Liviu Maior
Liviu Maior
Ședința Senatului din 22 aprilie 2002
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.66/02-05-2002

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2002 > 22-04-2002 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 22 aprilie 2002

4. Declarații politice rostite de domnii senatori:
    4.1 Liviu Maior

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

................................................

Invit primul vorbitor la cuvânt. Domnul senator Liviu Maior, din partea Grupului parlamentar al P.S.D. (socialdemocrat și umanist). Se pregătește domnul senator Acatrinei.

Aveți cuvântul!

Domnul Liviu Maior:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori,

În cursul săptămânii care a trecut, delegația României pe lângă Parlamentul European a participat la întâlnirea bianuală cu reprezentanții Parlamentului European,

Comitetul parlamentar mixt România - U.E.

Au fost reprezentate toate partidele politice din Parlament la acest comitet, comitet pe care l-aș caracteriza ca un moment deosebit de important în relațiile României cu comunitățile europene, prin recomandările pe care le-au propus colegii noștri europarlamentari și pe care le-am susținut și noi sau le-am amendat.

Ele relevă o schimbare de atitudine la nivelul Uniunii Europene față de România. N-aș dori să mă refer prea mult la conținutul acestor recomandări. Eu am cerut ca fiecare grup parlamentar să primească un exemplar din recomandările respective pentru a fi - așa cum este firesc - informat fiecare dintre dumneavoastră despre această întrunire.

La lucrările comitetului parlamentar mixt a participat, din partea Comisiei Europene, domnul Verheugen.

Aș vrea să vă dau, în rezumat, câteva din evaluările pe care comisarul pentru extindere le-a făcut vizavi de România, recomandări pe care le-aș caracteriza pozitive.

A fost pentru prima dată când l-am auzit pe comisarul Verheugen adoptând un ton radical modificat față de România.

Printre afirmațiile Domniei sale a existat și ideea că dacă în anul 2000, cineva i-ar fi spus că România va face progresele pe care le-a făcut în procesul de negociere el personal nu ar fi crezut acest lucru. A afirmat apoi că Guvernul României a devenit clar un parterner de dialog, un partener care, până acum, și-a respectat obligațiile asumate. De asemenea, a relevat respectarea criteriilor politice ale României în privința aderării.

În ceea ce privește aspectele legate de viitorul României, comisarul general a precizat că până la sfârșitul acestui an se va elabora, așa cum s-a decis la G.teborg, un proiect pentru România și Bulgaria, pentru a fi sprijinite în vederea accelerării procesului de aderare.

Oricum, dânsul a declarat - și vă citez textual - "Vom fi mai aproape de România decât până acum". Tot Domnia sa a apreciat pozitiv politica Guvernului vizavi de copiii instituționalizați. Oricum, bilanțul făcut de dânsul este pozitiv.

Sigur că există și probleme. Una dintre ele nu pot să n-o menționez aici, și anume faptul că Parlamentul României a devenit o instituție eficientă. Cu toate acestea, instabilitatea legislativă se menține prin modificările excesive ale legilor o dată adoptate.

Cred că, din acest punct de vedere, va trebui să adoptăm și noi o poziție mai fermă și să îmbunătățim legile de o așa manieră încât să nu fie necesară modificarea lor la o săptămână după ce sunt promulgate.

Tot în timpul acestei cuvântări s-a făcut o referire la administrația publică și la dispoziția pe care o are Comisia Europeană de a sprijini programe de pregătire a acestei administrații cu programe finanțate de Uniunea Europeană.

Eu personal eram interesat să-mi răspundă la două chestiuni și cred că am venit și în întâmpinarea doleanțelor colegii mei prezenți acolo. L-am întrebat dacă-și menține declarația făcută cu privire la sprijinul Uniunii Europene pentru integrarea României în NATO.

Dânsul a declarat public că rămâne favorabil aderării României și Bulgariei la Uniunea Europeană și atunci am continuat întrebându-l de ce nu face o declarație publică de sprijinire a țărilor candidate la aderarea la NATO și, mai ales, a celor care sunt și candidate la integrarea europeană. Domnul Verheugen a spus că Uniunea Europeană pregătește o asemenea declarație care să vină în sprijinul țărilor candidate la NATO care sunt și candidate la Uniunea Europeană.

De altfel, proiectul de recomandări adoptat și care este transmis, conform uzanțelor Uniunii Europene, la Comisia Europeană și la Consiliul European, are un capitol special dedicat aderării României la NATO. Vreau să vă spun că la capitolul respectiv, punctul 31, spune următoarele, citez: "Sprijină admiterea României în NATO și așteaptă o decizie pozitivă la summit-ul din noiembrie 2002 de la Praga".

Sigur, demersul nostru parlamentar pentru sprijinirea aderării României la NATO va fi unul și mai consistent începând cu această toamnă.

Nu vreau să mă refer la discuțiile de săptămâna trecută, din ședința comună care urma să transmită un mesaj clar al Parlamentului României vizavi de această chestiune, dar noi, parlamentarii, toate partidele care subscriu acestei priorități românești, va trebui să ne intensificăm legăturile în sfera parlamentarismului european, pentru că tratatele de aderare vor trebui votate de către parlamentele celor 19 țări.

Sigur că, așa cum se întâmplă de obicei, ducem cu noi, parlamentarii, și zgura stărilor conflictuale și a disputelor pe care le mai purtăm, câteodată, pe aici, prin Parlament. Nu reușim întotdeauna să avem acea cultură a consensului. Decidem lucruri și poziții în comun, pentru ca, ajungând acolo, să ne trezim puși în fața unor situații care nu sunt întotdeauna cele mai favorabile României.

Eu sper că scurta mea prezentare asupra Comitetului parlamentar mixt a reușit să vă prezinte câteva dintre lucrurile importante.

Așa cum v-am spus, am trimis grupurilor parlamentare textul acestora și sigur că așteptăm reacțiile dumneavoastră.

Eu vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti joi, 20 ianuarie 2022, 7:24
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro