stenogramă.

Mă interesează în mod deosebit ce intenționează să facă Guvernul, potrivit Programului de guvernare, până la sfârșitul acestui an, pentru ridicarea nivelului stării sociale a națiunii?

Populația României a ajuns la un nivel de trai la limita subzistenței, cel mai scăzut din ultima jumătate de secol.

Majoritatea locuitorilor acestei țări își duc viața de azi pe mâine, asigurându-și cu greu cele necesare traiului zilnic.

Creșterea aberantă a prețurilor a făcut ca o familie să aloce cea mai mare parte din veniturile salariale pe cheltuielile de întreținere, pe cele cu energia termică și electrică, iar ce mai rămâne, pentru hrană. Relevante sunt concluziile unor studii conform cărora 80% din produsele consumate de români sunt de origine vegetală, alimentele de bază devenind pâinea, mălaiul și produsele lactate.

Urmare a policitii nesăbuite de privatizare și distrugere a societăților de stat, foarte multe persoane au epuizat toate formele de protecție socială. Negăsindu-și un loc de muncă, aceștia devin o povară pentru familie și pentru societate. Sărăcia a afectat relațiile interfamiliale, cu consecințe grave asupra creșterii și educării copiilor. A sporit numărul bătrânilor internați în cămine, al bolnavilor cronici, al copiilor abandonați, al delincvenților și sinucigașilor.

Subalimentația a dus la creșterea numărului de copii anemici și rahitici, în joc fiind însăși vigoarea și sănătatea acestei nații. Situația este deosebit de îngrijorătoare, dar mai grav este faptul că actuala putere minimalizează importanța acestor aspecte, cosmetizându-le cu date statistice abil prelucrate.

În contextul celor menționate mai sus, suntem interesați să aflăm ce va întreprinde Guvernul pentru ridicarea nivelului stării sociale a națiunii.

Solicit răspuns scris și oral.

A doua întrebare, pe care o citesc tot pe scurt, urmând a fi detaliată în stenogramă, se referă la flota românească de pescuit, care, așa cum știm, era pe locul întâi în Europa și pe locul trei în lume.

Întrebarea este adresată primului-ministru.

Cerem primului-ministru să informeze Senatul cine se face vinovat de distrugerea flotei românești de pescuit și ce măsuri intenționează să ia Guvernul pentru pedepsirea celor vinovați. Flota românească de pescuit nu merită să fie înmormântată chiar așa.

Ca urmare a datoriilor imense pe care le are,

Compania Română de Pescuit Oceanic este în pragul lichidării. În următoarele săptămâni, 90% din active vor fi scoase la vânzare pentru acoperirea debitelor către cei trei creditori care au cerut lichidarea. Astfel, flota de pescuit a României, care în 1989 deținea locul întâi în Europa și al treilea în lume, va fi complet decapitată.

Colapsul a început în 1990, când statul și-a luat mâna de pe companie, navele fiind închiriate, în condiții total nefavorabile, unor firme românești și străine. Vasele de pescuit, printre cele mai performante la vremea lor, au acumulat datorii prin diverse porturi ale lumii, ajungând să fie ipotecate sau confiscate. Operatorii portuari internaționali le-au arestat și vândut pentru datorii care nu reprezentau nici 1% din valoarea lor și asta deoarece contractele de locație respective, puțin agreate de dreptul maritim internațional, cuprind o serie de clauze dezavantajoase pentru compania-mamă. Din 13 cutere, 50 de traulere, 12 nave de transport, două tancuri de reaprovizionare, 6 nave pentru prelucrare a peștelui și 3 colectoare, în prezent flota este formată doar dintr-un vas de prelucrare, patru de pescuit și câteva nave frigorifice.

Guvernul nu este deloc interesat de problema flotei, ultimele fărâme ale acesteia fiind luate de valul tranziției.

De aceea, cerem primului-ministru Adrian Năstase să precizeze cine se face vinovat de distrugerea flotei românești de pescuit maritim și ce măsuri intenționează să ia Executivul pentru pedepsirea celor vinovați?

Solicit răspuns scris și oral.

Mai am o interpelare.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Întrebarea aceasta trebuia să o adresați către Primăria Generală a Capitalei, către domnul primar. Vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Acatrinei:

Interpelarea se referă la situația de la Reșița, la creditele acordate de Banca Comercială Română, și este adresată primului-ministru.

Am dori să se explice de ce se acordă aceste credite și de ce aceste credite nu se acordă și firmelor cu capital românesc care sunt în dificultate la ora actuală și, eventual, să fie cercetat ce se ascunde în spatele acestei afaceri care, după părerea mea, nu este chiar profitabilă pentru statul român.

Ministrul privatizării Ovidiu Mușetescu a anunțat că singura soluție pentru salvarea Combinatului Siderurgic este formarea unei societăți mixte între A.P.A.P.S. și firma "Noble Ventures". Astfel, investitorului strategic i se oferă șansa accesării creditului de 15 milioane de dolari solicitat de la Banca Comercială Română. Decizia este extrem de periculoasă, întrucât și alte firme, aflate în situații similare, ar putea apela, după modelul Reșița, la ajutorul A.P.A.P.S. Cele 15 milioane dolari pot dezamorsa conflictul de muncă dintre salariați și investitor, însă combinatul de la Reșița nu are prea mari șanse de redresare, lucru recunoscut chiar și de sindicaliști.

De asemenea, trebuie menționat faptul că A.P.A.P.S. poate deveni oricând girantul firmei "Noble Ventures", plătind pentru creditul de 15 milioane dolari acordat de B.C.R. În joc este târâtă, astfel, și cea mai importantă bancă din România.

De remarcat este disponibilitatea A.P.A.P.S. de a interveni pentru acordarea împrumutului, în condițiile în care firmele românești doar cu greu pot accede la credite bancare avantajoase.

De aceea, solicităm primului-ministru Adrian Năstase să explice de ce asemenea credite nu sunt acordate și firmelor autohtone și să dispună o verificare mai atentă a ceea ce se ascunde în spatele acestei afaceri atât de neprofitabile pentru statul român.

Solicit răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc.

Permiteți-mi să le depun la...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

Vă rog să le depuneți la secretariat, pentru a fi înaintate Guvernului.

Îl invit la tribună pe domnul senator Dumitru Codreanu.

Aveți cuvântul!

 
   

Domnul Dumitru Codreanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am o interpelare pentru domnul ministru Ioan Rus.

Domnule ministru,

În presa scrisă botoșăneană au apărut mai multe articole legate de mafia alcoolului. Ancheta ziariștilor a dezvăluit faptul că locotenent-colonelul Petru Murărașu, șeful Biroului economic din cadrul Poliției municipale Botoșani, a avut directe implicații cu patronii firmei care realizează și procesează clandestin alcool, iar apoi îl valorifică pe piață ilegal.

Astfel, patronul firmei S.C. "Bovali" - S.R.L. -

Botoșani, Dragoș Aniculăesei, a fost surprins în noaptea de 7 spre 8 martie 2002 procesând mari cantități de alcool fără a avea autorizație și fără ca materia primă sau produsul finit să fi fost evidențiat în contabilitatea firmei.

Cel ce a descoperit evaziunea fiscală cu alcoolul este locotenent-colonelul Vasile Calimandruc, șeful Serviciului economic din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Botoșani. Același ofițer Calimandruc a stabilit, prin ancheta desfășurată, că evaziunea fiscală se ridică la peste 10 miliarde lei, dar că ea s-a produs cu sprijinul direct al șefului de birou, locotenent-colonelul Petru Murărașu.

În urma descoperirilor făcute, legat de mafia alcoolului, spre surprinderea opiniei publice, locotenent-colonelul Murărașu a fost menținut pe post, iar locotenent-colonelul Vasile Calimandruc a fost destituit din funcția de șef de serviciu din cadrul I.J.P. Botoșani.

Ba uimitor este faptul că se vehiculează ideea că

șeful Serviciului economic din cadrul Inspectoratului de Poliție Botoșani va fi locotenentul Petru Murărașu.

Domnule ministru,

Aș dori să aflu, în calitatea mea de senator în Circumscripția electorală nr. 7 Botoșani, care este politica ministerului pe care-l conduceți? Jos mafia, sus corectitudinea?! Sper să nu mă înșel, iar dumneavoastră, domnule ministru, să aplicați legea în spiritul și litera ei.

Solicit răspuns scris atât în ceea ce privește acest caz, cât și în ceea ce privește dacă aveți cunoștință despre acțiunea "Iazul" din județul Botoșani, întrucât Curtea Europeană a Drepturilor Omului are cunoștință.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am o întrebare către doamna ministru Rodica Stănoiu.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog.

 
   

Domnul Dumitru Codreanu:

În urma constatărilor făcute în teritoriu asupra modului în care sunt promovate anumite cadre din justiția română, vă rog să-mi precizați următoarele:

1. Ce condiții trebuie să îndeplinească un procuror pentru a fi promovat în funcția de prim-procuror al Parchetului de pe lângă o judecătorie?

2. Dacă un procuror cu doi ani vechime în magistratură poate fi promovat în funcția de prim-procuror și, dacă da, în baza cărei prevederi legale?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

Invit la tribună pe doamna senator Angela-Mihaela Bălan.

Aveți cuvântul, doamna senator!

 
   

Doamna Angela Mihaela Bălan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea de astăzi este adresată Ministerului Educației și Cercetării, doamnei ministru Ecaterina Andronescu.

Până astăzi, 22 aprilie 2002, Ministerul Educației și Cercetării nu a transmis în teritoriu cifrele de școlarizare aprobate pentru clasele a noua de liceu și pentru clasele profesionale anul I.

Importanța acestor cifre nu mai trebuie discutată, deoarece orice om al școlii știe că fără ele nu se pot fundamenta încadrările cu personal didactic pentru anul școlar 2002-2003, precum și pentru anii următori.

Cu toate acestea, ministerul a elaborat și transmis către unitățile școlare Ordinul nr. 3.325 din 8 martie 2002 pentru aprobarea metodologiei privind organizarea și desfășurarea pretransferării cadrelor didactice titulare și a transferării cadrelor didactice disponibilizate prin restrângere de activitate sau prin desființarea unor unități școlare.

Apreciem că, în contextul de mai sus, calendarul stabilit de această metodologie este depășit.

Totuși, luând în discuție metodologia transmisă prin ordinul de mai sus, și dat, considerăm că art. 12 alin. 2 și art. 13 nu se corelează. Astfel, art. 12 alin. 2 arată: "posturi-catedre vacante, publicate pe lista pentru sesiunea pretransferării, trebuie să aibă fiabilitate, stabilitate de minim 4 ani", iar în art. 13 se spune: "posturile declarate vacante în timpul sesiunii de pretransferări se includ în lista posturilor vacante și se pot ocupa de personalul participant la această sesiune". Având în vedere că unele posturi eliberate în comisie pot avea o fiabilitate mai mică de 4 ani, întrebăm cum se va rezolva contradicția dintre cele două articole? Nici până la această oră nu s-au făcut publice listele, de fapt situația statistică cu posturile care intră în restrângere de activitate începând cu 1 septembrie 2002.

Întrebăm pe această cale pe doamna ministru Ecaterina Andronescu dacă Domnia sa cunoaște aceste situații și dacă nu cumva ele reprezintă acte de indisciplină ale subordonaților din minister sau din teritoriu.

Știm cu toții că timpul, care ne presează, ar putea determina o condensare nefirească a etapelor acestui calendar și, astfel, corectitudinea rezolvării problemelor privind mișcarea cadrelor didactice titulare să fie afectată.

Ce măsuri vor fi luate pentru a nu se mai repeta aceste deficiențe?

Așteptăm răspuns scris.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Nu ați fost darnică cu colegii dumneavoastră, întrucât nu le-ați mai lăsat decât 7 secunde.

Îl invit la tribună pe domnul senator Paul Păcuraru.

 
   

Domnul Nicolae Paul Anton Păcuraru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am două întrebări și o interpelare. Vă rog să-mi permiteți să prezint și interpelarea.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, sigur că da.

 
   

Domnul Nicolae Paul Anton Păcuraru:

Prima întrebare este adresată A.P.A.P.S., domnului ministru Ovidiu Mușetescu.

În vederea evaluării activității A.P.A.P.S. și a comparării rezultatelor pe anul 2001 cu prevederile programului de guvernare, precum și cu acordurile încheiate cu Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional, vă rog să ne comunicați rezultatele pe anul 2001, deci 1 ianuarie-31 decembrie, privind: volumul total de tranzacții calculate în lei; numărul total de contracte; numărul total de întreprinderi privatizate, total și pe categorii: mici, mijlocii și mari; privatizarea pe domenii de activitate; cum s-au privatizat: negocieri directe, licitații, piețe de capital; care este ponderea sectorului public în economie după valoarea capitalului social; situația datoriilor acumulate de întreprinderile publice; volumul arieratelor întrgistrate la data de 31.12.2001.

A doua întrebare este adresată doamnei ministru Silvia Ciornei de la Ministerul pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperație.

Având în vedere prevederile Ordonanței de urgență nr. 37/2002 de modificare a Legii nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privați, vă rog să ne comunicați:

1. care sunt programele menționate de susținere a întreprinzătorilor privați, anuale și multianuale;

2. care sunt programele la care dumneavoastră, în calitate de minister, vă implicați, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2002;

3. care sunt măsurile pe care le preconizați pentru contractarea prevederilor Acordului cu Fondul Monetar Internațional și scrisorii de intenție, astfel încât I.M.M.-urile să compenseze facilitățile prevăzute de Legea nr. 133/1999 prin alte forme de ajutor.

Interpelarea este adresată domnului ministru Octav Cozmâncă, Ministerul Administrației Publice, și se referă la situația cererilor, scrisorilor și petițiilor adresate de cetățenii României diverselor autorități, publice.

În România există, la ora actuală, câteva sute de mii de petiționari ale căror sesizări rămân nesoluționate.

Cetățenii sunt purtați pe drumuri și, în pofida problemelor grave care constituie obiectul petițiilor respective, aceștia se izbesc de abuzurile autorităților devenite notorii în ultima vreme.

S-a ajuns astfel la situația paradoxală - și astfel de cazuri sunt numeroase - în care petiționarul primește răspuns tocmai de la cei incriminați în reclamația sa.

Constituția României din 1991 consacră, la art. 47, dreptul tuturor cetățenilor și organizațiilor legal constituite de a se adresa autorităților publice prin petiții, în condițiile legii.

Activitatea de soluționare a petițiilor a fost reglementată, pânâ în 1998, de Legea nr. 1/1978, iar din februarie 2002 de Ordonanța Guvernului nr. 27/2002, un act normativ care nu este fundamental diferit de vechea legislație.

În esență, domnule președinte, pentru a reduce din timp, observațiile mele sunt că întotdeauna la sesizări, citații, petiții răspund tocmai cei incriminați. Deci autoritățile centrale, indiferent de cum se numesc ele, vor da finalmente răspunsul, dar după ce primesc exact de la autoritățile incriminate textul răspunsului și sigur că aceasta nemulțumește cetățenii și nu contribuie la rezolvarea celor solicitate.

Am întrebat ministerul - am solicitat răspuns scris - dacă are, totuși, în vedere vreo formă prin care prin intermediul Avocatului Poporului sau prin intermediul oricărei alte instituții, într-adevăr, acest răspuns la solicitări, la petiții să fie și o contribuție la soluționare, nu un răspuns birocratic și administrativ care nu servește nimănui cu nimic.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Și eu vă mulțumesc, dar dumneavoastră sigur știți că, în urmă cu 4 ani de zile, partidul pe care dumneavoastră îl reprezentați a fost inițiator al acestui proiect de lege, iar soluțiile bănuiesc că au fost gândite atunci în plan legislativ în acest fel.

Îl invit la tribună pe reprezentantul P.R.M., domnul senator Vasile Horga.

Rugămintea mea este să vă încadrați în câte două minute.

 
   

Domnul Vasile Horga:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, alimentației și pădurilor.

Situația dificilă a majorității unităților din agricultura românească este astăzi o realitate pe care sunt convins că nu o puteți ignora nici chiar dumneavoastră.

Nu fac, din păcate, notă discordantă nici unitățile din agricultura județului Dâmbovița, atâtea câte au mai rămas, menținute încă în funcțiune prin eforturile disperate ale unor împătimiți specialiști în agricultură.

Ajutorul firav acordat de stat sub formă de subvenție producătorilor agricoli nu a avut efectul scontat.

Dimpotrivă, agricultura s-a degradat și mai mult. Tot mai multe unități agricole și-au închis, în continuare, porțile.

Așa stau lucrurile și cu societatea "Dâmbovița Agroinvest"-S.A. Târgoviște, societate cu capital mixt româno-danez, în care, cu numai două săptămâni în urmă, a fost declarat falimentul voluntar ca urmare a imposibilității de a face față plăților discordante în raport cu veniturile obținute.

N-aș fi adus în atenția dumneavoastră acest caz dacă la falimentul respectiv nu ar fi contribuit statul român, prin întârzierea nepermisă, de până la 6 luni, în acordarea subvenției la lapte prevăzută în lege pentru producătorii agricoli.

Iată deci că o unitate zootehnică cu capital mixt româno-danez, având doar vaci de rasă superioară, importate din Danemarca, nu poate rezista în jungla agricolă românească ca urmare a ignorării oricărui sprijin real de către statul român.

Față de cele semnalate, vă rugăm, domnule ministru, să ne răspundeți la două întrebări care sper să vă trezească interesul și pentru acest domeniu, salvând, poate, alte unități sau producători agricoli - dacă au mai rămas - de la astfel de situații.

Prima întrebare: când are de gând ministerul pe care-l conduceți să-și achite la zi obligațiile prevăzute de lege față de producătorii de lapte privind subvenția datorată?

A doua întrebare: dacă prin lege s-a prevăzut că din subvenția acordată se pot face rețineri în contul altor datorii ale acestor producători către stat sau aceste rețineri constituie un abuz al statului?

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Invit la tribună pe domnul senator Valentin Dinescu.

Aveți cuvântul!

 
   

Domnul Valentin Dinescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului ministru Ovidiu Tiberiu Mușetescu de la Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului.

Domnule ministru,

Conform Constituției, cetățenii și toate persoanele juridice au obligația să respecte legile și hotărârile judecătorești.

Așa stând lucrurile în orice stat de drept, vă întreb de ce conducerea A.P.A.P.S. persecută cetățeanul Strungariu Dan din circumscripția electorală pe care o reprezint, care, la data de 31.10.2001, prin sentința judecătorească nr. 743/PI/2001, pronunțată de Tribunalul Timiș, definitivă și irevocabilă, hotărăște reintegrarea în funcția deținută de contestatarul A.P.A.P.S., sucursala Timișoara, cu plata de despăgubiri materiale din bugetul A.P.A.P.S.

Pentru că A.P.A.P.S. a fost notificat conform Legii nr. 168/1999 de contestator încă de la data de 29.11.2001 și pentru că instituția pe care o reprezentați refuză să ducă la îndeplinire de bună voie o sentință judecătorească definitivă și irevocabilă, contravenind astfel normelor statului de drept, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

1. Cum este posibil ca în instituția pe care o conduceți să se petreacă asemenea încălcări grave ale legilor țării?

2. Ați identificat persoanele care se fac vinovate în cazul domnului Strungariu Dan și ce măsuri intenționați să luați împotriva vinovaților pentru ca, pe viitor, respectul față de lege să fie sacru și pentru unii din subordonații dumneavoastră?

3. Ce măsuri veți dispune pentru executarea de îndată a sentinței judecătorești nr. 743/PI/2001?

4. Dacă veți dispune pornirea unei acțiuni în regres pentru recuperarea prejudiciului pe care persoanele responsabile le-au produs instituției.

Vă mulțumesc.

Doresc răspuns scris și oral.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Îl invit la tribună pe domnul senator Dumitru Petru Pop.

 
   

Domnul Dumitru Petru Pop:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată Guvernului României, domnului prim-ministru Adrian Năstase, și doamnei Ecaterina Andronescu, ministrul educației și cercetării.

Prin îndeplinirea prevederilor protocolului pe care l-ați semnat cu U.D.M.R.-ul ați afectat grav imaginea politică a României, obligând cetățenii români, elevi ai liceelor din Târgu-Mureș, să ia atitudine pentru a-și apăra drepturile prevăzute și garantate prin art. 1 alin. (3), art. 16, 20, 32 alin. (2) și (5) și art. 51 și 150 din Constituția României.

Vă rugăm să ne comunicați care este strategia partidului de guvernământ privind organizarea și dezvoltarea învățământului românesc în concordanță cu principiile Cartei Drepturilor Omului, ale convenției europene în materie și cu prevederile Constituției enumerate mai sus, pentru că numai astfel putem demonstra opiniei publice interne și internaționale că România este un stat de drept, cu oameni responsabili, capabil să conducă și să administreze treburile națiunii pe baza unor documente ale căror prevederi să fie riguros respectate.

Față de situația gravă pe care ați produs-o și de tulburările sociale grave de la Târgu-Mureș, ce ne amintesc de aceeași situație conflictuală existentă în același oraș, din primăvara anului 1990, vă rugăm să ne comunicați dacă aveți în vedere să aplicați întocmai prevederile Constituției României pe care ați jurat, abrogând orice alte prevederi contrare pe care partidul dumneavoastră sau cei aflați vremelnic la putere le-au impus prin lege, cu intenții ascunse, nepatriotice și anacronice.

Vă mulțumesc mult.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule senator, totuși avem o problemă legată de interpelarea dumneavoastră întrucât, potrivit Constituției și Regulamentului Senatului, nu aveți dreptul să interpelați decât instituțiile publice.

În momentul în care dumneavoastră solicitați primuluiministru și ministrului educației și cercetării să prezinte strategia unui partid politic, aceasta nu face obiectul unei interpelări în nici una din Camerele Parlamentului.

În situația în care dumneavoastră doriți să interpelați un ministru sau pe primul-ministru, trebuie s-o faceți legat de programul de guvernare, și nu de programul politic pe care îl are un partid. Acestea sunt chestiuni care pot fi discutate, eventual, în conferințele de presă sau în dezbaterile din societatea civilă.

 
   

Domnul Dumitru Petru Pop:

Eu înțeleg, domnule președinte.

Vă rog să mă scuzați, dar nu cred că printr-un protocol puteau fi afectate legile și chiar Constituția României.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu vă supărați, și dumneavoastră, și primul-ministru aveți aceleași drepturi și aceleași obligații, să respectăm legile, iar una dintre legi este tocmai aceasta legată de întrebări și interpelări. Deci, dacă doriți să interpelați Guvernul sau primul-ministru puteți să o faceți în legătură cu strategia de guvernare. Nu puteți să interpelați pe primul-ministru sau pe ministrul educației și cercetării legat de ceea ce se găsește într-un protocol de partid sau într-o înțelegere a unui partid politic.

Deci dacă nu reformulați interpelarea, atunci ea nu va fi înaintată Guvernului.

 
   

Domnul Dumitru Petru Pop:

Domnule președinte, referitor la programul de guvernare...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu, nu. Vă rog frumos! Eu v-am dat un sfat juridic și l-am dat fără să vă trimit la barou. V-am dat un sfat legat de Regulamentul Senatului. În condițiile în care doriți să reformulați interpelarea, vă rog să o prezentați în scris. Ea este, oricum, înregistrată în stenogramă și doar în condiții de deplină legalitate ea va fi înaintată Guvernului.

 
   

Domnul Dumitru Petru Pop:

Bine, domnule președinte.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Gheorghe Zlăvog.

 
   

Domnul Gheorghe Zlăvog:

Interpelarea este adresată domnului Miron Mitrea, ministrul lucrărilor publice, transporturilor și locuinței.

Domnule ministru,

De ani de zile, localitățile din zona de nord a județului Olt se confruntă cu o problemă deosebită, lipsa apei potabile.

Locuitorii din această zonă, mai precis din comunele Topana, Făgețelul, Leleasca și altele, sunt nevoiți să consume apă din lacuri sau bălți formate în urma precipitațiilor care au lipsit și ele, în ultima vreme, cu desăvârșire.

Consiliul Județean Olt a întocmit mai multe documentații și studii pentru realizarea lucrărilor de alimentare cu apă în comunele respective, însă, până în prezent,

Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței nu a alocat fondurile necesare pentru demararea lor, deși există o Hotărâre a Guvernului nr. 687/1997 în acest sens.

Vă solicităm, domnule ministru, să ne informați asupra stadiului derulării programelor de alimentare cu apă a comunelor din județul Olt, în special a celor din zona de nord, cu deficit foarte mare în asigurarea necesarului de consum menajer.

Solicit răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Mai sunt doi colegi din Grupul parlamentar al P.R.M. prezenți în sală, care, bănuiesc, doresc și dânșii să formuleze interpelări sau întrebări. Am înțeles că domnul senator Rus este unul dintre aceștia.

Vă adresez rugămintea ca situația de astăzi să nu se repete, pentru că nu este posibil, în momentul în care un grup parlamentar are alocate 8 minute, să dorească să ia cuvântul 10 colegi parlamentari. Nu se poate!

Trebuie să stabiliți prioritățile dumneavoastră.

 
   

Domnul Ioan Aurel Rus:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, s-a strecurat o greșeală... în grupul nostru parlamentar...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Aveți cuvântul, dar să fiți succint, vă rog.

 
   

Domnul Ioan Aurel Rus:

Interpelarea mea este adresată domnului Miron Mitrea, ministrul lucrărilor publice, transporturilor și locuinței și, în același timp, domnului Ioan Rus, ministrul de interne. Eu o formulez scurt, o prezint în scris la Senat. Se referă la hăituirea de către U.D.M.R., în zona Harghita, a episcopului ortodox de acolo, care primește donații de la domnul ministru Miron Mitrea 500 m2 pavele de pe un peron dezafectat al unei gări care a fost transformată în stație simplă de călători și cu această aprobare merge să-și ia pavelele de piatră să le pună în curtea mănăstirii. Pleacă după el și îl urmăresc reporteri radio, TV, Duna TV, ziariști, iar primarul U.D.M.R. amendează pe directorul de la infrastructură de la Regionala C.F.R. Brașov, domnul inginer Iosifescu Dorel, cu 50 milioane lei, pentru că a făcut acest favor.

Cred că trebuie puse la punct lucrurile acolo.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc pentru interpelare. Sigur, se vor face verificări și va fi prezentat răspunsul necesar.

Dacă mai este vreun coleg care nu a fost anunțat de către noi? Mai sunt câțiva colegi în sală. Am greșit când am spus 8, de fapt, sunteți 12. Vă rog, domnul senator Ionel Alexandru.

 
   

Domnul Ionel Alexandru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am două întrebări adresate domnului prim-ministru.

Prima întrebare sună în felul următor.

Domnule prim-ministru, conform promisiunii pe care ne-ați făcut-o la învestitura dumneavoastră, vă întrebăm când ne veți onora această promisiune de a vă prezenta în fața noastră pentru a răspunde la interpelările și întrebările pe care vi le-am adresat? Mai amintesc că, până în prezent, nu s-a întâmplat acest lucru.

A doua întrebare este adresată tot domnului primministru.

Domnule prim-ministru, conform Programului de guvernare prezentat la învestitura Guvernului pe care îl conduceți, ați promis că veți acționa pentru a asigura tuturor cetățenilor un nivel de trai decent. Vă întreb dacă măsurile pripite pe care le impuneți, prin scumpirea arbitrară și abuzivă a prețurilor combustibililor, energiei și majorarea accizelor, sunt în concordanță cu angajamentele electorale, cu prevederile art. 43 și 134 din Constituția României, dar și cu legile economiei de piață, economie care nu poate funcționa eficient dacă Guvernul îi distruge pe consumatori?

Aștept răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Deci, stimate colege și stimați colegi, din partea Executivului sunt domni miniștri sau secretari de stat care au de formulat răspunsuri, iar domnii senatori nu sunt prezenți?

Am înțeles că din partea Ministerului Justiției este prezent domnul secretar de stat Alexe Costache Ivanov. Rog să se ia act în stenograma de ședință că a prezentat răspuns pentru domnul senator Constantin Bălălău. Vă rog să prezentați răspunsul în scris.

Din partea Ministerului Autorității pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului, domnul secretar de stat Iacob Zelenco, pentru domnul senator Mihai Lupoi și domnul senator Romeo Octavian Hanganu. Vă rog să prezentați răspunsurile în scris, pentru a fi înaintate domnilor senatori.

O consult pe doamna ministru a sănătății și familiei dacă dorește să prezinte răspuns.

Vă rog, aveți cuvântul! Vă invit la tribună. Ofer cuvântul doamnei ministru Daniela Bartoș.

 
   

Doamna Daniela Bartoș - ministrul sănătății și familiei:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dau răspuns la întrebarea domnului senator Ioan Aurel Rus.

S-a făcut o vizită în județul Bistrița-Năsăud, la care au fost propuse măsuri de reorganizare a unităților spitalicești din această zonă, în sensul eficientizării activității acestora. În urma evaluării celor 3 spitale ale județului, conducerile acestora au prezentat Direcției județene de sănătate publică propuneri concrete privind restructurarea și reorganizarea asistenței medicale cu paturi.

Spitalul orășenesc Beclean, care este subiectul acestei interpelări, asigură - prin cele 280 de paturi repartizate în 5 secții și două compartimente și prin cele 10 cabinete ale ambulatoriului de specialitate - asistența medicală de specialitate pentru un teritoriu care cuprinde și localități izolate, aflate la distanță mare de oraș.

Din analiza indicatorilor de eficiență a unității a rezultat că numai în două secții, medicină internă și psihiatrie, cronici, utilizarea paturilor se situează deasupra mediei ultimilor 3 ani. Indicatorul crescut pentru Secția de psihiatrie cronici se datorează faptului că este singura secție cu acest profil din județ.

În ceea ce privește Secția de chirurgie generală, activitatea operatorie reprezintă 30% din volumul prestațiilor, restul fiind reprezentat de mică chirurgie.

Direcția de sănătate publică a județului Bistrița-Năsăud nu urmărește desființarea Spitalului orășenesc Beclean, ci reorganizarea acestei unități în limitele aceluiași număr de paturi, în scopul eficientizării activității.

În cadrul acestei reorganizări s-a propus reducerea numărului de paturi ale Secției de chirurgie generală și obstetrică-ginecologie, alături de suplimentarea numărului de paturi al Secției de psihiatrie.

În plus, se intenționează reorganizarea celor 10 paturi aflate, până în prezent, în conservare, prin înființarea unui compartiment de neurologie și a 5 paturi de medicină internă, cronici, pentru internarea la cerere a persoanelor vârstnice.

Menționăm, totodată, că Ministerul Sănătății și Familiei a aprobat, începând cu 26 februarie 2002, finanțarea Secției de psihiatrie cronici la tariful pentru o zi de spitalizare a spitalelor județene.

O altă măsură organizatorică preconizată este mutarea birourilor personalului administrativ la parterul spitalului, urmând ca spațiul eliberat astfel să fie ocupat de cele 15 paturi suplimentare pentru Secția de psihiatrie cronici, evitându-se, totodată, degradarea corpului central al unității.

Pentru asigurarea continuității asistenței medicale primare în zilele de sâmbătă și duminică se preconizează înființarea în spital a unui centru de permanență deservit de medicii de familie din zonă.

Având în vedere măsurile de organizare preconizate, se apreciază că Spitalul orășenesc Beclean va rezolva, cu mai multă eficiență, diversitatea problemelor de sănătate ale populației din teritoriul arondat.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, doamna ministru.

Îl consult pe domnul senator Rus dacă este mulțumit de răspunsul prezentat în ședința publică de astăzi.

 
   

Domnul Ioan Aurel Rus:

Nu sunt mulțumit de răspuns, pentru că nu am înțeles, mai departe, cu câte paturi rămâne Secția de chirurgie. Este problema care pe mine mă interesează cel mai mult, pentru că arde acolo o treime din județ.

 
   

Doamna Daniela Bartoș:

Eu am mai vorbit cu domnul senator. Există trei spitale în județul Bistrița-Năsăud. Este vorba de Spitalul din Beclean, e vorba de Spitalul din Năsăud și Spitalul Județean din Bistrița, fiecare dintre ele aflate la o distanță de 30 de kilometri între ele și fiecare având secție de chirurgie. La Spitalul din Beclean există, în momentul de față, un singur chirurg, nu există anestezist, anestezistul vine de la Bistrița, și se execută, precum am prezentat în răspunsul la interpelare, doar 30% din prestații, restul fiind mică chirurgie.

Propunerea Direcției de sănătate publică a fost de a reduce numărul de paturi, medicul să rămână, să asigure, în continuare, activitatea operatorie de mică chirurgie, iar activitatea de chirurgie complexă să se mute la cele două spitale, la Spitalul din Năsăud și la Spitalul Județean Bistrița, în așa fel încât și competența, și modul de rezolvare a urgențelor chirurgicale, și a cazurilor de chirurgie, să se facă cu competența corespunzătoare, în prezența unui anestezist și a unei secții corespunzătoare de terapie intensivă.

 
   

Domnul Ioan Aurel Rus:

Acum, într-adevăr, vă mulțumesc și sper că vom înțelege să lărgim mai multe paturi pe chirurgie, că atunci problema se rezolvă și conflictul se stinge.

Vă mulțumesc mult.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, doamna ministru.

Invit la tribună pe domnul secretar de stat Ionel Fleșariu, pentru a răspunde colegului Ionel Alexandru.

 
   

Domnul Ionel Fleșariu - secretar de stat în Ministerul Administrației Publice:

Referitor la interpelarea formulată de domnul senator Ionel Alexandru, cu privire la memoriile adresate Ministerului Administrației Publice de către un grup de locuitori ai comunei Tudor Vladimirescu, satul Cazasu, județul Brăila, prin care reclamau o serie de abuzuri ale primarului comunei, domnul Ionel Popescu, în legătură cu aplicarea Legii fondului funciar și forestier, vă prezentăm concluziile reieșite din verificările efectuate.

Cu privire la vetrele de case din clinul situat între șoseaua comunei Roman și șoseaua comunei Tudor Vladimirescu, vă precizăm că trecerea acestora din domeniul public a fost efectuată cu respectarea prevederilor legale. Ulterior, suprafața a fost scoasă la licitație pentru concesionare, în scopul construirii de locuințe pentru tinerii din satul Cazasu, care nu aveau teren în proprietate. Licitațiile au avut loc în 5 etape diferite, în perioada 1996-2000, la toate licitațiile a participat și câte un reprezentant al Prefecturii și câte unul al Consiliului Județean Brăila.

Referitor la punerea în posesie cu 6 vetre de case a rudelor primarului, comisia a constatat că au fost doar 4 terenuri intravilane care au fost puse în posesie, după cum urmează: prin Hotărârea Comisiei județene de fond funciar, nr. 979, din august 1995, s-a stabilit suprafața totală de 3.628 metri pătrați teren intravilan mamei primarului și celor două surori, acestea fiind moștenitoarele lui Negoiță Petrache. Prin Hotărârea Comisiei județene de fond funciar nr. 90 din 1998, s-a atribuit suprafața totală de 3.634 metri pătrați teren intravilan, pe baza înregistrărilor din Registrul agricol și a unei adeverințe, din anul 1991, eliberată de Primăria comunei Tudor Vladimirescu, când domnul Popescu Ionel nu era primar.

Autorul, Popescu Alexandru, tatăl primarului, moștenitori fiind 4 frați.

Cu privire la cele 2,6 hectare, și nu 3-4 hectare cum s-a precizat, din sola de lângă moara "Miniselect", s-a constatat că acestea sunt ocupate de localnici care, prin forțe proprii, în anii 1992-1993, au readus în circuitul agricol acest teren, la data respectivă fiind zonă de depunere a gunoaielor.

Întrucât persoanele care utilizează aceste terenuri nu au depus cerere de reconstituire și nu fac dovada proprietății, s-a solicitat primarului să ia măsuri pentru evacuarea acestora de pe terenul respectiv și utilizarea acestuia în vederea aplicării Legii fondului funciar.

Acțiunea se află în derulare.

În baza hotărârii consiliului local s-a încheiat contractul de asociere în participațiune nr. 726 din 1996, cu "Select S.R.L."-Brăila, contribuția autorităților locale fiind de 6.000 metri pătrați teren intravilan, suprafață mult mai mare decât cea sesizată de petiționar.

Deoarece asociatul nu și-a respectat concluziile contractuale privitoare la plăți, prin sentința civilă nr. 124 din februarie 2000 s-a obținut titlul de executare silită, hotărâre pusă în executare de către primar, conform adresei 2.925 din 12 noiembrie 2001, transmisă executorului judecătoresc.

În legătură cu plângerea petiționarilor, adresată

Inspectoratului de Poliție al Județului Brăila, care a făcut obiectul dosarului nr. 81318/2001, a cărui cauză a fost înaintată organelor de procuratură prin rezoluția nr. 269 din 25 martie 2002, Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila a dispus neînceperea urmăririi penale a domnului Popescu Ionel, în baza art. 10 lit. d) din Codul de procedură penală.

Față de cele de mai sus, considerăm că solicitarea domnului senator Ionel Alexandru privind pedepsirea abuzurilor primarului este lipsită de obiect. De altfel, ministerul nostru nici nu are la îndemână instrumentele legale necesare pentru pedepsirea primarului, așa cum se solicită în interpelare.

Semnează domnul ministru Octav Cozmâncă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Îl consult pe domnul senator Ionel Alexandru dacă este mulțumit de răspuns.

 
   

Domnul Ionel Alexandru:

Domnule președinte,

Din răspunsul pe care l-am primit am mai aflat o serie de lucruri noi și eu o să discut, în continuare, cu domnul ministru, ca să nu rețin prea mult. Am un set de documente în care sunt prezentate abuzurile respective, contracte de vânzare-cumpărare, nume de persoane care au primit terenuri ilegal și alte astfel de lucruri pe care vreau să le prezint, să se analizeze obiectiv. Memoriul a fost înaintat pe data de 2 aprilie 2002 și poate nu a ajuns la dumnealor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ionel Fleșariu:

Dacă îmi permiteți, doar două cuvinte. E posibil să fi ajuns memoriul la noi, dar vreau să vă spun, domnule senator, că, potrivit Constituției și legii, Ministerul Administrației Publice nu poate lua măsuri de sancționare a unor autorități locale alese. Legea precizează ce măsuri se pot lua, cine poate controla. În orice caz, noi, ministerul, nu avem nici măcar drept de control asupra modului în care își desfășoară activitatea autoritățile publice locale în localități. Are prefectul, dar nu noi.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sigur că da. Eu sunt convins că dumneavoastră veți înainta memoriul respectiv celor care sunt în drept, potrivit legii, să facă verificările de rigoare, că discutăm, mai devreme, la o altă interpelare, ce se întâmpla cu un memoriu care este greșit adresat unei instituții publice.

Vă consult, domnule secretar de stat, dacă oferiți răspuns și domnului senator Eugen Marius Constantinescu.

Vă rog, aveți cuvântul!

 
   

Domnul Ionel Fleșariu:

Da, am un răspuns și pentru domnul senator. Dacă îmi permiteți să îi dau citire.

Interpelarea are în vedere Ordonanța Guvernului nr. 13 din 2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor comunitare pentru cadastru și agricultură, care se constituie, după caz, fie în compartimente distincte în cadrul aparatului propriu al consiliilor locale, fie ca servicii publice cu personalitate juridică în subordinea consiliilor locale și sunt finanțate din venituri extrabugetare și din subvenții acordate de la bugetul local.

Potrivit acestei reglementări, dotarea tehnică la care se referă domnul senator trebuie asigurată din venituri proprii ce pot fi realizate din serviciile prestate persoanelor fizice și juridice interesate, de către specialiștii angajați și autorizați ai acestor servicii.

Pentru evitarea oricărei neclarități, precizăm că aceste servicii sunt îndrumate, numai din punct de vedere tehnic, de către oficiile județene de cadastru, geodezie și cartografie, dar nu fac parte din structura acestora.

Împărtășim ideea domnului senator potrivit căreia serviciile comunitare pentru cadastru și agricultură au nevoie de o minimă dotare și chiar specialiști pentru a putea funcționa și a obține rezultatele dorite. Rolul esențial, însă, în constituirea și funcționarea acestor servicii revine consiliilor locale și primarilor. Aceste autorități trebuie să asigure, așa cum prevede legea, condițiile necesare desfășurării unor asemenea activități, inclusiv dotarea cu aparatură. Deși legea nu stabilește pentru oficiile județene de cadastru obligația de a dota serviciile comunitare, în localitățile și judele în care s-a creat o bună colaborare cu primarii, oficiile județene de cadastru au asigurat o parte din aparatura specifică activității cadastrale, care a fost împrumutată serviciilor comunitare nou-înființate, constituind astfel un sprijin logistic pentru începerea activității.

Întrucât activitatea acestor servicii este nouă, se fac eforturi deosebite, împreună cu prefecții, pentru a asigura fondurile necesare bunei organizări și funcționări a acestor servicii. Cu stimă, semnează domnul ministru Octav Cozmâncă.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

Îl consult pe domnul senator dacă este mulțumit de răspuns.

 
   

Domnul Eugen Marius Constantinescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc, domnule ministru, pentru răspuns.

E o veste bună că se are în vedere dotarea prin aceste eforturi, cred că problema trebuie să rămână, totuși, în atenția ministerului, pentru că, știți bine, consiliile locale au foarte puține resurse materiale. Au reușit să aplice legea, pentru că așa prevede legea, să-și angajeze personalul de specialitate, și, în bună măsură, primăriile au deja un om angajat, dar, din păcate, ceea ce face acolo acest om face cu mijloace așa cum făceau cei care stabileau hotărâri în documentele domnești din secolele XV și XVI: cu pasul, cu degetul, cu compasul ăla care se dereglează și se reglează când are chef și așa mai departe. Adică dotarea este absolut necesară, oficiile județene de cadastru nu mai dispun..., și așa, știți bine că ele au avut o aparatură minimă, nu mai dispun de resurse ca să împrumute sau să colaboreze cu serviciile locale de cadastru. Eu cred că trebuie să rămână în atenția ministerului această problemă și, eventual, chiar să veniți cu o propunere legislativă ca să rezolvăm această problemă pe cale legală, dacă este cazul.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumim, domnule senator. Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Invit la tribună pe domnul secretar de stat Sorin Encuțescu pentru a răspunde domnului senator Dumitru Codreanu.

Aveți cuvântul!

 
   

Domnul Sorin Encuțescu - secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale:

Domnule președinte,

În fapt sunt două întrebări și am să le abordez pe rând pe cele două. În ceea ce privește prima parte a întrebării, referitoare la eventualele discriminări existente în legătură cu drepturile bănești cuvenite cadrelor grănicerești trecute în rezervă, fie de la Ministerul Apărării Naționale, fie de la Ministerul de Interne, noi vă prezentăm următoarele aspecte: în anul 1992, activitatea legată de apărarea frontierei de stat a trecut de la Ministerul Apărării Naționale în sfera de competență a Ministerului de Interne. Cu toate acestea, legislația care guverna la acea dată dreptul la pensie, aplicată unitar atât pentru cadrele din Ministerul Apărării Naționale, cât și cele din Ministerul de Interne, a rămas aceeași. În consecință, aceste cadre militare trecute în rezervă, fie de la Ministerul Apărării Naționale, fie de la Ministerul de Interne, până la data de 1 aprilie 2001, cu drept de pensie, au beneficiat în aceeași măsură de prevederile Decretului nr. 214/1977 privind pensiliile militare de stat.

Potrivit acestor dispoziții, cuantumul pensiilor s-a determinat pe baza datelor individuale referitoare la vechimea în serviciu și retribuția tarifară constituită din media retribuțiilor de funcție și a gradațiilor corespunzătoare primilor cinci ani consecutivi din ultimii zece ani de activitate în serviciu, la care, bineînțeles, s-au aplicat măsurile de protecție socială. Începând cu data de 1 martie 2001 a intrat în vigoare Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, act normativ ce reglementează în mod unitar stabilirea pensiilor pentru cadrele militare din Ministerul Apărării Naționale și Ministerul de Interne. În acest sens, întrucât la Ministerul Apărării Naționale și Ministerul de Interne s-a aplicat aceeași legislație a pensiilor, elementele de diferențiere sesizate de dumneavoastră ar putea proveni numai din baza de calcul individuală a fiecărui caz în parte.

În legătură cu a doua problemă privind facilitățile prevăzute de legislația cu privire la acordarea medicamentelor în Ministerul Apărării Naționale vă prezentăm următoarele: pentru cadrele militare în activitate, eliberarea medicamentelor în tratamentul ambulatoriu este prevăzută a se efectua în mod gratuit, în conformitate cu Ordinul ministrului apărării naționale nr. M 107/1999 privind aprobarea instrucțiunilor pentru acordarea asistenței medicale, medicamentelor și a unor drepturi sociale pentru personalul asistat în unitățile sanitare ale Ministerului Apărării Naționale. În acest sens, dispozițiile art. 29 din instrucțiuni prevăd că eliberarea medicamentelor se face prin farmaciile militare, iar în garnizoanele unde acestea nu există, prin farmaciile civile care au încheiat contracte cu Casa OPSNA și cu unitățile sanitare militare care efectuează decontarea rețetelor în limita sumelor bugetare alocate cu această destinație. Pentru pensionarii militari:

Ministerul Apărării Naționale a inițiat, și este într-o fază avansată a procedurii legislative, un proiect de ordonanță de urgență a Guvernului pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 170/1999 privind acordarea în mod gratuit a asistenței medicale, medicamentelor și protezelor pentru unele categorii de persoane prevăzute în legi speciale.

Prin această lege sau prin această modificare a ordonanței se va asigura lărgirea domeniului de aplicare a actului normativ și asupra cadrelor militare în activitate, pensionarilor militari, precum și asupra membrilor de familie ai acestora, aflați în întreținere.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Îl consult pe domnul senator Codreanu dacă este mulțumit de răspuns.

 
   

Domnul Dumitru Codreanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc, domnule secretar de stat, pentru răspunsul competent dat.

O să doresc să-mi dea acest răspuns și în scris, ca să-l duc la acele cadre militare din județul Botoșani, care au solicitat aceste precizări privind diferența dintre pensiile pe care le au cei de la Ministerul de Interne și cei de la Ministerul Apărării Naționale.

Vă mulțumesc, domnule ministru.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Răspunsul a fost foarte corect și este fundamentat.

Domnul secretar de stat Constantin Corega? Dar nu mai este prezent domnul senator. Pentru cine vreți să prezentați răspuns? Pentru domnul senator Acatrinei. Era aici, dar văd că a plecat. Vă rog să prezentați și să înaintați, domnule secretar de stat, răspunsul scris. Altcineva mai este prezent? Deci vă rog să se ia act în stenograma de ședință că domnul secretar de stat Constantin Corega prezintă răspuns scris domnului senator Acatrinei Gheorghe. Mai aveți răspuns și pentru un alt domn senator? Nu.

Mai este cineva care să ofere răspunsuri? Nu. Vă mulțumesc. Mulțumesc celor care au rezistat până în acest moment în ședința publică.

Declar închisă dezbaterea din Senat pentru ziua de astăzi.

Mâine avem ședință în comisii.

Vă doresc o seară bună!

Ședința s-a încheiat la ora 19,10.

 
     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 29 noiembrie 2021, 1:42
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro