Plen
Ședința Senatului din 8 aprilie 2002
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.54/18-04-2002

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2002 > 08-04-2002 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 8 aprilie 2002

20. Întrebări și interpelări adresate Guvernului de către senatorii:  

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

................................................

Programul legislativ a fost epuizat. Vom intra peste 2- 3 minute în ultimul punct de pe ordinea de zi: întrebări, interpelări și răspunsuri. Invit pe reprezentanții Executivului prezenți la dezbateri să-și ocupe locurile.

Stimați colegi,

Membrii Biroului permanent, mâine dimineață, la ora 8,00, la Senat, ședința Birourilor permanente reunite, Sala Verde.

Vă rog să vă ocupați locurile!

Domnilor senatori,

Vă invit să vă ocupați locurile!

Îi invit pe domnii senatori să-și ocupe locurile.

Domnilor miniștri,

Vă rog să vă ocupați locurile!

Stimați colegi,

Vă rog să vă ocupați locurile dacă apreciați că această parte a ședinței noastre este importantă.

Vă rog să intrăm în ultima parte a ședinței noastre de astăzi: întrebări și interpelări. Întrucât domnul ministru Răzvan Theodorescu are o problemă de rezolvat în altă parte, vă cer permisiunea să nu respect ordinea firească a grupurilor parlamentare și să ofer în primul rând cuvântul domnului senator Radu Alexandru, care a formulat o interpelare adresată Ministerului Culturii și Cultelor.

Domnul ministru este prezent.

Domnule senator, aveți cuvântul!

Domnul Radu Feldman Alexandru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, interpelarea mea este adresată academicianului Răzvan Theodorescu, ministrul culturii, și încearcă să descopere rațiunile pentru care revistele culturale nu vor mai primi subvenție din partea Ministerului Culturii și Cultelor, așa cum au declarat în repetate rânduri Președintele țării, primul-ministru, ministrul culturii: "Cultura este singurul produs cu care România poate să iasă, într-adevăr, în orice confruntare internațională". Este produsul cel mai rentabil în exportul pe care România îl poate face și aflăm cu stupefacție că tocmai la aceste reviste culturale se taie subvenția.

Deci, solicit ministrului culturii bunăvoința unui răspuns oral pentru că ne onorează cu prezența Domniei sale și în scris.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dați-mi voie să-l invit pe domnul ministru Răzvan Theodorescu să prezinte răspunsul.

Aveți cuvântul, domnule ministru!

Domnul Răzvan Theodorescu - ministrul culturii și cultelor:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Cred că întrebarea legitimă, provenind dintr-o îngrijorare a domnului senator Radu F. Alexandru, a provenit dintr-o distorsiune de informații. Ministerul Culturii și Cultelor, prin programul național de subvenții, sprijină peste 80 de reviste culturale. În 2001 a sprijinit cu suma de 5 miliarde lei și o va face și în continuare.

Însă este vorba de altceva. Conform Hotărârii Guvernului nr. 28/2001 există 15 publicații culturale în subordinea ministerului. Deci pentru cele 84 de reviste cărora le vom da subvenții ca și anul trecut, modificări nu vor fi mari, bani se vor aloca în continuare. Pentru Contemporanul, Literatorul, Tribuna, Manuscriptum, Deșteptarea românilor, Moftul român, Albina, Teatrul azi, Universul cărții, A Het, Korunk, Muęveloędes, Vilnes slobo, revista Biblioteca și Revista muzeelor, care au personalitate juridică și au și venituri extrabugetare, vom aplica, din acest an, următoarea măsură: vom plăti acestor publicații datoriile restante pentru care există sentințe judecătorești - și foarte multe au - în conformitate cu Ordinul nr. 22 din 30 ianuarie 2002, care permite efectuarea plății sumelor stabilite prin titluri executorii, pentru instituțiile publice din subordine. Deci, nu cele 80 și ceva, cărora le dăm în continuare subvenții, ci este vorba de acestea. Le plătim datoriile și, după aceea, procesul de descentralizare, în vederea privatizării, care a început în 2001, cu două din cele 15 - cu Revista muzeelor și Tribuna - va continua și în acest an și, în consecință,

Ministerul Culturii și Cultelor nu va mai suporta, pe viitor, astfel de cheltuieli. Este vorba de subvențiile pe care le dădeam pentru plata datoriilor.

Ca să fie mai limpede, ei, toți, au imense datorii la telefon, chirie și așa mai departe, pe care nu le pot suporta. Celor care au astfel de datorii le vom plăti datoriile în continuare, dar, dacă nu vor lua exemplul Revistei muzeelor și al Tribunei, pentru a merge spre privatizare, vom fi foarte curând în situația - deci pe acestea 15, domnule senator, care sunt ale ministerului - să nu le mai putem susține sau să le dăm exact ceea ce dăm celorlalte 84 din teritoriu, să le asimilăm cu cele 84. Asta este situația!

Deci, nu este vorba că nu le plătim subvenții, ci le plătim datoriile restante și, după aceea, îi invităm să meargă pe linia pe care au mers cele mai multe publicații din România.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule ministru, pentru răspuns.

Domnul Răzvan Theodorescu:

O să vă trimit, domnule senator, răspunsul în scris.

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Domnule președinte,

Am reținut că domnul ministru este extrem de grăbit, nu vreau să-l mai rețin, îi mulțumesc. Vreau doar atât să înțeleagă că această distorsiune de informație nu-mi aparține, am ziarul care reproduce în ghilimele declarația domnului ministru...

Domnul Răzvan Theodorescu:

L-am văzut și eu.

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Deci, aici este vorba de suspendarea... "urmând să se suspende subvențiile publicațiilor respective".

Deci, eu am făcut o interpelare care se bazează pe o declarație a domnului ministru, reprodusă mot " mot.

Domnul Răzvan Theodorescu:

Reprodusă greșit.

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Nu vreau să intru în detalii. Ceea ce mi-a spus domnul ministru este un punct de vedere față de care sunt în total dezacord. Mi se pare de neimaginat să ajungem să îngropăm o singură revistă care ar fi, de exemplu, Contemporanul, dar aștept, așa cum am înțeles, domnule ministru, răspunsul în scris. Pe baza acestui răspuns în scris, sub semnătura dumneavoastră, voi face declarația politică...

Domnul Răzvan Theodorescu:

Vă spun de pe acum, nu o îngropăm, ci îi invităm să meargă pe drumul pe care au mers cea mai mare parte a revistelor culturale din România, de a nu mai fi asistate de minister.

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Domnule ministru,

În banca ministerială sunt atâția colegi ai dumneavoastră care își așteaptă rândul...

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Eu vă mulțumesc și pentru întrebare și pentru răspuns. Vă rog să nu continuați discuția în contradictoriu.

Vă mulțumesc.

Îl invit la tribună pe reprezentantul Grupului parlamentar P.D., domnul senator Romeo Octavian Hanganu.

Aveți cuvântul, domnule senator!

Interpelarea este adresată Ministerului Industriei și Resurselor.

Domnul Romeo Octavian Hanganu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Se constată o înrăutățire a situației generale din industria petrochimică și, în special, a societăților comerciale din acest domeniu, în județul Prahova, care reprezintă jumătate din petrolul din România.

În afara unor condiții obiective, legate de prețul țițeiului și incertitudinile piețelor de desfacere, acest lucru se datorează tratamentului discriminatoriu la care sunt supuși operatorii din domeniu, acordării de facilități în discordanță cu regulile concurenței loiale, a distribuției preferențiale a rezervelor interne de țiței, în detrimentul S.N.P. etc.

În condițiile în care statul trebuie să asigure cadrul concurențial loial pentru toți subiecții din sistem, și, în același timp, stabilitatea sistemului petrolier la nivel național, se impun următoarele întrebări:

Care sunt cantitățile de țiței livrate de S.N.P. Petrom către rafinăriile din afara S.N.P., începând din septembrie 2001?

În ce condiții se livrează acest țiței pe relația RAFO - Dărmănești?

Cât țiței importă S.N.P. Petrom și în ce condiții?

Care este politica Ministerului Industriei și Resurselor în privința funcționării industriei petrochimice, acum și în viitor?

Mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă consult dacă este prezent, din partea ministerului, domnul ministru sau secretarul de stat. Nefiind în acest moment, rog să fie...

Din sală:

Este interpelare.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sigur că da. Rog să fie transmisă ministerului interpelarea, pentru a fi prezentat răspunsul într-o ședință viitoare.

Îl invit la tribună pe domnul senator Mihai Lupoi.

Interpelarea este adresată Autorității pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului.

Aveți cuvântul, domnule senator!

Domnul Mihail Lupoi:

Mă adresez domnului ministru Mușetescu. Interpelarea este în legătură cu situația Societății de Asigurare ASTRA.

Domnule ministru,

Pentru a evita o viitoare comisie de anchetă parlamentară asupra privatizării ASTRA, societate care am înțeles că se află în curs de privatizare, după dezastrul întâmplat la Banca Română de Scont, care a dat faliment, am să vă fac următoarea interpelare, la care v-aș ruga să răspundeți personal, în cadrul Senatului.

În proiectul de bilanț pe 2001 apare un profit al acestei societăți de 55 de miliarde lei. În bilanțul final prezentat apar pierderi de 93 de miliarde lei. Această discrepanță este de-a dreptul șocantă, cu atât mai mult cu cât înțeleg că negocierea pentru privatizarea Societății ASTRA se poartă cu Nova Trade, în jurul cifrei de 1,5 milioane dolari.

În acest sens, v-aș ruga să ne prezentați și situația patrimonială a firmei ASTRA, având în vedere că, din ceea ce știm, numai sediul din strada Pușkin este înregistrat în contabilitate, cu teren cu tot, la o valoare de aproape 10 milioane dolari. În aceste condiții, avem un mare dubiu asupra corectitudinii procesului de privatizare.

Pentru a lămuri aceste dubii, vă rog să prezentați o analiză de detaliu asupra situației firmei ASTRA, atât în ceea ce privește situația financiară, cât și patrimonială, și în ce fel intenționați să desfășurați procesul de privatizare.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Din partea A.P.A.P.S. în acest moment nu este prezent nimeni. De asemenea, interpelarea va fi înaintată pentru ședința viitoare.

Îl consult pe domnul ministru Tănăsescu, domnul ministru al finanțelor, care este prezent...

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu - ministrul finanțelor publice:

Răspund la interpelarea domnului senator Hanganu.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog!

Vă rog să prezentați răspunsul!

Deci, domnul ministru Mihai Tănăsescu.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu Mulțumesc, domnule președinte.

Ca urmare a interpelării domnului senator Romeo Octavian Hanganu privind problemele cu care se confruntă Societatea Petrotel Lukoil S.A. Ploiești, îmi revine plăcerea de a-l informa despre stadiul în care ne aflăm cu această societate.

Aș vrea să vă informez că societățile care compun Compania Lukoil România au în derulare înlesniri la plata obligațiilor bugetului de stat constând, pe de o parte, în eșalonare la plata debitelor restante și a majorărilor de întârziere, după cum urmează:

Pe de o parte, Societatea Comercială Lukoil Black See România S.R.L., fosta Lukoil România, are în derulare două înlesniri la plată, aprobate în anul 1999 și în anul 2000, respectiv eșalonarea la plată a debitelor restante, reprezentând accize, și a majorărilor de întârziere privind plata T.V.A.

Totodată, Societatea Petrotel Lukoil S.A. are în derulare o înlesnire la plată, aprobată prin adresa Ministerului Finanțelor Publice din ianuarie 2000, respectiv eșalonarea la plată a debitelor restante reprezentând accize și a majorărilor de întârziere aferente accizelor și taxei pe valoarea adăugată.

Deci, la ora actuală, Lukoil beneficiază și derulează aceste două înlesniri la plată.

În conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 11/1996, pe perioada anului 2002, reprezentanții Companiei Lukoil au solicitat în mai multe rânduri mai multe tipuri de înlesniri, și anume: scutirea la plată a majorărilor de întârziere rămase în sarcina companiei, din înlesnirile la plată care sunt în derulare; scutirea la plată a majorărilor datorate de companie, în conformitate cu Ordonanța Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare și reglementarea problemelor generate de plata contribuției la Fondul special pentru produse petroliere.

Din discuțiile purtate cu Compania Lukoil, în nenumărate rânduri, am concluzionat faptul că în perioada următoare se pot avea în vedere o parte dintre aceste înlesniri pe care dânșii le solicită. Având în vedere însă că prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/2002, apărută astăzi în Monitorul Oficial, privind arieratele bugetare, Compania Lukoil deja a prezentat un dosar care urmează să fie analizat și, sigur, vizavi de rezultatele care se vor obține, vom vedea dacă

Compania Lukoil mai dorește sau nu și alte înlesniri la plată.

Discuțiile purtate chiar în această dimineață cu reprezentanții companiei au dus la concluzia că, în momentul în care ei vor aplica pentru Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/2002, o să vedem ce mai rămâne la plată, ceea ce doresc dânșii în continuare și, printr-un act normativ la nivel de lege sau de ordonanță de urgență, o să vedem exact dacă putem să venim în întâmpinarea companiei pentru noi reeșalonări de alte tipuri, care, repet, nu sunt cuprinse în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40, care a fost publicată azi în Monitorul Oficial.

Ceea ce aș vrea să subliniez este faptul că, din discuțiile purtate cu reprezentanții Companiei Lukoil, a rezultat că au un plan de investiții pe o durată lungă în România, de peste 180 de milioane dolari, împărțit, pe de o parte, în stații de distribuții, dar și în plan investițional.

Suntem ferm convinși că Compania Lukoil joacă un rol foarte important în județul Prahova, că, într-adevăr, în perioada următoare, probabil va avea un program de investiții mai puternic, probabil că va avea și o anumită politică de disponibilizare a salariaților din societate, dar care vor reveni după perioada de terminare a acestor investiții. Cert este că Guvernul dorește ca, în continuare,

Compania Lukoil să joace un rol important în județul Prahova și în România.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnul ministru!

Îl consult pe domnul senator dacă este mulțumit de răspuns.

Domnul Romeo Octavian Hanganu:

Mulțumesc, domnule ministru!

În mare parte, sunt mulțumit. Aș face, totuși, precizarea că, în continuare, nu s-a reglementat acea problemă extrem de neplăcută pentru ei, Ordonanța Guvernului nr. 10/1998.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

O avem în vedere să o abrogăm. Este vorba de perioada aceea de 25 de ani, care...

Domnul Romeo Octavian Hanganu:

Ei sunt în situația de a plăti acea veche datorie de două ori: o dată, prin ordonanță...

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Aceea nu este o problemă. Este problema acestor reeșalonări care, repet, au fost foarte mari, cerința lor a fost foarte mare, vizavi de legislația actuală, dar sperăm acum, prin noua legislație și printr-o analiză mai atentă, și, repet, printr-un angajament foarte concret cu Compania Lukoil, fiindcă noi dorim ca toată lumea să aibă loc de muncă, să avem forță de muncă angajată, județul Prahova să joace un rol foarte important.

Deci, în aceste discuții pe care le vom continua cu compania, eu sunt convins că vom găsi soluțiile necesare pentru a face în așa fel încât să lucreze foarte bine Compania Lukoil.

Domnul Romeo Octavian Hanganu:

Mulțumesc, domnule ministru!

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Domnule ministru,

Întrucât domnul senator Dumitru Badea nu este prezent în sală, vă rog să prezentați în scris răspunsul la o interpelare anterioară a dânsului. Vă rog să fie lăsat la secretariatul nostru tehnic pentru a fi înaintat domnului senator.

De asemenea, atrag atenția și celorlalți reprezentanți ai Executivului că, dacă nu sunt prezenți senatorii care au formulat întrebări sau interpelări și aveți răspuns scris, puteți să-l lăsați fără a-l prezenta în sală.

La întrebări sunt înscriși mai mulți colegi senatori.

O invit la tribună pe doamna senator Angela Bălan.

Aveți cuvântul, doamna senator!

Doamna Angela Mihaela Bălan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebare este adresată domnului prim-ministru.

Aflăm din presă că Centrul de Plasament Sf. Andrei din Botoșani urma să primească 1 milion de franci, lăsat prin testament de o franțuzoaică în vârstă, acum decedată, care a vizitat centrul de mai multe ori, între anii 1991-2001, și care a pus o singură condiție: acești bani să fie folosiți exclusiv pentru modernizarea Centrului Sf. Andrei.

Iată însă că Direcția județeană pentru protecția drepturilor copilului Botoșani a hotărât să desființeze acest centru, astfel încât obiectul donației din Franța dispare.

Deoarece în județul Botoșani mai funcționează, la ora actuală, peste 20 de centre de plasament, întrebăm conducerea Direcției județene pentru protecția drepturilor copilului de ce nu a desființat unul din acestea, în locul Centrului Sf. Andrei, și ce măsuri va lua pentru ca șansele de primire a donației din Franța de către acesta să nu fie afectate.

A doua întrebare este adresată domnului ministru Dan Matei Agathon, ministrul turismului.

Sunt cunoscute proiectele, programele, eforturile ministerului pe care îl conduceți, de revigorare a turismului românesc, un loc aparte ocupându-l interesul acestuia pentru litoralul românesc. Dar iată că cercetătorii Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marină

Grigore Antipa din Constanța atrag atenția foarte serios asupra faptului că, din cauza eroziunii rapide a nisipului, litoralul românesc riscă să dispară în 20 de ani, dacă nu sunt luate măsuri urgente de protecție.

Îl întrebăm pe domnul ministru ce măsuri posibile de ameliorare a situației are în vedere pentru protejarea litoralului românesc.

Rugăm, la ambele întrebări, răspuns în scris.

Mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Dați-mi voie să consult dacă din partea Executivului, este prezent cineva pentru a răspunde celor două întrebări. (Discuții la masa prezidiului.) Sunt întrebări, dar nu are importanță. Nu este nimeni prezent; se va răspunde scris. Așa a solicitat doamna senator.

Mergem mai departe.

O invit la tribună pe doamna senator Maria Ciocan.

Doamna Maria Ciocan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului Marian Sârbu, ministrul muncii și solidarității sociale.

În lunile aprilie-mai sunt prevăzute a intra în vigoare creșteri enorme ale tarifelor pentru toate serviciile către populație, respectiv 14% la energie electrică, 40% la energie termică, 5% la benzină și motorină, 10,5% la telefoane, care, implicit, vor duce la majorarea prețurilor întregii game de produse.

Întrebare: Cum consideră Guvernul că va putea suporta populația aceste majorări din creșterea de 6% a pensiilor, respectiv 8% a salariilor, având în vedere și majorările începute cu luna ianuarie la gaze și energie?

Are Guvernul în vedere și alte elemente de protecție socială, care ar putea ajuta populația să acopere toate aceste majorări? Dacă există, care sunt acestea?

Solicit răspuns scris și oral.

A doua întrebare este adresată doamnei Daniela Bartoș, ministrul sănătății și familiei.

Stomatologia maramureșeană, ca și alte sectoare ale medicinei, se confruntă cu greutăți în desfășurarea activității, din cauza unor aspecte legate de sumele financiare alocate din fondul de sănătate prevăzut în contractul-cadru pentru anul în curs.

Pentru asistența stomatologică a fost prevăzută cota de 1,2% din fondul asigurărilor de sănătate pentru anul 2001, iar pentru anul 2002, deși era prevăzut un procent de 3% inițial, s-a acordat doar 1,7%, ceea ce a dus la diminuarea serviciilor stomatologice.

Întrebare: Vă rugăm să ne comunicați dacă nu este posibil a se aloca de la buget sau din fondul asigurărilor de sănătate un procent de cel puțin 3% pentru plata serviciilor stomatologice în anul 2002, ceea ce ar duce la o îmbunătățire a situației existente în acest sector al medicinei pentru categoria de populație cu venituri mici, care nu-și permite efectuarea de prestații stomatologice prin unitățile private?

Solicit răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Consult dacă din partea Executivului este prezent cineva să dea răspuns doamnei senator. Nu este.

Invit la tribună pe domnul senator Eugen Marius Constantinescu. Interpelarea este adresată Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, da?

Domnul Eugen Marius Constantinescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea se adresează domnului Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, alimentației și pădurilor.

Prin Legea nr. 39, promulgată la 16 ianuarie 2002, a fost creat Serviciul de cadastru agricol în cadrul fiecărei primării. Așa cum probabil știți, serviciile respective nu dispun de nici un fel de dotare. În scopul asigurării funcționării acestor servicii, ce măsuri aveți în vedere, domnule ministru, pentru dotarea cu aparatură, măcar, cu minima aparatură necesară a specialiștilor cadastriști angajați la primării?

Aștept răspunsul și în scris.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Este prezent domnul secretar de stat Gheorghe Predilă.

Aveți cuvântul!

Domnul Gheorghe Predilă - secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor:

Domnule președinte,

Întrebarea domnului senator primește de la noi următorul răspuns:

Serviciile comunitare pentru cadastru și agricultură s-au înființat în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/26 iulie 2001, în cadrul aparatului propriu al unităților administrativ-teritoriale - comune, orașe și municipii - care sunt în subordinea Ministerului Administrației Publice.

Întrebarea cu privire la dotare și la celelalte trebuie adresată Ministerului Administrației Publice, în a cărui subordine se află aceste servicii comunitare, și nu Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Sunteți mulțumit de răspuns?

Domnul Eugen Marius Constantinescu:

Da. Mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat!

Invit la tribună pe domnul senator Romeo Octavian Hanganu. Întrebarea este adresată Autorității pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului și este legată de privatizarea RAFO Onești. Da?

Aveți cuvântul!

Domnul Romeo Octavian Hanganu:

Da, domnule președinte.

Conform Ordonanței Guvernului nr. 177 din 20.12.2001, art. 6 pct. 2, în 60 de zile de la data aprobării de către AGA a conversiei în acțiuni a datoriilor societății, investitorul strategic Imperial Oil și Canion Servicos are drept de preferință la cumpărarea acestor acțiuni.

Cum termenul- limită a fost 2 aprilie 2002, pentru că AGA s-a ținut în 2 februarie, care este situația vânzării acțiunilor, la ce valoare s-au vândut și care este noua structură a acționariatului la RAFO Onești?

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Nefiind nimeni prezent din partea A.P.A.P.S., sigur, veți primi un răspuns scris.

Domnul Romeo Octavian Hanganu:

Poate data viitoare... S-au adunat deja vreo 3 întrebări și...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sigur. S-a solicitat amânare, conform notei pe care eu o am. Sigur, întrebarea dumneavoastră, alături de celelalte, va fi înaintată A.P.A.P.S. pentru răspuns într-o ședință viitoare.

Domnul senator Corin Penciuc, întrebare adresată

Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței.

Aveți cuvântul!

Domnul Corin Penciuc:

Mulțumesc, domnule președinte.

Sălajul este un județ aflat la 700 de km de București.

Cu ocazia intrării în vigoare a noului mers al trenurilor, sălăjenii au avut neplăcuta surpriză de a constata că nu mai pot călători spre București în vagon de dormit sau cușetă.

Întrebare: Când vor fi introduse vagoanele de dormit și cușetă în garnitura de Zalău, pentru ca cetățenii Sălajului să poată călători decent spre Capitală?

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, mai aproape de microfon.

Domnul Corin Penciuc:

Întrebarea a doua: Care sunt elementele tehnice ce trebuie să le constate Registrul Auto Român pentru autovehiculele de import cu capacitate sub 3,5 tone, în vederea înmatriculării?

Aș dori răspuns scris.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Domnul senator Romeo Octavian Hanganu, ați pus întrebarea.

Domnul senator Nicolae Iorga, ultimul coleg înscris pe listă.

Domnul Nicolae Marian Iorga:

Domnule președinte,

Prima mea întrebare se adresează doamnei Ecaterina Andronescu, ministrul educației și cercetării.

Este o întrebare vizavi de o solicitare a domnului profesor Jibotean Marin, din Orăștie, Str. Armatei, bl. 2, sc. C, ap. 47, profesor de matematică, cu o vechime de 17 ani, care a depus la Ministerul Educației și Cercetării, personal doamnei ministru, un memoriu în data de 26 octombrie 2001, în care semnalează grave aspecte din învățământul hunedorean și împotriva inspectorului general Moș Ionel, spune el, "provenit dintr-o moștenire păguboasă a celor 15.000 de specialiști".

Cum doamna ministru nu i-a răspuns până la această dată, omul s-a adresat Senatului României, iar întrebarea mea este pentru doamna ministru: Când are de gând să răspundă acestui om sau, în final, să vină în fața noastră și să ne dea nouă răspunsul la acest memoriu al profesorului?

O a doua întrebare, pe care vreau s-o pun, este adresată domnului prim-ministru Adrian Năstase și este legată de situația jalnică în care a ajuns industria brașoveană.

Cum Guvernul s-a angajat față de Fondul Monetar Internațional, în scrisoarea suplimentară de intenție, să concedieze 1.000 de muncitori de la întreprinderile brașovene "Tractorul", "Roman" din Brașov și "Nitramonia" din Făgăraș, întrebarea mea este: Ce măsuri de protecție socială are în vedere Guvernul României, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, pentru că se pune și, într-un final nefericit, spun eu, problema lichidării acestor întreprinderi?

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Și eu vă mulțumesc.

Se pare că toți senatorii care au avut de formulat întrebări sau interpelări astăzi au făcut-o. Mai este vreun coleg care a fost omis? Nu.

Să trecem la răspunsuri, care vor fi prezentate, oral, în cadrul ședinței.

Deci, domnul secretar de stat Gheorghe Predilă a răspuns, domnul ministru Mihai Tănăsescu a răspuns domnului senator Hanganu.

Domnul secretar de stat Călin Ion trebuia să răspundă domnului senator Dumitru Codreanu. Este prezent.

Vă rog, aveți cuvântul!

Domnul Ion Călin - secretar de stat în Ministerul Administrației Publice:

Voi prezenta răspunsul domnului ministru Cozmâncă, pentru domnul senator Dumitru Codreanu.

La întrebarea dumneavoastră vă informăm, domnule senator, că nu au fost interzise centralele de apartament, cu atât mai mult, centralele de scară sau de bloc.

Este de remarcat faptul că, în prezent, sunt localități care au adoptat o astfel de soluție pentru asigurarea încălzirii locuințelor, alimentarea cu energie termică în sistem centralizat fiind abandonată.

În aceste cazuri, o astfel de măsură ar produce grave probleme, în primul rând, de ordin social.

Vă informăm că în țările Europei Centrale, respectiv în Cehia, Ungaria, Slovacia, landurile din estul Germaniei, instalarea centralelor de apartament a fost reglementată și restricționată, în sensul că acestea se pot instala doar acolo unde serviciile de încălzire centrală nu pot fi asigurate la un nivel corespunzător.

Avem numeroase sesizări din partea asociațiilor de locatari, respectiv de proprietari, care reclamă faptul că nivelul de poluare a aerului a crescut simțitor în zonele unde sunt montate centralele de apartament, întrucât coșurile de evacuare a gazelor de ardere, fiind poziționate la circa 0,2 până la 0,6 m față de planul fațadei, și de la 0,5 până la 1 m față de fereastră sau balcon, nu asigură dispersia necesară a noxelor rezultate prin arderea gazelor naturale.

Studiul întocmit de către un grup de cercetători, specialiști în termoenergetică, chimie, biologie și medici, prezintă în detaliu cauzalitatea și efectele expunerii la produșii rezultați prin arderea gazului natural a populației aflate în vecinătatea acestor microcentrale.

Ca urmare a instalării câtorva sute de mii de centrale termice de apartament și convertoare de gaze în blocurile de locuințe din orașele Arad, Baia Mare, Brașov, Oradea,

Satu Mare - și acestea sunt numai câteva - s-a ajuns la o situație critică, prin poluarea la joasă înălțime cu produși de ardere a gazului natural, cu efecte manifestate asupra vieții și stării de sănătate a populației, dar și cu impact ecologic negativ și de destabilitate socială.

S-a impus, deci, adoptarea unui ordin al Ministerului Sănătății și Familiei, care să oblige evacuarea gazelor de ardere deasupra blocului de locuințe în care se instalează, în cazul microcentralelor termice cu o putere instalată de până la 25 KV, măsură ce asigură dispersia gazelor de ardere evacuate la un nivel satisfăcător.

Cu stimă.

Semnează ministrul Octav Cozmâncă.

Domnul Corin Penciuc:

Vă mulțumesc, domnule director.

Se pare că dumneavoastră aveți o mare grijă față de sănătatea..., adică Ministerul Administrației Publice are o mare grijă față de sănătatea oamenilor, dar nu ține cont și de buzunarul lor, pentru...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu fiți nervos, domnule senator!

Domnul Corin Penciuc:

Poftiți?!

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Am spus doar să nu fiți nervos.

Domnul Corin Penciuc:

Nu, ... Vi se pare dumneavoastră, domnule președinte.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog!

Domnul Corin Penciuc:

Nu, nu... Mulțumesc foarte mult.

În municipiul Botoșani s-a interzis cu desăvârșire instalarea acestor centrale, care, după părerea mea, aduc niște economii în buzunarul familiilor care le au.

Dumneavoastră probabil că aveți dreptate în ceea ce privește poluarea la joasă înălțime, față de poluarea pe care o face o centrală termică de oraș, dar mă gândeam la acea centrală termică, care deservește orașul Botoșani, și care are cea mai mică rețea de termoficare din țara românească, raportat la numărul de locuitori pe care îi are municipiul Botoșani, și care în 1989 era deservită de 190 de persoane, iar la ora actuală are 900 și ceva de salariați.

Orașul Botoșani, fiind cu industria la pământ, este înspre agricultură și, dacă mai este ceva, se orientează spre agricultură - nu cea dintre blocuri, cea de lângă oraș - și mai sunt ceva confecții ... nu știu cum se va descurca să plătească atâția salariați cât are Termica Botoșani...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Instalarea unei centrale, ne puteți și nouă spune cam ce înseamnă?...

Domnul Dumitru Codreanu:

În județul Botoșani, domnule președinte, cu toată stima pe care o am față de dumneavoastră, sunt foarte puține. Sunt oameni care au vrut să instaleze niște centrale de scară, dând mână de la mână. Nu li se mai dă voie. Bineînțeles, noi nici nu avem mult gaz metan, ca în Transilvania, și acum dorim să aducem gazul metan de pe rețeaua Hârlău, să ne cuplăm cu cea care vine de la Pașcani. Dar consider, domnule secretar de stat, că nu este bine ca printr-o ordonanță de urgență să interzicem instalarea acestor centrale. Mă refer la centralele de scară sau de bloc.

Domnul Ion Călin:

Nu este nici o ordonanță care să interzică, iar în legătură cu eficientizarea activității din centralele termice, vă informez, domnule senator, că, de o săptămână de zile, domnul prim-ministru coordonează, personal, un program privind modernizarea tuturor centralelor, și a celor transferate de la Ministerul Industriei și Resurselor la autoritățile administrației publice, dar și cele care erau și funcționează în subordinea acestora, împreună cu Ministerul Industriei și Ministerul Finanțelor Publice, astfel încât, până în toamna anului 2002, să reducem foarte mult costul gigacaloriei.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Vă rog să rămâneți că mai aveți de oferit răspunsuri, dar vă rog să ne permiteți, ca să nu stea domnii secretari de stat care au venit să ofere răspunsuri colegilor mei, ce nu sunt prezenți la dezbateri și pentru care regulamentul dă posibilitatea să prezentați răspuns în scris.

Deci, vă rog să se ia act în stenograma de ședință că domnul secretar de stat Cristian Niculescu a venit să ofere, din partea Ministerului Afacerilor Externe, răspuns domnului senator Dumitru Badea. Vă rog să-l prezentați în scris.

Domnul Răzvan Cirică, secretar de stat în Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, de asemenea, colegului nostru Dumitru Badea.

Vă rog să prezentați răspunsurile în scris.

Vă dorim o seară bună!

Îl invit pe domnul secretar de stat Călin Ion să ofere răspuns domnului senator Gheorghe Acatrinei, care este prezent.

Domnul Ion Călin:

Mulțumesc, domnule președinte.

La interpelarea dumneavoastră cu referire la modul defectuos de repartizare a fondurilor către județele din nordul Moldovei, comparativ cu cele alocate județului Bacău pe anul 2002, vă comunicăm următoarele:

Pentru anul 2002, potrivit Legii nr. 743/2001 privind aprobarea bugetului de stat, pentru județul Suceava s-au alocat de la bugetul de stat 1.519,9 miliarde lei, sume defalcate din impozitul pe venit și din taxa pe valoarea adăugată, din care 449,9 miliarde lei din impozitul pe venit și 1.070 miliarde lei din taxa pe valoarea adăugată, situând județul Suceava, din punct de vedere al alocărilor de la cele două venituri ale bugetului de stat, pe locul 2 în țară, după județul Iași.

Menționăm că pentru cele 5 județe din Moldova, situate la nord de județul Bacău, respectiv Botoșani, Iași, Suceava, Neamț și Vaslui, totalul fondurilor alocate din veniturile bugetului de stat reprezintă 16,7% din totalul fondurilor alocate pe țară, respectiv 6.562,7 miliarde lei.

Subliniem faptul că repartizarea pe județe a sumelor defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale s-a efectuat pe baza criteriului de repartizare prevăzut la Anexa nr. 8 din Legea bugetului de stat, însușit și de structurile asociative ale autorităților publice locale.

De asemenea, în afara sumelor de mai sus, încasările aferente cotei de 62,5% din impozitul pe venit, care rămâne la dispoziția bugetelor locale, pe anul 2002, pentru cele 5 județe amintite reprezintă 1.712,2 miliarde lei, din care pentru județul Suceava 351,7 miliarde lei.

Pe lângă fondurile menționate mai sus, din Fondul special al drumurilor publice, Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței a alocat pentru județele menționate suma de 294 miliarde lei, din care pentru județul Suceava 55 miliarde lei.

Repartizarea pe județe a sumelor aferente a avut la bază prevederile art. 9 din Legea nr. 118 pe 1996, precum și criteriile din normele de aplicare a acesteia.

Pentru anul 2002, prin Legea bugetului de stat s-a urmărit ca fondurile alocate de la bugetul de stat către bugetele locale, împreună cu veniturile proprii ale acestora, să asigure condițiile corespunzătoare finanțării serviciilor publice din toate unitățile administrativ-teritoriale.

Din cele menționate mai sus, rezultă clar că nu există o politică de alocare a fondurilor bugetare către județul Bacău, în dauna celorlalte județe din Moldova, sumele ce au fost alocate prin Legea bugetului de stat pentru bugetele județelor repartizându-se în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Cu stimă, semnează ministru Octav Cozmâncă.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Domnul senator Acatrinei, mulțumit de răspuns?

Bănuiesc că sunteți nemulțumit de distribuția resurselor financiare.

Domnul Gheorghe Acatrinei:

Domnule președinte,

În general, sunt mulțumit de răspunsul pe care l-a prezentat domnul secretar de stat, însă aș ruga totuși ministerul, pe dumneavoastră, domnule președinte, să aibă în vedere programul cu care a venit județul Suceava.

S-a purtat o discuție la nivelul Guvernului, deci în prezența domnului prim-ministru, și domnul prim-ministru, cu ocazia vizitei pe care a făcut-o la Suceava, inclusiv în videoconferința care a avut loc cu prefecții, a dat asigurări că va fi în atenția Domniei sale.

Rugăm să fim ajutați pentru înfăptuirea acestora.

Doresc răspunsul în scris.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc, domnule senator.

Înainte de a merge mai departe, îl întreb pe domnul senator Predilă dacă mai are de oferit răspuns. Da, bun...

Atunci, îl rog, în continuare, pe domnul secretar de stat Călin să ofere răspuns colegului nostru Ion Aurel Rus, prezent în sală.

Domnul Ion Călin:

Prin interpelarea formulată, domnule senator, solicitați Ministerului Administrației Publice să ceară Curții de Conturi a județului Bistrița-Năsăud să se pronunțe în legătură cu un eventual abuz al fostului director al R.G.A.C.C.

Vă prezentăm pe această cale că respectiva instituție nu este subordonată ministerului nostru.

Ministerul Administrației Publice nici nu are atribuții stabilite prin lege și competențe de natura celor care ar rezulta din interpelarea dumneavoastră.

Vă precizăm că vă rămânem deosebit de recunoscători dacă ați putea să ne indicați un text care ne-ar permite să intervenim în sensul celor solicitate de dumneavoastră.

Menționăm că, așa cum stă bine într-un stat de drept, în România există alte organe specializate care au competența de a verifica modul de autorizare, amplasare și executare a magaziei la care vă referiți.

Cu stimă.

Semnează ministru Octav Cozmâncă.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

Domnul Ion Aurel Rus:

Sigur că nu sunt mulțumit de răspunsul pe care l-ați oferit pentru că Ministerul Administrației Publice are în subordine chiar primăriile care au dat această autorizație.

Problema Curții de Conturi era o altă problemă, pe care eu am atașat-o la ceea ce era descris acolo, pentru că pe rol se află deja o sentință judecătorească și este deschis încă un al doilea proces la Năsăud, dar problema autorizării în fond, cu încălcarea prevederilor legale care spun că în amonte trebuie păstrat 100 de metri de stăvilarul de apă a construcțiilor, și în lateral și în aval 25 de metri, cred că autorizarea a fost dată de primăria comunei Răibraș, și asta rămâne în subordinea dumneavoastră. Nu vă puteți sustrage că nu vă aparține primăria Răibraș.

Domnul Ion Călin:

Nu. Conform Constituției și Legii nr. 215/2001 privind administrația publică locală, Ministerul Administrației Publice nu subordonează nici o autoritate a administrației publice locale, fie ea comună, oraș, municipiu sau județ, toate au autonomie în ceea ce privește Legea nr. 50/1991 privind eliberarea autorizațiilor. Numai în instanță se poate ataca, ministerul nu subordonează nici o autoritate a administrației publice locale din România.

Domnul Ion Aurel Rus:

Și atunci, pe primari cine îi trage la răspundere?

Domnul Ion Călin:

Pentru controlul legalității actelor adoptate de către consiliile respective, avem controlul prefecților. Pentru celelalte documente, cum sunt autorizațiile de construcție, răspunde primarul în fața instanței.

Domnul Ion Aurel Rus:

Mulțumim.

O să apelăm la instanță.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sigur că da, răspunderea este numai în fața puterii judecătorești, iar după aceea, în condițiile în care se apreciază că este vorba de un abuz sau altceva, sigur că prefectul poate să promoveze anumite măsuri împotriva primarului.

Domnul Ion Aurel Rus:

Domnule secretar de stat,

Mai sunteți dator cu încă un răspuns...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnul secretar de stat mai are un răspuns pentru domnul senator Gheorghe Bunduc... Numai puțin, stați, că am și eu evidența mea... Domnul senator Gheorghe Bunduc... care, nefiind prezent în sală, rog să se ia act în stenograma de ședință că este oferit răspunsul în scris... Mai aveți vreun răspuns pentru domnul senator Ion Aurel Rus?

Domnul Ion Călin:

Nu, pentru astăzi, nu.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sigur, răspunsul vă va fi dat într-o ședință viitoare.

Vă rog, domnule senator, imediat, după ședință, discutați cu domnul secretar de stat, poate această interpelare nu a ajuns la dânsul. Degeaba îi solicitați răspuns în acest moment.

Domnul Ion Călin:

Nu, n-a ajuns... sigur... am venit cu tot ce a fost la noi până astăzi.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

Domnul secretar de stat Pavel Abraham aveați un răspuns pentru doamna senator Norica Nicolai, care nu este prezentă, și vă rog să-l prezentați în scris, și un răspuns pentru domnul senator Gheorghe Acatrinei, care este prezent în sală.

Vă rog să oferiți răspunsul!

Domnul Pavel Abraham - secretar de stat în Ministerul de Interne:

Primul răspuns, pentru doamna senator Norica Nicolai, l-am oferit deja în scris... și a fost mulțumită. Spun aceasta pentru a se înregistra în stenogramă.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumim. Sigur...

Domnul Pavel Abraham:

Al doilea vizează un răspuns către domnul senator Gheorghe Acatrinei.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Este prezent.

Vă rog să prezentați răspunsul!

Domnul Pavel Abraham:

Da.

Stimate domnule senator,

Referitor la interpelarea dumneavoastră privind ilegalitățile numitului Severin Tcaciuc din Suceava, prejudiciul activității infracționale și condițiile reținerii și punerii ulterioare în libertate a acestuia, în interpelarea înregistrată la Senat sub numărul care este cunoscut și transmisă nouă, vă comunicăm următoarele:

Urmare acțiunilor efectuate de organele de poliție, împreună cu Direcția generală a finanțelor publice și controlul financiar de stat Suceava și cu Garda Financiară, la Inspectoratul de Poliție al județului Suceava s-au înregistrat, în perioada mai 2001 - ianuarie 2002, 6 dosare penale complexe referitoare la activitatea infracțională desfășurată de Tcaciuc Severin, în calitate de administrator și asociat a 10 societăți comerciale.

Până în prezent au fost instrumentate de către Poliție și înaintate Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava două dosare.

Dosarul nr. P32278 din 5.06.2001, în care s-a început urmărirea penală față de cel în cauză și alți doi făptuitori, pentru comiterea infracțiunilor de evaziune fiscală, prin care s-a sustras de la plata către bugetul de stat suma de 12 miliarde lei.

Dosarul a fost înaintat Parchetului la data de 10.12.2001 cu referat de terminare a urmăririi penale.

Dosarul nr. P32458 din 4.10.2001, în care s-a început urmărirea penală față de numitul Tcaciuc Severin și alți doi inculpați, pentru comiterea infracțiunii de evaziune fiscală, prin care s-a prejudiciat bugetul de stat cu suma de 80 milioane lei.

Dosarul a fost înaintat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, cu referat de terminare a cercetărilor penale, la data de 3.12.2001.

La Inspectoratul de Poliție al județului Suceava se află în lucru încă 4 dosare penale, conținând 10 acte de sesizare privind activitățile infracționale ale acestuia.

Precizăm că stabilirea naturii penale a faptelor infracționale și probarea acestora, efectuată, în principal, prin expertize financiar-contabile, se desfășoară într-o conlucrare strânsă a Poliției cu Garda Financiară și Direcția finanțelor publice, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava.

Valoarea totală a sumelor datorate bugetului de stat, stabilite ca urmare a actelor de control fiscal întocmite de organele de specialitate, este de 44,6 miliarde lei, în care nu se includ majorări de întârziere.

În urma aplicării sechestrului asiguratoriu pe toate bunurile imobile care aparțin inculpatului Tcaciuc Severin, cât și societăților comerciale patronate de acesta, precum și pe conturile firmelor sale, s-a garantat recuperarea prejudiciului în sumă de 12,9 miliarde lei.

Inculpatul Tcaciuc Severin a fost arestat la data de 27.05.2001 în dosarul P.32228/2001 și i s-a prelungit arestarea preventivă în două rânduri, fiind pus în libertate de către Tribunalul Suceava la 30.08.2001, când a fost arestat din nou în alt dosar, P.32284/2001, mandat prelungit până la 29.09.2001 de către Tribunalul Suceava.

La 8.10.2001, Curtea de Apel Suceava a dispus punerea în libertate a inculpatului care, la aceeași dată, a fost arestat, din nou, în dosarul nr. 32278/2001.

După expirarea acestui mandat, inculpatul a fost arestat pentru ultraj, într-un dosar instrumentat de urmărire, cu urmărire proprie de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, fiind pus în libertate la expirarea mandatului, la 16.11.2001, când a fost din nou arestat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava în dosarul nr. 32458/2001.

La data de 16.12.2001 a fost pus în libertate de către Tribunalul Suceava și nu a mai fost arestat în alte cauze.

Prejudiciul inițial estimat de către organele financiare este de 44,6 miliarde lei, însă urmează ca valoarea definitivă a prejudiciului cauzat să fie stabilită o dată cu finalizarea expertizelor financiar-contabile aflate în curs de desfășurare.

În context, se desfășoară activități de recuperare a prejudiciului, prin identificarea și indisponibilizarea bunurilor aparținând firmelor administrate de inculpatul Tcaciuc Severin.

Cu deosebită stimă, semnează domnul ministru de interne Ioan Rus.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Prejudiciul este în milioane sau miliarde?

Domnul Pavel Abraham:

Miliarde, 44,6 miliarde.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, că nu înțelesesem foarte exact.

Vă rog, domnule senator!

Domnul Gheorghe Acatrinei:

Domnule președinte,

Pe mine mă interesează, practic, două lucruri foarte punctuale. Adică, cine avea misiunea să controleze, că acestea s-au desfășurat într-o perioadă de ani de zile... și nu și-a făcut datoria, pentru că acolo s-au petrecut "minuni". Au fost și lucrători de poliție bătuți de acest individ... rupte gradele... aici nu se amintește nimic despre asta... pe urmă, cineva, cu o muncă de răspundere, din inspectorat, și-a cumpărat vilă de la acest infractor... și așa mai departe... adică sunt niște treburi care rezultă clar că au fost tolerate aceste fapte... și nu s-a tras la răspundere, de au ajuns la acest nivel...

Pe mine mă interesează cine a tolerat aceasta și ce măsuri se iau pentru a recupera, inclusiv cu cei care l-au tolerat. Mi-a plăcut răspunsul final, domnule secretar de stat. A fost foarte competent și la obiect...

A spus: acesta este prejudiciul, această măsură s-a luat, inclusiv destituirea directorului Direcției generale a finanțelor publice a județului, pentru neglijență și pentru lipsurile care s-au manifestat în acest domeniu.

Deci, două lucruri. Pe mine nu mă interesează dosarele, nici arestările, nici eliberările. Pe mine mă interesează cine este vinovat că nu a supravegheat atent, că doar dumneavoastră aveți oameni de specialitate care se ocupă de aceste treburi și de ce s-au tolerat aceste lucruri?! Atât, două lucruri, numai...

Treburile cu dosarele, acestea sunt probleme de profesioniști. Nu mă interesează.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

Vă rog, domnule secretar de stat!

Domnul Pavel Abraham:

Aș dori să-i precizez domnului senator că răspunsul,

Domnia sa, deja îl are. Mi-a spus două lucruri foarte importante, vizavi de cele două întrebări.

1. Pentru faptul că polițistul a fost ultragiat, a și fost reținut cel în cauză și există dosarul de urmărire penală.

Noi nu putem forța mâna parchetului sau tribunalului ca să continue cercetarea lui în stare de arest sau în stare de libertate. Când se va finaliza, trebuie găsită soluția de la instanță. Deci, organul de poliție și-a făcut datoria.

2. Dumneavoastră ați spus că v-a plăcut răspunsul foarte competent, ceea ce per a contrario însemna că noi nu am dat un răspuns competent.

Eu țin să precizez că tocmai acolo au fost lipsurile, deci faptul că s-a produs evaziunea fiscală, faptul că nu s-au plătit taxele, răspundea Direcția finanțelor publice care, așa cum ați spus dumneavoastră, și mă bucur că ați afirmat aici, nu și-au făcut datoria. Au luat măsurile legale, i-au destituit, iar noi ne-am făcut datoria și le-am cercetat și am instrumentat cauzele și le-am trimis către parchet și către instanțele de judecată care urmează să se pronunțe.

Dacă sunt alte aspecte, ca cele la care dumneavoastră v-ați referit, că mai sunt unii care și-au făcut vile sau nu și-au făcut, vă rugăm să ni le spuneți și vom lua măsurile care se impun în toate cauzele pe care le apreciați.

Domnul Gheorghe Acatrinei:

Domnule președinte,

Nu-i vorba că s-au făcut vile, s-a cumpărat de la patronul acesta care a produs cauza asta...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Am înțeles... de către lucrători din poliție...

Domnul Gheorghe Acatrinei:

Unul din conducere...

Domnul Pavel Abraham:

Spuneți-l!

Domnul Gheorghe Acatrinei:

Eu cred că-i bine, domnule președinte.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule senator,

Vă rog să nu vorbiți la general. Dacă aveți date concrete, să nu faceți afirmații...

Domnul Gheorghe Acatrinei:

Da, este vorba de fostul șef al Inspectoratului, generalul Cheptănaru, care și-a cumpărat vilă.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci, spuneți-o foarte clar, deci, generalul Cheptănaru a luat o vilă de la o persoană.

Domnul Gheorghe Acatrinei:

Tocmai de la acest individ...

Sigur, el zice că a cumpărat-o. Eu știu cum a cumpărat-o, din moment ce s-au petrecut aceste treburi.

Lumea comentează... asta e... Eu nu iau de bază ce spune strada, pe mine mă interesează faptele.

Însă, eu cred, domnule președinte, că, în final, probabil când se vor termina în instanță toate aceste treburi, vom fi informați totuși cum a mers pe această linie.

Din partea Finanțelor am primit un răspuns care ne satisface.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

Sigur, domnul secretar de stat nu poate să vă spună care va fi mersul procesului penal. De altfel, Poliția nu a putut să intervină decât în momentul în care s-a comis o faptă penală, deci Poliția nu controla și, mai ales, nu făcea ceea ce ați spus dumneavoastră, trebuia să supravegheze. Nu avea cum. A săvârșit o faptă penală, este adevărat, păcat că s-a intervenit prea târziu, și prejudiciul este foarte mare.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat!

Domnul Pavel Abraham:

Vă mulțumesc, domnule președinte!

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Îl invit pe domnul secretar de stat Gheorghe Predilă să ofere cele 10 răspunsuri pe care le mai are... Deci, oferiți răspuns domnului senator...

Domnul Gheorghe Predilă:

Codreanu... M-am abonat la...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Am văzut că erați în niște relații foarte apropiate, în urmă cu câteva minute. Bănuiesc că răspunsul îl satisface.

Vă rog!

Domnul Gheorghe Predilă:

Acesta este rolul opoziției, domnule președinte.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Dânsul este în opoziție sau dumneavoastră?!

Domnul Gheorghe Predilă:

Nu, dânsul.

La prima întrebare, cât din sumele alocate prin bugetul pe 2002 la Capitolul "Programul de sprijin al producătorilor agricoli" au fost utilizate pentru plata obligațiilor restante din 2001, răspunsul este scurt.

Au fost prevăzute în buget 815,4 miliarde lei, care vor fi realocate la prima rectificare de buget.

A doua întrebare se referă la sumele cuprinse în Capitolul - 6.701 - "Agricultura și silvicultura" - care se referă la titlul "Transferuri" și se va completa Fondul de dezvoltare al agriculturii românești prin Ordonanța nr. 1/2002 în ceea ce privește alocația pentru Tractorul Brașov, și în felul acesta să ajutăm agricultorii.

După cum știți, a fost Ordonanța nr. 1/2002 care a prevăzut 406 miliarde lei pe care să le utilizăm pentru plata tractoarelor și utilajelor, respectiv subvenția de 55% din valoarea utilajului.

A treia întrebare se referă la cei 5.000 miliarde lei care înseamnă cofinanțare pentru Programul SAPARD.

Vreau să-l informez pe domnul senator că această sumă este prevăzută, dar nu poate fi cheltuită până nu se acreditează Agenția SAPARD.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

Domnul Dumitru Codreanu:

Mulțumesc și eu domnului secretar de stat.

Răspunsul este competent, numai să se adeverească, să dea Dumnezeu să se adeverească că aceste 815,4 miliarde să se întoarcă la rectificare acolo unde le-a fost locul pentru că este corect.

Anul trecut nu s-a avut de unde să se plătească la acei furnizori de tractoare și utilaje, s-a apelat pentru bugetul de anul acesta, am aprobat chiar și în plenul Senatului, și în comisie, dar rugămintea este - și de asta am și intervenit, domnule secretar de stat, la domnul ministru - ca la prima rectificare de buget să se pună banii înapoi și să se ducă în agricultură, acolo unde le este locul.

Și vă rog să-mi răspundeți la a treia întrebare: ați spus dumneavoastră că sunt pentru cofinanțarea Programului SAPARD.

Când va fi acreditat programul ca să putem și noi să mergem în teritoriu să informăm agriculturii despre acest program?

Domnul Gheorghe Predilă:

Din tot ceea ce stăpânim noi în momentul de față, previziunea este că la sfârșitul acestei luni sau începutul lunii mai. Vă informez că deja este o delegație a Uniunii Europene, care controlează activitatea centrelor regionale de astăzi, în România, și controlează activitatea a 3 centre regionale ale Agenției SAPARD.

Deci, probabil, este penultima, va mai fi una peste două săptămâni, și după aceea se decide.

Domnul Dumitru Codreanu:

Da, vă mulțumesc.

Domnul Gheorghe Predilă:

Nu avem motive să nu fie acreditată.

Domnul Dumitru Codreanu:

Probabil că aveți gânduri bune cu programul și pentru Moldova care este și așa prăpădită din toate punctele de vedere.

Domnul Gheorghe Predilă:

V-am promis că atunci când veți formula, punctual, o cerere de sprijin, suntem alături de dumneavoastră.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnul secretar de stat Predilă și domnul ministru Ilie Sârbu au relații foarte bune și cu cel de sus. Ați văzut că în ultima perioadă...

Domnul Gheorghe Predilă:

A și plouat la timp.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Plouă foarte mult, la timp, și se fac economii serioase în materie de irigații.

Domnul Gheorghe Predilă:

Domnule președinte,

Mai aveam aici un răspuns pentru doamna senator Maria Petre. Întrucât nu este în sală, îl las în scris.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă rog să fie consemnat în stenogramă.

Stimați colegi,

Chiar dacă suntem atât de puțini, dați-mi voie să declar închisă ședința Senatului, ordinea de zi fiind epuizată.

Ne vedem mâine dimineață.

La revedere!

Ședința se încheie la ora 19,10.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti marți, 30 noiembrie 2021, 18:23
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro