Plen
Ședința Senatului din 21 martie 2002
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.44/30-03-2002

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
07-12-2021
06-12-2021 (comună)
06-12-2021
25-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2002 > 21-03-2002 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 21 martie 2002

24. Prezentarea, dezbaterea și respingerea moțiunii privind incapacitatea Guvernului de a rezolva criza provocată de majorarea facturilor la întreținere, moțiunea "Întreținerea"  

Domnul Alexandru Athanasiu:

................................................

Trecem la următorul punct din ordinea de zi, dezbaterea moțiunii "Întreținerea", introdusă de grupurile parlamentare P.R.M.-P.D.-P.N.L.

Rog, din partea inițiatorilor moțiunii, să se prezinte aceasta în plenul Senatului. De asemenea, îi rog pe reprezentanții Executivului să ia loc.

Prezentați conținutul moțiunii, vă rog, domnul senator Nicolae-Vlad Popa.

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Domnilor miniștri,

Prezint moțiunea privind incapacitatea Guvernului de a rezolva criza provocată de majorarea facturilor la întreținere, denumită moțiunea "Întreținerea".

Subsemnații, parlamentari din Senatul României, în temeiul art. 64 și art. 111 alin. (2) din Constituția României și art. 148-152 din Regulamentul Senatului; luând act de situația catastrofală în care se află milioanele de cetățeni ai României, care nu-și mai pot plăti facturile la întreținere, acestea ajungând să depășească cu mult veniturile lunare; având în vedere că majoritatea cetățenilor au acumulat datorii de zeci de milioane lei, riscând, ca urmare a executărilor silite, să fie evacuați din propriile locuințe pentru neplata sumelor restante; ținând seama de faptul că, în pofida angajamentelor luate prin Programul de guvernare 2001-2004, ca și a măsurilor și strategiilor anunțate, Guvernul nu se dovedește capabil să elimine cauzele acestui dezechilibru din societatea românească; constatând că Legea bugetului pe 2002 nu prevede alocarea unor resurse financiare pentru depășirea unei asemenea crize, supunem dezbaterii Senatului României următoarea moțiune:

1. În Programul de guvernare 2001-2001, la cap. II, se vorbește despre "Programul de acțiuni pentru depășirea perioadei de iarnă 2000-2001", nerezultând vreo preocupare pentru viitoarele ierni și, cu atât mai puțin, pentru modul în care populația va putea suporta costurile întreținerii (pag. 17-24).

La cap. III pct. 3.3.1., referitor la restructurarea și modernizarea industriei și a sectorului energetic, se menționează că se va restructura sistemul energetic "pornind de la principii economice legate de prețul energiei și fluidizarea circuitului de plăți".

La același capitol se mai vorbește despre necesitatea bunei funcționări a A.N.R.E. și a A.N.R.G.N. și "încadrarea acestora cu personal calificat" și despre "evitarea, sub orice formă, a monopolizării rețelelor și conductelor care trebuie să rămână deschise tuturor agenților economici" (pag. 37-38).

În Cartea albă a guvernării P.S.D., volumul III, pagina 31, se anunță că vor fi luate "măsuri pentru reducerea consumului de energie din economie, eficientizarea utilizării gazelor naturale, precum și pentru reducerea arieratelor".

La cap. XIV, pagina 66, din aceeași Carte albă a guvernării, se arată că "se vor lua măsuri pentru creșterea eficienței energetice pe întregul lanț (resurse naturale, producție, transport, distribuție, consum), prin utilizarea optimă a mecanismelor specifice economiei de piață, care vor conduce la o reducere estimată cu 3 la sută pe an a intensității energetice pe ansamblul economiei naționale în perioada 2001-2004".

Totodată, "se va asigura transparența formării prețurilor la electricitate, gaze naturale și energie termică care să conducă la acoperirea costurilor și la diminuarea, până la eliminare, a arieratelor acumulate în sectorul energetic".

Realitatea de fiecare zi demonstrează lipsa de voință politică a Guvernului în ceea ce privește: privatizarea producției și distribuției de electricitate, căldură și gaze naturale. De asemenea, este evidentă incapacitatea de a pune în aplicare măsurile asumate de Guvern prin angajamente internaționale. Nu în ultimul rând, se constată lipsa de resurse și programe economice viabile pentru dezvoltarea domeniului, în sensul creșterii producției la costuri marginale acceptabile, a orientării acesteia spre surse alternative și nepoluante (energia eoliană, solară, utilizarea deșeurilor etc.), crearea și furnizarea de servicii atractive pentru consumatori.

2. Prețul gazului metan importat este "încărcat" de valoarea comisioanelor intermediarilor. Această firmă unică se numește Windershal Edgars Handerhaous Zug A.G., ni s-a precizat de la Guvern, în răspunsul dat, că atât comisionul, cât și prețul este confidențial, la care se adaugă taxele vamale, accizele și T.V.A.-ul 19 - 20% în total... Nici vorbă de transparență în ceea ce privește informarea cetățenilor asupra modului în care este negociat și acceptat un asemenea preț. În materie de energie electrică, prețul intern al energiei este mai mare la "Termoelectrica" - S.A., adică 36,5 USD/MWh, decât cel de la export, demonstrându-se încă o dată așa-zisa preocupare a actualului Guvern social-democrat pentru nivelul de trai al cetățenilor țării.

3. În privința regiilor de stat, atragem atenția că acestea continuă să aibă statutul de monopol, de adevărat "stat în stat", care își permit cheltuieli inimaginabile, ce conduc, în mod inevitabil, la majorarea prețului energiei.

Pe de altă parte, patrimoniul imobiliar al acestor regii se mărește zi de zi, cu noi sedii somptuoase, cu vile de protocol, case de odihnă, sanatorii și baze de tratament în valoare de zeci de milioane de dolari. Și toate acestea construite din diferențele dintre prețul energiei achiziționate și cel cu care este vândută populației! În plus, tot în aceste prețuri sunt incluse valoarea automobilelor de lux, cât și salariile uriașe.

4. În ceea ce privește crearea unei concurențe în domeniul energetic, ce ar duce la o scădere a prețurilor - atât la producție, cât și la distribuție -, aceasta practic nu există atât timp cât privatizarea și restructurarea în domeniu sunt blocate de cercuri de interese din P.S.D.

Atâta vreme cât speranța de scădere a acestor prețuri s-a spulberat, iar populația a ajuns să recurgă la gesturi disperate, mergând până la anunțuri pe posturi locale de televiziune, de genul "Vând rinichi pentru a putea plăti datoria la întreținere", măsurile anunțate de primul-ministru privind așa-zisele tarife sociale și plata în tranșe egale a cotelor la întreținere nu reprezintă, nici pe departe, o soluție viabilă.

5. Ultima "umflare" a prețului energiei are loc la livrarea efectivă, care adaugă acestuia toate pierderile de pe rețea datorate stării tehnice a sistemului și valoarea sustragerilor. Astfel, în regim paușal, se ajunge la facturi care depășesc suma de 10 milioane lei, imposibil de suportat de așa-zișii "beneficiari ai serviciilor". Nici ultima măsură a contorizării până în anul 2003-2004 nu rezolvă problema valorii facturii, câtă vreme prețul aplicat este excesiv.

6. În pofida acestei situații, devenită explozivă, constatăm o lipsă totală de preocupare a actualului Guvern social-democrat în direcția sprijinirii populației pentru a economisi energie și, deci, a cheltui mai puțin. Este necesară o lege care să stipuleze că orice cheltuieli făcute pentru termoizolarea locuințelor și spațiilor cu altă destinație, cât și cele făcute pentru mărirea randamentelor instalațiilor termice vor fi deduse din venitul impozabil.

Totodată, se impune revocarea măsurii absurde, antieconomice și centraliste de obstrucționare a instalării de centrale individuale. Dacă însuși președintele țării a fost afectat material la plata facturii de întreținere, înseamnă că pentru simplul cetățean același fapt este tragic. Nu putem spune același lucru despre premier, dat fiind faptul că valoarea totală a facturilor de întreținere a caselor sale este, evident, o informație clasificată ca secret de stat.

Datoriile populației la întreținere sunt mari. Exemplu: municipiul Satu Mare - 23 miliarde, municipiul Brăila 86 miliarde, municipiul Brașov - 269 miliarde; și peste 1.000 de miliarde - București. În țară datoria este apreciată la peste 3.200 de miliarde, adică 100 de milioane de dolari. Nu pot uita iertarea de datorii a unor firme recent privatizate: pentru unii se poate, pentru alții nu.

Prin declarații politice și interpelări adresate Executivului și, direct, primului-ministru, am atras atenția asupra gravității situației cu care se confruntă populația țării și am solicitat factorilor responsabili să prezinte soluții. Întrucât autoritățile de resort nu au oferit nici un răspuns viabil solicitărilor noastre, am recurs la această moțiune simplă ca o ultimă modalitate de exprimare a îngrijorării noastre față de incapacitatea Guvernului de a găsi soluționarea acestei crize.

În concluzie, semnatarii prezentei moțiuni constată încălcarea de către Guvernul României a art. 43 din Constituție, prin care statul este obligat să ia măsuri de protecție socială de natură să asigure cetățenilor un nivel de trai decent și solicită acestuia să analizeze și să reformuleze Programul de guvernare și strategiile în domeniu, astfel încât valoarea facturilor la întreținere să reprezinte prețul real al energiei, care, astfel, să poată fi suportat de către cetățeni. Solicităm, totodată, sprijinirea fermă a investitorilor români în domeniul industrial, precum și a comunităților locale, în preluarea centralelor electrice sau de cogenerare, care să acopere necesitățile proprii și, de asemenea, deschiderea pieței interne, dincolo de pragul actual de 33 la sută, cât și deschiderea reală a pieței gazelor naturale.

Concret, cerem Guvernului să găsească de urgență soluții pentru stoparea furtului practicat de către regiile de stat pentru acoperirea pierderilor din sistemul energetic.

În consecință, pentru că nu au prevăzut și nu au întreprins nimic pentru a stopa această criză, cerem demisia ministrului administrației publice locale, domnul Octav Cozmâncă, demisia ministrului de finanțe, domnul Mihai Tănăsescu, și demisia ministrului industriei și resurselor, domnul Dan Ioan Popescu, căruia îi mulțumesc că s-a prezentat la această dezbatere.

Din sală:

Sunt amândoi miniștrii...

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Mă scuzați, vă mulțumesc amândurora.

Domnilor miniștri, 50 de senatori ai României vă arată, după modelul acceptat de Guvernul dumneavoastră, cartonașul roșu.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Da, vă mulțumim.

Ați încheiat, da, domnule senator? Vă mulțumim, domnule senator.

Deci fac cunoscut plenului Senatului modul în care sunt atribuiți timpii pentru dezbaterea moțiunii acum prezentate aici.

Pentru formularea punctului de vedere al Guvernului prin reprezentanții săi sunt alocate 20 de minute; Grupul parlamentar al Partidului Social-Democrat și Umanist 35 de minute; Grupul parlamentar al P.R.M. - 19 minute; Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal - 7 minute; Grupul parlamentar P.D. - 5 minute; Grupul parlamentar al U.D.M.R. - 6 minute și 3 minute pentru senatorii independenți. Pentru eventualitatea unui răspuns la dezbaterile moțiunii, Guvernul are la dispoziție 15 minute.

Îl invit la tribună pe domnul ministru Dan Ion Popescu, pentru a răspunde la moțiune, din partea Executivului.

Domnul Vintilă Matei:

Aș vrea să se consemneze în stenograma ședinței de astăzi că, din cei 58 de senatori care au semnat moțiunea, ne-au onorat cu prezența doar 50%, deci e o dovadă că nici măcar nici dânșii nu cred în ea.

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Da, să vedem, poate mai vin pe parcurs. Și, oricum, la vot o să vedem susținerea... Da, vă rog.

Domnul Nicolae Marian Iorga:

Îi mulțumesc distinsului meu coleg din partidul de guvernământ, dar să nu uităm că nici dumneavoastră, domnule coleg, nu sunteți mai mulți în sală. Sunt convins, ca de obicei, că vor veni toți miniștrii în jurul orei 13,00, când se va supune moțiunea la vot.

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Athanasiu:

De acord.

Vă rog, domnule ministru, aveți cuvântul.

Domnul Dan-Ioan Popescu - ministrul industriei și resurselor:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Noua moțiune simplă, intitulată "Întreținerea", semnată de 56 de reprezentanți ai Partidului Național Liberal,

Partidului Democrat și Partidului România Mare se înscrie, după opinia noastră, într-o serie de gesturi politice șicanatorii, menite să critice, cu obstinație, orice inițiativă guvernamentală în direcția soluționării gravelor probleme nerezolvate de cei care au fost la guvernare timp de patru ani. "Moționiștii" de acum vor să fie cu orice preț campionii inflației. Dacă în anii trecuți au fost campionii inflației economice, acum vor cu orice preț să devină campionii inflației de moțiuni.

Felicitând pe semnatarii moțiunii că au citit Programul de guvernare și, în același timp, au înțeles principalele realizări în sectorul energetic, voi căuta să vin în sprijinul dumneavoastră cu unele precizări care să scoată în evidență ce s-a realizat, iar dumneavoastră să aveți tăria profesională și morală să recunoașteți aceste lucruri.

Doamnelor și domnilor senatori,

În legătură cu afirmația din moțiune că în Programul de guvernare au fost evidențiate numai acțiunile pentru depășirea iernii 2000-2001, fără vreo preocupare pentru iernile viitoare, trebuie să facem de la început precizarea că aceasta este parțial corectă, în sensul că timp de patru ani nu a existat nici o preocupare pentru trecerea iernii, guvernele dumneavoastră bazându-se numai pe bunul Dumnezeu, fiind, practic, necesar să introducem un program de urgență real pentru trecerea în bune condiții a primei ierni.

Vă reamintim, dacă mai este cazul, că la preluarea guvernării, în decembrie 2000, starea infrastructurii publice de gospodărie comunală și aprovizionarea cu combustibil se găsea într-o situație critică. Aceasta, nu numai datorită depășirii cu mulți ani a duratei normale de viață a echipamentelor și dotărilor, ci mai ales faptului că în timpul guvernării din perioada 1996-2000 nu s-au realizat reparațiile scadente și nu s-au făcut nici un fel de lucrări de modernizare, dar, în special, a modului iresponsabil în care s-a folosit energia hidro în vara și toamna anului 2000, când, practic, nivelul de acumulări în lacuri era sub limita de siguranță a sistemului, iar stocurile de combustibil erau insuficiente, dar achiziționate din import, în special la prețuri enorme. În aceste condiții, credem că orice Guvern responsabil și-ar fi pus ca și noi, cu prioritate problema ieșirii din iarna în care se afla când a preluat guvernarea.

În planul măsurilor socioeconomice, prin Hotărârea Guvernului nr. 215/2001 a fost majorat cuantumul ajutoarelor bănești care s-au acordat categoriilor sociale cu venituri reduse, ale căror locuințe sunt racordate la sistemele centralizate de furnizare a energiei termice. Pentru pregătirea iernii 2001-2002, deci o nouă iarnă, prin Hotărârea de Guvern nr. 607/2001 s-a aprobat programul de iarnă pentru perioada octombrie 2001 - martie 2002, primul program energetic aprobat de un Guvern după 1996. Obiectivele acestui program de iarnă au fost îndeplinite integral, înregistrându-se niveluri superioare ale stocurilor existente de combustibil. Dacă analizăm, de exemplu, data de 15 decembrie 2001, deci perioada cea mai grea a iernii, stocurile erau: la lignit - 3.780.000 de tone față de 2.800.000 în anul 2000; la huilă - 458.000 de tone față de 208.000 de tone în anul 2000; stocul de energie în lacuri - 78% față de 24% în anul 2000; înmagazinarea de gaze naturale, record în industria acestei activități în România - 1.568.000.000 m3 față de 1.300.000.000 m3 în anul 2000.

De asemenea, trebuie subliniat faptul că factura energetică a anului 2001 este mai mică decât aceea a anului 2000, în condițiile unei ierni mai grele.

În perioada octombrie - decembrie 2000, "Termoelectrica" a importat o cantitate totală de aproximativ 565.000 de tone de păcură la un preț mediu de 156,5 dolari/tonă, contravaloarea acestei cantități fiind de aproximativ 89 de milioane de dolari. În aceeași perioadă a anului 2001, în condiții climaterice mult mai grele, "Termoelectrica" a importat o cantitate totală de aproximativ 765.000 de tone de păcură, la un preț mediu de 99,6 dolari pe tonă, contravaloarea acestei cantități fiind de aproximativ 76 de milioane. Analizând comparativ cele două perioade, se observă că, la o cantitate mai mică de păcură cu circa 26% importată în anul 2000, s-a plătit mai mult cu 11% decât cantitatea achiziționată în anul 2001.

Aș dori să mulțumesc semnatarilor moțiunii că au recunoscut faptul că prețul gazului metan cumpărat de dânșii a fost încărcat de valoarea comisioanelor intermediarilor, din moment ce acest preț era în medie peste 155 de dolari pe mia de metri cubi la preluarea guvernării, iar astăzi, în urma negocierilor cu același furnizor pe care l-a menționat distinsul domn senator, este sub 110 dolari pe mia de metri cubi.

Cu privire la imaginara sursă de cheltuieli, rezultată din diferența dintre prețul energiei achiziționate și cel cu care este vândută populației, facem precizarea că practicarea prețului de referință la energia termică exclude total această posibilitate. Diferențele între prețul la energia termică vândută populației și prețul real al energiei termice se acoperă de la bugetul de stat și bugetele locale sub formă de subvenții.

Vă informăm, de asemenea, că în cursul lunii august 2001 au fost eliminate subvențiile încrucișate dintre consumatorii casnici și cei industriali de gaze naturale.

Totodată, începând cu 1 octombrie 2001, în conformitate cu ordinul comun A.N.R.G.N.-A.N.R.E, s-au diferențiat prețurile reglementate pentru consumatorii captivi, în funcție de soluția tehnică de conectare. În privința politicilor de prețuri și tarife în sectorul energiei electrice și termice, Guvernul anterior nu a ținut cont de informările A.N.R.E privind necesitatea corelării prețurilor la energie electrică și energia termică cu valoarea inflației.

Înghețarea prețului pe rațiuni electorale, în iunie 2000, la nivelul de 44,3 dolari pe MWh a determinat deprecierea acestuia la 38 de dolari pe MWh, impunând, practic, majorările din 2001. De reținut că toate aceste majorări au adus prețul la nivelul de 43,4 dolari pe MWh, în fapt, la o valoare mai mică decât cea din iunie 2000.

Înghețarea prețurilor a condus la cumularea unor pierderi uriașe în sector, cu circa 23.000 de miliarde, "Termoelectrica" ajungând, practic, în pragul falimentului.

De asemenea, uzinarea apelor din lacurile de acumulare sub limita minimă de siguranță a pus în pericol chiar siguranța sistemului energetic național.

În anul 2001, printr-o politică rațională a producției de energie electrică, am reușit să creștem nivelul apelor din lacuri cu o cotă cu 308% mai mare decât în anul 2000, în condițiile în care producția de energie a fost mai mare cu 3%. Actualul Guvern a refăcut nivelul prețurilor care să reflecte costurile reale, inclusiv influențele evoluției prețurilor combustibililor pe piața internă și internațională, ținând însă cont și de gradul de suportabilitate al populației. În următoarea etapă, urmează a se accelera programul de reducere a costurilor și reducere a pierderilor.

Doamnelor și domnilor senatori,

Având în vedere situația prezentată până acum, precum și necesitatea acută a reformării și dezvoltării sectorului energetic, actualul Cabinet a demarat programe și acțiuni ample în încercarea de a recupera timpul pierdut în cei patru ani ai guvernării dumneavoastră. A fost realizat și finanțat din Fondul de dezvoltare energetic un program concret de reparații, ce a condus la diminuarea pierderilor în sistem. De asemenea, a fost posibilă finalizarea și punerea în funcțiune a Grupului 3 de 100 MW de la CET București-Sud, Grupul 5 de 330 MW de la Rovinari, precum și crearea condițiilor necesare pentru punerea în funcțiune până la finele acestei luni a celui mai modern grup energetic din România, Grupul 4 de 330 MW de la Turceni. În strategia "Termoelectrica", pentru perioada 2002-2004, s-a prevăzut finalizarea reabilitărilor și retehnologizărilor la obiective energetice ce însumează peste 5.000 MWh. În subsectorul energetic nuclear, de care dumneavoastră habar n-ați avut până în anul 2000, în cursul anului 2001 au fost reluate în forță lucrările la Unitatea nr. 2 a Șantierului de la Cernavodă, iar în anul 2001 au fost alocate 1.640 de miliarde de lei, iar pentru acest an sunt prevăzute 2.147 miliarde de lei.

Pentru "Hidroelectrica" s-a demarat o amplă acțiune de atragere a capitalului privat, prin lansarea unei oferte internaționale pentru 21 de amenajări hidroenergetice, care au lucrările de construcție-montaj în diverse stadii de execuție. Toate aceste investiții, în sectorul de producție, sunt menite a produce energie electrică și termică la costuri reduse.

Compania Națională de Transport Energie Electrică "Transelectrica" a trecut, de asemenea, la un amplu proces de restructurare. Menționez în acest context că pentru modernizarea și dezvoltarea infrastructurii de transport a energiei electrice a fost demarat proiectul de reabilitare și modernizare a sistemului de transport, în valoare de 227 de milioane de dolari, finanțat de B.E.R.D, B.E.I și PHARE, alături de finalizarea lucrărilor de reabilitare la o serie de stații de 400 kV - Urechești, Țânțăreni, Porțile de Fier. Totodată, în cursul anului 2001 au fost electrificate 6.112 gospodării din 195 de localități, din care 311 gospodării în 6 localități rurale total neelectrificate, 3.242 gospodării în 144 localități rurale parțial electrificate, 2.559 gospodării în 45 localități urbane care necesită extinderi, fondurile aferente fiind de circa 200 miliarde de lei.

În cursul anului 2001 "Electrica" și-a elaborat pentru prima dată propria sa strategie pe termen mediu, 20012004.

Doamnelor și domnilor senatori,

Preocuparea actualului Guvern pentru protecția socială a populației s-a concretizat și prin aplicarea din luna ianuarie 2002 a Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat. Conform prevederilor acestei legi, nivelul lunar al venitului minim garantat este de 1.134.000 lei pentru familiile formate din două persoane, 1.575.000 lei pentru familiile formate din 3 persoane, 1.953.000 lei pentru familiile formate din patru persoane, 2.331.000 lei pentru familiile formate din 5 persoane. În situația persoanelor singure, nivelul lunar al venitului minim garantat este de 630.000 lei. Prin aceeași lege s-au stabilit ajutoarele pentru încălzirea locuinței, în cuantum de 500.000 de lei pe familie, în cazul utilizării căldurii provenite din sistemele centralizate, și 200.000 de lei pe familie, în cazul utilizărilor altor tipuri de combustibili. De aceste ajutoare beneficiază aproape 2,6 milioane de familii. În acest scop, Guvernul a făcut eforturi considerabile pentru identificarea volumului necesar de subvenții a căror valoare pentru anul 2002 este estimată la 4.700 miliarde lei. În plus, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2002 s-au introdus ajutoare pentru încălzirea locuințelor din sistemele centralizate, pentru perioada 1 ianuarie - 31 martie, în cuantum cuprins între 700.000 lei și 1.100.000 lei, în funcție de venitul mediu pe membru de familie, calculate la nivelul facturilor pentru lunile noiembrie și decembrie.

Totodată, măsurile de protecție datorită creșterii prețului gazelor naturale, stabilite prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2001, au fost extinse și pentru perioada 1 ianuarie - 31 martie. În luna martie 2002, preocupat de situația grea a unor categorii sociale cu venituri reduse, Guvernul a solicitat organelor de specialitate o analiză privind posibilitatea reducerii facturii de energie electrică la consumatorii casnici. Rezultatul acțiunii s-a concretizat în Ordinul A.N.R.E nr. 3/2002, prin care s-a extins tranșa 1 a tarifului social de la 50 la 60kWh/lună. Prin această măsură s-a mărit numărul consumatorilor casnici protejați cu 375.000 lei. Efortul financiar este de 222 miliarde de lei.

O a doua măsură a vizat reducerea cu 50% a taxei la tarifele opționale cu abonament. De această măsură beneficiază peste 4 milioane de consumatori, iar efortul financiar aferent este de 1.216 miliarde de lei. De asemenea, a fost aprobat un preț social cu 25% mai mic la gazele naturale, pentru un consum de 100 m3 pe lună vara și 300 m3 pe lună iarna.

Doamnelor și domnilor,

În legătură cu afirmația privind pretinsa lipsă de voință a Guvernului în ceea ce privește privatizarea producției și distribuției de electricitate, căldură și gaze naturale, apreciem că aceasta este total falsă, fiind făcută de reprezentanții unor partide politice care au fost la guvernare și care au dovedit incompetență și ineficiență, sancționate, de altfel, de către electorat. Realitatea demonstrează că noi am întreprins acțiuni concrete pentru restructurarea domeniului energetic, care au vizat creșterea eficienței economice, simultan cu asigurarea protecției sociale posibile, în condițiile constrângerilor economice existente și care au condus, practic, la accelerarea procesului de reformă și la progrese vizibile în continuitatea și siguranța serviciilor.

Astfel, în cursul anului 2001 și primele două luni din acest an, măsurile de restructurare și pregătire a sectorului energetic pentru privatizare au vizat: reorganizarea Companiei Naționale "Transelectrica", înființarea Societății Comerciale "Electrica" Deva, "Electrocentrale" Deva, majorarea gradului de deschidere a pieței de energie electrice gradual la 25% și, din luna februarie 2002, la 33%, restructurarea "Electrica" - S.A., care a făcut posibilă demararea acțiunii de privatizare a sucursalelor de distribuție Constanța și Timișoara ce se va finaliza în acest an, înființarea Societății Naționale de Gaze Naturale "Romgaz" și demararea procesului de privatizare la societățile de distribuție a gazului, reorganizarea Societății "Petrom" - S.A., transferarea în administrarea consiliilor locale a unui număr de 15 centrale de termoficare de la "Termoelectrica".

Prin această ultimă măsură, capacitățile care se transferă către autoritățile locale vor produce energia termică necesară localității respective și, în acest fel, se realizează o relație funcțională, directă, între furnizorul agentului termic pentru încălzire și autoritățile administrației publice responsabile, conform Legii nr. 326/2001 privind serviciile publice de gospodărie comunală.

Guvernul va sprijini autoritățile locale să-și modernizeze capacitățile respective și să reducă costurile de producție și furnizare, asigurând accesul la credite, inclusiv de la instituțiile financiare internaționale și garantarea de către stat a acestora. Întrucât problematica serviciilor publice de gospodărire comunală este în spiritul legilor și a principiilor europene, de competența autorităț i i administrației publice locale, nu se mai poate accepta faptul ca un minister sau o companie națională să asigure serviciul de încălzire urbană pentru comunitățile locale. Trebuie să înțelegem clar că acest atribut revine exclusiv consiliilor locale ale municipiilor și orașelor.

Menționăm că în prezent peste 70% din cantitatea de energie termică necesară pentru încălzirea populației, prin sisteme de termoficare, se produce de către regii și societăți ce aparțin autorităților administrației publice locale.

În legătură cu presupusa lipsă a programelor economice viabile ale Guvernului în domeniul energetic, realitatea infirmă în totalitate aceste aprecieri. Astfel, prin hotărâre de Guvern au fost aprobate: Strategia națională de dezvoltare energetică a României pe termen mediu, 2001-2004; Strategia în domeniul gazelor naturale pe perioada 2001-2005 și perspectiva 2000-2020. De asemenea, este în curs de aprobare Strategia națională privind dezvoltarea și modernizarea serviciilor publice de gospodărire comunală pe termen mediu 2002-2005 și pe termen lung până în 2030.

Totodată, Guvernul a aprobat Programul național energetic pe perioada 2002-2004, care prevede: modernizarea sectorului termoelectric, reprezentând peste 5.000 MWh, realizarea unei producții de 27 milioane tone lignit pe an și peste 4 milioane tone de huilă pe an, modernizarea sectorului hidroelectric prin finalizarea centralelor ce sunt în construcție încă dinainte de 1989, finalizarea lucrărilor la Unitatea nr. 2 de la Cernavodă până la finele anului 2004 și angajarea lucrărilor pentru următoarele două unități.

Implementarea acestor mărfuri, stimați senatori, asigură creșterea eficienței energetice pe întregul lanț: resurse naturale, producție, transport, distribuție și consum, estimându-se astfel o reducere cu 3% pe an a intensității energetice în perioada 2001-2004 pe ansamblul economiei naționale.

Doamnelor și domnilor senatori,

În ceea ce privește centralele de apartament, menționăm clar că instalarea acestora nu a fost obstrucționată de actualul Guvern prin nici un act normativ. Considerăm însă că aceste centrale își găsesc utilizarea eficientă mai ales în locuințele individuale care pot asigura toate condițiile necesare instalării lor, conform prescripțiilor tehnice.

În ceea ce privește modalitatea de rezolvare prin soluții tehnice alternative a alimentării cu energie termică pentru încălzirea locuințelor de tip bloc, proiectate și realizate în sistem centralizat, aceasta trebuie tratată cu deosebită atenție și promovată de la caz la caz, pe baza unor studii tehnico-economice care să țină seama de eficiența energetică, de protecția mediului, de costul și calitatea serviciului, de siguranța clădirilor și a locatarilor.

De altfel, această abordare este întâlnită în toate țările vest europene care au sisteme centralizate, iar țările vecine - Ungaria, Cehia, Polonia - au impus-o prin reglementări stricte. (Clopoțel.)

Termin imediat, domnule președinte.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă rog.

Domnul Dan-Ioan Popescu:

Preocupările Guvernului în acest domeniu nu au nici o legătură cu măsurile antieconomice și centraliste invocate de semnatarii moțiunii, ci, din contră, urmăresc soluționarea unei probleme cu impact social deosebit în condiții de eficiență economică și cu grija permanentă pentru categoriile sociale cu venituri reduse.

Doamnelor și domnilor senatori, problemele energetice care devin tot mai complexe pe plan mondial în cadrul proceselor de modernizare industrială, constituie și pentru Guvernul României o preocupare esențială și asta nu din motive electorale și politicianiste, ci având ca scop realizarea unei reforme reale a sectorului și o îmbunătățire a calității serviciilor publice la un raport preț-calitate corespunzător și cu implicarea autorităților administrației publice locale.

În concluzie, fără a nega sau restrânge dreptul opoziției democratice și parlamentare de a ne sancționa prompt atunci când, într-adevăr, greșim, solicităm autorilor și susținătorilor moțiunii să țină cont de faptul că politica degetului acuzator nu ține nici de cald, nici nu ajută la ceva. Desigur, o dată ce ți-ai depus mandatul și ai lăsat în același timp cămările țării goale, îți vine mult mai ușor să emiți aforisme, așa după cum face un eminent gânditor și lider politic: "Iarna nu-i ca vara."

Aflând probabil din presă că azi se dezbate în Senatul României moțiunea "Întreținerea", aș vrea să vă informez, doamnelor și domnilor senatori, de faptul că în Comisia Europeană urmează să se aprobe tot astăzi deschiderea capitolului de negocieri privind energia, în contextul aderării României la Uniunea Europeană, capitol care a fost în directa coordonare a Ministerului Industriei și Resurselor, fapt ce confirmă că reformele inițiate de Guvernul Adrian Năstase în ultimul an sunt în direcția evoluției europene.

De asemenea, vă informez că tot astăzi este posibil să se deschidă și al doilea capitol privind libera circulație a mărfurilor, fapt ce confirmă drumul ascendent pe care a mers Guvernul României.

În consecință, vă solicităm respingerea moțiunii.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Are cuvântul, din partea Grupului parlamentar P.S.D., domnul senator Doru-Laurian Bădulescu.

Vă rog să vă prezentați cuvântul.

Domnul Doru-Laurian Bădulescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Stimați invitați,

Ne aflăm în a VII-a săptămână a actualei sesiuni parlamentare și dezbatem a VI-a moțiune simplă inițiată de opoziție.

Criticii de aici și de aiurea care au afirmat că în România opoziția nu există sunt tentați să creadă că opoziția există și chiar este activă. Activă, nu și constructivă. Aceasta pare a fi ultima preocupare a opoziției.

Atât de activă, încât își doboară propriile recorduri: 6 moțiuni în 7 săptămâni reprezintă o performanță de invidiat. Și dacă nu-și pierde suflul până la sfârșitul actualei sesiuni, opoziția are șansa de a introduce Parlamentul României în "Cartea recordurilor" ("Guiness Book").

Să mai îndrăznească cineva să afirme că opoziția nu-i preocupată de îmbunătățirea performanțelor țării!

Totodată, nu poate trece neobservată consolidarea tripletei P.R.M. - P.D. - P.N.L. Acel exercițiu de apropiere conjuncturală, cum se explicau parlamentarii liberali și democrați, care a debutat la moțiunea de cenzură din decembrie 2001 se dovedește a fi o înțelegere solidă, pe termen lung, bazată pe încă nu știm ce principii, care funcționează și în cadrul moțiunii aflate în dezbatere.

Să-și fi însușit democrații și liberalii atitudinea P.R.M.? (Rumoare, discuții.)

Din sală:

Da.

Domnul Doru-Laurian Bădulescu:

Să-și fi asumat P.E.M.-iștii năravurile și greșelile P.N.L. și P.D. cât au fost la guvernare? (Rumoare, discuții.)

Din sală:

Asta nu!

Domnul Doru-Laurian Bădulescu:

Nu se știe cu exactitate. Ceea ce se constată cu certitudine este tripleta P.R.M. - P.D. - P.N.L. remarcată atât în țară, cât și în străinătate.

Din sală:

Este adevărat.

Domnul Doru-Laurian Bădulescu:

Remarcând lipsa de eficiență a moțiunilor, indiferent de subiectul pe care îl abordează, un distins coleg din opoziție se întreba cu cinism: "Cum altfel am putea tulbura liniștea și ritmul Parlamentului?" Edificator pentru ceea ce urmărește opoziția prin această avalanșă de moțiuni, nu credeți?

Moțiunea de azi, intitulată "Întreținerea", tulbură, e drept, programul legislativ al Senatului, dar nu și liniștea unora dintre inițiatorii și semnatarii ei, pentru că nu cred să existe printre semnatarii moțiunii senatori aflați în imposibilitatea de a-și achita factura de întreținere. (Rumoare, discuții.)

Valoarea acestor facturi însă preocupă milioane de cetățeni. Ca reprezentant al partidului de guvernământ nu mă așteptam ca opoziția să-i ofere Guvernului soluții viabile pentru rezolvarea situației din sistemul energetic.

Dacă ar fi avut soluții viabile le-ar fi aplicat când s-au aflat la guvernare și astăzi ne-am fi aflat pe o treaptă superioară din punct de vedere economic și al nivelului de trai. Dar opoziția nu a avut soluții când a fost la guvernare și nu are nici acum. (Discuții.)

Nu i-a păsat nici atunci de marea masă a plătitorilor de întreținere, după cum nu-i pasă nici acum. În textul moțiunii se încearcă acreditarea ideii că actualele probleme din sectorul energetic au apărut o dată cu guvernarea P.S.D. Nu au apărut acum, stimați colegi. Ele sunt rezultatul politicii lipsite de performanță și de responsabilitate duse ani de zile de miniștrii fostei coaliții, între care memorabili sunt cei ai P.D. și P.N.L.

Stimați liberali, democrați și P.R.M.-iști, vreau să vă aduc aminte că în ianuarie 2000, când vă aflați la guvernare, exceptând P.R.M., zeci de orașe și municipii au fost aruncate în frig. Peste 25% din apartamentele locuite au fost atunci debranșate de la termoficare pentru că de la o lună la alta se dublau costurile, iar facturile la întreținere explodau pur și simplu.

Ne reproșați prețul mare al gazului metan din import.

Noi nu am vrut să invocăm moștenirea pe care ne-ați lăsat-o, deoarece am crezut că este mai corect să vorbim despre prezent și viitor. Situația economică și starea socială erau atât de critice încât nu am avut timp pentru analize, evaluări, bilanțuri la preluarea guvernării țării.

Trebuia să facem sectoarele - mai ales sectorul resurselor minerale - să funcționeze imediat, urgentă fiind scoaterea populației din iarna 2000-2001. Azi trebuie să spunem însă că deficiențele la capitolul gaze naturale vi se datorează în totalitate, stimați reprezentanți ai P.D. și P.N.L., care, împreună cu reprezentanții P.N.Ț., ați răspuns de sectorul energetic, predând ștafeta nerealizărilor de 3 ori în 4 ani. (Rumoare, discuții.)

De asemenea, fosta putere a dus o politică iresponsabilă, neglijând relațiile cu Federația Rusă, principalul furnizor de gaze naturale pentru toată Europa. Au preferat, în schimb, propriile relații de afaceri. Fostul Guvern nu a avut nici o strategie de înmagazinare a gazelor. Abia în acest an Ministerul Industriei și Resurselor a pus la punct un plan de amenajare a capacităților de depozitare a gazelor naturale. Astfel, până în 2004, România poate deveni independentă, din acest punct de vedere, ajungând la o capacitate de depozitare de 4 miliarde m3.

Se mai spune în textul moțiunii că P.S.D. blochează restructurarea și privatizarea în domeniul energetic. Este cel puțin ridicolă această acuză, în condițiile în care fosta guvernare a reușit să compromită tot ceea ce ținea de privatizare. Practic, în domeniul energetic în mandatul dumneavoastră nu s-a făcut privatizare. S-a remarcat însă un simulacru de restructurare în urma căreia au rămas găuri negre și probleme sociale explozive.

Nici în prezent nu s-a reușit clarificarea pe deplin a situației juridice a patrimoniului și delimitarea, în baza Legii nr. 213/1998, privind proprietatea privată și cea publică a statului.

Domnilor moționari, vă informez că acum există strategia de dezvoltare a sistemului energetic, concepută de P.S.D., strategie care a fost apreciată favorabil în raportul periodic al Comisiei Europene. În această strategie este prevăzută privatizarea sectorului energetic, dar nu se poate face într-un an ceea ce n-ați făcut dumneavoastră în cei 4 ani cât au erupt, în fruntea Ministerului Industriei și Comerțului, miniștrii P.N.L., P.N.Ț.D., apoi P.D., în baza înțeleptului algoritm politic. (Rumoare, discuții.)

Din sală:

Și U.D.M.R.

Domnul Doru-Laurian Bădulescu:

Distribuția poate și va fi integral privatizată, dar producția în termocentrale nu va putea fi privatizată în proporție mai mare de 40%. Nu se poate privatiza oricum, trebuie să se aibă în vedere realizarea unui preț de vânzare acceptabil pentru obiectivele energetice alese și îndeplinirea obiectivelor de protecție socială și postprivatizare, precum sunt: competitivitatea, modernizarea, întărirea capabilităților pe piața agenților economici.

Este esențial ca sumele obținute în privatizare să fie obținute tot în sectorul energetic, pentru promovarea tehnologiilor eficiente de producere a energiei.

În ceea ce privește presupusa scădere a prețurilor de producție și distribuție a energiei în cazul creării concurenței prin privatizare este surprinzător că politicieni de orientare liberală neglijează însăși esența liberalismului.

Este probat practic că orice investitor privat va crește într-o primă etapă tarifele pentru recuperarea capitalului investit.

Pentru protecție socială, P.S.D. s-a gândit ca statul să garanteze recuperarea investițiilor de capital. Dar, înainte de toate, P.S.D. trebuie să facă ceea ce guvernarea la care au participat și P.N.L. și P.D. nu a făcut: restructurarea sistemului energetic.

Stimați colegi, moțiunea "Întreținerea" este depășită și lipsită de conținut astăzi, când afară sunt 19ÂșC și facturile de întreținere scad semnificativ. Realitatea este că acuzele pe care le aduceți nu sunt decât o încercare de a minimaliza realizările actualei guvernări. Observăm că poziția favorabilă a cercurilor internaționale față de realizările României din ultimul an și, în acest context, față de candidatura noastră pentru aderarea la NATO, suspendarea vizelor pentru cetățenii români în spațiul Schengen, aprobarea bugetului de stat și a bugetul asigurărilor sociale pe 2002 pentru prima dată potrivit prevederilor Constituției, ca să nu menționez decât unele din succesele guvernării P.S.D., nu vă bucură.

Strategia avalanșei de moțiuni inițiată de dumneavoastră în această sesiune este însă semnificativă și periculoasă din punct de vedere economic.

Îmi exprim convingerea că acum cetățenii, plictisiți de politicianismul ieftin al acestor moțiuni simple, vor înțelege corect care sunt cei care pun bețe-n roate.

Inițiind moțiune după moțiune, liberalii, democrații și mai noii lor aliați, P.R.M.-iștii, nu fac altceva decât să întârzie dezbaterea și adoptarea de către Parlament a unor legi care ar putea oferi răspuns multor situații critice. De la începutul acestei sesiuni ați acționat astfel încât principalul rol al Parlamentului a fost acela de a dezbate moțiunile simple ale opoziției. Cel puțin la Senat, ziua de joi a devenit ziua moțiunilor. Astfel, este eliminată orice șansă de a mai vota joi proiecte de legi.

Doamnelor și domnilor senatori, moțiunile simple sunt expresia democratică a controlului parlamentar exercitat asupra Executivului. Dar așa cum sunt ele mai nou utilizate de P.N.L., P.D. și P.R.M. moțiunile devin instrumente de îngrădire a activității de bază a Parlamentului, anume legiferarea. Conform Regulamentului Senatului, moțiunile simple nu duc la căderea Guvernului. În noua conjunctură ele însă au efect asupra autorității și credibilității Parlamentului.

Pe de altă parte, dumneavoastră, prin strategia moțiunilor săptămânale, oferiți Guvernului libertatea de legiferare prin ordonanțe de urgență. Astfel, cu concursul opoziției, activitatea Parlamentului aproape că nu mai există. În timpul acesta, investitorii străini reclamă, ca și pe vremea fostei guvernări, instabilitatea legislativă, iar opoziția acuză actualul Executiv că face abuz de ordonanțe de urgență! Practic, moțiunile depuse de actuala Opoziție sunt îndreptate și împotriva Guvernului, și împotriva Parlamentului, în fond, împotriva țării și a cetățenilor săi. Evident, aliate conjunctural, P.N.L., P.D. și Partidul România Mare doresc doar blocarea funcționării instituțiilor, și nu rezolvarea unor probleme la crearea cărora au contribuit.

În final, vă rețin atenția asupra a două aspecte:

1. Propun ca viitoarele moțiuni, câte vor mai fi ele până la sfârșitul sesiunii, să fie dezbătute vineri sau sâmbătă, zile lucrătoare pentru parlamentari, de altfel.

Astfel, ziua de joi am putea să o dedicăm în întregime, de dimineața până seara, dezbaterilor legislative.

Vom recupera în acest fel timpul pierdut și vom salva și imaginea Parlamentului, dar și a unora dintre colegii semnatari ai moțiunii "Întreținerea", care vineri și sâmbătă, în teritoriu, în loc să rezolve problemele alegătorilor, se ocupă de afaceri personale.

2. Vă rog, stimați colegi, să fiți de acord că această nouă moțiune nu se remarcă decât prin faptul că înregistrează recordul de neinvidiat de a fi a șasea în 7 săptămâni. Altfel, ea este depășită, lipsită de conținut și demonstrează încă o dată faptul că opoziția și-a epuizat ideile și refuză o participare constructivă la rezolvarea problemelor țării, la îmbunătățirea protecției sociale a cetățenilor care ne-au trimis în Parlament.

Pentru toate aceste rațiuni și pentru toate argumentele prezentate mai înainte, vă solicit, doamnelor și domnilor senatori, respingerea moțiunii. (Aplauze, urale.)

Din sală:

Bravooo!

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul, din partea Grupului parlamentar Partidul România Mare, domnul senator Nicolae Iorga.

Domnul Nicolae Marian Iorga:

Domnule președinte de ședință,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor colegi,

Nu vreau să iau din timpul colegilor mei, dar, vedeți?, unii, din patrulater, au ajuns tripletă și alții au ajuns la dualism. Ce este mai bine vom vedea.

Oricum, în Programul de guvernare 2001-2004, pagina 8, alin. 4, pct. 2, se citește: "Combaterea sărăciei și șomajului".

Dacă și domnul Ion Iliescu, care o fi el sărac, cum declară, dar în nici un caz șomer, a ajuns să se plângă față de factura întreținerii, moțiunea de azi este absolut întemeiată. (Rumoare.)

Pentru că, doamnelor și domnilor senatori, regiile termo "Distrigaz" și "Renel" absorb, în ultima perioadă de timp, aproape toate veniturile populației. Necazul este că acest lucru se face mai ales prin modul de calcul al facturilor.

Cetățenii, mai ales pensionarii din categoria cărora domnul Iliescu uită că face parte, sunt sufocați de aceste taxe care au crescut din decembrie 2000 până astăzi cu aproape 300%. Vă rog să mă verificați. (Rumoare.)

Aceasta în condițiile în care nimeni din aceste regii nu mai răspunde în fața autorităților de aplicare a legilor în vigoare.

Regiile enunțate mai sus se consideră stat în stat și prin faptul că dețin monopolul în domeniul respectiv aplicând nu legea, ci invers. Cum își poate imagina cineva că își pot achita un pensionar, un șomer, un profesor, din păcate, numai taxele de întreținere ale unui apartament care depășesc 2 milioane de lei lunar, când pensia, ajutorul de șomaj sau salariul de profesor sunt așa cum le cunoaștem cu toții?

Nu vreau să dau numele, dar un coleg de la P.S.D. m-a auzit vorbind la telefon, înainte de începerea moțiunii, cu doamna Naita Silvia din Brașov, str. Molidului nr. 31, ap. 1, pensionară și ea și soțul de la "Roman" S.A., au 2.400.000 pensie, iar întreținerea este 2.300.000 pe luna trecută. Notați și verificați-mă. (Discuții, rumoare.)

Acum eu sunt elegant, nu folosesc "Ciocul mic" sau... (Râsete, discuții.)

În același timp, salariile conducerii regiilor depășesc limita bunului-simț, mascând practic unele elemente de cheltuieli ce sunt incluse în final în facturile umflate care sfidează populația țării și aruncă România în rândul țărilor din lumea a IV-a, țările din lumea a III-a devenind pentru noi un model demn de urmat.

Și cum se aplică principiul "la așa facturi, așa salarii", salariul mediu în decembrie 2001 la producția, transportul, distribuția, de energie electrică și termică, gaze și apă caldă este de 10.016.652 lei brut, cu 19,2% mai mare decât în noiembrie 2001, și de 6.543.681 net, mai mari cu 15,7% decât în noiembrie același an. Aceasta în timp ce câștigul salarial mediu pe luna decembrie 2001, tot la nivel național, a fost de 5.299.736 lei brut și 3.659.686 lei net.

În această situație, vă propunem câteva soluții, fiindcă tot vorbea cineva că nu avem.

În primul rând, redimensionarea numărului de personal la regiile respective.

2. Ierarhizarea sistemului de salarizare în funcție de structura de personal și a unor limite maxime admise de lege.

3. Pierderile de energie termică să fie suportate de furnizor, cu obligarea acestuia să elimine aceste pierderi.

4. "Era termo" să restituie asociațiilor de locatari pierderile incluse în facturile anterioare, acestea urmând a fi stabilite de o comisie de experți.

5. Guvernul să dispună în regim de urgență verificarea gestionară de fond în toate aceste regii și să ia măsurile ce se impun pentru remedierea situației, inclusiv prin formarea unor comisii de supraveghere a acestora, presa având acces întotdeauna pentru asigurarea unei transparențe totale și eliminarea oricăror suspiciuni.

Nu pot încheia... Iertați-mă, am și eu o mamă pensionară... și alegătorii m-au trimis aici nu ca să plătesc eu întreținerea, ci ca să le susțin interesele lor, care nu au salariu de senator ca Iorga.

Mulțumindu-i din inimă domnului ministru Popescu, care a inventat o nouă denumire, de "moționiști", de ce nu "dinozauri"?, vorba unui coleg al cărui nume nem tudom ca pământul, îmi permit, să-i prezint ceva:

"Guvernul României Nr. 1.204/15.III.2002

Domnului secretar general Constantin Sava Vă transmitem alăturat răspunsul la interpelarea domnului senator Nicolae Iorga, adresată ministrului industriilor și resurselor... " și așa mai departe. Semnează răspunsul, domnule ministru, secretarul de stat, domnul Moucha, prietenul meu, fost director la "Roman" - S.A. Numai că eu adresasem interpelarea domnului prim-ministru Adrian Năstase. Oricum, să citim, că o să vă placă. Zice secretarul de stat, deci ministerul dumneavoastră:

"Referitor la problema distribuției și facturării energiei termice, vă informăm că, în baza ordinului ministrului industriilor și resurselor" - al dumneavoastră - "nr. 63/1.III.2002, a fost începută o amplă acțiune de control pe teren, pe parcursul căreia s-au constatat grave deficiențe în distribuția și facturarea energiei termice."

Vă mulțumesc, domnule ministru, și v-o fac cadou, dacă doriți.

Vă rog să votați pentru această moțiune. (Aplauze, discuții, rumoare.)

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul, din partea Grupului parlamentar P.D., doamna Maria Petre.

Doamna Maria Petre:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor senatori,

O distinsă colegă doamnă senator ne acuza zilele trecute de lipsă de memorie și, evident, lipsă de inspirație politică. Nu mi-am propus să-i dau o replică din cel puțin două motive: suntem, oricum, prea puține femei în Senatul României și al doilea motiv pentru care nu-i dau replică doamnei colege este acela că viața românului e determinată de acțiunile puterii, și nu de memoria opoziției. Fac însă, la rândul meu, apel la memoria puterii actuale, în care cred că mai figurează ca și în memoria mea, cu siguranță, o țară împânzită în toamna lui 2000 de panouri imense de pe care zâmbea îmbietor sloganul: "Mai aproape de oameni, împreună cu ei."

Vă reamintesc, stimați colegi, că prima declarație politică din actuala sesiune parlamentară, prezentată de un coleg de-al meu din Grupul P.D., se intitula "Decembrie 2001 - ianuarie 2002. Lunile disperării românilor" și semnala pericolul enorm pe care cele mai aberante creșteri de prețuri la energie din ultimii 12 ani îl reprezintă pentru viața și așa suficient de grea a românului.

Primul-ministru Adrian Năstase încerca în aceeași perioadă să caute explicații pentru faptul că românii au trebuit să traverseze cea mai grea iarnă din ultimii 12 ani.

Iată ce declara Domnia sa cu puțină vreme în urmă: "Din cauza lipsei de control asupra regiilor locale, plata ineficienței sistemului și a indolenței se transferă la populație." Tardivă revelația și cu evident iz de ipocrizie.

Datele statistice sunt însă concludente.

În luna ianuarie 2002, salariul mediu pe economie a crescut cu fabuloasa sumă de 12.000 lei, în timp ce factura la întreținere cu cel puțin 1 milion de lei.

În acel moment, stimați colegi de la putere, panourile dumneavoastră publicitare din 2000 s-au spart în milioane de bucățele de tabele afișate pe ușile blocurilor românilor cu un slogan schimbat: "Mai departe de oameni. Separat de ei."

Credem că a sosit momentul ca Executivul să-și asume răspunderea pentru aducerea populației nu doar în mizerie, ci și în disperare. Îl voi cita din nou pe domnul prim-ministru, cu o intervenție făcută în ianuarie 2001: 19.05.2002 "Nu intenționăm să introducem curbe de sacrificiu pentru populație."

Din păcate, în acel moment, Domnia sa chiar a crezut că la Ministerul Industriilor și Resurselor se muncește pe rupte, dar realitatea de azi îl contrazice, dovadă că, în prezent, peste 40% din populație trăiește sub pragul sărăciei, iar acoperirea costurilor legate de întreținere se dovedește o corvoadă insuportabilă pentru cei mai mulți dintre noi.

Lunile ianuarie și februarie 2002 demonstrează cu prisosință nerealismul Ministerului Industriilor și Resurselor în tratarea programelor energetice și ale sistemului de tarifare, în sensul că tot eșafodajul de construcție convenit la data de 11 noiembrie 2001 prin Acordul stand-by semnat cu FMI se ruinează, din păcate, în fața realității și a nivelului de trai al populației. Iată că cercul s-a închis, iar Ministerul Industriilor și Resurselor reia seria promisiunilor de anul trecut, promisiuni fără suport practic, dovadă stând cârpelile adoptate de minister.

Astfel, au fost propuse 5 măsuri de micșorare a facturilor la energie, a fost propusă reeșalonarea facturilor, contorizarea consumului de energie termică, transferul centralelor în subordinea autorităților administrației publice locale și dimensionarea corectă a capacităților de producție, ne spune domnul ministru Dan-Ioan Popescu.

Dincolo de caracterul pompieristic al măsurilor adoptate, categoric neviabile, singurul merit este acela că se ascund mai bine gravele deficiențe din sistem și nu putem să nu observăm că se repetă situația din 2001 când Ministerul Industriilor și Resurselor a ratat, pe linie, toate țintele propuse în domeniul energetic, provocând grave perturbații în sistemul economico-social.

Pentru toate aceste lucruri cineva trebuie să răspundă și, mai ales, să plătească. Noi, senatorii P.D., votăm pentru această moțiune și vă îndemnăm, stimați colegi de la putere, să votați și dumneavoastră, întorcându-vă astfel, doar așa, mai aproape de oameni, și nu împotriva lor. Și dacă nu veți vota, răspunsul dumneavoastră implicit va fi acela că factura de întreținere nu este mare, că pensionarii, profesorii, șomerii din România o pot plăti și eu nu cred că vreunul dintre dumneavoastră, în programul de audiențe de mâine de la biroul senatorial, aveți tăria să spuneți acest lucru.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc, domnule senator!

Are cuvântul domnul senator Gheorghe Flutur, din partea Grupului parlamentar P.N.L.

Poftiți, domnule senator.

Domnul Gheorghe Flutur:

Doamnelor și domnilor colegi parlamentari,

Domnilor miniștri,

Stimați invitați,

După cum observați, chiar dacă ne convine, chiar dacă nu, problema întreținerii a devenit o problemă de viață în România zilelor noastre.

Aș vrea, în primul rând, să-i spun domnului ministru al industriilor că nu cred că este mai mare șicană decât prețul facturii și nu cred că ar trebui să se pună problema acestor moțiuni, pe care dumnealui le consideră șicane.

Aș vrea să spun reprezentantului P.S.D. că există soluții pentru a stopa acest șir al moțiunilor, dar, rezolvați, domnilor colegi din banca puterii, problemele majore ale României și nu oferiți opoziției aceste subiecte care noi considerăm că sunt de bun-simț și de obligație morală pe care le avem, a le ridica, în mod public, în fața națiunii care ne-a trimis în Parlament.

Partidul Național Liberal își propune să analizeze cauzele care au generat această situație și ne referim aici, în primul rând, la întârzierea nepermisă a restructurărilor în domeniul energetic, în domeniul producerii și în domeniul distribuirii energiei.

S-a vorbit în moțiune de această problemă și considerăm că este urgent să se ia notă și să se treacă la restructurarea și privatizarea acestui sistem.

De asemenea, ne punem o întrebare asupra modului cum ați negociat cu Fondul Monetar Internațional, pentru că, din câte îmi amintesc, când erați în opoziție, criticați vechea coaliție că se negocia "în genunchi". Mă întreb, oare în ce poziție ați negociat dumneavoastră în luna noiembrie Acordul stand-by cu Fondul Monetar Internațional, pentru că nu a trecut o lună și jumătate și deja Guvernul Năstase a ieșit public, și-a dat seama de impactul, de dezechilibrul bugetelor de familie în raport cu valoarea facturilor, încercând soluții.

Tocmai în acest context abordăm moțiunea noastră de astăzi și o să-mi permit să fac câteva precizări punctuale.

Spre deosebire de antevorbitorii mei, vă rog să-mi permiteți să nuanțez două probleme fundamentale pentru tema dezbătută astăzi. Una se referă la modul în care a explodat, pur și simplu, insuportabila obligație a achitării serviciilor utilitare. Cealaltă se referă la structura bugetului de familie, la componența coșului zilnic.

În ambele cazuri, concluziile la care am ajuns au avut la bază o analiză complexă la nivel local și municipal, în județul pe care îl reprezint, analiză făcută de specialiști în domeniu. Această analiză a făcut obiectul unor conferințe de presă, iar semnalele au fost preluate de massmedia pe plan județean și local și mă bucur că astăzi, în plenul Senatului, partidul nostru a contribuit la semnalarea acestei grave probleme pentru populația țării.

Este de notat faptul că aspectele analizate vin din partea tuturor județelor, din partea tuturor orașelor și municipalităților, și că reprezintă o concluzie cu caracter general, care nu poate fi suspectată de a fi particularizat o realitate secvențială.

Faptul că Guvernul și premierul Adrian Năstase au recunoscut imensa povară a plății utilităților de către populație nu a reprezentat decât o soluție in extremis, de acceptare a unei realități care nu a mai putut fi acoperită nici prin Programul de guvernare, nici prin Cartea albă a guvernării, nici prin prognozele superoptimiste pentru perioada 2002-2005.

Aspectele majore de factură macroeconomică au fost prezentate în textul moțiunii și de aceea consider că ar fi interesant de comentat o situație care se află în realitate, în realitatea de zi, cu zi la nivelul unei gospodării, familii obișnuite, dintr-un municipiu de mărime medie. Exemplul municipiului Suceava.

Aceasta, pentru că municipiul pe care îl reprezint are o situație tipică pentru o administrație municipală, cu toată gama de servicii publice și cu specificul că, din punct de vedere al asigurării energiei termice, se află în categoria celor două municipalități care au acumulat imensa datorie de peste 15.000 de miliarde lei.

Doamnelor și domnilor colegi senatori,

Am consultat dările de seamă statistice, coroborate cu rezultatele ultimului recensământ, și am ajuns la concluzia că situația unei familii, în cazul de față, poate fi comparată, cu mici excepții, cu situația unei familii din mediul urban din țara noastră.

Pentru a exemplifica, aș vrea să vă spun că studiul nostru s-a referit la o familie medie de 3 persoane, ce locuiește într-un apartament mediu echivalent a două camere.

Am evaluat totalitatea veniturilor pe municipiu, punând în calcul încasările salariale din pensii, ajutoare de șomaj, diverse subvenții, aportul în natură cu alimente și chiar veniturile din munca la negru din țară și din străinătate.

Cumulând toate aceste surse de venit, a rezultat o medie de 3,5 milioane lei pe familie pe lună, în condițiile surselor la vedere, și 4,3 milioane lei, luând în calcul și sursele din așa-zisa economie subterană.

Pentru cei care nu mă cred, aș vrea să le reamintesc că în România revin circa 0,9 pensionari pe familie, cu o pensie de 1,6 milioane lei pe lună, 0,65 salariați pe familie, cu un salariu mediu de 3,5 milioane lei pe lună.

Până aici, nimic spectaculos. Ba chiar dezolant.

Realitatea crudă începe în momentul în care cuantificăm cheltuielile: 2 gigacalorii, 200 de kilowați, 10 m3 de apă rece și apă caldă, 1 m3 de gunoi, impozitele și taxele locale, abonamentul la telefon, abonamentul radio-TV, gaz metan, dau o medie lunară de 3,5 milioane de lei.

Observați că nu am ajuns încă la luxul de a mânca, de a te îmbrăca, de a cumpăra rechizite sau medicamente.

Toate acestea aduc cheltuielile lunare la circa 6,5 milioane lei, și aceasta în condiții mai mult decât minimale.

Notați că am eliminat excentrismul de a deține automobil, telefon celular și cablu TV, precum și bijuterii.

Acum două luni, analiza noastră a arătat clar că o familie medie trebuia să aleagă între strategia de a plăti utilitățile și cea de a-și satisface cerințele minimale de supraviețuire: hrană, îmbrăcăminte, medicamente.

Așa se explică faptul că datoriile neonorate ale celor circa 35.000 de familii consumatoare de utilități au ajuns la circa 100 de miliarde lei, din care numai 82 de miliarde lei reprezintă datorii la energia termică.

Domnilor colegi din banca puterii de astăzi,

După creșterea succesivă a prețurilor la energie electrică, termică și gaze naturale, românul este pe punctul de a se întoarce la lampa cu gaz, sobița cu mangal și tradiționalul zolitor.

Se impune ca guvernanții care au toată răspunderea administrării acestor ani să găsească soluții pentru rezolvarea problemelor, și soluții nu de paradă sau de compromis, ci soluții reale, bazate pe cunoașterea cu exactitate a mediului social-economic în care trăim.

Stimați colegi,

Consider că dumneavoastră, cei de la putere, în primul rând, aveți obligația de a găsi urgent soluții, pentru că nu ne putem permite deocamdată să trăim în ideea acceptării unor cheltuieli ale bugetului de familie la nivel cvasieuropean, în timp ce veniturile sunt eminamente la nivel românesc.

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Puskás Valentin-Zoltán, din partea Grupului parlamentar U.D.M.R.

Domnul Puskás Valentin-Zoltán:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Distins Senat,

În ultima perioadă, Senatul dezbate aproape săptămânal câte o moțiune simplă și, de aceea, nici nu mă surprinde lipsa de interes sau chiar plictiseala cu care sala, auditoriul, ascultă argumentele și contraargumentele, cu toate că acum este vorba, într-adevăr, de o problemă importantă - întreținerea.

Pe undeva, mă simt vinovat pentru această moțiune simplă, pentru că, nu de mult, într-o declarație politică am ridicat această problemă ca o problemă care trebuie rezolvată în continuare și, după cum văd, colegii mei de la opoziție au prins gustul declarației mele și au făcut o moțiune simplă pe care au înaintat-o Senatului.

Eu cred că domnul ministru Popescu, atunci când a spus: "Habar nu aveți de problema energiei nucleare", nu s-a referit la U.D.M.R., cu toate că ne aflam la guvernare, așa cum s-a strigat dintr-o parte a sălii: "Și U.D.M.R. și U.D.M.R." Da, ne aflam la guvernare, dar și atunci am intervenit foarte prompt, am avut chiar un program pentru acest lucru, dar acea sintagmă care a fost pronunțată aici de un distins coleg, "Nem tudom", a fost caracteristică Guvernului precedent și în acest caz, și tocmai de aceea a dispărut și Guvernul respectiv, pentru că era ca și viețuitoarele respective, despre care a vorbit senatorul antevorbitor, pentru că știau numai acest lucru: "Nem tudom", și gata.

Stimați domni colegi,

Această moțiune simplă care se referă la întreținere trebuie să fie un lucru care trebuie analizat în complexitatea sa. Dacă nu vom analiza această complexitate, de ani de zile, atunci nu vom putea niciodată să ajungem la cauzele care au generat și generează în continuare această problemă.

Nu vreau acum să vorbesc despre faptul că centralele termice neperformante au fost construite acum 25-30 de ani, ce randament au conductele termice... Trebuie să vă spun că la noi, în Covasna, unii întreprinzători au și început o afacere, cultivând citrice pe traseele unde sunt aceste conducte, pentru că se pierde energia termică.

Pentru asta, sunt necesare investiții. Au fost necesare și acum cinci ani, și acum zece ani, și vor fi necesare și în continuare, și nu un Guvern anume trebuia să rezolve sau trebuie să rezolve problemele, ci succesiunea de guverne, pentru că sunt probleme foarte importante, care necesită investiții foarte mari.

Din acest punct de vedere, trebuie să spun că, în afară de greutățile financiare, bineînțeles că există și greutăți birocratice și acum - au existat și înainte - în ceea ce privește punerea în funcțiune, de exemplu, a unor centrale termice proprii, de apartament, de scară de bloc, de bloc și așa mai departe și nu putem acuza Guvernul actual că împiedică acest lucru. Și guvernele precedente au avut aceeași politică în acest sens: să vedem dacă sunt acestea, într-adevăr, eficiente sau nu sunt eficiente.

Eu zic că, într-adevăr, trebuie un studiu în acest sens și trebuie promovate acele centrale proprii sau centrale de bloc care sunt eficiente, pentru că reprezintă una dintre căile de rezolvare, dar nu singura.

Așa cum am ascultat expunerea domnului ministru Dan-Ioan Popescu, deja au fost luate anumite măsuri de către Guvernul actual. Să nu vorbesc despre așa-numitele tarife sau prețuri sociale la energia termică sau la energia electrică, pentru că și acestea sunt măsuri. Nu există o rezolvare numai prin acestea, dar deja există măsuri care arată că Guvernul are voință politică și asta este important, să avem voință politică pentru a rezolva aceste probleme.

Trebuie să vă spun, stimați colegi, că avem convingerea că Guvernul, luând deja primele măsuri în vederea diminuării impactului social al acestei probleme, va continua aceste măsuri, are un program în acest sens, va pune în aplicare acest program și, în anii următori, se vor simți și efectele benefice ale acestui program.

Trebuie să vă spun că, în conformitate cu Programul de guvernare, program din care stimații noștri colegi au și citat aici niște fraze, este un program care încearcă deja să diminueze aceste efecte și, într-un viitor mai mult sau mai puțin îndepărtat, dorește să rezolve această problemă.

Noi, U.D.M.R.-ul, credem în capacitatea Guvernului de a lua asemenea măsuri și vom sprijini toate eforturile depuse în această direcție de către Guvern, cu convingerea că, chiar dacă nu vor fi rezolvate toate problemele în acest an, acestea se vor reduce pentru iarna care urmează și vor fi mai puține probleme, vor fi afectate mai puțin împovărător bugetele familiilor din România, iar anii următori vor aduce noi și noi succese în realizarea programului pentru rezolvarea acestei probleme și, având în vedere aceste motive, U.D.M.R. va vota, bineînțeles, împotriva moțiunii, deci pentru respingerea moțiunii simple.

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Și eu vă mulțumesc.

Din partea senatorilor independenți, are cuvântul doamna senator Simona Marinescu.

Doamna Simona Marinescu:

Domnule președinte de ședință,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor senatori,

Stimați invitați,

Pe principiul că niciodată nu este prea târziu, salutăm faptul că opoziția P.R.M. - P.D. - P.N.L. a aflat în anul 2002 ce prevede Constituția României.

Nu aș fi dorit să iau cuvântul, dacă nu aș fi găsit în finalul moțiunii un text care să probeze faptul că există partide în România care citesc Constituția doar atunci când sunt în opoziție.

N-ar fi prea târziu nici atunci, stimați colegi, dacă lectura s-ar face cu bună-credință și cu respect față de valorile statului român, pe care, indiferent de opțiunea politică, trebuie să-l apărăm.

Voi cita mesajul de încheiere al moțiunii simple "Întreținerea", supusă dezbaterii Senatului de către opoziția unită P.R.M. - P.D. - P.N.L.

Citez: "În concluzie, semnatarii prezentei moțiuni constată încălcarea de către Guvernul României a art. 43 din Constituție, prin care statul este obligat să ia măsuri de protecție socială de natură să asigure cetățenilor un nivel de trai decent" - am încheiat citatul - și solicită acestuia, adică Guvernului, să ia măsuri.

Cu siguranță, știți, stimați colegi, că acest text este în vigoare din anul 1991 și că nu a fost suspendat în aplicarea sa în perioada 1996-2000. Totodată, vă invit să remarcați că, așa cum prevede expres art. 43 din Constituție, statul, și nu doar Guvernul, este cel care are obligația de a lua măsuri de protecție socială, iar statul, în sensul acestui articol, este reprezentat de puterile sale - legiuitoare, executivă și judecătorească - fiindcă atunci când vorbim de dezvoltare economică și de protecție socială suntem legați prin același angajament putere, opoziție.

O anumită moralitate mă obligă, stimați colegi, să nu insist în a vorbi despre accentele demagogice ale acestui document și să încerc să vă spun care sunt cauzele reale ale situației la care vă referiți în moțiune.

Totuși, sunt singura persoană din această sală care a fost martoră zi de zi, din 1990 până în decembrie 2000, la tot ce s-a petrecut în domeniul muncii și protecției sociale și, din aceleași considerente morale, am dorit să exprim eu acest punct de vedere.

Cei care nu pot achita facturile la întreținere sunt, în mare parte, oameni cu venituri modeste, care au acumulat și datorii importante în acești ani de tranziție economică.

De ce nu pot românii să atingă un nivel de trai decent, care să le permită să evite umilința de a fi datori la întreținere este o întrebare la care și dumneavoastră trebuie să dați un răspuns. Scăderea nivelului de trai a fost accentuată în perioada 1997-1999, pe fondul căderii economiei românești.

Nu am să vă încerc răbdarea cu prea multe cifre, dar trebuie să vă amintesc de scăderea produsului intern brut cu 12,6%, de reducerea producției industriale cu 15,4%, a producției agricole cu 13,6%, a volumului investițiilor cu 10%, ceea ce s-a reflectat în creșterea șomajului de la 6,6%, în 1996, la 10,5%, în anul 2000, și în adâncirea sărăciei. Nivelul de trai reflectă întotdeauna situația economică a țării.

În anul 1999 rata sărăciei a crescut cu peste 60% față de 1995, ajungând la 41,2% și la 44% din populația țării în anul 2000.

Câștigul salarial real a scăzut de la 72,3% în noiembrie 1996, față de octombrie 1990, la 55% în 1997 și la 57,2% în 2000.

Deși deprecierea era considerabilă, guvernele din anii 1996-2000 nu au practicat sistemul actualizării periodice a veniturilor salariale pentru contracararea efectului inflației. Pensiile de toate categoriile au fost indexate în acea perioadă pentru acoperirea doar a 70% din creșterea prețurilor, ceea ce a făcut ca puterea de cumpărare a acestora să se diminueze drastic. Această situație... (Vociferări, proteste, aplauze, în rândurile P.R.M.)

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă rog! Vă rog!

Doamna Simona Marinescu:

Această situație a fost generată de neacceptarea măsurilor de indexare periodică a pensiilor așa cum erau propuse de Ministerul Muncii, neacceptare exprimată în Guvern de miniștrii finanțelor și de alți miniștri, care considerau mai importante prioritățile lor decât traiul zilnic al pensionarilor.

Din respect pentru această categorie socială, n-am să pronunț la microfon și n-am să fac publice aprecierile unora dintre demnitarii acelei perioade cu privire la recorelarea pensiilor, atât de așteptată de vârstnici.

Recorelarea votată ca principiu de Parlament, prin Legea nr. 19/2000, a fost măcelărită de Guvern, din diverse motive. Nu vreau să le enumăr pe toate, dar nu pot să trec cu vederea că anumite orgolii care se exacerbau episodic între partidele din coaliție au îngropat măsuri de protecție socială, pe motiv că ar fi adus popularitate doar unora.

Reforma pensiilor, absolut necesară pentru a îmbunătăți pe termen lung situația pensionarilor, reformă care era gata în 1996, a avut o lege în vigoare doar patru ani mai târziu, iar aplicarea ei a fost întârziată pe aceleași motive, că erau mai importante alte alocări bugetare.

Familiile numeroase și sărace nu aveau acces la ajutoare sociale, fiindcă administrația locală plătea doar 30% din drepturile stabilite potrivit Legii nr. 67/1995. Pentru mulți dintre solicitanți nici nu se mai făceau dosare de către administrațiile locale, ceea ce excludea pe acei oameni și de la asistență medicală gratuită.

Timp de un an de zile, proiectul Ministerului Muncii, potrivit căruia se stabileau transferuri de la bugetul de stat către bugetele locale... (Vociferări, proteste în rândurile P.R.M.)

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă rog?

Doamna Simona Marinescu:

...pentru plata ajutoarelor sociale, a așteptat un aviz favorabil de la Ministerul Finanțelor, dar, în afară de refuzuri categorice și cinice, nimic nu s-a întâmplat.

În perioada aceea, oamenii nu aveau de plătit facturi de întreținere?

Inflația, căderea economică impuneau intervenții rapide din partea statului pentru a contracara efectele negative asupra populației. (Vociferări în rândurile P.R.M.)

Am să reduc ce vroiam să vă spun...

Domnul Alexandru Athanasiu:

Da, v-aș ruga să încheiați. (Vociferări în rândurile opoziției.)

Doamna Simona Marinescu:

O să-i ajut, cu siguranță. (Vociferări în rândurile P.R.M.)

Cam așa stătea aplicarea art. 43 din Constituție în perioada în care opoziția de astăzi era la putere. (Vociferări în rândurile opoziției.)

Debranșarea s-a născut în mandatul dumneavoastră, domnilor, și nu a fost doar o formă de a evita executarea, ci și un imens dispreț pe care oamenii vi l-au arătat, preferând să stea în frig, decât să vă ceară ceva.

Dumneavoastră poate ați uitat toate acestea, oamenii aceia nu.

Am închis cu amărăciune moțiunea dumneavoastră într-un sertar. Sunt anumite forme de discurs politic pe care le considerăm populiste, goale de conținut, dar pe care le acceptăm ca fiind forme de exprimare a unor bune intenții. Acest document însă este altceva: probează abdicarea de la o minimă demnitate politică. (Vociferări, proteste în rândurile opoziției.)

Aveți o singură ieșire elegantă din capcana pe care v-ați creat-o, domnilor: să nu votați moțiunea pe care ați inițiat-o, fiindcă toată lumea va înțelege de ce.

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumim.

Are cuvântul domnul senator Viorel Ștefan.

Domnul Viorel Ștefan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Înainte de a vorbi despre prezenta moțiune, dați-mi voie să-mi exprim nedumerirea, pentru că unul dintre colegii noștri, acum câteva minute, vorbea de am crezut la un moment dat că este unul din specialiștii Institutului pentru Calitatea Vieții. Ca să aflu între timp că, de fapt, ar fi fost mult mai autorizat să vorbească despre problemele silviculturii, și nu despre calitatea vieții în România și, mai exact, despre silvicultura județului Suceava, unde are un număr important de dosare și probabil o să exerseze multe cifre, încercând să iasă din hățișul acesta.

Domnul Radu Alexandru Feldman (din sală):

Procedură!

Domnul Alexandru Athanasiu:

Nu! Ce problemă de procedură în timpul unui discurs?! După discurs, domnul... Nu, nu, domnule senator, nu în timpul unui discurs! Îmi pare rău, nu vă dau cuvântul!

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Vă rog foarte mult să-mi dați cuvântul și vă rog foarte mult să respectați grupurile parlamentare! Ce faceți este o rușine!

Domnul Alexandru Athanasiu:

Nu în timpul unui discurs. La sfârșit!

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Vă rog foarte mult să respectați dreptul... Domnule președinte...

Domnul Alexandru Athanasiu:

Domnule senator, după discurs.

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Nu puteți continua batjocura asta la infinit!

Domnul Alexandru Athanasiu:

Nu e nici un fel de batjocură!

Domnul Radu Alexandru Feldman:

A vorbit un senator, în numele unui grup parlamentar.

Nu-i permite nimănui, unui coleg, să facă aprecierile pe care le face. Vă rog...

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă rog, după terminarea discursului!

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Părăsim lucrările ședinței!

Domnul Alexandru Athanasiu:

Veți avea cuvântul, fără nici o problemă.

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Părăsim lucrările ședinței dacă nu considerați acest Senat ca un loc în care avem dreptul să ne spunem toți punctul de vedere, în spiritul respectului! Ce practică domnul senator este...

Domnul Alexandru Athanasiu:

Da. Vă rog să corijați ce nu vi se pare corect...

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Vă rog foarte mult...

Domnul Alexandru Athanasiu:

...la finalul discursului!

Aveți cuvântul în continuare, domnule senator.

Domnul Viorel Ștefan:

Domnule președinte, am rugămintea să-mi spuneți câte minute au mai rămas pentru mine.

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Problemă de procedură, domnule președinte!

Domnul Alexandru Athanasiu:

Nu, acestea nu sunt probleme de procedură. Îmi pare rău.

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Ba da! Dumneavoastră aveți obligația, în momentul în care se depășește un anumit limbaj și se insultă un coleg, să interveniți. Este obligația dumneavoastră.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Din punctul meu de vedere, nu știu despre ce coleg se vorbește și nu știu în ce constă insulta.

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Dacă dumneavoastră nu faceți... Dacă nu atrageți atenția, înseamnă că sunteți de acord cu această manieră. Nu se poate!

Domnul Alexandru Athanasiu:

Da. Vă rog, aveți cuvântul în continuare, domnule senator.

Domnul Viorel Ștefan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum spunea unul dintre colegii noștri, s-a declanșat o adevărată competiție în materie de moțiuni.

Este adevărat că în economia de piață concurența este motorul dezvoltării, dar, domnilor promotori ai celor 6 moțiuni în 7 săptămâni, vă rog să fiți foarte atenți, pentru că, atunci când pe piață apar foarte multe produse de același fel și, mai ales, de calitate îndoielnică, prețul se prăbușește și riscați ca nimeni să nu mai dea doi bani pe moțiunile dumneavoastră.

Nu că ar fi o chestiune care mă preocupă pe mine, personal, în mod deosebit, dar mă deranjează, pentru că aș dori ca timpul de legiferare, și așa foarte limitat, să nu fie consumat din rațiuni politicianiste, știu eu?, subiective, de interese care mie, personal, îmi scapă.

La aceasta aș vrea să mai adaug că faceți un deserviciu vieții parlamentare, în general. Prin comportamentul dumneavoastră se realizează o demonetizare a acestui instrument al vieții parlamentare și efectul va fi...

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Procedură!

Domnul Alexandru Athanasiu:

După... Nu, nu, nu! Luați loc, domnule senator...

Fiecare coleg... (Discuții la masa prezidiului.)

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Domnul senator are opinia dumnealui. Respectăm opinia fiecăruia, nu permitem să ne dea lecții! Domnule președinte...

Domnul Alexandru Athanasiu:

Da, da, ați dat și dumneavoastră lecții, în cuprinsul moțiunii. Nu ați fost întrerupți în nici un moment. Vă rog să luați loc.

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Domnule președinte, ne obligați să părăsim lucrările Senatului...

Domnul Alexandru Athanasiu:

Este un gest de mare curaj, probabil. Părăsirea lucrărilor e un gest de mare curaj.

Vă rog, continuați cuvântul. Vă rog, aveți cuvântul în continuare.

Domnul Viorel Ștefan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă cineva mi-ar cere să fac o caracterizare foarte scurtă în legătură cu prezenta moțiune, fără ezitare, aș pronunța două cuvinte: politicianism și superficialitate.

Politicianism, din partea celor care au guvernat, au luat decizii necugetate și astăzi, uneori, poate cu cinism, reclamă consecințele propriilor fapte. Superficialitate, din partea celor care încă nu au acces la guvernare și care trăiesc frustrarea chibițului...

Din sală:

Care chibiț?

Domnul Viorel Ștefan:

Vă spun ce chibiț. A celui care nu cunoaște regulile jocului de șah, dar este foarte supărat pe jucătorul de performanță atunci când acesta nu dă șah mat din trei mutări. Despre acest chibiț era vorba, doamnă.

Sigur că da, plecând de la premise false, nu putem ajunge decât la concluzii greșite. Și n-aș vrea să reiau ceea ce s-a spus aici din abundență, și de către domnul ministru, și de către colegii de la Partidul Social Democrat, dar nu vreau să sar peste două exemple care mie mi se par definitorii.

Domnilor colegi, vorbiți despre inexistența unor programe viabile de restructurare a sectorului energetic, de dezvoltare a acestui sector, de creștere a producției cu costuri marginale acceptabile, prin folosirea de surse alternative, eoliene, solare.

Domnilor colegi, probabil, în accepțiunea dumneavoastră, costurile marginale acceptabile înseamnă costuri marginale mari, pentru că, în toată lumea, se apelează la aceste surse din rațiuni de protecție a mediului, nu din rațiuni economice. Deci costurile de producție în acest sistem sunt mult mai mari.

Dar probabil că dumneavoastră încă nu ați uitat, știu eu, concluziile vreunui studiu de fezabilitate în temeiul căruia, înainte de 1989, s-a demarat programul de încălzire cu baterii solare, care a fost, după cum știm, un eșec.

Concluzia este că, în accepțiunea Partidului Social Democrat, soluția pentru a obține costuri marginale acceptabile, adică costuri mai mici, este să dezvoltăm producția de energie hidro și nucleară. Și domnul ministru a prezentat în detaliu ce programe există în derulare pe această temă.

De asemenea, nu-mi place deloc să reiau din cele ce s-au spus, dar nu am încotro, pentru că, altminteri, nu se va fixa bine materia și e păcat să plecăm de aici cu lecția neînvățată. (Rumoare în sală.)

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă rog, liniște!

Domnul Viorel Ștefan:

Probabil, cine protestează se simte cu musca pe căciulă...

Eu mă adresez la toată sala, spunând că afirmația din preambulul moțiunii, precum că prin bugetul de stat în anul 2002 nu sunt alocate surse financiare suficiente pentru depășirea acestei crize moștenite, este total greșită.

Și s-au dat niște cifre pe care vreau să vi le reamintesc:

  • 4.700 miliarde pentru subvenționarea agentului termic și pentru acordarea de ajutoare sociale;
  • 2.040 miliarde pentru achitarea subvențiilor neachitate în exercițiile bugetare pe care dumneavoastră le-ați condus;
  • 1.500 miliarde din consecința extinderii aplicării tarifului social la energia electrică și pentru aplicarea tarifului opțional pe abonamente, la care, vă rog frumos, să nu uităm să adăugăm cele 507 milioane dolari - pierderea pe bilanț în anul 2000 a Societății "Termoelectrica", să nu uităm cele aproape 200 milioane dolari de la "Electrica", să nu uităm cele peste 200 milioane dolari rămase datorii, urmare restructurării CONEL-ului, în perioada dumneavoastră.

Domnilor colegi, deja este prea mult ceea ce doriți dumneavoastră.

Actualii guvernanți deja au suportat două pedepse. Au suportat, săracii, pedeapsa în perioada când pe băncile opoziției au fost obligați să asiste la dezastrul economic pe care l-ați condus, fără a putea interveni, și suportă astăzi pedeapsa pentru corectarea greșelilor sau a consecințelor greșelilor grave pe care dumneavoastră le-ați făcut.

Culmea absurdului este că, astăzi, jumătate din semnatarii moțiunii sunt, de fapt, cei care se fac vinovați de situația creată. Este deja prea mult.

Rugămintea mea este ca măcar acum, în finalul acestei dezbateri, să realizați că e necesar să votăm împotriva acestei moțiuni și mă adresez inclusiv semnatarilor moțiunii, pentru că nu este nici o rușine să recunoști că ai greșit. Din partea mea, vă veți bucura de toată prețuirea, dacă se va întâmpla acest lucru, și nu este nici o rușine, mai ales că, la ultimele moțiuni, cu regularitate, numărul votanților "pentru" a fost inferior numărului semnatarilor.

De aceea, domnilor colegi, vă rog din suflet să votăm cu toții împotriva acestei moțiuni.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Alexandru Athanasiu:

Mulțumesc.

Are cuvântul doamna senator Maria Ciocan, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Doamna Maria Ciocan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Stimați invitați.

Deși la alegeri promisiunile pentru îmbunătățirea condițiilor sociale ale populației au fost multe și frumoase, încă din primele luni domnii guvernanți nu numai că nu s-au ținut de cuvânt, dar au început cu majorări la gaz, gigacalorie, combustibil, telefoane și altele, și altele.

S-au tras numeroase semnale de alarmă, arătând că, de ani de zile, se acționează numai cu un singur instrument fiscal și acela este creșterea prețurilor, dar ar trebui să se lucreze și cu un altul, respectiv reducerea costurilor.

Toate aceste majorări nu au făcut decât să înrăutățească situația socio-economică a întregii țări, creând premisele exploziei în lanț și necontrolate a tuturor prețurilor, atât de producție, cât și de livrare, totul fiind suportat numai de populație, din aceleași salarii și pensii de mizerie și neindexate.

Problema își are originile în așa-zisa trecere la economia de piață în care baza să se pună pe concurență loială. Dar, din păcate, aceasta nu a început, așa cum era firesc, prin privatizarea societăților mari și crearea premiselor de dezvoltare a celor mici. Restructurarea începută nu a făcut decât să contribuie la diversificarea haosului. Regiile de stat au fost alimentate artificial, prin creșterea continuă a tarifelor de prestări de servicii la energie, păstrând astfel monopolul în economia românească.

Dintre toate, sectorul energetic este o adevărată piatră de moară. În jurul acestui sector se învârtește întreaga economie. De aici vin blocajele financiare. Și tot aici au originea o serie de acte de corupție. Neputința sectorului energetic nu este egalată decât de salariile uriașe ale directorilor și ale personalului din aceste regii.

Deși în programul de guvernare 2001-2004 se menționează că se va restructura sectorul energetic, pornind de la principii economice legate de prețul energiei și fluidizarea circuitului de plăți, nu s-a concretizat nimic în acest sens, singura măsură fiind tot de majorare a prețurilor, producând doar blocaje financiare și aducând numeroase societăți în prag de faliment.

Astfel, de la prețul de 1.209 lei/kW, cât a fost la începutul guvernării, s-a ajuns, în februarie 2002, la 1.820 lei/kW, iar în aprilie s-a anunțat apogeul majorărilor cu încă un procent de 16%.

Într-un an și jumătate de la guvernare, numai la energie prețul a crescut cu 140%.

Aceeași situație se regăsește și la gaz, care a crescut de la 1.272 lei/m3 la 2.751 lei/m3, procentul însumând o creștere de 146%.

Apoi, creșteri la combustibili, telefoane, impozite și taxe și, în general, la toate prețurile și la toate serviciile către populație, până la alimentele de bază.

Și toate aceste majorări de prețuri s-au făcut pe fondul unei minore majorări de salarii și pensii, ba chiar, am putea spune, diminuări de salarii, în condițiile în care profesorilor li se reduc diferitele sporuri și li se refuză tichetele de masă.

Funcționarilor publici li se reduc tichetele de masă, de care au beneficiat anul trecut, în valoare de 800.000 lei pe lună, pentru o majorare de numai 8%, care reprezintă doar 200.000 lei pe lună.

Cadrelor medicale, de asemenea, nu li se asigură salarii decente, iar exemplele ar putea continua.

Guvernul, printr-o serie de ordonanțe de Guvern, stabilește măsuri de redresare economico-financiară a societăților producătoare de energie electrică și termică, așa cum este și Ordonanța nr. 152/2001 care stabilește, pentru "Termoelectrica" - S.A., pentru activitatea proprie și a sucursalelor acestora, stingerea prin anulare a următoarelor obligații bugetare aferente anului 2000 și pe primele nouă luni ale anului 2001, după cum urmează:

  • obligații față de bugetul statului, reprezentând impozite, taxe, contribuții și altele;
  • obligații față de stat, constând în sume plătite de Ministerul Finanțelor Publice, în calitate de garant, băncilor pentru împrumuturile contractate de societate și garantate de stat;
  • obligații față de stat, constând în sume plătite de Ministerul Finanțelor Publice, în calitate de împrumutat și garant pentru creditele contractate de Ministerul Finanțelor Publice sau societate, reprezentând rată de capital, dobânzi, comisioane și altele.

Toate, aproximativ, reprezintă 400 milioane dolari, această sumă fiind preluată la datoria publică, ceea ce face ca să se observe o explozie enorm de mare a prețurilor.

Toate aceste facilități acordate societăților "Termoelectrica" - S.A. de către Guvern de ce nu se reflectă și în prețul serviciilor facturate către populație și societățile private?!

Imposibilitatea achitării la timp a acestor servicii prestate la energie electrică, energie termică, gaz metan și altele, datorită veniturilor mici realizate de populație, duce la calcularea penalităților de întârziere, urmate de debranșarea de la rețea și, în unele situații, chiar evacuarea din locuințe.

De același tratament dur se bucură, din nefericire, și societățile comerciale private care se găsesc în nenumărate cazuri în situația de blocaj financiar, dar nu sunt scutite de plata serviciilor prestate pentru energie electrică și termică, plătesc penalități de întârziere, sunt debranșate de la rețea, fără ca cineva din cei de la guvernare să se gândească la urmările negative care se răsfrâng asupra acestor societăți.

Prin Programul său de guvernare, actualul Executiv se angajează la transparență în formarea prețurilor la energie electrică și gaz metan. Atât A.N.R., cât și A.N.R.G.N. nu dau nici un răspuns la solicitările făcute din partea unor membri ai comisiilor din Senat sau a unor parlamentari din opoziție cu privire la calculul prețurilor. Nu este corect ca prețul de export la energie electrică să fie mai mic decât la energia consumată la intern, în detrimentul agenților economici și consumatorilor casnici.

Domnilor guvernanți,

Cu promisiuni mărețe prevăzute în Programul de guvernare ați câștigat electoratul de partea dumneavoastră, în proporție de aproximativ 38%. De ce acum îi dezamăgiți?! Foarte mulți dintre cei care v-au votat atunci azi se găsesc în pragul disperării.

Nu ar fi bine să reveniți, să respectați cel puțin în parte acele promisiuni făcute prin Programul de guvernare?!

Prin urmare, Partidul România Mare va vota această moțiune.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc, doamna senator.

Are cuvântul, din partea...

Domnul Sergiu Nicolaescu (din sală):

Procedură, domnule președinte!

Domnule președinte, procedură, vă rog!

Domnul Alexandru Athanasiu:

Da, vă rog!

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Domnule președinte, propun, în numele tuturor colegilor și din cauza atmosferei care este aici în sală suspendarea discuțiilor.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Bun. Deci, ca să știe distinșii colegi, mai erau înscriși, din partea Grupului parlamentar P.S.D. (socialdemocrat și umanist), domnul senator Alexa Constantin și, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnii senatori Vasile Horga și Constantin Bîciu.

Deci trei colegi mai doreau să ia cuvântul în limita celor patru minute care au mai rămas la dispoziția Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Dacă colegii din cele două grupuri parlamentare, îi întreb întâi pe colegii din Grupul parlamentar al Partidului România Mare, pe cele patru minute care au mai rămas, mai doresc să ia cuvântul sau renunță? Nu renunță.

Atunci, are cuvântul domnul senator Vasile Horga, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare. (Discuții în sală.)

Vă rog, aveți cuvântul, domnule senator.

Domnul Vasile Horga:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

După mai bine de 12 ani curbele de sacrificiu la care a fost obligat să se supună cetățeanul român de către toate guvernările democratice sunt încă departe de a se fi încheiat.

Cu fiecare guvernare care s-a succedat în această perioadă, speranța cetățeanului român pentru mai bine este tot mai mult o iluzie, o himeră în care, chiar și cei mai optimiști, au încetat să creadă.

Orizontul de așteptare al cetățeanului român într-un trai viitor mai bun a fost sistematic distrus prin promisiuni neonorate ale tututor guvernelor. Acest lucru nu numai că cetățeanul l-a simțit până acum din plin, dar, mai mult, viața lui s-a degradat zi de zi, ajungând azi, pentru majoritatea lor, un fel de blestem. Fiecare grupare aleasă să le conducă destinele le-a dat sloganuri precum: "Ca să ne fie mâine mai bine, trebuie să ne fie azi mai rău", "Creșterea zero", "Mai aveți răbdare doar șase luni, după care veți simți că sacrificiul nu a fost în zadar."

Creșterea economică sănătoasă reflectată prin produsul intern brut și altele... ca și cum măcar unul dintre ele le-ar fi adus o rază de speranță într-o viață mai bună.

După mai bine de un an de guvernare social-democrată, cetățeanul român constată, din nou, că a votat cu mâna stângă o grupare de dreapta.

Ce a adus această grupare cetățeanului român din șirul lung de promisiuni electorale? Nimic altceva decât încă o lungă perioadă de așteptare. Numai că, la această dată, cetățeanul nu mai poate și nu mai vrea să aștepte. El este conștient că trebuie să lupte acum pentru viața și existența lui.

Cum vă puteți închipui, stimați membri ai Guvernului, că mai poate trăi astăzi cineva dintr-un salariu sau o pensie cuprinse între 50 și 75 de dolari, când aproape toate prețurile la bunurile de consum au niveluri occidentale sau poate mai mari?! Ca și cum această povară...

Timpul nu este expirat!

Domnul Alexandru Athanasiu:

Continuați, continuați!

Domnul Vasile Horga:

...nu ar fi fost de ajuns, începând cu această iarnă, ca o pedeapsă, parcă, fiindcă v-a adus la putere, ați crescut aproape nemăsurat prețurile utilităților energetice, ale apei, căldurii, salubrității, transporturilor și altele, astfel ca cetățeanul să fie cocoșat de-a binelea. Datorită acestor creșteri aberante, cetățeanul a devenit captiv în propria-i colivie de bloc, mulți au renunțat la aceste servicii, mulți nu au nici o altă alternativă, toți însă au primit facturi ce cuprind aproape valori amețitoare, raportate la pensiile sau salariile lor.

Problema se pune când și de unde vor plăti aceste valori care, din păcate, nici măcar nu au rotunjit veniturile societăților de distribuție sau prestatoare de servicii, aproape în exclusivitate ale statului, ci veniturile celor care au furnizat sau au facilitat furnizarea materiilor prime și materialelor către acestea.

După lege, este evident că cetățeanul ar trebui să le plătească, iar acesta, este foarte clar pentru oricine, nu are cu ce să le plătească.

Veți avea sufletul, cei ce guvernează astăzi, să le scoateți locuințele la vânzare celor care nu au cu ce plăti aceste cheltuieli cu întreținerea și să-i lăsați hoinari, să umple străzile și canalele orașelor?!

Eu încă mai cred că v-a rămas și minte, și suflet pentru ca acest lucru să nu se întâmple.

Vina pentru tragedia acestor oameni vă aparține și trebuie să vi-o asumați în întregime.

Dumneavoastră ați majorat prețul energiei electrice, lunar, cu aproape 4%, mult superior ratei prognozate a inflației, ați creat așa-zisa piață competitivă a energiei electrice, în care se fac că se concurează trei producători cu capital exclusiv de stat și în care ați introdus câțiva competitori, așa-numiți eligibili, aleși pe sprânceană, care cumpără atât pentru nevoi proprii, cât și în scop de revânzare energia electrică ieftină, produsă în hidrocentrale sau în centrala nucleară, în timp ce aceeași energie electrică, produsă în termocentrale, este livrată consumatorilor așa-ziși captivi, unde îi regăsim și pe consumatorii casnici, la prețuri foarte mari.

Tot aceștia din urmă, adică cetățenii, mai sunt puși să acopere și diferența între costul de producție al energiei produse în termocentrale și prețul de vânzare al acesteia mai mic, adică pierderile acestui sector, în timp ce câștigurile care s-ar putea realiza din energia electrică ieftină produsă în hidrocentrale și centrala nucleară și care ar putea acoperi, măcar în parte, pierderea realizată în termocentrale sunt transferate în buzunarele clienților politici sau, în alte cazuri, sunt transferate în exterior, prin exporturi păguboase de energie electrică ieftină. Utilizând asemenea inginerii financiare, numai în acest an, bugetul public național...

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă rog să încheiați, domnule senator!

Domnul Vasile Horga:

Cetățenii acestei țări vor suporta aproximativ 18.000 de miliarde pierderi înregistrate în anul 2000 și până în septembrie 2001 de către "Termoelectrica", scutind-o pe aceasta și încă nouă întreprinderi în legătură directă cu ea...

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă rog să încheiați!

Domnul Vasile Horga:

...la toate obligațiile către bănci și furnizori... Mai am foarte puțin.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Foarte puțin! Vă rog să încheiați, ați depășit timpul!

Domnul Vasile Horga:

Dumneavoastră ați majorat prețul pentru gigacalorie cu 60%, prețul gazului metan cu peste 50%, prețul transportului pe C.F.R. cu peste 100%, în timp ce calitatea prestațiilor a scăzut continuu.

Astăzi, competitivitatea produselor sau serviciilor românești, atât cât a mai rămas, este dată doar de prețul infim al muncii plătite în România. De fapt, azi, noi nu exportăm cu adevărat valoarea nou creată. Noi exportăm foamea și frigul poporului român.

Cu inima alături de cei care mai au încă răbdare,

Partidul România Mare va vota pentru această moțiune. (Aplauze.)

Domnul Alexandru Athanasiu:

Îl invităm la microfon, pentru ultimul cuvânt din partea Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat și umanist), pe domnul senator Alexa Constantin.

Domnul Constantin Alexa:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor senatori,

Vă rog să-mi permiteți ca, în câteva cuvinte și cu toată obiectivitatea necesară, să supun atenției dumneavoastră următoarele:

Acum 5 ani, în ianuarie-februarie 1997, Guvernul României a negociat cu Banca Mondială prețul mediu al energiei electrice, la nivelul total al consumului, de 50 dolari pe mW/oră, și al căldurii de 20 dolari pe gigacalorie.

Apreciindu-se capacitatea redusă de plată a populației,

Guvernul României de atunci și Banca Mondială au acceptat sistemul subvențiilor încrucișate industriepopulație, și anume: consumul industrial a plătit megawatt-ul/oră cu 20% mai mult pentru ca populația să poată plăti jumătate din preț, respectiv 25 dolari pe megawatt/oră. Consumatorii industriali de căldură au plătit gigacaloria cu 40% mai mult pentru ca populația să plătească numai 12 dolari pe gigacalorie. În cadrul aceleiași înțelegeri dintre Guvernul României și Banca Mondială, subvențiile încrucișate trebuiau retrase treptat până în anul 2000. Acest proces urma să fie însoțit de reforma și eficientizarea sistemului energetic. Pe parcursul anilor 1999-2000 s-au luat de către Guvern o serie de măsuri administrative cu consecințe economico-sociale grave pe termen mediu, și anume:

1. Pentru a respecta acordul cu Banca Mondială, Guvernul a retras subvențiile încrucișate și, ca urmare, prețul energiei electrice și al căldurii la populație a crescut, iar populația a reacționat în consecință.

2. Pentru a atenua reacțiile populației, ministrul industriei de atunci, prin măsuri populiste, fără nici o bază economică, a redus prețul mediu al energiei electrice și al căldurii de la 50 la 44 de dolari pe megawatt/oră, generând pierderi la producători.

3. Deoarece prețul gazelor naturale a fost unic, prin creșterea prețului căldurii, consumatorii s-au găsit, pe parcursul anilor 1999-2000, în fața unui semnal economic greșit. Gaze relativ ieftine și căldură scumpă. Aceasta a declanșat fenomenul de masă al încălzirii individuale cu gaze. Personal, consider că populația a reacționat corect la un semnal economic greșit.

După iarna 2000-2001, apreciată de meteorologi ca fiind cea mai blândă din ultimii 100 de ani, au urmat negocierile dure cu Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială, care au condiționat asistența lor de creșterea prețurilor la energie și la căldură la nivelul la care acestea să acopere costurile.

În acest context, acumulările anterioare, dar mai ales cele din perioada 1996-2000, s-au acutizat la nivelul de astăzi... care face obiectul moțiunii depuse și discutate astăzi.

Iată, deci, că avem de-a face cu o moțiune ale cărei semnale își au originile și rădăcinile mai ales în perioada de guvernare 1996-2000. Este motivul pentru care voi vota împotriva acestei moțiuni.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Alexandru Athanasiu:

Mulțumim, domnule senator.

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule președinte, în numele Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, am o respectuoasă rugăminte. Noi am avut doi senatori înscriși la cuvânt și vă cer, și în calitate de autori ai acestei moțiuni, pentru doamna Norica Nicolai, un bonus de un minut, în această susținere... și așa, domnule președinte, este o inechitate care se întâmplă regulamentar, ca cei care se apără să vorbească ultimii. Noi nu am vorbit ultimii, noi suntem acuma acuzați... V-aș ruga, un minut, să-i permiteți doamnei Nicolai să ia cuvântul. (Rumoare în sală.)

Domnul Alexandru Athanasiu:

Domnule senator, timpul alocat a fost negociat de către liderii grupurilor parlamentare și, în mod cutumiar, deci potrivit procedurilor repetate de multă vreme, s-a convenit asupra întinderii în timp a intervențiilor fiecărui grup parlamentar.

În al doilea rând, ați depășit cu două minute timpul alocat.

În al treilea rând, doamna senator Norica Nicolai nu era între cei doi colegi senatori prevăzuți să ia cuvântul în numele Grupului Partidului Național Liberal.

În al patrulea rând, doamna senator Simona Marinescu a vorbit pe timpul independenților de trei minute, așa cum a fost convenit, și pe timpul Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat și umanist), care nu a fost, nici prin ultima intervenție, epuizat.

În aceste condiții, dat fiind faptul că timpii au fost împărțiți pe baza unei înțelegeri, că știți bine care este derularea la moțiune, atât în privința prezentării ei, cât și a replicilor la moțiune, dau cuvântul acum domnului ministru Dan-Ioan Popescu, pe timpul alocat să răspundă la ce a reieșit din dezbaterea moțiunii.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule ministru.

Voci din sală:

Poate cedează domnul ministru un minut din timpul Domniei sale!

Nu, nu, nu are voie!

Domnul Alexandru Athanasiu:

Nu poate, este altă instituție... Vă rog, domnule ministru, aveți cuvântul!

Domnul Dan-Ioan Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Din păcate, eu reprezint Executivul, nu sunt membru al Senatului României.

Aș vrea să vă mulțumesc, în primul rând, doamnelor și domnilor senatori, pentru modalitatea extrem de corectă și de constructivă în care s-au desfășurat discuțiile astăzi, faptul că dumneavoastră ne-ați spus o sumă întreagă de probleme, fără a veni nici cu întrebări, nici cu soluții, dar cu idei care pot fi, într-adevăr, aplicate. Se continuă și este nevoie ca acest dialog între membrii Executivului și distinșii membri ai Senatului să aibă loc întâlniri succesive, poate în plen, poate în comisiile de specialitate.

Aș vrea să-mi cer scuze față de domnul senator Iorga că nu a vrut să discute cu mine în momentul în care eu am fost prezent în Senatul României, pentru a răspunde la întrebările Domniei sale și, din acest punct de vedere, cred că trebuie să se mulțumească cu semnătura secretarului meu de stat.

Deci, cu regretele deosebite că, practic, nu am la ce să răspund, pentru că nu au fost întrebări în afara a ceea ce am prezentat noi din partea Executivului, cu evidențierea faptului că, într-adevăr, stimată reprezentantă a Partidului Democrat, în Ministerul Industriei s-a întâmplat o modificare: s-a trecut de la activitatea fără frecvență la activitatea cu frecvență și cu responsabilitate, s-a trecut de la activitatea de cosmetizare a diverselor sectoare de activitate și a lipsei totale de programe la o activitate serioasă, responsabilă față de cetățenii care ne-au votat, și, probabil, pentru că în momentul în care rezultatele programelor noastre începeau să iasă în evidență nu ați mai fi avut motive să anunțați o asemenea moțiune de tipul celei pe care ați prezentat-o astăzi, v-ați grăbit, în ziua în care se deschid cele două capitole de care răspundea Ministerul Industriei, să discutăm această moțiune în plenul Senatului, doresc să vă mulțumesc în numele meu și al colegilor pentru amabilitatea cu care, repet, s-au purtat discuțiile astăzi.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumim, domnule ministru.

Supun votului plenului Senatului moțiunea simplă "Întreținerea". În favoarea moțiunii se va vota da. Împotriva moțiunii se va vota nu.

Vă rog să vă exprimați votul.

Moțiunea a primit 47 de voturi pentru, 70 împotrivă, nici o abținere - moțiune respinsă. (Aplauze.)

Pentru fiecare grup parlamentar, listă.

Ridicăm ședința. Vă dorim un week-end plin de lucru.

Ședința s-a încheiat la ora 13,05.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti miercuri, 8 decembrie 2021, 10:07
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro