Plen
Ședința Senatului din 18 aprilie 2002
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.65/27-04-2002

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2002 > 18-04-2002 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 18 aprilie 2002

23. Dezbaterea și respingerea propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 51 din 7 iunie 1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat  

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

................................................

Vă propun să luăm în dezbatere ultimul proiect de lege înscris pe ordinea de zi, propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat.

Inițiator, colegul nostru, domnul senator Iuliu Păcurariu, pe care îl invit la tribună. Poate ne face o surpriză, având în vedere raportul comisiei.

Aveți cuvântul, domnule senator, în calitate de inițiator.

Domnul Iuliu Păcurariu:

Sigur, este a doua inițiativă legislativă care a avut ca obiect modificarea Legii nr. 51/1995, legea care reglementează activitatea profesiei de avocat. Dacă la prima lege mi s-a reproșat că a fost prea radicală datorită faptului că consideră mandatul de parlamentar incompatibil cu calitatea de membru al baroului a unui avocat și pe durata mandatului se cerea suspendarea din barou, acest al doilea proiect de lege, depus în aceeași sesiune - deci primul a avut ca obiect modificarea art. 14 -, al doilea proiect a avut ca obiect modificarea art. 44. În cel de al doilea proiect eu am ținut cont de toate observațiile făcute de Consiliul Legislativ, care arată că la nivelul spațiului Uniunea Europeană sunt restricții majore în exercitarea activității de avocat a parlamentarului, și anume interdicții privind retragerea din punct de vedere al reprezentării a avocatului-parlamentar la anumite cauze, cauze îndreptate împotriva autorităților administrației locale și centrale, atât în cauze civile, cât și comerciale. De asemenea, legislația Uniunii Europene interzice apariția avocatului-parlamentar în cauze de corupție.

Recent, știți foarte bine, profesia de avocat a parlamentarului a făcut obiectul și unor aprecieri ale Comisiei Consiliului Uniunii Europene. Este Grupul Alianța Statelor Unite împotriva Corupției, celebrul CREFCO, care a arătat foarte clar că, în România, această dublă calitate, de avocat și de parlamentar, creează unele abuzuri în actul de justiție. Cam astea au fost...

Sigur, nu mai intru în a argumenta... care poate fi argumentul în influența negativă în instanță a avocatuluiparlamentar. Se știe. Nu am de gând să reiau.

Vă repet, acest proiect de lege, care e în fața dumneavoastră, a ținut cont în primul rând de observațiile Consiliului Legislativ.

Mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

Îl invit pe domnul senator Predescu să prezinte punctul de vedere al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Domnul Ion Predescu:

N-aș zice, așa cum s-au exprimat unii dintre colegi, că domnul senator Iuliu Păcurariu are atenție deosebită pentru profesia de avocat, fără să-și fi exprimat și motivele care îl determină la această atitudine. N-aș susține asemenea idee pentru că nu o împărtășesc. Ceea ce este, însă, cert și a determinat punctul de vedere al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, în totalitatea ei, nu atât pentru faptul că majoritatea sunt de profesie avocați și unii dintre ei și profesează, cât pentru considerentul că propunerea legislativă nu se regăsește fundamentată față de temeiurile de drept incidente în rezolvarea acesteia. Și anume, potrivit art. 68 din Constituție, incompatibilitățile între calitatea de senator sau deputat sunt cele prevăzute în textul acesta al Constituției sau altele, stabilite prin lege organică, ce nu există. Și acea lege organică nu este alta și nu poate să fie alta decât Legea statutului deputaților și senatorilor, nu orice altă reglementare, cum ar fi, de pildă, într-o lege fiscală sau într-o lege de altă natură, să instituie asemenea incompatibilități. Lucrul acesta ar trebui să fie limpede pentru toată lumea. Apoi, în art. 15 din Legea nr. 51/1995, lege organică, se stabilește și se practică de la acea dată compatibilitatea între profesia de avocat și calitatea de senator sau deputat. Dacă o altă dispoziție legală ar urma să modifice art. 15 din Legea nr. 51/1995 ar trebui să aibă temeiuri de natură a răsturna regimul juridic stabilit prin această reglementare, care reglementează profesia de avocat.

Un al treilea considerent. Este bine cunoscut că, potrivit art. 49 din Constituție, care reglementează restrângerea exercițiului unor drepturi, această restrângere poate fi instituită pe durată determinată din motive determinate, prin lege organică, și numai privitoare la apărarea siguranței naționale, ordinii și sănătății ori a moralei publice, a dreptului și libertăților cetățenilor, desfășurarea instrucției penale, prevenirea consecințelor unei calamități naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav. Acesta a fost art. 49 din Constituție, care reglementează regimul restrângerii exercițiului unor drepturi.

Propunerea legislativă, după cum se constată din cuprinsul ei, enumerativ, prevede categoriile de raporturi juridice litigante în care deputatul sau senatorul n-ar putea interveni ca avocat pentru a acorda asistență juridică uneia dintre părți. Această enumerare cuprinde aproape întreaga gamă a litigiilor principale în materie penală, civilă, comercială și financiară. O asemenea limitare, de principiu, în raport de art. 49 din Constituția României, nu este de conceput. În afară de cazul în care profesia, ca atare, și calitatea, ca atare, de senator sau de avocat, ar putea fi declarată de principiu ca incompatibilă. Or, în Europa, după cunoștințele mele și după datele pe care le consemnează tratatele de drept parlamentar, nu există state în Europa, repet, în care să se dispună, de principiu, incompatibilitate între profesia de avocat și calitatea de senator sau deputat. Există unele restrângeri și unele limitări în unele state privind exercitarea. De pildă, să aibă acces numai la Curtea Supremă.

Altele, să nu aibă acces a pune concluzii în dosare care privesc direct, în care este parte în proces statul. Altele, în care privesc furnitura națională, înarmare etc. și așa mai departe, fiecare stat potrivit aprecierilor pe care le dă.

În materie există și o directivă a Consiliului Europei care dă o îndrumare generală și de altă natură, cu mult extensivă punctului de vedere pe care îl exprimă propunerea legislativă a colegului nostru.

Prin urmare, nu pro domo, ci din rațiuni suficiente, fundamentate, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a ajuns la concluzia că propunerea legislativă nu este întemeiată și din aceste motive, consemnate și în raportul scris, a adoptat raport de respingere, cu care vă rog să fiți de acord.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dacă doriți să interveniți în legătură cu această propunere legislativă?

Domnul președinte Mircea Ionescu-Quintus, aveți cuvântul.

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu mai pot fi bănuit că apăr niște interese personale.

Eu nu mai practic avocatura exact din clipa în care am ieșit la pensie. Împărtășesc rațiunile care au stat la baza raportului negativ pe care l-a făcut comisia noastră juridică, pentru că orice limitare a dreptului de exercitare a unei profesiuni trebuie să aibă un fundament într-o lege și această lege nu poate fi, în primul rând, decât Regulamentul nostru, al Senatului.

Cred, însă, și doresc neapărat să spun acest lucru, și mă adresez colegilor noștri care încă profesează avocatura, că acest proiect de lege ar trebui să însemne măcar o recomandare, o atenționare deosebită cu privire la participarea dumnealor în anumite cauze. Nu văd cum un senator-avocat poate să apere într-o cauză care privește direct, nemijlocit interesele statului, siguranței statului, în materie de corupție, mai ales, pentru că, altfel, ar însemna să avem o atitudine cel puțin duplicitară. Știu care va fi soarta acestui proiect de lege și nu vreau să cobesc, cum spune românul, dar din acest punct de vedere eu cred că este bine venit. Trebuie să atragem atenția că nu în orice proces avocații-parlamentari trebuie să își exercite profesia. Slavă Domnului, sunt destule cauze în care își pot completa veniturile parlamentare.

Mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Liviu Bindea.

Domnul Liviu-Doru Bindea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Aș vrea să evidențiez un alt aspect al unor consecințe care ar putea să decurgă dintr-o asemenea reglementare, și eu cred că aceste consecințe decurg chiar și din faptul că s-a introdus un asemenea proiect de lege.

Foarte multe lucruri s-au spus vizavi de justiție, cele mai multe din ele nejustificate, nefondate și nedovedite.

Un asemenea proiect de lege eu cred că vine să aducă indirect în discuție, în Senat, o anume neîncredere față de justiție. Pentru că, pe fond, acest proiect de lege dorește a spune că în situația în care parlamentarii sunt pledanți într-un anume proces justiția ar putea fi influențată. Eu cred că nu se poate să se cultive o asemenea idee. Eu cred că nu există motive ca să se considere că o anume calitate a unui avocat poate să determine presiune asupra celor care sunt chemați să pronunțe hotărâri judecătorești.

Apoi, se poate considera faptul că orice avocat are maturitatea politică, din moment ce este și parlamentar, de a discerne lucrurile și situațiile în care poate să apere pe una sau pe altele dintre persoanele implicate într-un proces și în care anume din cauze. Situația în care un parlamentar va abuza de această calitate se va răsfrânge la următoarele alegeri, negativ, asupra lui prin votul pe care îl va da opinia publică, situație în care opinia publică va putea să constate că prin implicarea în apărarea unor inculpați sau prin apărarea în cauze civile sau comerciale a făcut un lucru benefic pentru societate sau va putea să considere că implicarea a fost una cu consecințe negative. Atunci votul va fi reflecția exactă a acestei percepții a cetățenilor. Acestea sunt cele două puncte de vedere pe care am ținut să le evidențiez și care nu au fost până acum evidențiate și, de aceea, și eu rog, doamnelor și domnilor senatori, să votați în conformitate cu punctul de vedere al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da.

Dacă mai dorește cineva să intervină?

Domnul senator Frunda.

Domnul Frunda György:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Distins Senat,

Problema compatibilității profesiei de avocat cu cea de parlamentar nu se pune prima dată în Parlamentul României. În mai multe legislaturi această problemă a fost ridicată cu argumente de drept internațional, cu argumente sociale, cu argumente morale, dar de fiecare dată

Parlamentul, una din Camerele lui, a respins această inițiativă. Cred eu că același lucru trebuie să îl facem și astăzi.

Din punct de vedere al dreptului constituțional,

Constituția prevede în mod limitativ incompatibilitățile pe care parlamentarii le au. Din punct de vedere constituțional, nu putem aplica o interdicție pentru unii membri ai Parlamentului în timpul exercitării mandatului.

Acestea sunt, dacă vreți, excepțiile formale cu care pot apăra această cauză, subliniind că eu însumi sunt avocat.

Vreau să intru, însă, mai în fond, mai în detaliu asupra acestei probleme. Pentru că este o problemă foarte importantă, cu repercusiuni foarte importante asupra vieții sociale, asupra unui raport sănătos între puterea legislativă și puterea judecătorească. Dacă vreți, aș spune că avocații sunt liantul, punctul de legătură, puntea, podul, numiți-o cum vreți, dintre juridic și legislativ.

Ducem experiența legislativă în Curți, în instanțe, unde simțim cum se așază legile pe care le adoptăm, și venim, volens nolens, cu experiența acumulată în Curți și vom folosi această experiență pentru modificarea legilor.

Dacă mă întrebați, ca avocat, vă spun că experiențele mele sunt foarte contradictorii la diferitele niveluri de instanță. Au fost cazuri - e adevărat, foarte puține - când judecătorii se simt, mai ales cei tineri, simt un respect deosebit și ai, într-adevăr, un avantaj psihologic, dacă vrei. Dimpotrivă! În cele mai multe cazuri ai un dezavantaj. Judecătorul simte nevoia să își dovedească faptul că acolo, în Curtea lui, terenul lui, el este cel care impune regulile jocului și de obicei te pune la punct.

Nu sunt de acord nici cu conduita unor avocați, senatori sau deputați, când se întâmplă că în argumentele lor își folosesc calitatea de parlamentar. Este categoria acelora care încearcă să fie oameni politici în Curți și încearcă să fie avocați în Parlament. Eu cred că depinde de noi înșine și aparține propriei noastre decizii să decidem să fim parlamentari în Parlament și avocați în Curți.

Cred eu, pe de altă parte, că experiența noastră, experiența României ultimilor 12 ani arată cât de important e ca în Parlament să avem juriști și avocați. Fac această distincție care nu este de nuanță, este de fond. Altfel gândește un procuror care toată viața lui a acuzat, altfel gândește judecătorul care toată viața lui a balansat, a dat dreptate uneia sau alteia dintre părți și altfel gândește, luptă, simte un avocat care, întotdeauna, s-a făcut reprezentantul, ostașul, purtătorul de cuvânt al clientului său. Noi, avocații care suntem în Senat, nu suntem altceva decât avocații alegătorilor noștri, avocații comunităților noastre, cei care săptămână de săptămână ne întâlnim cu oamenii în circumscripțiile electorale în care am fost aleși, care sintetizăm, analizăm, concluzionăm asupra informațiilor care vin și aici spunem punctele lor de vedere.

Sunt convins - și nu vorbesc pro domo - că Senatul fără avocați ar fi mult mai sărac. Scuzați-mi, vă rog, modestia! Nu-mi închipui un Senat care să lucreze fără experiența de o viață și experiența unui senator cum este domnul Predescu, cu care, eu, uneori, sunt de acord, alteori nu, dar fără doar și poate experiența lui influențează lucrările Senatului. Nu pot să nu îl amintesc pe onorabilul senator Ionescu-Quintus, pe președintele de ședință, cu care, vă spun, ne luptăm uneori foarte puternic în comisiile în care lucrăm. Nu pot să nu îl amintesc pe colegul meu Eckstein P.ter. Dar frământările astea ale noastre, argumentele juridice, principiile de drept național, european pe care le-am învățat, confruntările de opinii și idei în plen și în comisii duc la cizelarea legilor și la apariția unor legi mai bune. Inhibarea unora, invidia unora că acești avocați fac bani în plus nu are nici o relevanță. Este inhibarea unor oameni mărunți care sunt de principiul morții caprei vecinului. În loc să omor capra vecinului, prefer să cumpăr două capre în plus pentru că voi fi mai bogat și va trebui să se gândească vecinul cum să facă să aibă mai multe capre.

De aceea, v-am spus că doresc să discut pe fond, și nu formal, pentru că e foarte ușor formal să respingi această lege. Nu fac nici un secret din faptul că un coleg de-al meu, domnul deputat Sz.kely Ervin-Zóltan, a făcut o asemenea inițiativă la Camera Deputaților rândul trecut, este dreptul lui, fără a ne fi consultat pe noi. La fel, am aceleași argumente și împotriva lui.

De aceea, în loc să căutăm nod în papură, în loc să încercăm să scădem profesionalitatea corpului legislativ, în loc să încercăm să eliminăm acei oameni care, prin munca lor, sunt importanți, tot așa cum la fel de importanți sunt medicii, inginerii, profesorii, economiștii, fiecare în domeniul lor, care ne ajută, sau simpli muncitori, sau simpli țărani. Toți suntem egali și sunt convins de importanța fiecăreia dintre muncile respective. Un plus are, însă, juristul în general și avocatul în special. Tot așa cum ești învățat de mic copil să dai întâi "bună ziua" și să spui "sărut mâna" unei doamne, tot așa un avocat știe care sunt reperele de drept între care trebuie să jaloneze dreptul unei societăți.

De aceea, în contradicție cu inițiatorul, eu vă sugerez, doamnelor și domnilor senatori, să adoptăm măsuri care să nu îi îndepărteze pe avocați de Parlament, ci să facă să fie cât mai mulți avocați în Senat.

Vă mulțumesc că m-ați ascultat.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

Domnul senator Szabó.

Domnul Valentin Dinescu (din sală):

Domnule președinte, numai unul de grup parlamentar.

Așa e legea.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu. Doar în legile care sunt cu procedură de urgență, dar, poate, de data aceasta, domnul Szabó va fi împotriva punctelor de vedere exprimate, m-am gândit, de...

Vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Szabó Károly-Ferenc:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Ați putut observa o remarcabilă unanimitate care transcende oricăror deosebiri decurgând din formațiunea politică din care au făcut parte pledanții cauzei. Și datorită acestei împrejurări mi-am permis să iau cuvântul, pentru că, din grupul parlamentar al celor care nu sunt avocați - nota bene, trebuie să facem precizarea, nu e vorba de profesia de avocat ca prezumându-se a fi incompatibilă cu aceea de parlamentar, ci de exercitarea ei pe durata mandatului, e cu totul diferită chestiunea -, prin urmare, din grupul celor care nu sunt avocați, grupul senatorial, dați-mi voie să vă spun că trebuia să ia cineva cuvântul și înclin să cred că nu voi fi ultimul.

De asemenea, dați-mi voie să prezum că cei care au fost atinși tangențial, e drept, și extrem de fin, aș spune chiar rafinat, de pledoaria antevorbitorului, referitor la unele certe calități în plus de care se spune că ar beneficia colegii noștri, cărora inițiatorul încearcă să le taie din aripi, deci, nu cred că numai pe acest motiv cei care nu vor lua cuvântul vor vota împotriva raportului comisiei și, deci, în favoarea proiectului inițiatorului. Tot în paranteză, aș vrea să cunosc opinia Guvernului în legătură cu această propunere legislativă.

Dați-mi voie să fac anumite completări la cele care s-au spus în față și anumite observații, dacă mi se permite.

Acolo, în circumscripție, nu numai avocații sunt avocații alegătorilor. Și nu are nimic această chestiune cu calitatea aceasta profesională pe care unii colegi o au.

Închipuiți-vă cum ar arăta Parlamentul dacă ar fi compus numai din avocați. Ar fi ceva îngrozitor. (Râsete în sală.)

Deci dați-mi voie să cred că problema care se pune, chiar dacă termenii pe care inițiatorul propunerii legislative ni-i avansează sunt puțini cam duri, încercând să ne inducă ideea unor incompatibilități care ar ține departe de băncile Parlamentului o mulțime de oameni valoroși numai pe temeiul că ei, avocații, nu-și vor putea permite, în cazul incompatibilității, să își piardă vremea cu lucrurile mărunte de aici, vă rog să îmi dați voie să cred că nu este așa. S-ar putea, totuși, iniția ceva extrem de perfid: să își poată onorabilii colegi exercita profesia de avocat în continuare, dar fără onorarii! (Râsete în sală.)

Dați-mi voie, onorați colegi, să vă lansez o astfel de idee. Eu nu îmi încerc șansele cu o propunere legislativă în acest domeniu. Era, pe vremuri, un fotbalist la Cluj, când eram student, extremă dreaptă juca, el nu alerga decât după mingea pe care era sigur că o ajunge. De aia o și ajungea totdeauna. Ivansuc era numele lui. Bun!

Și eu așa aș vrea să am propuneri legislative despre care știu că le pot concretiza.

În orice caz, fără a prefigura vreun verdict care va rezulta de aici prin votul colegilor, eu sunt convins că nu va fi o asemenea unanimitate ca cea pe care onorabilii membri ai Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări ne-au avansat-o aici. Cred că trebuie să perseverăm, totuși, în ideea aceasta de a pune hamul - asta este expresia - pe avântul acesta al colegilor care, atât în slujba electoratului, dar mai ales pentru banii clienților, pot să exerseze o profesiune absolut tentantă și de înaltă calitate, trebuie s-o recunoaștem. Deci cuvântul acesta, "invidie", eu nu l-aș pronunța. Eu nu îl invidiez pe nici unul dintre avocați numai pentru faptul că este avocat. Pot să îl invidiez pentru niște lucruri de astea, mărunte...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Lumești.

Domnul Szabó Károly-Ferenc:

...care poate că erau la alte proiecte legislative de astăzi. Nu fac nici o remarcă. (Râsete în sală.) La unul care a trecut fără luări de cuvânt.

Summa summarum, onorați colegi, vă rog să cântăriți foarte bine această chestiune. Și tocmai bazat pe constatările din viața noastră publică, făcând legătura cu nevoia unei curățenii, în sensul cel mai nobil, a vieții noastre publice, totuși, dacă în Marea Britanie s-a putut interzice membrilor Parlamentului să ocupe funcții de consilieri pe lângă consiliile de administrație ale unor mari firme, celebra Lege Nolan; unii au și plecat din Parlament pe acest temei, dar dacă nu sunt parlamentari nu i-a mai angajat nimeni pentru că valoarea lor, iată, nu a mai contat în asemenea măsură, chiar dacă, profesional vorbind, nu au fost atinși.

Deci chestiunea aceasta, a exercitării unor, nu profesii, ci unor competențe delicate în legătură cu aceea a mandatului de parlamentar, trebuie pusă. Ceea ce s-a spus aici referitor la o autoîngrădire a acestor tentative vă rog să observați că nici avocații și cu atât mai puțin parlamentarii-avocați nu prea suferă de acest complex al autoîngrădirii atunci când este vorba de o chestiune... știți dumneavoastră care.

Prin urmare, nu vă îndemn să votați împotriva raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, dar vă îndemn să cântăriți asupra acestei chestiuni.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

Domnul senator Avram Filipaș.

Domnul Avram Filipaș:

Domnule președinte și stimați colegi,

Nu am să vă rețin prea mult atenția. S-au spus aici foarte multe lucruri cu care sunt întru totul de acord, cum sunt de acord și cu propunerea pe care ne-o face comisia noastră juridică.

Vreau să vă aduc în atenție o ipoteză. Ce s-ar fi întâmplat dacă în Senatul roman ar fi fost scos Cicero de acolo pe motiv că practică avocatura?

Vreau să vă aduc aminte că specificul Senatului roman era acela că uneori se muta un proces judiciar chiar în Senat și acolo se acuza, se apăra, iar Senatul se transforma chiar în instanța de judecată, care dădea o soluție. Sigur că soarta dreptului ar fi fost cu totul alta și chiar civilizația noastră nu ar fi ajuns unde a ajuns, fără dreptul roman.

Doresc și eu să vă încredințez că avocatul care înmagazinează un tezaur de teorie și practică judiciară, extraordinar de importantă este, în același timp, mă încumet să spun acest lucru, prezența lui în Parlament, o condiție sine qua non pentru eficiența activității parlamentare.

Nu ne-am putea imagina cum ar judeca legiuitorul, în condițiile unui stat de drept, ale unei societăți moderne, fără acest aport, care înseamnă munca avocatului în cadrul activității de legiferare. Sigur că, așa cum s-a spus și aici, exagerările nu sunt bune niciunde, est modus in rebus, există o regulă care fără îndoială că își găsește loc și în activitatea avocatului, dar acestea sunt chestiuni pentru care n-ar merita să punem în discuția

Parlamentului un asemenea proiect de lege, care să îl excludă, practic, pe avocat, din procesul de legiferare.

Cred că, până la urmă, nici nu a fost aceasta intenția distinsului nostru coleg, domnul senator Păcurariu, care a propus acest proiect. Cred că, mai curând, intențiile au fost altele și cred că ele își pot găsi satisfacția prin ceea ce ar rezulta pentru colegii noștri avocați din aceste dezbateri.

Așa că, cu aceste cuvinte, închei, susținând propunerea pe care domnul senator Predescu a făcut-o din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule senator.

Invit la tribună pe doamna senator Norica Nicolai.

Doamna Norica Nicolai:

Domnule președinte,

Nu am să vă rețin foarte mult atenția. De altfel, nici nu aș fi luat cuvântul dacă nu m-ar fi provocat domnul Szabó cu o întrebare: "Cum ar arăta Parlamentul fără domnul Predescu, fără domnul Frunda?", eventual, fără mine, care și eu sunt avocat.

Discuția de astăzi confirmă ceea ce spunea Eugen Ionescu: "Luați un cerc, mângâiați-l și va deveni vicios."

Pe de o parte, punem problema statului de drept, în care, în conformitate cu Declarația drepturilor omului, prezumția de nevinovăție funcționează în procesul penal român, pe de altă parte, îngrădim libertatea unei persoane de a fi apărată, în raport de opțiunea ei individuală, pentru că nu avocatul își alege clientul, clientul își alege avocatul.

Cred că trebuie să ne gândim la faptul că această activitate, pe care unii dintre colegii noștri o desfășoară, este o activitate conformă principiilor constituționale și principiilor drepturilor omului.

Acesta trebuie să fie argumentul care să prevaleze în decizia Senatului. Nu o luați ca o pledoarie pentru profesie, nu suntem mai competenți sau mai vizibili decât alte profesii, cred că suntem la fel de competenți, la fel de necesari într-o structură a unui Parlament, ca și celelalte profesii.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

Domnul senator Nicolescu.

Ultimul coleg căruia îi ofer cuvântul, domnul senator Constantinescu, și apoi sistăm dezbaterile.

Domnul Constantin Nicolescu:

Pentru că au luat cuvântul numai din profesii care astăzi reglementează foarte puternic formarea legilor, eu fac o analogie și vreau să spun, din partea celor care sunt specialiști în automobile, să fac o propunere ca în viitor să ținem cont de un lucru: ce-ar fi dacă noi, când cumpărați mașinile, la un contract, să vă spunem cum sunt în multe texte "Domnilor, cumpărați o mașină, s-ar putea să aibă frână, s-ar putea să nu aibă frână." Cred că, din acest punct de vedere, și partea concretă a lucrurilor din Senat și din Parlament, câteodată, trebuie să aducă contribuții la un articol de lege. Mai concret, putem pune într-o lege, așa cum se pune de multe ori: "Domnilor, noi vă dăm mașina, dar s-ar putea să aveți volan sau s-ar putea să nu aveți volan." sau "De regulă mașina se vinde cu volan, de regulă nu se vinde cu volan."

Eu cred că este important să facem ca mașina să fie întreagă, să o vindem complet. Tot așa văd eu și legile.

Vă mulțumesc foarte mult. (Aplauze.)

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

Domnul senator Constantinescu.

Domnul Eugen Marius Constantinescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Precizez din capul locului, nu sunt jurist, deci nu pot face nici un fel de pledoarie pro domo... Nu sunt jurist, dar nu este greu pentru mine, cel puțin, să înțeleg un lucru care nu s-a precizat deloc în toate intervențiile de aici. Această lege nu vine să interzică exercitarea profesiei de avocat. Din câte scrie în această lege, vine doar să limiteze categoriile de cauze în care poate să pledeze un avocat care are și calitatea de parlamentar.

Care este problema?

Argumentele istorice sunt foarte bune, dar poziția materială a lui Cicero, mă iartă domnul senator, nu implica în nici un fel o retribuție pentru cauzele în care pleda.

Dacă propunerea domnului senator va fi luată în considerare și atunci categoriile de cauze care sunt aici interzise ca posibilitate de a fi pledate de către avocații parlamentari vor fi admise fără nici un fel de retribuire, atunci putem să extindem aceste lucruri. Deocamdată, cred că legea spune un lucru foarte clar: se limitează numai categoriile de cauze în care poate să pledeze un avocat parlamentar. Este simplu.

Mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

Declar închise dezbaterile generale.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Din sală:

Pe lege?

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu, vă pronunțați ca să închidem dezbaterile generale!

Solicitare aprobată de plenul Senatului cu 81 de voturi pentru, 23 de voturi împotrivă și 3 abțineri.

Consult pe inițiator și pe reprezentantul Executivului dacă doresc să ne spună câteva cuvinte... (Discuții în sală.)... având în vedere... nu, nu! Vă rog frumos! Este dreptul dânșilor. Drept constituțional.

Aveți cuvântul.

Domnul Iuliu Păcurariu:

Stimați colegi,

Domnule președinte,

Este regretabil că, mă rog, așa s-a întâmplat, să nu particip la dezbaterile din cadrul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, asupra acestui proiect de lege.

Faptul că aș fi fost informat printr-o adresă la nivelul Grupului P.D. mi se pare că nu stă în picioare, când un simplu telefon mă putea aduce la comisie pentru a discuta proiectul de lege.

Așa cum s-a spus, legea nu interzice prezența avocaților în Parlament.

Ceea ce am reținut din luările de poziție ale unor distinși colegi este că, dacă ar avea de ales între a fi membru al baroului și exercitarea deplină a profesiei de avocat și unele restricții, ca să fie parlamentar, concluzia ar fi că toți ar renunța la calitatea de parlamentar și n-ar mai fi membri în Parlamentul României. Sigur, nu este o idee care, ajunsă la nivelul cetățeanului care, prin fiscalitate, întreține această instituție, este de laudă pentru Parlamentul României.

A doua chestiune care ar trebui să fie reținută este faptul că Constituția nu are nici o restricție cu prevederile unui asemenea proiect de lege, pentru că este vorba de a modifica legea organică care guvernează activitatea de avocat.

În al treilea rând, este regretabil că membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, mi-e greu să spun că n-au fost pro domo în atitudinea pe care au luat-o. Este faptul că nu au pomenit în raport absolut nimic dacă la nivelul legislației din Uniunea Europeană există sau nu există restricții în exercitarea acestei profesii. Este absolut regretabil că acest lucru nu s-a evidențiat absolut deloc.

Dacă prezența avocaților parlamentari poate fi pozitivă, în anumite situații, sunt situații când ea este și negativă, ca urmare a unor interese personale, cum au fost și astăzi exprimate aici.

Nu înțeleg de ce trebuie ca înscrierea unui titlu la cartea funciară să aibă nevoie de o prezență în instanță, unde persoana trebuie reprezentată de un avocat.

Iertați-mă, nu înțeleg. (Comentarii în sală.) Pot să interpretez că s-a introdus această prevedere în lege pentru a da de lucru acestei categorii profesionale, în detrimentul cetățeanului, că nu are interes astăzi ca această carte funciară să fie cât mai repede elaborată. Nu am ce să...

O altă chestiune gravă care... O atitudine privind faptul că prezența avocatului poate să fie, în anumite situații, determinată de interesul personal. Aș vrea să redau, de exemplu, intervenția unui distins coleg la ultima ședință a Biroului permanent al Senatului, în care a dorit, nici mai mult, nici mai puțin, ca Raportul CovasnaHarghita, concluzia lui, să fie publicată în Partea I a "Monitorului Oficial". Sigur, a publica în Partea I a "Monitorului Oficial" însemna că îi dădea o anumită putere și este clar că o asemenea cerere este un abuz, un abuz în gândire, pentru că mă îndoiesc că respectivul senator, distins jurist, nu știa care sunt implicațiile de a publica acest raport în actul respectiv.

În concluzie, regret că această dezbatere nu este mai temeinică, regret că Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări nu a pus în balanță argumentele pro și contra ale unui asemenea proiect de lege, regret că

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări nu a arătat care este legislația în spațiul Uniunii Europene, acolo unde ne căznim să intrăm de 12 ani de zile.

Vă rog, stimați colegi, ca atitudinea dumneavoastră prin vot, sigur, doresc să fie în favoarea acestui proiect de lege, dar, în același timp, doresc să provoace un moment de meditație a dumneavoastră și votul să fie determinat și de faptul că Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a refuzat o dezbatere legat de acest proiect de lege.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc pentru intervenție.

Totuși, nu este corect din partea dumneavoastră să acuzați Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, care a amânat și a discutat în prezența tuturor membrilor această inițiativă legislativă, care a expus, atât prin raport, cât și prin luările de cuvânt ale majorității membrilor comisiei, argumente care, sigur, dumneavoastră nu vă convin, dar vedeți că ultima solicitare pe care ați făcut-o vizează tocmai necesitatea prezenței senatorilor juriști în Senat, pentru că, altfel, potrivit Constituției, aveați obligația ca dumneavoastră să prezentați acea practică parlamentară comparată, pe care încercați să o invocați astăzi, în calitatea pe care o aveți, de inițiator al proiectului de lege.

Domnul Ion Predescu:

Aș dori, două cuvinte...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Numai puțin, să îl întreb pe reprezentantul Executivului...

Domnul Ion Predescu:

Să-i dau un răspuns...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Imediat vă ofer cuvântul, că aveți dreptul!

Dacă reprezentantul Executivului dorește să spună ceva, pentru că a fost invocat de domnul senator Szabó?

Domnul Teodor Bobiș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, dacă nu ni se cerea în mod expres să ne precizăm poziția, am fi lăsat Senatul să hotărască asupra soluției propuse de comisie sau de inițiator. Pentru că s-a cerut acest lucru, vreau să vă învederez faptul că noi nu putem, față de dispozițiile imperative ale art. 149 din Constituție, care nu permite restrângerea drepturilor decât în mod temporar și în situații bine precizate acolo, pe de o parte, iar pe de altă parte, având în vedere dispozițiile, de asemenea imperative, ale art. 68 alin. (2), care spune că "incompatibilitățile senatorilor și deputaților se stabilesc prin lege organică", noi, în momentul de față, în raport de acest proiect de lege, inițiativă legislativă, ne situăm pe poziția comisiei de specialitate a Senatului.

Dar aș vrea să mai adaug un singur lucru: în această materie, având în vedere că este vorba de incompatibilități la nivelul cel mai înalt, fiind vorba de demnități, eu cred că o normă de recomandare în Regulamentele celor două Camere ar fi suficientă pentru a atrage atenția parlamentarilor dacă pot sau nu pot să opteze, în funcție de interesul și de formațiunea politică pe care o reprezintă, să se angajeze într-un proces sau nu.

Deci, din punctul meu de vedere, această soluție mi se pare cea mai potrivită, urmând ca dumneavoastră să reflectați asupra ei.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă rog, în numele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări sau în nume propriu doreați...

Domnul Ion Predescu:

În numele comisiei...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog!

Domnul Ion Predescu:

În numele comisiei, pentru că referirile s-au adresat comisiei, la acestea înțeleg să răspund. Altfel nu am ce să-i răspund colegului.

Propunerea legislativă a purtat 6 sau 7 termene. Am amânat de fiecare dată, iar membrii Biroului permanent prezenți aici probabil că își amintesc că de fiecare dată am venit cu cereri de acceptare a amânării și un nou termen. Pentru ultimul termen am făcut adresă, invitație scrisă domnului coleg, așa că nu ne imputați nouă ce n-ați făcut dumneavoastră în interesul dumneavoastră.

Ne-am comportat mai mult decât colegial. Doreați să vă facem și lucrarea, să v-o finalizăm noi, să v-o discutăm noi și să v-o admitem tot noi. Păi, așa se legiferează, domnule coleg?!

Sunteți de câtva timp în Senat. Am crezut că măcar atâta lucru ați priceput în această privință.

Pe de altă parte, din luarea dumneavoastră de cuvânt, în final, am priceput că aveți mai multe probleme, chiar cu sistemul de drept român: de ce avocat la cartea funciară, de ce avocat nu știu unde... de ce așa judecătorul... Rezolvați-vă problemele acelea, nu ni le dați nouă prin subconștient, printr-o propunere legislativă, și să veniți apoi cu imputări la adresa Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări. Nu ne-am comportat ca avocați. Eu nu mai profesez din 1991. Nici un proces. N-am mai profesat din multiple motive. Sunt puțini colegi, avocați de profesie, care încă profesează, cei mai tineri sau cei care încă au mai multă pasiune și pentru profesie. Este opțiunea dumnealor și nu pot fi privați de această opțiune, pentru că nicăieri în lume, de principiu, nu există incompatibilitate între avocat-deputat, pe de o parte, deputat sau senator, pe de altă parte. Că veniți dumneavoastră cu asemenea pretenții de inovații este problema dumneavoastră, dar nu este și problema Constituției României. Și nu ne imputați nouă că nu facem ceea ce doriți dumneavoastră și nu putem face, potrivit Constituției României.

Mie îmi pare rău că am ajuns la această situație, pentru că tot timpul am avut o atitudine cât se poate de colegială, cât se poate de înțelegătoare față de toți colegii care au venit cu propuneri legislative și ele au căzut în competența de soluționare a Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări. N-a avut nici unul mai puțin de 6, 7, 8 termene, și rugăminți, telefoane să vă invităm. Dar nu este și obligația dumneavoastră, domnilor colegi, autori de propuneri legislative, să vă interesați de soarta propunerilor dumneavoastră?

Să stăruim noi să aveți punct de vedere al Guvernului, să stăruim noi să aveți aviz al Consiliului Legislativ, să stăruim noi să le refaceți, să vă îndrumăm noi cum să le refaceți. Avem și o Lege privind tehnica și metodologia de legiferare. Toți suntem, deopotrivă, obligați, nu numai la drepturi, ci și la obligații suntem ținuți deopotrivă. Și apoi, comisiile rezolvă probleme, nu rezolvă interesele unuia sau altuia. Îmi pare rău...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să concluzionați!

Domnul Ion Predescu:

Îmi pare rău pentru această intervenție, n-am dorit să spun lucrurile astea, dar am fost silit, pentru că prea violent, agresiv s-a adresat la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Din sală:

La vot!

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc!

Din sală:

La vot! (Discuții.)

Domnul Szabó Károly-Ferenc (din sală):

Procedură! (Discuții, comentarii în sală.)

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Procedură după... Numai puțin, să îl ascultăm.

Înainte de a-i oferi cuvântul, îi aduc aminte că după ce au fost sistate... (Discuții în sală.)... în materie de procedură, stimați colegi, conform regulamentului și actual, și trecut...

Din sală:

Am votat pentru suspendarea dezbaterilor!

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sigur că da, dar repet. În materie de procedură, dacă vreți să mă ascultați, și fiți convinși că ceea ce vă spun nu este o poveste, orice senator are dreptul să intervină în orice fază a dezbaterii procesului legislativ.

Revenim. Sigur că voi oferi cuvântul domnului senator Szabó, dar doresc să vă reamintesc și dumneavoastră că s-ar putea să ne ceară să supunem la vot ceva, că dezbaterile generale asupra proiectului de lege au fost încheiate și că urmează să supunem la vot, pe de o parte, raportul comisiei, iar, pe de altă parte, propunerea legislativă inițiată de colegul nostru, Iuliu Păcurariu.

Aveți cuvântul, domnule senator Szabó.

Domnul Szabó Károly-Ferenc:

Domnule președinte,

Vă mulțumesc foarte mult pentru această argumentație.

Eu aș vrea să vin cu o chestiune numai...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu vă supărați...

Domnul Szabó Károly-Ferenc:

...exclusiv pe procedură, care sunt sigur că va detensiona puțin atmosfera, care a căpătat anumite tente.

Întrebarea mea referitoare la punctul de vedere al Guvernului a vrut să afle dacă...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu vă supărați, vă rog să nu intrați pe fond.

Domnul Szabó Károly-Ferenc:

...punctul de vedere al Guvernului a fost cerut și a fost primit, conform procedurilor noastre, înainte de dezbaterea pe fond în comisie sau Guvernul și-a adaptat ad-hoc opinia la opinia comisiei, ceea ce este cu totul în afara practicilor noastre, trebuie să recunoaștem.

Deci a existat sau nu a existat punctul de vedere scris al Guvernului, înainte ca raportul să fie elaborat?

Mulțumesc. (Discuții, comentarii în sală.)

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Dumneavoastră, ca un parlamentar vechi și, sigur, extrem de cunoscător... (Discuții în sală.)

Domnul Szabó Károly-Ferenc:

N-am practicat avocatura, dar această întrebare se punea în orice proces.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

De acord cu dumneavoastră că se putea pune în proces, dar nu se poate pune în orice inițiativă parlamentară, pentru că dumneavoastră, fiind un parlamentar vechi, cu multă experiență și extrem de inteligent, așa cum ați dovedit astăzi, cunoașteți foarte bine că, la o astfel de inițiativă legislativă, punctul de vedere al Guvernului nu este necesar.

Vă mulțumesc. (Discuții în sală.)

Stimați colegi,

Nu era nevoie să fie cerut de domnul Păcurariu în momentul în care a formulat inițiativa legislativă, nu era nevoie să fie cerut până la un anumit termen de către Senat sau de către comisia sesizată în fond. Prezența reprezentantului Guvernului în aceste faze, comisie-plen, poate expune punctul de vedere al Executivului.

Stimați colegi,

Cunoașteți că raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări este negativ, în sensul respingerii propunerii legislative.

Sunt obligat să supun votului dumneavoastră acest raport negativ.

În situația în care veți vota da, deci aprobând... numai puțin, nu votați, să explicăm votul, ca să nu avem dispute, după aceea, pe vot.

În situația în care veți vota da, susținând raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, sigur că propunerea legislativă, în funcție de numărul de voturi valabil exprimate, va fi respinsă.

În situația în care veți vota nu, deci veți respinge punctul de vedere exprimat de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, vom trece în pasul doi, la aprobarea propunerii legislative, care este lege organică.

Supun votului dumneavoastră, în primul rând, raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Cu 78 de voturi pentru, 36 de voturi împotrivă și 11 abțineri, raportul a fost aprobat de plenul Senatului.

Pentru ca cineva să nu creadă că am influențat prin prezența mea pe acest scaun, avocat fiind, fac precizarea că m-am abținut de la vot.

Mulțumesc.

Aprobându-se raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, propunerea legislativă este respinsă.

Rog să se elibereze liste pentru grupurile parlamentare.

Doamnelor și domnilor senatori,

Vă rog să treceți pe la casete pentru a vă ridica ordinea de zi și programul pentru săptămâna viitoare.

Declar închisă ședința Senatului.

Ședința s-a încheiat la ora 11,45.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti miercuri, 1 decembrie 2021, 11:53
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro