Plen
Ședința Senatului din 8 aprilie 2002
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.54/18-04-2002

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2002 > 08-04-2002 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 8 aprilie 2002

Aprobarea programului de lucru al ședinței  

Lucrările ședinței încep la ora 15,40.

Ședința este condusă de Doru Ioan Tărăcilă, vicepreședinte al Senatului, asistat de Constantin Nicolescu și Mihai Ungheanu, secretari.

   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să vă ocupați locurile!

Declar deschisă ședința Senatului de astăzi 8 aprilie 2002, ședința fiind condusă de subsemnatul în calitate de vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii secretari, domnul senator Mihai Ungheanu și domnul senator Constantin Nicolescu, pe care-l invit la prezidiu.

Din totalul de 140 de senatori și-au înregistrat prezența, prin vot electronic, până în acest moment, un număr de 121 colegi, absentând motivat de la lucrările Senatului un număr de 8 senatori: 3 sunt membri ai Guvernului, 3 colegi sunt în delegații, un coleg este bolnav - domnul senator Belu Ioan - și un coleg este învoit - domnul senator Popescu Laurențiu Mircea.

Cvorumul de ședință este de 71 de senatori.

Programul de lucru: lucrări în plen până la orele 19,30. Ordinea de zi este cea standard pentru ședințele de luni: problemele organizatorice; aprobarea programului de lucru; declarații politice; dezbaterea proiectelor de lege pe parcursul a circa o oră și jumătate; întrebări, interpelări și răspunsuri în prezența domnilor miniștri.

Dacă în legătură cu programul de lucru al zilei de astăzi aveți observații? Dacă nu sunt observații, vă rog să vă pronunțați prin vot. Vă rog să votați!

Programul de lucru al zilei de astăzi a fost aprobat de plenul Senatului cu 100 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și o abținere.

 
Aprobarea ordinii de zi, cu excepția proiectului de Lege privind Statutul polițistului  

În legătură cu ordinea de zi există o singură chestiune: vă rog să observați că avem înscris, la punctul 12, proiectul de Lege privind Statutul polițistului, adoptat de Camera Deputaților, caracterul legii - lege organică, dar, întrucât avizul întocmit în ședința de joia trecută de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări nu a fost distribuit domnilor senatori, motiv pentru care rog staff-ul să ia măsuri urgente pentru a fi distribuit astăzi; nu putem să-l luăm în dezbatere astăzi, urmând să-l luăm în dezbatere joi.

Domnul senator Badea, vă rog!

   

Domnul Dumitru Badea:

Domnule președinte,

Mai este o problemă. O ridic acum pentru a nu fracționa ședința de plen de astăzi. La punctul 4 avem aprobarea procedurii de urgență pentru adoptarea unor proiecte de lege și propuneri legislative fără ca acestea să fie nominalizate. O să ridic această problemă și în Biroul permanent. Este necesar ca atunci când realizăm sau când propunem asemenea puncte la ordinea de zi să nominalizăm și proiectele de lege respective pentru că, altfel, ar trebui ca noi, înainte de votul la acest punct din ordinea de zi, să cerem time-out pentru consultări.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sunt de acord cu dumneavoastră. O să vi le indic pe fiecare. Sunt două proiecte de lege și două propuneri legislative. Sigur, Senatul va da vot separat pentru fiecare proiect de lege și va aproba dacă acel proiect de lege va fi dezbătut în comisie și ulterior în plenul Senatului, cu procedură de urgență.

Cu observația făcută de mine la punctul 12 pe ordinea de zi și cu observațiile făcute de domnul senator Badea, supun votului dumneavoastră ordinea de zi a zilei de astăzi. Vă rog să votați!

Ordinea de zi a fost aprobată de plenul Senatului cu 99 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă și două abțineri.

 
Aprobarea programului de lucru pentru săptâmâna 8-13 aprilie a.c.  

Stimați colegi,

Programul propus pentru această săptămână: așa cum am aprobat, astăzi avem lucrări în plen; mâine lucrări în comisiile permanente; miercuri se propune o ședință comună a celor două Camere, urmând a fi prezentată, din partea Guvernului României, din partea domnului prim-ministru Adrian Năstase, o declarație privind programul acțiunilor pentru aderarea României la NATO; joi lucrări în plenul Senatului; vineri și sâmbătă activități în circumscripțiile electorale.

Dacă nu aveți observații la acest program de lucru al săptămânii în curs, vă rog să vă pronunțați prin vot.

Programul de lucru al acestei săptămâni a fost aprobat de plen cu 93 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și 9 abțineri.

Declarații politice rostite de senatorii:  

Punctul 2 pe ordinea de zi - declarații politice.

  George Mihail Pruteanu

Grupul parlamentar al P.D.S.R. (social-democrat și umanist). Îl invit la tribună pe domnul senator Pruteanu.

Aveți cuvântul, domnule senator!

Grupul parlamentar are 38 de minute.

   

Domnul George Mihail Pruteanu:

Stimate colege și colegi senatori,

N-au trecut decât puțini ani de când, de la aceeași tribună, de la aceleași microfoane, deplângeam trecerea în neființă a unui mare scriitor, a unui mare nume al literelor românești. Era vorba, atunci, de Marin Sorescu.

Iată-mă din nou, în această tristă situație, la puțin timp după trecerea în neființă a unuia din cei mai mari romancieri români. E vorba de romancierul Petru Dumitriu, care s-a stins în străinătate, un romancier care ar putea fi înscris într-o pleiadă în sensul propriu al cuvântului, adică 7 nume, 7 mari nume ale romanului românesc, între care ar trebui citați aici: Sadoveanu, Rebreanu, Camil Petrescu, G. Călinescu, Marin Preda și Eugen Barbu, 7 mari creatori de lumi, 7 mari arhitecți ai unor narațiuni extraordinare.

Timpul n-a mai avut răbdare - cum ar fi spus Marin Preda - ca Petre Dumitriu să împlinească, la 8 mai în acest an, 78 de ani.

A fost un scriitor precoce: la 14 ani deja avea redactate, chiar în franțuzește, o povestire și o piesă de teatru în românește aceasta, Meșterul Manole. De ce în franțuzește? Pentru că, născut la Baziaș, acolo unde intră Dunărea în țară, tatăl său fusese un român, un vajnic român, un căpitan în armata țării, iar mama sa era unguroaică, dar care vorbea, atât cu tatăl, cu soțul ei, cât și cu fiul, Petru Dumitriu, mai mult în franțuzește și, de aceea, aceasta i-a fost de mic o a doua limbă care l-a ajutat mult în străinătate.

Liceul l-a făcut la Târgu Jiu, iar studiile - pe care nu le-a terminat, el a fost un autodidact - le-a făcut la Munchen pentru că l-a întrerupt războiul.

Chiar în titlul primei sale proze, publicată într-o revistă prestigioasă - Revista Fundațiilor Regale - se află numele acestui oraș, Munchen, în proza Nocturnă în Munchen. În 1943 se întâmpla acest debut și în 1945 se întâmplă un lucru care este premonitoriu pentru viitorul marelui scriitor - își găsește casa distrusă complet de bombardament, ceea ce este - cred - un fel de prevestire a viitorului său dramatic din punct de vedere sufletesc, un viitor al omului care mai tot timpul n-a avut un "acasă".

Talentul său cu totul ieșit din comun și care era sprijinit și pe o mare poftă culturală și pe o mare muncă întru cultură, a acumulat foarte mult în acei ani, a fost remarcat încă din pragul carierei sale deosebite. În 1945, avea numai 21 de ani, un juriu în care se aflau Felix Aderca, Pompiliu Constantinescu, Victor Eftimiu, Henriette Yvonne Stahl, o femeie care i-a fost multă vreme tovarășă de viață, ca să spun așa, și apoi, chiar scurtă vreme, și soție, deși era cu 20 de ani mai în vârstă ca el, și se mai afla și Tudor Vianu în acel juriu pe care l-am pomenit, i-a conferit premiul pentru cea mai bună nuvelă a anului, la 21 de ani. Iar prima carte care i-a apărut, în 1947, o culegere de 8 proze numită Euridice, de proze foarte rafinate, expresioniste mai curând, deloc prolecultiste, a fost remarcată chiar de marele G. Călinescu.

După această dată începe un fel de - trebuie s-o spunem - chiar dacă de mortuis nihil nisi bene, chiar dacă despre morți nu se spune decât de bine, o perioadă tristă în viața scriitorului pe care el însuși a regretat-o. A scris texte urâte din punct de vedere moral, texte cu implicații urât staliniste și chiar două romane: Pasărea furtunii și, mai ales, execrabilul din punct de vedere moral Drum fără pulbere", roman care aducea un omagiu acelui sinistru lagăr de exterminare aproape, care a fost șantierul canalului.

Într-o convorbire pe care am purtat-o în 1995 cu el, cu lacrimi în ochi, efectiv cu lacrimi în ochi, îmi spunea, vă citez textual: "Îmi vine să-mi tai mâna cu care am scris Drum fără pulbere." A suferit mult din această cauză încât nu suntem noi puși aici..., sigur că Dumnezeu va judeca toate după păcatele fiecăruia.

Dar, ceea ce este un fapt este că acele texte au constituit o povară, multă vreme, până la sfârșit cred, în sufletul scriitorului, chiar dacă trebuie spus - acum vorbesc cu ochii literatului și am și scris-o în presă - acele texte, așa mizerabile cum sunt ca ideologie, ca direcție morală, vădesc, cum să spun eu, laba leului, vădesc calitatea extraordinară a unui scriitor ieșit din comun ca forță epică și ca talent de expresivitate. Chiar acele romane ticăloase, în ele se simte vuietul mării de mare romancier.

În 1953 apare ca un nucleu, ca un ou, ca un ovo al viitoarei capodopere, Bijuterii de familie, și în 1957 apare acea capodoperă a prozei românești, unul din cele mai mari romane românești dintotdeauna. Dacă ar fi să citez trei romane românești, el ar fi acolo, s-ar afla acolo, Cronică de familie, o carte de 2.000 de pagini, circa 2.000 de pagini, cu o formulă narativă absolut neobișnuită, o frescă a societății românești din timpuri străvechi și până în prezentul lui, prezent despre care se putea scrie foarte greu atunci, în anii '50, într-o formulă - repet - cu totul originală, printr-o înlănțuire de povestiri care creează în felul acesta un roman, carte care, dacă ar fi apărut într-o limbă de circulație universală - franceză, germană, engleză - sunt sigur că ar fi avut un destin mai puternic internațional pe care, oricum, chiar și așa, în acei ani de război rece l-a avut, fiind tradusă chiar în 1959, la Editura Seuil, nu la o editură marginală, din Paris. Se poate compara, fără nici un fel de ezitare, talentul narativ, forța epică din această capodoperă cu opera lui Balzac. Este o carte de dimensiuni europene care dovedește forța creatoare a nației noastre.

În 1960 s-a produs marea ruptură din viața lui, a plecat în străinătate. Mai plecase, el a fost un răsfățat al regimului, juca tenis cu Gheorghiu Dej. În 1960 pleacă din nou în străinătate și hotărăște să rămână acolo pentru că nu se mai putea împăca cu rigorile oribile ale totalitarismului, ale cenzurii comuniste, chiar dacă spirite răuvoitoare spun că ar fi fost la mijloc și alte motive.

Rămâne în Germania, scrie aproape în fiecare an și publică aproape în fiecare an câte o nouă carte care îi apar, aceste cărți îi apar în edituri de prestigiu, de vârf, ba chiar pătrunde și în Livre de pochet. Cu toate acestea, trebuie spus, niciodată nu s-a adaptat de-a binelea în Occident. L-a privit întotdeauna cu mult spirit critic, nemulțumit de multele tare ale capitalismului și despărțirea de țară, fără vorbă mare, i-a lăsat pentru totdeauna o mare cantitate de amărăciune în suflet. Am să citez, din nou, niște cuvinte pe care mi le-a spus, fiindcă i-am mărturisit nedumerirea mea: el locuia la Frankfurt unde avea domiciliu, dar și la Metz, în Franța, unde locuia cu o doamnă, de această dată cu 20 de ani mai tânără decât el și foarte, foarte spirituală și l-am întrebat: "Unde este acasă pentru dumneavoastră, la Frankfurt sau la Metz?" Și el mi-a spus: "Nici una, nici alta.

Acasă pentru mine este la Baziaș sau la București".

Asta o spunea în 1995. Abia în 1996 a avut tăria să revină în țară. Era obsedat la propriu de groaza de Securitate, era obsedat că n-ar mai putea să se întoarcă.

Sfârșitul l-a găsit lucrând la o traducere imensă, o carte foarte mare, intitulată - iarăși văd aici un fel de semn, dacă vreți, fără exagerare - Structurile răului, pentru că era convins că trăim într-o lume a răului.

Pentru literele românești este una din cele mai mari pierderi. Un mare nume a intrat acum în eternitate.

Rămân însă pentru milioane de oameni, care au ochi să citească, lumile pe care el le-a plăsmuit.

Cred că nu este deloc nepotrivit ca, în acest moment trist, Senatul României să păstreze un moment de reculegere la care îmi permit să vă invit.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, domnilor senatori! (Se păstrează un moment de reculegere.)

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

 
  Ion Cârciumaru

Invit la tribună reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul senator Eugen Florescu.

   

Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală):

Nu, nu, mai întâi domnul Cârciumaru.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnul Cârciumaru?

Da, vă rog!

 
   

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

E vina noastră...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Al doilea era trecut pe listă.

Domnul senator Ion Cârciumaru.

Vă rog, domnule senator, poftiți!

Dumneavoastră știți că întotdeauna găsim soluții.

Aveți cuvântul, domnule senator!

 
   

Domnul Ion Cârciumaru:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

În fiecare an, la 7 aprilie, se sărbătorește Ziua Mondială a Sănătății.

Începând cu anul 1999, prin hotărâre de Guvern, ziua de 7 aprilie a fost declarată Ziua Sănătății în România.

Anul acesta, 2002, s-a hotărât ca această zi să fie aniversată sub deviza: "Forma fizică și sănătatea" pentru a ilustra felul în care indivizii și comunitățile pot să acționeze asupra propriei lor sănătăți și stări de bine.

Organizația Mondială a Sănătății propune o dezbatere mondială despre schimbările epidemiologice, modificarea ponderii la nivelul întregului glob, a morbidității și factorii implicați în acest proces.

În majoritatea regiunilor lumii, bolile netransmisibile reprezintă, la ora actuală, o problemă majoră. Aceasta se datorează în parte evoluției rapide a modului de viață care se traduce printr-un sedentarism mai accentuat, o modificare a obișnuințelor alimentare și un consum ridicat de tutun.

Tendința de mai sus se regăsește în toate societățile bogate sau sărace, dezvoltate sau în curs de dezvoltare.

Sărăcia, violența, schimbările sociale și economice rapide, lipsa de instruire, insuficiența - mai ales la noi - sau absența totală a serviciilor de sănătate, adoptarea unor direcții politice neclare contribuie atât la creșterea cazurilor de cancer, diabet și boli cardiovasculare, cât și a celor de SIDA sau paludism.

Organizația Mondială a Sănătății estimează că a sosit momentul pentru declanșarea unor dezbateri mondiale privind prevenția și tratamentul. Faptul de a privilegia aspectele preventive nu poate decât să aducă beneficii sănătății publice.

Sedentarismul este o cauză majoră a bolilor cardiovasculare, diabetului și obezității ce produc anual peste 2 milioane de decese.

O treime din cazurile de cancer ar putea fi evitate printr-o alimentație sănătoasă, prin menținerea greutății normale și exerciții fizice pe tot parcursul vieții.

Asocierea unei alimentații defectuoase cu sedentarismul și tabagismul este considerată drept cauză a 80% din cardiopatiile coronariene premature și a 60% din diabetul tip II.

Pentru a atrage atenția responsabililor cu sănătatea publică și a societății civile, dr. Groharlem Bruntzland, directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății, a anunțat că Ziua Mondială a Sănătății în anul 2002 ar trebui să insiste asupra importanței condiției fizice și a unui model de viață sănătos. Efectele benefice ale exercițiului fizic se vor afla în centrul activităților organizate cu acest prilej pretutindeni în lume.

Este imperios necesar ca și la noi în țară, Ministerul Sănătății și Familiei, Ministerul Tineretului și Sportului și toți factorii responsabili din toate instituțiile noastre să organizeze în școli, locuri de muncă, stadioane, cartiere, manifestări fără tutun privind promovarea sănătății.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Ion Vela

Invit la cuvânt reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Democrat, domnul senator Ion Vela.

Aveți cuvântul!

   

Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală):

Trebuia să opriți cronometrul de mult.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Ați epuizat doar 4 minute, domnul senator.

Din sală (Grupul parlamentar P.R.M.):

Trei!

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Puteți să spuneți că domnul senator Cârciumaru vorbește atât de puțin? Se poate?!

 
   

Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală):

Spune multe.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, aveți cuvântul!

 
   

Domnul Ion Vela:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Doresc să prezint unele aspecte din sănătate sub titlul: "Sistemul de sănătate ignorat de Guvern".

Astăzi, sistemul de sănătate este angrenat într-un proces de haos și de degradare caracterizat prin: lipsa serviciilor medicale către un număr tot mai mare de cetățeni, subfinanțarea sistemului sanitar, lipsa de medici în spital având în vedere numărul bolnavilor ce au nevoie de spitalizare, lipsa de medicamente, existența unui număr mare de spitale ce nu sunt dotate cu aparatură medicală și nu corespund parametrilor pentru a obține autorizația de funcționare, creșterea numărului de bolnavi TBC, a bolnavilor de boli cardiovasculare, de cancer, SIDA și alte boli infecțioase ce pot transforma România într-un focar de infecție al Europei, dacă Guvernul nu consideră sistemul de sănătate ca o prioritate.

Această stare de fapt este rezultatul unei lungi perioade de timp în care nevoile de sănătate au fost neglijate și tratate superficial și astfel România se situează pe penultimul loc în Europa privind indicatorii de sănătate, ca mortalitate infantilă și, mai ales, speranța medie de viață.

În programul de guvernare al P.S.D. se prevede că, citez: "Îngrijirea sănătății trebuie să fie un bun social colectiv, accesibil tuturor cetățenilor, indiferent de capacitatea lor de a plăti, pe fondul asigurării unui acces liber și echilibrat la serviciile de sănătate", închei citatul.

Dar, la un an de guvernare, se constată că problemele sistemului sanitar sunt tratate de Guvern după zicala: "Apa trece, pietrele rămân".

Într-adevăr, a trecut moțiunea "Sănătatea", au fost neauzite intervențiile în plenul Senatului, a domnului senator Ioan Pop de Popa, a doamnei senator Maria Ciocan, strigătele bolnavilor TBC din Baia Mare, greviști, "Vrem să trăim, nu să murim", însă au rămas promisiunile P.S.D. și problemele sistemului sanitar, și anume:

1. Promisiunile Guvernului neonorate în cursul anului 2001 cum ar fi: întocmirea bugetului pe grupe omogene de diagnostic și finanțarea spitalelor pe baza acestor grupe, începerea execuției puțurilor de mare adâncime la unitățile sanitare ce se află în zone de risc sporit de secetă, reabilitarea captărilor existente și aprovizionarea cu apă a tuturor unităților sanitare existente, dezvoltarea sistemului medical privat și a învățământului privat.

2. Neasigurarea finanțării corespunzătoare a zilei hoteliere și de hrană a bolnavilor care a dus la situațiile: bolnavii să vină la spital cu absolut tot, inclusiv cearceafuri și mâncare (vezi spitalele din Argeș); tinerele mame în maternitate, să fie hrănite uneori cu orez fiert zile întregi, (cazul maternității "Buna Vestire" din Galați); lipsa de alimentație a bolnavilor TBC din sanatorii, spre exemplu, la sanatoriul TBC "Bârnova", din județul Iași, bolnavii au fost hrăniți zile întregi numai cu varză și urzici; aprovizionarea cu alimente este, citez: "o adevărată aventură" susține conducerea sanatoriului.

3. Numărul mare de spitale slab dotate și care nu îndeplinesc condițiile normale pentru a obține autorizația de funcționare. Astfel, în provincie, aparatele cu raze R.ntgen sunt de peste 30 de ani și apare riscul de iradiere atât a bolnavilor, cât și a cadrelor medicale. Starea saloanelor este deplorabilă: au pereții cu igrasie, mucegăiți, conducte sparte și apa curge pe pereți, aer umed și rece, lumina oarbă a becurilor de economie, grupuri sanitare ce depășesc orice imaginație. În astfel de spitale se nasc copii, sunt tratați bolnavii de plămâni care așteaptă să se vindece sau sunt externați, chiar dacă nu sunt vindecați complet datorită unor cauze de urgență, fiind un pericol pentru comunitate.

Domnul Petre Calistu, președintele Asociației Naționale a Spitalelor spune că în spitale există, citez: "o situație inimaginabilă", iar purtătorul de cuvânt al C.A.S. Timiș menționează că pentru a rezolva problema, citez: "pisica ar trebui ruptă de sus, de la minister".

4. Numărul tot mai redus de medici ce l-a determinat pe președintele Colegiului Medicilor din România să avertizeze că spitalele din România vor rămâne fără doctori datorită Ordinului nr. 135/2002 prin care se impune numărul mare de paturi la un medic. De asemenea, salariile mici acordate tinerilor medici îi determină să migreze în țările vestice.

În același timp, în mediul rural se desființează spitale existente și nu există nici policlinici, iar un specialist nu poate deveni medic de familie.

Colegiul Medicilor se opune centralismului folosit de Ministerul Sănătății și Familiei și solicită ca numărul medicilor dintr-un spital să fie stabilit de directorul unității.

Este necesară susținerea medicilor în zonele slab dezvoltate, deoarece în prezent există o repartiție neuniformă a medicilor, dar și o responsabilitate din partea conducerii spitalelor pentru a evita situațiile în care numărul cadrelor medicale este egal cu numărul paturilor din spital. Exemplu, județul Neamț, după cum afirmă prefectul acestui județ.

5. Salariile mici ale cadrelor medicale care l-au determinat pe profesorul Mircea Cinteză, președintele Colegiului Medicilor, să constate, citez: "prăbușirea salariului personalului medical". Conform promisiunilor premierului Năstase, la sfârșitul lunii octombrie 2001, salariul mediu al unui profesor universitar sau a unui medic primar trebuia să fie de 9,5 milioane lei, dar, în realitate, a fost de 6 milioane lei, iar în anul 2002, deși se prevede o creștere de 20% care, de fapt, va acoperi doar 50% din rata inflației. Un medic de familie cu peste 1000 de asigurați pe listă primește 1,3 milioane lei, din care trebuie să facă și investiții în cabinet. În același timp, în Germania, un medic de familie are între 400 și 1000 de asigurați prin care i se asigură un venit ce îi permite o viață decentă.

O soluție pentru îmbunătățirea actului medical primar sunt cabinetele medicale private, dar acestea sunt tratate ca simple boutique-uri și fiind considerate, citez: "Cenușăreasa sistemului sanitar", declară președintele Federației Naționale a Patronatului Medico-Farmaceutic Român. Acest mod de a trata problema sistemului sanitar de către Guvern a dus la situația în care peste 10% din populație este bolnavă de TBC. Exemplu, în județul Vrancea, în anul 2001, față de 2000, numărul bolnavilor TBC a crescut cu 11%, iar în județul Caraș-Severin s-a dublat.

Există peste 3 milioane de bolnavi de cancer, dintre care doar 600 sunt tratați corespunzător; un număr de peste 1 milion de bolnavi cardiovasculari, crește numărul bolnavilor de SIDA. Această situație din sistemul sanitar se datorează și slabei activități a medicinei preventive, precum și a faptului că 25% din populația țării este slab hrănită, având doar 2 dolari pe zi, așa cum arată Președintele țării, Ion Iliescu.

De asemenea, un rol important în deteriorarea sistemului de sănătate îl are și managementul necorespunzător al Ministerului Sănătății și Familiei, precum și deturnarea banilor colectați de C.N.A.S. spre acoperirea "găurilor negre" apărute în gestionarea incompetentă a economiei românești, precum și în acoperirea marilor fraude și speculații financiare. Nemulțumiți de situația existentă în spitale, de salariile mici acordate cadrelor medicale, aceștia au organizat mai multe greve de avertisment, exemplu: Iași, Timiș, Neamț etc. și amenință cu greve generale prin Federația SANITAS dacă nu se găsesc resurse financiare pentru sistemul sanitar.

Este necesar să menționăm lipsa de interes a Ministerului Sănătății și Familiei pentru reforma legislației în sistemul sanitar. Numai așa se explică faptul că proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 259/2000 privind organizarea și finanțarea rezidențiatului, stagiaturii și activității de cercetare medicală în domeniul sanitar, după luni de zile de dezbatere în comisia de specialitate cu toți factorii implicați și reprezentantul Ministerului Sănătății și Familiei, proiectul înregistrat la Senat în luna noiembrie 2000... (Este atenționat prin semnal sonor că s-a terminat timpul acordat.)

Încă puțin... pus în plenul Senatului în aprilie 2001, prin mașina de vot, este amânat la solicitarea Ministerului Sănătății și Familiei, în condițiile în care toate avizele și rapoartele Comisiei pentru sănătate, ecologie, tineret și sport erau pozitive. Astfel, această lege nu a apărut nici până astăzi, fapt ce încalcă demnitatea senatorilor, indiferent de culoarea politică.

Propunerile privind modificarea Legii asigurărilor sociale de sănătate nr. 145/1997, proiect de Lege privind protecția împotriva efectelor fumatului, proiecte de legi care au fost aprobate în Camera Deputaților au fost amânate până în prezent nejustificat, ceea ce dovedește lipsa de colaborare între Ministerul Sănătății și Familiei și Comisia pentru sănătate, ecologie, tineret și sport a Parlamentului.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să concluzionați!

 
   

Domnul Ion Vela:

Da.

Pentru a îmbunătăți situația din sistemul sanitar,

Partidul Democrat propune: realizarea unei autonomii reale a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, eliminarea atitudinii de tip feudal a C.N.A.S. în relațiile cu prestatorii de servicii medicale, controlul Parlamentului asupra respectării legislației în sistemul asigurărilor de sănătate, reformarea legislației sanitare și de asigurări de sănătate în acord cu legislația europeană în domeniu, modificarea legilor spitalelor în sensul scoaterii de sub comanda politică a conducerii acestora și aplicarea prevederilor Legii patrimoniului public și în cazul spitalelor al căror patrimoniu trebuie să treacă la primării.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnul senator.

 
   

Stimați colegi,

Vă rog să-mi permiteți să vă anunț că ședința de astăzi, totuși, are un caracter deosebit, chiar dacă nu pentru noi, cel puțin pentru cei 26 de asistenți prezenți la dezbaterile din Senat, urmare aprobării date de către domnul președinte Nicolae Văcăroiu, și este vorba de cursanți în cadrul cursului organizat de Liga Pro Europa, Colegiul Democrației, 26 de tineri mureșeni care se pregătesc pentru cariere politice, diplomatice și civice.

Salutăm prezența lor la ședința Senatului făcând precizarea că, în acest moment, în Senat, au loc declarații politice, după care va urma procesul legislativ.

 
  Radu Alexandru Feldman

Invit la tribuna Senatului reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, domnul Radu Alexandru Feldman.

Aveți cuvântul, domnule senator!

   

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Dragi invitați,

Domnul Mark Grossman, subsecretar de stat pentru afaceri politice în cadrul Departamentului de Stat al Statelor Unite, a primit Planul guvernamental de măsuri pentru aderarea la NATO și apreciază că, citez: "Planul reprezintă ceea ce NATO aștepta de la România - (subliniez, de la România), - pentru obținerea unui rezultat pozitiv la Praga.

Departamentul de Stat nu este singura instituție americană care cunoaște astăzi Planul de măsuri al Guvernului de la București. El a ajuns, cu siguranță, și la Casa Albă, și la Pentagon, și la Agenția Națională de Securitate, și la Comitetul American pentru NATO, și domnul Mircea Geoană, ministrul nostru de externe, ne asigură că planul ar fi fost primit de Administrația Bush, ca o nouă dovadă a responsabilității și seriozității cu care România (subliniez, România) abordează problema aderării la NATO, planul fiind tocmai acel document pragmatic și concret, prin care România ar putea deveni nu numai un candidat credibil, ci și un viitor aliat extrem de credibil.

Într-un cuvânt, citându-l pe harnicul nostru ministru, putem conchide că planul a fost deja agreat de partea americană și de oficialii NATO.

Ceea ce aceștia însă nu știu, și domnul Geoană nu le-a spus, e că hârtiile pe care le-au primit nu exprimă punctul de vedere al României - subliniez, "al României", - adică al Parlamentului țării, ele nefiind altceva decât un document cu caracter de secret de partid, pe care premierul Adrian Năstase l-a expediat la Washington, fără știrea nimănui, într-un plic pe care era ștanțat cu litere de o șchioapă: "România".

Este un fapt de o gravitate fără precedent, care ilustrează, încă o dată, absența oricărei consultări și comunicări reale între putere și opoziție, lipsa și cele mai elementare considerații cu care partidul de guvernământ tratează constant Opoziția.

Această nefericită demonstrație P.S.D.-ul o face tocmai în fața celor pe care România vrea să îi convingă de vocația ei pentru valorile sacre ale democrației autentice.

Stimați colegi,

Nimic nu poate fi mai grotesc și mai costisitor pentru o țară decât pervertirea unor înalte idealuri în monedă măruntă, pentru tot felul de aranjamente și practici politicianiste.

De aproape un an de zile, Partidul Național Liberal, unul dintre partidele care, cât timp a fost la guvernare, și-a exprimat și probat constant opțiunea fermă pentru NATO, asistă cu uimire la convertirea, peste noapte, a partidului domnului Năstase într-un campion al integrării europene și nord-atlantice. Ne este dat să auzim, și ni se mai cere să și credem, că nimic nu s-a făcut și nu s-a mișcat în țara asta, până când P.S.D. nu a revenit la putere.

Dar România nu s-a plasat alături de NATO în momente în care războiul ardea chiar la graniță? Spațiul aerian nu ne-a mai fost brăzdat de supersonicele Alianței? Porturile și aeroporturilor nu ne-au mai fost puse la dispoziție? Soldații români n-au mai luptat, departe de casă, în misiuni NATO?

Tot ceea ce s-a făcut s-a făcut cu un singur gând: slujirea intereselor naționale ale României și fiecare pas, fiecare demers s-a făcut dialogând în permanență, din greu, cu cei care erau atunci pe băncile opoziției. Asta trebuie să se întâmple și acum!

Concentrarea eforturilor pentru finalizarea cursei în vederea aderării la NATO nu trebuie să aibă nimic comun cu frivolitatea unei campanii electorale. Candidatul se numește România și oricărei tentative de a câștiga capital politic dintr-o asemenea încercare nu i se poate răspunde decât cu oprobiul public.

Nu mai avem timp pentru gesturi ieftine de operetă!

Elanurile bărbătești în care suntem gata să ne amanetăm jilțul din Palatul Victoria contra unor eșecuri în amor, ține de lumea de carnaval dâmbovițean al lui Nenea Iancu și nu de cea a lui Bush, Blair sau Schroder.

Planul de măsuri pentru aderarea României la NATO trebuie să sintetizeze punctele de vedere constructive și responsabile ale tuturor forțelor politice, indiferent dacă se găsesc pe băncile Puterii sau ale Opoziției.

Proiectul de plan trebuie difuzat imediat partidelor pentru studiu și amendare. Așa cum am cerut într-o intervenție anterioară, făcută de la tribuna Senatului în numele Partidului Național Liberal, primul-ministru trebuie să vină în fața Camerelor reunite ale Parlamentului să supună dezbaterii planul rezultat în urma consultării cu celelalte partide și să angajeze răspunderea Guvernului pentru îndeplinirea acestui plan, așa cum stipulează clar Constituția țării și Regulamentul ședințelor comune ale celor două Camere.

În situația în care primul-ministru nu va înțelege să se supună normelor constituționale și va încerca să reducă dialogul cu Legislativul doar la un spectacol de sunet și lumină, de mimare a exercițiului democratic, spre deliciul mass-media și strălucirea propriei imagini, Partidul Național Liberal declară, în modul cel mai ferm, că nu se va face părtaș la acest afront grav adus Parlamentului României și nu va participa la ședința comună a celor două Camere, ca o condamnare fermă a tentativei P.S.D. de a se substitui întregii clase politice și de a-și prezenta propriile viziuni privind Summit-ul de la Praga, ca expresie a consensului național.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Și eu vă mulțumesc.

Sigur, va avea loc și o ședință a Birourilor reunite ale celor două Camere. Cel puțin, până la acest moment s-a decis ca, în cadrul ședinței comune de miercuri, ce pot să vă spun, să fie și intervenții din partea grupurilor parlamentare, a liderilor grupurilor parlamentare din Senat și Camera Deputaților, să nu fie o simplă prezentare a unei declarații în numele Guvernului.

 
   

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Materialul ne va fi distribuit?

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, va fi distribuit mâine, cred.

 
  Péter Eckstein Kovács

Invit la tribuna Senatului pe reprezentantul Grupului parlamentar al U.D.M.R., pe domnul senator EcksteinKovács Péter.

Vă rog, aveți cuvântul!

   

Domnul Eckstein-Kovács Péter:

Mulțumesc, domnule președnte de ședință.

Doamnelor și domnilor,

Nu îmi stă în caracter să fac polemică cu primarul Clujului, deși sunt senator de Cluj. Totuși, în ultima perioadă, domnul primar al municipiului Cluj a făcut două declarații, la care trebuie să reflectez.

Prima declarație a domnului primar Funar a fost că, la acest recensământ recent încheiat, populația care s-a declarat a fi de etnie maghiară în oraș este de 18,6%.

Declarația, dintr-un punct de vedere, este surprinzătoare, pentru că domnul primar, anterior, a declarat, în repetate rânduri, că în Cluj nu există decât 11% oameni cu oarece origini maghiare. Deci, este o creștere semnificativă, dar, în același timp, este o cifră care este luată de undeva, din ceruri, dacă vreți, întrucât domnul ministru Cozmâncă a declarat oficial că primele rezultate ale recensământului vor fi cunoscute și făcute publice în luna iunie. Așadar, în mod normal, această cifră a fost una aruncată pro causa, pentru a împiedica să fie respectată legea și în municipiul Cluj, respectiv ca indicatoarele bilingve să fie amplasate.

În a doua declarație, domnul primar Gheorghe Funar a solicitat să fie îndepărtat drapelul Ungariei de pe clădirea din Cluj a Consulatului acestei țări. Mă rog, demersul este de un ridicol cras, deoarece folosința drapelelor naționale în domeniul diplomatic este reglementată de tratate pe care România le-a ratificat de multă vreme și care au intrat în uzul comun. În schimb, ceea ce nu este ridicol, ci ceea ce este de-a dreptul periculos este argumentația domnului primar, pentru că domnul primar își argumentează acest demers pe prevederile Ordonanței Guvernului României nr. 31 din 13 martie 2002, susținând că este un simbol horthyst-fascist. Și face aceasta domnul primar, în condițiile în care, în Cluj, o stradă principală a orașului este, în momentul de față, botezată după mareșalul Ion Antonescu. Și ceea ce - zic eu - este mai grav, în Sala de sticlă a primăriei tronează - și nu de azi, de ieri - mai multe statui, proiecte de statui în gips ale mareșalului Antonescu.

Mă gândesc eu: ce face Guvernul României, al cărui ministru, domnul Răzvan Theodorescu, a fost declarat cetățean de onoare al municipiului pe 22 martie 2002 de către primarul Funar, la umbra statuilor mareșalului Antonescu? Când și-a declarat opțiunea acest Guvern, atunci când a adoptat ordonanța sau atunci când nu face nici un efort ca să fie reflectat?

O anecdotă mai veche spunea că la intrarea în cartierul Mănăștur era o tablă, pe vremuri, - desigur, e o anecdotă -, este și în alte localități, pe care scria: "Până aici - democrație, de-aici - cartierul Mănăștur!"

Eu cred că, în momentul de față, cam peste tot Clujul se poate pune această tablă într-o singură limbă, da?

Până aici - democrație, de-aici - municipiul Cluj-Napoca.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
  Adrian Păunescu

Invit la tribună pe reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, domnul Adrian Păunescu.

Vă rog, aveți cuvântul, în numele grupului.

   

Domnul Adrian Păunescu:

Am fost avertizat că am 30 de minute, dar n-o să fie nevoie de toate.

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Sigur că Senatul nostru este interesant și în măsura în care există dialog între noi. Am ascultat, cu mult interes, ceea ce a spus aici colegul Eckstein și m-am gândit ce trebuie să fie cuprins în acel steag, despre care vorbește Domnia sa, citându-l pe primarul Funar, și aș vrea să lămurim lucrurile. Eu nu mă pot grăbi să spun: e un steag al țării respective, sau este un steag al unei anumite clipe a țării respective. Poate că e, într-adevăr, un steag care reprezintă un moment al istoriei Ungariei: momentul Ungaria Mare! Trebuie văzut, și văzut obiectiv, pentru că, evident, dacă e steagul Ungariei, el trebuie să stea pe Consulatul Ungariei, sigur, cu stema Ungariei de azi. Dacă nu, nu!

În legătură cu ceea ce vorbeați dumneavoastră, domnule coleg, despre Antonescu și Horthy, și am mai avut un dialog anterior, m-am interesat pentru dumneavoastră. Am să vă citez un gând al fostului președinte al Ungariei, çrp.d G.ncz, cu privire tocmai la Horthy, în momentul în care a fost reînhumat în țara sa, cu foarte multă pompă, cu foarte multă lume și cu miniștri ai Guvernului çnt.l, ca "simpli cetățeni". Corect! Așa este: ca "simpli cetățeni" veniseră miniștrii la reînhumarea lui Horthy. Atunci, Arpad Goncz a afirmat că nu e treaba politicienilor să hotărască dacă Horthy sau alt politician a fost sau nu criminal de război. Aceasta e treaba istoricilor! În acest sens a pledat Arpad Goncz. Și cred că e un lucru valabil și pentru alte personalități, nu numai pentru Horthy, mai ales că lucrurile, în ce-l privește, sunt mai clare decât în privința altor lideri ai aceleiași perioade.

Aș vrea să vă spun, domnilor colegi, că aderarea României la NATO trebuie să rămână un fapt de conștiință al României, așa cum este ea, nu un act de conștiință al unei Românii prefabricate, rimelate, rujate și pomădate pentru ieșirea în lume, ca, imediat, după ce faptul se petrece, respectiva Românie să se prăbușească în propria ei mizerie. Noi trebuie, în fond, să rezolvăm problemele țării, și nu doar la fațadă, nu doar în vitrină!

În acest sens, resping cu tristețe încercările de a transforma poporul român în popor de oameni buni și popor de oameni răi, români buni și români răi, români care merită să intre în NATO și români care nu merită să intre în NATO, ci trebuie să rămână pe undeva, eventual, în umbra vechii grupări militare S.E.A.T.O. din Asia.

Perioada pe care o trăim este, într-adevăr, foarte complexă, și ea trebuie să ne impună, așa cum îmi permiteam să mai cer de la acest microfon, și anume comportament exponențial, să ne exprimăm la limita de sus a puterilor noastre, dar nu împotriva felului în care suntem noi născuți și educați. Și eu cred că poporul român e născut și educat într-un fel care îl face compatibil, în realitate, cu popoarele prezente în această grupare politică și militară.

Cred, cu toată sinceritatea, că nu există alternativă, astăzi, decât cea pe care forțele politice raționale din România o declară ca atare, și anume NATO.

Sunt motive multe, dar unul este cert: compatibilitatea de fond a idealului nostru național, a idealului nostru politic, a idealului nostru social cu ceea ce este, din punct de vedere politic și din punct de vedere militar, Organizația Tratatului Atlanticului de Nord.

Aici, colegul liberal, Radu Alexandru Feldman, a certat cu asprime Guvernul și (puțin?) cu nedreptate, pentru ceva ce chiar miercuri urmează să se întâmple. Sigur că e important să grăbim un lucru care s-a anunțat deja: miercuri, premierul urmează să facă, tocmai în fața Parlamentului, despre care vorbea scriitorul și senatorul, declarația politică privitoare la strategia pentru NATO. Cât privește Planul, el este unul convenit cu Alianța și el nu poate fi schimbat decât cu prețul căderii în ridicol sau înapoi, în starea de neutralitate mortăcioasă.

Așadar, n-am nici o îndoială că faptele sunt tocmai în curs. Ceea ce cred eu, însă, că trebuie să spunem - și aici vorbesc și în numele Grupului parlamentar social democrat și umanist din Senat, am primit această delegație, această învestitură - este că nimeni nu are dreptul să transforme cursa pentru NATO într-o vânătoare a inamicilor personali sau a adversarilor de interes economic sau politic.

De multă vreme, în câteva ziare este atacat cu violență și cu - aș zice eu - un anumit instinct criminal, omul care a fost ales de noi să conducă Senatul, domnul Nicolae Văcăroiu. Nu am considerat necesar să intervin până acum, pentru că oricât de rele ar fi fost atacurile, ele făceau parte din arsenalul firesc al unei prese active, al unei prese de partid, pentru că, în fond,

Nicolae Văcăroiu nu e atacat din punctul de vedere al interesului național, ci din punctul de vedere al unor interese partinice care stau dincolo de titlul ziarului care îl atacă. Asta este evident. Dar nici asta nu e o crimă. De natură criminală este, însă, ceea ce s-a întâmplat astăzi, când într-un ziar s-a cerut: "Ori Văcăroiu, ori NATO!"

Acum, noi știm cât de mare este Nicolae Văcăroiu, dar chiar așa, că îl contrapui NATO? Să faci din el o miză pentru țările NATO? Comandamentele țărilor se adună în tufișurile continentului și pun la cale scoaterea lui Văcăroiu de la Senat, să nu mai stea între domnul Duță și între domnul Nicolescu, să fie dat afară și să nu se mai aleagă urmă din flăcăul Văcăroiu? Acestea sunt chestiuni absolut ridicole. De obicei, un ziar serios citează - în asemenea acțiuni - sursa, pentru a putea fi verificată. Apoi, nu este întâmplătoare, după părerea mea, creșterea în intensitate a atacurilor la adresa lui Nicolae Văcăroiu, pe măsură ce clipa aderării sau neaderării se apropie.

Nu mă bag în problema pe care senatorul Văcăroiu însuși o va rezolva, așa cum spunea, în justiție, așa cum se vor dovedi toate. Eu nu pot participa. Pot, însă, fi sigur de lucrurile pe care vi le spun acum. E nedrept și este, cumva, în linia celui mai abject stalinism acest argument de autoritate: "Vreți NATO? Dați-l afară pe Văcăroiu!" Și dacă se întâmplă să-i asculte cineva pe cei care cer asta și nu se rezolvă intrarea în NATO, eh, nu s-a putut, ați avut alte probleme, corupția, care este foarte slab definită?! E un banc foarte bun, pe care l-am spus în 1995, la Consiliul Europei, și care seamănă, după părerea mea, cu situația dată. Cică un român aude, la un moment dat din tavan: "Vrei să te îmbogățești?" "Da", spune el. "Dă tot ce ai și mizează pe calul nr. 3 de la hipodrom!" "Trei?" "Da." "Vinde tot, vinde inelul, aurul din gura soacrei, vinde tot și du-te acolo și mizează pe calul nr. 3!" Omul face ce i s-a spus din vocea din tavan. Și câștigă calul nr. 17. Se termină concursul și omul nostru e singur, pe hipodrom, lângă ieșire. Și deodată aude, din cer, aceeași voce miraculoasă: "N-ai avut noroc?" (Aplauze.)

Așa stau lucrurile și în această poveste, prea penibilă ca să nu devină cumva și dramatică. Totuși, nu putem să ne transformăm în șantajiști și șantajați. Totuși, întrun moment de cumpănă, cum e acesta, pentru destinul României, ar trebui să recurgem tot mai puțin la mijloacele imorale de tranșare a rivalităților politice. Acesta este un mijloc profund imoral de a face politică. A dori să elimini pe cineva din câmpul politic, folosind argumentul de autoritate al momentului. Nu îți iei batistă verde? Vei fi eliminat din cursa pentru NATO. Nu îți hrănești copiii cu vrăbii? Vei fi belit! Și așa mai departe. Orice se poate.

Totul este înscris în această parodie, din păcate, prea des folosită la adresa unui lucru serios, care este aderarea României la NATO și crearea unui sistem durabil de securitate și de dezvoltare pentru această țară.

În aceeași linie, eu văd și atacurile imunde la adresa unui ministru, pe care îl putem critica - și am făcut-o deseori - pentru orice, dar nu îl putem transforma, cum a făcut un alt ziar, nu îl putem transforma în cel mai corupt ministru al Guvernului Năstase. E vorba de domnul Octav Cozmâncă. Ridic, cu tristețe și indignare, glasul pentru Octav Cozmâncă, pentru că mi se pare că el este unul dintre exemplele cele mai vii de muncă dăruită într-un moment greu al țării, și de muncă aplicată, și de conștiință profesională excepțională. Am multe dezacorduri cu domnul Cozmâncă, unele le-am exprimat și aici, vă amintiți, poate, de Legea administrației locale, dar una e una și alta e alta, vorba marelui text cu idei ciuce. Nu se poate să îl faci pe Cozmâncă exact ceea ce nu este. El este inversul a ceea ce se spune despre el. E un om corect, un om dăruit, un om responsabil!

În ceea ce mă privește, am ridicat problema aceasta și într-un cadru mai restrâns, o spun acum pentru că ea este parte din stabilitatea țării. Nu se poate construi nimic, dacă nu există stabilitate pentru oameni, pentru locurile lor de muncă și pentru locurile lor - să le zic așa - de pâine.

Situația dramatică a Societății de Avioane S.A. din Craiova face ca, după disponibilizarea a peste 500 de salariați, să mai rămână 1.296 de oameni acolo. Fabrica, însă, se confruntă cu aceleași probleme: lipsa de încărcare a capacităților de producție și a personalului existent. Sunt necesare de urgență niște măsuri cu caracter excepțional:

1) Lansarea imediată a comenzii de 8 avioane de către Ministerul Apărării Naționale, conform Contractului-cadru nr. 223 L/2000 și a Memorandumului privind finanțarea acestui program.

2) Lansarea de către același Minister al Apărării Naționale a comenzilor pentru reparația a 6 avioane IAR-99, aflate în incinta societății din anul 2000.

3) Sprijinirea societății în omologarea avionului-țintă și dotarea M.A.N. cu acest aparat. În momentul de față, Armata română nu are în dotare aceste tipuri de avioane.

4) Sprijinirea societății în fabricarea și comercializarea unui avion de 46 de locuri pentru business și agrement.

5) Acordarea de către Ministerul Finanțelor Publice a eșalonării datoriilor către bugetul de stat, pentru o perioadă de 5 ani, cu o perioadă de grație de 6 luni și anulării majorărilor de întârziere. De altfel, acest aspect trebuie rezolvat în mai toată economia națională, pentru că deblocarea financiară reprezintă un pas către intrarea în normalitate și în performanță.

6) În vederea retehnologizării proceselor de tratamente termice și acoperire, este necesar ca Ministerul Industriei și Resurselor să transmită urgent alocația bugetară aprobată, în valoare de 5,6 miliarde lei.

Nefinanțarea modernizării acestor procese pune în pericol continuarea colaborării cu firma "Fokker" din Olanda.

În acest moment - și aici e un lucru foarte interesant, pe care l-am discutat într-un alt cadru cu ministrul finanțelor, dar îl spun tare în plenul Senatului, pentru că mi se pare că, în acest fel, adevărul va fi și mai subliniat -, societatea nu are comenzi suficiente pentru încărcarea a circa 785 de persoane plătite, în conformitate cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 170 din 2001, modificată cu o altă Ordonanță de urgență nr. 15 din 2002, precum și Ordinul ministrului industriei și resurselor nr. 4 din 2002.

Ce înseamnă aceasta? Înseamnă că, în loc să îi punem pe oameni în condiția de a produce și de a-și scoate banii, ca să zic așa, se cheltuiesc bani în mod inutil cu o protecție, care nu e protecție, ci este un fel de milă pe care oamenii nu o acceptă. Ei vor să muncească și să producă performant. Noi avem nevoie de oameni care să muncească performant!

Se impune, după părerea noastră, ca factorii responsabili din Ministerul Industriei și Resurselor, Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Finanțelor Publice, să întoarcă fața și către "Avioane" - Craiova.

În discuțiile pe care le-am avut cu foarte, foarte mulți cetățeni, vineri, la cabinetul meu senatorial din Craiova, a revenit o problemă pe care nici un guvern postdecembrist nu a rezolvat-o și nici un Parlament nu s-a dovedit apt să o pună în așa fel încât guvernele să o rezolve: problema restituirii banilor depuși la C.E.C., înainte de 1989, în vederea cumpărării de mașini de către cetățeni, care au primit acum sumele (pe care li se spune că le-au depus), la nivel de 123.000 lei!!! Atât a primit un cetățean care a depus 80 și ceva de mii, până în 1989. 123.000 de lei! Ceea ce pare nu numai absurd, dar și cinic.

Acești oameni și-au cerut drepturile conform mecanismelor existente în România de azi. Și statul român nu poate să nu fie solidar cu el însuși, cel de dinainte de 1990. Aici nu a fost alt stat înainte de 1990, ci tot România! Acești oameni nu au absolut nici o vină pentru că și-au depus banii la C.E.C. și a venit 1989. Eu cred că trebuie să se trezească în noi și instinctul de apărare a dreptății acestor oameni. Unii dintre acești necăjiți au cerut, în condițiile care li s-au oferit, să se meargă până la capăt cu cinismul: restituirea acestor sume reactualizate, 123.000 de lei, să se facă în bancnote vechi de 100 de lei. Dacă tot e bătaie de joc, să fie până la capăt, să fie hârtiile vechi, acelea albastre, despre care un poet din epocă spunea: "Sută de lei, bancnota mea ursuză, ca într-o coincidență de destine, Bălcescu, care-i desenat pe tine, muri ca un martir al sărăciei!"

Așa înțeleg să-mi închei declarația politică, o declarație constituită, după cum vedeți, din mai multe fragmente de realitate, care toate converg în aceeași direcție: normalizare, pentru saltul înainte! (Aplauze.)

Nici nu știu dacă am să mai am puterea unui minut.

Am să vă spun doar atât: am fost invocat aici, mă rog, s-a despărțit de mine domnul senator liberal Radu Alexandru Feldman; am să-i răspund, la o problemă pe care a pus-o, cu un aforism pe care l-am scris în timpul vieții mele: "Nu consumați prea multă energie, pentru a forța aceste uși, sunt rabatabile!" (Aplauze; sala se amuză.)

 
  Radu Alexandru Feldman

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnul senator Radu Alexandru Feldman solicită drept la replică un minut. Grupul parlamentar liberal mai are 4 minute. Pentru că și-a exprimat punctul de vedere, bănuiesc că dorește să facă doar o precizare.

   

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Vin la microfon... Vreau să fac doar o precizare, pentru că distinsul coleg m-a atenționat cu cele mai calde sentimente, că risc să fiu ușor nedrept în reproșurile pe care le fac Executivului.

Mărturisesc că mi-ar fi extrem de neplăcut dacă, într-o abordare obiectivă, m-aș descoperi chiar ușor nedrept față de Executiv.

Vreau să îi spun domnului senator Păunescu și tuturor colegilor: sunt două chestiuni, pe care le-am semnalat în declarația politică și care nu sunt modificate, nici de precizarea pe care domnul vicepreședinte al Senatului a avut amabilitatea să o facă, și nici domnul senator, că s-ar putea chiar miercuri să fim în situația de a afla conținutul acestui document.

Prima observație era că acest document trebuia supus dezbaterii partidelor politice, să reprezinte, într-adevăr, un real consens și să nu fie un document ascuns, cum a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului. Domnul Claudiu Lucaci a spus că este un document care nu trebuie să cadă pe mâna opoziției și noi ne imaginăm că opoziția este privită ca un parterner real de dialog, un parterner care poate să îmbogățească, să aducă sugestii constructive și de acceptat într-un asemenea moment de maximă importanță.

Asta era una, legat de felul în care a fost conceput și felul în care a fost expediat acest document, în numele României, el neexprimând, de fapt, decât punctul de vedere al partidului de guvernământ.

A doua chestiune se referă la felul în care, din presă, am aflat că se preconizează desfășurarea ședinței comune de miercuri. Nu este suficient ca premierul să vină în fața Parlamentului să citească documentul, este important ca partidele politice să cunoască documentul, să poată avea loc o dezbatere și în urma acestor dezbateri, reținându-se sugestiile constructive și demne de atenție, acest document să exprime într-adevăr un punct de vedere al clasei politice românești.

Acesta a fost sensul declarației politice și nici o clipă nu aveam nici o intenție de a fi nedrept, nici mult, nici puțin, față de Executiv.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumim pentru precizări, domnule senator.

 
  Eugeniu Constantin Florescu

Invit la tribună reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul senator Eugen Florescu.

Aveți cuvântul, domnule senator!

   

Domnul Eugeniu Constantin Florescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Se discută mult și aprins despre Ordonanța de urgență a Guvernului privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob și a promovării cultului unor persoane vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii.

Apreciez că adoptarea unor măsuri de acest fel este justificată, dacă aplicarea lor nu împinge în exces "interzicerile", "demolările", "condamnările".

Măsura prin care cred că trebuie să judecăm lucrurile o constituie însuși exemplul, practica din țările occidentale dezvoltate și, la acest aspect al problemei, doresc să mă refer cu deosebire, fiindcă tocmai aici mi se pare că suntem pe cale de a deveni mai catolici decât Papa.

În Franța, de pildă, funcționează o lege a "delictului de opinie", adoptată la 13 iulie 1990. A fost adoptată la inițierea unui parlamentar comunist și pe Internet este însoțită de un grupaj de opinii intitulat: "Poliția gândirii" referitor la lege.

Diferența între ordonanța noastră și legea lor începe cu titlul. Legea lor se intitulează Loi (...) tendent " reprimer toute acte rasiste, antisemite ou xenophobe, lipsind ideea de interzicere a "promovării cultului unor persoane vinovate..." etc., prezent în legea noastră. În general, legea franceză este mai "mlădioasă", nu proclamă sus și tare ideea de "arestări" sau "demolări de statui". În Occident există o altă viziune, deci, decât aceea a demolării, impusă cu barosul după 1989. Idee care însă și-a găsit - după cum se vede - întruchiparea teoretică și practică în recenta ordonanță.

Ca să dăm un exemplu, a fost, oare, Petru Groza mai vinovat de crime decât Stalin?! Și, totuși, la Paris există stația de metrou "Stalingrad" și bulevardul "Stalingrad". Din Mussée de l'Armée de la Dome des Invalides, Stalin nu numai că nu a fost scos, dar apare ca un important luptător contra fascismului. Și mai semnificativ este ceea ce se întâmplă la Viena, unde Stalin are și azi poate cel mai mare monument al său din câte a avut în Europa. Nimeni nu l-a dat jos întrucât Armata Roșie, scrie pe monument, a contribuit la eliberarea Austriei. Statuia Mareșalului P.tain tronează, de asemenea, într-un cartier central din capitala Franței.

Cum stau, deci, lucrurile în ceea ce ne privește? Ne aliniem Europei sau îi dăm lecții de intoleranță?

Firește, la Paris s-a născut, cu câțiva ani în urmă, un caz numit Roger Garaudy, cunoscutul filozof - evreu de origine - care a pus cel mai tare în discuție, până acum, cuvântul "Holocaust", acuzându-i pe coetnicii săi israelieni "de minciună în scopul stoarcerii popoarelor de mari sume de bani". Judecat în baza legii menționate, pentru "delictul de opinie", Garaudy nu a fost, totuși, arestat; nici nu i s-a luat dreptul să își publice cărțile, e drept, sub forma de Samizdat; nici să le difuzeze la "abonați"; iar o librărie din Paris - La librairie du Savoir, proprietatea unui român, Pișcoci - i le-a tradus pentru multe alte țări (Statele Unite, Italia, Argentina, Germania, inclusiv România).

L-am întâlnit pe Garaudy la un salon de carte, la Paris, și deși era supărat pe scandalul ce i se făcuse, conducea un stand propriu și dădea autografe.

Ordonanța Guvernului nostru păcătuiește astfel nu atât prin intenții, pe care le putem saluta, ci prin faptul că nu este rezultatul unei consultări cu partidele politice, cu societatea civilă, care ar fi putut aduce corecturi importante, fiind adoptată, se pare, doar la presiuni externe.

Îmi permit să spun că ea dovedește, în fapt, lipsa noastră de demnitate. Emisă fiind, totuși, și urmând să ajungă la Parlament, este normal să ne pregătim pentru a o judeca așa cum trebuie.

Cazul Garaudy merită, cred, atenție tocmai pentru a stabili ce tonalitate dăm noi înșine aplicării ordonanței citate și a nu-i lăsa pe cei tentați spre exces de zel să își facă de cap. Iau un exemplu extrem: noi toți știm că una dintre metodele barbare din timpul Holocaustului, condamnate în întreaga lume și în țara noastră, l-au reprezentat camerele de gazare. Ei bine, Garaudy a cercetat lucrurile și a declarat că asemenea camere se pregătiseră, dar că, în fapt, ele nu au fost utilizate.

Scandalul, se știe, a fost imens, Garaudy fusese el însuși deportat ca evreu, nu îl putea nimeni bănui de pronazism. În presă nu a fost însă menajat, dar atât.

Totuși, deși văzusem multe asemenea lagăre, din Polonia până în Germania, în anul 2001, trecând pe lângă Stuttgart, am intrat la Dachau, unul dintre cele mai teribile lagăre, renumite după 1944, inclusiv pentru "gazări".

La Dachau, camera de gazare, într-adevăr, există, în mijlocul ei, pe un panou, se poate însă citi azi: "Această cameră nu a funcționat nici un minut". Garaudy se lăuda că toate aceste etichete au fost puse, după intervenția sa, la toate lagărele germane din timpul războiului.

Revin, spunând că nu este cazul să negăm atrocitățile care au existat. Normal este să le condamnăm. Dar istoria mai trebuie cercetată, încă, și bătălia pentru adevăr nu trebuie să înceteze niciodată.

În ceea ce îl privește pe Mareșalul Ion Antonescu, sper să fim foarte atenți, negarea lui totală poate aprinde pasiuni deloc dorite de conaționalii noștri, de etnie evreiască. Să curățăm, zic eu, buruienile, dar să nu distrugem și florile - Antonescu având mari merite, de asemenea, pentru poporul român - pentru că operația aceasta poate produce o otravă de care nu avem nevoie.

Iubind toate etniile vă propun, deci, să reflectăm cu seriozitate la prevederile ordonanței și să reacționăm cu demnitate, fiindcă este stupid să ne lăsăm bănuiți de antisemitism tocmai de către unii la care antisemitismul este la el acasă. Scena în care - recent - președintele Camerei Deputaților, Valer Dorneanu, primea observații din partea unui parlamentar german, cum că aici, în România, ar exista manifestări extremiste și antisemite și că asta ar pune în discuție intrarea noastră în NATO, este demnă de o carte a absurdului. Ce tupeu trebuie să ai ca, din Germania, plină de formații de rași în cap și cu zvastici pe brațe și pe piepturi, promotori ai antisemitismului, să acuzi o țară ca a noastră?! O demonstrație asemănătoare, deosebit de revelatoare, o fac și nenumăratele manifestări antiisraeliene care au loc, chiar în aceste zile, în toate capitalele și orașele importante ale Europei occidentale. Unde sunt manifestațiile de la noi?

De la lozincile de stradă la atacarea cu cocteiluri Molotov a sinagogilor țâșnește, deci, întrebarea: domnilor, oare chiar la noi se află pericolul antisemitismului?!

Să judecăm, vă propun, toate faptele cu demnitate și să acționăm, ca legiuitor, în consecință.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Ioan Guga

Din partea Grupului P.S.D. (social-democrat și umanist) a solicitat cuvântul domnul senator Ioan Guga.

Aveți cuvântul!

   

Domnul Ioan Guga:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Onorat auditoriu,

Nu doresc să vă rețin pentru mult timp, doresc, însă, din suflet să fac unele mici corecturi și mici precizări.

E vorba de 7 aprilie, de Ziua Sănătății, o zi festivă pentru sănătate și vreau să pun problema principial: știm cu toții că Senatul nu este o instituție a imposturii și doresc din suflet ca impostorul să nu mai ajungă la acest microfon. Doresc aceasta pentru că datele care au fost prezentate de unul din colegii noștri - și vorbesc de domnul senator Ion Vela - nu sunt date reale. Domnia sa nu prezintă sursa de informație, documentarul nu este un documentar serios. Domnia sa, pentru mine, ca medic, a lăsat impresia unui patinator pe marmeladă, iar datele pe care le-a adunat sunt date luate de la buletinul meteo pentru jucătorii de canasta. Nu ați reușit, domnule senator să mă impresionați! (Rumoare.)

Povestiți, în Caraș, vineri, dădeați mâna cu colegii medici, îi felicitați, mâncați și beți cu ei, iar acum aruncați alte date, încercați, în alte ipostaze, să pronunțați corect R.ntgen, nu Rongen, așa îl cheamă, R.ntgen.

Deci este foarte greu să vorbim de sănătate reală în România, când ani de zile ne-ați plimbat într-un tunel încercând să vedem "luminița". Bugetul alocat sănătății în toți acești ani a dus la marasmul în care ne aflăm azi.

Conferința de la Snagov și inițiativa premierului de a discuta cu corpul medical românesc este unică. Știți că acum se încearcă a se plăti toate arieratele, din 1999 începând?! Este o presiune fantastică asupra bugetului.

Încercați să găsiți cauzele, nu mai spuneți povestea cu bisturiul, lăsați medicii să facă medicină.

Îmi pare rău că de la acest microfon trebuie să discut într-un asemenea mod. Este foarte greu pentru un neprofesionist să facă profesionalism.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, și eu vă mulțumesc.

 
  Gheorghe Bunduc

Invit la tribună pe domnul senator Gheorghe Bunduc.

   

Domnul Gheorghe Bunduc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Întreaga țară a fost marcată de acțiunile revendicative desfășurate de cadrele didactice pe parcursul ultimelor luni, acțiuni care au culminat cu greva de avertisment din 11 martie a.c.

Ca urmare a discuțiilor pe care Guvernul le-a avut cu reprezentanții sindicatelor din învățământ, conflictul s-a suspendat pentru 30 de zile, perioadă în care Ministerul Educației și Cercetării trebuia să identifice măsurile prin care urma să se găsească resursele financiare pentru majorarea salariilor celor din învățământul preuniversitar.

Dar să vedem ce măsuri a luat Ministerul Educației și Cercetării în acest sens: prin Ordinul nr. 3.342 de la jumătatea lunii martie a.c., referitor la metodologia privind încadrarea personalului didactic în anul școlar 2002-2003, se stabilește ca efectivul claselor de elevi să se organizeze spre limita maximă prevăzută de Legea învățământului, fapt ce va duce ca efectivul unei clase de elevi să fie de 28 elevi per clasă.

Suntem convinși că această măsură nu va duce la creșterea eficienței învățământului, dar, în mod cert, va avea ca efect dispariția la nivel național a circa 500 de clase, numai la nivelul clasei a IX-a și, mergând mai departe, un calcul destul de simplu ne demonstrează că la 1 septembrie 2002 vor dispărea din ansamblul învățământului preuniversitar aproximativ 8.000 de norme didactice.

În art. 4, al aceleiași metodologii, se prevede completarea normei didactice pentru personalul didactic titular cu ore de la alte discipline. În această situație cadrul didactic titular fiind considerat calificat pentru orice disciplină, o predă. Aceasta înseamnă că, de la 1 septembrie anul acesta, elevilor li se va putea preda, de exemplu, fizica de către profesorul de desen, matematica de către cel de muzică și așa mai departe.

Art. 7 al metodologiei cu pricina prevede ca limbile moderne la clasele cu predare intensivă să se predea cu clasa întreagă, în timp ce toate celelalte normative în vigoare prevedeau ca acest lucru să se facă pe grupe de elevi.

O altă modalitate prin care Ministerul Educației și Cercetării speră să facă rost de bani, cu orice chip, este modul cel puțin curios în care este tratată ora de dirigenție, dacă la clasele V-VIII aceasta este inclusă în norma didactică și este plătită cu 10% din salariu, la unele categorii de licee, cum ar fi, de exemplu, cele tehnologice, ora de consiliere și orientare face parte din norma didactică și este plătită ca atare.

Pe de altă parte, Guvernul României a hotărât recent micșorarea drastică a veniturilor cadrelor didactice de la sate. Încă din iunie 2001, ca urmare a unei inițiative legislative pe care noi, membrii Comisiei pentru învățământ și știință am avut-o, plenul nostru a aprobat modificarea art. 49 din statut, astfel încât toți dascălii calificați "de la țară" să primească sporul respectiv. Ulterior,

Camera Deputaților a votat și ea această lege, iar la sfârșitul lunii februarie 2002 Președintele Iliescu a promulgat-o. Dar ce importanță are votul Parlamentului sau dreptul la promulgare al legilor de către Președintele statului român?! La numai câteva zile, printr-o hotărâre de Guvern, indemnizația aceasta primită de cei de la țară, de care beneficiau aproximativ 8.700 cadre didactice, a fost redusă la mai puțin de jumătate sau chiar anulată pentru unele localități.

Ce să mai spunem despre această situație, la așa stat democratic, așa separație a puterilor în stat!

Pe de altă parte, Ministerul Educației și Cercetării promite pentru profesori că își pot spori veniturile prin cumulul la plata cu ora, dar aceste ore, care sunt neocupate la această dată și sunt repartizate personalului didactic titular, asociat sau pensionar, nu reprezintă decât o muncă și mai prost plătită decât norma didactică. Cu cât orele suplimentare sunt mai multe, cu atât este mai mică suma acordată pentru fiecare.

Aceleași măsuri se prefigurează și în ceea ce privește mărirea normelor din învățământul superior, de la 4 la 6,8 ore pentru profesorul universitar și de la 18 ore la 20-22 pentru profesorii din preuniversitar.

Se are în vedere, în continuare, trecerea veniturilor proprii sau extrabugetare, atât ale universităților, cât și ale celorlalte unități școlare la bugetul de stat.

Mergând în acest ritm nu este departe vremea când se vor introduce taxe la învățământul superior de stat și, de ce nu, și la cel preuniversitar. Aceste ultime măsuri ale Guvernului și cele care probabil vor urma, aduc o încălcare flagrantă a Constituției, a Legii învățământului și dovedesc foarte clar că România se află în imposibilitatea de a mai susține, de la bugetul de stat, educația și învățământul.

Vă mulțumesc, domnule președinte. (Aplauze.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Liviu Maior

Îl invit la tribună pe reprezentantul Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat și umanist), domnul senator Liviu Maior.

   

Domnul Adrian Păunescu (din sală):

Domnule președinte,

O singură replică aș vrea...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă ofer cuvântul după aceea. Și domnului senator Ion Vela.

 
   

Domnul Liviu Maior:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor senatori,

Astăzi am asistat la o dispută pe tema integrării, a Programului de aderare a României la Alianța Nord-Atlantică și mă simt obligat să fac câteva precizări și o încercare de a rememora câteva momente care s-au petrecut nu de mult. Amintiți-vă că anul trecut a avut loc, la Snagov, o consfătuire, cu toate partidele politice, în legătură cu aderarea României la NATO și reprezentanții acestor partide, șefii partidelor respective, au semnat o declarație pe baza căreia Guvernul, în acord cu structurile Alianței, a pregătit acest Program de aderare.

Programul acesta de aderare, la care distinsul meu coleg s-a referit, a fost publicat în ziarul "Adevărul" înainte de a fi discutat în Guvern, deci el este de notorietate publică, nu este nici un fel de secret în jurul lui.

În al doilea rând, miercuri, în cadrul ședinței comune, va fi prezentată Declarația Parlamentului României, alcătuită de Comisiile de politică externă ale celor două

Camere, din care fac parte și distinșii reprezentanți ai Partidului Liberal. Deci, este un al doilea argument care contrazice afirmația tranșantă a domnului senator Feldman, vizavi de ceea ce urmează să se petreacă.

Eu nu vreau să fac și alte considerații și alte aprecieri în legătură cu acest lucru. Este clar, însă, că perspectiva aceasta, care este din ce în ce mai limpede, a admiterii României în Alianța Nord-Atlantică generează fenomene dintre cele mai ciudate în peisajul politic din România.

Și eu am citit - și dumneavoastră citiți - declarații ale unor politicieni, preluate de mass-media sau considerații ale unor analiști care ne spun, aproape cotidian: de ce nu ar trebui să fie primită România în NATO. Și se enumeră acolo motivele pentru care nu ar trebui să fie primită România în NATO. Unele dintre ele sunt cu mult mai virulente și mai agresive, ca și conținut, decât criticile care s-au formulat și se formulează, în multe probleme, pe bună dreptate, vizavi de această chestiune.

Acesta este un aspect.

Al doilea aspect este tentativa la care s-a referit și colegul meu Păunescu - îi pronunț numele pentru că știu că nu îmi va da nici o replică - în legătură cu baubau-ul acesta nou găsit al românilor, care se numește NATO. Nu sunteți băieți cuminți... mai vedeți voi NATO!

Este o chestiune care nu este normală. Alianța nu este construită pe chestiuni de șantaj, nu este construită pe indicații, cine să dețină o funcție sau cine să plece din funcția respectivă, mai ales în cazul unui demnitar ales prin vot universal. El este respectat de către Alianță, care nu este o inchiziție, așa cum ar încerca să o prezinte unii dintre noi.

Deci, domnilor, haideți să ne păstrăm calmul, să urmăm procedurile parlamentare, așa cum au fost ele gândite, să ne raliem cu toții acestui deziderat și măcar acum să dăm dovadă de o solidaritate de care, după 22 decembrie 1989, eu nu am mai sesizat-o la nivelul eșichierului politic. Este un moment de vârf și trebuie să trecem peste chestiuni de această natură.

În momentul în care toate partidele au semnat Declarația de la Snagov, toate partidele sunt o parte a procesului de integrare a României în NATO și, atunci, să terminăm cu chestiuni de genul acesta, dacă nu suntem noi consultați, nu venim în Parlament. Nu este drept!

Eu sper că până poimâine lucrurile se vor clarifica, din acest punct de vedere, și colegii noștri liberali vor fi alături de noi și vor vota alături de noi, pentru că nu aș vrea - și nu vreau - să fiu biblic, să despart apele și eu ca și alții.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

 
  Nicolae Pătru

Domnul senator Ioan Aurel Rus... a, vă rog să mă iertați, domnul senator Nicolae Pătru.

   

Domnul Nicolae Pătru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este evidentă, pentru toată lumea, ruptura care există între cei care conduc astăzi România și populația, pe care se laudă ei că o reprezintă. (Proteste în sală.)

"Teribilă este mulțimea când are conducători care fac rău", spunea învățatul antic Euripide. Aceasta este o expresie de care guvernanții actuali ai țării și cei care îi susțin, ar trebui să țină seama pentru că au făcut și fac în continuare un rău. (Proteste din partea Grupurilor P.S.D. și U.D.M.R.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, vă rog!

 
   

Domnul Nicolae Pătru:

A devenit o modă la conducătorii politici postdecembriști, de la noi, comportamentul arogant față de cei care i-au ales sau nu i-au ales, dar și față de cei care formează opoziția politică. Așa se face că de ani de zile opoziția vine în Parlament cu diverse probleme, propuneri, semnalează nereguli grave, avertizează asupra greșelilor făcute de guvernanți, dar toate rămân la nivelul declarațiilor politice.

Din păcate, parcă și populația s-a obișnuit cu această situație periculoasă, să fie semnalate ilegalități în Parlament sau în presă și să nu se ia nici o măsură.

Hoții, criminalii, mafioții își continuă activitățile nestingheriți.

Acum, din nou venim noi și atenționăm, a nu știu câta oară, că populația este sub limita răbdării, că se moare de foame, se moare de frig, de boli despre care credeam că au dispărut. Adepta unui regim cu evidente caracteristici totalitare, puterea actuală din România nu pare dispusă deloc să țină seama de situația grea a imensei majorități a românilor.

Noi ne vom face, totuși, datoria în continuare și vom prezenta problemele oamenilor... (Proteste în sală.) care ne-au trimis în această înaltă instituție a țării...

Domnule președinte,

Vă rog să faceți..., să-mi creați condiții să-mi pot...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, domnilor senatori, vă rog să îl ascultăm pe domnul senator Nicolae Pătru cu maximă atenție.

 
   

Domnul Nicolae Pătru:

În ultimii ani, județul Vâlcea s-a impus în atenția opiniei publice și a politicienilor prin momente de criză precum: Costești - 1999 și Ocnele Mari - 2001. Ne facem datoria și avertizăm că, în scurt timp, s-ar putea să se adauge un moment de mare criză și anume: Berbești - 2002.

Localitatea Berbești din Vâlcea, propusă cândva să devină oraș, arată acum ca după un bombardament și, dacă am vorbit mai înainte despre acțiunea minerilor de la Costești și de drama oamenilor de la Ocnele Mari, rămași fără case și gospodării, subliniem că localitatea Berbești concentrează aspecte din ambele momente de criză anterioare. Fiind o localitate cu specific mineresc cunoașteți situația grea și nemulțumirea minerilor față de condițiile de muncă și de viață.

De asemenea, datorită dislocărilor masive de rocă din zonă au avut loc alunecări de teren care au afectat gospodăriile oamenilor... (Rumoare.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu, vă rog să vă opriți, domnule senator!

Stimați colegi,

Dacă doriți să interveniți după declarația făcută de domnul senator Nicolae Pătru, grupul parlamentar mai are 6 minute. Vă rog să îl acultăm în liniște pe domnul senator.

Vă rog, aveți cuvântul!

 
   

Domnul Nicolae Pătru:

Puțin, aveți răbdare.

Dispunând de numeroase blocuri pentru locuințe, spații comerciale, școli și grădinițe, inclusiv un liceu, acest preconizat oraș se stinge treptat prin sărăcirea și plecarea populației. Blocurile nu mai au încălzire, deși se găsesc pe straturi de cărbune, nu au apă, iar unele dintre ele nu mai au nici curent electric. Proasta administrare a societății miniere, care ar trebui să asigure baza economică a localității, pusă la dispoziția unor manageri, numiți conform clientelismului politic, incapabili și interesați, în același timp, să rezolve problemele societății, susținerea unor firme-căpușă, sunt cauzele generale ale acestei situații dramatice.

Minerii de la Berbești se întreabă, pe bună dreptate, de ce o duc așa rău, când rodul muncii lor, cărbunele, este în continuare căutat și se vinde bine, având în vedere că CET Govora funcționează cu acest cărbune, ca și alte centrale termice din zonă. În acest timp,

Societatea minieră Berbești are mari datorii la primărie, bulversând prin ele activitatea acestei instituții.

Este și localitatea Berbești victima politicii iresponsabile a guvernanților postdecembriști și a aroganțelor "ciocoilor vechi și noi", cum le spun chiar oamenii acestor locuri, aflați în pragul unei explozii de nemulțumire, vechilor și actualilor conducători.

Chiar ne este idiferent cum se prăpădesc oamenii, localitățile, capacitățile economice ale acestei țări?! Până unde poate merge o asemenea indiferență?! Avem nevoie de noi tensiuni în societate?!

Pe de altă parte, având în vedere situația insuportabilă a minerilor, prezentată mai sus, a lucrătorilor din industria de apărare, care sunt în stradă chiar în aceste momente, se impune, stimați guvernanți, să comunicați cinstit cum prețurile aderării la NATO includ explozia șomajului, pe care o dirijați. Implicați-vă în folosul oamenilor, stimați guvernanți, pentru că ați declarat că aveți soluții pentru toate problemele. Dacă nu, dați-vă la o parte înainte să vă prindă valul de mânie al mulțimii!

Vă mulțumesc. (Aplauze; proteste.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Se pare că ați avut o intervenție fulminantă și pentru aplauze, dar ați epuizat și timpul rezervat Grupului parlamentar P.R.M., mai erau înscriși doi colegi de la Grupul parlamentar P.R.M., domnul senator Codreanu și doamna senator Angela Bălan. Bănuiesc că se vor înscrie pentru data viitoare, întrucât domnul senator Pătru nu a fost darnic cu dumneavoastră, a fost numai cu cei de la putere.

 
  Adrian Păunescu

P.S.D.-ul mai are 6 minute, nu le-a epuizat. Au solicitat drept la replică, un minut, domnul senator Adrian Păunescu și un minut domnul senator Vela.

Aveți cuvântul!

   

Domnul Adrian Păunescu:

Nici nu știu dacă am să mai am puterea unui minut.

Am să vă spun doar atât: am fost invocat aici, mă rog, s-a despărțit de mine domnul senator liberal, am să îi răspund la problema pe care a pus-o, cu un aforism pe care l-am scris în timpul vieții mele: "Nu cosumați prea multă energie pentru a forța aceste uși, sunt rabatabile!" (Aplauze, sala se amuză.)

 
  Ion Vela

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnul senator Ion Vela.

   

Domnul Ion Vela:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Prin intervenția mea am apărat de fapt medicii, am derapat, sau am făcut un derapaj pe o marmeladă care, de fapt, bolnavii nu au în spital.

Nu doresc să intru în dispută cu colegul meu de Caraș-Severin pentru că ar însemna, probabil, să îi las o impresie proastă dacă aș spune ceea ce știu și eu față de colegii dânsulu; îmi este coleg, totuși, de județ și de aceea mă abțin.

Doar atât spun, două lucruri: ceea ce am vorbit sunt bine documentat și cine dorește îi pun documentația la dispoziție. Al doilea lucru, de știut, nu sunt medic, dar sunt în Comisia pentru sănătate, ecologie, tineret și sport a Senatului, nu sunt medic, dar cunosc destul de bine, din afară, managementul din sănătate și aș vrea să mai spun următorul aspect: pentru a cunoaște problemele de sănătate trebuie să fii pacient, trebuie să fii medic în cabinetul medical și nu pe luciul sau malul apei Dunării și trebuie să fii și în Comisia pentru sănătate, ecologie, tineret și sport.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da. Mulțumim.

 
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. 2 și 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale:  

Stimați colegi,

La următorul punct în ordinea de zi, vă rog să îmi permiteți să vă aduc la cunoștință că în conformitate cu prevederile art. 17 alin. 2 și 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

- Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2002 privind aprobarea plafonului de îndatorare publică externă a României pentru anul 2002;

- Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 6/2002 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/1999 cu privire la gestionarea fondurilor nerambursabile alocate României de către Comunitatea Europeană, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente acestora;

- Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor;

- Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 33/2002 privind reglementarea eliberării certificatelor și adeverințelor de către autoritățile publice centrale și locale;

- Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 167/2001 privind suspendarea aplicării prevederilor art. 35 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată;

- Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 12/2002 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare privind readmisia cetățenilor proprii și a altor persoane, semnat la București, la 10 decembrie 2001;

- Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 64/1999 pentru aprobarea Programului strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Aeroportul Internațional București-Otopeni;

- Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 182/1999 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române și reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române;

- Legea privind înființarea Universității Constantin Brâncoveanu din Pitești;

- Legea privind înființarea Universității Nicolae Titulescu din București;

- Legea privind înființarea Universității de Vest Vasile Goldiș din Arad;

- Legea privind înființarea Universității George Bacovia din Bacău;

- Legea privind înființarea Universității Creștine Dimitrie Cantemir din București;

- Legea privind înființarea Universității Titu Maiorescu din București;

- Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 38/2000 privind implementarea standardelor internaționale pentru siguranța navelor, prevenirea poluării și asigurarea condițiilor de muncă și viață la bordul navelor maritime care utilizează porturile românești sau care navighează în apele naționale;

- Legea pentru modificarea și completarea Legii partidelor politice nr. 27/1996;

- Legea pentru modificarea alin. 1 al art. 103 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001;

- Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 85/2001 privind organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari;

- Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 152/2001 privind unele măsuri pentru redresarea economico-financiară a Societății Comerciale de Producere a Energiei Electrice și Termice TERMOELECTRICA - S.A.;

- Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 156/2001 pentru scutirea de la plata obligațiilor bugetare aferente minelor și carierelor închise aflate în conservare;

- Legea pentru modificarea art. 12 din Legea nr. 33/1996 privind repunerea în unele drepturi economice a locuitorilor Munților Apuseni;

- Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 166/2001 pentru modificarea Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat;

- Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 189/2001 privind unele măsuri de redresare financiară la Societatea Națională Tutunul Românesc - S.A.;

- Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 176/2001 pentru modificarea și completarea Legii nr. 47/1994 privind serviciile din subordinea Președintelui României;

- Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 190/2001 pentru modificarea art. 13 din Ordonanța Guvernului nr. 75/2001 privind organizarea și funcționarea cazierului fiscal;

- Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân.

Aveți posibilitatea, în conformitate cu prevederile legale, să sesizați Curtea Constituțională, dacă apreciați că aceste legi conțin dispoziții neconstituționale.

Aprobarea dezbaterii în procedură de urgență a următoarelor proiecte de lege:  

Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile art. 102 din Regulamentul Senatului, se solicită procedură de urgență pentru dezbaterea următoarelor proiecte de lege:

- Proiectul de Lege privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Române pentru Investiții Străine;

- Proiectul de Lege privind stabilirea dobânzii de referință de către Banca Națională a României,

și pentru două propuneri legislative: propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și propunerea legislativă pentru declararea ca municipiu a orașului Beiuș, județul Bihor.

Dacă sunt intervenții din partea dumneavoastră legate de una sau de toate cele 4 propuneri?

Dacă nu sunt, vă rog să vă pronunțați prin vot în conformitate cu Regulamentul Senatului. Vă rog să votați!

Solicitare aprobată de plen cu 90 de voturi pentru, 16 contra și o abținere, pentru toate cele 4 proiecte de lege și propuneri legislative.

Constituirea comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 29/2002 privind instituirea unor măsuri pentru diminuarea datoriei publice  

Se impune, conform punctului 5 din ordinea de zi, să constituim 3 comisii de mediere. O primă comisie de mediere pentru soluționarea textelor în divergență apărute la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 29/2002. Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat și umanist) - 3 propuneri.

Aveți cuvântul!

Doamna Maria Antoaneta Dobrescu:

Propunem pe domnii senatori Avram Crăciun, Toma Constantin și Hârșu Ion.

   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Grupul parlamentar P.R.M. - 2 propuneri.

 
   

Doamna Angela Mihaela Bălan:

Doamna senator Maria Ciocan și domnul senator Vasile Horga.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Grupul parlamentar P.N.L. - o propunere.

 
   

Domnul Corin Penciuc:

Domnul senator Dan Constantinescu.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. U.D.M.R. - o propunere.

 
   

Domnul Szabó Károly Ferenc:

Domnul senator Puskás Valentin-Zóltan.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Dacă nu sunt intervenții, vă rog să vă pronunțați prin vot.

Comisie de mediere aprobată de plenul Senatului cu 98 de voturi pentru, două împotrivă, 3 abțineri.

 
Constituirea comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 168/2001 privind punerea în valoare a construcțiilor zootehnice dezafectate, destinate creșterii, îngrășării și exploatării animalelor, precum și a fabricilor de nutrețuri combinate dezafectate  

O a doua comisie de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 168/2001.

Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat și umanist) - 4 propuneri.

   

Doamna Maria Antoaneta Dobrescu:

Propunem pe domnul senator Apostolache Victor, doamna senator Sporea Elena, domnul senator Matei Viorel și domnul senator Mocanu Vasile.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

P.R.M. - o propunere.

 
   

Doamna Angela Mihaela Bălan:

Domnul senator Dumitru Codreanu.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

P.D. - o propunere.

 
   

Domnul Constantin Bălălău:

Domnul senator Aurel Pană.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

U.D.M.R. - o propunere.

 
   

Domnul Szabó Károly Ferenc:

Domnul senator Pete Stefan.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să mă iertați, nu știu dacă s-a auzit. Eu n-am auzit.

 
   

Domnul Szabó Károly Ferenc:

Pete Stefan.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Pete Stefan. Mulțumesc.

Dacă nu sunt intervenții, vă rog să vă pronunțați prin vot.

Comisie aprobată de plenul Senatului cu 93 de voturi pentru, unul împotrivă și două abțineri.

 
Constituirea comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 109/2000 privind stațiunile balneare, climatice și balneoclimatice și asistența medicală balneară și de recuperare  

Și o a treia comisie de mediere pentru soluționarea textelor în divergență apărute la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 109/2000. Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat și umanist) - 3 propuneri.

   

Doamna Maria Antoaneta Dobrescu:

Propunem pe domnii senatori Ioan Pop de Popa, Ion Iliescu și doamna senator Fevronia Stoica.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

P.R.M. - 2 propuneri.

 
   

Doamna Angela Mihaela Bălan:

Domnii senatori Ion Cârciumaru și Constantin Găucan.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

P.D. - o propunere.

 
   

Domnul Constantin Bălălău:

Domnul senator Ion Vela.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

P.N.L. - o propunere.

 
   

Domnul Corin Penciuc:

Senator Corin Penciuc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Dacă nu sunt intervenții, vă rog să votați.

Comisie aprobată de plenul Senatului cu 89 de voturi pentru, două contra și 4 abțineri.

 
Dezbaterea și adoptarea raportului comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2002 pentru completarea art. 6 din Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului, cu destinație agricolă, și înființarea Agenției Domeniilor Statului  

La punctul 6 în ordinea de zi avem raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2002 pentru completarea art. 6 din Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agențiilor Domeniilor Statului.

Vă rog să observați că cei pe care noi i-am trimis în comisia de mediere au impus punctul de vedere al Senatului. Deci, să luăm act, prin vot, de raportul înaintat de către colegii din comisia de mediere. Vă rog să votați!

Cu precizarea că această lege are caracter organic.

Deci, raportul comisiei de mediere este aprobat în varianta Senatului cu 94 de voturi pentru, 6 împotrivă și 3 abțineri.

Dezbaterea și adoptarea raportului comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 38/1998 privind acreditarea și infrastructura pentru evaluarea conformității  

La punctul 7 în ordinea de zi avem raportul comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 38/1998 privind acreditarea și infrastructura pentru evaluarea conformității.

Dacă sunt intervenții, vă rog să observați că au fost aprobate de colegi textele în varianta Camerei. Sunt intervenții pe soluțiile propuse? Dacă nu sunt intervenții, eu vă propun să dăm un singur vot pe raport, pentru că agreăm cu toții toate propunerile, deși sunt în varianta Camerei.

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra amendamentelor existente în raport, în primul rând.

Amendamente aprobate de plenul Senatului cu 99 de voturi pentru, 8 împotrivă și 4 abțineri.

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra raportului comisiei de mediere.

Raport aprobat de plenul Senatului cu 102 voturi pentru, 8 împotrivă și 3 abțineri.

Dezbaterea și adoptarea raportului comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul de Lege privind unele măsuri pentru creșterea atractivității la privatizare a societăților comerciale cu capital integral sau parțial de stat ce dețin în administrare terenuri agricole proprietate publică sau privată a statului  

La punctul 8 în ordinea de zi avem un alt raport al comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul de Lege privind unele măsuri pentru creșterea atractivității la privatizare a societăților comerciale cu capital integral sau parțial de stat ce dețin în administrare terenuri agricole proprietate publică sau privată a statului. Textele toate sunt în varianta Senatului.

Legea a avut caracter organic. Deci, supun votului dumneavoastră să luăm act despre raportul comisiei de mediere. Textele sunt toate ale Senatului.

Raport aprobat de plen cu 90 de voturi pentru, 5 împotrivă și 3 abțineri.

Dezbaterea și adoptarea raportului comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul de Lege privind producerea, prelucrarea, controlul și certificarea calității, comercializarea semințelor și materialului săditor, precum și înregistrarea soiurilor de plante  

La punctul 9 avem raportul comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul de Lege privind producerea, prelucrarea, controlul și certificarea calității, comercializarea semințelor și materialului săditor, precum și înregistrarea soiurilor de plante.

Avem textele Senatului, dar avem și un singur text comun propus de comisie. Dacă există vreo intervenție?

Dacă nu, supun acest text votului dumneavoastră.

Text aprobat de plenul Senatului cu 91 de voturi pentru, 8 împotrivă și o abținere.

Supun votului Senatului raportul comisiei de mediere.

Raportul la acest proiect de lege este aprobat de plenul Senatului cu 97 de voturi pentru, 8 împotrivă și 3 abțineri.

Dezbaterea și adoptarea raportului comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor prețioase în România  

La punctul 10 în ordinea de zi avem raportul comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor prețioase în România.

Avem, de asemenea, textele Senatului. Avem și două texte ale Camerei Deputaților, la punctele 5 și 6, în raport.

Dacă sunt intervenții din partea dumneavoastră?

Nefiind, vă rog să vă pronunțați prin vot asupra textelor propuse de comisia de mediere în varianta Camerei.

Texte aprobate de plenul Senatului cu 94 de voturi pentru, 4 împotrivă și 6 abțineri.

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra raportului comisiei de mediere.

Raport aprobat de plen cu 99 de voturi pentru, 3 împotrivă și 8 abțineri.

Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind protecția informațiilor clasificate  

Stimați colegi,

Să intrăm în dezbaterea proiectului de Lege înscris la punctul 11, proiectul de Lege privind protecția informațiilor clasificate.

Invit inițiatorii să-și ocupe locul. Invit colegii noștri din Comisia pentru apărare și Comisia juridică: domnii președinți Sergiu Nicolaescu și Aristide Roibu. Vă rog să vă ocupați locurile!

Invit pe inițiatori să prezinte succint expunerea de motive. Aveți cuvântul! Vă rog să stabiliți care dintre dumneavoastră vorbește.

Domnul Stan, vă rog, aveți cuvântul!

Vă rog, domnule deputat!

Colegul nostru, domnul deputat Stan.

   

Domnul Ion Stan - deputat:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor senatori,

Protecția informațiilor clasificate reprezintă în statul de drept o necesitate impusă de imperativul apărării eficiente a valorilor supreme ale țării, ale celor mai importante interese economice, tehnico-științifice, de securitate, apărare și siguranță națională, consfințite de Legea fundamentală a României. Prin proiectul Legii privind protecția informațiilor clasificate se are în vedere constituirea sistemului național de apărare a secretului de stat și a secretului de serviciu. Legea se adresează, în principal, autorităților publice și altor instituții ale statului, care prin natura activității lor, elaborează, păstrează, ori lucrează cu informații secrete, iar în subsidiar, autorităților și persoanelor anume stabilite pentru a realiza protecția acestor categorii de informații. Răspunderile nemijlocite pentru informațiile clasificate revin deținătorilor acestora care vor primi, în acest sens, asistența de specialitate a autorităților publice competente în condițiile legii. În proiect sunt cuprinse prevederi și în legătură cu protecția informațiilor clasificate, care fac obiectul cooperării ori înțelesurilor cu alte state. În cuprinsul legii sunt prevăzute dispoziții exprese prin care se interzice clasificarea informațiilor în scopul eludării legii, acoperirea erorilor administrative, privării persoanelor de drepturile lor legitime sau în alte scopuri abuzive, realizându-se în acest fel, corelarea cu prevederile Legii privind liberul acces la informațiile de interes public. Constituind, în același timp, o imperioasă necesitate internă și o premisă pentru integrarea țării noastre în structurile euroatlantice, adoptarea Legii privind protecția informațiilor clasificate reprezintă o parte importantă a eforturilor puterii legislative din România pentru perfecționarea cadrului normativ intern în materia protecției informațiilor clasificate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Și eu vă mulțumesc.

Îi rog pe cei doi președinți să desemneze vorbitorul.

Deci, domnul președinte Aristide Roibu, din partea Comisiei juridice.

Aveți cuvântul!

 
   

Domnul Aristide Roibu:

Vă mulțumesc domnule președinte.

Stimați colegi,

Cu adresa nr. L 116/28 februarie 2002, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au fost sesizate spre dezbatere și întocmirea raportului comun la proiectul de Lege privind protecția informațiilor clasificate, propunere legislativă, adoptat de Camera Deputaților.

În ședința din 3 aprilie 2002, comisiile au luat în dezbatere proiectul de lege și au hotărât cu majoritate de voturi, o abținere - doamna senator Norica Nicolai -, să adopte raport de mediere, fără amendamente. Comisia pentru drepturile omului și minorități a avizat favorabil cu amendamente, proiectul de lege. Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a prezentat un număr de 39 de amendamente la proiectul de lege, pe care, din considerente privind urgentarea adoptării legii, nu le mai susține în plenul Senatului, urmând ca propunerile făcute să constituie o bază de discuții pentru viitor.

De asemenea, au fost formulate și supuse amendamente de către domnul senator Ionel Alexandru, care, supuse dezbaterii, au fost respinse de comisii.

Amendamentele formulate de Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, de Comisia pentru drepturile omului și de către domnul senator Ionel Alexandru se regăsesc în anexă.

În conformitate cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și urmează a fi adoptat potrivit art. 74 alin. 2 din Constituția României.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Îl consult pe domnul președinte Sergiu Nicolaescu dacă dorește, în numele Comisiei pentru apărare, să spună câteva cuvinte?

Vă rog!

 
   

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Nimic de adăugat, domnule președinte.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Dacă cealaltă comisie care a dat aviz dorește să susțină punctele de vedere.

Deci, Comisia pentru drepturile omului, domnul senator Frunda, vă rog!

 
   

Domnul Frunda György:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Distins Senat,

În numele Comisiei pentru drepturile omului și minorități naționale, declarăm că ne retragem amendamentele pe care le-am făcut cu ocazia avizării acestui proiect de lege, ținând cont de urgența dezbaterii ei, de faptul că am ajuns la concluzia că această lege trebuie aplicată și, după o perioadă rezonabilă de aplicare, dacă va fi necesară, vom iniția modificarea unor articole.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Și eu vă mulțumesc dumneavoastră.

Declar deschise dezbaterile generale. Vă rog să prezentați punctul de vedere al grupurilor parlamentare.

Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat și umanist) - domnul senator Nicolescu.

Aveți cuvântul!

 
   

Domnul Constantin Nicolescu:

Stimați colegi,

În ultima perioadă, România a fost implicată într-un amplu proces de control și verificare pe linie militară și civilă din partea unor delegații ale S.U.A. și NATO. Pe lângă performanțele militare și îndeplinirea angajamentelor din Planul național de aderare, România va trebui să implementeze un sistem performant pentru protecția și controlul informațiilor clasificate. Astfel, A.N.S. a elaborat norme privind protecția informațiilor clasificate ale organizației Tratatului Atlanticului de Nord în România, aprobate de Guvernul României, care cuprind reglementări specifice cu privire la securitatea documentelor, securitatea personalului, securitatea fizică, INFOSET, securitatea industrială, educația de securitate și activitatea de pregătire și perfecționare a persoanelor care au sau urmează să aibă acces la informațiile clasificate ale NATO. Perspectiva aderării României la NATO impune identificarea, formarea, perfecționarea și certificarea unui număr cât mai mare de specialiști în domeniu, apți să se integreze rapid în structurile operaționale ale Alianței.

Identificarea funcțiilor care necesită accesul la informațiile clasificate ale NATO este un proces care trebuie racordat permanent cu dinamica ascendentă a atribuțiilor ce revin României în procesul integrării. Evaluarea modului de îndeplinire a obiectivelor cuprinse în Capitolul IV - "Probleme de securitate" - din Programul Național de Aderare, ciclul III, realizată cu prilejul recentei vizite efectuate în România de experții NATO, a evidențiat progresul real înregistrat în cadrul sistemului național de protecție a informațiilor clasificate NATO, care asigură, încă de pe acum, baza credibilă și necesară pentru dezvoltarea în continuare a schimbului de informații între România și NATO.

Am prezentat aceste câteva elemente, pentru a susține că actuala lege vine să întregească pachetul de acte normative, care să dea încredere Alianței NordAtlantice că în România se poate lucra cu documente care au un circuit dispus conform unei legi, și nu unor păreri, în particular. Am rugămintea la dumneavoastră să încercăm ca după această lungă dezbatere în Camera Deputaților, cât și etapele care au fost parcurse, să încercăm astăzi să votăm această lege pentru a intra într-o reglementare normală.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

Grupul parlamentar P.R.M., domnul senator Dumitru Badea.

Aveți cuvântul!

 
   

Domnul Dumitru Badea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Sigur că Legea informațiilor clasificate, pe care o dezbatem astăzi, și am pus cuvântul "dezbatem" între ghilimele, este una dintre cele mai proaste legi, probă incontestabilă a poziției obediente... (Rumoare, vociferări.)

Este părerea grupului nostru, ne pare rău!... probă incontestabilă a poziției obediente a Parlamentului față de Guvern. După ce în Camera Deputaților a fost dezbătută, revăzută, rectificată, respinsă, reluată, reanalizată, rămânând în cele din urmă nemodificată în substanța ei, deși s-ar fi impus, opinia publică, la curent de câțiva ani cu acest demers legislativ, și-a pus speranța în noi, în Senat, că vom reuși să dăm acestui domeniu o reglementare corespunzătoare societății pe care vrem s-o construim, etapei în care ne găsim și, nu în ultimul rând, în acord cu legislația din țările NATO și ale Uniunii Europene. Totul a rămas în domeniul dezideratului, încă din momentul în care la Comisia pentru apărare ni s-a impus, fără a ni se da timpul necesar pentru o prealabilă documentare, să definitivăm raportul în 24 de ore.

Conștienți de sarcina pe care o avem, ne-am aplecat cu toată atenția asupra legii, fiind propuse 39 de amendamente, marea majoritate adoptate cu unanimitatea membrilor comisiei prezenți.

Al doilea moment, care dovedește că la mijloc nu sunt decât niște interese care ar fi fost lezate prin acceptarea de către plen a amendamentelor Comisiei pentru apărare, a fost poziția Comisiei juridice, care, deși raportor ca și noi, situându-se în poziția judecătorului suprem, respectiv a cenzorului-șef, a declarat ca inoportune, după opinia unui distins jurist, chiar aberante, amendamentele Comisiei pentru apărare, a conceput un raport separat prin care, probabil, în urma unor indicații venite din afara Senatului, a menținut legea în forma venită de la Camera Deputaților.

Realizând că aprecierea ca aberante a amendamentelor Comisiei pentru apărare nu este de ajuns, a fost introdusă "starea de necesitate", prin afirmația unui oarecare ofițer S.R.I., în timpul dezbaterii în Comisia juridică, de reținut, tot în Comisia juridică, cum că, și citez: "Sunt semnale primite din exterior, potrivit cărora, dacă

România nu finalizează Legea informațiilor clasificate până la 16 aprilie, ar avea mari probleme în privința aderării".

Iată, cum așa-zisa presiune a timpului și amenințarea a devenit o practică deja, acreditându-se ideea că orice propunere de amendare a unei legi importante, din păcate cam 2-3 legi pe sesiune, amendare care nu convine guvernanților, semnifică intenția de tergiversare și, deci, intenția de a întârzia pașii către organismele europene. Pentru a demonstra că legea este imperfectă, incoerentă (să mă scuze inițiatorii!), uneori, ilogică, și nu în ultimul rând, realizată pentru a satisface orgolii și interese, nu voi da decât un singur exemplu: activitatea de coordonare a protecției informațiilor clasificate intră, după noua lege, în sarcina a patru instituții - C.S.A.T., S.R.I. - printr-o unitate specializată, Autoritatea Națională de Securitate (este drept, numai pentru informațiile clasificate NATO) și Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat, instituție subordonată Guvernului. Sunt mai mulți coordonatori și controlori decât controlați. Din păcate, unii, de exemplu - C.S.A.T. -, nu au nici o posibilitate de a îndeplini această atribuție decât dacă își măresc aparatul cu cel puțin 50 de persoane, transformându-se dintr-un organ decizional în instituție lucrativă, eventual sub ordinea Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat, deci a Guvernului.

Având în vedere împrejurările concrete în care discutăm această lege, cerințele formulate de NATO, pe care până la urmă, în lipsă de alte probe, trebuie să le acceptăm așa cum ne-au fost prezentate, nu de Guvern, ci de S.R.I., Grupul parlamentar al Partidului România Mare va vota această lege, cu toate neajunsurile și imperfecțiunile sale.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumim, domnule senator.

Deci, prin punctul dumneavoastră de vedere aduceți critici pe anumite texte, dar susțineți proiectul de lege.

Grupul parlamentar P.N.L., doamna senator Norica Nicolai.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nici noi nu putem susține că ne aflăm în prezența unei legi inteligente. Dincolo de conținutul acestui act normativ, pe care nu este nici locul, nici cazul să-l comentez, trebuie să iau ca un bun câștigat declarația mai multor parlamentari, chiar și din partidul de guvernământ, că este o lege perfectibilă. De principiu, ar trebui să ne fie rușine că nu facem legi bune și așteptăm să le perfecționăm în continuare, dar aceasta este o chestiune care ține de comportamentul nostru. Trebuie să precizez că, în nici un caz, Grupul parlamentar liberal nu va vota împotriva acestei legi. Însă va vota împotriva unui comportament nedemocratic, care prevede o dezbatere de câțiva ani în Camera Deputaților, din dorința de a perfecționa o lege și o dezbatere constrânsă, pe care nu doresc s-o comentez în Senat, că este absolut jenantă din punctul de vedere al democrației parlamentare. Cred că NATO va trebui să introducă, după comportamentul parlamentarilor români, un alt criteriu: acela al calității și nu al cantității, care înseamnă setul de acte normative, necesar a fi avute în sacoșa cuiva pe 16 aprilie 2002.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Grupul parlamentar P.D. dorește să-și expună punctul de vedere? Deci, este indiferent față de acest proiect de lege.

Grupul parlamentar U.D.M.R., vă rog.

Domnul senator Szabó.

Aveți cuvântul, domnule senator!

 
   

Domnul Szabó Károly Ferenc:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Ne aflăm, fără îndoială, în fața unui proiect de lege cât se poate de important, aș spune, chiar fundamental. Istoria acestuia, care a început, de fapt, în legislatura 1992-1996 și a fost marcată de dezbateri furtunoase și în Senat, și în Camera Deputaților, deci, istoria acestui proiect de lege oglindește, oarecum, drumul pe care l-a parcurs țara noastră în perioada din urmă și eu cred că acest drum indică o direcție corectă. Prin urmare, datorită faptului că mă număr printre aceia care am declarat că nu este bine să susținem acum unele amendamente, chiar dacă ele, puteți să vă convingeți, sunt cât se poate de întemeiate, recunoscând, sub imperiul unei presiuni extrem de greu de acceptat, dar până la urmă, de acceptat, nevoia de a legifera această chestiune înlăuntrul unui termen, oarecum presant, Grupul parlamentar U.D.M.R. va sprijini forma care v-a fost sugerată în raport. Sigur că ar fi extrem de util să avem dezbateri mai îndelungate și de substanță pe această temă. Eu m-aș rezuma la a exemplifica nevoia aceasta a punerii pe picioare a unui mecanism important de protejare a informațiilor, mai ales acelea care fac parte din anumite etape ale procesului decizional, chiar la nivelul Guvernului. Dacă acest mecanism ar fi implementat cât de curând, atunci membrii Parlamentului ar fi luat cunoștință prin alte mijloace decât dintr-un cotidian - și numai dintrunul! - în legătură cu un pachet de măsuri care merită tot sprijinul nostru - și sper că îl va obține - decât a făcut-o, nu-i așa?, până acum.

Acestea fiind zise, vă rog, onorați colegi, să sprijiniți forma acestui proiect de lege prezentată de către Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Totodată, acceptați ideea că excesele de calificative - care s-au adresat colegilor din Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranța teritoriului - au depășit cumva caracterul umoristic și ele fac parte dintr-un mediu al jurnalisticii noastre care ar trebui oarecum epurat. (Aplauze.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator!

Stimați colegi,

Ați ascultat punctele de vedere ale reprezentanților grupurilor parlamentare.

Doriți în nume propriu sau al comisiei? Poftiți, vă rog!

Aveți cuvântul, domnule senator!

 
   

Domnul Sergiu Nicolaescu:

În nume personal, domnule președinte.

Vreau să mulțumesc Senatului pentru votul pe care îl va da la această lege și să vă asigur că în toamnă, înainte de căderea zăpezii, vom avea o lege foarte bună. (Discuții, rumoare.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Stimați colegi,

Eu cred că această lege foarte bună o avem azi, deoarece altfel nu cred că ar trece prin Senat, în condițiile în care nu ați agrea-o. (Râsete, discuții.)

Din sală:

Ei, nu ar trece!

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Cred că aceasta este responsabilitatea publică pe care o avem cu toții.

Stimați colegi,

Conform regulamentului, supun votului dumneavoastră sistarea dezbaterilor generale la acest proiect de lege. Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 99 de voturi pentru, 8 împotrivă și 9 abțineri, această solicitare este agreată de plenul Senatului.

Îi consult pe cei doi senatori care mai au amendamente în afara comisiilor dacă renunță la ele.

Doamna senator Norica Nicolai insistați în amendamente? Nu.

Domnul senator Ionel Alexandru? Este absent, deci nu poate insista.

În aceste condiții, supun votului dumneavoastră, în conformitate cu regulamentul, raportul comisiilor sesizate în fond. Vă rog să vă exprimați prin vot.

Raport aprobat de plenul Senatului cu 100 de voturi pentru, 5 împotrivă și 15 abțineri.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Vă rog să vă exprimați prin vot, cu precizarea că legea are caracter ordinar.

Aprobată de plenul Senatului cu 103 voturi pentru, 9 împotrivă și 11 abțineri.

Îi felicit pe reprezentanții tuturor grupurilor parlamentare pentru votarea acestui proiect de lege. (Aplauze.)

 
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarei legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. 2 și 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale:  

Întrucât proiectul de lege a fost votat în varianta trecută prin Camera Deputaților, el va fi depus la secretarul general al Senatului având posibilitatea, în condițiile în care apreciați că el ar conține prevederi neconstituționale, să sesizați Curtea Constituțională, pentru a decurge și termenul de sesizare al Curții.

Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind grațierea și procedura acordării grațierii  

Doamna Angela Mihaela Bălan (din sală):

Listă!

   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da. În numele grupurilor parlamentare, dispun să fie eliberată câte o listă.

Vă consult dacă putem lua în dezbatere proiectul de Lege privind grațierea și procedura acordării grațierii. Da?

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări vă rog să vă ocupați locurile. Din partea Executivului, domnul ministru Acsinte Gaspar. Vă rog să prezentați expunerea de motive.

Aveți cuvântul, domnule ministru!

 
   

Domnul Acsinte Gaspar - ministru pentru relația cu Parlamentul:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de lege pe care îl propun...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, mai aproape de microfon, că nu se aude.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

...Proiectul de lege pe care îl prezint, și al cărui inițiator sunt, are ca obiect stabilirea grațierii și a procedurii acordării grațierii. În momentul de față, în vigoare există un decret din anul 1952 care, prin 3 articole, stipulează procedura de acordare a grațierii.

Având în vedere că prin Constituție au fost stabilite competența Președintelui pentru acordarea grațierii individuale, iar grațierea colectivă prin lege organică de către Parlament, am încercat să prezint în proiect toată procedura legată la fiecare categorie de grațieri în parte:

  • grațierea individuală;
  • grațierea colectivă;
  • dispozițiile comune.

Proiectul de lege a fost aprobat de Camera Deputaților în ședința din 5 martie, iar Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului, examinând acest proiect de lege în ședința din 27 martie, propune Senatului adoptarea lui, cu amendamentele prevăzute în anexă, amendamente pe care, în calitate de inițiator, mi le însușesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

În totalitate!

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

În totalitate!

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Domnule secretar Predescu,

Vă rog să prezentați raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Am foarte puțin de adăugat, domnule președinte.

Este vorba de cadrul legal în care poate fi acordată - condiții, procedură, modalități - atât grațierea individuală de către Președintele României, cât și grațierea colectivă de către Parlament.

Cu amendamentele care fac parte integrantă din raport, solicit Domniilor voastre să fiți de acord cu forma care rezultă potrivit raportului nostru și amendamentele complinitoare.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Declar deschise dezbaterile generale. Doriți să exprimați punctul de vedere al grupurilor parlamentare?

Nu.

Stimați colegi,

Vă rog să observați că inițiatorul este de acord cu toate amendamentele înscrise în raport, formulate în fața Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Dați-mi voie să prezint caracterul legii: legea este organică.

Nu există puncte de vedere contrarii legate de această lege. Supun votului dumneavoastră, în primul rând, raportul comisiei sesizate în fond. Vă rog să vă exprimați prin vot.

Raport aprobat de plenul Senatului cu 98 de voturi pentru, 7 împotrivă și două abțineri.

Totuși, având în vedere faptul că avem prezent în plenul Senatului un fost ministru al justiției, îl invit pe domnul Mircea Ionescu-Quintus să spună la dezbateri generale câteva cuvinte.

 
   

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu vă voi reține decât jumătate de minut.

Consider că era absolut necesară o reglementare a procedurii grațierii, după o lege care are acum o vechime de 10 ani și care nu mai corespundea împrejurărilor actuale. Vreau să-l felicit pe domnul ministru Gaspar, cu care am lucrat acum vreo 10 ani în asemenea împrejurări, pentru că a adus, într-adevăr, în fața noastră o lege care merită să fie susținută.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Stimați colegi,

Vă rog să-mi permiteți să repet. Amendamentele formulate de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și raportul comisiei sesizată în fond au fost aprobate de plenul Senatului cu 98 de voturi pentru, 7 împotrivă și două abțineri.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu, cu precizarea caracterului legii de lege organică. Vă rog să votați!

Proiect de lege aprobat de plenul Senatului cu 108 voturi pentru, două împotrivă și 8 abțineri, în condițiile art. 72 alin. 1 din Constituție.

Vă mulțumesc.

 
Aprobarea retrimiterii la Comisia pentru sănătate, ecologie, tineret și sport a proiectului de Lege privind protecția împotriva efectelor fumatului  

Vă propun să luăm în dezbatere proiectul de lege înscris la punctul 13 privind protecția împotriva efectelor fumatului. (Rumoare, discuții, vociferări.)

Am înțeles că data trecută s-a amânat, dar nu știu din ce cauză. Bănuiesc că nu datorită faptului că nu mai avem țigări la noi. Dumneavoastră știți. Am ajuns la amendamente. Vă rog să luați loc! Domnul deputat, în calitate de inițiator.

Sunt mai multe amendamente, dar eu îmi aduc aminte că data trecută parcă s-au blocat discuțiile, întrucât era nu știu ce directivă europeană. S-a discutat ceva. Nu?

La alt proiect de lege.

Pe mapa mea scrie, o dată "retras" - cu roșu - și "suspendat" - cu negru. S-a ajuns la dezbaterea amendamentelor propuse.

Deci, dezbaterile generale bănuiesc că s-au încheiat.

Din sală, mai multe voci:

Nuuu!...

   

Domnul Ion Cârciumaru:

Da, da, da! Suntem la amendamente, domnule președinte.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

La amendamente? La dezbateri generale. Uitați, doamna senator Sporea dorește să ia cuvântul.

 
   

Domnul Ion Cârciumaru:

S-a discutat. Au fost discuții generale.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

S-au discutat, dar nu s-au încheiat. Mai dorește cineva la dezbateri generale să ia cuvântul?

 
   

Domnul Ion Cârciumaru:

S-au încheiat, domnule președinte.

 
   

Domnul Adrian Păunescu (din sală):

Să mergem la o țigară! (Discuții, rumoare, râsete.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să o ascultăm pe doamna senator Sporea și v-aș ruga să vă pronunțați și referitor și la ce s-a întâmplat cu proiectul de lege până în acest moment.

Până la ora 18,00 și două minute când începe transmisiunea radiofonică avem timp să facem încă un proiect de lege.

 
   

Doamna Elena Sporea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Proiectul de lege privind protecția împotriva efectului fumatului a fost un proiect de lege scurt. Inițiatorul a venit cu un poriect care a avut 8 articole. S-a venit cu amendamente, cu îmbunătățiri, unele dintre ele cu reglementări din Uniunea Europeană, neținându-se cont de câteva elemente pe care eu le voi expune aici.

La art. 3 punctul 8, privind inscripționarea pe pachetul de țigarete a conținutului de gudron, nicotină și monoxid de carbon din fumul de țigaretă, aș solicita o amânare a inscripționării de minimum 3 ani, pentru următoarele motive:

În Uniunea Europeană, în prezent, monoxidul de carbon nu este inscripționat. Măsurarea celor 3 componente necesită dotarea corespunzătoare a fabricilor de țigarete cu aparatură necesară, adoptarea metodologiei de determinare, conform metodelor standard la nivel internațional, și anume: ISO 10315, ISO 4387, ISO 8454, precum și pregătirea în materie a personalului de execuție.

Potrivit legislației europene, verificarea nivelelor inscripționate pe pachetul de țigarete se face de către un laborator național neutru care va avea acest unic obiectiv de verificare conform metodei ISO 8243, laborator care, în prezent, la noi nu există.

Precizăm că dotarea laboratoarelor, pregătirea cadrelor, însușirea și adoptarea metodelor sunt extrem de costisitoare și necesită timp de pregătire și bani. În acest sens, exemplificăm faptul că Grecia, datorită dificultăților socioeconomice, a beneficiat de derogare în acest sens.

Aș dori să retrimitem acest proiect încă o dată la comisie... (Rumoare, discuții, vociferări.)...pentru a-l analiza încă o dată și a-l executa așa cum trebuie, deoarece este un proiect destul de important.

În proiectul inițial se specifica numai că fumatul în localurile publice este interzis și specifica unde și cum este interzis. S-a intrat în amănunte foarte multe referitor la directivele europene, neținându-se seama de situația socioeconomică a României.

De aceea, v-aș solicita să trimitem proiectul din nou la comisie.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

V-aș ruga să faceți precizarea dacă solicitați acest lucru în numele unui grup parlamentar, ca să știu.

 
   

Doamna Elena Sporea:

Da, solicit acest lucru în numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat (social-democrat și umanist). (Vociferări.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, doamna senator.

Domnule președinte,

Punctul de vedere.

 
   

Domnul Ion Cârciumaru:

Domnule președinte,

Nu sunt de acord cu punctul de vedere al doamnei senator, deoarece în ședința din 25 martie 2002,

Ministerul Sănătății și Familiei a venit cu toate reglementările pe care noi le-am introdus în această lege, le avem introduse în partea Ministerului Sănătății și Familiei, conținute la art. 6, exact așa cum a spus doamna senator. Așa că nu mai văd de ce trebuie să mai meargă la comisie când sunt inscripționate în cadrul legii.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să observați că precizările făcute de doamna senator Sporea nu se regăsesc în punctul 8 al art. 3. Eu am verificat imediat.

 
   

Domnul Ion Cârciumaru:

La art. 6, domnule președinte.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Bun.

Stimați colegi,

Regulamentul mă obligă să supun votului dumneavoastră solicitarea doamnei senator Sporea, dar, înainte de asta, ofer cuvântul domnului senator Adrian Păunescu.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Eu am o nelămurire de ordin lingvistic. Protecția aceasta este împotriva efectelor sau a fumatului? Pentru că dacă este împotriva efectelor, ea are un caracter foarte complex.

Vreau să reamintesc, dacă nu cumva să vă spun, că în Rusia Sovietică, într-un oraș din Estul Îndepărtat, în fiecare zi de 7 noiembrie, de după Marea Revoluție Socialistă din Octombrie, apărea un tip care striga: "Smert' vragam capitalu" și toată lumea zicea: URAA!

Până când un securist se întreba de ce este entuziasmată lumea de strigătul acestuia, că, uite, înseamnă "Moarte dușmanilor capitalului". Sunt toate cuvintele, dar, ia gândiți-vă ce înseamnă. Erau toate cuvintele de rigoare: și moarte, și dușmanii, și capitalul, numai că "Moarte dușmanilor capitalului" însemna chiar moartea celor care ovaționau.

Noi împotriva cui ne protejăm? A efectelor fumatului sau a fumatului? Așa că eu cred că trebuie să ne mai gândim. Eu m-am lăsat de fumat de 22 de ani. Dar legea pe care o facem trebuie să dureze măcar atât.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Puskás.

 
   

Domnul Puskás Valentin-Zóltan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Trebuie să decidem odată. O decizie politică. Dorim să facem o asemenea lege sau nu? Pentru că am început un meci de ping-pong, du-te la comisie, du-te înapoi. Dacă merge înapoi la comisie, să mai consumăm 10 minute să spunem care sunt problemele legate de această lege, pentru că de la minister a venit o lege foarte complexă cu care sunt absolut de acord. Comisia mi se pare că a preluat toate amendamentele de la Ministerul Sănătății și Familiei. Sunt o serie de probleme, așa cum a spus și doamna senator, care nu pot fi puse în aplicare în 1-2 ani, deoarece necesită investiții cu adevărat serioase din partea celor care vor controla ce anume țigări pot intra în comerț, din cauza unor efecte nocive și așa mai departe. Dar să clarificăm, că azi trimitem înapoi pentru un lucru, săptămâna viitoare revine, iar trimitem înapoi și jucăm acest ping-pong încă o lună-două-trei, 5 ani și așa mai departe. Să vedem toate problemele legate...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sigur.

 
   

Domnul Puskás Valentin-Zóltan:

Vă rog foarte mult! Care sunt toate problemele legate de acest proiect de lege, să le trimitem pe toate...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să stați puțin! Plenul nu poate da indicații serioase, ci poate stabili doar dacă un proiect de lege respectă normele europene în materie, iar doamna senator Sporea a spus că nu.

Dacă ar fi prezent la dezbateri reprezentantul Ministerului Sănătății și Familiei, sigur că noi avem obligația să-l consultăm, fiindcă, în calitate de inițiatori, au un astfel de proiect de lege în numele Guvernului.

 
   

Domnul Puskás Valentin-Zóltan:

Domnule președinte de ședință,

Nu m-am referit la ce respectă sau ce nu. Trebuie studiat, dar acum să vedem, fiecare să-și spună părerea ce trebuie încă studiat, ca în cadrul comisiei să fie reanalizat acest proiect de lege în totalitate. Asta am vrut să spun. Nu să trimitem acum pentru o problemă, mâine pentru alta.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator!

 
   

Domnul Ion Cârciumaru:

Domnule președinte, dacă-mi permiteți.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Aveți 30 de secunde.

Vă rog!

 
   

Domnul Ion Cârciumaru:

30 de secunde?!

În primul rând, vreau să-i spun domnului senator Adrian Păunescu că legea este pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun. Așa spune titlul legii.

2. Ministerul Sănătății și Familiei, ultima dată când am discutat, doamna Luminița Gheorghiu și-a spus cuvântul prin care a anunțat că am preluat absolut toate prevederile din legea propusă de dânșii. A fost de acord cu această lege.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Numai puțin! Guvernul are un proiect de lege separat de acesta?

 
   

Domnul Ion Cârciumaru:

Nu mai are. A avut o propunere. Guvernul nu are nici un fel de propunere. Ministerul Sănătății și Familiei a avut și l-am introdus în acest proiect de lege.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Bun.

Vă mulțumesc, domnule senator!

Stimați colegi,

Declar închise dezbaterile generale la acest proiect de lege.

Fiind făcută solicitarea în numele unui grup parlamentar, de retrimitere la comisie pentru dezbateri în fond, în prezența reprezentantului Ministerului Sănătății și Familiei - deoarece ei aveau un proiect de lege - eu supun votului această solicitare. În situația în care va fi respinsă, vom trece la dezbaterea amendamentelor.

 
   

Domnul Ion Cârciumaru:

Ministerul Sănătății și Familiei a venit la comisie cu proiectul dânșilor și l-am discutat. Ce să mai discutăm?

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule președinte,

Dați-mi voie să vă întreb, în numele colegilor care nu cunosc acest lucru, ce s-a întâmplat cu proiectul Guvernului?

 
   

Domnul Ion Cârciumaru:

Guvernul nu a venit. Ministerul Sănătății și Familiei a venit cu un proiect ale cărui amendamente se regăsesc...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator!

Potrivit Constituției, singurul inițiator poate fi Guvernul, restul sunt amendamente.

Supun votului dumneavoastră solicitarea venită din partea Grupului parlamentar P.S.D. Vă rog să vă exprimați prin vot. Vă rog frumos, domnilor colegi!

Solicitarea formulată de doamna senator Sporea este aprobată de plenul Senatului cu 62 de voturi pentru, 41 împotrivă și o abținere. (Aplauze.)

Vă rog să nu aplaudați, că nu avem de ce. Important este să facem un proiect de lege bun, să consultați Ministerul Sănătății și Familiei. În situația în care există amendamente la acest proiect de lege... sigur că da.

În situația în care există amendamente din partea Ministerului Sănătății și Familiei la acest proiect de lege, amendamentele să constituie punctul de vedere al Guvernului, pentru a fi luate în calcul directivele europene. În situația în care aveți acest punct de vedere, el poate fi reintrodus pe ordinea de zi chiar și joi, nu este nici o problemă.

Din sală:

Cu amendamente.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Dacă s-a întors la comisie, da, sigur că da.

Reîntorcându-se la comisie pot fi făcute amendamente.

 
Adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2001 pentru suspendarea aplicării prevederilor art. 79 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat  

Stimați colegi,

Mai avem 5 minute până începe transmisiunea directă și mai avem un punct de pe ordinea de zi. Avem vot final la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2001. Vă reamintesc că această lege are caracter de lege organică. Acest ultim proiect de lege pe care îl supun votului Senatului, vă reamintesc că are caracter de lege organică. Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Nu știu dacă este vot final și pe raport sau numai pe lege. Totuși supun votului dumneavoastră în primul rând raportul. Nu cunosc dacă s-a votat raportul.

Vă rog să vă exprimați prin vot asupra raportului la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2001. Vă rog să votați!

Raport aprobat de plenul Senatului cu 84 de voturi pentru, 38 împotrivă.

Vă rog să vă exprimați prin vot asupra legii în ansamblu.

Aprobat de plenul Senatului... Vă rog, observ că v-ați mai schimbat opțiunile...

Aprobat cu 75 de voturi pentru și 49 împotrivă.

Întrebări și interpelări adresate Guvernului de către senatorii:  

Programul legislativ a fost epuizat. Vom intra peste 2- 3 minute în ultimul punct de pe ordinea de zi: întrebări, interpelări și răspunsuri. Invit pe reprezentanții Executivului prezenți la dezbateri să-și ocupe locurile.

Stimați colegi,

Membrii Biroului permanent, mâine dimineață, la ora 8,00, la Senat, ședința Birourilor permanente reunite, Sala Verde.

Vă rog să vă ocupați locurile!

Domnilor senatori,

Vă invit să vă ocupați locurile!

Îi invit pe domnii senatori să-și ocupe locurile.

Domnilor miniștri,

Vă rog să vă ocupați locurile!

Stimați colegi,

Vă rog să vă ocupați locurile dacă apreciați că această parte a ședinței noastre este importantă.

Vă rog să intrăm în ultima parte a ședinței noastre de astăzi: întrebări și interpelări. Întrucât domnul ministru Răzvan Theodorescu are o problemă de rezolvat în altă parte, vă cer permisiunea să nu respect ordinea firească a grupurilor parlamentare și să ofer în primul rând cuvântul domnului senator Radu Alexandru, care a formulat o interpelare adresată Ministerului Culturii și Cultelor.

Domnul ministru este prezent.

Domnule senator, aveți cuvântul!

   

Domnul Radu Feldman Alexandru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, interpelarea mea este adresată academicianului Răzvan Theodorescu, ministrul culturii, și încearcă să descopere rațiunile pentru care revistele culturale nu vor mai primi subvenție din partea Ministerului Culturii și Cultelor, așa cum au declarat în repetate rânduri Președintele țării, primul-ministru, ministrul culturii: "Cultura este singurul produs cu care România poate să iasă, într-adevăr, în orice confruntare internațională". Este produsul cel mai rentabil în exportul pe care România îl poate face și aflăm cu stupefacție că tocmai la aceste reviste culturale se taie subvenția.

Deci, solicit ministrului culturii bunăvoința unui răspuns oral pentru că ne onorează cu prezența Domniei sale și în scris.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dați-mi voie să-l invit pe domnul ministru Răzvan Theodorescu să prezinte răspunsul.

Aveți cuvântul, domnule ministru!

 
   

Domnul Răzvan Theodorescu - ministrul culturii și cultelor:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Cred că întrebarea legitimă, provenind dintr-o îngrijorare a domnului senator Radu F. Alexandru, a provenit dintr-o distorsiune de informații. Ministerul Culturii și Cultelor, prin programul național de subvenții, sprijină peste 80 de reviste culturale. În 2001 a sprijinit cu suma de 5 miliarde lei și o va face și în continuare.

Însă este vorba de altceva. Conform Hotărârii Guvernului nr. 28/2001 există 15 publicații culturale în subordinea ministerului. Deci pentru cele 84 de reviste cărora le vom da subvenții ca și anul trecut, modificări nu vor fi mari, bani se vor aloca în continuare. Pentru Contemporanul, Literatorul, Tribuna, Manuscriptum, Deșteptarea românilor, Moftul român, Albina, Teatrul azi, Universul cărții, A Het, Korunk, Muęveloędes, Vilnes slobo, revista Biblioteca și Revista muzeelor, care au personalitate juridică și au și venituri extrabugetare, vom aplica, din acest an, următoarea măsură: vom plăti acestor publicații datoriile restante pentru care există sentințe judecătorești - și foarte multe au - în conformitate cu Ordinul nr. 22 din 30 ianuarie 2002, care permite efectuarea plății sumelor stabilite prin titluri executorii, pentru instituțiile publice din subordine. Deci, nu cele 80 și ceva, cărora le dăm în continuare subvenții, ci este vorba de acestea. Le plătim datoriile și, după aceea, procesul de descentralizare, în vederea privatizării, care a început în 2001, cu două din cele 15 - cu Revista muzeelor și Tribuna - va continua și în acest an și, în consecință,

Ministerul Culturii și Cultelor nu va mai suporta, pe viitor, astfel de cheltuieli. Este vorba de subvențiile pe care le dădeam pentru plata datoriilor.

Ca să fie mai limpede, ei, toți, au imense datorii la telefon, chirie și așa mai departe, pe care nu le pot suporta. Celor care au astfel de datorii le vom plăti datoriile în continuare, dar, dacă nu vor lua exemplul Revistei muzeelor și al Tribunei, pentru a merge spre privatizare, vom fi foarte curând în situația - deci pe acestea 15, domnule senator, care sunt ale ministerului - să nu le mai putem susține sau să le dăm exact ceea ce dăm celorlalte 84 din teritoriu, să le asimilăm cu cele 84. Asta este situația!

Deci, nu este vorba că nu le plătim subvenții, ci le plătim datoriile restante și, după aceea, îi invităm să meargă pe linia pe care au mers cele mai multe publicații din România.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule ministru, pentru răspuns.

 
   

Domnul Răzvan Theodorescu:

O să vă trimit, domnule senator, răspunsul în scris.

 
   

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Domnule președinte,

Am reținut că domnul ministru este extrem de grăbit, nu vreau să-l mai rețin, îi mulțumesc. Vreau doar atât să înțeleagă că această distorsiune de informație nu-mi aparține, am ziarul care reproduce în ghilimele declarația domnului ministru...

 
   

Domnul Răzvan Theodorescu:

L-am văzut și eu.

 
   

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Deci, aici este vorba de suspendarea... "urmând să se suspende subvențiile publicațiilor respective".

Deci, eu am făcut o interpelare care se bazează pe o declarație a domnului ministru, reprodusă mot " mot.

 
   

Domnul Răzvan Theodorescu:

Reprodusă greșit.

 
   

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Nu vreau să intru în detalii. Ceea ce mi-a spus domnul ministru este un punct de vedere față de care sunt în total dezacord. Mi se pare de neimaginat să ajungem să îngropăm o singură revistă care ar fi, de exemplu, Contemporanul, dar aștept, așa cum am înțeles, domnule ministru, răspunsul în scris. Pe baza acestui răspuns în scris, sub semnătura dumneavoastră, voi face declarația politică...

 
   

Domnul Răzvan Theodorescu:

Vă spun de pe acum, nu o îngropăm, ci îi invităm să meargă pe drumul pe care au mers cea mai mare parte a revistelor culturale din România, de a nu mai fi asistate de minister.

 
   

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Domnule ministru,

În banca ministerială sunt atâția colegi ai dumneavoastră care își așteaptă rândul...

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Eu vă mulțumesc și pentru întrebare și pentru răspuns. Vă rog să nu continuați discuția în contradictoriu.

Vă mulțumesc.

Îl invit la tribună pe reprezentantul Grupului parlamentar P.D., domnul senator Romeo Octavian Hanganu.

Aveți cuvântul, domnule senator!

Interpelarea este adresată Ministerului Industriei și Resurselor.

 
   

Domnul Romeo Octavian Hanganu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Se constată o înrăutățire a situației generale din industria petrochimică și, în special, a societăților comerciale din acest domeniu, în județul Prahova, care reprezintă jumătate din petrolul din România.

În afara unor condiții obiective, legate de prețul țițeiului și incertitudinile piețelor de desfacere, acest lucru se datorează tratamentului discriminatoriu la care sunt supuși operatorii din domeniu, acordării de facilități în discordanță cu regulile concurenței loiale, a distribuției preferențiale a rezervelor interne de țiței, în detrimentul S.N.P. etc.

În condițiile în care statul trebuie să asigure cadrul concurențial loial pentru toți subiecții din sistem, și, în același timp, stabilitatea sistemului petrolier la nivel național, se impun următoarele întrebări:

Care sunt cantitățile de țiței livrate de S.N.P. Petrom către rafinăriile din afara S.N.P., începând din septembrie 2001?

În ce condiții se livrează acest țiței pe relația RAFO - Dărmănești?

Cât țiței importă S.N.P. Petrom și în ce condiții?

Care este politica Ministerului Industriei și Resurselor în privința funcționării industriei petrochimice, acum și în viitor?

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă consult dacă este prezent, din partea ministerului, domnul ministru sau secretarul de stat. Nefiind în acest moment, rog să fie...

Din sală:

Este interpelare.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sigur că da. Rog să fie transmisă ministerului interpelarea, pentru a fi prezentat răspunsul într-o ședință viitoare.

Îl invit la tribună pe domnul senator Mihai Lupoi.

Interpelarea este adresată Autorității pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului.

Aveți cuvântul, domnule senator!

 
   

Domnul Mihail Lupoi:

Mă adresez domnului ministru Mușetescu. Interpelarea este în legătură cu situația Societății de Asigurare ASTRA.

Domnule ministru,

Pentru a evita o viitoare comisie de anchetă parlamentară asupra privatizării ASTRA, societate care am înțeles că se află în curs de privatizare, după dezastrul întâmplat la Banca Română de Scont, care a dat faliment, am să vă fac următoarea interpelare, la care v-aș ruga să răspundeți personal, în cadrul Senatului.

În proiectul de bilanț pe 2001 apare un profit al acestei societăți de 55 de miliarde lei. În bilanțul final prezentat apar pierderi de 93 de miliarde lei. Această discrepanță este de-a dreptul șocantă, cu atât mai mult cu cât înțeleg că negocierea pentru privatizarea Societății ASTRA se poartă cu Nova Trade, în jurul cifrei de 1,5 milioane dolari.

În acest sens, v-aș ruga să ne prezentați și situația patrimonială a firmei ASTRA, având în vedere că, din ceea ce știm, numai sediul din strada Pușkin este înregistrat în contabilitate, cu teren cu tot, la o valoare de aproape 10 milioane dolari. În aceste condiții, avem un mare dubiu asupra corectitudinii procesului de privatizare.

Pentru a lămuri aceste dubii, vă rog să prezentați o analiză de detaliu asupra situației firmei ASTRA, atât în ceea ce privește situația financiară, cât și patrimonială, și în ce fel intenționați să desfășurați procesul de privatizare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Din partea A.P.A.P.S. în acest moment nu este prezent nimeni. De asemenea, interpelarea va fi înaintată pentru ședința viitoare.

Îl consult pe domnul ministru Tănăsescu, domnul ministru al finanțelor, care este prezent...

 
   

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu - ministrul finanțelor publice:

Răspund la interpelarea domnului senator Hanganu.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog!

Vă rog să prezentați răspunsul!

Deci, domnul ministru Mihai Tănăsescu.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu Mulțumesc, domnule președinte.

Ca urmare a interpelării domnului senator Romeo Octavian Hanganu privind problemele cu care se confruntă Societatea Petrotel Lukoil S.A. Ploiești, îmi revine plăcerea de a-l informa despre stadiul în care ne aflăm cu această societate.

Aș vrea să vă informez că societățile care compun Compania Lukoil România au în derulare înlesniri la plata obligațiilor bugetului de stat constând, pe de o parte, în eșalonare la plata debitelor restante și a majorărilor de întârziere, după cum urmează:

Pe de o parte, Societatea Comercială Lukoil Black See România S.R.L., fosta Lukoil România, are în derulare două înlesniri la plată, aprobate în anul 1999 și în anul 2000, respectiv eșalonarea la plată a debitelor restante, reprezentând accize, și a majorărilor de întârziere privind plata T.V.A.

Totodată, Societatea Petrotel Lukoil S.A. are în derulare o înlesnire la plată, aprobată prin adresa Ministerului Finanțelor Publice din ianuarie 2000, respectiv eșalonarea la plată a debitelor restante reprezentând accize și a majorărilor de întârziere aferente accizelor și taxei pe valoarea adăugată.

Deci, la ora actuală, Lukoil beneficiază și derulează aceste două înlesniri la plată.

În conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 11/1996, pe perioada anului 2002, reprezentanții Companiei Lukoil au solicitat în mai multe rânduri mai multe tipuri de înlesniri, și anume: scutirea la plată a majorărilor de întârziere rămase în sarcina companiei, din înlesnirile la plată care sunt în derulare; scutirea la plată a majorărilor datorate de companie, în conformitate cu Ordonanța Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare și reglementarea problemelor generate de plata contribuției la Fondul special pentru produse petroliere.

Din discuțiile purtate cu Compania Lukoil, în nenumărate rânduri, am concluzionat faptul că în perioada următoare se pot avea în vedere o parte dintre aceste înlesniri pe care dânșii le solicită. Având în vedere însă că prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/2002, apărută astăzi în Monitorul Oficial, privind arieratele bugetare, Compania Lukoil deja a prezentat un dosar care urmează să fie analizat și, sigur, vizavi de rezultatele care se vor obține, vom vedea dacă

Compania Lukoil mai dorește sau nu și alte înlesniri la plată.

Discuțiile purtate chiar în această dimineață cu reprezentanții companiei au dus la concluzia că, în momentul în care ei vor aplica pentru Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/2002, o să vedem ce mai rămâne la plată, ceea ce doresc dânșii în continuare și, printr-un act normativ la nivel de lege sau de ordonanță de urgență, o să vedem exact dacă putem să venim în întâmpinarea companiei pentru noi reeșalonări de alte tipuri, care, repet, nu sunt cuprinse în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40, care a fost publicată azi în Monitorul Oficial.

Ceea ce aș vrea să subliniez este faptul că, din discuțiile purtate cu reprezentanții Companiei Lukoil, a rezultat că au un plan de investiții pe o durată lungă în România, de peste 180 de milioane dolari, împărțit, pe de o parte, în stații de distribuții, dar și în plan investițional.

Suntem ferm convinși că Compania Lukoil joacă un rol foarte important în județul Prahova, că, într-adevăr, în perioada următoare, probabil va avea un program de investiții mai puternic, probabil că va avea și o anumită politică de disponibilizare a salariaților din societate, dar care vor reveni după perioada de terminare a acestor investiții. Cert este că Guvernul dorește ca, în continuare,

Compania Lukoil să joace un rol important în județul Prahova și în România.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnul ministru!

Îl consult pe domnul senator dacă este mulțumit de răspuns.

 
   

Domnul Romeo Octavian Hanganu:

Mulțumesc, domnule ministru!

În mare parte, sunt mulțumit. Aș face, totuși, precizarea că, în continuare, nu s-a reglementat acea problemă extrem de neplăcută pentru ei, Ordonanța Guvernului nr. 10/1998.

 
   

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

O avem în vedere să o abrogăm. Este vorba de perioada aceea de 25 de ani, care...

 
   

Domnul Romeo Octavian Hanganu:

Ei sunt în situația de a plăti acea veche datorie de două ori: o dată, prin ordonanță...

 
   

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Aceea nu este o problemă. Este problema acestor reeșalonări care, repet, au fost foarte mari, cerința lor a fost foarte mare, vizavi de legislația actuală, dar sperăm acum, prin noua legislație și printr-o analiză mai atentă, și, repet, printr-un angajament foarte concret cu Compania Lukoil, fiindcă noi dorim ca toată lumea să aibă loc de muncă, să avem forță de muncă angajată, județul Prahova să joace un rol foarte important.

Deci, în aceste discuții pe care le vom continua cu compania, eu sunt convins că vom găsi soluțiile necesare pentru a face în așa fel încât să lucreze foarte bine Compania Lukoil.

 
   

Domnul Romeo Octavian Hanganu:

Mulțumesc, domnule ministru!

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Domnule ministru,

Întrucât domnul senator Dumitru Badea nu este prezent în sală, vă rog să prezentați în scris răspunsul la o interpelare anterioară a dânsului. Vă rog să fie lăsat la secretariatul nostru tehnic pentru a fi înaintat domnului senator.

De asemenea, atrag atenția și celorlalți reprezentanți ai Executivului că, dacă nu sunt prezenți senatorii care au formulat întrebări sau interpelări și aveți răspuns scris, puteți să-l lăsați fără a-l prezenta în sală.

La întrebări sunt înscriși mai mulți colegi senatori.

O invit la tribună pe doamna senator Angela Bălan.

Aveți cuvântul, doamna senator!

 
   

Doamna Angela Mihaela Bălan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebare este adresată domnului prim-ministru.

Aflăm din presă că Centrul de Plasament Sf. Andrei din Botoșani urma să primească 1 milion de franci, lăsat prin testament de o franțuzoaică în vârstă, acum decedată, care a vizitat centrul de mai multe ori, între anii 1991-2001, și care a pus o singură condiție: acești bani să fie folosiți exclusiv pentru modernizarea Centrului Sf. Andrei.

Iată însă că Direcția județeană pentru protecția drepturilor copilului Botoșani a hotărât să desființeze acest centru, astfel încât obiectul donației din Franța dispare.

Deoarece în județul Botoșani mai funcționează, la ora actuală, peste 20 de centre de plasament, întrebăm conducerea Direcției județene pentru protecția drepturilor copilului de ce nu a desființat unul din acestea, în locul Centrului Sf. Andrei, și ce măsuri va lua pentru ca șansele de primire a donației din Franța de către acesta să nu fie afectate.

A doua întrebare este adresată domnului ministru Dan Matei Agathon, ministrul turismului.

Sunt cunoscute proiectele, programele, eforturile ministerului pe care îl conduceți, de revigorare a turismului românesc, un loc aparte ocupându-l interesul acestuia pentru litoralul românesc. Dar iată că cercetătorii Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marină

Grigore Antipa din Constanța atrag atenția foarte serios asupra faptului că, din cauza eroziunii rapide a nisipului, litoralul românesc riscă să dispară în 20 de ani, dacă nu sunt luate măsuri urgente de protecție.

Îl întrebăm pe domnul ministru ce măsuri posibile de ameliorare a situației are în vedere pentru protejarea litoralului românesc.

Rugăm, la ambele întrebări, răspuns în scris.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Dați-mi voie să consult dacă din partea Executivului, este prezent cineva pentru a răspunde celor două întrebări. (Discuții la masa prezidiului.) Sunt întrebări, dar nu are importanță. Nu este nimeni prezent; se va răspunde scris. Așa a solicitat doamna senator.

Mergem mai departe.

O invit la tribună pe doamna senator Maria Ciocan.

 
   

Doamna Maria Ciocan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului Marian Sârbu, ministrul muncii și solidarității sociale.

În lunile aprilie-mai sunt prevăzute a intra în vigoare creșteri enorme ale tarifelor pentru toate serviciile către populație, respectiv 14% la energie electrică, 40% la energie termică, 5% la benzină și motorină, 10,5% la telefoane, care, implicit, vor duce la majorarea prețurilor întregii game de produse.

Întrebare: Cum consideră Guvernul că va putea suporta populația aceste majorări din creșterea de 6% a pensiilor, respectiv 8% a salariilor, având în vedere și majorările începute cu luna ianuarie la gaze și energie?

Are Guvernul în vedere și alte elemente de protecție socială, care ar putea ajuta populația să acopere toate aceste majorări? Dacă există, care sunt acestea?

Solicit răspuns scris și oral.

A doua întrebare este adresată doamnei Daniela Bartoș, ministrul sănătății și familiei.

Stomatologia maramureșeană, ca și alte sectoare ale medicinei, se confruntă cu greutăți în desfășurarea activității, din cauza unor aspecte legate de sumele financiare alocate din fondul de sănătate prevăzut în contractul-cadru pentru anul în curs.

Pentru asistența stomatologică a fost prevăzută cota de 1,2% din fondul asigurărilor de sănătate pentru anul 2001, iar pentru anul 2002, deși era prevăzut un procent de 3% inițial, s-a acordat doar 1,7%, ceea ce a dus la diminuarea serviciilor stomatologice.

Întrebare: Vă rugăm să ne comunicați dacă nu este posibil a se aloca de la buget sau din fondul asigurărilor de sănătate un procent de cel puțin 3% pentru plata serviciilor stomatologice în anul 2002, ceea ce ar duce la o îmbunătățire a situației existente în acest sector al medicinei pentru categoria de populație cu venituri mici, care nu-și permite efectuarea de prestații stomatologice prin unitățile private?

Solicit răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Consult dacă din partea Executivului este prezent cineva să dea răspuns doamnei senator. Nu este.

Invit la tribună pe domnul senator Eugen Marius Constantinescu. Interpelarea este adresată Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, da?

 
   

Domnul Eugen Marius Constantinescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea se adresează domnului Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, alimentației și pădurilor.

Prin Legea nr. 39, promulgată la 16 ianuarie 2002, a fost creat Serviciul de cadastru agricol în cadrul fiecărei primării. Așa cum probabil știți, serviciile respective nu dispun de nici un fel de dotare. În scopul asigurării funcționării acestor servicii, ce măsuri aveți în vedere, domnule ministru, pentru dotarea cu aparatură, măcar, cu minima aparatură necesară a specialiștilor cadastriști angajați la primării?

Aștept răspunsul și în scris.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Este prezent domnul secretar de stat Gheorghe Predilă.

Aveți cuvântul!

 
   

Domnul Gheorghe Predilă - secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor:

Domnule președinte,

Întrebarea domnului senator primește de la noi următorul răspuns:

Serviciile comunitare pentru cadastru și agricultură s-au înființat în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/26 iulie 2001, în cadrul aparatului propriu al unităților administrativ-teritoriale - comune, orașe și municipii - care sunt în subordinea Ministerului Administrației Publice.

Întrebarea cu privire la dotare și la celelalte trebuie adresată Ministerului Administrației Publice, în a cărui subordine se află aceste servicii comunitare, și nu Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Sunteți mulțumit de răspuns?

 
   

Domnul Eugen Marius Constantinescu:

Da. Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat!

Invit la tribună pe domnul senator Romeo Octavian Hanganu. Întrebarea este adresată Autorității pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului și este legată de privatizarea RAFO Onești. Da?

Aveți cuvântul!

 
   

Domnul Romeo Octavian Hanganu:

Da, domnule președinte.

Conform Ordonanței Guvernului nr. 177 din 20.12.2001, art. 6 pct. 2, în 60 de zile de la data aprobării de către AGA a conversiei în acțiuni a datoriilor societății, investitorul strategic Imperial Oil și Canion Servicos are drept de preferință la cumpărarea acestor acțiuni.

Cum termenul- limită a fost 2 aprilie 2002, pentru că AGA s-a ținut în 2 februarie, care este situația vânzării acțiunilor, la ce valoare s-au vândut și care este noua structură a acționariatului la RAFO Onești?

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Nefiind nimeni prezent din partea A.P.A.P.S., sigur, veți primi un răspuns scris.

 
   

Domnul Romeo Octavian Hanganu:

Poate data viitoare... S-au adunat deja vreo 3 întrebări și...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sigur. S-a solicitat amânare, conform notei pe care eu o am. Sigur, întrebarea dumneavoastră, alături de celelalte, va fi înaintată A.P.A.P.S. pentru răspuns într-o ședință viitoare.

Domnul senator Corin Penciuc, întrebare adresată

Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței.

Aveți cuvântul!

 
   

Domnul Corin Penciuc:

Mulțumesc, domnule președinte.

Sălajul este un județ aflat la 700 de km de București.

Cu ocazia intrării în vigoare a noului mers al trenurilor, sălăjenii au avut neplăcuta surpriză de a constata că nu mai pot călători spre București în vagon de dormit sau cușetă.

Întrebare: Când vor fi introduse vagoanele de dormit și cușetă în garnitura de Zalău, pentru ca cetățenii Sălajului să poată călători decent spre Capitală?

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, mai aproape de microfon.

 
   

Domnul Corin Penciuc:

Întrebarea a doua: Care sunt elementele tehnice ce trebuie să le constate Registrul Auto Român pentru autovehiculele de import cu capacitate sub 3,5 tone, în vederea înmatriculării?

Aș dori răspuns scris.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Domnul senator Romeo Octavian Hanganu, ați pus întrebarea.

Domnul senator Nicolae Iorga, ultimul coleg înscris pe listă.

 
   

Domnul Nicolae Marian Iorga:

Domnule președinte,

Prima mea întrebare se adresează doamnei Ecaterina Andronescu, ministrul educației și cercetării.

Este o întrebare vizavi de o solicitare a domnului profesor Jibotean Marin, din Orăștie, Str. Armatei, bl. 2, sc. C, ap. 47, profesor de matematică, cu o vechime de 17 ani, care a depus la Ministerul Educației și Cercetării, personal doamnei ministru, un memoriu în data de 26 octombrie 2001, în care semnalează grave aspecte din învățământul hunedorean și împotriva inspectorului general Moș Ionel, spune el, "provenit dintr-o moștenire păguboasă a celor 15.000 de specialiști".

Cum doamna ministru nu i-a răspuns până la această dată, omul s-a adresat Senatului României, iar întrebarea mea este pentru doamna ministru: Când are de gând să răspundă acestui om sau, în final, să vină în fața noastră și să ne dea nouă răspunsul la acest memoriu al profesorului?

O a doua întrebare, pe care vreau s-o pun, este adresată domnului prim-ministru Adrian Năstase și este legată de situația jalnică în care a ajuns industria brașoveană.

Cum Guvernul s-a angajat față de Fondul Monetar Internațional, în scrisoarea suplimentară de intenție, să concedieze 1.000 de muncitori de la întreprinderile brașovene "Tractorul", "Roman" din Brașov și "Nitramonia" din Făgăraș, întrebarea mea este: Ce măsuri de protecție socială are în vedere Guvernul României, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, pentru că se pune și, într-un final nefericit, spun eu, problema lichidării acestor întreprinderi?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Și eu vă mulțumesc.

Se pare că toți senatorii care au avut de formulat întrebări sau interpelări astăzi au făcut-o. Mai este vreun coleg care a fost omis? Nu.

Să trecem la răspunsuri, care vor fi prezentate, oral, în cadrul ședinței.

Deci, domnul secretar de stat Gheorghe Predilă a răspuns, domnul ministru Mihai Tănăsescu a răspuns domnului senator Hanganu.

Domnul secretar de stat Călin Ion trebuia să răspundă domnului senator Dumitru Codreanu. Este prezent.

Vă rog, aveți cuvântul!

 
   

Domnul Ion Călin - secretar de stat în Ministerul Administrației Publice:

Voi prezenta răspunsul domnului ministru Cozmâncă, pentru domnul senator Dumitru Codreanu.

La întrebarea dumneavoastră vă informăm, domnule senator, că nu au fost interzise centralele de apartament, cu atât mai mult, centralele de scară sau de bloc.

Este de remarcat faptul că, în prezent, sunt localități care au adoptat o astfel de soluție pentru asigurarea încălzirii locuințelor, alimentarea cu energie termică în sistem centralizat fiind abandonată.

În aceste cazuri, o astfel de măsură ar produce grave probleme, în primul rând, de ordin social.

Vă informăm că în țările Europei Centrale, respectiv în Cehia, Ungaria, Slovacia, landurile din estul Germaniei, instalarea centralelor de apartament a fost reglementată și restricționată, în sensul că acestea se pot instala doar acolo unde serviciile de încălzire centrală nu pot fi asigurate la un nivel corespunzător.

Avem numeroase sesizări din partea asociațiilor de locatari, respectiv de proprietari, care reclamă faptul că nivelul de poluare a aerului a crescut simțitor în zonele unde sunt montate centralele de apartament, întrucât coșurile de evacuare a gazelor de ardere, fiind poziționate la circa 0,2 până la 0,6 m față de planul fațadei, și de la 0,5 până la 1 m față de fereastră sau balcon, nu asigură dispersia necesară a noxelor rezultate prin arderea gazelor naturale.

Studiul întocmit de către un grup de cercetători, specialiști în termoenergetică, chimie, biologie și medici, prezintă în detaliu cauzalitatea și efectele expunerii la produșii rezultați prin arderea gazului natural a populației aflate în vecinătatea acestor microcentrale.

Ca urmare a instalării câtorva sute de mii de centrale termice de apartament și convertoare de gaze în blocurile de locuințe din orașele Arad, Baia Mare, Brașov, Oradea,

Satu Mare - și acestea sunt numai câteva - s-a ajuns la o situație critică, prin poluarea la joasă înălțime cu produși de ardere a gazului natural, cu efecte manifestate asupra vieții și stării de sănătate a populației, dar și cu impact ecologic negativ și de destabilitate socială.

S-a impus, deci, adoptarea unui ordin al Ministerului Sănătății și Familiei, care să oblige evacuarea gazelor de ardere deasupra blocului de locuințe în care se instalează, în cazul microcentralelor termice cu o putere instalată de până la 25 KV, măsură ce asigură dispersia gazelor de ardere evacuate la un nivel satisfăcător.

Cu stimă.

Semnează ministrul Octav Cozmâncă.

 
   

Domnul Corin Penciuc:

Vă mulțumesc, domnule director.

Se pare că dumneavoastră aveți o mare grijă față de sănătatea..., adică Ministerul Administrației Publice are o mare grijă față de sănătatea oamenilor, dar nu ține cont și de buzunarul lor, pentru...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu fiți nervos, domnule senator!

 
   

Domnul Corin Penciuc:

Poftiți?!

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Am spus doar să nu fiți nervos.

 
   

Domnul Corin Penciuc:

Nu, ... Vi se pare dumneavoastră, domnule președinte.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog!

 
   

Domnul Corin Penciuc:

Nu, nu... Mulțumesc foarte mult.

În municipiul Botoșani s-a interzis cu desăvârșire instalarea acestor centrale, care, după părerea mea, aduc niște economii în buzunarul familiilor care le au.

Dumneavoastră probabil că aveți dreptate în ceea ce privește poluarea la joasă înălțime, față de poluarea pe care o face o centrală termică de oraș, dar mă gândeam la acea centrală termică, care deservește orașul Botoșani, și care are cea mai mică rețea de termoficare din țara românească, raportat la numărul de locuitori pe care îi are municipiul Botoșani, și care în 1989 era deservită de 190 de persoane, iar la ora actuală are 900 și ceva de salariați.

Orașul Botoșani, fiind cu industria la pământ, este înspre agricultură și, dacă mai este ceva, se orientează spre agricultură - nu cea dintre blocuri, cea de lângă oraș - și mai sunt ceva confecții ... nu știu cum se va descurca să plătească atâția salariați cât are Termica Botoșani...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Instalarea unei centrale, ne puteți și nouă spune cam ce înseamnă?...

 
   

Domnul Dumitru Codreanu:

În județul Botoșani, domnule președinte, cu toată stima pe care o am față de dumneavoastră, sunt foarte puține. Sunt oameni care au vrut să instaleze niște centrale de scară, dând mână de la mână. Nu li se mai dă voie. Bineînțeles, noi nici nu avem mult gaz metan, ca în Transilvania, și acum dorim să aducem gazul metan de pe rețeaua Hârlău, să ne cuplăm cu cea care vine de la Pașcani. Dar consider, domnule secretar de stat, că nu este bine ca printr-o ordonanță de urgență să interzicem instalarea acestor centrale. Mă refer la centralele de scară sau de bloc.

 
   

Domnul Ion Călin:

Nu este nici o ordonanță care să interzică, iar în legătură cu eficientizarea activității din centralele termice, vă informez, domnule senator, că, de o săptămână de zile, domnul prim-ministru coordonează, personal, un program privind modernizarea tuturor centralelor, și a celor transferate de la Ministerul Industriei și Resurselor la autoritățile administrației publice, dar și cele care erau și funcționează în subordinea acestora, împreună cu Ministerul Industriei și Ministerul Finanțelor Publice, astfel încât, până în toamna anului 2002, să reducem foarte mult costul gigacaloriei.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Vă rog să rămâneți că mai aveți de oferit răspunsuri, dar vă rog să ne permiteți, ca să nu stea domnii secretari de stat care au venit să ofere răspunsuri colegilor mei, ce nu sunt prezenți la dezbateri și pentru care regulamentul dă posibilitatea să prezentați răspuns în scris.

Deci, vă rog să se ia act în stenograma de ședință că domnul secretar de stat Cristian Niculescu a venit să ofere, din partea Ministerului Afacerilor Externe, răspuns domnului senator Dumitru Badea. Vă rog să-l prezentați în scris.

Domnul Răzvan Cirică, secretar de stat în Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, de asemenea, colegului nostru Dumitru Badea.

Vă rog să prezentați răspunsurile în scris.

Vă dorim o seară bună!

Îl invit pe domnul secretar de stat Călin Ion să ofere răspuns domnului senator Gheorghe Acatrinei, care este prezent.

 
   

Domnul Ion Călin:

Mulțumesc, domnule președinte.

La interpelarea dumneavoastră cu referire la modul defectuos de repartizare a fondurilor către județele din nordul Moldovei, comparativ cu cele alocate județului Bacău pe anul 2002, vă comunicăm următoarele:

Pentru anul 2002, potrivit Legii nr. 743/2001 privind aprobarea bugetului de stat, pentru județul Suceava s-au alocat de la bugetul de stat 1.519,9 miliarde lei, sume defalcate din impozitul pe venit și din taxa pe valoarea adăugată, din care 449,9 miliarde lei din impozitul pe venit și 1.070 miliarde lei din taxa pe valoarea adăugată, situând județul Suceava, din punct de vedere al alocărilor de la cele două venituri ale bugetului de stat, pe locul 2 în țară, după județul Iași.

Menționăm că pentru cele 5 județe din Moldova, situate la nord de județul Bacău, respectiv Botoșani, Iași, Suceava, Neamț și Vaslui, totalul fondurilor alocate din veniturile bugetului de stat reprezintă 16,7% din totalul fondurilor alocate pe țară, respectiv 6.562,7 miliarde lei.

Subliniem faptul că repartizarea pe județe a sumelor defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale s-a efectuat pe baza criteriului de repartizare prevăzut la Anexa nr. 8 din Legea bugetului de stat, însușit și de structurile asociative ale autorităților publice locale.

De asemenea, în afara sumelor de mai sus, încasările aferente cotei de 62,5% din impozitul pe venit, care rămâne la dispoziția bugetelor locale, pe anul 2002, pentru cele 5 județe amintite reprezintă 1.712,2 miliarde lei, din care pentru județul Suceava 351,7 miliarde lei.

Pe lângă fondurile menționate mai sus, din Fondul special al drumurilor publice, Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței a alocat pentru județele menționate suma de 294 miliarde lei, din care pentru județul Suceava 55 miliarde lei.

Repartizarea pe județe a sumelor aferente a avut la bază prevederile art. 9 din Legea nr. 118 pe 1996, precum și criteriile din normele de aplicare a acesteia.

Pentru anul 2002, prin Legea bugetului de stat s-a urmărit ca fondurile alocate de la bugetul de stat către bugetele locale, împreună cu veniturile proprii ale acestora, să asigure condițiile corespunzătoare finanțării serviciilor publice din toate unitățile administrativ-teritoriale.

Din cele menționate mai sus, rezultă clar că nu există o politică de alocare a fondurilor bugetare către județul Bacău, în dauna celorlalte județe din Moldova, sumele ce au fost alocate prin Legea bugetului de stat pentru bugetele județelor repartizându-se în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Cu stimă, semnează ministru Octav Cozmâncă.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Domnul senator Acatrinei, mulțumit de răspuns?

Bănuiesc că sunteți nemulțumit de distribuția resurselor financiare.

 
   

Domnul Gheorghe Acatrinei:

Domnule președinte,

În general, sunt mulțumit de răspunsul pe care l-a prezentat domnul secretar de stat, însă aș ruga totuși ministerul, pe dumneavoastră, domnule președinte, să aibă în vedere programul cu care a venit județul Suceava.

S-a purtat o discuție la nivelul Guvernului, deci în prezența domnului prim-ministru, și domnul prim-ministru, cu ocazia vizitei pe care a făcut-o la Suceava, inclusiv în videoconferința care a avut loc cu prefecții, a dat asigurări că va fi în atenția Domniei sale.

Rugăm să fim ajutați pentru înfăptuirea acestora.

Doresc răspunsul în scris.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc, domnule senator.

Înainte de a merge mai departe, îl întreb pe domnul senator Predilă dacă mai are de oferit răspuns. Da, bun...

Atunci, îl rog, în continuare, pe domnul secretar de stat Călin să ofere răspuns colegului nostru Ion Aurel Rus, prezent în sală.

 
   

Domnul Ion Călin:

Prin interpelarea formulată, domnule senator, solicitați Ministerului Administrației Publice să ceară Curții de Conturi a județului Bistrița-Năsăud să se pronunțe în legătură cu un eventual abuz al fostului director al R.G.A.C.C.

Vă prezentăm pe această cale că respectiva instituție nu este subordonată ministerului nostru.

Ministerul Administrației Publice nici nu are atribuții stabilite prin lege și competențe de natura celor care ar rezulta din interpelarea dumneavoastră.

Vă precizăm că vă rămânem deosebit de recunoscători dacă ați putea să ne indicați un text care ne-ar permite să intervenim în sensul celor solicitate de dumneavoastră.

Menționăm că, așa cum stă bine într-un stat de drept, în România există alte organe specializate care au competența de a verifica modul de autorizare, amplasare și executare a magaziei la care vă referiți.

Cu stimă.

Semnează ministru Octav Cozmâncă.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

 
   

Domnul Ion Aurel Rus:

Sigur că nu sunt mulțumit de răspunsul pe care l-ați oferit pentru că Ministerul Administrației Publice are în subordine chiar primăriile care au dat această autorizație.

Problema Curții de Conturi era o altă problemă, pe care eu am atașat-o la ceea ce era descris acolo, pentru că pe rol se află deja o sentință judecătorească și este deschis încă un al doilea proces la Năsăud, dar problema autorizării în fond, cu încălcarea prevederilor legale care spun că în amonte trebuie păstrat 100 de metri de stăvilarul de apă a construcțiilor, și în lateral și în aval 25 de metri, cred că autorizarea a fost dată de primăria comunei Răibraș, și asta rămâne în subordinea dumneavoastră. Nu vă puteți sustrage că nu vă aparține primăria Răibraș.

 
   

Domnul Ion Călin:

Nu. Conform Constituției și Legii nr. 215/2001 privind administrația publică locală, Ministerul Administrației Publice nu subordonează nici o autoritate a administrației publice locale, fie ea comună, oraș, municipiu sau județ, toate au autonomie în ceea ce privește Legea nr. 50/1991 privind eliberarea autorizațiilor. Numai în instanță se poate ataca, ministerul nu subordonează nici o autoritate a administrației publice locale din România.

 
   

Domnul Ion Aurel Rus:

Și atunci, pe primari cine îi trage la răspundere?

 
   

Domnul Ion Călin:

Pentru controlul legalității actelor adoptate de către consiliile respective, avem controlul prefecților. Pentru celelalte documente, cum sunt autorizațiile de construcție, răspunde primarul în fața instanței.

 
   

Domnul Ion Aurel Rus:

Mulțumim.

O să apelăm la instanță.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sigur că da, răspunderea este numai în fața puterii judecătorești, iar după aceea, în condițiile în care se apreciază că este vorba de un abuz sau altceva, sigur că prefectul poate să promoveze anumite măsuri împotriva primarului.

 
   

Domnul Ion Aurel Rus:

Domnule secretar de stat,

Mai sunteți dator cu încă un răspuns...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnul secretar de stat mai are un răspuns pentru domnul senator Gheorghe Bunduc... Numai puțin, stați, că am și eu evidența mea... Domnul senator Gheorghe Bunduc... care, nefiind prezent în sală, rog să se ia act în stenograma de ședință că este oferit răspunsul în scris... Mai aveți vreun răspuns pentru domnul senator Ion Aurel Rus?

 
   

Domnul Ion Călin:

Nu, pentru astăzi, nu.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sigur, răspunsul vă va fi dat într-o ședință viitoare.

Vă rog, domnule senator, imediat, după ședință, discutați cu domnul secretar de stat, poate această interpelare nu a ajuns la dânsul. Degeaba îi solicitați răspuns în acest moment.

 
   

Domnul Ion Călin:

Nu, n-a ajuns... sigur... am venit cu tot ce a fost la noi până astăzi.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

Domnul secretar de stat Pavel Abraham aveați un răspuns pentru doamna senator Norica Nicolai, care nu este prezentă, și vă rog să-l prezentați în scris, și un răspuns pentru domnul senator Gheorghe Acatrinei, care este prezent în sală.

Vă rog să oferiți răspunsul!

 
   

Domnul Pavel Abraham - secretar de stat în Ministerul de Interne:

Primul răspuns, pentru doamna senator Norica Nicolai, l-am oferit deja în scris... și a fost mulțumită. Spun aceasta pentru a se înregistra în stenogramă.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumim. Sigur...

 
   

Domnul Pavel Abraham:

Al doilea vizează un răspuns către domnul senator Gheorghe Acatrinei.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Este prezent.

Vă rog să prezentați răspunsul!

 
   

Domnul Pavel Abraham:

Da.

Stimate domnule senator,

Referitor la interpelarea dumneavoastră privind ilegalitățile numitului Severin Tcaciuc din Suceava, prejudiciul activității infracționale și condițiile reținerii și punerii ulterioare în libertate a acestuia, în interpelarea înregistrată la Senat sub numărul care este cunoscut și transmisă nouă, vă comunicăm următoarele:

Urmare acțiunilor efectuate de organele de poliție, împreună cu Direcția generală a finanțelor publice și controlul financiar de stat Suceava și cu Garda Financiară, la Inspectoratul de Poliție al județului Suceava s-au înregistrat, în perioada mai 2001 - ianuarie 2002, 6 dosare penale complexe referitoare la activitatea infracțională desfășurată de Tcaciuc Severin, în calitate de administrator și asociat a 10 societăți comerciale.

Până în prezent au fost instrumentate de către Poliție și înaintate Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava două dosare.

Dosarul nr. P32278 din 5.06.2001, în care s-a început urmărirea penală față de cel în cauză și alți doi făptuitori, pentru comiterea infracțiunilor de evaziune fiscală, prin care s-a sustras de la plata către bugetul de stat suma de 12 miliarde lei.

Dosarul a fost înaintat Parchetului la data de 10.12.2001 cu referat de terminare a urmăririi penale.

Dosarul nr. P32458 din 4.10.2001, în care s-a început urmărirea penală față de numitul Tcaciuc Severin și alți doi inculpați, pentru comiterea infracțiunii de evaziune fiscală, prin care s-a prejudiciat bugetul de stat cu suma de 80 milioane lei.

Dosarul a fost înaintat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, cu referat de terminare a cercetărilor penale, la data de 3.12.2001.

La Inspectoratul de Poliție al județului Suceava se află în lucru încă 4 dosare penale, conținând 10 acte de sesizare privind activitățile infracționale ale acestuia.

Precizăm că stabilirea naturii penale a faptelor infracționale și probarea acestora, efectuată, în principal, prin expertize financiar-contabile, se desfășoară într-o conlucrare strânsă a Poliției cu Garda Financiară și Direcția finanțelor publice, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava.

Valoarea totală a sumelor datorate bugetului de stat, stabilite ca urmare a actelor de control fiscal întocmite de organele de specialitate, este de 44,6 miliarde lei, în care nu se includ majorări de întârziere.

În urma aplicării sechestrului asiguratoriu pe toate bunurile imobile care aparțin inculpatului Tcaciuc Severin, cât și societăților comerciale patronate de acesta, precum și pe conturile firmelor sale, s-a garantat recuperarea prejudiciului în sumă de 12,9 miliarde lei.

Inculpatul Tcaciuc Severin a fost arestat la data de 27.05.2001 în dosarul P.32228/2001 și i s-a prelungit arestarea preventivă în două rânduri, fiind pus în libertate de către Tribunalul Suceava la 30.08.2001, când a fost arestat din nou în alt dosar, P.32284/2001, mandat prelungit până la 29.09.2001 de către Tribunalul Suceava.

La 8.10.2001, Curtea de Apel Suceava a dispus punerea în libertate a inculpatului care, la aceeași dată, a fost arestat, din nou, în dosarul nr. 32278/2001.

După expirarea acestui mandat, inculpatul a fost arestat pentru ultraj, într-un dosar instrumentat de urmărire, cu urmărire proprie de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, fiind pus în libertate la expirarea mandatului, la 16.11.2001, când a fost din nou arestat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava în dosarul nr. 32458/2001.

La data de 16.12.2001 a fost pus în libertate de către Tribunalul Suceava și nu a mai fost arestat în alte cauze.

Prejudiciul inițial estimat de către organele financiare este de 44,6 miliarde lei, însă urmează ca valoarea definitivă a prejudiciului cauzat să fie stabilită o dată cu finalizarea expertizelor financiar-contabile aflate în curs de desfășurare.

În context, se desfășoară activități de recuperare a prejudiciului, prin identificarea și indisponibilizarea bunurilor aparținând firmelor administrate de inculpatul Tcaciuc Severin.

Cu deosebită stimă, semnează domnul ministru de interne Ioan Rus.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Prejudiciul este în milioane sau miliarde?

 
   

Domnul Pavel Abraham:

Miliarde, 44,6 miliarde.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, că nu înțelesesem foarte exact.

Vă rog, domnule senator!

 
   

Domnul Gheorghe Acatrinei:

Domnule președinte,

Pe mine mă interesează, practic, două lucruri foarte punctuale. Adică, cine avea misiunea să controleze, că acestea s-au desfășurat într-o perioadă de ani de zile... și nu și-a făcut datoria, pentru că acolo s-au petrecut "minuni". Au fost și lucrători de poliție bătuți de acest individ... rupte gradele... aici nu se amintește nimic despre asta... pe urmă, cineva, cu o muncă de răspundere, din inspectorat, și-a cumpărat vilă de la acest infractor... și așa mai departe... adică sunt niște treburi care rezultă clar că au fost tolerate aceste fapte... și nu s-a tras la răspundere, de au ajuns la acest nivel...

Pe mine mă interesează cine a tolerat aceasta și ce măsuri se iau pentru a recupera, inclusiv cu cei care l-au tolerat. Mi-a plăcut răspunsul final, domnule secretar de stat. A fost foarte competent și la obiect...

A spus: acesta este prejudiciul, această măsură s-a luat, inclusiv destituirea directorului Direcției generale a finanțelor publice a județului, pentru neglijență și pentru lipsurile care s-au manifestat în acest domeniu.

Deci, două lucruri. Pe mine nu mă interesează dosarele, nici arestările, nici eliberările. Pe mine mă interesează cine este vinovat că nu a supravegheat atent, că doar dumneavoastră aveți oameni de specialitate care se ocupă de aceste treburi și de ce s-au tolerat aceste lucruri?! Atât, două lucruri, numai...

Treburile cu dosarele, acestea sunt probleme de profesioniști. Nu mă interesează.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

Vă rog, domnule secretar de stat!

 
   

Domnul Pavel Abraham:

Aș dori să-i precizez domnului senator că răspunsul,

Domnia sa, deja îl are. Mi-a spus două lucruri foarte importante, vizavi de cele două întrebări.

1. Pentru faptul că polițistul a fost ultragiat, a și fost reținut cel în cauză și există dosarul de urmărire penală.

Noi nu putem forța mâna parchetului sau tribunalului ca să continue cercetarea lui în stare de arest sau în stare de libertate. Când se va finaliza, trebuie găsită soluția de la instanță. Deci, organul de poliție și-a făcut datoria.

2. Dumneavoastră ați spus că v-a plăcut răspunsul foarte competent, ceea ce per a contrario însemna că noi nu am dat un răspuns competent.

Eu țin să precizez că tocmai acolo au fost lipsurile, deci faptul că s-a produs evaziunea fiscală, faptul că nu s-au plătit taxele, răspundea Direcția finanțelor publice care, așa cum ați spus dumneavoastră, și mă bucur că ați afirmat aici, nu și-au făcut datoria. Au luat măsurile legale, i-au destituit, iar noi ne-am făcut datoria și le-am cercetat și am instrumentat cauzele și le-am trimis către parchet și către instanțele de judecată care urmează să se pronunțe.

Dacă sunt alte aspecte, ca cele la care dumneavoastră v-ați referit, că mai sunt unii care și-au făcut vile sau nu și-au făcut, vă rugăm să ni le spuneți și vom lua măsurile care se impun în toate cauzele pe care le apreciați.

 
   

Domnul Gheorghe Acatrinei:

Domnule președinte,

Nu-i vorba că s-au făcut vile, s-a cumpărat de la patronul acesta care a produs cauza asta...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Am înțeles... de către lucrători din poliție...

 
   

Domnul Gheorghe Acatrinei:

Unul din conducere...

 
   

Domnul Pavel Abraham:

Spuneți-l!

 
   

Domnul Gheorghe Acatrinei:

Eu cred că-i bine, domnule președinte.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule senator,

Vă rog să nu vorbiți la general. Dacă aveți date concrete, să nu faceți afirmații...

 
   

Domnul Gheorghe Acatrinei:

Da, este vorba de fostul șef al Inspectoratului, generalul Cheptănaru, care și-a cumpărat vilă.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci, spuneți-o foarte clar, deci, generalul Cheptănaru a luat o vilă de la o persoană.

 
   

Domnul Gheorghe Acatrinei:

Tocmai de la acest individ...

Sigur, el zice că a cumpărat-o. Eu știu cum a cumpărat-o, din moment ce s-au petrecut aceste treburi.

Lumea comentează... asta e... Eu nu iau de bază ce spune strada, pe mine mă interesează faptele.

Însă, eu cred, domnule președinte, că, în final, probabil când se vor termina în instanță toate aceste treburi, vom fi informați totuși cum a mers pe această linie.

Din partea Finanțelor am primit un răspuns care ne satisface.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

Sigur, domnul secretar de stat nu poate să vă spună care va fi mersul procesului penal. De altfel, Poliția nu a putut să intervină decât în momentul în care s-a comis o faptă penală, deci Poliția nu controla și, mai ales, nu făcea ceea ce ați spus dumneavoastră, trebuia să supravegheze. Nu avea cum. A săvârșit o faptă penală, este adevărat, păcat că s-a intervenit prea târziu, și prejudiciul este foarte mare.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat!

 
   

Domnul Pavel Abraham:

Vă mulțumesc, domnule președinte!

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Îl invit pe domnul secretar de stat Gheorghe Predilă să ofere cele 10 răspunsuri pe care le mai are... Deci, oferiți răspuns domnului senator...

 
   

Domnul Gheorghe Predilă:

Codreanu... M-am abonat la...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Am văzut că erați în niște relații foarte apropiate, în urmă cu câteva minute. Bănuiesc că răspunsul îl satisface.

Vă rog!

 
   

Domnul Gheorghe Predilă:

Acesta este rolul opoziției, domnule președinte.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Dânsul este în opoziție sau dumneavoastră?!

 
   

Domnul Gheorghe Predilă:

Nu, dânsul.

La prima întrebare, cât din sumele alocate prin bugetul pe 2002 la Capitolul "Programul de sprijin al producătorilor agricoli" au fost utilizate pentru plata obligațiilor restante din 2001, răspunsul este scurt.

Au fost prevăzute în buget 815,4 miliarde lei, care vor fi realocate la prima rectificare de buget.

A doua întrebare se referă la sumele cuprinse în Capitolul - 6.701 - "Agricultura și silvicultura" - care se referă la titlul "Transferuri" și se va completa Fondul de dezvoltare al agriculturii românești prin Ordonanța nr. 1/2002 în ceea ce privește alocația pentru Tractorul Brașov, și în felul acesta să ajutăm agricultorii.

După cum știți, a fost Ordonanța nr. 1/2002 care a prevăzut 406 miliarde lei pe care să le utilizăm pentru plata tractoarelor și utilajelor, respectiv subvenția de 55% din valoarea utilajului.

A treia întrebare se referă la cei 5.000 miliarde lei care înseamnă cofinanțare pentru Programul SAPARD.

Vreau să-l informez pe domnul senator că această sumă este prevăzută, dar nu poate fi cheltuită până nu se acreditează Agenția SAPARD.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

 
   

Domnul Dumitru Codreanu:

Mulțumesc și eu domnului secretar de stat.

Răspunsul este competent, numai să se adeverească, să dea Dumnezeu să se adeverească că aceste 815,4 miliarde să se întoarcă la rectificare acolo unde le-a fost locul pentru că este corect.

Anul trecut nu s-a avut de unde să se plătească la acei furnizori de tractoare și utilaje, s-a apelat pentru bugetul de anul acesta, am aprobat chiar și în plenul Senatului, și în comisie, dar rugămintea este - și de asta am și intervenit, domnule secretar de stat, la domnul ministru - ca la prima rectificare de buget să se pună banii înapoi și să se ducă în agricultură, acolo unde le este locul.

Și vă rog să-mi răspundeți la a treia întrebare: ați spus dumneavoastră că sunt pentru cofinanțarea Programului SAPARD.

Când va fi acreditat programul ca să putem și noi să mergem în teritoriu să informăm agriculturii despre acest program?

 
   

Domnul Gheorghe Predilă:

Din tot ceea ce stăpânim noi în momentul de față, previziunea este că la sfârșitul acestei luni sau începutul lunii mai. Vă informez că deja este o delegație a Uniunii Europene, care controlează activitatea centrelor regionale de astăzi, în România, și controlează activitatea a 3 centre regionale ale Agenției SAPARD.

Deci, probabil, este penultima, va mai fi una peste două săptămâni, și după aceea se decide.

 
   

Domnul Dumitru Codreanu:

Da, vă mulțumesc.

 
   

Domnul Gheorghe Predilă:

Nu avem motive să nu fie acreditată.

 
   

Domnul Dumitru Codreanu:

Probabil că aveți gânduri bune cu programul și pentru Moldova care este și așa prăpădită din toate punctele de vedere.

 
   

Domnul Gheorghe Predilă:

V-am promis că atunci când veți formula, punctual, o cerere de sprijin, suntem alături de dumneavoastră.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnul secretar de stat Predilă și domnul ministru Ilie Sârbu au relații foarte bune și cu cel de sus. Ați văzut că în ultima perioadă...

 
   

Domnul Gheorghe Predilă:

A și plouat la timp.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Plouă foarte mult, la timp, și se fac economii serioase în materie de irigații.

 
   

Domnul Gheorghe Predilă:

Domnule președinte,

Mai aveam aici un răspuns pentru doamna senator Maria Petre. Întrucât nu este în sală, îl las în scris.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă rog să fie consemnat în stenogramă.

Stimați colegi,

Chiar dacă suntem atât de puțini, dați-mi voie să declar închisă ședința Senatului, ordinea de zi fiind epuizată.

Ne vedem mâine dimineață.

La revedere!

Ședința se încheie la ora 19,10.

 
     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti marți, 30 noiembrie 2021, 16:54
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro