Plen
Ședința Senatului din 18 aprilie 2002
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.65/27-04-2002

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2002 > 18-04-2002 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 18 aprilie 2002

Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru

Lucrările au început la ora 9,37.

Ședința a fost condusă de Doru Ioan Tărăcilă, vicepreședinte al Senatului, asistat de Constantin Nicolescu și Ion Vela, secretari ai Senatului.

 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Doamnelor și domnilor senatori, vă invit în sală.

Vă rog să-mi permiteți să declar deschisă ședința Senatului de azi, 18 aprilie 2002. Ședința este condusă de subsemnatul, vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii senatori Constantin Nicolescu și Ioan Vela, secretari ai Senatului.

Din totalul de 140 de senatori și-au înregistrat prezența electronic, până în acest moment, un număr de 121 de senatori, cvorumul ședinței fiind de 71 de parlamentari. Absentează motivat de la lucrările Senatului 6 senatori: 3 sunt membri ai Guvernului, doi sunt plecați în delegație, P.ter Eckstein-Kov.cs și Liviu Maior, și un coleg este bolnav, domnul senator Ioan Belu.

 
 

Domnul Verestóy Attila (din sală):

Eckstein este în Germania în delegație.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu apare înregistrat.

Programul zilei de azi este: lucrări în plen până la orele 13,00, în principiu, sau până la epuizarea ordinii de zi care v-a fost distribuită.

În legătură cu programul zilei de azi aveți observații?

Nu sunt.

Vă rog să vă exprimați prin vot asupra programului zilei de azi.

Vă rog să votați.

Aprobat de plenul Senatului cu 97 de voturi pentru și 7 abțineri.

În legătură cu ordinea de zi aveți observații? Nu sunt.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 101 voturi pentru și 8 abțineri, ordinea de zi este aprobată de plenul Senatului.

 
Aprobarea programului de lucru pentru săptămâna 22-27 aprilie a.c.

Biroul permanent, împreună cu liderii grupurilor parlamentare și cu președinții de comisii, vă propune următorul program de lucru pentru săptămâna viitoare, 22-27 aprilie 2002: luni și joi, lucrări în plenul Senatului, cu programul cunoscut, dezbaterea proiectelor de lege pentru care vom finaliza rapoarte; declarații politice, întrebări și interpelări, luni; marți și miercuri, lucrări în comisiile permanente; miercuri, ședința Biroului permanent; vineri și sâmbătă, activități în circumscripțiile electorale.

În legătură cu propunerea de program a Biroului permanent aveți observații? Nu sunt.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Programul de lucru al săptămânii viitoare a fost aprobat de plenul Senatului cu 99 de voturi pentru și o abținere.

Constituirea comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii privind Statutul polițistului

Distinși colegi, se impune să constituim 7 comisii de mediere.

1. Comisia de mediere pentru soluționarea textelor în divergență apărute la proiectul de Lege privind Statutul polițistului.

Grupul parlamentar P.S.D., 4 propuneri.

Doamna Maria Antoaneta Dobrescu:

Propunem pe domnii senatori Nicolaescu Sergiu,

Munteanu Tudor, Vornicu Sorin și Nicolescu Constantin.

 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, doamna senator.

Nu ați propus pe nimeni de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. Doriți numai de la Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională?

Vă mulțumesc, doamna senator.

Grupul parlamentar Partidul România Mare, o propunere.

 
 

Doamna Angela Mihaela Bălan:

Domnul senator Ștefan Mărgineanu.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Grupul parlamentar P.N.L., o propunere.

 
 

Domnul Corin Penciuc:

Doamna senator Norica Nicolai.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

U.D.M.R., o propunere.

 
 

Domnul Szabó Károly-Ferenc:

Domnul senator Szabó Károly.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Și autopropunerile sunt valabile.

Rog Senatul să țină cont de aceste propuneri și să se pronunțe prin vot.

Cu 98 de voturi pentru și două împotrivă, s-a aprobat comisia de mediere.

Domnul senator Szabó are două abțineri. (Râsete.)

 
 

Domnul Szabó Károly-Ferenc (din sală):

Nu cer listă! (Râsete, discuții.)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumim pentru înțelegere.

 
Constituirea comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 121/2001 pentru suspendarea temporară a tuturor procedurilor referitoare la adopțiile internaționale

2. Comisia de mediere pentru soluționarea textelor în divergență apărute pe proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 121 privind suspendarea temporară a tuturor procedurilor referitoare la adopțiile internaționale.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat (social-democrat și umanist), 3 propuneri.

 

Doamna Maria Antoaneta Dobrescu:

Propunem pe domnii senatori Predescu Ion, Opriș Octavian și Iorgovan Antonie.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, doamna senator.

Partidul România Mare, două propuneri.

 
 

Doamna Angela Mihaela Bălan:

Domnii senatori Aron Belașcu și Dumitru Pop.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

P.D., o propunere.

 
 

Domnul Iuliu Păcurariu:

Domnul senator Petre Roman.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

U.D.M.R., o propunere.

 
 

Domnul Szabó Károly-Ferenc:

Domnul senator Eckstein-Kov.cs P.ter.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Este plecat în străinătate.

 
 

Domnul Szabó Károly-Ferenc:

Este, dar se întoarce.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Se întoarce. (Râsete, discuții.) Aveam emoții că va avea loc ședința comisiei de mediere.

Sunt observații în legătură cu cele 7 propuneri? Nu sunt.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Comisie aprobată de plenul Senatului cu 89 de voturi pentru, unul împotrivă și două abțineri.

 
Constituirea comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2000 pentru modificarea și completarea Legii sanitare veterinare nr. 60/1974

3. Comisia de mediere pentru soluționarea textelor în divergență apărute la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2000 pentru modificarea și completarea Legii sanitare veterinare nr. 60/1974.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat (social-democrat și umanist), 3 propuneri.

 

Doamna Maria Antoaneta Dobrescu:

Propunem pe domnii senatori Mocanu Vasile, Matei Viorel și doamna senator Sporea Elena.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Partidul România Mare, două propuneri.

 
 

Doamna Angela Mihaela Bălan:

Domnii senatori Dumitru Codreanu și Nicolae Pătru.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

P.D., o propunere.

 
 

Domnul Iuliu Păcurariu:

Domnul senator Pană Aurel.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

P.N.L., o propunere.

 
 

Domnul Corin Penciuc:

Domnul senator Flutur Gheorghe.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Aveți observații? Nu sunt.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Comisie aprobată de plenul Senatului cu 85 de voturi pentru, două împotrivă și o abținere.

 
Constituirea comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 39/1998 privind activitatea de standardizare națională în România 4

4. Comisia de mediere pentru soluționarea textelor în divergență apărute la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 39/1998 privind activitatea de standardizare națională în România.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat (social-democrat și umanist), 3 propuneri.

 

Doamna Maria Antoaneta Dobrescu:

Propunem pe domnii senatori Dinu Marin, Novolan Traian și Seche Ion.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Partidul România Mare, două propuneri.

 
 

Doamna Angela Mihaela Bălan:

Domnii senatori Ioan Bîciu și Mircea Nedelcu.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

P.N.L., o propunere.

 
 

Domnul Corin Penciuc:

Domnul senator Paul Păcuraru.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

U.D.M.R., o propunere.

 
 

Domnul Szabó Károly-Ferenc:

Domnul senator Pete Ștefan.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă rog să vă exprimați prin vot asupra componenței comisiei.

Comisie aprobată în unanimitate, cu 89 de voturi.

 
Constituirea comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 249/2000 privind constituirea și utilizarea Fondului special pentru produse petroliere

5. Comisia de mediere pentru soluționarea textelor în divergență apărute la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 249/2000 privind constituirea și utilizarea Fondului special pentru produse petroliere.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat (social-democrat și umanist), 3 propuneri.

 

Doamna Maria Antoaneta Dobrescu:

Domnii senatori Novolan Traian, Dinu Marin, Seche Ion.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Partidul România Mare, două propuneri.

 
 

Doamna Angela Mihaela Bălan:

Domnii senatori Constantin Bîciu și Mircea Nedelcu.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

P.D., o propunere.

 
 

Domnul Iuliu Păcurariu:

Domnul senator Pană Viorel.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

U.D.M.R., o propunere.

 
 

Domnul Szabó Károly-Ferenc:

Domnul senator Pete Ștefan.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă rog să vă exprimați prin vot asupra comisiei.

Vă rog să votați.

Comisie aprobată de plenul Senatului cu 97 de voturi pentru, unul împotrivă și 3 abțineri.

 
Constituirea comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii privind înființarea Universității Hyperion din București

6. Comisia de mediere pentru soluționarea textelor în divergență apărute la proiectul de Lege privind înființarea Universității "Hyperion" din București.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat (social-democrat și umanist), 4 propuneri.

 

Doamna Maria Antoaneta Dobrescu:

Propunem pe domnii senatori Nicolaescu Ion,

Pruteanu George, Filipescu Cornel și Filipaș Avram.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Grupul parlamentar Partidul România Mare, o propunere.

 
 

Doamna Angela Mihaela Bălan:

Doamna senator Angela Bălan.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Grupul parlamentar P.D., o propunere.

 
 

Domnul Iuliu Păcurariu:

Domnul senator Vela Ion.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Grupul parlamentar P.N.L., o propunere.

 
 

Domnul Corin Penciuc:

Domnul senator Ioan Păun Otiman.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc pentru atenție.

Dacă nu sunt intervenții, vă rog să vă exprimați prin vot.

Comisie aprobată de plenul Senatului cu 92 de voturi pentru, unul împotrivă și 3 abțineri.

 
Constituirea comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii privind înființarea Universității RomânoAmericane din București

Ultima comisie constituită astăzi.

7. Comisia de mediere pentru soluționarea textelor în divergență apărute la proiectul de Lege privind înființarea Universității Româno-Americane, șapte propuneri.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat (social-democrat și umanist), 3 propuneri.

 

Doamna Maria Antoaneta Dobrescu:

Propunem pe domnii senatori Nicolaescu Ion, Filipaș

Avram, Pruteanu George.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Partidul România Mare, două propuneri.

 
 

Doamna Angela Mihaela Bălan:

Doamna senator Angela Bălan și domnul senator Gheorghe Bunduc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

P.N.L., o propunere.

 
 

Domnul Corin Penciuc:

Domnul senator Ioan Păun Otiman.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

U.D.M.R., o propunere.

 
 

Domnul Szabó Károly-Ferenc:

Domnul senator S.gor Csaba.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Dacă nu sunt observații, vă rog să vă exprimați prin vot.

Comisie aprobată de plenul Senatului cu 89 de voturi pentru, unul împotrivă.

 
Dezbaterea și adoptarea raportului comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea și completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 18/1991, republicată

Vă propun să luăm în dezbatere punctul 3 de pe ordinea de zi, raportul comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență apărute la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea și completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 18/1991, republicată.

Din partea Senatului au participat la comisia de mediere domnii senatori: Mocanu Vasile, Sporea Elena, Opriș

Octavian, Codreanu Dumitru, Pătru Nicolae, Pană Aurel și Pete Ștefan.

Îl invit pe unul din colegi, fiindcă sunt mai multe texte ale Camerei Deputaților, să ia loc la pupitru pentru a primi anumite explicații, dacă este necesar.

Legea are caracter organic.

La punctul 1 colegii din comisia de mediere au acceptat punctul de vedere al Camerei Deputaților.

Sunt intervenții, întrebări? Nu.

Vă rog să vă exprimați prin vot. Vă rog să votați.

Cu 91 de voturi pentru, unul împotrivă și două abțineri, a fost aprobat de plen.

La punctul 2, textul art. 1, textul Camerei Deputaților, iar alin. 3 este text nou, comun.

Sunt întrebări? Nu.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Aprobat de plen cu 97 de voturi pentru, 5 abțineri.

Punctul nr. 3.

Dacă sunt intervenții? Nefiind, vă rog să vă pronunțați prin vot.

Aprobat de plen cu 90 de voturi pentru, un vot împotrivă, 5 abțineri.

Punctul nr. 4.

Sunt observații? Dacă nu sunt, vă rog să votați.

Aprobat de plen cu 85 de voturi pentru, două voturi împotrivă, 4 abțineri.

Punctul nr. 5, textul Camerei Deputaților.

Sunt observații? Nefiind, vă rog să votați.

Aprobat de plen cu 94 de voturi pentru, 3 împotrivă,

3 abțineri.

Punctul nr. 6, textul Camerei Deputaților.

Sunt observații? Nefiind, vă rog să votați.

Aprobat de plen cu 99 de voturi pentru, două voturi împotrivă, două abțineri.

Punctul nr. 7, art. 221, textul Camerei Deputaților.

Sunt observații? Dacă nu sunt, vă rog să votați.

Aprobat de plen cu 96 de voturi pentru, două voturi împotrivă, 3 abțineri.

Punctul nr. 8, textul Camerei Deputaților.

Sunt observații? Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Articol aprobat de plen cu 91 de voturi pentru,

4 voturi împotrivă și 3 abțineri.

Punctul nr. 9, textul Camerei Deputaților.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Aprobat cu 93 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, 3 abțineri.

Punctul nr. 10, art. 24 lit. h), textul Camerei Deputaților.

Sunt observații?

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Aprobat de plen cu 88 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, 3 abțineri.

Punctul nr. 11, un text comun, abrogarea punctului 36 de la art. 1.

Nefiind intervenții, vă rog să votați.

Aprobat de plen cu 93 de voturi pentru și 5 abțineri.

Punctul nr. 12, introducerea punctului nou 361, varianta Camerei Deputaților.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Aprobat de plen cu 92 de voturi pentru, două voturi împotrivă și 3 abțineri.

Punctul nr. 13, varianta Camerei Deputaților, art. 26.

Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă rog să votați.

Aprobat de plen cu 93 de voturi pentru, două voturi împotrivă și 3 abțineri.

Punctul nr. 14, textul Camerei Deputaților, la art. 26 din lege.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Aprobat de plen cu 91 de voturi pentru, două voturi împotrivă și 3 abțineri.

Punctul nr. 15, textul Camerei Deputaților, introducerea art. 391.

Nefiind intervenții, vă rog să votați.

Aprobat de plen cu 85 de voturi pentru, două voturi împotrivă, 3 abțineri.

Punctul nr. 16 din raport, textul Camerei Deputaților, la art. 27.

Aprobat de plen cu 79 de voturi pentru, două voturi împotrivă, 3 abțineri.

Punctul nr. 17, textul Camerei Deputaților.

Vă rog să votați.

Aprobat de plen cu 74 de voturi pentru, două voturi împotrivă, două abțineri.

Punctul nr. 18, textul Camerei Deputaților, la art. 29.

Sunt observații? Nefiind observații, vă rog să votați.

Aprobat de plen cu 85 de voturi pentru, două voturi împotrivă, 3 abțineri.

Punctul nr. 19, un text comun, la art. 43 alin. 31.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Aprobat de plen cu 88 de voturi pentru și 3 abțineri.

Punctul nr. 20 din raport, art. 291, text în varianta Camerei Deputaților.

Vă rog să votați.

Aprobat de plen cu 87 de voturi pentru, un vot împotrivă, 4 abțineri.

Punctul nr. 21, abrogarea art. 31.

Vă rog să votați.

Aprobat de plen cu 93 de voturi pentru și 5 abțineri.

Punctul nr. 22 din raport, textul Camerei Deputaților, la art. 2.

Sunt observații? Nefiind, vă rog să votați.

Aprobat de plen cu 88 de voturi pentru, 5 abțineri.

Punctul nr. 23 din raport, art. 3, textul Camerei Deputaților. Deci comisia ne propune, în unanimitate, varianta Camerei Deputaților.

Vă rog să votați.

Articol aprobat de plen cu 84 de voturi pentru, două voturi împotrivă și 3 abțineri.

Punctul nr. 24 din raport, referitor la art. 4, varianta Camerei Deputaților, abrogarea acestui articol.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Aprobat de plen cu 91 de voturi pentru, două voturi împotrivă, 4 abțineri.

Punctul nr. 25, ultimul din raport, textul Camerei Deputaților.

Dacă nu sunt intervenții, vă rog să votăm.

Articol aprobat de plenul Senatului cu 94 de voturi pentru, două voturi împotrivă și o abținere.

Supun votului dumneavoastră raportul în ansamblu, cu precizarea caracterului legii, de lege organică.

Vă rog să votați.

Raport aprobat de plenul Senatului cu 102 voturi pentru, două voturi împotrivă și 3 abțineri, deși au fost toate textele în varianta Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

Dezbaterea și adoptarea raportului comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2001 pentru modificarea și completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale

La punctul 4 din ordinea de zi avem raportul comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2001 pentru modificarea și completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Domnul președinte Bălălău, din partea comisiei. Da, mulțumesc.

Punctul nr. 1 din raport.

Cu 8 voturi pentru, două împotrivă și o abținere, comisia ne propune varianta Camerei Deputaților.

Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă rog să votați.

Sunt intervenții? Vă rog să mă iertați.

Vă rog, aveți cuvântul.

Am oprit sistemul de votare.

 

Domnul Mircea Nedelcu:

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Îmi cer scuze că vă produc deranj.

Aș dori să fie informat plenul Senatului în legătură cu faptul că la această mediere, practic, singurul punct discutat aprins a fost acesta, care prevedea amendamentul aprobat de Senat, în care se specifica că unitățile din siderurgie, metalurgie, sticlarii și docherii pot să beneficieze de condiții speciale de muncă.

Argumentele comisiei sau, mă rog, ale doamnei președinte Smaranda Dobrescu, care a condus ședința, a fost că s-a reușit scăderea numărului de beneficiari ai condițiilor speciale de muncă de la circa 1 milion la 180.000, și asta ar fi o realizare care s-ar putea deteriora prin includerea altor categorii socioprofesionale la aceste condiții speciale. De asemenea, că siderurgiștii sunt fruntași la datoriile față de bugetul de stat, în special CAS și fondul de pensii.

Eu consider că acesta nu poate să fie un motiv, pentru că muncitorii, repet, am spus-o de câte ori am avut ocazia, nu sunt de vină că administrația, patronii nu varsă fondurile respective acolo unde trebuie. Pe statul de plată al muncitorilor, lună de lună, sunt reținute sumele datorate la CAS și celelalte fonduri către bugetul de stat.

De asemenea, s-a spus că s-ar putea deschide o cutie a Pandorei. Or, eu am întrebat și în comisie și vreau să vă supun atenției dumneavoastră: cine a deschis cutia Pandorei? Eu, prin acest amendament, sau atunci când a fost întocmit acest proiect de lege? Au fost introduse anumite categorii socioprofesionale față de care am tot respectul și consider că merită aceste condiții deosebite de muncă, dar nu cred că siderurgiștii nu au aceleași drepturi.

Știți foarte bine, nu cred că mai trebuie să repet aici, în plenul Senatului, care sunt condițiile de muncă ale siderurgiștilor, noxele existente, microclimatul care le face viața foarte, foarte vitregă, încât ei mor înainte de a ieși la pensie. Probabil asta se vrea, să nu mai beneficieze de pensii.

Eu consider că prin neincluderea siderurgiei în condițiile deosebite de muncă, prin neincluderea siderurgiștilor, practic, sunt desconsiderați acești oameni, care de ani de zile duc greul industriei grele. Nu înseamnă că acum trebuie să îi neglijăm și să îi desconsiderăm. Ei au avut acest drept și consider că merită să îl aibă în continuare.

A mai existat încă un punct discutat la această comisie. Am să fac această specificare, ca să vedeți și dumneavoastră ce s-a întâmplat și cum s-ar fi putut rezolva problemele și pentru siderurgiști. Deci a mai existat un punct extrem de discutat și care a fost respins, vizavi...

Nu are importanță, dar era contrar regulamentelor comisiilor de mediere, Regulamentelor Senatului și Camerei Deputaților, pentru că nu era în textele mediate. Deci atunci s-ar fi putut introduce acel text, dar s-a specificat că amendamentul meu nu a avut în vedere introducerea lit. e), f) și g) la toate articolele din textul legii.

Eu las la latitudinea Senatului dacă își asumă răspunderea pentru ca siderurgiștii să fie în situația în care sunt. Să știți că s-au creat nemulțumiri foarte mari în sistemul siderurgic din toată țara, la aflarea veștii că nu mai sunt incluși la condițiile deosebite de muncă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Și eu vă mulțumesc.

Doamna senator Rodica Șelaru.

 
 

Doamna Rodica Șelaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vreau să îi amintesc colegului nostru că aceste criterii de încadrare a persoanelor în locuri de muncă în condiții speciale se vor stabili prin hotărâre de Guvern. Nu numai siderurgiștii sunt în această situație, sunt foarte multe categorii care vor intra în aceste norme și în această metodologie.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, stimați colegi, vă rog să observați că în acest moment comisia de mediere ne propune spre vot textul Camerei Deputaților. Deci eu voi supune textul din raport, care este textul Camerei Deputaților. Doar în situația în care plenul Senatului nu va accepta punctul de vedere al comisiei de mediere, în această situație, vom ajunge la Camerele reunite.

Deci supun votului dumneavoastră art. 1 în varianta comisiei, deci varianta Camerei Deputaților. Vă rog să votați.

Aprobat de plenul Senatului cu 72 de voturi pentru, 27 împotrivă și o abținere.

Celelalte 16 puncte... Vă rog să observați că cei pe care noi i-am trimis în comisia de mediere au avut o activitate susținută. Sunt punctele 2-16, în varianta Senatului, iar la punctul 17 comisia ne propune un text comun.

Dacă sunt intervenții la acest text comun, de la punctul 17? Dacă nu sunt, vă rog să vă pronunțați prin vot.

Aprobat de plen cu 85 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă, 4 abțineri.

La punctul 18, alin. 3, de asemenea, text comun propus de comisia de mediere.

Sunt intervenții? Nefiind, vă rog să votați.

Text aprobat de plen cu 97 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă, 4 abțineri.

Mai există un text, cred că la același articol...

 
 

Domnul Constantin Bălălău:

Da, la același articol, punctul 5.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Cred că 731 - îl consult pe domnul președinte - și este tot la punctul 18 din raport, alin. 5. Da? Ca să nu sărim peste el.

 
 

Domnul Constantin Bălălău:

Exact.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deși nu se votează pe alineate, întrucât nu am observat, vă rog să vă pronunțați prin vot asupra acestui alin. 5.

Adresez rugămintea colegilor să voteze.

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra textului comun la acest articol.

Aprobat de plen cu 100 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și o abținere.

La punctele 19 și 20, textele Senatului.

La punctul 21, text comun, la art. 194 alin. 4.

Dacă nu sunt intervenții, vă rog să votați.

Text aprobat de plenul Senatului cu 94 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, 3 abțineri.

Precizez caracterul legii, de lege organică, și supun votului dumneavoastră raportul comisiei de mediere.

Vă rog să votați.

Raport aprobat de plenul Senatului cu 92 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă și 4 abțineri.

Mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea raportului comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale

La punctul 5 din ordinea de zi, raportul comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul de Lege privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale.

Din partea Senatului au participat în comisia de mediere...

Rămâneți în continuare, domnule senator?

 

Domnul Constantin Bălălău:

Da.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da. Vă mulțumesc.

Rugămintea mea este să urmărim cu atenție. Este un raport foarte mare, dar majoritatea textelor sunt ale Senatului. Avem sentimentul că ați fost acolo singuri sau că v-ați întors cu o victorie extraordinară, pentru că textele sunt, majoritatea, în unanimitate.

Dacă sunt intervenții pe acest raport? Dacă nu sunt, vă rog să vă pronunțați prin vot asupra raportului în ansamblu, cu precizarea caracterului legii, de lege organică.

Vă rog să votați raportul comisiei de mediere. Vă rog să votați.

Raport aprobat de plenul Senatului cu 99 de voturi pentru, un vot împotrivă și 3 abțineri.

 
Dezbaterea și adoptarea raportului comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 61/2001 pentru modificarea și completarea Legii contabilității nr. 82/1991

La punctul 6 în ordinea de zi avem înscris raportul comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 61/2001 pentru modificarea și completarea Legii contabilității nr. 82/1991.

Avem texte comune la punctele 3 și 4 din raport.

O întreb pe doamna senator Maria Ciocan dacă dorește să intervină. A făcut parte din comisia de mediere.

Sunt două texte comune propuse de colegii din comisia de mediere.

Dacă sunt intervenții pe aceste texte? Dacă nu sunt intervenții, le supun votului dumneavoastră.

Avem două texte comune, propuse de comisia de mediere.

Vă rog să votați.

Textele propuse de comisia de mediere, ca texte noi, sunt aprobate de plenul Senatului cu 78 de voturi pentru, 9 voturi împotrivă, 3 abțineri.

Supun votului dumneavoastră raportul, în ansamblu.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Precizez caracterul legii, de lege ordinară.

Vă rog să votați.

Raportul comisiei de mediere este aprobat de plenul Senatului cu 96 de voturi, 5 voturi împotrivă și 3 abțineri.

Dezbaterea și adoptarea raportului comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 119/1999 privind auditul intern și controlul financiar preventiv

La punctul 7 din ordinea de zi avem raportul comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 119/1999 privind auditul intern și controlul financiar preventiv.

Rămâneți la pupitru, da?

 

Doamna Maria Ciocan:

Da.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Avem un text nou la art. 17 alin. 3, text comun, propus în unanimitate de colegii care au făcut parte din comisia de mediere.

Stimați colegi, vă supun votului dumneavoastră textul comun propus de colegii din comisia de mediere, în unanimitate.

Vă rog să votați.

Text aprobat de plenul Senatului cu 93 de voturi pentru, două voturi împotrivă, 4 abțineri.

Supun votului plenului raportul comisiei, în ansamblu, cu precizarea caracterului legii, de lege ordinară.

Vă rog să votați.

Raport aprobat de plenul Senatului cu 97 de voturi pentru, două voturi împotrivă și două abțineri.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului Legii privind ratificarea Acordului dintre România și Republica Islamică Iran pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit și pe capital, semnat la București la 3 octombrie 2001

La punctul 8 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre România și Republica Islamică Iran pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit și pe capital, semnat la București la 3 octombrie 2001.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, doamna senator Maria Ciocan, secretar al comisiei.

Vă rog, domnule secretar de stat, să prezentați succint expunerea de motive.

 

Domnul Gheorghe Oană - secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Acordul dintre România și Republica Islamică Iran pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit și pe capital este în concordanță cu legislația fiscală din România și cu practica promovată de România în acest domeniu.

Prin acest acord, cota de impozit pentru veniturile ce se impun prin stopaj la sursă este de 8% pentru dobânzi și de 10% pentru dividende și redevențe, atunci când aceste venituri sunt realizate de rezidenții unuia din statele respective din activități desfășurate pe teritoriul celuilalt stat contractant.

Veniturile din dobânzi sunt scutite de impozit în statul contractant din care provin, atunci când dobânzile sunt obținute de celălalt stat contractant, de instituțiile guvernamentale ale acestuia, de banca centrală sau de alte bănci care sunt deținute în întregime de statul primitor al dobânzii.

Profiturile din exploatarea în traficul internațional a navelor, aeronavelor, vehiculelor rutiere, feroviare se impun în statul în care este înregistrată întreprinderea de transport, respectiv în România sau Republica Iran, după caz.

Acordul reglementează, în același timp, impunerea veniturilor din activități dependente, salarii și alte drepturi salariale, a veniturilor obținute din activitatea desfășurată în mod independent, în calitate de medic, avocat, inginer, arhitect, dentist, contabil, a veniturilor ce reprezintă burse realizate de studenții unui stat contractant, care studiază în celălalt stat contractant, a veniturilor obținute de profesori, cercetători, rezidenți ai unui stat contractant, care provin din activitățile de predare sau de cercetare, a veniturilor realizate din activități artistice sau sportive și a celor care provin din valorificarea capitalurilor.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Vă rog, doamna senator, să prezentați raportul comisiei.

 
 

Doamna Maria Ciocan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată în fond cu proiectul de lege menționat mai sus.

Vreau să menționez că avem aviz favorabil de la Comisia pentru politică externă și de la Consiliul Legislativ.

Proiectul de lege face parte, conform art. 72 din Constituția României, din categoria legilor ordinare.

Comisia a întocmit raport favorabil și supune plenului Senatului proiectul de lege spre dezbatere și adoptare în forma adoptată de Camera Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții din partea domnilor senatori la dezbateri generale? Dacă nu sunt intervenții, supun votului dumneavoastră raportul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

Vă rog să votați.

Raport aprobat de plenul Senatului cu 92 de voturi pentru și două abțineri.

Cu precizarea caracterului legii, de lege ordinară, o supun votului plenului Senatului.

Vă rog să votați.

Proiect de lege aprobat de plenul senatului cu 94 de voturi pentru, două voturi împotrivă și 3 abțineri.

Mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului Legii pentru ratificarea Convenției dintre România și Republica Lituania pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital și a Protocolului anexă, semnate la Vilnius la 26 noiembrie 2001

La punctul 9 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției între România și Republica Lituania pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital și a Protocolului anexă, semnate la Vilnius la 26 noiembrie 2001.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

 

Domnul Gheorghe Oană:

Acest acord, la intrarea lui în vigoare, va prevedea faptul că Republica Lituania va liberaliza importurile din România. Este vorba de produsele originare din România. În același timp, România va liberaliza aproape în întregime importul de produse originare din Lituania, cu anumite excepții, anumite produse și în anumite contingente.

Taxele vamale vor fi reduse la importurile din Lituania cu 40% în 2002, cu 20% în 2003 și, respectiv, cota zero urmând să se aplice din 2004.

În domeniul produselor agricole concesiile convenite între părți au un caracter restrâns, având în vedere că intenționăm să realizăm un protecționism în continuare, urmând ca eliminarea taxelor vamale să se facă în virtutea unor contingente stabilite între părți.

Ministerul nostru propune și susține adoptarea actului normativ în forma prezentată.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Aveți cuvântul, doamna senator.

 
 

Doamna Maria Ciocan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a întocmit raport favorabil la acest proiect de lege și îl supune plenului Senatului spre dezbatere și aprobare în forma adoptată de Camera Deputaților.

Menționăm că am primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ și, de asemenea, menționăm că legea are caracter ordinar, urmând a fi adoptată în conformitate cu art. 74 alin. (2) din Constituție.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nefiind, vă rog să vă pronunțați prin vot asupra raportului comisiei sesizate în fond, respectiv Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

Vă rog să votați.

Raportul favorabil al comisiei este aprobat de plenul Senatului cu 89 de voturi pentru și 3 abțineri.

Cu precizarea caracterului legii, de lege ordinară, o supun votului dumneavoastră.

Vă rog să votați.

Proiect de lege aprobat de plenul Senatului cu 98 de voturi pentru și 5 abțineri.

Mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Confederației Elvețiene, semnat la București la 14 decembrie 2001, pentru modificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Confederației Elvețiene privind acordarea asistenței financiare, semnat la București la 26 noiembrie 1992

La punctul 10 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Confederației Elvețiene, semnat la București la 14 decembrie 2001, pentru modificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Confederației Elvețiene privind acordarea asistenței financiare, semnat la București la 26 noiembrie 1992.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat Gheorghe Oană.

 

Domnul Gheorghe Oană:

Domnule președinte,

Prin acest acord autoritățile elvețiene au contribuit, în perioada 1992-2000 și în continuare, cu aproximativ 52 de milioane franci elvețieni la finanțarea unor proiecte în România.

Modificarea acordului se impune întrucât în derularea acestuia au intervenit o serie de dificultăți, ca urmare a schimbărilor instituționale legate de coordonarea asistenței care a avut loc între cele două state. S-au schimbat o serie de instituții care derulau acest acord, a dispărut Consiliul pentru reformă, a dispărut B.R.C.E. și a trebuit să fie preluat de alte bănci, s-a modificat legislația care reglementa depozitarea fondurilor bugetare și extrabugetare acordate de acest stat.

Ca atare, vă propunem și susținem adoptarea actului normativ în forma prezentată.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Aveți cuvântul, doamna senator, în numele Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

 
 

Doamna Maria Ciocan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a dezbătut proiectul de lege în ședința din 9 aprilie 2002 și a întocmit raport favorabil, cu unanimitate de voturi.

S-a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ și de la Comisia pentru politică externă.

În baza acestui raport favorabil, Comisia pentru buget, finanțe și bănci supune plenului spre dezbatere și adoptare proiectul de lege.

Menționăm că legea are caracter ordinar, urmând a fi adoptată în conformitate cu art. 74 alin. (2) din Constituție.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Dacă doriți să interveniți la dezbateri generale? Nefiind intervenții, supun votului dumneavoastră raportul favorabil întocmit de Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Raport aprobat de plenul Senatului cu 73 de voturi pentru, un vot împotrivă și 6 abțineri.

Cu precizarea caracterului legii, de lege ordinară, o supun votului dumneavoastră.

Vă rog să votați.

Proiect de lege aprobat de plenul Senatului cu 90 de voturi pentru și 8 abțineri.

Vă mulțumesc, doamna senator.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului Legii pentru ratificarea Convenției europene privind spălarea, descoperirea, sechestrarea și confiscarea produselor infracțiunii, încheiată la Strasbourg la 8 noiembrie 1990

La punctul 11 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției europene privind spălarea, descoperirea, sechestrarea și confiscarea produselor infracțiunii, încheiată la Strasbourg la 8 noiembrie 1990, proiect adoptat de Camera Deputaților.

Caracterul legii, lege organică.

Îl invit pe domnul senator Predescu, secretarul comisiei.

Vă rog, domnilor secretari de stat, să prezentați expunerea de motive.

 

Domnul Teodor Bobiș - secretar de stat în Ministerul pentru Relația cu Parlamentul:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Apreciind că una din cele mai eficiente metode moderne de luptă împotriva criminalității este privarea delicvenților de produsul infracțiunii comise, Consiliul Europei a adoptat, la 8 noiembrie 1990, Convenția europeană privind spălarea, descoperirea, sechestrarea și confiscarea produselor infracțiunii, pe care România a semnat-o la 18 martie 1997.

Principalele prevederi ale convenției se referă la măsurile pe care statele părți trebuie să le ia în legislația lor națională pentru a pune în aplicare acest instrument juridic internațional de cooperare, cum sunt măsurile de confiscare, de investigare, cele provizorii, precum și incriminarea infracțiunilor de spălare a banilor.

În ceea ce privește cooperarea internațională, sunt stabilite principiile generale, formalitățile de desfășurare și suportarea cheltuielilor aferente acesteia.

Fiecare parte contractantă declară, în momentul semnării sau al depunerii instrumentelor de ratificare, aderare, acceptare ori aprobare, infracțiunile sau categoriile de infracțiuni care intră sub incidența convenției, dacă înțelege să aplice, sub rezerva principiilor sale constituționale, și conceptele fundamentale ale sistemului juridic și autoritatea sau autoritățile centrale desemnate să o aplice.

În acest sens, s-a elaborat prezentul proiect de Lege pentru ratificarea Convenției europene privind spălarea, descoperirea, sechestrarea și confiscarea produsului infracțiunii, adoptată la Strasbourg la 8 noiembrie 1990, pe care îl supunem aprobării dumneavoastră.

Vă rugăn să îl aprobați în forma adoptată de Camera Deputaților.

Vă mulțumim.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Îl consult pe domnul secretar de stat Gheorghe Oană dacă dorește să intervină. Nu dorește. Mulțumesc.

Vă rog, domnule senator Predescu, să prezentați raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

 
 

Domnul Ion Predescu:

Domnule președinte,

Această reglementare completează normele prin care statele își asigură prin cooperare protecția împotriva infracționalității devenite transfrontalieră, internațională.

Convenția cuprinde toate măsurile de la descoperire, cooperarea în investigații, schimbul de opinii în instrumentele de operare până la metodele și practicile instituite prin lege, pentru descurajarea și pentru lipsirea infractorilor de produsul infracțiunii, cunoscut fiind că acesta este unul din mijloacele de luptă împotriva infractorilor și a infracțiunilor care produc prejudicii și realizează profit prin aceasta.

Din punct de vedere al țării noastre, Camera Deputaților a preluat și a înscris în proiectul de lege, cu care ne-am declarat de acord, toate declarațiile și precizările pe care România, ca stat participant, a înțeles să le facă.

Sunt desemnate și autoritățile care să prezinte România în această activitate, și anume Ministerul Justiției, Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, Ministerul de Interne, Ministerul Finanțelor Publice și Parchetul General de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, fiecare cu competențele, obligațiile ce decurg din această convenție, care devine parte componentă a dreptului român intern.

Prin urmare, domnule președinte, fiind un proiect de lege important, complinitor al legislației României și de cooperare pe plan internațional pentru combaterea infracțiunilor de acest gen, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, în unanimitate de voturi și fără amendamente, a adoptat raport de admitere și solicită plenului Senatului să fie de acord cu raportul comisiei.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

Dacă la dezbateri generale doriți să interveniți în numele grupurilor parlamentare sau în nume propriu?

Nefiind solicitări, vă rog să ne pronunțăm prin vot asupra raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, raport favorabil, fără amendamente, cu precizarea caracterului legii de lege organică.

Deci, vă rog, supun votului dumneavoastră raportul favorabil al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă rog să votați.

Raport aprobat de plenul Senatului cu 97 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 3 abțineri.

Supun votului plenului Senatului proiectul de lege, în ansamblu.

Vă rog să votați.

Legea este organică.

Proiectul de lege a fost aprobat de plenul Senatului cu 101 voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 3 abțineri.

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului Legii privind regimul de supraveghere și autorizare a producției, importului și circulației unor produse supuse accizelor

La poziția 12 din ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege privind regimul de supraveghere și autorizare a producției, importului și circulației unor produse supuse accizelor.

Comisia sesizată în fond, Comisia economică. Este prezent domnul președinte Mircea-Dan Popescu.

Vă rog, domnule secretar de stat Gheorghe Oană, să prezentați expunerea de motive.

 

Domnul Gheorghe Oană:

Domnule președinte,

Obiectul de reglementare al proiectului de lege îl reprezintă regimul de supraveghere și autorizare a producției, importului și circulației unor produse supuse accizelor, respectiv produse derivate din alcool, berea, cafeaua și produsele din tutun.

Prin acest act normativ s-a realizat o revizuire a legislației privind impozitarea propriu-zisă prin accize, supravegherea fiscală și autorizarea agenților economici producători, importatori și comercianți de produse supuse accizelor. În condițiile elaborării și adoptării în conformitate cu noile cerințe ale politicii fiscale, prevăzute în Ordonanța de urgență nr. 158 din 2001 privind regimul accizelor, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2002 și care reglementează strict acest impozit, este nevoie să se modifice și să se simplifice reglementările referitoare la sistemul de supraveghere a producției, a importului și circulației acestor produse.

Prin actul normativ s-a urmărit, în principal, realizarea unei stricte corelații între grupurile de produse supuse impozitării prin accize și grupele de produse supuse sistemului de supraveghere fiscală și regimul de autorizare; limitarea posibilităților de fraudă și evaziune fiscală cu efecte directe în asigurarea condițiilor pentru încasarea veniturilor cuvenite bugetului de stat; asigurarea unui climat economic favorabil concurenței loiale între toți agenții, prin înregistrarea și supravegherea tuturor agenților economici producători de alcool, de distilate și de băuturi alcoolice; reconsiderarea competențelor de eliberare a autorizațiilor de comercializare, prin creșterea rolului Ministerului Finanțelor Publice în acordarea acestora pentru domenii în care frauda și evaziunea fiscală ating cele mai ridicate cote, respectiv la alcool, distilate și băuturi alcoolice distilate; îmbunătățirea și perfecționarea actualelor reglementări în scopul de a simplifica aplicarea lor în practică atât de către agenții economici, cât și de organele cu atribuții de control; revizuirea condițiilor privind autorizarea agenților economici care produc importuri și comercializează astfel de produse; stabilirea regimului aferent produselor din tutun, confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului și, evident, stabilirea unor sancțiuni mai aspre în cazul nerespectării prevederilor legale.

Vă rugăm să aprobați proiectul de act normativ în forma care v-a fost prezentată întrucât, efectiv, contribuie la îmbunătățirea legislației fiscale în acest domeniu.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

Ofer cuvântul domnului președinte Mircea-Dan Popescu pentru a prezenta raportul comisiei sesizate în fond.

 
 

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Față de cele arătate de domnul secretar de stat, aș adăuga doar faptul că proiectul de lege are avizul favorabil al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, de asemenea, al Consiliului Legislativ și al Consiliului Economic și Social.

Luând în discuție proiectul de lege, Comisia economică a Senatului vă propune adoptarea acestuia în forma trimisă de Guvern, fără modificări.

Aș sublinia doar, în încheiere, faptul că proiectul de lege se încadrează în categoria legilor organice.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dacă doriți să interveniți în numele grupurilor parlamentare sau în nume propriu?

Dacă nu sunt intervenții, vă rog să vă pronunțați prin vot asupra raportului Comisiei economice, comisie sesizată în fond.

Vă rog să votați.

Raportul Comisiei economice a fost aprobat de plenul Senatului cu 99 de voturi pentru, două voturi împotrivă și două abțineri.

Cu precizarea caracterului legii, de lege organică, o supun votului dumneavoastră.

Vă rog să votați.

Proiectul de Lege privind regimul de supraveghere și autorizare a producției, importului și circulației unor produse supuse accizelor a fost aprobat de plenul Senatului cu 99 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 4 abțineri.

 
Aprobarea înlocuirii domnului senator Pană Viorel, din comisia de mediere la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 249/2000 privind constituirea și utilizarea Fondului special pentru produse petroliere, cu domnul Romeo Octavian Hanganu, la propunerea Grupului parlamentar al Partidului Democrat

Stimați colegi,

Înainte de a trece la punctul 13 al ordinii de zi, care sper să nu fie cu ghinion, domnul secretar de stat este prezent, colegii din Grupul parlamentar P.D. ne solicită înlocuirea domnului senator Pană Viorel, din comisia de mediere, hotărâtă de noi, la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 249/2000, cu domnul senator Romeo Hanganu, întrucât Domnia sa a lucrat la acest proiect de lege.

Vă rog să ne pronunțăm prin vot asupra acestei cereri.

Vă rog să votați.

Cu un vot împotrivă, dar cu 100 voturi pentru, această solicitare a fost aprobată de plenul Senatului.

Dezbaterea și adoptarea proiectului Legii privind prevenirea și combaterea pornografiei

Stimați colegi,

Să trecem la punctul 13 din ordinea de zi, proiectul de Lege privind prevenirea și combaterea pornografiei. (Rumoare în sală.)

Să vedem dacă dezbaterile interesante care au avut loc în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări vor fi menținute și în plen.

Vă rog, domnule secretar de stat, să prezentați expunerea de motive.

 

Domnul Ion Predescu:

Domnule președinte, vă rog să invitați și Comisia pentru cultură, culte, artă și mijloace de informare în masă.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Invităm pe toată lumea... Nu știu câte asociații și-au desemnat reprezentanții...

 
 

Domnul Ion Predescu:

Nu, aici, la raport...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deocamdată, pentru raport, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru cultură, culte, artă și mijloace de informare în masă.

 
 

Domnul Ion Predescu:

Asta am și solicitat.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, să nu intrăm pe fond, deocamdată, să păstrăm forma, în acest moment.

Să îl ascultăm pe domnul secretar de stat, să ascultăm argumentele privind necesitatea acestei legi.

Vă rog, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Ion Antonescu - secretar de stat în Ministerul Culturii și Cultelor:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

După mine, Legea pornografiei trebuia să apară, dacă nu în 1990, în 1991, sigur, pentru că după Revoluție foarte mulți români au înțeles că libertatea de exprimare nu poate fi îngrădită. Fals. Pentru că ai voie să faci tot ceea ce dorești cu o singură condiție: să nu deranjezi pe altcineva.

Legat de pornografie, sunt foarte mulți oameni care au frica lui Dumnezeu sau poate sunt mai pudici sau, mă rog, fiecare are un motiv. De aceea, statul este dator să îi protejeze pe acești oameni, chiar dacă, să zicem, ar fi o minoritate.

Când am primit această sarcină, normal că am luat legătura cu Ministerul Afacerilor Externe și am primit mai multe legi, din mai multe țări.

După mine, cea mai completă lege este legea italiană, pe care deja au revenit și au îmbunătățit-o, pot să spun, în 1998, pentru că de fiecare dată apar foarte multe lucruri noi, cum ar fi Internet-ul, care până atunci nu exista.

Legea, ca să înțelegeți, a vrut să interzică în totalitate accesul minorilor la pornografie și, mai ales, folosirea lor în acte pornografice.

De asemenea, legea nu interzice pentru adulți, dar încearcă să limiteze aria de răspândire, în așa fel încât cei care nu doresc să vadă asemenea materiale, să fie protejați...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Să schimbe canalul...

Vă rog.

 
 

Domnul Ion Antonescu:

În concluzie, aștept acum propunerile și observațiile dumneavoastră la legea pe care am făcut-o. Să luăm, dacă doriți, punct cu punct... (Rumoare în sală.)

Din sală:

O știm...

 
 

Domnul Ion Antonescu:

O știți... Atunci aștept observațiile dumneavoastră.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog frumos, vă rog să respectați procedura, iar curiozitățile să vi le satisfaceți puțin mai târziu...

Vă rog să îmi permiteți să ofer cuvântul celor doi reprezentanți...

 
 

Domnul Ion Antonescu:

Oricum, spun, această lege va suferi modificări atunci când vom intra în Uniunea Europeană, pentru că sunt două lucruri pe care nu am putut să le pun în practică.

Prima observație ar fi aceea că în Franța și în Italia, cel puțin, se aplică pedeapsa, deci, cu închisoare și amendă, pe când la noi este ori una, ori alta, iar a doua observație, amenzile, în Franța, încep de la minimum 500.000 de franci. Dar nu trebuie să îi plângem pe cei care produc asemenea materiale pentru că se câștigă foarte mult. Deci de acest aspect trebuie să țineți cont.

Din materiale pornografice, prostituție, armament și droguri se câștigă, deci nu trebuie să ținem cont.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc și pentru ultimele argumente.

Vă întreb, domnule secretar de stat, dacă sunteți de acord cu amendamentele care au fost formulate în cele două comisii.

 
 

Domnul Ion Antonescu:

Le-am acceptat, numai că au fost câțiva senatori, adică, de fapt, domnul senator Nicolae-Vlad Popa, care a venit cu câteva observații, dar au fost respinse de către membrii comisiilor.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

Îi rog pe cei doi colegi, din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și apoi din partea Comisiei pentru cultură, culte, artă și mijloace de informare în masă, să prezinte punctele de vedere.

Aveți cuvântul, domnule senator Predescu.

 
 

Domnul Ion Predescu:

Domnilor colegi,

După cum ați constatat, raportul comun al celor două comisii, urmare dezbaterilor ce au fost purtate în două ședințe, a adoptat numeroase amendamente la proiectul de lege prezentat de Guvern.

Amendamentele sunt și de redactare, dar și de rezolvare a fondului problematicii acestui proiect de lege.

Cât privește observația domnului secretar de stat privind pedepsele instituite în acest proiect de lege, doresc să menționez și pentru dânsul, și pentru informarea dumneavoastră, că ne aflăm în sistemul de pedepse național român. Lucrul acesta pentru noi spune tot, pentru cei mai puțin cunoscători spune mai puțin.

Prin urmare, în sistemul pedepselor se pot institui pedepsele principale, închisoarea sau amenda, sau cumulativ, potrivit gradului de pericol al infracțiunii. Acesta este criteriul pentru toate sistemele naționale din lume.

Acum, revenind la proiectul de lege, desigur, reglementarea este necesară, și e necesară cel puțin pentru a pune ordine în informația care se prezintă în această materie, în acest domeniu, pentru a asigura ordinea publică și bunele moravuri, educația și creșterea, îndeosebi, a minorilor și a tineretului, în general.

Pentru aceste rațiuni de ordin superior, cele două comisii au examinat cu rigoare proiectul de lege și au instituit amendamentele care se constată în raportul de anexe, ce face parte integrantă din raportul propriu-zis.

Făcând parte din categoria legilor organice, pentru că instituie infracțiuni și pedepse, ca urmare a caracterului normelor de conduită pe care le impune în societate, proiectul de lege prezintă importanța corespunzătoare și el mai prezintă și importanța noutății reglementării în domeniu, dată fiind reglementarea generală, doar, cuprinsă în Codul penal și reglementarea cea mai generală cuprinsă în Codul civil, în art. 5, potrivit căreia restricția la libertatea convențiilor și a manifestărilor în raporturile juridice și în conduita generală a omului o constituie normele de ordine publică și bunele moravuri.

Între amendamentele înscrise de noi în anexă, acceptate de comisie, în marea majoritate a cazurilor, cu unanimitate de voturi, se găsesc respinse și câteva observații pe care cele două comisii le-au considerat că nu sunt concludente și nu au esențialitate pentru reglementarea problemelor la care se refereau. Ele se găsesc înscrise în anexa cuprinzând amendamentele respinse.

Cu aceste succinte observații, pe care am înțeles să le facem completator la raportul scris și la cele două anexe, vă solicităm să fiți de acord cu toate amendamentele celor două comisii și să adoptați în forma finală proiectul de lege care rezultă din aceste amendamente.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

Îl rog pe domnul senator Zanc să prezinte punctul de vedere al Comisiei pentru cultură, culte, artă și mijloace de informare în masă.

 
 

Domnul Grigore Zanc:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sub aspect formal și, respectiv, juridic, domnul senator Predescu a prezentat, de fapt, punctele de vedere comune. Raportul este comun, așa cum se știe.

Din punctul nostru de vedere sau, dacă vreți, personal, aș sublinia necesitatea unei asemenea legi, considerând că ea poate veni să salubrizeze cât de cât acest marasm și această mocirlă morală, în care de atâtea ori ne simțim fără voie împinși și agresați de toată... și ca limbaj, și ca manifestare, și ca mod de a privi relațiile interumane.

Deci susținem și credem că este o lege care, atât cât pot face legile în acest domeniu, are șansa să mai atenueze din traficul pe această temă, din manifestele și, mai ales, să elimine pe cât posibil accesul copiilor la această depravare spirituală.

Noi susținem, am susținut, de altfel, și cu notele de rigoare, și cu amendările de rigoare, la fiecare articol, suntem solidari cu ceea ce menționează raportul.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

Dacă la dezbateri generale doriți să interveniți, în numele grupurilor parlamentare?

Din sală:

Nu!

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nici în nume propriu?

În această situație, consult cei doi colegi, dar am sentimentul că nu sunt prezenți... Domnul senator NicolaeVlad Popa și domnul senator Eckstein-Kov.cs P.ter au amendamente care au fost respinse...

Deci, conform Regulamentului Senatului, ele se găsesc în anexa la raport, dar, nefiind prezenți, nu are cine să le susțină.

Dacă în legătură cu amendamentele înscrise în raport și acceptate de cele două comisii doriți să luați cuvântul,

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru cultură, culte, artă și mijloace de informare în masă?

Dacă nu doriți să interveniți, le supun, în bloc, votului dumneavoastră, o dată cu raportul celor două comisii sesizate în fond, cu precizarea caracterului legii de lege organică, având în vedere argumentele prezentate de către cei doi colegi și inițiator, reprezentantul Guvernului.

Deci vă rog să votați amendamentele și raportul comisiei sesizate în fond.

Se pare că Senatul și senatorii sunt hotărâți să treacă acest proiect de lege în regim de urgență.

Cu 106 voturi pentru și un vot împotrivă, raportul și amendamentele au fost aprobate de plen.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege, în ansamblu, cu precizarea caracterului legii, de lege organică.

Vă rog să votați.

Cu 104 voturi pentru și două voturi împotrivă, plenul Senatului aprobă proiectul de Lege privind prevenirea și combaterea pornografiei.

Mulțumesc domnului secretar de stat, mulțumesc colegilor din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru cultură, culte, artă și mijloace de informare în masă.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2002 privind comasarea prin absorbție a Regiei Autonome Locato de către Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări mai aveți unul sau două proiecte de lege.

 

Domnul Ion Predescu:

Două...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă propun să luăm în dezbatere proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2002 privind comasarea prin absorbție a Regiei Autonome "Locato" de către Regia Autonomă "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat".

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

 
 

Domnul Teodor Bobiș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

După cum vă este cunoscut, în structura Secretariatului General al Guvernului, până la aprobarea acestei ordonanțe de urgență, funcționau două structuri care aveau ca obiect de activitate administrarea fondului locativ.

Prima dintre aceste structuri, Regia Autonomă "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat", era organizată și funcționa în baza Hotărârii Guvernului nr. 854 din 2000, cu scopul de a administra, de a păstra integritatea și protejarea bunurilor aparținând domeniului public al statului, destinate asigurării serviciilor publice de interes național, de reprezentare și protocol pentru Senat, Camera Deputaților, Administrația Penitenciarelor, Guvern și Curtea Constituțională.

Potrivit art. 6 din Hotărârea nr. 854/2000, cu aprobarea Secretariatului General al Guvernului, regia putea să atribuie cu orice titlu către ministere, autorități, instituții publice spațiile necesare pentru birouri și alte destinații din imobile ce se aflau în administrarea acestei regii.

Având în vedere că după Revoluția din 1989 s-a deschis procesul de privatizare și foarte multe persoane, foști proprietari sau urmași ai acestora, au revendicat o seamă de imobile din acest fond, ele, prin hotărâri judecătorești, au fost retrocedate acestor succesori sau foști proprietari. Deci în momentul de față sau, mai bine spus, la data aprobării ordonanței de urgență fondul locativ administrat de regie era mult diminuat față de situația din 1990.

Regia Autonomă "Locato" era organizată și funcționa în baza Hotărârii Guvernului nr. 240/2001 și avea ca scop administrarea, păstrarea integrității și protejarea spațiilor locative destinate, de asemenea, asigurării de servicii specifice, dar pentru misiunile diplomatice, oficiile consulare, reprezentanțele organizației internaționale interguvernamentale acreditate în România și pentru personalul acestora, precum și pentru alte persoane juridice și fizice străine care își desfășoară activitatea în România.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Vă rog, domnule senator Predescu, să prezentați raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

 
 

Domnul Teodor Bobiș:

Voiam doar să vă subliniez numai că suntem de acord cu raportul încheiat de comisia de specialitate, în sensul amendării unui articol.

Vă mulțumim.

 
 

Domnul Ion Predescu:

Domnule președinte,

Raportul este de admitere, cu un singur amendament, și anume la art. 6, în locul sintagmei "valabilității actelor" să se spună sintagma "actelor valabile". Nu e vorba de un joc de cuvinte, ci de un fond al rezolvării pentru că nu este totuna "valabilității actelor" cu "actele valabile".

A fost acceptat și de către inițiator, comisia l-a acceptat în unanimitate și doresc să mai fac o subliniere asupra unei probleme care a ridicat discuții în comisie, și anume art. 8, privitor la regimul juridic ce rămâne incident asupra imobilelor care se preiau, și anume normele Protocolului Administrației Patrimoniului Protocolului de Stat nu se aplică imobilelor preluate de la cealaltă unitate denumită "Locato". Cu alte cuvinte, nu sunt supuse vânzării, concesionării și celorlalte acte de dispoziție în cadrul dreptului dezmembrământului, drept de dispoziție asupra dreptului de proprietate, nu sunt supuse ca celelalte imobile.

Cu această precizare, determinantă în adoptarea raportului pentru membrii comisiei, și cu amendamentul pe care vi l-am prezentat, vă solicit să fiți de acord, rog plenul Senatului să fie de acord cu raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări care, pentru rest, a dat credit formei proiectului prezentat de Guvern.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

Dacă la dezbateri generale doriți să interveniți?

Dacă nu sunt intervenții, supun votului dumneavoastră, în primul rând, amendamentul propus de comisie la acest proiect de lege.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Amendament aprobat de plenul Senatului cu 94 de voturi pentru, două voturi împotrivă și 5 abțineri.

Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, cu precizarea caracterului organic al legii.

Raportul a fost aprobat de plen cu 90 de voturi pentru și 15 voturi împotrivă.

Supun votului legea, în ansamblu.

Vă rog să votați.

Legea a fost aprobată de plenul Senatului cu 87 de voturi pentru și 17 voturi împotrivă.

Felicitări.

 
Dezbaterea și respingerea propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 51 din 7 iunie 1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat

Vă propun să luăm în dezbatere ultimul proiect de lege înscris pe ordinea de zi, propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat.

Inițiator, colegul nostru, domnul senator Iuliu Păcurariu, pe care îl invit la tribună. Poate ne face o surpriză, având în vedere raportul comisiei.

Aveți cuvântul, domnule senator, în calitate de inițiator.

 

Domnul Iuliu Păcurariu:

Sigur, este a doua inițiativă legislativă care a avut ca obiect modificarea Legii nr. 51/1995, legea care reglementează activitatea profesiei de avocat. Dacă la prima lege mi s-a reproșat că a fost prea radicală datorită faptului că consideră mandatul de parlamentar incompatibil cu calitatea de membru al baroului a unui avocat și pe durata mandatului se cerea suspendarea din barou, acest al doilea proiect de lege, depus în aceeași sesiune - deci primul a avut ca obiect modificarea art. 14 -, al doilea proiect a avut ca obiect modificarea art. 44. În cel de al doilea proiect eu am ținut cont de toate observațiile făcute de Consiliul Legislativ, care arată că la nivelul spațiului Uniunea Europeană sunt restricții majore în exercitarea activității de avocat a parlamentarului, și anume interdicții privind retragerea din punct de vedere al reprezentării a avocatului-parlamentar la anumite cauze, cauze îndreptate împotriva autorităților administrației locale și centrale, atât în cauze civile, cât și comerciale. De asemenea, legislația Uniunii Europene interzice apariția avocatului-parlamentar în cauze de corupție.

Recent, știți foarte bine, profesia de avocat a parlamentarului a făcut obiectul și unor aprecieri ale Comisiei Consiliului Uniunii Europene. Este Grupul Alianța Statelor Unite împotriva Corupției, celebrul CREFCO, care a arătat foarte clar că, în România, această dublă calitate, de avocat și de parlamentar, creează unele abuzuri în actul de justiție. Cam astea au fost...

Sigur, nu mai intru în a argumenta... care poate fi argumentul în influența negativă în instanță a avocatuluiparlamentar. Se știe. Nu am de gând să reiau.

Vă repet, acest proiect de lege, care e în fața dumneavoastră, a ținut cont în primul rând de observațiile Consiliului Legislativ.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

Îl invit pe domnul senator Predescu să prezinte punctul de vedere al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

 
 

Domnul Ion Predescu:

N-aș zice, așa cum s-au exprimat unii dintre colegi, că domnul senator Iuliu Păcurariu are atenție deosebită pentru profesia de avocat, fără să-și fi exprimat și motivele care îl determină la această atitudine. N-aș susține asemenea idee pentru că nu o împărtășesc. Ceea ce este, însă, cert și a determinat punctul de vedere al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, în totalitatea ei, nu atât pentru faptul că majoritatea sunt de profesie avocați și unii dintre ei și profesează, cât pentru considerentul că propunerea legislativă nu se regăsește fundamentată față de temeiurile de drept incidente în rezolvarea acesteia. Și anume, potrivit art. 68 din Constituție, incompatibilitățile între calitatea de senator sau deputat sunt cele prevăzute în textul acesta al Constituției sau altele, stabilite prin lege organică, ce nu există. Și acea lege organică nu este alta și nu poate să fie alta decât Legea statutului deputaților și senatorilor, nu orice altă reglementare, cum ar fi, de pildă, într-o lege fiscală sau într-o lege de altă natură, să instituie asemenea incompatibilități. Lucrul acesta ar trebui să fie limpede pentru toată lumea. Apoi, în art. 15 din Legea nr. 51/1995, lege organică, se stabilește și se practică de la acea dată compatibilitatea între profesia de avocat și calitatea de senator sau deputat. Dacă o altă dispoziție legală ar urma să modifice art. 15 din Legea nr. 51/1995 ar trebui să aibă temeiuri de natură a răsturna regimul juridic stabilit prin această reglementare, care reglementează profesia de avocat.

Un al treilea considerent. Este bine cunoscut că, potrivit art. 49 din Constituție, care reglementează restrângerea exercițiului unor drepturi, această restrângere poate fi instituită pe durată determinată din motive determinate, prin lege organică, și numai privitoare la apărarea siguranței naționale, ordinii și sănătății ori a moralei publice, a dreptului și libertăților cetățenilor, desfășurarea instrucției penale, prevenirea consecințelor unei calamități naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav. Acesta a fost art. 49 din Constituție, care reglementează regimul restrângerii exercițiului unor drepturi.

Propunerea legislativă, după cum se constată din cuprinsul ei, enumerativ, prevede categoriile de raporturi juridice litigante în care deputatul sau senatorul n-ar putea interveni ca avocat pentru a acorda asistență juridică uneia dintre părți. Această enumerare cuprinde aproape întreaga gamă a litigiilor principale în materie penală, civilă, comercială și financiară. O asemenea limitare, de principiu, în raport de art. 49 din Constituția României, nu este de conceput. În afară de cazul în care profesia, ca atare, și calitatea, ca atare, de senator sau de avocat, ar putea fi declarată de principiu ca incompatibilă. Or, în Europa, după cunoștințele mele și după datele pe care le consemnează tratatele de drept parlamentar, nu există state în Europa, repet, în care să se dispună, de principiu, incompatibilitate între profesia de avocat și calitatea de senator sau deputat. Există unele restrângeri și unele limitări în unele state privind exercitarea. De pildă, să aibă acces numai la Curtea Supremă.

Altele, să nu aibă acces a pune concluzii în dosare care privesc direct, în care este parte în proces statul. Altele, în care privesc furnitura națională, înarmare etc. și așa mai departe, fiecare stat potrivit aprecierilor pe care le dă.

În materie există și o directivă a Consiliului Europei care dă o îndrumare generală și de altă natură, cu mult extensivă punctului de vedere pe care îl exprimă propunerea legislativă a colegului nostru.

Prin urmare, nu pro domo, ci din rațiuni suficiente, fundamentate, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a ajuns la concluzia că propunerea legislativă nu este întemeiată și din aceste motive, consemnate și în raportul scris, a adoptat raport de respingere, cu care vă rog să fiți de acord.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dacă doriți să interveniți în legătură cu această propunere legislativă?

Domnul președinte Mircea Ionescu-Quintus, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu mai pot fi bănuit că apăr niște interese personale.

Eu nu mai practic avocatura exact din clipa în care am ieșit la pensie. Împărtășesc rațiunile care au stat la baza raportului negativ pe care l-a făcut comisia noastră juridică, pentru că orice limitare a dreptului de exercitare a unei profesiuni trebuie să aibă un fundament într-o lege și această lege nu poate fi, în primul rând, decât Regulamentul nostru, al Senatului.

Cred, însă, și doresc neapărat să spun acest lucru, și mă adresez colegilor noștri care încă profesează avocatura, că acest proiect de lege ar trebui să însemne măcar o recomandare, o atenționare deosebită cu privire la participarea dumnealor în anumite cauze. Nu văd cum un senator-avocat poate să apere într-o cauză care privește direct, nemijlocit interesele statului, siguranței statului, în materie de corupție, mai ales, pentru că, altfel, ar însemna să avem o atitudine cel puțin duplicitară. Știu care va fi soarta acestui proiect de lege și nu vreau să cobesc, cum spune românul, dar din acest punct de vedere eu cred că este bine venit. Trebuie să atragem atenția că nu în orice proces avocații-parlamentari trebuie să își exercite profesia. Slavă Domnului, sunt destule cauze în care își pot completa veniturile parlamentare.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Liviu Bindea.

 
 

Domnul Liviu-Doru Bindea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Aș vrea să evidențiez un alt aspect al unor consecințe care ar putea să decurgă dintr-o asemenea reglementare, și eu cred că aceste consecințe decurg chiar și din faptul că s-a introdus un asemenea proiect de lege.

Foarte multe lucruri s-au spus vizavi de justiție, cele mai multe din ele nejustificate, nefondate și nedovedite.

Un asemenea proiect de lege eu cred că vine să aducă indirect în discuție, în Senat, o anume neîncredere față de justiție. Pentru că, pe fond, acest proiect de lege dorește a spune că în situația în care parlamentarii sunt pledanți într-un anume proces justiția ar putea fi influențată. Eu cred că nu se poate să se cultive o asemenea idee. Eu cred că nu există motive ca să se considere că o anume calitate a unui avocat poate să determine presiune asupra celor care sunt chemați să pronunțe hotărâri judecătorești.

Apoi, se poate considera faptul că orice avocat are maturitatea politică, din moment ce este și parlamentar, de a discerne lucrurile și situațiile în care poate să apere pe una sau pe altele dintre persoanele implicate într-un proces și în care anume din cauze. Situația în care un parlamentar va abuza de această calitate se va răsfrânge la următoarele alegeri, negativ, asupra lui prin votul pe care îl va da opinia publică, situație în care opinia publică va putea să constate că prin implicarea în apărarea unor inculpați sau prin apărarea în cauze civile sau comerciale a făcut un lucru benefic pentru societate sau va putea să considere că implicarea a fost una cu consecințe negative. Atunci votul va fi reflecția exactă a acestei percepții a cetățenilor. Acestea sunt cele două puncte de vedere pe care am ținut să le evidențiez și care nu au fost până acum evidențiate și, de aceea, și eu rog, doamnelor și domnilor senatori, să votați în conformitate cu punctul de vedere al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da.

Dacă mai dorește cineva să intervină?

Domnul senator Frunda.

 
 

Domnul Frunda György:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Distins Senat,

Problema compatibilității profesiei de avocat cu cea de parlamentar nu se pune prima dată în Parlamentul României. În mai multe legislaturi această problemă a fost ridicată cu argumente de drept internațional, cu argumente sociale, cu argumente morale, dar de fiecare dată

Parlamentul, una din Camerele lui, a respins această inițiativă. Cred eu că același lucru trebuie să îl facem și astăzi.

Din punct de vedere al dreptului constituțional,

Constituția prevede în mod limitativ incompatibilitățile pe care parlamentarii le au. Din punct de vedere constituțional, nu putem aplica o interdicție pentru unii membri ai Parlamentului în timpul exercitării mandatului.

Acestea sunt, dacă vreți, excepțiile formale cu care pot apăra această cauză, subliniind că eu însumi sunt avocat.

Vreau să intru, însă, mai în fond, mai în detaliu asupra acestei probleme. Pentru că este o problemă foarte importantă, cu repercusiuni foarte importante asupra vieții sociale, asupra unui raport sănătos între puterea legislativă și puterea judecătorească. Dacă vreți, aș spune că avocații sunt liantul, punctul de legătură, puntea, podul, numiți-o cum vreți, dintre juridic și legislativ.

Ducem experiența legislativă în Curți, în instanțe, unde simțim cum se așază legile pe care le adoptăm, și venim, volens nolens, cu experiența acumulată în Curți și vom folosi această experiență pentru modificarea legilor.

Dacă mă întrebați, ca avocat, vă spun că experiențele mele sunt foarte contradictorii la diferitele niveluri de instanță. Au fost cazuri - e adevărat, foarte puține - când judecătorii se simt, mai ales cei tineri, simt un respect deosebit și ai, într-adevăr, un avantaj psihologic, dacă vrei. Dimpotrivă! În cele mai multe cazuri ai un dezavantaj. Judecătorul simte nevoia să își dovedească faptul că acolo, în Curtea lui, terenul lui, el este cel care impune regulile jocului și de obicei te pune la punct.

Nu sunt de acord nici cu conduita unor avocați, senatori sau deputați, când se întâmplă că în argumentele lor își folosesc calitatea de parlamentar. Este categoria acelora care încearcă să fie oameni politici în Curți și încearcă să fie avocați în Parlament. Eu cred că depinde de noi înșine și aparține propriei noastre decizii să decidem să fim parlamentari în Parlament și avocați în Curți.

Cred eu, pe de altă parte, că experiența noastră, experiența României ultimilor 12 ani arată cât de important e ca în Parlament să avem juriști și avocați. Fac această distincție care nu este de nuanță, este de fond. Altfel gândește un procuror care toată viața lui a acuzat, altfel gândește judecătorul care toată viața lui a balansat, a dat dreptate uneia sau alteia dintre părți și altfel gândește, luptă, simte un avocat care, întotdeauna, s-a făcut reprezentantul, ostașul, purtătorul de cuvânt al clientului său. Noi, avocații care suntem în Senat, nu suntem altceva decât avocații alegătorilor noștri, avocații comunităților noastre, cei care săptămână de săptămână ne întâlnim cu oamenii în circumscripțiile electorale în care am fost aleși, care sintetizăm, analizăm, concluzionăm asupra informațiilor care vin și aici spunem punctele lor de vedere.

Sunt convins - și nu vorbesc pro domo - că Senatul fără avocați ar fi mult mai sărac. Scuzați-mi, vă rog, modestia! Nu-mi închipui un Senat care să lucreze fără experiența de o viață și experiența unui senator cum este domnul Predescu, cu care, eu, uneori, sunt de acord, alteori nu, dar fără doar și poate experiența lui influențează lucrările Senatului. Nu pot să nu îl amintesc pe onorabilul senator Ionescu-Quintus, pe președintele de ședință, cu care, vă spun, ne luptăm uneori foarte puternic în comisiile în care lucrăm. Nu pot să nu îl amintesc pe colegul meu Eckstein P.ter. Dar frământările astea ale noastre, argumentele juridice, principiile de drept național, european pe care le-am învățat, confruntările de opinii și idei în plen și în comisii duc la cizelarea legilor și la apariția unor legi mai bune. Inhibarea unora, invidia unora că acești avocați fac bani în plus nu are nici o relevanță. Este inhibarea unor oameni mărunți care sunt de principiul morții caprei vecinului. În loc să omor capra vecinului, prefer să cumpăr două capre în plus pentru că voi fi mai bogat și va trebui să se gândească vecinul cum să facă să aibă mai multe capre.

De aceea, v-am spus că doresc să discut pe fond, și nu formal, pentru că e foarte ușor formal să respingi această lege. Nu fac nici un secret din faptul că un coleg de-al meu, domnul deputat Sz.kely Ervin-Zóltan, a făcut o asemenea inițiativă la Camera Deputaților rândul trecut, este dreptul lui, fără a ne fi consultat pe noi. La fel, am aceleași argumente și împotriva lui.

De aceea, în loc să căutăm nod în papură, în loc să încercăm să scădem profesionalitatea corpului legislativ, în loc să încercăm să eliminăm acei oameni care, prin munca lor, sunt importanți, tot așa cum la fel de importanți sunt medicii, inginerii, profesorii, economiștii, fiecare în domeniul lor, care ne ajută, sau simpli muncitori, sau simpli țărani. Toți suntem egali și sunt convins de importanța fiecăreia dintre muncile respective. Un plus are, însă, juristul în general și avocatul în special. Tot așa cum ești învățat de mic copil să dai întâi "bună ziua" și să spui "sărut mâna" unei doamne, tot așa un avocat știe care sunt reperele de drept între care trebuie să jaloneze dreptul unei societăți.

De aceea, în contradicție cu inițiatorul, eu vă sugerez, doamnelor și domnilor senatori, să adoptăm măsuri care să nu îi îndepărteze pe avocați de Parlament, ci să facă să fie cât mai mulți avocați în Senat.

Vă mulțumesc că m-ați ascultat.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

Domnul senator Szabó.

 
 

Domnul Valentin Dinescu (din sală):

Domnule președinte, numai unul de grup parlamentar.

Așa e legea.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu. Doar în legile care sunt cu procedură de urgență, dar, poate, de data aceasta, domnul Szabó va fi împotriva punctelor de vedere exprimate, m-am gândit, de...

Vă rog, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Szabó Károly-Ferenc:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Ați putut observa o remarcabilă unanimitate care transcende oricăror deosebiri decurgând din formațiunea politică din care au făcut parte pledanții cauzei. Și datorită acestei împrejurări mi-am permis să iau cuvântul, pentru că, din grupul parlamentar al celor care nu sunt avocați - nota bene, trebuie să facem precizarea, nu e vorba de profesia de avocat ca prezumându-se a fi incompatibilă cu aceea de parlamentar, ci de exercitarea ei pe durata mandatului, e cu totul diferită chestiunea -, prin urmare, din grupul celor care nu sunt avocați, grupul senatorial, dați-mi voie să vă spun că trebuia să ia cineva cuvântul și înclin să cred că nu voi fi ultimul.

De asemenea, dați-mi voie să prezum că cei care au fost atinși tangențial, e drept, și extrem de fin, aș spune chiar rafinat, de pledoaria antevorbitorului, referitor la unele certe calități în plus de care se spune că ar beneficia colegii noștri, cărora inițiatorul încearcă să le taie din aripi, deci, nu cred că numai pe acest motiv cei care nu vor lua cuvântul vor vota împotriva raportului comisiei și, deci, în favoarea proiectului inițiatorului. Tot în paranteză, aș vrea să cunosc opinia Guvernului în legătură cu această propunere legislativă.

Dați-mi voie să fac anumite completări la cele care s-au spus în față și anumite observații, dacă mi se permite.

Acolo, în circumscripție, nu numai avocații sunt avocații alegătorilor. Și nu are nimic această chestiune cu calitatea aceasta profesională pe care unii colegi o au.

Închipuiți-vă cum ar arăta Parlamentul dacă ar fi compus numai din avocați. Ar fi ceva îngrozitor. (Râsete în sală.)

Deci dați-mi voie să cred că problema care se pune, chiar dacă termenii pe care inițiatorul propunerii legislative ni-i avansează sunt puțini cam duri, încercând să ne inducă ideea unor incompatibilități care ar ține departe de băncile Parlamentului o mulțime de oameni valoroși numai pe temeiul că ei, avocații, nu-și vor putea permite, în cazul incompatibilității, să își piardă vremea cu lucrurile mărunte de aici, vă rog să îmi dați voie să cred că nu este așa. S-ar putea, totuși, iniția ceva extrem de perfid: să își poată onorabilii colegi exercita profesia de avocat în continuare, dar fără onorarii! (Râsete în sală.)

Dați-mi voie, onorați colegi, să vă lansez o astfel de idee. Eu nu îmi încerc șansele cu o propunere legislativă în acest domeniu. Era, pe vremuri, un fotbalist la Cluj, când eram student, extremă dreaptă juca, el nu alerga decât după mingea pe care era sigur că o ajunge. De aia o și ajungea totdeauna. Ivansuc era numele lui. Bun!

Și eu așa aș vrea să am propuneri legislative despre care știu că le pot concretiza.

În orice caz, fără a prefigura vreun verdict care va rezulta de aici prin votul colegilor, eu sunt convins că nu va fi o asemenea unanimitate ca cea pe care onorabilii membri ai Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări ne-au avansat-o aici. Cred că trebuie să perseverăm, totuși, în ideea aceasta de a pune hamul - asta este expresia - pe avântul acesta al colegilor care, atât în slujba electoratului, dar mai ales pentru banii clienților, pot să exerseze o profesiune absolut tentantă și de înaltă calitate, trebuie s-o recunoaștem. Deci cuvântul acesta, "invidie", eu nu l-aș pronunța. Eu nu îl invidiez pe nici unul dintre avocați numai pentru faptul că este avocat. Pot să îl invidiez pentru niște lucruri de astea, mărunte...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Lumești.

 
 

Domnul Szabó Károly-Ferenc:

...care poate că erau la alte proiecte legislative de astăzi. Nu fac nici o remarcă. (Râsete în sală.) La unul care a trecut fără luări de cuvânt.

Summa summarum, onorați colegi, vă rog să cântăriți foarte bine această chestiune. Și tocmai bazat pe constatările din viața noastră publică, făcând legătura cu nevoia unei curățenii, în sensul cel mai nobil, a vieții noastre publice, totuși, dacă în Marea Britanie s-a putut interzice membrilor Parlamentului să ocupe funcții de consilieri pe lângă consiliile de administrație ale unor mari firme, celebra Lege Nolan; unii au și plecat din Parlament pe acest temei, dar dacă nu sunt parlamentari nu i-a mai angajat nimeni pentru că valoarea lor, iată, nu a mai contat în asemenea măsură, chiar dacă, profesional vorbind, nu au fost atinși.

Deci chestiunea aceasta, a exercitării unor, nu profesii, ci unor competențe delicate în legătură cu aceea a mandatului de parlamentar, trebuie pusă. Ceea ce s-a spus aici referitor la o autoîngrădire a acestor tentative vă rog să observați că nici avocații și cu atât mai puțin parlamentarii-avocați nu prea suferă de acest complex al autoîngrădirii atunci când este vorba de o chestiune... știți dumneavoastră care.

Prin urmare, nu vă îndemn să votați împotriva raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, dar vă îndemn să cântăriți asupra acestei chestiuni.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

Domnul senator Avram Filipaș.

 
 

Domnul Avram Filipaș:

Domnule președinte și stimați colegi,

Nu am să vă rețin prea mult atenția. S-au spus aici foarte multe lucruri cu care sunt întru totul de acord, cum sunt de acord și cu propunerea pe care ne-o face comisia noastră juridică.

Vreau să vă aduc în atenție o ipoteză. Ce s-ar fi întâmplat dacă în Senatul roman ar fi fost scos Cicero de acolo pe motiv că practică avocatura?

Vreau să vă aduc aminte că specificul Senatului roman era acela că uneori se muta un proces judiciar chiar în Senat și acolo se acuza, se apăra, iar Senatul se transforma chiar în instanța de judecată, care dădea o soluție. Sigur că soarta dreptului ar fi fost cu totul alta și chiar civilizația noastră nu ar fi ajuns unde a ajuns, fără dreptul roman.

Doresc și eu să vă încredințez că avocatul care înmagazinează un tezaur de teorie și practică judiciară, extraordinar de importantă este, în același timp, mă încumet să spun acest lucru, prezența lui în Parlament, o condiție sine qua non pentru eficiența activității parlamentare.

Nu ne-am putea imagina cum ar judeca legiuitorul, în condițiile unui stat de drept, ale unei societăți moderne, fără acest aport, care înseamnă munca avocatului în cadrul activității de legiferare. Sigur că, așa cum s-a spus și aici, exagerările nu sunt bune niciunde, est modus in rebus, există o regulă care fără îndoială că își găsește loc și în activitatea avocatului, dar acestea sunt chestiuni pentru care n-ar merita să punem în discuția

Parlamentului un asemenea proiect de lege, care să îl excludă, practic, pe avocat, din procesul de legiferare.

Cred că, până la urmă, nici nu a fost aceasta intenția distinsului nostru coleg, domnul senator Păcurariu, care a propus acest proiect. Cred că, mai curând, intențiile au fost altele și cred că ele își pot găsi satisfacția prin ceea ce ar rezulta pentru colegii noștri avocați din aceste dezbateri.

Așa că, cu aceste cuvinte, închei, susținând propunerea pe care domnul senator Predescu a făcut-o din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule senator.

Invit la tribună pe doamna senator Norica Nicolai.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Domnule președinte,

Nu am să vă rețin foarte mult atenția. De altfel, nici nu aș fi luat cuvântul dacă nu m-ar fi provocat domnul Szabó cu o întrebare: "Cum ar arăta Parlamentul fără domnul Predescu, fără domnul Frunda?", eventual, fără mine, care și eu sunt avocat.

Discuția de astăzi confirmă ceea ce spunea Eugen Ionescu: "Luați un cerc, mângâiați-l și va deveni vicios."

Pe de o parte, punem problema statului de drept, în care, în conformitate cu Declarația drepturilor omului, prezumția de nevinovăție funcționează în procesul penal român, pe de altă parte, îngrădim libertatea unei persoane de a fi apărată, în raport de opțiunea ei individuală, pentru că nu avocatul își alege clientul, clientul își alege avocatul.

Cred că trebuie să ne gândim la faptul că această activitate, pe care unii dintre colegii noștri o desfășoară, este o activitate conformă principiilor constituționale și principiilor drepturilor omului.

Acesta trebuie să fie argumentul care să prevaleze în decizia Senatului. Nu o luați ca o pledoarie pentru profesie, nu suntem mai competenți sau mai vizibili decât alte profesii, cred că suntem la fel de competenți, la fel de necesari într-o structură a unui Parlament, ca și celelalte profesii.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

Domnul senator Nicolescu.

Ultimul coleg căruia îi ofer cuvântul, domnul senator Constantinescu, și apoi sistăm dezbaterile.

 
 

Domnul Constantin Nicolescu:

Pentru că au luat cuvântul numai din profesii care astăzi reglementează foarte puternic formarea legilor, eu fac o analogie și vreau să spun, din partea celor care sunt specialiști în automobile, să fac o propunere ca în viitor să ținem cont de un lucru: ce-ar fi dacă noi, când cumpărați mașinile, la un contract, să vă spunem cum sunt în multe texte "Domnilor, cumpărați o mașină, s-ar putea să aibă frână, s-ar putea să nu aibă frână." Cred că, din acest punct de vedere, și partea concretă a lucrurilor din Senat și din Parlament, câteodată, trebuie să aducă contribuții la un articol de lege. Mai concret, putem pune într-o lege, așa cum se pune de multe ori: "Domnilor, noi vă dăm mașina, dar s-ar putea să aveți volan sau s-ar putea să nu aveți volan." sau "De regulă mașina se vinde cu volan, de regulă nu se vinde cu volan."

Eu cred că este important să facem ca mașina să fie întreagă, să o vindem complet. Tot așa văd eu și legile.

Vă mulțumesc foarte mult. (Aplauze.)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

Domnul senator Constantinescu.

 
 

Domnul Eugen Marius Constantinescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Precizez din capul locului, nu sunt jurist, deci nu pot face nici un fel de pledoarie pro domo... Nu sunt jurist, dar nu este greu pentru mine, cel puțin, să înțeleg un lucru care nu s-a precizat deloc în toate intervențiile de aici. Această lege nu vine să interzică exercitarea profesiei de avocat. Din câte scrie în această lege, vine doar să limiteze categoriile de cauze în care poate să pledeze un avocat care are și calitatea de parlamentar.

Care este problema?

Argumentele istorice sunt foarte bune, dar poziția materială a lui Cicero, mă iartă domnul senator, nu implica în nici un fel o retribuție pentru cauzele în care pleda.

Dacă propunerea domnului senator va fi luată în considerare și atunci categoriile de cauze care sunt aici interzise ca posibilitate de a fi pledate de către avocații parlamentari vor fi admise fără nici un fel de retribuire, atunci putem să extindem aceste lucruri. Deocamdată, cred că legea spune un lucru foarte clar: se limitează numai categoriile de cauze în care poate să pledeze un avocat parlamentar. Este simplu.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

Declar închise dezbaterile generale.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Din sală:

Pe lege?

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu, vă pronunțați ca să închidem dezbaterile generale!

Solicitare aprobată de plenul Senatului cu 81 de voturi pentru, 23 de voturi împotrivă și 3 abțineri.

Consult pe inițiator și pe reprezentantul Executivului dacă doresc să ne spună câteva cuvinte... (Discuții în sală.)... având în vedere... nu, nu! Vă rog frumos! Este dreptul dânșilor. Drept constituțional.

Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Iuliu Păcurariu:

Stimați colegi,

Domnule președinte,

Este regretabil că, mă rog, așa s-a întâmplat, să nu particip la dezbaterile din cadrul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, asupra acestui proiect de lege.

Faptul că aș fi fost informat printr-o adresă la nivelul Grupului P.D. mi se pare că nu stă în picioare, când un simplu telefon mă putea aduce la comisie pentru a discuta proiectul de lege.

Așa cum s-a spus, legea nu interzice prezența avocaților în Parlament.

Ceea ce am reținut din luările de poziție ale unor distinși colegi este că, dacă ar avea de ales între a fi membru al baroului și exercitarea deplină a profesiei de avocat și unele restricții, ca să fie parlamentar, concluzia ar fi că toți ar renunța la calitatea de parlamentar și n-ar mai fi membri în Parlamentul României. Sigur, nu este o idee care, ajunsă la nivelul cetățeanului care, prin fiscalitate, întreține această instituție, este de laudă pentru Parlamentul României.

A doua chestiune care ar trebui să fie reținută este faptul că Constituția nu are nici o restricție cu prevederile unui asemenea proiect de lege, pentru că este vorba de a modifica legea organică care guvernează activitatea de avocat.

În al treilea rând, este regretabil că membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, mi-e greu să spun că n-au fost pro domo în atitudinea pe care au luat-o. Este faptul că nu au pomenit în raport absolut nimic dacă la nivelul legislației din Uniunea Europeană există sau nu există restricții în exercitarea acestei profesii. Este absolut regretabil că acest lucru nu s-a evidențiat absolut deloc.

Dacă prezența avocaților parlamentari poate fi pozitivă, în anumite situații, sunt situații când ea este și negativă, ca urmare a unor interese personale, cum au fost și astăzi exprimate aici.

Nu înțeleg de ce trebuie ca înscrierea unui titlu la cartea funciară să aibă nevoie de o prezență în instanță, unde persoana trebuie reprezentată de un avocat.

Iertați-mă, nu înțeleg. (Comentarii în sală.) Pot să interpretez că s-a introdus această prevedere în lege pentru a da de lucru acestei categorii profesionale, în detrimentul cetățeanului, că nu are interes astăzi ca această carte funciară să fie cât mai repede elaborată. Nu am ce să...

O altă chestiune gravă care... O atitudine privind faptul că prezența avocatului poate să fie, în anumite situații, determinată de interesul personal. Aș vrea să redau, de exemplu, intervenția unui distins coleg la ultima ședință a Biroului permanent al Senatului, în care a dorit, nici mai mult, nici mai puțin, ca Raportul CovasnaHarghita, concluzia lui, să fie publicată în Partea I a "Monitorului Oficial". Sigur, a publica în Partea I a "Monitorului Oficial" însemna că îi dădea o anumită putere și este clar că o asemenea cerere este un abuz, un abuz în gândire, pentru că mă îndoiesc că respectivul senator, distins jurist, nu știa care sunt implicațiile de a publica acest raport în actul respectiv.

În concluzie, regret că această dezbatere nu este mai temeinică, regret că Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări nu a pus în balanță argumentele pro și contra ale unui asemenea proiect de lege, regret că

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări nu a arătat care este legislația în spațiul Uniunii Europene, acolo unde ne căznim să intrăm de 12 ani de zile.

Vă rog, stimați colegi, ca atitudinea dumneavoastră prin vot, sigur, doresc să fie în favoarea acestui proiect de lege, dar, în același timp, doresc să provoace un moment de meditație a dumneavoastră și votul să fie determinat și de faptul că Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a refuzat o dezbatere legat de acest proiect de lege.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc pentru intervenție.

Totuși, nu este corect din partea dumneavoastră să acuzați Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, care a amânat și a discutat în prezența tuturor membrilor această inițiativă legislativă, care a expus, atât prin raport, cât și prin luările de cuvânt ale majorității membrilor comisiei, argumente care, sigur, dumneavoastră nu vă convin, dar vedeți că ultima solicitare pe care ați făcut-o vizează tocmai necesitatea prezenței senatorilor juriști în Senat, pentru că, altfel, potrivit Constituției, aveați obligația ca dumneavoastră să prezentați acea practică parlamentară comparată, pe care încercați să o invocați astăzi, în calitatea pe care o aveți, de inițiator al proiectului de lege.

 
 

Domnul Ion Predescu:

Aș dori, două cuvinte...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Numai puțin, să îl întreb pe reprezentantul Executivului...

 
 

Domnul Ion Predescu:

Să-i dau un răspuns...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Imediat vă ofer cuvântul, că aveți dreptul!

Dacă reprezentantul Executivului dorește să spună ceva, pentru că a fost invocat de domnul senator Szabó?

 
 

Domnul Teodor Bobiș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, dacă nu ni se cerea în mod expres să ne precizăm poziția, am fi lăsat Senatul să hotărască asupra soluției propuse de comisie sau de inițiator. Pentru că s-a cerut acest lucru, vreau să vă învederez faptul că noi nu putem, față de dispozițiile imperative ale art. 149 din Constituție, care nu permite restrângerea drepturilor decât în mod temporar și în situații bine precizate acolo, pe de o parte, iar pe de altă parte, având în vedere dispozițiile, de asemenea imperative, ale art. 68 alin. (2), care spune că "incompatibilitățile senatorilor și deputaților se stabilesc prin lege organică", noi, în momentul de față, în raport de acest proiect de lege, inițiativă legislativă, ne situăm pe poziția comisiei de specialitate a Senatului.

Dar aș vrea să mai adaug un singur lucru: în această materie, având în vedere că este vorba de incompatibilități la nivelul cel mai înalt, fiind vorba de demnități, eu cred că o normă de recomandare în Regulamentele celor două Camere ar fi suficientă pentru a atrage atenția parlamentarilor dacă pot sau nu pot să opteze, în funcție de interesul și de formațiunea politică pe care o reprezintă, să se angajeze într-un proces sau nu.

Deci, din punctul meu de vedere, această soluție mi se pare cea mai potrivită, urmând ca dumneavoastră să reflectați asupra ei.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă rog, în numele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări sau în nume propriu doreați...

 
 

Domnul Ion Predescu:

În numele comisiei...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog!

 
 

Domnul Ion Predescu:

În numele comisiei, pentru că referirile s-au adresat comisiei, la acestea înțeleg să răspund. Altfel nu am ce să-i răspund colegului.

Propunerea legislativă a purtat 6 sau 7 termene. Am amânat de fiecare dată, iar membrii Biroului permanent prezenți aici probabil că își amintesc că de fiecare dată am venit cu cereri de acceptare a amânării și un nou termen. Pentru ultimul termen am făcut adresă, invitație scrisă domnului coleg, așa că nu ne imputați nouă ce n-ați făcut dumneavoastră în interesul dumneavoastră.

Ne-am comportat mai mult decât colegial. Doreați să vă facem și lucrarea, să v-o finalizăm noi, să v-o discutăm noi și să v-o admitem tot noi. Păi, așa se legiferează, domnule coleg?!

Sunteți de câtva timp în Senat. Am crezut că măcar atâta lucru ați priceput în această privință.

Pe de altă parte, din luarea dumneavoastră de cuvânt, în final, am priceput că aveți mai multe probleme, chiar cu sistemul de drept român: de ce avocat la cartea funciară, de ce avocat nu știu unde... de ce așa judecătorul... Rezolvați-vă problemele acelea, nu ni le dați nouă prin subconștient, printr-o propunere legislativă, și să veniți apoi cu imputări la adresa Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări. Nu ne-am comportat ca avocați. Eu nu mai profesez din 1991. Nici un proces. N-am mai profesat din multiple motive. Sunt puțini colegi, avocați de profesie, care încă profesează, cei mai tineri sau cei care încă au mai multă pasiune și pentru profesie. Este opțiunea dumnealor și nu pot fi privați de această opțiune, pentru că nicăieri în lume, de principiu, nu există incompatibilitate între avocat-deputat, pe de o parte, deputat sau senator, pe de altă parte. Că veniți dumneavoastră cu asemenea pretenții de inovații este problema dumneavoastră, dar nu este și problema Constituției României. Și nu ne imputați nouă că nu facem ceea ce doriți dumneavoastră și nu putem face, potrivit Constituției României.

Mie îmi pare rău că am ajuns la această situație, pentru că tot timpul am avut o atitudine cât se poate de colegială, cât se poate de înțelegătoare față de toți colegii care au venit cu propuneri legislative și ele au căzut în competența de soluționare a Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări. N-a avut nici unul mai puțin de 6, 7, 8 termene, și rugăminți, telefoane să vă invităm. Dar nu este și obligația dumneavoastră, domnilor colegi, autori de propuneri legislative, să vă interesați de soarta propunerilor dumneavoastră?

Să stăruim noi să aveți punct de vedere al Guvernului, să stăruim noi să aveți aviz al Consiliului Legislativ, să stăruim noi să le refaceți, să vă îndrumăm noi cum să le refaceți. Avem și o Lege privind tehnica și metodologia de legiferare. Toți suntem, deopotrivă, obligați, nu numai la drepturi, ci și la obligații suntem ținuți deopotrivă. Și apoi, comisiile rezolvă probleme, nu rezolvă interesele unuia sau altuia. Îmi pare rău...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să concluzionați!

 
 

Domnul Ion Predescu:

Îmi pare rău pentru această intervenție, n-am dorit să spun lucrurile astea, dar am fost silit, pentru că prea violent, agresiv s-a adresat la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Din sală:

La vot!

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc!

Din sală:

La vot! (Discuții.)

 
 

Domnul Szabó Károly-Ferenc (din sală):

Procedură! (Discuții, comentarii în sală.)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Procedură după... Numai puțin, să îl ascultăm.

Înainte de a-i oferi cuvântul, îi aduc aminte că după ce au fost sistate... (Discuții în sală.)... în materie de procedură, stimați colegi, conform regulamentului și actual, și trecut...

Din sală:

Am votat pentru suspendarea dezbaterilor!

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sigur că da, dar repet. În materie de procedură, dacă vreți să mă ascultați, și fiți convinși că ceea ce vă spun nu este o poveste, orice senator are dreptul să intervină în orice fază a dezbaterii procesului legislativ.

Revenim. Sigur că voi oferi cuvântul domnului senator Szabó, dar doresc să vă reamintesc și dumneavoastră că s-ar putea să ne ceară să supunem la vot ceva, că dezbaterile generale asupra proiectului de lege au fost încheiate și că urmează să supunem la vot, pe de o parte, raportul comisiei, iar, pe de altă parte, propunerea legislativă inițiată de colegul nostru, Iuliu Păcurariu.

Aveți cuvântul, domnule senator Szabó.

 
 

Domnul Szabó Károly-Ferenc:

Domnule președinte,

Vă mulțumesc foarte mult pentru această argumentație.

Eu aș vrea să vin cu o chestiune numai...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu vă supărați...

 
 

Domnul Szabó Károly-Ferenc:

...exclusiv pe procedură, care sunt sigur că va detensiona puțin atmosfera, care a căpătat anumite tente.

Întrebarea mea referitoare la punctul de vedere al Guvernului a vrut să afle dacă...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu vă supărați, vă rog să nu intrați pe fond.

 
 

Domnul Szabó Károly-Ferenc:

...punctul de vedere al Guvernului a fost cerut și a fost primit, conform procedurilor noastre, înainte de dezbaterea pe fond în comisie sau Guvernul și-a adaptat ad-hoc opinia la opinia comisiei, ceea ce este cu totul în afara practicilor noastre, trebuie să recunoaștem.

Deci a existat sau nu a existat punctul de vedere scris al Guvernului, înainte ca raportul să fie elaborat?

Mulțumesc. (Discuții, comentarii în sală.)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Dumneavoastră, ca un parlamentar vechi și, sigur, extrem de cunoscător... (Discuții în sală.)

 
 

Domnul Szabó Károly-Ferenc:

N-am practicat avocatura, dar această întrebare se punea în orice proces.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

De acord cu dumneavoastră că se putea pune în proces, dar nu se poate pune în orice inițiativă parlamentară, pentru că dumneavoastră, fiind un parlamentar vechi, cu multă experiență și extrem de inteligent, așa cum ați dovedit astăzi, cunoașteți foarte bine că, la o astfel de inițiativă legislativă, punctul de vedere al Guvernului nu este necesar.

Vă mulțumesc. (Discuții în sală.)

Stimați colegi,

Nu era nevoie să fie cerut de domnul Păcurariu în momentul în care a formulat inițiativa legislativă, nu era nevoie să fie cerut până la un anumit termen de către Senat sau de către comisia sesizată în fond. Prezența reprezentantului Guvernului în aceste faze, comisie-plen, poate expune punctul de vedere al Executivului.

Stimați colegi,

Cunoașteți că raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări este negativ, în sensul respingerii propunerii legislative.

Sunt obligat să supun votului dumneavoastră acest raport negativ.

În situația în care veți vota da, deci aprobând... numai puțin, nu votați, să explicăm votul, ca să nu avem dispute, după aceea, pe vot.

În situația în care veți vota da, susținând raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, sigur că propunerea legislativă, în funcție de numărul de voturi valabil exprimate, va fi respinsă.

În situația în care veți vota nu, deci veți respinge punctul de vedere exprimat de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, vom trece în pasul doi, la aprobarea propunerii legislative, care este lege organică.

Supun votului dumneavoastră, în primul rând, raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Cu 78 de voturi pentru, 36 de voturi împotrivă și 11 abțineri, raportul a fost aprobat de plenul Senatului.

Pentru ca cineva să nu creadă că am influențat prin prezența mea pe acest scaun, avocat fiind, fac precizarea că m-am abținut de la vot.

Mulțumesc.

Aprobându-se raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, propunerea legislativă este respinsă.

Rog să se elibereze liste pentru grupurile parlamentare.

Doamnelor și domnilor senatori,

Vă rog să treceți pe la casete pentru a vă ridica ordinea de zi și programul pentru săptămâna viitoare.

Declar închisă ședința Senatului.

Ședința s-a încheiat la ora 11,45.

 
   

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti vineri, 3 decembrie 2021, 18:08
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro