Plen
Ședința Senatului din 22 aprilie 2002
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.66/02-05-2002

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
07-12-2021
06-12-2021 (comună)
06-12-2021
25-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2002 > 22-04-2002 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 22 aprilie 2002

33. Întrebări și interpelări adresate Guvernului de către domnii senatori: Gheorghe Acatrinei, Dumitru Codreanu, Angela Mihaela Bălan, Nicolae Paul Anton Păcuraru, Vasile Horga, Valentin Dinescu, Dumitru Petru Pop, Gheorghe Zlăvog, Ioan Aurel Rus, Ionel Alexandru.
Din partea Guvernului au răspuns domnii: Alexe Costache Ivanov - secretar de stat în Ministerul Justiției, Iacob Zelenco - secretar de stat la Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului, Daniela Bartoș - ministrul sănătății și familiei, Ionel Fleșariu - secretar de stat în Ministerul Administrației Publice, Sorin Encuțescu - secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale, Constantin Corega - secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării
 

După pauză

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimați colegi,

Reluăm lucrările.

Ultimul punct de pe ordinea de zi, întrebări, interpelări și răspunsuri adresate Guvernului de către domnii senatori.

Vă reamintesc timpii pe care îi au la dispoziție pentru întrebări și interpelări grupurile parlamentare: Grupul parlamentar P.S.D. - 14 minute, Grupul parlamentar al Partidului România Mare - 8 minute, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal - 3 minute, Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România - 3 minute, Grupul parlamentar al Partidului Democrat - 3 minute, senatorii independenți - 3 minute.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare îl invit pe domnul senator Gheorghe Acatrinei pentru a formula o întrebare adresată domnului prim-ministru.

Aveți cuvântul, domnule seantor!

Domnul Gheorghe Acatrinei:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Prima întrebare este adresată Guvernului, primuluiministru Adrian Năstase, și se referă la starea națiunii, în general, privind alimentația.

Aș dori să îmi dați voie să formulez întrebarea, pe scurt, ea urmând a fi consemnată în întregime în stenogramă.

Mă interesează în mod deosebit ce intenționează să facă Guvernul, potrivit Programului de guvernare, până la sfârșitul acestui an, pentru ridicarea nivelului stării sociale a națiunii?

Populația României a ajuns la un nivel de trai la limita subzistenței, cel mai scăzut din ultima jumătate de secol.

Majoritatea locuitorilor acestei țări își duc viața de azi pe mâine, asigurându-și cu greu cele necesare traiului zilnic.

Creșterea aberantă a prețurilor a făcut ca o familie să aloce cea mai mare parte din veniturile salariale pe cheltuielile de întreținere, pe cele cu energia termică și electrică, iar ce mai rămâne, pentru hrană. Relevante sunt concluziile unor studii conform cărora 80% din produsele consumate de români sunt de origine vegetală, alimentele de bază devenind pâinea, mălaiul și produsele lactate.

Urmare a policitii nesăbuite de privatizare și distrugere a societăților de stat, foarte multe persoane au epuizat toate formele de protecție socială. Negăsindu-și un loc de muncă, aceștia devin o povară pentru familie și pentru societate. Sărăcia a afectat relațiile interfamiliale, cu consecințe grave asupra creșterii și educării copiilor. A sporit numărul bătrânilor internați în cămine, al bolnavilor cronici, al copiilor abandonați, al delincvenților și sinucigașilor.

Subalimentația a dus la creșterea numărului de copii anemici și rahitici, în joc fiind însăși vigoarea și sănătatea acestei nații. Situația este deosebit de îngrijorătoare, dar mai grav este faptul că actuala putere minimalizează importanța acestor aspecte, cosmetizându-le cu date statistice abil prelucrate.

În contextul celor menționate mai sus, suntem interesați să aflăm ce va întreprinde Guvernul pentru ridicarea nivelului stării sociale a națiunii.

Solicit răspuns scris și oral.

A doua întrebare, pe care o citesc tot pe scurt, urmând a fi detaliată în stenogramă, se referă la flota românească de pescuit, care, așa cum știm, era pe locul întâi în Europa și pe locul trei în lume.

Întrebarea este adresată primului-ministru.

Cerem primului-ministru să informeze Senatul cine se face vinovat de distrugerea flotei românești de pescuit și ce măsuri intenționează să ia Guvernul pentru pedepsirea celor vinovați. Flota românească de pescuit nu merită să fie înmormântată chiar așa.

Ca urmare a datoriilor imense pe care le are,

Compania Română de Pescuit Oceanic este în pragul lichidării. În următoarele săptămâni, 90% din active vor fi scoase la vânzare pentru acoperirea debitelor către cei trei creditori care au cerut lichidarea. Astfel, flota de pescuit a României, care în 1989 deținea locul întâi în Europa și al treilea în lume, va fi complet decapitată.

Colapsul a început în 1990, când statul și-a luat mâna de pe companie, navele fiind închiriate, în condiții total nefavorabile, unor firme românești și străine. Vasele de pescuit, printre cele mai performante la vremea lor, au acumulat datorii prin diverse porturi ale lumii, ajungând să fie ipotecate sau confiscate. Operatorii portuari internaționali le-au arestat și vândut pentru datorii care nu reprezentau nici 1% din valoarea lor și asta deoarece contractele de locație respective, puțin agreate de dreptul maritim internațional, cuprind o serie de clauze dezavantajoase pentru compania-mamă. Din 13 cutere, 50 de traulere, 12 nave de transport, două tancuri de reaprovizionare, 6 nave pentru prelucrare a peștelui și 3 colectoare, în prezent flota este formată doar dintr-un vas de prelucrare, patru de pescuit și câteva nave frigorifice.

Guvernul nu este deloc interesat de problema flotei, ultimele fărâme ale acesteia fiind luate de valul tranziției.

De aceea, cerem primului-ministru Adrian Năstase să precizeze cine se face vinovat de distrugerea flotei românești de pescuit maritim și ce măsuri intenționează să ia Executivul pentru pedepsirea celor vinovați?

Solicit răspuns scris și oral.

Mai am o interpelare.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Întrebarea aceasta trebuia să o adresați către Primăria Generală a Capitalei, către domnul primar. Vă rog.

Domnul Gheorghe Acatrinei:

Interpelarea se referă la situația de la Reșița, la creditele acordate de Banca Comercială Română, și este adresată primului-ministru.

Am dori să se explice de ce se acordă aceste credite și de ce aceste credite nu se acordă și firmelor cu capital românesc care sunt în dificultate la ora actuală și, eventual, să fie cercetat ce se ascunde în spatele acestei afaceri care, după părerea mea, nu este chiar profitabilă pentru statul român.

Ministrul privatizării Ovidiu Mușetescu a anunțat că singura soluție pentru salvarea Combinatului Siderurgic este formarea unei societăți mixte între A.P.A.P.S. și firma "Noble Ventures". Astfel, investitorului strategic i se oferă șansa accesării creditului de 15 milioane de dolari solicitat de la Banca Comercială Română. Decizia este extrem de periculoasă, întrucât și alte firme, aflate în situații similare, ar putea apela, după modelul Reșița, la ajutorul A.P.A.P.S. Cele 15 milioane dolari pot dezamorsa conflictul de muncă dintre salariați și investitor, însă combinatul de la Reșița nu are prea mari șanse de redresare, lucru recunoscut chiar și de sindicaliști.

De asemenea, trebuie menționat faptul că A.P.A.P.S. poate deveni oricând girantul firmei "Noble Ventures", plătind pentru creditul de 15 milioane dolari acordat de B.C.R. În joc este târâtă, astfel, și cea mai importantă bancă din România.

De remarcat este disponibilitatea A.P.A.P.S. de a interveni pentru acordarea împrumutului, în condițiile în care firmele românești doar cu greu pot accede la credite bancare avantajoase.

De aceea, solicităm primului-ministru Adrian Năstase să explice de ce asemenea credite nu sunt acordate și firmelor autohtone și să dispună o verificare mai atentă a ceea ce se ascunde în spatele acestei afaceri atât de neprofitabile pentru statul român.

Solicit răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc.

Permiteți-mi să le depun la...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

Vă rog să le depuneți la secretariat, pentru a fi înaintate Guvernului.

Îl invit la tribună pe domnul senator Dumitru Codreanu.

Aveți cuvântul!

Domnul Dumitru Codreanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am o interpelare pentru domnul ministru Ioan Rus.

Domnule ministru,

În presa scrisă botoșăneană au apărut mai multe articole legate de mafia alcoolului. Ancheta ziariștilor a dezvăluit faptul că locotenent-colonelul Petru Murărașu, șeful Biroului economic din cadrul Poliției municipale Botoșani, a avut directe implicații cu patronii firmei care realizează și procesează clandestin alcool, iar apoi îl valorifică pe piață ilegal.

Astfel, patronul firmei S.C. "Bovali" - S.R.L. -

Botoșani, Dragoș Aniculăesei, a fost surprins în noaptea de 7 spre 8 martie 2002 procesând mari cantități de alcool fără a avea autorizație și fără ca materia primă sau produsul finit să fi fost evidențiat în contabilitatea firmei.

Cel ce a descoperit evaziunea fiscală cu alcoolul este locotenent-colonelul Vasile Calimandruc, șeful Serviciului economic din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Botoșani. Același ofițer Calimandruc a stabilit, prin ancheta desfășurată, că evaziunea fiscală se ridică la peste 10 miliarde lei, dar că ea s-a produs cu sprijinul direct al șefului de birou, locotenent-colonelul Petru Murărașu.

În urma descoperirilor făcute, legat de mafia alcoolului, spre surprinderea opiniei publice, locotenent-colonelul Murărașu a fost menținut pe post, iar locotenent-colonelul Vasile Calimandruc a fost destituit din funcția de șef de serviciu din cadrul I.J.P. Botoșani.

Ba uimitor este faptul că se vehiculează ideea că

șeful Serviciului economic din cadrul Inspectoratului de Poliție Botoșani va fi locotenentul Petru Murărașu.

Domnule ministru,

Aș dori să aflu, în calitatea mea de senator în Circumscripția electorală nr. 7 Botoșani, care este politica ministerului pe care-l conduceți? Jos mafia, sus corectitudinea?! Sper să nu mă înșel, iar dumneavoastră, domnule ministru, să aplicați legea în spiritul și litera ei.

Solicit răspuns scris atât în ceea ce privește acest caz, cât și în ceea ce privește dacă aveți cunoștință despre acțiunea "Iazul" din județul Botoșani, întrucât Curtea Europeană a Drepturilor Omului are cunoștință.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am o întrebare către doamna ministru Rodica Stănoiu.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog.

Domnul Dumitru Codreanu:

În urma constatărilor făcute în teritoriu asupra modului în care sunt promovate anumite cadre din justiția română, vă rog să-mi precizați următoarele:

1. Ce condiții trebuie să îndeplinească un procuror pentru a fi promovat în funcția de prim-procuror al Parchetului de pe lângă o judecătorie?

2. Dacă un procuror cu doi ani vechime în magistratură poate fi promovat în funcția de prim-procuror și, dacă da, în baza cărei prevederi legale?

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

Invit la tribună pe doamna senator Angela-Mihaela Bălan.

Aveți cuvântul, doamna senator!

Doamna Angela Mihaela Bălan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea de astăzi este adresată Ministerului Educației și Cercetării, doamnei ministru Ecaterina Andronescu.

Până astăzi, 22 aprilie 2002, Ministerul Educației și Cercetării nu a transmis în teritoriu cifrele de școlarizare aprobate pentru clasele a noua de liceu și pentru clasele profesionale anul I.

Importanța acestor cifre nu mai trebuie discutată, deoarece orice om al școlii știe că fără ele nu se pot fundamenta încadrările cu personal didactic pentru anul școlar 2002-2003, precum și pentru anii următori.

Cu toate acestea, ministerul a elaborat și transmis către unitățile școlare Ordinul nr. 3.325 din 8 martie 2002 pentru aprobarea metodologiei privind organizarea și desfășurarea pretransferării cadrelor didactice titulare și a transferării cadrelor didactice disponibilizate prin restrângere de activitate sau prin desființarea unor unități școlare.

Apreciem că, în contextul de mai sus, calendarul stabilit de această metodologie este depășit.

Totuși, luând în discuție metodologia transmisă prin ordinul de mai sus, și dat, considerăm că art. 12 alin. 2 și art. 13 nu se corelează. Astfel, art. 12 alin. 2 arată: "posturi-catedre vacante, publicate pe lista pentru sesiunea pretransferării, trebuie să aibă fiabilitate, stabilitate de minim 4 ani", iar în art. 13 se spune: "posturile declarate vacante în timpul sesiunii de pretransferări se includ în lista posturilor vacante și se pot ocupa de personalul participant la această sesiune". Având în vedere că unele posturi eliberate în comisie pot avea o fiabilitate mai mică de 4 ani, întrebăm cum se va rezolva contradicția dintre cele două articole? Nici până la această oră nu s-au făcut publice listele, de fapt situația statistică cu posturile care intră în restrângere de activitate începând cu 1 septembrie 2002.

Întrebăm pe această cale pe doamna ministru Ecaterina Andronescu dacă Domnia sa cunoaște aceste situații și dacă nu cumva ele reprezintă acte de indisciplină ale subordonaților din minister sau din teritoriu.

Știm cu toții că timpul, care ne presează, ar putea determina o condensare nefirească a etapelor acestui calendar și, astfel, corectitudinea rezolvării problemelor privind mișcarea cadrelor didactice titulare să fie afectată.

Ce măsuri vor fi luate pentru a nu se mai repeta aceste deficiențe?

Așteptăm răspuns scris.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Nu ați fost darnică cu colegii dumneavoastră, întrucât nu le-ați mai lăsat decât 7 secunde.

Îl invit la tribună pe domnul senator Paul Păcuraru.

Domnul Nicolae Paul Anton Păcuraru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am două întrebări și o interpelare. Vă rog să-mi permiteți să prezint și interpelarea.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, sigur că da.

Domnul Nicolae Paul Anton Păcuraru:

Prima întrebare este adresată A.P.A.P.S., domnului ministru Ovidiu Mușetescu.

În vederea evaluării activității A.P.A.P.S. și a comparării rezultatelor pe anul 2001 cu prevederile programului de guvernare, precum și cu acordurile încheiate cu Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional, vă rog să ne comunicați rezultatele pe anul 2001, deci 1 ianuarie-31 decembrie, privind: volumul total de tranzacții calculate în lei; numărul total de contracte; numărul total de întreprinderi privatizate, total și pe categorii: mici, mijlocii și mari; privatizarea pe domenii de activitate; cum s-au privatizat: negocieri directe, licitații, piețe de capital; care este ponderea sectorului public în economie după valoarea capitalului social; situația datoriilor acumulate de întreprinderile publice; volumul arieratelor întrgistrate la data de 31.12.2001.

A doua întrebare este adresată doamnei ministru Silvia Ciornei de la Ministerul pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperație.

Având în vedere prevederile Ordonanței de urgență nr. 37/2002 de modificare a Legii nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privați, vă rog să ne comunicați:

1. care sunt programele menționate de susținere a întreprinzătorilor privați, anuale și multianuale;

2. care sunt programele la care dumneavoastră, în calitate de minister, vă implicați, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2002;

3. care sunt măsurile pe care le preconizați pentru contractarea prevederilor Acordului cu Fondul Monetar Internațional și scrisorii de intenție, astfel încât I.M.M.-urile să compenseze facilitățile prevăzute de Legea nr. 133/1999 prin alte forme de ajutor.

Interpelarea este adresată domnului ministru Octav Cozmâncă, Ministerul Administrației Publice, și se referă la situația cererilor, scrisorilor și petițiilor adresate de cetățenii României diverselor autorități, publice.

În România există, la ora actuală, câteva sute de mii de petiționari ale căror sesizări rămân nesoluționate.

Cetățenii sunt purtați pe drumuri și, în pofida problemelor grave care constituie obiectul petițiilor respective, aceștia se izbesc de abuzurile autorităților devenite notorii în ultima vreme.

S-a ajuns astfel la situația paradoxală - și astfel de cazuri sunt numeroase - în care petiționarul primește răspuns tocmai de la cei incriminați în reclamația sa.

Constituția României din 1991 consacră, la art. 47, dreptul tuturor cetățenilor și organizațiilor legal constituite de a se adresa autorităților publice prin petiții, în condițiile legii.

Activitatea de soluționare a petițiilor a fost reglementată, pânâ în 1998, de Legea nr. 1/1978, iar din februarie 2002 de Ordonanța Guvernului nr. 27/2002, un act normativ care nu este fundamental diferit de vechea legislație.

În esență, domnule președinte, pentru a reduce din timp, observațiile mele sunt că întotdeauna la sesizări, citații, petiții răspund tocmai cei incriminați. Deci autoritățile centrale, indiferent de cum se numesc ele, vor da finalmente răspunsul, dar după ce primesc exact de la autoritățile incriminate textul răspunsului și sigur că aceasta nemulțumește cetățenii și nu contribuie la rezolvarea celor solicitate.

Am întrebat ministerul - am solicitat răspuns scris - dacă are, totuși, în vedere vreo formă prin care prin intermediul Avocatului Poporului sau prin intermediul oricărei alte instituții, într-adevăr, acest răspuns la solicitări, la petiții să fie și o contribuție la soluționare, nu un răspuns birocratic și administrativ care nu servește nimănui cu nimic.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Și eu vă mulțumesc, dar dumneavoastră sigur știți că, în urmă cu 4 ani de zile, partidul pe care dumneavoastră îl reprezentați a fost inițiator al acestui proiect de lege, iar soluțiile bănuiesc că au fost gândite atunci în plan legislativ în acest fel.

Îl invit la tribună pe reprezentantul P.R.M., domnul senator Vasile Horga.

Rugămintea mea este să vă încadrați în câte două minute.

Domnul Vasile Horga:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, alimentației și pădurilor.

Situația dificilă a majorității unităților din agricultura românească este astăzi o realitate pe care sunt convins că nu o puteți ignora nici chiar dumneavoastră.

Nu fac, din păcate, notă discordantă nici unitățile din agricultura județului Dâmbovița, atâtea câte au mai rămas, menținute încă în funcțiune prin eforturile disperate ale unor împătimiți specialiști în agricultură.

Ajutorul firav acordat de stat sub formă de subvenție producătorilor agricoli nu a avut efectul scontat.

Dimpotrivă, agricultura s-a degradat și mai mult. Tot mai multe unități agricole și-au închis, în continuare, porțile.

Așa stau lucrurile și cu societatea "Dâmbovița Agroinvest"-S.A. Târgoviște, societate cu capital mixt româno-danez, în care, cu numai două săptămâni în urmă, a fost declarat falimentul voluntar ca urmare a imposibilității de a face față plăților discordante în raport cu veniturile obținute.

N-aș fi adus în atenția dumneavoastră acest caz dacă la falimentul respectiv nu ar fi contribuit statul român, prin întârzierea nepermisă, de până la 6 luni, în acordarea subvenției la lapte prevăzută în lege pentru producătorii agricoli.

Iată deci că o unitate zootehnică cu capital mixt româno-danez, având doar vaci de rasă superioară, importate din Danemarca, nu poate rezista în jungla agricolă românească ca urmare a ignorării oricărui sprijin real de către statul român.

Față de cele semnalate, vă rugăm, domnule ministru, să ne răspundeți la două întrebări care sper să vă trezească interesul și pentru acest domeniu, salvând, poate, alte unități sau producători agricoli - dacă au mai rămas - de la astfel de situații.

Prima întrebare: când are de gând ministerul pe care-l conduceți să-și achite la zi obligațiile prevăzute de lege față de producătorii de lapte privind subvenția datorată?

A doua întrebare: dacă prin lege s-a prevăzut că din subvenția acordată se pot face rețineri în contul altor datorii ale acestor producători către stat sau aceste rețineri constituie un abuz al statului?

Mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Invit la tribună pe domnul senator Valentin Dinescu.

Aveți cuvântul!

Domnul Valentin Dinescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului ministru Ovidiu Tiberiu Mușetescu de la Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului.

Domnule ministru,

Conform Constituției, cetățenii și toate persoanele juridice au obligația să respecte legile și hotărârile judecătorești.

Așa stând lucrurile în orice stat de drept, vă întreb de ce conducerea A.P.A.P.S. persecută cetățeanul Strungariu Dan din circumscripția electorală pe care o reprezint, care, la data de 31.10.2001, prin sentința judecătorească nr. 743/PI/2001, pronunțată de Tribunalul Timiș, definitivă și irevocabilă, hotărăște reintegrarea în funcția deținută de contestatarul A.P.A.P.S., sucursala Timișoara, cu plata de despăgubiri materiale din bugetul A.P.A.P.S.

Pentru că A.P.A.P.S. a fost notificat conform Legii nr. 168/1999 de contestator încă de la data de 29.11.2001 și pentru că instituția pe care o reprezentați refuză să ducă la îndeplinire de bună voie o sentință judecătorească definitivă și irevocabilă, contravenind astfel normelor statului de drept, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

1. Cum este posibil ca în instituția pe care o conduceți să se petreacă asemenea încălcări grave ale legilor țării?

2. Ați identificat persoanele care se fac vinovate în cazul domnului Strungariu Dan și ce măsuri intenționați să luați împotriva vinovaților pentru ca, pe viitor, respectul față de lege să fie sacru și pentru unii din subordonații dumneavoastră?

3. Ce măsuri veți dispune pentru executarea de îndată a sentinței judecătorești nr. 743/PI/2001?

4. Dacă veți dispune pornirea unei acțiuni în regres pentru recuperarea prejudiciului pe care persoanele responsabile le-au produs instituției.

Vă mulțumesc.

Doresc răspuns scris și oral.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Îl invit la tribună pe domnul senator Dumitru Petru Pop.

Domnul Dumitru Petru Pop:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată Guvernului României, domnului prim-ministru Adrian Năstase, și doamnei Ecaterina Andronescu, ministrul educației și cercetării.

Prin îndeplinirea prevederilor protocolului pe care l-ați semnat cu U.D.M.R.-ul ați afectat grav imaginea politică a României, obligând cetățenii români, elevi ai liceelor din Târgu-Mureș, să ia atitudine pentru a-și apăra drepturile prevăzute și garantate prin art. 1 alin. (3), art. 16, 20, 32 alin. (2) și (5) și art. 51 și 150 din Constituția României.

Vă rugăm să ne comunicați care este strategia partidului de guvernământ privind organizarea și dezvoltarea învățământului românesc în concordanță cu principiile Cartei Drepturilor Omului, ale convenției europene în materie și cu prevederile Constituției enumerate mai sus, pentru că numai astfel putem demonstra opiniei publice interne și internaționale că România este un stat de drept, cu oameni responsabili, capabil să conducă și să administreze treburile națiunii pe baza unor documente ale căror prevederi să fie riguros respectate.

Față de situația gravă pe care ați produs-o și de tulburările sociale grave de la Târgu-Mureș, ce ne amintesc de aceeași situație conflictuală existentă în același oraș, din primăvara anului 1990, vă rugăm să ne comunicați dacă aveți în vedere să aplicați întocmai prevederile Constituției României pe care ați jurat, abrogând orice alte prevederi contrare pe care partidul dumneavoastră sau cei aflați vremelnic la putere le-au impus prin lege, cu intenții ascunse, nepatriotice și anacronice.

Vă mulțumesc mult.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule senator, totuși avem o problemă legată de interpelarea dumneavoastră întrucât, potrivit Constituției și Regulamentului Senatului, nu aveți dreptul să interpelați decât instituțiile publice.

În momentul în care dumneavoastră solicitați primuluiministru și ministrului educației și cercetării să prezinte strategia unui partid politic, aceasta nu face obiectul unei interpelări în nici una din Camerele Parlamentului.

În situația în care dumneavoastră doriți să interpelați un ministru sau pe primul-ministru, trebuie s-o faceți legat de programul de guvernare, și nu de programul politic pe care îl are un partid. Acestea sunt chestiuni care pot fi discutate, eventual, în conferințele de presă sau în dezbaterile din societatea civilă.

Domnul Dumitru Petru Pop:

Eu înțeleg, domnule președinte.

Vă rog să mă scuzați, dar nu cred că printr-un protocol puteau fi afectate legile și chiar Constituția României.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu vă supărați, și dumneavoastră, și primul-ministru aveți aceleași drepturi și aceleași obligații, să respectăm legile, iar una dintre legi este tocmai aceasta legată de întrebări și interpelări. Deci, dacă doriți să interpelați Guvernul sau primul-ministru puteți să o faceți în legătură cu strategia de guvernare. Nu puteți să interpelați pe primul-ministru sau pe ministrul educației și cercetării legat de ceea ce se găsește într-un protocol de partid sau într-o înțelegere a unui partid politic.

Deci dacă nu reformulați interpelarea, atunci ea nu va fi înaintată Guvernului.

Domnul Dumitru Petru Pop:

Domnule președinte, referitor la programul de guvernare...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu, nu. Vă rog frumos! Eu v-am dat un sfat juridic și l-am dat fără să vă trimit la barou. V-am dat un sfat legat de Regulamentul Senatului. În condițiile în care doriți să reformulați interpelarea, vă rog să o prezentați în scris. Ea este, oricum, înregistrată în stenogramă și doar în condiții de deplină legalitate ea va fi înaintată Guvernului.

Domnul Dumitru Petru Pop:

Bine, domnule președinte.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Gheorghe Zlăvog.

Domnul Gheorghe Zlăvog:

Interpelarea este adresată domnului Miron Mitrea, ministrul lucrărilor publice, transporturilor și locuinței.

Domnule ministru,

De ani de zile, localitățile din zona de nord a județului Olt se confruntă cu o problemă deosebită, lipsa apei potabile.

Locuitorii din această zonă, mai precis din comunele Topana, Făgețelul, Leleasca și altele, sunt nevoiți să consume apă din lacuri sau bălți formate în urma precipitațiilor care au lipsit și ele, în ultima vreme, cu desăvârșire.

Consiliul Județean Olt a întocmit mai multe documentații și studii pentru realizarea lucrărilor de alimentare cu apă în comunele respective, însă, până în prezent,

Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței nu a alocat fondurile necesare pentru demararea lor, deși există o Hotărâre a Guvernului nr. 687/1997 în acest sens.

Vă solicităm, domnule ministru, să ne informați asupra stadiului derulării programelor de alimentare cu apă a comunelor din județul Olt, în special a celor din zona de nord, cu deficit foarte mare în asigurarea necesarului de consum menajer.

Solicit răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Mai sunt doi colegi din Grupul parlamentar al P.R.M. prezenți în sală, care, bănuiesc, doresc și dânșii să formuleze interpelări sau întrebări. Am înțeles că domnul senator Rus este unul dintre aceștia.

Vă adresez rugămintea ca situația de astăzi să nu se repete, pentru că nu este posibil, în momentul în care un grup parlamentar are alocate 8 minute, să dorească să ia cuvântul 10 colegi parlamentari. Nu se poate!

Trebuie să stabiliți prioritățile dumneavoastră.

Domnul Ioan Aurel Rus:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, s-a strecurat o greșeală... în grupul nostru parlamentar...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Aveți cuvântul, dar să fiți succint, vă rog.

Domnul Ioan Aurel Rus:

Interpelarea mea este adresată domnului Miron Mitrea, ministrul lucrărilor publice, transporturilor și locuinței și, în același timp, domnului Ioan Rus, ministrul de interne. Eu o formulez scurt, o prezint în scris la Senat. Se referă la hăituirea de către U.D.M.R., în zona Harghita, a episcopului ortodox de acolo, care primește donații de la domnul ministru Miron Mitrea 500 m2 pavele de pe un peron dezafectat al unei gări care a fost transformată în stație simplă de călători și cu această aprobare merge să-și ia pavelele de piatră să le pună în curtea mănăstirii. Pleacă după el și îl urmăresc reporteri radio, TV, Duna TV, ziariști, iar primarul U.D.M.R. amendează pe directorul de la infrastructură de la Regionala C.F.R. Brașov, domnul inginer Iosifescu Dorel, cu 50 milioane lei, pentru că a făcut acest favor.

Cred că trebuie puse la punct lucrurile acolo.

Mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc pentru interpelare. Sigur, se vor face verificări și va fi prezentat răspunsul necesar.

Dacă mai este vreun coleg care nu a fost anunțat de către noi? Mai sunt câțiva colegi în sală. Am greșit când am spus 8, de fapt, sunteți 12. Vă rog, domnul senator Ionel Alexandru.

Domnul Ionel Alexandru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am două întrebări adresate domnului prim-ministru.

Prima întrebare sună în felul următor.

Domnule prim-ministru, conform promisiunii pe care ne-ați făcut-o la învestitura dumneavoastră, vă întrebăm când ne veți onora această promisiune de a vă prezenta în fața noastră pentru a răspunde la interpelările și întrebările pe care vi le-am adresat? Mai amintesc că, până în prezent, nu s-a întâmplat acest lucru.

A doua întrebare este adresată tot domnului primministru.

Domnule prim-ministru, conform Programului de guvernare prezentat la învestitura Guvernului pe care îl conduceți, ați promis că veți acționa pentru a asigura tuturor cetățenilor un nivel de trai decent. Vă întreb dacă măsurile pripite pe care le impuneți, prin scumpirea arbitrară și abuzivă a prețurilor combustibililor, energiei și majorarea accizelor, sunt în concordanță cu angajamentele electorale, cu prevederile art. 43 și 134 din Constituția României, dar și cu legile economiei de piață, economie care nu poate funcționa eficient dacă Guvernul îi distruge pe consumatori?

Aștept răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Deci, stimate colege și stimați colegi, din partea Executivului sunt domni miniștri sau secretari de stat care au de formulat răspunsuri, iar domnii senatori nu sunt prezenți?

Am înțeles că din partea Ministerului Justiției este prezent domnul secretar de stat Alexe Costache Ivanov. Rog să se ia act în stenograma de ședință că a prezentat răspuns pentru domnul senator Constantin Bălălău. Vă rog să prezentați răspunsul în scris.

Din partea Ministerului Autorității pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului, domnul secretar de stat Iacob Zelenco, pentru domnul senator Mihai Lupoi și domnul senator Romeo Octavian Hanganu. Vă rog să prezentați răspunsurile în scris, pentru a fi înaintate domnilor senatori.

O consult pe doamna ministru a sănătății și familiei dacă dorește să prezinte răspuns.

Vă rog, aveți cuvântul! Vă invit la tribună. Ofer cuvântul doamnei ministru Daniela Bartoș.

Doamna Daniela Bartoș - ministrul sănătății și familiei:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dau răspuns la întrebarea domnului senator Ioan Aurel Rus.

S-a făcut o vizită în județul Bistrița-Năsăud, la care au fost propuse măsuri de reorganizare a unităților spitalicești din această zonă, în sensul eficientizării activității acestora. În urma evaluării celor 3 spitale ale județului, conducerile acestora au prezentat Direcției județene de sănătate publică propuneri concrete privind restructurarea și reorganizarea asistenței medicale cu paturi.

Spitalul orășenesc Beclean, care este subiectul acestei interpelări, asigură - prin cele 280 de paturi repartizate în 5 secții și două compartimente și prin cele 10 cabinete ale ambulatoriului de specialitate - asistența medicală de specialitate pentru un teritoriu care cuprinde și localități izolate, aflate la distanță mare de oraș.

Din analiza indicatorilor de eficiență a unității a rezultat că numai în două secții, medicină internă și psihiatrie, cronici, utilizarea paturilor se situează deasupra mediei ultimilor 3 ani. Indicatorul crescut pentru Secția de psihiatrie cronici se datorează faptului că este singura secție cu acest profil din județ.

În ceea ce privește Secția de chirurgie generală, activitatea operatorie reprezintă 30% din volumul prestațiilor, restul fiind reprezentat de mică chirurgie.

Direcția de sănătate publică a județului Bistrița-Năsăud nu urmărește desființarea Spitalului orășenesc Beclean, ci reorganizarea acestei unități în limitele aceluiași număr de paturi, în scopul eficientizării activității.

În cadrul acestei reorganizări s-a propus reducerea numărului de paturi ale Secției de chirurgie generală și obstetrică-ginecologie, alături de suplimentarea numărului de paturi al Secției de psihiatrie.

În plus, se intenționează reorganizarea celor 10 paturi aflate, până în prezent, în conservare, prin înființarea unui compartiment de neurologie și a 5 paturi de medicină internă, cronici, pentru internarea la cerere a persoanelor vârstnice.

Menționăm, totodată, că Ministerul Sănătății și Familiei a aprobat, începând cu 26 februarie 2002, finanțarea Secției de psihiatrie cronici la tariful pentru o zi de spitalizare a spitalelor județene.

O altă măsură organizatorică preconizată este mutarea birourilor personalului administrativ la parterul spitalului, urmând ca spațiul eliberat astfel să fie ocupat de cele 15 paturi suplimentare pentru Secția de psihiatrie cronici, evitându-se, totodată, degradarea corpului central al unității.

Pentru asigurarea continuității asistenței medicale primare în zilele de sâmbătă și duminică se preconizează înființarea în spital a unui centru de permanență deservit de medicii de familie din zonă.

Având în vedere măsurile de organizare preconizate, se apreciază că Spitalul orășenesc Beclean va rezolva, cu mai multă eficiență, diversitatea problemelor de sănătate ale populației din teritoriul arondat.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, doamna ministru.

Îl consult pe domnul senator Rus dacă este mulțumit de răspunsul prezentat în ședința publică de astăzi.

Domnul Ioan Aurel Rus:

Nu sunt mulțumit de răspuns, pentru că nu am înțeles, mai departe, cu câte paturi rămâne Secția de chirurgie. Este problema care pe mine mă interesează cel mai mult, pentru că arde acolo o treime din județ.

Doamna Daniela Bartoș:

Eu am mai vorbit cu domnul senator. Există trei spitale în județul Bistrița-Năsăud. Este vorba de Spitalul din Beclean, e vorba de Spitalul din Năsăud și Spitalul Județean din Bistrița, fiecare dintre ele aflate la o distanță de 30 de kilometri între ele și fiecare având secție de chirurgie. La Spitalul din Beclean există, în momentul de față, un singur chirurg, nu există anestezist, anestezistul vine de la Bistrița, și se execută, precum am prezentat în răspunsul la interpelare, doar 30% din prestații, restul fiind mică chirurgie.

Propunerea Direcției de sănătate publică a fost de a reduce numărul de paturi, medicul să rămână, să asigure, în continuare, activitatea operatorie de mică chirurgie, iar activitatea de chirurgie complexă să se mute la cele două spitale, la Spitalul din Năsăud și la Spitalul Județean Bistrița, în așa fel încât și competența, și modul de rezolvare a urgențelor chirurgicale, și a cazurilor de chirurgie, să se facă cu competența corespunzătoare, în prezența unui anestezist și a unei secții corespunzătoare de terapie intensivă.

Domnul Ioan Aurel Rus:

Acum, într-adevăr, vă mulțumesc și sper că vom înțelege să lărgim mai multe paturi pe chirurgie, că atunci problema se rezolvă și conflictul se stinge.

Vă mulțumesc mult.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, doamna ministru.

Invit la tribună pe domnul secretar de stat Ionel Fleșariu, pentru a răspunde colegului Ionel Alexandru.

Domnul Ionel Fleșariu - secretar de stat în Ministerul Administrației Publice:

Referitor la interpelarea formulată de domnul senator Ionel Alexandru, cu privire la memoriile adresate Ministerului Administrației Publice de către un grup de locuitori ai comunei Tudor Vladimirescu, satul Cazasu, județul Brăila, prin care reclamau o serie de abuzuri ale primarului comunei, domnul Ionel Popescu, în legătură cu aplicarea Legii fondului funciar și forestier, vă prezentăm concluziile reieșite din verificările efectuate.

Cu privire la vetrele de case din clinul situat între șoseaua comunei Roman și șoseaua comunei Tudor Vladimirescu, vă precizăm că trecerea acestora din domeniul public a fost efectuată cu respectarea prevederilor legale. Ulterior, suprafața a fost scoasă la licitație pentru concesionare, în scopul construirii de locuințe pentru tinerii din satul Cazasu, care nu aveau teren în proprietate. Licitațiile au avut loc în 5 etape diferite, în perioada 1996-2000, la toate licitațiile a participat și câte un reprezentant al Prefecturii și câte unul al Consiliului Județean Brăila.

Referitor la punerea în posesie cu 6 vetre de case a rudelor primarului, comisia a constatat că au fost doar 4 terenuri intravilane care au fost puse în posesie, după cum urmează: prin Hotărârea Comisiei județene de fond funciar, nr. 979, din august 1995, s-a stabilit suprafața totală de 3.628 metri pătrați teren intravilan mamei primarului și celor două surori, acestea fiind moștenitoarele lui Negoiță Petrache. Prin Hotărârea Comisiei județene de fond funciar nr. 90 din 1998, s-a atribuit suprafața totală de 3.634 metri pătrați teren intravilan, pe baza înregistrărilor din Registrul agricol și a unei adeverințe, din anul 1991, eliberată de Primăria comunei Tudor Vladimirescu, când domnul Popescu Ionel nu era primar.

Autorul, Popescu Alexandru, tatăl primarului, moștenitori fiind 4 frați.

Cu privire la cele 2,6 hectare, și nu 3-4 hectare cum s-a precizat, din sola de lângă moara "Miniselect", s-a constatat că acestea sunt ocupate de localnici care, prin forțe proprii, în anii 1992-1993, au readus în circuitul agricol acest teren, la data respectivă fiind zonă de depunere a gunoaielor.

Întrucât persoanele care utilizează aceste terenuri nu au depus cerere de reconstituire și nu fac dovada proprietății, s-a solicitat primarului să ia măsuri pentru evacuarea acestora de pe terenul respectiv și utilizarea acestuia în vederea aplicării Legii fondului funciar.

Acțiunea se află în derulare.

În baza hotărârii consiliului local s-a încheiat contractul de asociere în participațiune nr. 726 din 1996, cu "Select S.R.L."-Brăila, contribuția autorităților locale fiind de 6.000 metri pătrați teren intravilan, suprafață mult mai mare decât cea sesizată de petiționar.

Deoarece asociatul nu și-a respectat concluziile contractuale privitoare la plăți, prin sentința civilă nr. 124 din februarie 2000 s-a obținut titlul de executare silită, hotărâre pusă în executare de către primar, conform adresei 2.925 din 12 noiembrie 2001, transmisă executorului judecătoresc.

În legătură cu plângerea petiționarilor, adresată

Inspectoratului de Poliție al Județului Brăila, care a făcut obiectul dosarului nr. 81318/2001, a cărui cauză a fost înaintată organelor de procuratură prin rezoluția nr. 269 din 25 martie 2002, Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila a dispus neînceperea urmăririi penale a domnului Popescu Ionel, în baza art. 10 lit. d) din Codul de procedură penală.

Față de cele de mai sus, considerăm că solicitarea domnului senator Ionel Alexandru privind pedepsirea abuzurilor primarului este lipsită de obiect. De altfel, ministerul nostru nici nu are la îndemână instrumentele legale necesare pentru pedepsirea primarului, așa cum se solicită în interpelare.

Semnează domnul ministru Octav Cozmâncă.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Îl consult pe domnul senator Ionel Alexandru dacă este mulțumit de răspuns.

Domnul Ionel Alexandru:

Domnule președinte,

Din răspunsul pe care l-am primit am mai aflat o serie de lucruri noi și eu o să discut, în continuare, cu domnul ministru, ca să nu rețin prea mult. Am un set de documente în care sunt prezentate abuzurile respective, contracte de vânzare-cumpărare, nume de persoane care au primit terenuri ilegal și alte astfel de lucruri pe care vreau să le prezint, să se analizeze obiectiv. Memoriul a fost înaintat pe data de 2 aprilie 2002 și poate nu a ajuns la dumnealor.

Vă mulțumesc.

Domnul Ionel Fleșariu:

Dacă îmi permiteți, doar două cuvinte. E posibil să fi ajuns memoriul la noi, dar vreau să vă spun, domnule senator, că, potrivit Constituției și legii, Ministerul Administrației Publice nu poate lua măsuri de sancționare a unor autorități locale alese. Legea precizează ce măsuri se pot lua, cine poate controla. În orice caz, noi, ministerul, nu avem nici măcar drept de control asupra modului în care își desfășoară activitatea autoritățile publice locale în localități. Are prefectul, dar nu noi.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sigur că da. Eu sunt convins că dumneavoastră veți înainta memoriul respectiv celor care sunt în drept, potrivit legii, să facă verificările de rigoare, că discutăm, mai devreme, la o altă interpelare, ce se întâmpla cu un memoriu care este greșit adresat unei instituții publice.

Vă consult, domnule secretar de stat, dacă oferiți răspuns și domnului senator Eugen Marius Constantinescu.

Vă rog, aveți cuvântul!

Domnul Ionel Fleșariu:

Da, am un răspuns și pentru domnul senator. Dacă îmi permiteți să îi dau citire.

Interpelarea are în vedere Ordonanța Guvernului nr. 13 din 2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor comunitare pentru cadastru și agricultură, care se constituie, după caz, fie în compartimente distincte în cadrul aparatului propriu al consiliilor locale, fie ca servicii publice cu personalitate juridică în subordinea consiliilor locale și sunt finanțate din venituri extrabugetare și din subvenții acordate de la bugetul local.

Potrivit acestei reglementări, dotarea tehnică la care se referă domnul senator trebuie asigurată din venituri proprii ce pot fi realizate din serviciile prestate persoanelor fizice și juridice interesate, de către specialiștii angajați și autorizați ai acestor servicii.

Pentru evitarea oricărei neclarități, precizăm că aceste servicii sunt îndrumate, numai din punct de vedere tehnic, de către oficiile județene de cadastru, geodezie și cartografie, dar nu fac parte din structura acestora.

Împărtășim ideea domnului senator potrivit căreia serviciile comunitare pentru cadastru și agricultură au nevoie de o minimă dotare și chiar specialiști pentru a putea funcționa și a obține rezultatele dorite. Rolul esențial, însă, în constituirea și funcționarea acestor servicii revine consiliilor locale și primarilor. Aceste autorități trebuie să asigure, așa cum prevede legea, condițiile necesare desfășurării unor asemenea activități, inclusiv dotarea cu aparatură. Deși legea nu stabilește pentru oficiile județene de cadastru obligația de a dota serviciile comunitare, în localitățile și judele în care s-a creat o bună colaborare cu primarii, oficiile județene de cadastru au asigurat o parte din aparatura specifică activității cadastrale, care a fost împrumutată serviciilor comunitare nou-înființate, constituind astfel un sprijin logistic pentru începerea activității.

Întrucât activitatea acestor servicii este nouă, se fac eforturi deosebite, împreună cu prefecții, pentru a asigura fondurile necesare bunei organizări și funcționări a acestor servicii. Cu stimă, semnează domnul ministru Octav Cozmâncă.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

Îl consult pe domnul senator dacă este mulțumit de răspuns.

Domnul Eugen Marius Constantinescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc, domnule ministru, pentru răspuns.

E o veste bună că se are în vedere dotarea prin aceste eforturi, cred că problema trebuie să rămână, totuși, în atenția ministerului, pentru că, știți bine, consiliile locale au foarte puține resurse materiale. Au reușit să aplice legea, pentru că așa prevede legea, să-și angajeze personalul de specialitate, și, în bună măsură, primăriile au deja un om angajat, dar, din păcate, ceea ce face acolo acest om face cu mijloace așa cum făceau cei care stabileau hotărâri în documentele domnești din secolele XV și XVI: cu pasul, cu degetul, cu compasul ăla care se dereglează și se reglează când are chef și așa mai departe. Adică dotarea este absolut necesară, oficiile județene de cadastru nu mai dispun..., și așa, știți bine că ele au avut o aparatură minimă, nu mai dispun de resurse ca să împrumute sau să colaboreze cu serviciile locale de cadastru. Eu cred că trebuie să rămână în atenția ministerului această problemă și, eventual, chiar să veniți cu o propunere legislativă ca să rezolvăm această problemă pe cale legală, dacă este cazul.

Mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumim, domnule senator. Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Invit la tribună pe domnul secretar de stat Sorin Encuțescu pentru a răspunde domnului senator Dumitru Codreanu.

Aveți cuvântul!

Domnul Sorin Encuțescu - secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale:

Domnule președinte,

În fapt sunt două întrebări și am să le abordez pe rând pe cele două. În ceea ce privește prima parte a întrebării, referitoare la eventualele discriminări existente în legătură cu drepturile bănești cuvenite cadrelor grănicerești trecute în rezervă, fie de la Ministerul Apărării Naționale, fie de la Ministerul de Interne, noi vă prezentăm următoarele aspecte: în anul 1992, activitatea legată de apărarea frontierei de stat a trecut de la Ministerul Apărării Naționale în sfera de competență a Ministerului de Interne. Cu toate acestea, legislația care guverna la acea dată dreptul la pensie, aplicată unitar atât pentru cadrele din Ministerul Apărării Naționale, cât și cele din Ministerul de Interne, a rămas aceeași. În consecință, aceste cadre militare trecute în rezervă, fie de la Ministerul Apărării Naționale, fie de la Ministerul de Interne, până la data de 1 aprilie 2001, cu drept de pensie, au beneficiat în aceeași măsură de prevederile Decretului nr. 214/1977 privind pensiliile militare de stat.

Potrivit acestor dispoziții, cuantumul pensiilor s-a determinat pe baza datelor individuale referitoare la vechimea în serviciu și retribuția tarifară constituită din media retribuțiilor de funcție și a gradațiilor corespunzătoare primilor cinci ani consecutivi din ultimii zece ani de activitate în serviciu, la care, bineînțeles, s-au aplicat măsurile de protecție socială. Începând cu data de 1 martie 2001 a intrat în vigoare Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, act normativ ce reglementează în mod unitar stabilirea pensiilor pentru cadrele militare din Ministerul Apărării Naționale și Ministerul de Interne. În acest sens, întrucât la Ministerul Apărării Naționale și Ministerul de Interne s-a aplicat aceeași legislație a pensiilor, elementele de diferențiere sesizate de dumneavoastră ar putea proveni numai din baza de calcul individuală a fiecărui caz în parte.

În legătură cu a doua problemă privind facilitățile prevăzute de legislația cu privire la acordarea medicamentelor în Ministerul Apărării Naționale vă prezentăm următoarele: pentru cadrele militare în activitate, eliberarea medicamentelor în tratamentul ambulatoriu este prevăzută a se efectua în mod gratuit, în conformitate cu Ordinul ministrului apărării naționale nr. M 107/1999 privind aprobarea instrucțiunilor pentru acordarea asistenței medicale, medicamentelor și a unor drepturi sociale pentru personalul asistat în unitățile sanitare ale Ministerului Apărării Naționale. În acest sens, dispozițiile art. 29 din instrucțiuni prevăd că eliberarea medicamentelor se face prin farmaciile militare, iar în garnizoanele unde acestea nu există, prin farmaciile civile care au încheiat contracte cu Casa OPSNA și cu unitățile sanitare militare care efectuează decontarea rețetelor în limita sumelor bugetare alocate cu această destinație. Pentru pensionarii militari:

Ministerul Apărării Naționale a inițiat, și este într-o fază avansată a procedurii legislative, un proiect de ordonanță de urgență a Guvernului pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 170/1999 privind acordarea în mod gratuit a asistenței medicale, medicamentelor și protezelor pentru unele categorii de persoane prevăzute în legi speciale.

Prin această lege sau prin această modificare a ordonanței se va asigura lărgirea domeniului de aplicare a actului normativ și asupra cadrelor militare în activitate, pensionarilor militari, precum și asupra membrilor de familie ai acestora, aflați în întreținere.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Îl consult pe domnul senator Codreanu dacă este mulțumit de răspuns.

Domnul Dumitru Codreanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc, domnule secretar de stat, pentru răspunsul competent dat.

O să doresc să-mi dea acest răspuns și în scris, ca să-l duc la acele cadre militare din județul Botoșani, care au solicitat aceste precizări privind diferența dintre pensiile pe care le au cei de la Ministerul de Interne și cei de la Ministerul Apărării Naționale.

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Răspunsul a fost foarte corect și este fundamentat.

Domnul secretar de stat Constantin Corega? Dar nu mai este prezent domnul senator. Pentru cine vreți să prezentați răspuns? Pentru domnul senator Acatrinei. Era aici, dar văd că a plecat. Vă rog să prezentați și să înaintați, domnule secretar de stat, răspunsul scris. Altcineva mai este prezent? Deci vă rog să se ia act în stenograma de ședință că domnul secretar de stat Constantin Corega prezintă răspuns scris domnului senator Acatrinei Gheorghe. Mai aveți răspuns și pentru un alt domn senator? Nu.

Mai este cineva care să ofere răspunsuri? Nu. Vă mulțumesc. Mulțumesc celor care au rezistat până în acest moment în ședința publică.

Declar închisă dezbaterea din Senat pentru ziua de astăzi.

Mâine avem ședință în comisii.

Vă doresc o seară bună!

Ședința s-a încheiat la ora 19,10.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti miercuri, 8 decembrie 2021, 3:42
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro