Plen
Ședința Camerei Deputaților din 28 mai 2002
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.91/08-06-2002

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2002 > 28-05-2002 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 28 mai 2002

Intervenții ale domnilor deputați:  

Ședința a început la ora 8,26.

Lucrările au fost conduse de domnii Corneliu Ciontu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistați de comnii Constantin Niță și Ladislau Borbely, secretari.

  Ion Mogoș - aspecte legate de vizita delegației Senatului Statelor Unite Mexicane;

Domnul Corneliu Ciontu:

Îl invit pe domnul deputat Mogoș să-și prezinte declarația politică.

Se pregătește, normal, domnul Damian Brudașca.

   

Domnul Ion Mogoș:

Bună dimineața!

Domnule președinte de ședință, intervenția mea de astăzi la tribuna Camerei vizează aspecte legate de vizita pe care a întreprins-o săptămâna trecută, în România, o delegație a Senatului Statelor Unite Mexicane.

Așadar, vreau să reamintesc că, în perioada 18 - 22 mai, a avut loc vizita în România a delegației Senatului Statelor Unite Mexicane, compusă din 4 membri: președintele Comisiei pentru energie, președintele Comisiei pentru minorități și drepturile omului, președintele Comisiei pentru relații cu organisme neguvernamentale internaționale și președintele Comisiei pentru relații externe cu Europa și Africa.

În timpul acestei vizite, delegația mexicană a subliniat necesitatea promovării de relații bilaterale româno-mexicane, concrete. Ca fundament al acestei necesități s-au indicat preocupările similare în cele două țări la nivel cultural, educațional, economic al activității în cadrul organizațiilor internaționale și, în primul rând, al interesului pentru accesul pe piața Uniunii Europene.

Până la această dată, majoritatea actelor de politică externă în cadrul colaborării româno-mexicane au avut un efect declarativ. Deși au fost semnate patru acorduri de cooperare în domeniul bancar, fiscal, sanitar-veterinar și educațional, colaborarea bilaterală nu este aprofundată. Cu titlul de exemplu, schimburile comerciale între cele două țări sunt mult sub așteptările posibilităților economice.

Conform studiilor făcute, aceasta se datorează, în primul rând, faptului că firmele românești nu se pot alinia concurenței de pe piața mexicană, multe cereri de export rămânând neconcretizate. De asemenea, la nivel guvernamental, se ignoră necesitatea unui plan de încurajare a investițiilor mexicane în România. Participarea Concernului mexican CMEX la licitația pentru privatizarea ROMCIM a determinat o reacție nefavorabilă a investitorilor mexicani, care au privit cu suspiciune transparența activității de privatizare în România.

În același timp, se impune ca, în cadrul cooperării economice și comerciale, statul mexican să acorde produselor românești exportate clauza națiunii celei mai favorizate prin punerea în practică a unei politici de condiții egale față de produsele partenerilor NAFTA.

În acest context, negocierea unui acord româno-mexican de liber comerț reprezintă o exigență actuală. Avantajele pentru România ale unei colaborări româno-mexicane mai strânse sunt multiple. Mexicul este prima putere comercială din America Latină, un stat cu o economie dezvoltată și cu interese comerciale pronunțat nord-americane și europene. Mexicul oferă o piață numeroasă și cu cerințe diversificate de export pentru companiile românești. Așa cum Mexicul vede în România posibilitatea de a facilita accesul produselor mexicane pe piața europeană, și o deschidere către piața est-europeană, tot așa România trebuie să întrevadă în Mexic posibilitatea deschiderii către piața nord-americană.

Prin urmare, se impune continuitatea actelor de politică externă în vederea semnării unui tratat de liber schimb, concretizarea relațiilor mexicane în planul educațional și stabilirea de contacte constante între diferitele structuri statale.

Îmi exprim speranța că activitatea Grupului parlamentar de prietenie româno-mexicană va declanșa reacții satisfăcătoare în acest sens.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Damian Brudașca - intervenție cu titlul Clujeni, vi se pregătește ceva!;

Îl invit pe domnul Damian Brudașca. Se pregătește domnul Emil Rădulescu.

   

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte de ședință, interpelarea de astăzi, declarația politică, este intitulată "Clujeni, vi se pregătește ceva!".

Nu o dată constat că la Consiliul județean Cluj se acționează, în primul rând și exclusiv, pentru satisfacerea intereselor clientelei politice, pentru repartizarea fondurilor, nu după criterii obiective sau în raport cu priorități ale dezvoltării economico-sociale ale județului, ci pentru ca fondurile să se scurgă în buzunarele unor firme ale apropiaților partidului de guvernământ.

Rămân celebre și, evident, nesancționate încă, de actuala Putere, cazul risipirii fără absolut nici o finalitate concretă a peste 50 miliarde lei în septembrie 2001, pentru nicicând finalizata excursie a cancelarului Schröder pe meleagurile clujene, și cazul alocării a peste 100 milioane lei, la inițiativa vicepreședintelui Liviu Medrea, pentru construirea unui stadion de fotbal în satul Popești, comuna Baciu, de care beneficiază în prezent doar gâștele și vitele de pe islaz, căci populației îmbătrânite de aici nu prea pare să-i ardă de fotbal.

Am semnalat, de asemenea, și achiziționarea în condiții nu tocmai ortodoxe, fără licitație, a unor utilaje pentru care, cu certitudine, au rezultate avantaje substanțiale pentru factorii decidenți.

Constatând probabil că toate semnalele Opoziției au rămas fără efect, iar hoțiile, abuzurile și ilegalitățile comise n-au fost sancționate, conducerea Consiliului județean Cluj își continuă nestingherit activitățile contrare intereselor locuitorilor județului.

Cea mai recentă întâmplare în acest sens, s-a petrecut în ședința din 24 mai a.c. Din sinteza lucrărilor ședinței, aflăm că la pct. 11 s-a discutat un proiect de hotărâre cu privire la măsurile necesare creditării și achiziționării de către RAJAC - Cluj a utilajelor necesare realizării rampelor ecologice zonale, deci Gherla și Turda - Câmpia Turzii.

La prima vedere, inițiativa este mai mult decât lăudabilă, dat fiind faptul că rampele ecologice reprezintă o necesitate în toate zonele județului Cluj. Ce este însă surprinzător, este faptul că în pofida specificului său de activitate, sarcina creditării și achiziționării unor astfel de utilaje a fost atribuită Regiei Autonome județene de Apă - Canal Cluj.

După cum reiese din însăși titulatura regiei, ea are atribuții exclusiv în domeniul aprovizionării cu apă și al canalizării, nicidecum în realizarea de rampe ecologice. După știința noastră, este pentru prima dată când conducerea Consiliului județean delegă unei regii alte atribuții decât cele specifice.

Am constatat și alte lucruri la fel de uimitoare. Astfel, până la ora actuală, nu există avize și aprobări de la Ministerul Administrației Publice, Ministerul Finanțelor Publice sau Ministerul Apelor și Protecției Mediului pentru achiziționarea unor asemenea utilaje sau pentru repartizarea acestor sarcini RAJAC - Cluj.

În altă ordine de idei, nu cunoaștem să se fi întocmit caietele de sarcini în vederea organizării de licitații publice, în care să se specifice condițiile tehnice și financiare pentru aceste utilaje.

Nu în ultimul rând, nu ne sunt cunoscute motivele pentru care sarcina a fost repartizată RAJAC, cu toate că regia nu asigură serviciile sale municipiilor Dej, Turda sau Câmpia Turzii.

Constatând că și Comisia de buget-finanțe a Consiliului județean a solicitat "prezentarea variantelor, cel puțin trei tehnologii pentru asigurarea comparabilității costurilor instalației, precum și precizarea montajului financiar al investițiilor, deoarece nu reiese clar valoarea investițiilor, valoarea împrumuturilor și obligațiile financiare ale RAJAC și Consiliului județean", ne punem întrebarea firească: "De ce sunt eludate asemenea aspecte?".

Demersul Consiliului județean nu este doar ilegal, el urmărește să aducă prejudicii locuitorilor municipiului Cluj-Napoca, principalii beneficiari ai serviciilor RAJAC. Pentru a-și recupera investițiile făcute, RAJAC - Cluj va fi nevoită să-și mărească în viitorul apropiat costurile pentru servicii, costuri care vor fi suportate de locuitorii municipiului Cluj-Napoca, deși beneficiarii investiției sunt cu totul alții.

Să nu se înțeleagă greșit, apreciem ca foarte necesare asemenea rampe ecologice zonale la Dej, Gherla și Câmpia Turzii - Turda, și nu avem nimic împotrivă ca fondurile să fie asigurate de Consiliul județean. Dar nu putem tolera acest joc murdar promovat de extremiști fanatici și abuzivi ca Liviu Medrea, care pentru a-și răzbuna propriile neîmpliniri și a-și acoperi gravele abuzuri săvârșite, atentează iresponsabil la buzunarele clujenilor.

Dacă Poliția municipiului Cluj-Napoca, în fruntea căreia se găsește un colonel infractor, Teodor Pop Pușcaș, nu ar fi aservită slugarnic intereselor puterii politice actuale, ar exista suficiente motive ca aceasta să se autosesizeze și să demareze, fără întârziere, cercetările în cazul acestei noi tentative de fraudă.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Grigore Emil Rădulescu - discurs referitor la acordurile cu FMI și rezultatele generate de acestea la nivel economic și social;

Îl invit pe domnul Emil Rădulescu. Se pregătește domnul Mitică Bălăeț.

   

Domnul Grigore Emil Rădulescu:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Acordul stand-by este blocat, iar Banca Mondială a amânat discutarea PSAL II pentru că FMI consideră că Executivul nu și-a respectat angajamentul, punând pe liber mai puțini angajați din sectorul de stat decât promisese. Tranșele pe care le avem de primit din împrumutul de 333 milioane de dolari au fost blocate. În tandem, Banca Mondială a amânat discutarea Programului PSAL II. Ar fi, deci, încă vreo 300 milioane de dolari rămase pe tușe. Sumele sunt picătura de apă în deșert. Ce contează este semnalul transmis de cele două instituții financiare piețelor internaționale de capital. El ar putea suna în felul următor: "România nu-și respectă angajamentele, România nu face reformă, România este o țară riscantă". Dobânzile la creditele internaționale vor fi peste ceea ce România își poate permite. Nici o noutate. Guvernele post-decembriste, in corpore, au ratat acordurile cu FMI. Rețetele de țară la FMI au dat greș. În est, Polonia și-a respectat contractul, iar acum o duce greu. La fel de rău o duc și românii, cu mențiunea că ei nu au fost consecvenți în respectarea acordurilor stand-by. Acesta este contextul regional în care criticile economistului Joseph Stiglitz, câștigătorul Premiului Nobel pentru Economie, se fac din nou auzite. FMI-ul, în principiu, împreună cu Banca Mondială și Organizația Mondială a Comerțului sunt slab gestionari ai globalizării. Ponoasele le trag națiunile sărace.

Guvernele au nevoie de FMI pentru o bună imagine pe piețele internaționale de capital, dar și pentru echilibrarea deficitului bugetar, pentru că acesta este destinat împrumuturilor acordate de instituția financiară. FMI pretinde, în schimb, respectarea unui program de țară în patru pași.

Primul pas este privatizarea. Sub acoperirea și folosind condițiile impuse de Banca Mondială pentru acordarea de credite, politicienii locali se grăbesc să privatizeze companiile, în dezavantajul național, dar cu avantaje personale. Corporațiile multinaționale pot cumpăra ieftin industriile locale. În competiție pentru capitalul străin, statele superofertează. Facilități fiscale, salarii mici, zonă liberă, promisiuni de descurajare a mișcării sindicale. Se poate ajunge ca multinaționalitatea să dețină controlul total în anumite ramuri ale economiei, cu riscurile de rigoare, pentru economiile naționale.

Liberalizarea pieței de capital, este al doilea pas. Teoretic, acesta permite investitorilor de capital să intre și să iasă din economiile naționale. Experiența unor țări ca Brazilia sau Indonezia, arată că banii mai mult ies din țară decât intră în țară. Economistul american Joseph Stiglitz îl numește "fenomen din ciclul banilor fierbinți". Ei intră în țară, sunt folosiți în speculații mobiliare și valutare, iar la cel mai mic semn de dezechilibru economic sunt retrași. În acest fel, rezervele unei națiuni seacă rapid. Și, când se întâmplă, FMI vine cu soluția pentru a convinge fondurile străine de investiții să returneze unei țări propriile capitaluri. Aceasta trebuie să crească dobânzile la 30 - 50, chiar 80%. Rezultatul este previzibil. Ratele înalte ale dobânzii distrug producția industrială, drenează bugetul de stat, împing companiile naționale către faliment.

În cel de-al treilea pas recomandat de FMI, pe post de medicament, unei economii cu probleme, este liberalizarea prețurilor. A se înțelege creșterea prețurilor alimentelor, a utilităților publice. Aceasta duce la pasul trei și jumătate: "revoltă contra FMI". Când o economie este la pământ, FMI stoarce și ultima picătură de sânge.

Când, la recomandarea FMI, Guvernul indonezian a eliminat în ’98 subvențiile la alimente și combustibil, a izbucnit revolta populară. În ’99 și 2000 Bolivia s-a confruntat cu aceeași situație. Renunțarea la subvenționare a metrului cub de apă a scos în stradă oamenii. La fel, în Ecuador. Ulterior, s-a aflat că în cazul Ecuadorului, un raport secret al Băncii Mondiale prognoza rece o asemena situație. Cu toate acestea, evenimentele au fost lăsate să-și urmeze cursul.

În sfârșit, cel de-al treilea pas: liberalizarea comerțului după regulile Organizației Mondiale a Comerțului și Băncii Mondiale. Americanii și vest-europenii dărâmă barierele vamale ce-i despart de Asia, America Latină, Africa și Europa de Est, în timp ce se blindează împotriva exporturilor agricole provenite din aceste zone.

Economiile subdezvoltate sunt copleșite de importuri. Industria națională închide porțile. Șomajul crește. Aceasta este situația.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Dumitru Bălăeț - discurs referitor la mutarea Guvernului într-o nouă clădire;

Îl invit pe domnul deputat Dumitru Bălăeț. Se pregătește domnul Ștefan Baban.

   

Domnul Dumitru Bălăeț:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Permiteți-mi să fac în fața dumneavoastră următoarea declarație politică, personală. Mutarea Guvernului într-o altă clădire decât aceea pe care o ocupă în prezent, datorită fricii de cutremur, nu este o problemă numai a Guvernului, ci și a Parlamentului, dacă vreți, în primul rând a Parlamentului, având în vedere importanța națională a problemei.

Am aflat, însă, că Guvernul vrea să trateze această problemă de unul singur, și se vehiculează cea mai proastă soluție posibilă, și anume ocuparea cu japca a noului local al Bibliotecii Naționale. Se procedează ca în fabula lui La Fontaine, cu animalele bolnave, fabulă prelucrată și la noi de Grigore Alexandrescu. Care-i cel mai puternic animal - glăsuiește fabula respectivă - spre a fi sacrificat? Animalele adunate în sobor încep să se plângă, care mai de care, de slăbiciuni. Leul că are tuse, ursul că îl doare spinarea, lupul că-i scrântit la o labă, vulpea că nu mai vede. Când ajunseră să-l întrebe și pe iepure, acesta stătea chircit într-un colț de frică. A, ha, ha! - zice leul din fruntea adunării - am descoperit pe cel mai puternic și mai feroce dintre animale. Și toate cele de mai sus începură să-l aplaude pe leu și să-l sfâșie pe bietul iepure.

Așa și la noi cu Biblioteca Națională. După ce a fost jefuită în mod barbar la evenimentele din 1989, după ce, an de an, sumele acordate prin buget de către Parlament pentru finisarea ei, au fost fiftuite de către Ministerul Culturii, mai bine zis al "inculturii", acum am ajuns la soluția cea mai proastă posibilă: sacrificarea noii clădiri pe altarul inconștienței guvernamentale despre rosturile unei biblioteci naționale în cadrul culturii acestei țări. Și asta, după ce oameni de specialitate în domeniu reușiseră să depășească (vai, cât de greu și cât de târziu!) obtuzitatea vechiului regim și să demareze construcția după cele mai noi și mai riguroase experiențe internaționale în domeniu.

Și este deja finisată în proporție de 50% ca spațiu de bibliotecă. S-a demarat însă greșit: întâi, cu depozitele, la poruncile unor nepricepuți în ale bibliotecilor din Ministerul "Inculturii". Și s-a mai născut și gogorița că finisarea Bibliotecii Naționale ar necesita o investiție de peste 2.000 miliarde, când, de fapt, ea ar putea fi dată parțial în folosință doar cu bugetul modest de 70 miliarde, atribuit ei pe acest an. Și se mai vehiculează și o altă gogoriță: că ar avea prea mult spațiu, cam 100.000 mp, pe când a Franței are peste 300.000, și a altor țări europene depășesc cu mult pe a noastră.

Dar ce contează toate aceste chestiuni de adevăr, de logică, de cinste, de dreptate, când biata construcție a Bibliotecii noastre Naționale nu are spate puternic care să o susțină, iar Ministerul Culturii noastre nu o apără?

Este și motivul pentru care, din cele vreo patru-cinci variante posibile de mutare a Guvernului, se vehiculează cea mai nepotrivită. Iată, de pildă, varianta Palatului din dreapta Casei Poporului. Nu, el aparține Academiei Române. Președintele Academiei, domnul Eugen Simion, când graseiază cu ochelarii pe nas, chiar seamănă cu leul din fabulă. Despre partea dumnealui s-a răspândit gogorița că dacă în București s-au dat în folosință parțială două biblioteci moderne, la ce ne-ar mai trebui și o a treia?

Le răspundem acestor domni, că jumătate din București dacă s-ar transforma în spațiu de bibliotecă, tot n-ar fi de ajuns pentru nevoile de educație profundă a acestui popor. În spatele prejudecății de mai sus se află, însă, altceva: faptul că organizarea spațiului intern de bibliotecă este mai bun, mai conform normelor moderne la Biblioteca Națională. Este păcat însă că o invidie colegială atât de măruntă se transformă într-o prejudecată cu urmări atât de grave în planul culturii naționale.

Ar mai fi și alte soluții pentru mutarea Guvernului. De pildă: așa-zisul "Palat Radio", așezat pe malul stâng la Dâmboviței, vizavi de Spitalul Municipal. Nu, nu se poate! Acest palat în jurul căruia acum cresc bălăriile ar fi vândut unor societăți străine.

O altă soluție ar fi și Palatul actual al Senatului, care se eliberează prin mutarea de acolo a Senatului. Nu, nici această soluție nu se poate. Clădirea este revendicată de Ministerul de Interne. Cum să ne certăm noi - zic guvernanții - cu generalii de-acolo!

Ar mai fi și o a cincea soluție, și anume: mutarea Guvernului într-o latură a Casei Poporului, prin eliberarea ei de instituțiile mărunte, care ar putea lucra și în alte părți. Nu, nici această soluție pare a nu fi agreată de Guvern, care nu vrea să fie prea aproape de Parlament. Cum s-ar mai scălda el în nămolul de ordonanțe de urgență în care se scaldă acum? Cum ar mai putea întreține un minister al relației cu Parlamentul, care consumă anual peste 50 miliarde din bugetul țării?

Iată, domnilor, cum, din interese mărunte, meschine, de clan, se pierd din vedere marile noastre interese în domeniul culturii și educației naționale! Iată, de ce, domnilor, socotesc că mutarea Guvernului - o cerință imperioasă, în eventualitatea unui cutremur - trebuie discutată în Parlament cu obiectivitate, transparent, în fața întregii noastre opinii publice și în multitudinea variantelor sale posibile, pentru a nu ajunge la aberațiile din cuprinsul fabulei.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Ștefan Baban - declarație politică ce are ca temă sectorul privat - element primordial pentru succesul economiei românești;

Dau cuvântul domnului deputat Ștefan Baban. Se pregătește doamna Paula Ivănescu.

   

Domnul Ștefan Baban:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Nimic nou despre sectorul privat. Dincolo de importanța incontestabilă a reuniunii anuale de la București a BERD, cel puțin la nivelul declarațiilor oficialilor români, s-a lăsat să se înțeleagă faptul că reprezentanții sectorului privat au fost invitați să facă figurație. S-au făcut declarații cu duiumul, despre cât de multe investiții străine vor fi efectuate în România; despre restructurarea ireversibilă a industriei de stat; despre politici fiscale restrictive și de formă structurală, despre accelerarea ritmului privatizării etc.

Despre susținerea reală a sectorului privat românesc, cu accent pe IMM-uri rămase fără nici un sprijin de ordin fiscal, discursurile oficialilor români au fost evazive preferându-se datele statistice și programele de restructurare macro. Nici de această dată nu s-a înțeles că degeaba vorbim despre investițiile structurale, sistem bancar, reducerea inflației, denominarea leului în absența unui sector privat, real și competitiv.

Rateurile ultimilor ani, recentele amânări primite din partea Băncii Mondiale și a FMI sunt tocmai rezultatele directe ale inhibării dezvoltării sectorului privat. În timp ce oficialii români au fost abstracți, insistând mai mult pe punctarea unor obiective impuse prin angajamentele asumate față de organismele financiare internaționale, observatorii străini au punctat esențialul. Grava criză prin care trece sectorul privat, alternativa eficientă a dezvoltării economiei naționale, un debușeu al forței de muncă disponibilizat din industria de stat și un generator de pus valoare în PIB.

Doamnelor și domnilor, a venit timpul ca lucrurile să fie puse la punct de căderea sectorului privat, puternic generator de șomaj și de pierderi. Peste 50% din firmele private au raportat pierderi financiare, iar 60% din nivelul arieratelor este localizat în acest sector, se datorează faptului că politicile guvernamentale au fost adoptate doar în sens restrictiv.

Nici o firmă din România nu poate supraviețui cu o fiscalitate de 70% pe fondul de salarii și cu rate ale dobânzilor la credite de peste 45%. Singura soluție de supraviețuire oferită de constrângerile fiscale și bugetare o constituie refugiul în economia subterană. De aici, efectele perverse ale tranziției, sărăcia generalizată, șomaj cronic și transformarea României într-o profitabilă piață de desfacere a produselor din import, produse provenite din țări în care guvernele respective au înțeles importanța sprijinirii sectorului privat. Sunt speranțe? Dincolo de promisiuni vagi privind introducerea unor stimulente de ordin fiscal în exercițiul bugetar al anului viitor, nimic nou sub soare.

Dintre nemulțumirile pe care, de obicei, oamenii de afaceri le menționează, toate au ca obiect politica fiscală, legislația fiscală foarte complicată, cu număr mare de taxe și impozite, inflația, dobânzile înalte, lipsa creditului, privilegiile acordate sectorului de stat, inconsecvența și instabilitatea legislativă, etc.

Și, deși sunt de mulți ani evidențiate, în multe momente și întruniri, nimeni și nimic nu reacționează pentru a crea un sistem de măsuri și acțiuni, pentru a diminua și chiar anula efectele negative ale politicii fiscale românești.

Doamnelor și domnilor colegi, succesul unei economii depinde de sectorul privat, iar acesta se poate dezvolta în condițiile unui climat de aplicare a legilor, respectarea contractelor și stabilitatea economică. Până nu vom reuși să acționăm eficient în aceste trei mari direcții, sectorul privat românesc nu va aduce nimic nou în economia românească.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Paula Ivănescu -marcarea zilei de 1 iunie - Ziua Internațională a Copilului;

Dau cuvântul doamnei deputat Paula Ivănescu. Se pregătește domnul Cristian Sandache.

   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Mulțumesc.

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

Săptămâna aceasta avem o sărbătoare, o zi care se sărbătorește nu numai în România, ci în toată lumea, și anume 1 Iunie - Ziua Internațională a Copilului.

Este foarte adevărat că deja am început să vedem pe micile ecrane jocurile de imagine ale guvernanților, care îmbrățișează și cadorisesc copiii din diverse locuri, uitând cum se comportă față de ei de-a lungul anului și anilor.

Departe de mine gândul de a nu aprecia sentimentele și acțiunile care aduc un pic mai bine față de un semen de-al nostru, cu atât mai mult cu cât acesta este la o vârstă la care are nevoie de prețuire, de grijă, de dragoste, dar mai are nevoie și de altceva. Acel altceva, guvernanții de astăzi nu sunt în stare să-l ofere copiilor din România.

Nu mă situez pe poziția organismelor din exterior, nici pe cea a baroanei Nicholson, care, pe bună dreptate, sunt revoltate de modul în care societatea, în general, și guvernanții, în special, acționează în interesul copiilor. Astăzi vedem că în maternități copiii mor pe capete, sau, dacă, cumva, n-au ei de la natură această tendință, sunt ajutați. Părinții, din disperare, își omoară sau își aruncă copiii, și dacă nu fac asta la naștere, o fac mai târziu, din cauză că duc ei înșiși o viață de câine. Părinții nu mai au cu ce să-și susțină copiii, pentru că viața din România se degradează zi de zi, pentru că resursele, acelea care sunt, puține, nu ajung exact acolo unde trebuie, ci ajung numai în buzunarele potentaților politici; se fură la drumul mare banii din sănătate, banii din șomaj, banii din pensii, banii din buget, iar copiii mor cu zile în țara asta. Și, dacă apucă să trăiască, suferă de grave maladii datorate anemiilor, hranei proaste, lipsei de proteine de bună calitate, lipsei de vitamine, lipsei de minerale.

La toate astea, dacă adăugăm modul în care se face educația organizată, educația care aparține și este în grija statului, vedem un tablou sumbru al generațiilor care vor să vină. Până în acest moment, nu există nici măcar o tendință de politică demografică, căci aceasta ar însemna politici sociale dedicate familiei, dedicate educației și dedicate sănătății.

Aceste politici nu există, pentru că singura politică care astăzi guvernează în România este cea a jafului național.

Oameni buni, trebuie să ne gândim că în țara aceasta sunt copii, sunt copiii noștri, sunt copiii vecinilor noștri, prietenilor noștri, sunt cei care mâine vor duce România înainte, sunt cei care mâine ne vor susține pe noi, care astăzi suntem de vârstă activă și nu trebuie numai de 1 iunie să le ducem ciocolată, bomboane și napolitane, ci trebuie să le oferim hrana de zi cu zi și nu numai hrana naturală, fiziologică, ci și hrana spirituală. Aceasta este o atitudine responsabilă față de copii, față de familie, față de viitorul României.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Cristian Sandache - semnalarea insuficienței mijloacelor de ajutorare a pensionarilor cu handicap;

Îl invit pe domnul deputat Cristian Sandache și se pregătește doamna deputat Leonida Lari.

   

Domnul Cristian Sandache:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Categoria persoanelor cu handicap sau a persoanelor cu nevoi speciale reprezintă un segment al societății românești pe care, din păcate, unii îl privesc fie ca pe o bizarerie, fie ca pe un element minor, cu totul marginal. Ce-i drept, în ultima vreme s-au semnalat o serie de demersuri oficiale, prin care se încearcă integrarea socială și a acestor oameni, astfel încât ei să nu se mai simtă excluși ori abandonați.

Există, însă, aspecte rămase nerezolvate, printre care problema accesibilității deplasării anumitor categorii ale persoanelor cu nevoi speciale pe drumurile publice. Infrastructura specifică în acest sens, rampe, semnale acustice sau luminoase, fie că lipsește, fie că este cu totul insuficientă.

Nu doresc în nici un fel să fiu patetic sau să adopt accente de un sentimentalism gratuit, ci pur și simplu să reamintesc faptul că mulți dintre acești oameni sunt, sub aspectul capacității intelectuale, peste medie și conștientizează cu o dureroasă acuitate propria lor condiție, neavând nici un fel de vină în acest sens. Unele normative au fost emise în anii din urmă, însă lipsește acel cadru legislativ articulat, care să ofere prevederi clare, cu valoare generală.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Leonida Lari Iorga - despre onoare și onoruri în cazul Tratatului cu Ucraina;

O invit pe doamna deputat Leonida Lari Iorga. Se pregătește domnul Ioan Onisei.

   

Doamna Leonida Lari Iorga:

Stimați colegi,

Cică exista pe lume un trib Afar, un trib destul de interesant în ce privește onoarea, de exemplu. În tribul Afar era o onoare uciderea de oameni.

De ce am început discursul meu cu tribul Afar, cu apucăturile tribale? Din simplul motiv că nu consider o onoare uciderea de ființe umane. Însă, tribul Afar își omora dușmanii, nu frații!

Ce se întâmplă, însă, cu țările care au apucături tribale, care nu-și ucid măcar dușmanii, ci frații?

Asemenea porniri tribale a demonstrat, din păcate, și România în 1997, în iunie, când a semnat Tratatul cu Ucraina, lăsând în vitregia sorții peste 1 milion 500 de mii de români bucovineni.

Dar iată că faptele rele, aduse neamului românesc, sunt răsplătite de dușmani, nu de neam. Adică, dacă analizăm la rece, e ceva mai cumplit decât în tribul Afar, să te răsplătească dușmanii cărora le-ai făcut cheful, dăruindu-le, pe timp de pace și nesilit de nimeni, vaste teritorii românești cu frați români.

Pe 27 aprilie 2002, Radio România Actualități a transmis că Leonid Kucima, președintele Ucrainei, a înmânat expreședintelui Constantinescu Emil ordinul cel mai mare al Ucrainei, "Ieroslav Mudri", în traducere, "Ieroslav înțeleptul".

Nu este nevoie de mare inteligență ca să ne punem întrebarea: cu ce ocazie și pentru care merite?! Oare nu este clar, cum îi place domnului Constantinescu să se exprime, că s-a făcut plata pentru trădare de neam și de țară din iunie 1997, prin semnarea nemernică a Tratatului dintre România și Ucraina, lăsându-i pe frații bucovineni să înfrunte un calvar mai greu ca cel de după al doilea război mondial, calvarul semnat de mâna așa-zișilor frați. Este clar ca bună ziua că asemenea omucideri de destine omenești nu săvârșea nici chiar tribul Afar.

Acum se poartă negocieri, mai bine zis s-au purtat deja negocieri între România și Rusia, în vederea tratatului de bună amiciție și vecinătate.

Oare nu cumva și actualii guvernanți care n-au catadicsit să voteze pentru moțiunea "Tezaurul", Pactul Ribbentrop-Molotov, la fel și pentru moțiunea "Basarabia și Bucovina", vor să repete actul politic trădător al expreședintelui Constantinescu?

Oare chiar ar urma ca peste câteva luni (14) după semnarea tratatului dintre România și Rusia să aterizeze și pe pieptul viguros al președintelui actual, Ion Iliescu, vreun mare ordin sau măcar o medalie din partea Moscovei, de această dată de la președintele rus Vladimir Putin?

Ca să evităm asemenea nefericite onoruri, consider că ar fi cazul ca domnul expreședinte Emil Constantinescu să fie audiat în Parlament, să ne lămurească și pe noi ce este cu acest ordin "Ieroslav Mudri"? Poate că în felul acesta vom preîntâmpina momentul dizgrațios ca actualul președinte să primească ordinul "Steaua Roșie" sau "Secera și Ciocanul".

Nu este cazul ca poporul român să ajungă și mai rău decât tribul Afar!

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Ioan Onisei - referiri la noul proiect al Legii audiovizualului;

Dau cuvântul domnului deputat Ioan Onisei. Se pregătește domnul Napoleon Pop.

   

Domnul Ioan Onisei:

Domnule vicepreședinte,

Domnule secretar,

Stimați colegi,

Mă voi referi la noul proiect al Legii audiovizualului.

Analiza proiectului noii Legi a audiovizualului, astfel cum acesta a fost aprobat de Senat, reliefează încă o dată tendința Guvernului Năstase și a majorității PSD de a controla, subordona și acapara mijloacele de informare în masă.

Primul și cel mai grav aspect îl constituie încercarea de a imixtiona Guvernul și structuri ale administrației centrale, în procesul de reglementare și control al domeniului audiovizualului, domeniu care, prin excelență, este al libertății de exprimare și al concurenței libere.

Modalitatea de stabilire de către Guvern a evenimentelor considerate de importanță majoră și a procentului din populație care va reprezenta "o parte importantă a publicului" constituie o nouă, vădită și grosolană încercare a Cabinetului Năstase de a influența politic audiovizualul și a manipula opinia publică.

Partidul Democrat apreciază că este inacceptabil ca Guvernul să stabilească ce crede el că este important pentru români să urmărească la televizor.

Probabil că videoguvernarea Năstase își dorește să listeze, pe secvențe, monologul actualului prim-ministru în Babilonul care a ajuns, din cauza sa, România.

Televiziunile private ar urma să fie obligate să intoxice milioane de români cu imaginea, plină de suficiență și aroganță a domnului Adrian Năstase, primul-ministru al Guvernului Năstase.

Partidul Democrat susține ideea ca această listă să fie stabilită de Consiliul Național al Audiovizualului, autoritatea autonomă supusă numai controlului parlamentar, Guvernul urmând doar să transmită lista Comisiei Europene.

Un alt aspect îngrijorător este acela că în procesul de autorizare a difuzării unor servicii de programe audiovizuale, licența audiovizuală se acordă pe baza obținerii în prealabil a avizului tehnic, eliberat de "autoritatea de reglementare în comunicații, în condițiile stabilite de aceasta".

Dacă ne uităm, însă, în Legea nr. 74 din 1996 a telecomunicațiilor vom vedea că potrivit art.5, Ministerul Comunicațiilor, ca organ de specialitate al administrației publice centrale, este autoritatea de reglementare.

Dincolo de caracterul confuz și contradictoriu al dispozițiilor art. 50, 53, 56, 57 și 58 din lege, care instituie un cerc vicios și birocratic al jocului de-a licențele, autorizațiile, avizele, deciziile, iar pe de altă parte controlul asupra audivizualului de către un ministru, deci de către politic, noi susținem că aceste licențe trebuie la rândul lor să fie emise de către o autoritate autonomă, în sensul art. 115, 116 din Constituția României.

Partidul Democrat apreciază că numai o autoritate autonomă, așadar o autoritate de tipul Consiliului Național al Audiovizualului, supusă numai controlului parlamentar poate asigura obiectivitatea și corectitudinea procesului de acordare a licențelor, independența acestuia față de Guvern și poate asigura libertatea și pluralismul în activitatea presei audiovizuale.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Napoleon Pop - intervenție intitulată Pericolul populismului și extremismului;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Napoleon Pop. Va urma domnul Becsek-Garda Dezideriu.

   

Domnul Napoleon Pop:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

De multe ori în susținerile noastre politice privind opțiunea deplină și definitivă pentru integrarea euro-atlantică ne place să afirmăm că nimic nu ne mai poate întoarce din drumul spre o democrație consolidată, România satisfăcând criteriul politic de a deveni membră a selectei constelații euro-atlantice. Oare să fie chiar așa pentru o democrație de 12 ani, când recent Franța, o țară cu experiență democratică incontestabilă, era pe cale, chiar și parțial sau ca avertisment, să ne demonstreze că drumul ca direcție poate avea două sensuri?

Realitatea franceză din primul tur de prezidențiale are ca învățământ suprem pentru noi îndepărtarea clasei politice, tocmai aceleia care este cea mai cu vocație pentru democrație, de la agenda reală a cetățeanului. Interesele acesteia pe termen lung, progres, prosperitate, viitor pentru copii, retragere la pensionare cu un venit decent, sunt tratate cu soluții conjuncturale și paleative la problemele sale acute, de ieri și de astăzi, măsurile reflectând o mare doză de populism și nesustenabilitate economică pe termen mediu și lung.

Noile reglementări de politică economică și fiscală, corect motivate în primul rând prin necesitatea creșterii încasărilor la buget și numai apoi prin prisma alinierii la standardele europene, vin să demonstreze faptul că momentul scadenței promisiunilor populiste, din punct de vedere al epuizării resurselor, se apropie. Privatizarea și restructurarea, poate bine cotate ca indici cantitativi, nu are efectele calitative scontate, negociate cu Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială, iar lipsa de capacitate de gestiune instituțională a reformelor promise - ca extensie a unei voințe politice aflată și ea în derivă - ne arată că gradul de colectare a taxelor și impozitelor, deja aflate la niveluri insuportabile, este scăzut, punând în pericol limitele deficitului bugetar și ale inflației, pe lângă neonorarea cheltuielilor prevăzute politicilor sociale.

Mugurii clasei mijlocii încă nu apar, în schimb, documente oficiale confirmă, spre mirarea chiar a primului-ministru pe care o consider sinceră, procese de sărăcire și excluziune socială aflate - atenție! - pe o tendiță de cronicizare prin degradarea capacităților și patternurilor social-culturale de viață (citat din versiunea pentru consultări a Planului Național Anti-Sărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale).

Într-o declarație politică anterioară vorbeam despre pericolul revenirii la sloganul asimilării reformelor de către populație, care ar trebui să exprime grija guvernului față de suportabilitatea cetățeanului.

Stimați colegi,

Știm exact unde suntem cu aplicarea acestui slogan, exclusiv electoral și populist, iar revenirea la el de data aceasta este o simplă scuză care vrea să acopere o mare responsabilitate a clasei politice și mai ales a tuturor executivelor în întârzierea nepermisă a transformărilor de sistem, blamând în mod indirect cetățenii care suportă de peste 10 ani consecințele negative ale acestei întârzieri.

Sunt nevoit să fac un apel, de la această tribună, folosind cuvânt cu cuvânt textul care mi-a fost adresat mie de domnul M.Călin din Roman și care consider că se adresează, de fapt, întregii clase politice: "Trebuie ca și mai multe partide politice să se aplece cu atenție asupra clasei muncitoare productive românești, pentru ca deznădejdea să n-o arunce în brațele populism-extremismului. S-o facă să înțeleagă că membrii ei cei mai isteți, ordonați, harnici, cu dorința de perfecționare profesională continuă, n-au a se teme de privatizare și globalizare; aceștia își vor găsi un loc de muncă oriunde și oricând. S-o facă să înțeleagă că trebuie să cântărească de două ori îndemnurile nesăbuite la grevă ale unor lideri sindicali. S-o facă să înțeleagă că o clasă muncitoare dintr-o firmă cu capital majoritar de stat poate contribui mult la facilitarea privatizării, deoarece un patron are nevoie de muncitori isteți, harnici, ordonați, cu dorință de perfecționare profesională, pentru a face față în acerba competiție a economiei de piață.

Numai o clasă muncitoare de acest fel ne poate scurta hotărâtor drumul integrării în noua Uniune Europeană".

Domnilor, puțin idealism cu optimism este oricum mai bun decât orice formă a populismului fără nici o acoperire.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Becsek-Garda Dezideriu Coloman - reiterarea unor cazuri de corupție din zona Gheorghienilor;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Becsek Garda Dezideriu și va urma domnul Nicolae Vasilescu.

   

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Într-o scrisoare semnată de domnul ministru Ioan Rus în ziua de 15 aprilie 2002 se prezintă măsurile luate de către Inspectoratul Județean de Poliție Harghita, legat de cazul de corupție existentă în zona Gheorghenilor.

Domnia sa, pentru a abate atenția de la ilegalitățile reale, prezintă măsurile luate împotriva unor ofițeri de poliție care aparent nu erau în legătură cu acest caz. Însă, hoția și ilegalitățile sunt în continuare acoperite.

Cazul cel mai concret îl prezintă faptul că organele abilitate ale statului nu au cercetat pe principalul vinovat pentru eliberarea celor 24 de blocuri de foi de însoțire în alb a materialului lemnos, cu ajutorul cărora mafia lemnului a defrișat pădurea Osöerde nr. 7 din Remetea.

Se pare că protejarea celor de la ocolul silvic Gheorgheni întrece orice măsură, atât din partea organelor de poliție, cât și din partea unor funcționari de la direcția de regim silvic, din cadrul Ministerului Agriculturii.

Pentru deblocarea anchetei parlamentare începută în zilele de 4 - 6 iulie 2001 ar trebui să primim răspunsuri concrete, la obiect, la următoarele întrebări: de ce nu ni s-a comunicat situația exactă a materialelor folosite de ocolul silvic Gheorgheni pentru repararea sau renovarea păstrăvăriei și a cantoanelor silvice din cadrul ocolului silvic Gheorgheni.

De ce era însărcinat cu această activitate locotenentul Diaconiță? deoarece mama acestuia este administratoarea păstrăvăriei de la Lacul Roșu. De ce îl puneți pe acest tânăr ofițer într-o situație neplăcută?

Nu înțeleg cum nu au putut fi verificate, în mod concret, toate persoanele care au beneficiat de dreptul de a cumpăra material lemnos din această zonă, din luna iulie 2001 până în prezent, ținând cont de numărul efectivului de poliție situat în bazinul Gheorghenilor.

Avem informații că numărul lor este în jur de 2200 de beneficiari, dintre care peste 100 de polițiști.

De ce au fost schimbați cei doi subofițeri din stațiunea Lacul Roșu, care au fost apreciați de populația din zonă și a fost numit unul singur care săptămânal însoțește 20 - 30 mașini cu lemne spre direcția Neamțului? Între acestea se află mașina înmatriculată cu nr. Neamț 50 ADP, mașină cu remorcă.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Nicolae Vasilescu - pledoarie pentru necosmetizarea istoriei sub îndemnul antonescian: Dați istoriei adevărul!;

Dau cuvântul domnului deputat Nicolae Vasilescu și se pregătește un alt tânăr deputat, Vlad Hogea.

   

Domnul Nicolae Vasilescu:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor,

În timp ce alte popoare își confecționează o istorie plauzibilă, noi ne cerem câteodată scuze că am avut tupeul sau nerușinarea să rezistăm cotropitorilor și să ștergem chiar orice urmă de eroi sau a simbolurilor lor care ar aminti, totuși, de jertfele acestui popor.

Parcă premonitor Antonescu îl cita pe Hanibal: "Iar ție, popor ingrat, nu-ți va rămâne nici măcar cenușa mea".

La începutul acestui an, Adrian Năstase, primul-ministru al României a mai făcut un voiaj în Statele Unite - nu știm cu exactitate dacă voiajul a fost făcut din rațiuni de stat, din dorința de a se plimba cât mai mult peste hotare pe banii secătuitului popor român sau la ordinul stăpânilor săi de peste ocean. Premierul s-a grăbit în a incrimina încă o dată poporul român ca fiind intolerant, xenofob și antisemit, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 31/28.03.2002 care vorbește despre interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist și xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii.

Nu știm ca țara noastră să fie confruntată în prezent cu manifestări de fascism, rasism sau xenofobie, manifestări care să pună în pericol societatea românească. Cu atât mai puțin nu știm să existe infracțiuni contra păcii și omenirii.

Atunci, de unde această stare de panică și psihoză la guvernanții noștri? Pentru motive inexistente Guvernul emite ordonanțe de urgență. Împotriva sărăciei nu am auzit de nici o ordonanță de urgență, cu toate că ea ar fi necesară și chiar explicabilă. Trebuie arătat foarte clar, pe înțelesul tuturor, că ordonanța în cauză reprezintă o insultă la adresa societății și urmărește lupta cu stafiile, cu umbrele statuilor ridicate în memoria unora dintre eroii neamului, precum și a tuturor simbolurilor care țin, inclusiv de mareșalul Ion Antonescu.

Mai mult decât atât s-a mers până acolo încât Ion Iliescu și Adrian Năstase în nenumărate rânduri, voind să facă pe plac grupurilor de interese străine, ostile țării noastre, l-au numit pe mareșalul Ion Antonescu criminal de război, deși acesta nu a fost judecat sau condamnat de justiție și nici de vreo instanță judecătorească internațională ca atare.

Cum va proceda Adrian Năstase sau cum vor proceda stimații conducători ai României dacă, prin absurd, un for internațional ar condamna țara de holocaust sau de terorism, cine ar trebui să facă pe avocatul României dacă ei, fără motiv, fac pe procurori, incriminând-o.

"Dați istoriei adevărul și nu încercați doar să faceți față unei situații de moment" - spunea Antonescu parcă ghicind peste veacuri gândurile mârșave. Vorbele goale, ecoul ordinelor primite de la stăpânii Guvernului Năstase nu pot înlocui faptele și realitatea.

Niciodată nu am atins o treaptă mai josnică, un nivel moral mai degradant decât acum, prin servilismul Guvernului Năstase față de interesele străine, când el, Guvernul își suprimă eroii fără drept de apel. astăzi, iată, cunoaștem cu toții că acuzațiile aduse mareșalului sunt bazate pe un proces desfășurat la comanda ocupanților sovietici și, ca atare, ele nu pot fi decât nule.

Napoleon spunea: "Cine salvează o națiune nu încalcă nici o lege". Dicton necunoscut celor care, datorită acestor eroi, pot guverna peste o Românie aproximativ mare și nu doar peste o regiune a ei.

În contextul geopolitic existent în toamna anului 1940, când din trupul țării erau rupte nordul Bucovinei, Basarabia, nord-vestul Transilvaniei și sudul Dobrogei, conducătorul statului român, generalul Ion Antonescu a apreciat că singura politică normală, rezonabilă era alianța cu Germania și Italia, pentru redobândirea pământurilor românești.

Verdictul lui Hitler era dictat imperativ și implacabil: ori acceptăm condițiile tratativelor, ori asistăm la distrugerea României.

Ribbentrop, ministrul de externe al Germaniei, afirma că "România s-a constituit prin nedreptățirea ungurilor și bulgarilor".

Iar Molotov, ministrul de externe al Uniunii Sovietice, declara reprezentantului Ungariei la Moscova că: "Consider revendicările Ungariei la adresa României tot așa de juste ca revendicarea de către ruși a Basarabiei".

Aderarea la Axă și tatonările pe lângă Germania nu aveau altă motivație decât aceea de a reintra în stăpânirea pământurilor pierdute.

Acest fapt l-a recunoscut unul dintre cei mai marcanți opozanți ai lui Antonescu, ambasadorul României la Moscova, Grigore Gafencu, care nota: "Războiul cu Rusia, în care luptăm alături de nemți nu are pentru noi același înțeles și același țel ca pentru Germania. Pentru noi înseamnă suprimarea unei nedreptăți și reîntregirea hotarelor noastre".

În aceste condiții a fost chemat Antonescu să preia conducerea țării. Moștenind un bilanț dezastruos în politica externă, cu repercusiuni inerente pe plan intern, după cum afirma în testamentul politic, a acționa numai pentru binele acestui popor. Vina acestui militar integru este că și-a apărat țara în condițiile vitrege ale acelei vremi.

El repeta mereu ostașilor: "Suntem armata dreptului și a dreptății, a ordinei, a cinstei și a omeniei".

Se vorbește acum de evreii pe care nu a putut să-i salveze din ghiarele războiului, dar de evreii ajutați de el să plece în Palestina, de cei care au fost băgați în lagărele de concentrare românești pentru a nu fi deportați în lagărele de exterminare naziste, nici o vorbă.

Finalizez această declarație politică cu memorabilele cuvinte lăsate ca testament politic de mareșal: "Dumneavoastră și urmașii dumneavoastră veți face mâine ceea ce eu am încercat să fac astăzi, dar am fost înfrânt. Las țării tot ce a fost mai bun în guvernarea mea, tot ce a fost rău iau asupra mea, în afară de crimă".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
  Vlad Gabriel Hogea - poziție față de atitudinea guvernanților de condamnare a personalităților istoriei naționale;

Îl invit pe domnul deputat Vlad Hogea și urmează domnul Eugen Pleșa.

   

Domnul Vlad-Gabriel Hogea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Principalul efect al câștigării alegerilor din noiembrie - decembrie 2000 de către PSD a fost deteriorarea continuă a nivelului de trai.

Sărăcia a devenit dominantă într-o țară prăbușită sub greutatea prețurilor imense, a taxelor și impozitelor mereu în creștere, a clanului mafiot care domină viața politică, economică și culturală a României.

Orice încercare de criticare constructivă a greșelilor puterii este înăbușită de mass-media aservită intereselor oculte alte structurilor crimei organizate care și-au făcut loc la masa oficială, ca un firicel de apă care odată cu trecerea timpului reușește să erodeze cea mai tare stâncă, pătrunzând acolo unde nici gândul nu visa odinioară.

Cu atât mai mult neghina a putut să se amestece în timp record cu grâul din hambarele țării, din momentul în care paznicii nu au mai știut sau nu au mai vrut să-și facă datoria.

Murdăria tinde să acopere întreaga societate românească, iar numărul celor nepătați se micșorează de la un an la altul.

Politicieni nedemni din partide vândute intereselor străinătății sau cercurilor de putere ale lumii interlope ajung să pună stăpânire pe tot ce a reușit să dureze de-a lungul sutelor de ani un popor harnic și răbdător.

În ultima vreme, delăsarea și hoția au înlocuit munca cinstită și spornică, iar prudența noastră înnăscută a dispărut inexplicabil, lăsând drumul deschis pentru irepsonsabilitate sinucigașă.

Mesajul Imnului Național "Deșteaptă-te române" s-a întors din nou în cărți, pentru că acum e la modă somnul rațiunii și al națiunii.

Douăzeci și două de milioane de oameni sunt supuși unui regim de exterminare rapidă, dar nimeni nu se grăbește să-i condamne pe cei vinovați pentru săvârșirea de crime contra păcii și omenirii.

Ce altceva e genocidul îndreptat împotriva poporului român decât o sfidare supremă la adresa umanității?

În schimb, Guvernul PSD sau Guvernul Adrian Năstase, cum scrie pe toate gardurile spoite cu vopsea de la buget, condamnă cu "mânie proletară" personalitățile istoriei naționale, prin intermediul unor ordonanțe de urgență profund abuzive, intrate prin efracție în "Monitorul Oficial".

Sunt vremuri tulburi la care cândva ne vom raporta cu uimire justificată, pentru că este puțin probabil să fie mai greu decât e acum, să fie mai întuneric decât în această lungă noapte a spiritului românesc, să fie mai îngust drumul decât în acest început de mileniu.

Spuneam că evenimentele cărora noi le dăm astăzi inutil atâta importanță vor fi tratate odată și odată la capitolul "Diverse", iar imensa sferă a minciunii, în care ne-au închis ermetic ispravnicii planetari se va sparge în mii și mii de bucăți.

Atenție, deci, PSD aveți mare grijă să nu călcați pe cioburi!

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Eugen Lucian Pleșa - apel pentru corectarea erorilor comise de toate guvernele postrevoluționare;

Îl invit pe domnul deputat Eugen Pleșa.

   

Domnul Eugen-Lucian Pleșa:

Mulțumesc, domnule președinte.

Fac prezenta declarație politică.

În legătură cu repetatele atacuri și reclamații îndreptate împotriva Procurorului General al României, ca "subordonat" al Guvernului, doresc să intervin cu următorul text. Acuzații privind relațiile de obediență oarbă dintre instituția Parchetului General și Guvern sau chiar Președinție pot emite numeroase persoane dar, în nici un caz, persoane din elita PNL și PD.

Dacă domnul deputat Boc a enumerat 12 cazuri de intervenție a Procurorului General prin recurs în anulare, eu pot afirma că în perioada 1996 - 2000, defunctul Sorin Moisescu, asemeni unui kamikadze, și-a permis, în calitate de Procuror General, să retragă - fără motivare - deci ilegal, un număr de peste 1.100 recursuri în anulare declarate împotriva impostorilor și bișnițarilor de imobile naționalizate.

Prin complicitatea Justiției cu Primăria Capitalei s-a dat curs liber fraudei, astfel că, în prezent, sute de imobile au fost "pasate" profitorilor necinstiți, care imediat le-au vândut, batjocorind plânsetul văicărit legat de dragostea pentru strămoși și bunurile realizate de ei, pe care poate nici nu i-au cunoscut.

Dar foarte grav - inadmisibil - este că oameni nevinovați și îndreptățiți, "chiriașii" din casele naționalizate, au fost azvârliți din locuințe brutal, înjosiți, cu demnitatea și drepturile democratice încălcate abuziv.

De asemenea, statul a fost păgubit scandalos în beneficiul unor aventurieri întorși prin țară să-și mai alimenteze conturile de paraziți eterni.

Consider că Parchetul General trebuie să-și facă datoria, conform Constituției, să vegheze și să corecteze erorile comise în instanțele judecătorești, campioane în topul corupției din perioada 1990-2002, încurajate și chiar dirijate de măsuri instituite de un Stoica Valeriu, Dobrescu Răsvan, Frunda Gheorghe, Popescu Emil, Mihai Luchian, Chiliman Andrei și alte nume foste sau încă actuale în funcție.

Mai mult, conducerea Ministerului Justiției și Parchetului General au obligația să reconsidere modul în care s-au materializat măsurile reparatorii, anarhic, pe bani mulți, prin cea mai evidentă formă a corupției. Eventualele argumente legate de Europa sau modul de rezolvare în alte țări foste socialiste a problemei reparațiilor în domeniul imobiliar sunt, în realitatea lor, total defavorabile impostorilor.

Nu de puține ori, persoane din cele nominalizate mai sus au mințit cu neobrăzare o țară întreagă. Până când nu vor fi puși să plătească pentru toate relele săvârșite în perioada cât au deținut funcții de demnitate publică, toți care au prădat țara, direct sau indirect, vor exista "voci otrăvite" ale hoților, care se simt furați.

Această intervenție a mea doresc să amintească tuturor celor implicați și responsabili faptul că, fără măsuri concrete de curățenie, de punere sub acuzație pentru ce au făcut în folosul infractorilor de către persoane care au cochetat cu puterea, deci, până atunci, vom asista la nesfârșit la acuze clamate, la diverse tribune, împotriva Puterii actuale din România, iar țara va fi jefuită în mod barbar. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Costache Mircea - conturarea unei idei- teroarea minorității asupra majorității.

Îl invit pe domnul deputat Costache Mircea.

   

Domnul Costache Mircea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Una dintre ideile care m-a trimis, de data aceasta, la microfon este aceea că se constată că majoritatea, în această țară, nu prea mai are cuvânt, că majoritatea are cu totul și cu totul alte aspirații decât i se impun de către o anume minoritate sau de către anumite minorități. Și, pentru că s-ar putea înțelege că mă refer în sens strict etnic, amintesc doar intervenția Președintelui României într-o emisiune televizată a postului francez TV5, în care domnia sa, la întrebarea adresată de reporter cu privire la starea jalnică a agriculturii românești, spunea, într-o franceză destul de agreabilă, că: "Țăranii români, în 1989, au dorit - ei! - să își demoleze toate cooperativele agricole".

Noi știm foarte bine ce au însemnat conducerile, în bine și în rău, în această țară și cât de mult sunt obișnuiți cetățenii României să li se dea un sens, să li se traseze o direcție, să li se argumenteze un drum, să li se contureze o traiectorie. Că nu totdeauna suntem consecvenți, este la fel de drept, dar, așa cum ne amintim cu toții, în decembrie 1989 nu s-a rostit niciodată o frază clară în legătură cu sensul pe care trebuie să îl ia societatea românească și, mai ales, cu comportamentul pe care trebuie să îl aibă, în acele momente și în în ceea ce a urmat, cetățenii României față de patrimoniul public, față de avutul obștii, față de tot ceea ce se rostuise cu mari eforturi până la acea dată.

Ca să vii și să spui, după 12 ani: "Les paysans roumains desiraint a demolé toutes les cooperatives agricoles" ("Țăranii români au dorit, ei înșiși să-și dărâme, să-și demoleze cooperativele agricole") mi se pare un lucru, nu numai forțat, dar fundamental neadevărat.

Despre teroarea minorității asupra majorității putem extinde: o minoritate subordonează voința majorității din partide, să spunem. Baza nu dorește întotdeauna ce face centrul, o minoritate, întotdeauna, clientelară, obscură, legată prin interese impune un anume comportament. De asemenea, nu numai în interiorul partidelor, la nivel național, dacă vrei să-ți fie bine, ar trebui să treci în rîndul unei minorități.

Eu aș sugera tuturor românilor să se înscrie la niște minorități, pentru că vor avea priorități: nu le va demola nimeni statuile, nu vor mai fi alungați din școli, în sfârșit, tratamentul minoritarului în țara noastră este profitabil. Drama este a celor care reprezintă majoritatea: majoritatea celor rămași fără muncă, majoritatea celor care se zbat în zadar, majoritatea celor care nu-și pot acoperi necesitățile stricte de întreținere, majoritatea celor care nu-și mai pot trimite copiii pe la școală, mai ales în mediul rural, majoritatea celor care suportă povara, greul, lipsa de sens, teroarea minorității asupra majorității este o realitate și poate că, cu bună-credință și spărgând granițele dintre așa-zisele doctrine și ideologii - care nici nu există, pentru că în România nu există partide politice, ci numai grupuri mafiote care au ruinat o țară, teroarea minorității ar trebui să înceteze. Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Bleotu (din sală):

Nici măcar în PRM nu se întâmplă altfel?

 
   

Domnul Mircea Costache:

PRM-ul este mișcare națională, nu partid politic!

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
   

Din lipsă de combatanți și având în vedere și timpul care s-a scurs, prevăzut pentru aceste declarații politice, închei prima parte a ședinței noastre. Vă mulțumesc pentru atenție.

 
Dezbaterea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 249/2000 privind constituirea și utilizarea Fondului special pentru produse petroliere (amânarea votului final).   (Ședința se reia la ora 10,25. În continuare, lucrările sunt conduse de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Constantin Niță și Ladislau Borbely, secretari.)
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Permiteți-mi să deschid a doua parte a ședinței de astăzi, anunțându-vă că din cei 344 de deputați și-au înregistrat prezența 288, 56 sunt absenți, din care 23 participă la alte acțiuni parlamentare.

Vă supun, înainte de a trece la dezbaterea rapoartelor de mediere înscrise pe ordinea de zi și a celorlalte proiecte de lege, două comisii de mediere:

Comisia de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 39/2002 privind modificarea și completarea articolului 3 din Ordonanța Guvernului nr.11/2000 pentru ratificarea Acorodului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare privind finanțarea proiectului de închidere a minelor și de atenuare a impactului social, în valoare de 44,5 milioane dolari SUA, semnat la București la 13 octombrie 1999, unde sunt propuși domnii deputați: Bar Mihai, Bercăroiu Victor, Boajă Minică, Ionescu Daniel, Baban Ștefan, Gladovan Teodor, Sali Negiat.

Cine este pentru? Mulțumesc.

În unanimitate a fost aprobată prima comisie.

Comisia de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2002 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.29/2000 privind sprijinul acordat producătorilor de lapte, unde sunt propuși domnii deputați: Bozgă Ioan, Sbârcea Tiberiu, Stan Ioan, Sadici Octavian, Pereș Alexandru, Gheorghe Valeriu, Kelemen Attila.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

Rapoartele de mediere înscrise pe ordinea de zi de astăzi sunt următoarele: Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 249/2000 privind constituirea și utilizarea Fondului special pentru produse petroliere; Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 40/2000; Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 36/2000; Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 117/1999 și Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr. 169/2001.

Le luăm pe rând, primul privește, deci, aprobarea Ordonanței nr. 249/2000.

La primul punct, avem textul Senatului, propus de comisia de mediere.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

Pct. 2. Varianta Camerei Deputaților, nu se fac dezbateri și nici vot.

Pct. 3, varianta Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

Pct. 4, text comun.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți

La pct. 5, textul Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

Vom supune raportul votului final, rog staff-ul să treacă la sfârșitul listei de vot final aceste rapoarte.

 
Dezbaterea Raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 40/2000 privind acreditarea agențiilor de credit în vederea administrării fondurilor pentru acordarea de microcredite (amânarea votului final).  

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 40/2000 privind acreditarea agenților de credite în vederea înregistrării fondurilor pentru acordarea de microcredite.

Primul punct din raportul de mediere, varianta Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

Pct. 2, varianta Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

Pct. 3, din nou, varianta Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți

De asemenea, vom supune raportul votului final de astăzi.

Dezbaterea Raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 36/2000 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 69/1998 privind regimul de autorizare a activităților din domeniul jocurilor de noroc (amânarea votului final).  

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 36/2000 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 69/1998 privind regimul de autorizare a activităților din domeniul jocurilor de noroc.

Pct. 1, varianta Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți

E singurul punct, de altfel, din raportul de mediere. Vom supune raportul votului final la sfârșitul ședinței de vot final de astăzi.

Dezbaterea Raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 117/1999 privind salarizarea personalului Agenției Naționale pentru Locuințe (amânarea votului final).  

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 117/1999 privind salarizarea personalului Angeției Naționale pentru Locuințe.

Titlul legii, la primul punct, varianta Camerei Deputaților. Nu se fac dezbateri.

Pct. 2, tot varianta Camerei Deputaților.

Pct. 3, 4, variantele Camerei Deputaților.

Pct. 5, 6, variantele Camerei Deputaților.

Pct. 7, 8, tot Camera Deputaților.

Pct. 9, Camera Deputaților.

Pct. 10, varianta Camerei Deputaților.

Pct. 11, 12 și 13, variantele Camerei Deputaților.

Pct. 14, 15, variantele Camerei Deputaților.

Pct. 16, de asemenea, varianta Camerei Deputaților.

Pct. 17, varianta Camerei Deputaților.

Pct. 18, varianta Camerei Deputaților. Ultima a fost.

Vom supune raportul votului dumneavoastră final de la sfârșitul acestei zile.

Dezbaterea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 169/2001 privind utilizarea unor sume destinate restructurării și reorganizării agenților economici din sectorul producției de apărare (amânarea votului final).  

Următorul raport de mediere este cel cu privire la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 169/2001 privind utilizarea unor sume destinate restructurării și reorganizării agenților economici din sectorul producției de apărare.

Pct. 1, varianta Camerei Deputaților, nu se fac dezbateri, nici vot.

Pct. 2, text comun.

dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitatea celor prezenți, s-a votat textul comun.

La pct. 3, varianta Camerei Deputaților, în consecință, nu se fac dezbateri, nici vot.

Pct. 4 și 5, tot variantele Camerei Deputaților.

Pct. 6, varianta Camerei Deputaților.

Și pct. 7, care este și ultimul, tot varianta Camerei Deputaților, nu se fac dezbateri și nici vot.

Vom supune și acest raport de mediere votului final de la sfârșitul acestei zile.

Dezbateri asupra Proiectului de Lege privind Statutul aleșilor locali.  

Până la ora 11,30, când e stabilit votul final, vom continua dezbaterile la Proiectul de Lege privind statutul aleșilor locali.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și Comisia juridică, de disciplină și imunități, le rog să își ocupe locul.

Am ajuns, stimați colegi, la pct. 10, cel cu privire la art. 9, unde colegul nostru de la PD are un amendament. Vă ascult, domnule deputat, poftiți.

   

Domnul Mircea Nicu Toader:

Mulțumesc, domnule președinte.

Amendamentul pe care l-am propus și a fost discutat în cadrul celor două comisii încearcă să oprească un fenomen extraordinar de grav care se produce în această tranziție spre democrație a României, această migrație a omului politic. Și, într-adevăr, primul om politic este consilierul local.

În decursul celor 12 ani, s-a observat permanent că ceea ce a hotărât electoratul prin votul său, întotdeauna, a fost schimbat în imediatul timp după alegerile respective, astfel încât în deciziile care au fost luate la nivelul consiliilor județene sau municipale a fost net schimbată voința electoratului.

Din acest motiv, practic, încă de când am început eu activitatea politică, am sondat opinia electoratului și în marea majoritate electoratul român (am mii de semnături) solicită acest lucru: oprirea acestui fenomen, transmis de la nivelul consilierilor, primarilor, până la nivelul parlamentarilor.

Motivația care a fost dată de comisie, că amendamentul nu se justifică, întrucât aleșii locași sunt în serviciul colectivității care i-a ales, nu justifică sub nici o formă respingerea acestui amendament, deoarece, chiar în textul legii, se prevede foarte clar că sunt și alte condiții care ar putea să impună o astfel de măsură, cum ar fi chiar schimbarea domiciliului sau lipsa nemotivată. Deci, dacă este un vot al electoratului, a trebui să fie indiferent de condițiile în care își desfășoară activitatea.

Eu cred că oprirea acestui fenomen, fapt semnalat și de toate formele mediatice din țara noastră, ar reprezenta un mare pas.

Pe de altă parte, stimați colegi de la partidul de guvernământ, părerea mea este să nu ne dați "gloanțe" pentru a începe campania electorală din 2004 cu voința dumneavoastră, care respinge voința electoratului. Ceea ce vrea electoratul este ca această migrație să se oprească și, chiar dacă există o justificare privind moralitatea celui care a fost pe listă, știți foarte bine că nu este vorba numai de moralitate, este vorba și de constrângerile la care sunt supuși o parte din consilieri.

Ca să nu mai spun că există, cel puțin ipotetic, și o posibilitate foarte clară: unul cu bani nici nu are nevoie să facă politică, va cumpăra toți consilierii și a făcut partidul său.

Din această motivație, vă rog foarte mult să vă gândiți bine, când votați acest amendament. Și cred că, odată votat, va demonstra că și oamenii politici de la nivelul Parlamentului doresc ceea ce dorește electoratul. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Stimate coleg,

Dumneavoastră ați ridicat un amendament la lit. b) de la alin.2.

Întreb plenul, dacă, la art. 9 alin. 1 aveți vreo observație, la amendamentul nr. 10 al comisiei? Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Adoptat în unanimitate amendamentul nr. 10, se modifică art. 9 alin. 1.

De asemenea, la preambulul alin. 2, urmăriți, vă rog, amendamentul nr. 11.

Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul nr. 11, numai cu privire la preambul, fără litere? Nu aveți.

Adoptat în unanimitate, modificat preambulul alin. 2 în mod corespunzător.

La lit. a) și b), comisia nu a avut amendamente, dacă dumneavoastră aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

După actuala lit. b), colegul nostru, domnul deputat Mircea Toader, a propus introducerea lit. b1. Doriți să intervenți și dumneavoastră aici? Dacă nu, stați puțin, să lămurim mai întâi amendamentul colegului dumneavoastră.

Îl rog pe domnul ministru să se pronunțe cu privire la amendamentul nr. 122 de la lit. b1. Și comisia, de asemenea.

 
   

Domnul Ionel Fleșariu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În realitate, domnul deputat propune introducerea acestui amendament, care să se adauge la celelalte cauze de încetare de drept a mandatului de consilier local. Este vorba de pierderea calității de consilier local în situația în care acesta nu mai este membru al partidului pe a cărui listă a fost ales.

Nu putem accepta, din punctul nostru de vedere, acest amendament, întrucât, așa cum se arată și în raport, consilierii locali sunt în serviciul colectivității locale indiferent departidul pe a cărui listă au fost aleși și nu în serviciul partidului respectiv. Odată ales, el devine membru al organului colectiv de conducere din acea localite și în serviciul colectivității.

Deci, nu suntem de acord cu amendamentul propus.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Toader, vrea și domnul Dobre, de la PNL, să susțină un amendament apropiat, interveniți dumneavoastră după aceea.

 
   

Domnul Victor Paul Dobre:

Mulțumesc, domnule președinte.

Amendamentul meu este similiar cu al colegului de la PD, ceea ce vreau eu să atrag atenția este că acest fenomen de migrație politică duce în prezent la consilii județene sau locale care nu mai au legitimitate. Și aș vrea să vă dau exemplul numai de la Galați, unde partide au dispărut din consiliul local sau județean, deși fuseseră votate de electorat și, în schimb, majoritatea nu mai reprezintă absolut deloc opțiunea electoratului din 2002. Aceste fenomen de migrație, deci, duce la ilegitimitatea actualelor consilii județene sau locale.

De aceea, cred că trebuie găsită o metodă și este locul și momentul aici să reglementăm această situație. Cu atât mai mult cu cât ea nu intră în contradicție cu prevederile constituționale, care se referă numai la parlamentari. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule Toader.

 
   

Domnul Mircea Nicu Toader:

Vreau să spun că nu sunt de acord cu justificarea domnului secretar de stat, deoarece alegerea consilierilor se face pe liste de partid. Când vom merge pe individual, pe o listă separată, pe un vot uninominal, și pentru acești consilieri se va justifca.

În prezent, atâta timp cât este pe listă de partid - și gândiți-vă, stimați colegi, că puteți păți același lucru în 2004, cred că este bine să vă gândiți că și consilierii dumneavoastră pot să plece, dacă noi vom lua puterea - ar fi bine să cumpăniți foarte bine când dați acest vot. (Râsete în rândul deputaților PSD.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

V-aș ruga să observați că există trei amendamente, practic, cu același conținut, toate privesc încetarea calității de membru de partid.

Pe probleme de procedură, domnul Otleanu.

 
   

Domnul Ionel Olteanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Cred că regulamentul ne permite. Pentru a accelera dezbaterile în legătură cu acest important proiect de lege, am onoarea să vă propun ca în momentul discutării fiecărui amendament în parte - și, personal, aș opta pentru discutarea fiecărui amendament, chiar dacă ele sunt cam aceleași - să dați, domnule președinte, cuvântul unui vorbitor în favoarea amendamentului, unui vorbitor împotriva amendamentului și, bineînțeles, reprezentanților comisiilor și reprezentantului Guvernului.

Cred că este o formulă de dezbatere mai operativă. Altfel, riscăm să dezbatem și săptămâna viitoare pe acest proiect de lege. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Sassu, înțeleg că dorește să intervină pe o problemă de procedură.

 
   

Domnul Alexandru Sassu:

Domnule președinte,

Sigur că ceea ce a propus domnul președinte al Comisiei juridice este corect, însă aș vrea să vă atrag atenția că suntem în fața unei probe, după părerea noastră, deosebit de importantă. De foarte multă vreme, de ani de zile, se ridică problema acestei migrațiuni a aleșilor, în cazul nostru, a aleșilor locali, de la un partid la altul, de la o formațiune la alta, fără a ține cont de votul pe care l-au luat. Cred că e o problemă atât de importantă încât măcar asupra ei putem zăbovi și asculta argumentele, pentru a vota în cunoștință de cauză.

E o chstiune care pune sub semnul întrebării moralitatea întregii clase politice și cred că nu putem trece cu ușurință peste ea. De aceea, vă rog ca la aceste amendamente să stăm și să putem discuta argumentele pro și contra...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă, la amendamentul b1, dumneavoastră aveți să aduceți argumente suplimentare?

 
   

Domnul Alexandru Sassu:

Nu. Eu am venit și am făcut un comentariu de principiu...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Noi eram la amendamentul b1.

 
   

Domnul Alexandru Sassu:

...și, mai târziu, sigur, putem merge pe ceea ce propune domnul președinte. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

La b1, stimați colegi, aveți intervenții? Poftiți, dar vă rog să vă referiți exclusiv la amendamentul domnului Mircea Toader, în legătură cu pierderea calității de membru al partidului.

 
   

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Da, domnule președinte, la amendamentul 122 mă rfer.

Aceste argumente, pe care le-am auzit de la colegii din opoziție, au fost dezbătute și în cadrul comisiei și sunt foarte multe chestiuni care vin în contraargumentația ideii pe care domnia sa a prezentat-o. Dacă foarte mulți dintre colegii noștri sunt aleși pe o listă separată (deci, nu o listă de partid), pentru că legea permite, ce face,îi împiedicăm să-și exprime voința și să adere la orice partid la care țin, la un moment dat? Ce se întâmplă dacă un partid fuzionează cu alt partid și o parte dintre colegi nu sunt de acord a urma ideile pe care partidul nou înființat le are? Ce se întâmplă dacă, la un moment dat, partidul deraiază de la doctrina și de la ideile pe care și le-a propus în campania electorală?

Eu cred că mai presus decât orice este voința electoratului și ceea ce se întâmplă în administrația publică locală. Cetățeanul este mandatat de o voință politică, la un moment dat, să răspundă de ceea ce se întâmplă într-o comunitate locală, iar, din acel moment, mai puțin contează calitatea de partid și mai mult contează calitatea de reprezentant în administrația publică locală.

De aceea, noi, în comisie, Grupul parlamentar al PSD, am fost împotriva acestui amendament și a celui care urmează și vă propunem să le supuneți votului.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Eu manifest toată deschiderea față de orice discuție, dar, de câte ori ne vine câte o idee, să ne postăm la tribună și să obligăm președintele să ne dea cuvîntul, nu sună frumos, stimate coleg!

 
   

Domnul Mircea Nicu Toader:

Vă rog frumos să-mi dați cuvântul!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți. Să păstrăm, totuși, o disciplină a dezbaterilor!

 
   

Domnul Mircea Nicu Toader:

Referitor la această fuziune a partidelor, scrie în Legea electorală, stimate coleg, ce se întâmplă în acest caz. Deci, nu e nevoie să umblăm pe ea.

 
   

Domnul Radu Liviu Bara (din sală):

Care se schimbă...

 
   

Domnul Mircea Nicu Toader:

Când se schimbă, o să vedem cum!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Raduly s-a mai înscris, cu privire la acest punct.

 
   

Domnul Róbert Kálmán Ráduly:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Așa cum am discutat deja acest principiu încă de ieri, de la dezbateri generale, avem de-a face, deocamdată, cu următoarea situație: atâta timp cât în România, la nivelul Parlamentului, mandatul nostru va fi unul reprezentantiv, noi vom fi validați ca persoane și după aceea ne vom exercita mandatul ca persoane, în consiliile locale și județene desfășurându-se aceeași procedură, persoanele alese fiind validate, iar după aceea își continuă mandatul ca și persoane, nu putem să avem o asemenea soluție - ca, în momentul în care cineva pleacă sau este demis dintr-un partid, să piardă automat calitatea de consilier, de reprezentant al comunității locale.

Ar fi de nedorit ca un președinte de filială sau președinte de organizație locală să-și sune consilierii și să le spună: "Dacă nu votezi cum îți spun eu, zbori din partid!", pardon de expresie, pentru că are această posibilitate legală de a-l da afară oricând din partid.

Am transforma toată activitatea legată de consiliile locale într-un sistem sau într-o verigă de șantaj din partea celor care au propus respectivii consilieri.

Mergând mai departe, cred că problema nu este aici. Problema este, de fapt, la partide, la modul în care dânșii selecționează candidații. Sunt prea mulți consilieri locali și județeni care sunt de o moralitate îndoielnică, care migrează, în funcție de schimbarea puterii de la București, de la un partid la altul, ceea ce denotă că problema nu este neapărat în legislație, ci problema este modul în care ne alegem noi acești consilieri locali și îi propunem, îi punem pe listă.

Morala în toată această poveste este ca, pe viitor, să fim atenți și să nu încercăm neapărat să avem oameni care s-au remarcat în a trece de la un partid la altul și de a fi mereu în elita politică locală, ci, dimpotrivă, cei care doresc să aibe o linie liberală, o linie social-democrată sau o linie creștin-democrată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Sassu, din câte îmi amintesc eu, dumneavoastră ați fost la tribună, și v-am invitat expres să vă pronunțați cu privire la lit.b1).

 
   

Domnul Alexandru Sassu (din sală):

Procedură.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți.

 
   

Domnul Alexandru Sassu:

Vă mulțumesc.

Sigur că, așa cum spuneam mai devreme, după părerea mea și după părerea Partidului Democrat, este una dintre chestiunile cele mai importante, și anume responsabilitatea aleșilor locali, în cazul de față, față de mandatul pe care l-au primit. De aici încolo, sigur că se pot face tot felul de speculații, dar nu cred că sunt reale. Poți să te duci către partide, poți să faci tot felul de scenarii imaginare - cum sună la telefon nu știu care, că să alegem oameni care sunt de o moralitate extraordinară, care să nu migreze după puterea de la București. Sigur că sunt și partide care migrează după cum se schimbă puterea la București, dar aceasta este o cu totul altă chestiune. Însă eu cred că aici discutăm despre moralitatea clasei politice și că ceea ce avem de făcut este să avem în vedere că, deocamdată, ea este pusă sub semnul întrebării de electorat.

Cred că o astfel de măsură ca cea propusă de colegul meu este de natură să ducă la o creștere a imaginii clasei politice în rândul electoratului, și cred că este bine să ne gândim la acest lucru, plus că este foarte important ca ceea ce a votat electoratul să și aibă în consiliul local, nu după cum bate vântul la un moment dat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia juridică, de disciplină și imunități, vă rog să vă pronunțați.

 
   

Domnul Ionel Olteanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Foarte pe scurt, concluzia comisiilor reunite a fost că, fără îndoială, acest amendament nu se justifică în primul rând pentru faptul că alesul local are o răspundere în fața colectivității care l-a ales, și nu în fața unei părți a unui electorat sau a unui partid anume. Prin urmare, concluzia este foarte, foarte clară.

Aș vrea însă să adaug, dacă îmi permiteți, referitor la această chestiune care mi se pare într-adevăr foarte importantă: cred că, în momentul de față, ar trebui să întărim legătura dintre alesul local și electoratul respectiv, chiar și legătura dintre parlamentar și electorat, pentru că mi se pare că aceasta ține de esența democrației.

Un alt argument, de data aceasta de text: este vorba de Recomandarea 99/8 a Comitetului de miniștri al Consiliului Europei asupra responsabilității aleșilor locali. Veți vedea, fără îndoială, că există mai multe forme de responsabilitate care privesc aleșii locali, și această responsabilitate nu este în nici un caz față de partidul care l-a propus pe listă, ci față de electorat, indiferent că l-a votat sau nu.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Cu aceste precizări făcute de autorul amendamentului, domnul deputat Mircea Toader, cu remarcile celorlalți colegi, punctul de vedere al Guvernului și al comisiilor, supun votului dumneavoastră amendamentul nr.122, cel care propune introducerea unei litere, lit.b1), cu privire la încetarea calității de consilier, și anume pierderea calității de membru al partidului pe a cărui listă a fost ales.

Cine este pentru acest amendament? 37 de voturi pentru.

Împotrivă? 104 voturi împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Cu 104 voturi împotrivă, 37 de voturi pentru, amendamentul domnului Mircea Toader a fost respins.

La lit.c), vă rog să urmăriți amendamentul de la pct.12. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul de la pct.12. Nu aveți. A fost adoptat în unanimitate, și a fost modificată lit.c).

Lit.d), text nemodificate. Dacă aveți obiecțiuni. Nu. A rămas în formularea inițiatorului.

La lit.e), domnul deputat Boc are un amendament, amendamentul de la pct.123.

 
   

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte,

Împreună cu colegii mei, Ioan Onisei și Ioan Oltean, avem un amendament situat la pct.123 din raport.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Aici mai am o rugăminte, stimate coleg. Pentru că ați fost toți foarte riguroși cu literele și cu amendamentele, amendamentul dumneavoastră nu vizează modificarea lit.e), ci introducerea unei litere suplimentare.

 
   

Domnul Emil Boc:

Exact.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Atunci, dați-mi voie să întreb plenul, ca să lămurim lit.e), dacă aveți obiecțiuni la actuala literă e). Nu. Votată în unanimitate, și textul rămâne nemodificat.

După lit.e) actuală, domnul Boc, împreună domnul Ioan Oltean și Ioan Onisei, vă propun introducerea unei litere suplimentare, lit.e1).

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, aș vrea să îi reamintesc distinsului meu coleg Raduly, pe care îl apreciez de altfel foarte mult, și știe acest lucru, că nu cred că este cazul aici să ridicăm la rang de principiu probabil o practică dintr-un partid politic, probabil din UDMR, unde se dă o dispoziție la șeful de filială să se voteze într-un anumit fel, și cine nu votează în felul acesta este exclus din partid. Dacă există la UDMR, probabil că este o practică specifică formațiunii respective, dar nu trebuie să generalizăm acest lucru.

Noi nu ne amestecăm în problemele interne ale UDMR-ului, numai că nu cred că avem dreptul aici să ridicăm la rang de principiu o practică probabil izolată existentă în unele partide politice, cu toată aprecierea.

Amendamentul pe care noi îl formulăm este diferit de cel care s-a discutat până acum. Ca să înțelegeți despre ce este vorba, la art.9 se menționează următorul lucru: "Calitatea de consilier local sau județean încetează în următoarele condiții...", și noi propunem următoarea formulă: "...dacă intervine demisia din partidul, alianța politică ori alianță electorală pe ale căror liste a fost ales sau înscrierea într-un alt partid decât cel din care a făcut parte inițial".

Deosebirea față de amendamentul anterior este următoarea: dacă, să spunem, că într-un anumit partid politic ar exista acea practică prin care președintele de filială, dându-i ordin unui consilier să voteze într-un anumit fel și acesta nu ar vota, președintele de filială ar putea, să spunem, să îl dea afară din partid și, atunci, ar urma să piardă mandatul de consilier. Dumneavoastră nu ați fost de acord cu acest lucru, spunând că este nedemocratic, spunând că, în fapt, consilierul răspunde în fața colectivității, și nu în fața partidului politic. Noi aducem o altă ipoteză în lucru aici: nu îl demite partidul pentru că nu a votat așa cum a dictat președintele de filială, ci el, pe baza propriei lui voințe, demisionează și se înscrie într-un alt partid politic. Atunci, pe bună dreptate, nu ar trebui ca acel consilier să lase mandatul partidului pe listele căruia a fost promovat? Deci nu partidul îl dă afară, ci el pleacă.

Nu avem de-a face, oare, în acest caz, cu o înșelare flagrantă a voinței corpului electoral, a voinței comunității locale care l-a ales pe considerentul aparteneței lui la partidul pe listele căruia a fost ales? Nu servim, oare, mai bine interesele colectivității locale sancționându-l pe acela care sfidează de fapt votul comunității, care îi înșeală de fapt pe aceștia, care nu a urmărit decât să obțină prin funcția deținută în consiliu un beneficiu privat, trecând la partidul de guvernământ sau la un partid care oferă mai multe avantaje?

Nu credeți că este cazul să îi sancționăm pe aceia care intră în politică doar pentru avantaje temporare, doar pentru căutarea unor resurse suplimentare pentru a-și îmbunătăți propriul nivel de trai?

Nu credeți, oare, că, în fapt, dacă nu sancționăm această migrație politică, în realitate consilierul nu va răspunde decât la tentațiile oferite de alte partide politice?

Noi trebuie să legăm consilierul de interesele comunității locale. Nu îl putem lega în actualul sistem decât dacă îl sancționăm pentru demisia sau plecarea voluntară. El poate să nu voteze cum îi dictează partidul. Partidul îl dă afară. Dar, dacă îl dă afară, nu pierde mandatul de consilier. Dar, dacă el sfidează de fapt voința corpului electoral care l-a desemnat, atunci trebuie să îl sancționăm.

S-a spus că o asemenea practică nu există în lume. Aș vrea să vă reamintesc faptul că în America, de exemplu, chiar la nivel parlamentar, un parlamentar poate fi revocat pe parcursul mandatului, pentru că există o legătură directă și un control direct al circumscripției asupra parlamentarului. La propunerea unei treimi din numărul membrilor circumscripției se organizează alegeri și, dacă în urma alegerilor, iese un alt candidat, evident că acela îi ia locul celui în cauză. Cel care este în exercițiu, poate și el candida; dacă tot el câștigă, cei care au inițiat procedura de înlocuire - recall, cum se numește în America - vor suporta costul alegerilor.

Deci haideți și noi să responsabilizăm clasa politică chiar la nivel local, în sensul menținerii unui control direct asupra acesteia cu privire la modul de desemnare.

În concluzie, amendamentul nostru vizează sancționarea cu pierderea mandatului doar a acelui consilier local și județean care demisionează de bunăvoie sau care se înscrie tot de bunăvoie într-un alt partid politic, altul decât pe listele căruia a candidat. Este o măsură pe de o parte de responsabilizare a clasei poltice, de asansare a acesteia, și de transmitere a unui semnal în teritoriu cu privire la ceea ce noi dorim să facem în administrația locală.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai dorește cineva să intervină în favoarea acestui amendament. Domnul deputat Ioan Oltean, coautor al amendamentului.

Poftiți.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Pe lângă argumentele pe care colegul meu Emil Boc le-a prezentat, mi-aș îngădui să mai prezint câteva care să vină și să susțină amendamentul nostru.

Nimeni nu poate să conteste că viața politică românescă este extrem de instabilă. Instabilitatea ei o trăim cu toții, și ea este evidentă chiar și în zilele acestea.

Această instabilitate politică este determinată, printre altele, și de această migrație a alesului, fie el parlamentar, fie el local. Această migrație, care de multe ori este determinată de interese personale, trebuie, într-un fel sau altul, sancționată și trebuie, într-un fel sau altul, să înceteze.

Amendamentul nostru vizează tocmai acest lucru: într-un fel sau altul, stabilitatea vieții politice românești. Iar această stabilitate, din păcate, neexistând o clasă politică bine definită, bine conturată, ea trebuie să fie formată de multe ori prin sancțiune. Această sancțiune se impune de la sine.

Vreau să precizez că într-un studiu al Institutului de Politici Publice întocmit anul trecut s-a constatat că, în mai puțin de un an, peste 22% dintre aleșii locali au migrat spre alte formațiuni politice decât cele pe listele cărora au obținut mandatul. Sigur, este întâmplător că 97% dintre ei au migrat spre partidul de guvernământ de astăzi. Noi atacăm aici un principiu, și nu o speță concretă. Poate că în 2004 vor migra spre alte formațiuni politice. Ceea ce însă se impune cu necesitate este ca acest fenomen să înceteze, să se diminueze.

În țările est-europene, numai Bulgaria mai trăiește un asemenea fenomen. Nici o altă țară din eșichierul fost comunist nu se confruntă cu un asemenea fenomen politic. Nu mai vorbesc de țările occidentale, unde asemenea fenomene politice sunt absolut străine. Noi nu putem să le conservăm la parametrii la care ele există astăzi.

De aceea, considerăm că un asemenea amendament vine să preîntâmpine dezvoltarea unui asemenea fenomen politic extrem de păgubos. Nu numai că el destabilizează viață politică, dar asemenea fenomen vine și duce la înșelarea voinței politice a electoralului, la schimbarea radicală a voinței politice a electoratului în mai puțin de câteva luni de când el și-a exprimat acest lucru prin vot, ceea ce mi se pare extrem de păgubos și pentru electorat, și pentru societate în general, dar și pentru omul politic respectiv, care este tot timpul tentat să-și schimbe opțiunea politică după interesul pe care îl poate obține.

Iată de ce doar câteva din argumentele pe care noi le-am prezentat sunt de natură să susțină acest amendament, și v-aș ruga să vedeți un argument care vizează stabilitatea vieții politice, și nu sancțiunea de moment a unor aleși locali.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Fleșariu.

 
   

Domnul Ionel Fleșariu:

Domnule președinte,

Aș ruga să se observe faptul că amendamentele respinse de comisie existente la pct.123 și la pct.125 sunt incluse indubitabil în amendamentul pe care tocmai l-am discutat anterior și care a fost respins de către plenul Camerei. Practic, la cele două amendamente - de la pct.123 și de la pct.125 - este vorba de modalități de realizare a pierderii calității de consilieri, și nu altceva. Ca atare, respingând amendamentul anterior, în mod obligatoriu, spun eu, sunt neacceptate și cele două amendamente prevăzute la pct.123 și 125.

În ceea ce privește însă amendamentul propus la lit.e1), cu tot respectul pe care îl am față de cei care l-au formulat, aș vrea să atrag atenția asupra faptului că sunt niște greșeli elementare în modul de formulare, întrucât, după știința mea, potrivit Legii nr.27, legea partidelor politice, alianțele electorale și alianțele politice nu se fac între membri de partid, ci se fac între partide și așa mai departe. Deci este greu de crezut că un membru de partid poate să-și dea demisia dintr-o alianță politică sau dintr-o alianță electorală. Își dă demisia din partidul care face parte dintr-o alianță, dar nicidecum dintr-o alianță. Deci este o greșeală elementară de redactare a acestui text.

Ca atare, propun respingerea amendamentului formulat.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Boc. Poftiți.

 
   

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să lămuresc două probleme care au apărut în discuție. Prima, cu privire la faptul că amendamentele ar fi similare.

Domnule ministru, cred că nu este așa, din următorul motiv: amendamentul, de exemplu, al domnului Dobre, spune așa: "Demiterea sau excluderea din partidul pe a cărui listă a candidat...", or noi spunem: nu demiterea, ceea ce înseamnă că partidul îl demite și îl exclude, ci noi spunem demisia, adică el, în mod voluntar, își prezintă demisia. Este o diferență între demitere și demisie, domnule ministru. Nu putem confunda cele două instituții. Noi avem în vedere situații total diferite. Demiterea operează pe baza propunerii partidului; demisia este un act unilateral de voință ce stă doar în puterea consilierului în cauză. În consecință, cele două situații nu se suprapun, sunt total diferite și au consecințe juridice total diferite.

Noi propunem sancționarea doar a acelui consilier care, în mod voluntar, fie demisionează din partid cu o cerere scrisă prin care își anunță demisia, fie se înscrie într-un alt partid, ceea ce, din punct de vedere juridic, echivalează tot cu o demisie din partidul din care face parte. În acest amendament, noi pe acești consilieri dorim să îi sancționăm, nu pe aceia care ar fi demiși. Am spus: acest lucru s-a discutat la amendamentul anterior, și nu vreau să readuc discuția cu privire la acel amendament.

Încă o dată: vizăm situația în care consilierul, ca act unilateral de voință, își prezintă demisia din partidul pe listele căruia a fost ales.

Și acum lămurim și cea de-a doua problemă. Partidele politice pot candida în alegeri pe liste comune, pe listele unei alianțe și, în cazul în care partidul respectiv intră într-o alinață, evident că el își dă demisia din partidul, din alianța prin care a candidat. Deci nu există nici un fel de inconsecvență juridică sau logică din acest punct de vedere. Viața politică și legea electorală dă posibilitate partidelor politice să constituie alianțe electorale. Alianțele electorale nu sunt constituite din oameni, ci din partide politice. În consecință, el, implicit, își dă demisia din partidul care face parte din alianța electorală respectivă. Pentru rigoare am menționat acest lucru.

Dacă vorbim iarăși de responsabilitate față de comunitatea locală, atunci consilierul local are posibilitatea să candideze ca independent și, atunci, este liber să se ducă unde dorește el, nimeni nu îl oprește, legea îi dă posibilitatea să se înscrie în competeția electorală ca independent, să rămână independent pe parcursul mandatului, nimeni nu îl oprește. Dacă a optat, însă, să candideze pe listele unui partid, atunci are responsabilitatea față de acel partid, față de corpul electoral care l-a desemnat, în virtutea apartenenței lui la acest partid politic. Pentru că dacă ar fi fost vot uninominal, nu s-ar fi pus această problemă, și când va fi vot uninominal, toată această discuție dispare. Dar, atâta vreme cât consilierul local este ales pe lista unui partid, trecerea lui de la un partid la altul pe parcursul mandatului nu reprezintă altceva decât o sfidare grosolană a votului dat de către cetățean în ziua alegerilor și, implicit, o satisfacere a unui interes personal, clientelar, în contradicție flagrantă cu interesul comunității.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Înțeleg că reținerea domnului ministru Fleșariu se referă, în principal, la faptul că textul nu ar fi corect formulat, întrucât avem demisie dintr-un partid politic, domnule ministru, îmi îngăduiți, și nu dintr-o alianță electorală.

Dacă aceasta este reținerea dumneavoastră, domnule ministru, noi putem să regândim textul, în sensul pe care dumneavoastră îl doriți, și el ar suna în felul următor: "Demisia din partidul pe a cărui listă a fost ales și înscrierea într-un alt partid decât cel din care a făcut parte", și, în situația aceasta, înlăturăm neajunsul pe care dumneavoastră l-ați ridicat, și amendamentul răspunde tuturor cerințelor pe care dumneavoastră le-ați învederat de la acest microfon.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Zgonea.

 
   

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ați auzit o dezbatere pro și contra, în care argumentele pe care domnul președinte al comisiei le-a sesizat că sunt în defavoarea retoricii pe care colegul de la Partidul Democrat v-a prezentat-o dumneavoastră au schimbat imediat sensul cuvintelor.

Demisia este demisie, și este un act de voință personală a cetățeanului care, la un moment dat, simte că nu mai aparține conceptului sau traseului pe care partidul l-a avut inițial.

Moralitatea clasei politice depinde în primul rând de moralitatea conducerii partidelor din acel moment. Noi nu discutăm în acest statut al aleșilor locali moralitatea conducerii unui partid care obligă membrii de partid să plece. Nici nu putem, ca cetățeni ai comunității locale, să sancționăm moralitatea și comportamentul unui partid politic pe eșichierul politic. Din acest punct de vedere, acest amendament, dacă ar trebui să fie dezbătut de distinșii noștri colegi care, față de mine, aparțin acestei, să spunem așa, tagme renumite a juriștilor, ar trebui să îl dezbatem în Legea partidelor politice sau în legile electorale. Nu aici este problema noastră și, din acest punct de vedere, Partidul Social Democrat, în cele două comisii reunite, și-a exprimat votul împotriva acestui nou alineat, tocmai deoarece el nu își găsește rolul și rostul în statutul aleșilor locali.

Nu putem să vorbim de efect fără să căutăm cauza. Cauza este în moralitatea conducerii unui partid politic la un anumit moment dat. De aceea, cetățenii care sunt membri ai acelui partid, la un moment dat, încep să migreze spre zonele în care simt că aparțin, dar, în calitatea de ales local, ei reprezintă interesele comunității locale pe care le respectă. Deci ori îi judecăm pentru ceea ce fac ca aleși locali, ori îi judecăm pentru calitatea de membru de partid. Sunt două noțiuni diferite pe care distinșii colegi juriști de altfel ar trebui să le pună în dezbatere în primul rând în interiorul partidului, și după aceea să caute legislația care trebuie modificată.

Partidul Social Democrat este împotriva acestui nou alineat.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Supun votului dumneavoastră amendamentul cu privire la lit.e1) propusă de un grup de deputați de la Partidul Democrat, amendament care vizează pierderea calității de consilier a celor care își prezintă demisia din partidul, alianța ori alianța electorală pe a căror liste au fost aleși.

Cine este pentru? 55 de voturi pentru.

Împotrivă? 92 de voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu 92 de voturi împotrivă, 55 de voturi pentru și o abținere, amendamentul a fost respins.

La lit.f), comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă dumneavoastră aveți. Adoptat în unanimitate.

(Vociferări din partea domnului Văsălie Moiș.)

Poftiți. Domnul deputat Văsălie Moiș propune eliminarea lit.f).

 
   

Domnul Văsălie Moiș:

Domnule președinte,

Văd că Grupul parlamentar al PSD-ului, din care cu onoare faceți parte, se pricepe foarte bine la adunare și, de aceea...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poate veniți la "chestiune", stimate coleg.

 
   

Domnul Văsălie Moiș:

Îndrăznesc să vă atrag atenția că există o serie de amendamente respinse de către comisie care, de fapt, au aceeași motivație din partea celui care le-a propus.

Există o interferență între acest proiect de lege și Legea nr.215. Inițiatorul nu a clarificat, până acum, în ce situație ne vom găsi când există două texte divergente, respectiv texte pe care le adoptăm acum și textele care au fost adoptate prin Legea nr.215/2001.

În practică va fi foarte greu de descurcat în hățișul acesta de norme juridice. Lit.f), de exemplu, este prinsă în Legea nr.215/2001. Trebuie să ne hotărâm: o păstrăm și acolo, o adoptăm și aici, care este necesitatea să apară în două texte? Trebuie făcută o repetiție, să priceapă cei care trebuie s-o aplice sau care este rațiunea, pentru că, din punct de vedere juridic și al tehnicii legislative, nu există nici o justificare.

Așadar, ne susținem și acest amendament, și celelalte care vizează eliminarea unor texte care se găsesc în Legea nr.215/2001.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Fleșariu și apoi reprezentanții comisiilor.

 
   

Domnul Ionel Fleșariu:

Domnule președinte,

Îmi cer scuze că nu pot să fiu de acord cu domnul deputat Moiș, însă, se pare că dânsul a lipsit de la ultima ședință de analiză în cele două...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru,

V-aș ruga să vă referiți strict la argumentele pro și contra. Nu faceți dumneavoastră prezența deputaților la comisii.

 
   

Domnul Ionel Fleșariu:

"La dispoziții finale", este introdus un text de lege care spune că art.60 din Legea nr.215, care reglementează aceeași problemă, se abrogă. Probabil că nu s-a observat acest lucru de către domnul deputat.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai dorește cineva să intervină? Nu.

Supun, atunci, votului dumneavoastră amendamentul domnului Văsălie Moiș, care propune eliminarea lit.f).

Cine este pentru? 47 voturi pentru.

Împotrivă? 99 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Cu 99 voturi împotrivă, 47 pentru, amendamentul domnului Moiș a fost respins.

Cine este pentru lit.f) în formularea inițiatorului? Vă rog să vă pronunțați prin vot. Cine este pentru? Vă rog să urmăriți cu atenție dezbaterile! 99 voturi pentru.

Împotrivă? 42 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu 99 pentru, 42 împotrivă, s-a adoptat lit.f) în formularea inițiatorului.

Lit.g), dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Lit.i).

Domnul deputat Dobre.

Aveți un amendament după lit.g), care a fost adoptată.

 
   

Domnul Victor Paul Dobre:

Este amendamentul adăugat, g1), domnule președinte.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Da, poftiți.

 
   

Domnul Victor Paul Dobre:

Revin. De fapt, este în continuarea dezbaterii de până acum. Țin să remarc faptul că majoritatea nu dorește decât să protejeze consilierii care fac turism politic și toate amendamentele noastre care încearcă să limiteze această imoralitate din viața politică sunt respinse.

Încă o dată: cred că trebuie să apărăm interesele celor care votează, ale electoratului, care fac o opțiune pentru un partid sau alianță, și nu pentru un nume de pe listă. Așa este sistemul nostru electoral și noi suntem aici ca să reprezentăm interesele electoratului, și nu ale turiștilor politici. De aceea vă rog să aprobați acest amendament.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Ați auzit argumentele Guvernului și ale comisiilor la celălalt amendament formulat de colegii noștri de la PD.

Supun votului dumneavoastră amendamentul 125, cel care dorește să introducă un nou caz de pierdere a calității de consilier, demiterea sau excluderea din partid.

Cine este pentru? 51 de voturi pentru.

Împotrivă? 96 de voturi împotrivă.

Abțineri? 1 abținere.

Cu 96 voturi împotrivă, 51 pentru, 1 abținere, amendamentul 125 a fost respins.

La lit.h), dacă aveți obiecțiuni? Nu. Adoptat în formula inițială.

La lit.i), nu aveți obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.9, alin.3. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate, în formularea inițială.

Alin.4 de la art.9. Nu sunt obiecțiuni. Votat în formularea inițială.

Art.10. Urmăriți amendamentul 13. Dacă aveți obiecțiuni?

Poftiți.

Domnul Damian Brudașca.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

Eu nu doresc decât să atrag atenția că e vorba de câte un președinte, și nu mai mulți.

Prin urmare, aș dori să permiteți o reformulare a acestui amendament: "Consilierii locali și consilierii județeni pot demisiona, anunțând în scris președintele de ședință, respectiv președintele Consiliului județean, care ia act de aceasta". Nu e vorba de mai mulți președinți, ci de unul singur. În continuare, textul curge identic: "Președintele, respectiv, de ședință sau județean, propune consiliului adoptarea unei hotărâri prin care se ia act de demisie și se declară locul vacant".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul profesor Cazimir.

 
   

Domnul Ștefan Cazimir (din sală):

Așa e!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

Vă rog să luați act că mă simt jignit de această observație a dumneavoastră!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă simțiți jignit când un alt coleg al dumneavoastră dorește să-și spună punctul de vedere?! Și-a exprimat dorința să-și punctul de vedere.

Stimați colegi,

Ați ascultat corectura de acord pe care a propus-o domnul deputat, formulare evident greșită. Dacă sunteți de acord cu reformularea, pentru a acorda verbul?

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Deci, "care ia act de aceasta".

După art.10, comisia ne propune un nou articol, prin amendamentul 14. Dacă aveți obiecțiuni?

Poftiți.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

Sper ca, și de această dată, domnul profesor Cazimir să fie de acord.

"Exercitarea mandatului de către primar, de către consilierii locali sau consilierii județeni se suspendă, de drept," și restul textului este identic.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Este vorba, după cum mi se spune, de o greșeală. Dacă sunteți de acord cu această corectură necesară?

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, s-a adoptat reformularea pentru a se corecta greșeala de tipar.

După amendamentul 14, vă rog să urmăriți amendamentul 15 cu privire la art.11 alin.1. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 15? Nu aveți. Votat în unanimitate. Se modifică art.11 alin.1 în mod corespunzător.

Art.11 alin.2. Comisia nu a avut amendamente. Nici la alin.3. Dacă aveți dumneavoastră? Nu aveți. Adoptat în unanimitate, în formularea inițială, art.11 alin.2 și art.11 alin.3.

La art.12 alin.1, urmăriți, vă rog, amendamentul 16. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Admis amendamentul 16, cu privire la art.12 alin.1, care se modifică în mod corespunzător.

Art.12 alin.2. Dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut. Votat în formula inițială.

Art.12 alin.3. Urmăriți amendamentul 17. Comisia propune eliminarea. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Admis amendamentul 17, se elimină art.12 alin.3.

Art.12 alin.4. De asemenea, comisia propune, prin amendamentul 18, eliminarea. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Admis amendamentul 18, se elimină alin.4 de la art.12.

Titlul secțiunii a II-a. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate.

Art.13. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate, în formularea inițială.

Art.14 alin.1. Dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut. Votat în unanimitate, în formularea inițială.

Art.14 alin.2. Urmăriți amendamentul 19. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Admis amendamentul 19, se modifică art.14 alin.2 în mod corespunzător.

Art.14 alin.3, 4 și 5. Comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră? Nu. Votat în formularea inițială.

Art.15. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în formularea inițială.

Art.16. Nu aveți obiecțiuni. Votat în formularea inițială.

Art.17 alin.1. Urmăriți amendamentul 20. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în formularea amendamentului. Deci, se admite amendamentul pentru art.17 alin.1, respectiv amendamentul 20, și se modifică textul de la art.17 alin.1.

Art.17 alin.2. Urmăriți amendamentul 21. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Adoptat în unanimitate amendamentul 21, se modifică art.17 alin.2.

Art.17 alin.3, 4 și 5. Comisia nu a mai avut amendamente. dacă aveți dumneavoastră? Nu. Votate în unanimitate, în formularea inițiatorului.

Titlul secțiunii a III-a. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate în formularea inițială.

Art.18 alin.1. Urmăriți amendamentul 22. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Admis prima parte a amendamentului 22. Se modifică art.18 alin.1 în mod corespunzător.

Art.18 alin.2. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Art.18 alin.3. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate în formularea inițială.

Art.18 alin.4. Urmăriți amendamentul 23. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Admis amendamentul 23, modificat art.18 alin.4.

Art.19. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în formularea inițială.

Titlul capitolului III. Nu sunt obiecțiuni. Votat în formularea inițială.

Art.20 alin.1.

Domnul Ráduly...

 
   

Domnul Ráduly Róbert-Kálmán:

La b).

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

La art.20, partea introductivă, amendamentul 24, dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în formularea inițială, în unanimitate.

Lit.a). Dorește cineva să intervină? Nu. Votat în unanimitate.

Lit.b).

Domnul deputat Ráduly.

 
   

Domnul Ráduly Róbert-Kálmán:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În primul rând, o observație de corelare tehnico-legislativă: în loc de "aparatul propriu al prefecturii", trebuie să se scrie corect "aparatul propriu al prefectului", așa avem denumit în legislația privind administrația publică locală, așa avem denumit în Constituție. Instituția prefectului este cea care este consacrată și este bine să utilizăm, și aici, în acest text. Sper că domnul Fleșariu va fi de acord.

În al doilea rând, noi am propus o reformulare, plecând, desigur, de la art.30 din Legea nr.215/2001, deoarece atunci, în textul inițial, în propunerea legislativă, nu a fost propus spre abrogare întregul articol privind incompatibilitățile. Ideea de la care am plecat a fost ca să separăm, în mod foarte clar, pe de o parte deminitarii, iar pe de altă parte funcționarii publici, idee pe care s-a mers, atunci, în ianuarie - februarie 2001, când s-a finalizat Legea privind administrația publică locală, și idee în care stăruim. Drept urmare, ne susținem amendamentul de la lit.b).

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Am o întrebare, stimate coleg. Ați reproșat textului actual utilizarea greșită a "prefecturii", aparatul fiind al prefectului. Deci și dumneavoastră ați greșit...

 
   

Domnul Ráduly Róbert-Kálmán (din sală):

Corect!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Dacă dorește altcineva să susțină acest amendament?

Domnule ministru, vă rog să vă pronunțați cu privire la amendamentul 156, respectiv, cu privire la textul art.20 lit.b), potrivit modificării propuse.

 
   

Domnul Ionel Fleșariu:

Domnule președinte,

Nouă ni se pare că propunerea este excesiv de largă. Interdicția tuturor funcționarilor publici din România de a face parte din consiliile locale ni se pare exagerată și, din această cauză, susținem textul așa cum a fost propus de Guvern și cum a fost aprobat de Senat, în sensul că, să existe interdicție de a face parte din consiliul respectiv numai pentru funcționarii din cadrul aparatului propriu al consiliului respectiv, din cadrul aparatului prefectului, bine a zis domnul deputat, și din aparatul consiliului județean.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia? Deci, comisia susține punctul de vedere al Guvernului, de respingere a amendamentului.

Vă rog să urmăriți, stimați colegi, amendamentul 156. Vi l-a prezentat domnul deputat Ráduly.

Cine este pentru? 6 voturi pentru.

Împotrivă? Cu marea majoritate a voturilor, s-a respins amendamentul 156.

La observația domnului deputat Ráduly cu privire la înlocuirea "prefecturii" cu "aparatul propriu al prefectului", cu acordul comisiei și al inițiatorului, vă solicit opinia dumneavoastră.

Cine este pentru această modificare? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La lit.c), vă rog să urmăriți amendamentul 25. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 25?

Poftiți.

 
   

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să precizez faptul că există aici două amendamente. În raport, ne aflăm la amendamentul 157, unde este amendamentul Grupului parlamentar PD, și există încă un amendament care nu este trecut în raport, dar depus de către Partidul Democrat sub semnătură, și îl avem aici, și, potrivit Regulamentului Camerei Deputaților, amendamentele respinse care nu figurează în raport, dar au fost depuse, pot fi discutate, dar, în fapt este vorba despre același lucru. Să-mi dați voie să îl prezint în câteva minute.

Potrivit art.20, la care suntem acum, calitatea de consilier local sau județean este incompatibilă cu: la a) funcția de prefect, la b) calitatea de funcționar public. La c), în textul propus dumneavoastră de către comisie, se spune: "Este incompatibilă această calitate cu: calitatea de conducător al unei regii autonome sau societăți comerciale aflate sub autoritatea consiliului respectiv, sau conducător al unui serviciu public de specialitate, sau al unei instituții publice organizate în condițiile legii, în subordinea consiliului local sau județean în cauză".

Care este problema: regimul incompatibilităților este definit și prin Legea administrației publice locale, Legea nr.215. Noi am convenit și am stabilit, în comisie, că legea-cadru cu privire la regimul incompatibilităților trebuie să fie aceasta: Legea cu privire la statutul aleșilor locali.

În consecință, în momentul de față, există o discrepanță, o diferență între textul art.30, lit.c) din Legea administrației publice locale și textul art.20, lit.c) din Statutul aleșilor locali. În ce sens? Dacă în Legea administrației publice locale se menționează expres faptul că această calitate de consilier este incompatibilă cu funcția de manager sau membru în consiliul de administrație al regiilor autonome, ori de conducător al societăților comerciale înființate de consiliile locale sau de consiliile județene, observăm că în Statutul aleșilor locali nu mai apare incompatibilitatea consilierului cu calitatea de membru în consiliile de administrație. Pe bună dreptate, ne punem întrebarea: de ce, după ce va intra în vigoare această lege, care lege se va aplica, Legea nr.215 sau această lege?! Dumneavoastră ați spus, la un moment dat, că se aplică Legea nr.215 din 2004. Prin această lege nouă, de fapt, vreți să spuneți, și vreți să spunem noi, ca Parlament, că, de fapt, această incompatibilitate nu se va mai aplica nici după 2004, pentru că nu se menționează în Statutul aleșilor locali incompatibiltiatea dintre calitatea de consilier și cea de membru în consiliile de administrație.

Vă reamintesc, doamnelor și domnilor, că premierul Adrian Năstase, într-o ședință extraordinară a Biroului executiv al partidului de guvernământ, a lansat un atac extrem de dur la adresa consilierilor locali care folosesc funcția publică în folos propriu și încearcă doar să obțină beneficii în folos personal, în detrimentul interesului public și, în consecință, s-a pronunțat, implicit, pentru eliminarea acestei compatibilități și înscrierea expresă a incompatibilității calității de consilier local județean cu cea de membru în consiliile de administrație.

Premierul spunea, pe bună dreptate, că funcția din administrația locală nu este o sursă de venit privat suplimentar în detrimentul interesului public și cei care au înțeles acest lucru au înțeles în mod greșit și nu au ce căuta în partidul de guvernământ.

Din nefericire, astăzi observăm că partidul de guvernământ nu respectă ceea ce premierul Adrian Năstase, președintele PSD, declara în ședința partidului de guvernământ, și anume, împiedicarea drenării banului public prin intermediul consilierilor care fac parte din consiliile de administrație. Nu se mai înțelege nimic atunci. De ce am adoptat o interdicție cu privire la dreptul aleșilor locali de a face parte din societăți comerciale care încheie contracte cu primăriile sau cu consiliile locale și județene? Care este rostul acelei ordonanțe, dacă acum venim, de fapt, și compatibilizăm, legalizăm, pe față, o situație pe care o criticăm cu toții?

Reamintesc, cu această ocazie, că Partidul Democrat a fost acela care și-a retras consilierii.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, vă reamintesc, și eu, că suntem la lit.c) text, nu la declarații politice!

 
   

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte, dați-mi voie...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Sunteți împotrivă sau pentru acest text?

 
   

Domnul Emil Boc:

Este un amendament al Partidului Democrat și dați-mi voie să-l susțin așa cum Partidul Democrat consideră de cuviință.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Susțineți textul, stimate coleg!

 
   

Domnul Emil Boc:

Textul se bazează pe fapte, domnule președinte, ca orice text!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

 
   

Domnul Emil Boc:

Faptele sunt în realitate, iar realitatea a fost demonstrată, repet, de acțiunea politică pe care Partidul Democrat a făcut-o. Ce vă cerem noi dumneavoastră, aici, este, pe de o parte să fiți consecvenți cu Legea administrației publice locale, să includem, și în Statutul aleșilor locali, incompatibilitatea între calitatea de consilier local și cea de membru în consiliile de administrație, dacă vrem să fim consecvenți, și dacă vrem cu adevărat, să asanăm viața publică și să luptăm împotriva acelui flagel al corupției, acelui cancer care se extinde la nivelul administrației publice locale.

În consecință, amendamentul pe care noi vi-l propunem sună în felul următor, textul este de la 20: calitatea de consilier local sau județean este incompatibilă cu, și citez: "calitatea de manager al unei regii autonome sau societăți comerciale înființate sau aflate sub autoritatea consiliului local sau județean, respectiv calitatea de membru în consiliul de administrație sau în adunarea generală a acționarilor de la regiile sau societățile comerciale de interes local sau județean, precum și de conducător al unui serviciu public de specialitate ori al unei instituții publice organizate în condițiile legii, în subordinea consiliului local sau județean în cauză".

În consecință, amendamentul nostru este complex și surprinde ambele fațete legate de incompatibilitate, fațete menționate în Legea nr.215. Deci, trebuie să compatibilizăm cele două texte: art.30 lit.c) din Legea administrației publice locale cu art.20 lit.c) din Statutul aleșilor locali. Altfel, probabil că acest regim al incompatibilităților va fi aplicat într-o manieră discreționară, așa cum, de altfel, se aplică și în momentul de față, după ureche.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat,

La amendamentul 25 al comisiei, admis de comisie, figurează și numele dumneavoastră.

Stimați colegi,

Este trecut de 11,30...

 
   

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Numai puțin, domnule președinte, ca să finalizăm această chestiune.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți.

 
   

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

La amendamentul pe care dumneavoastră l-ați spus la punctul 25, colegul nostru era consecvent atunci, acum nu mai este consecvent, dacă poate să mă asculte și pe mine ar fi foarte interesant, colegul nostru a votat împreună cu membrii Grupului parlamentar PD pentru o noțiune complexă între varianta pe care noi am propus-o, eu cu domnul deputat Bara și cu domnul deputat Țibulcă, și cea pe care Grupul parlamentar PD a propus-o. La momentul acela, a fost de acord și de aceea nu se regăsește amendamentul dânsului. Eu îi aduc aminte, dar, poate data viitoare, facem o stenogramă.

Deci, haideți să votăm și să fim consecvenți , domnule deputat, vă rog eu frumos.

 
   

Domnul Emil Boc:

Domnule Zgonea, cred că dumneavoastră sunteți în eroare. Eu am aici, vedeți în fața dumneavoastră, amendamentele pe care noi le-am depus la comisie, pe care le-am discutat. Nu figurează ad literam, în raportul respins, acest amendament al nostru și v-am citit, domnule Zgonea, expresis verbis, incompatibilitatea între calitatea de consilier și cea de membru în consiliul de administrație. Dacă vă amintiți, și putem face apel la stenogramă, a fost o discuție aprinsă în comisie pe marginea acestui subiect, când exact aceleași argumente le-am reluat și acolo, și dumneavoastră, cu aceeași majoritate debordantă, sfidătoare, ați sfidat Legea administrației publice locale, ați sfidat interesul public, ați sfidat banul public de la nivel local, ați sfidat modul de gestionare de către aleșii locali a banilor publici. Deci, avem acest argument, avem acest amendament, el este legal și vă rog, în consecință, să-l supuneți dezbaterii, iar dumneavoastră va trebui să alegeți: votați, fie cu poziția premierului Adrian Năstase și a președintelui PSD, fie cu interesele propriei dumneavoastră clientele politice. Alegeți!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Olteanu, domnul președinte al Comisiei juridice.

 
   

Domnul Ionel Olteanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Referitor la considerentele care s-au expus aici, eu cred că ține de responsabilitatea ambilor președinți ai celor două comisii faptul că un amendament al domnului deputat Boc nu apare în raport. Dacă, să presupunem, prin absurd, eu aș putea sau poziția mea ar putea fi explicabilă, poziția domnului președinte Ioan Oltean de la Partidul Democrat devine inexplicabilă, în raport de faptul că un amendament al colegului domniei sale de partid nu figurează în raport.

Prin urmare, pentru că programul Camerei, la ora 11, suntem deja trecuți de această oră cu un sfert de oră, era prevăzut vot final, domnule președinte, stimați colegi, vă propun amânarea dezbaterii acestui proiect și dezbaterea legilor în procedură de vot final, așa cum era, de altfel, programat pentru ora 11,30.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră...

Poftiți, domnule Oltean.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

E nevoie să fac următoarea precizare. Amendamentul ce a fost susținut de către domnul deputat Boc este și amendamentul meu, deci suntem coautori ai acestui amendament.

Acest amendament a fost înregistrat la comisie, el a fost dezbătut în cadrul comisiilor reunite. Cred că este o scăpare a aparatului tehnic al celor două comisii, pentru că nu a lucrat numai aparatul tehnic al Comisiei de administrație publică, a lucrat și aparatul tehnic al Comisiei juridice, atunci când a inserat amendamentele respinse, dar el este un amendament ce a constituit obiectul dezbaterii la nivelul comisiilor reunite și, în consecință, el trebuie să fie supus atenției în plenul Camerei Deputaților.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Supun votului dumneavoastră propunerea făcută de domnul președinte al Comisiei juridice, de suspendare a lucrărilor, pentru ca cele două comisii să se pronunțe asupra dilemei care s-a născut în legătură cu amendamentul 25 al comisiei, amendament propus, și cu pretinsul amendament discutat de colegii noștri Boc și Oltean.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Deci suspendăm lucrările cu privire la această lege la articolul...

 
Informare privind depunerea unei moțiuni semnate de 54 deputați aparținând grupurilor parlamentare ale P.D. și P.N.L. cu tema Fiscalitatea.  

Poftiți. După ce s-a votat suspendarea lucrărilor!

Vă rog.

   

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolaescu:

Exact!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți.

 
   

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolaescu:

O procedură, domnule președinte.

Vă aduc la cunoștință, dumneavoastră și colegilor noștri, că un număr de 54 de deputați de la PNL și PD au semnat Moțiunea cu privire la fiscalitate, pe care v-o depunem.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi, vă aduc și eu la cunoștință procedura reglementară de a depune moțiuni care nu se depun direct în plen, ci se prezintă președintelui. (Rumoare.)

Ar foarte bine să mai citiți din când în când Regulamentul, mai ales de când depuneți moțiuni în fiecare săptămână, mă mir foarte tare că încă nu ați învățat textul respectiv. (Vociferări.)

O să anunț că am primit moțiunea după ce voi exercita prerogativele prevăzute în Regulament, să văd dacă este corect întocmită și semnată și prezentată.

Stimați colegi,

Pentru că prezența în sală este contestată și pentru că în repetate rânduri colegii nu s-au prezentat, eu vă propun un apel..., de fapt, dispun un apel nominal.

 
   

Domnul Constantin Niță:

- Abiței Ludovic - prezent
- Afrăsinei Viorica - Prezentă
- Albu Gheorghe - absent
- Ana Gheorghe - prezent
- Anastasescu Olga Lucheria - prezentă
- Andea Petru - prezent
- Andrei Ioan - prezent
- Andronescu Ecaterina - absentă
- Antal Istvan - prezent
- Anton Marin - prezent
- Antonescu George Crin Laurențiu - absent
- Antonescu Niculae Napoleon - prezent
- Apostolescu Maria - prezentă
- Arghezi Mitzura Domnica - prezentă
- Ariton Gheorghe - prezent
- Armaș Iosif - prezent
- Arnăutu Eugenu - prezent
- Asztalos Ferenc - prezent
- Baban Ștefan - absent
- Babiuc Victor - absent
- Baciu Mihai - absent
- Bahrin Dorel - prezent
- Baltă Mihai - prezent
- Baltă Tudor - absent
- Bar Mihai - prezent
- Bara Radu Liviu - prezent
- Barbu Gheorghe - prezent
- Bartoș Daniela - absentă
- Bădoiu Cornel - prezent
- Bălăeț Mitică - prezent
- Bălășoiu Amalia - absentă
- Băncescu Ioan - prezent
- Bâldea Ioan - prezent
- Becsek-Garda Dezideriu Coloman - absent
- Bentu Dumitru - prezent
- Bercăroiu Victor - prezent
- Berceanu Radu Mircea - absent
- Bereczki Endre - prezent
- Birtalan Akos - absent
- Bivolaru Ioan - prezent
- Bleotu Vasile - prezent
- Boabeș Dumitru - prezent
- Boagiu Anca Daniela - absentă
- Boajă Minică - prezent
- Boc Emil - prezent
- Bogea Angela - prezent
- Boiangiu Cornel - prezent
- Bolcaș Augustin Lucian - absent
- Bondi Gyongyike - prezent
- Borbely Laszlo - prezent
- Bozgă Ion - prezent
- Bran Vasile - absent
- Brînzan Ovidiu - absent
- Brudașca Damian - prezent
- Bucur Constantin - prezent
- Bucur Mircea - absent
- Buga Florea - prezent
- Burnei Ion - prezent
- Buruiană Aprodu Daniela - absentă
- Buzatu Dumitru - prezent
- Buzea Cristian Valeriu - prezent
- Calcan Valentin Gigel - prezent
- Canacheu Costică - absent
- Cazimir Ștefan - prezent
- Cazan Gheorghe-Romeo-Leonard - prezent
- Cășunean-Vlad Adrian - prezent
- Cerchez Metin - absent
- Cherescu Pavel - prezent
- Chiliman Andrei Ioan - prezent
- Chiriță Dumitru - prezent
- Ciontu Corneliu - absent
- Ciuceanu Radu - prezent
- Ciupercă Vasile Silvian - prezent
- Cîrstoiu Ion - prezent
- Cladovan Teodor - prezent
- Cliveti Minodora - prezentă
- Coifan Viorel-Gheorghe - prezent
- Cojocaru Nicu - absent
- Crăciun Dorel Petru - prezent
- Creț Nicoară - prezent
- Cristea Marin - prezent
- Crișan Emil - prezent
- Dan Matei-Agathon - absent
- Daraban Aurel - prezent
- Dinu Gheorghe - prezent
- Dobre Traian - prezent
- Dobre Victor Paul - prezent
- Dobrescu Smaranda - prezentă
- Dolănescu Ion - prezent
- Dorian Dorel - prezent
- Dorneanu Valer - prezent
- Dragomir Dumitru - absent
- Dragoș Liviu Iuliu - absent
- Dragu George - prezent
- Drăgănescu Ovidiu-Virgil - absent
- Drețcanu Doina-Micșunica - prezentă
- Dumitrescu Cristian Sorin - absent
- Dumitriu Carmen - prezentă
- Duțu Constantin - absent
- Duțu Gheorghe - prezent
- Enescu Nicolae - prezent
- Erdei Doloczki Istvan - prezent
- Eserghep Gelil - absent
- Fâcă Mihail - prezent
- Firczak Gheorghe - prezent
- Florea Ana - prezentă
- Florescu Ion - prezent
- Fotopolos Sotiris - prezent
- Frunzăverde Sorin - prezent
- Gaspar Acsinte - prezent
- Georgescu Filip - absent
- Georgescu Florin - prezent
- Gheorghe Valeriu - prezent
- Gheorghiof Titu Nicolae - prezent
- Gheorghiu Adrian - prezent
- Gheorghiu Viorel - prezent
- Gingaraș Georgiu - absent
- Giuglea Ștefan - prezent
- Godja Petre - prezent
- Grădinaru Nicolae - prezent
- Grigoraș Neculai - prezent
- Gubandru Aurel - prezent
- Gvozdenovici Slavomir - prezent
- Hașotti Puiu - prezent
- Hogea Vlad Gabriel - prezent
- Holtea Iancu - prezent
- Hrebenciuc Viorel - absent
- Ianculescu Marian - prezent
- Ifrim Mircea - absent
- Ignat Miron - prezent
- Iliescu Valentin Adrian - prezent
- Ionel Adrian - prezent
- Ionescu Anton - absent
- Ionescu Costel Marian - prezent
- Ionescu Dan - absent
- Ionescu Daniel - prezent
- Ionescu Mihaela - prezentă
- Ionescu Răzvan - prezent
- Ionescu Smaranda - prezentă
- Iordache Florin - prezent
- Iriza Marius - absentă
- Iriza Scarlat - prezent
- Ivănescu Paula Maria - prezentă
- Jipa Florina Ruxandra - prezentă
- Kelemen Attila Bela Ladislau - prezent
- Kelemen Hunor - absent
- Kerekes Karoly - absent
- Konya-Hamar Sandor - prezent
- Kovacs Csaba-Tiberiu - prezent
- Kovacs Zoltan - prezent
- Lari Iorga Leonida - absentă
- Lazăr Maria - prezentă
- Lăpădat Ștefan - prezent
- Lăpușan Alexandru - prezent
- Leonăchescu Nicolae - prezent
- Lepădatu Lucia Cornelia - prezentă
- Lepșa Victor Sorin - prezent
- Loghin Irina - absentă
- Longher Ghervazen - absent
- Luchian Ion - absent
- Magheru Paul - absent
- Maior Dorin Lazăr - absent
- Makkai Grigore - prezent
- Man Mircea - absent
- Manolescu Oana - prezentă
- Marcu Gheorghe - prezent
- Mardari Ludovic - prezent
- Marin Gheorghe - prezent
- Marineci Ionel - prezent
- Marton Arpad Francisc - prezent
- Mălaimare Mihai-Adrian - prezent
- Mărăcineanu Adrian - prezent
- Mândrea Moraru Mihaela - prezentă
- Mândroviceanu Vasile - prezent
- Mera Alexandru Liviu - prezent
- Merce Ilie - prezent
- Meșca Sever - absent
- Miclea Ioan - prezent
- Micula Cătălin - absent
- Mihalachi Vasile - prezent
- Mihăilescu Petru Șerban - absent
- Mincu Iulian - prezent
- Mircea Costache - prezent
- Mirciov Petru - absent
- Miron Vasile - prezent
- Mitrea Manuela - prezentă
- Mitrea Miron Tudor - absent
- Mitu Dumitru Octavian - absent
- Mițaru Anton - prezent
- Mînzînă Ion - absent
- Mocioalcă Ion - prezent
- Mocioi Ion - prezent
- Mogoș Ion - prezent
- Mohora Tudor - prezent
- Moisescu George Dumitru - prezent
- Moisoiu Adrian - prezent
- Moiș Văsălie - prezent
- Moldovan Carmen Ileana - prezentă
- Moldovan Petre - prezent
- Moldoveanu Eugenia - prezentă
- Moraru Constantin Florentin - prezent
- Motoc Marian-Adrian - prezent
- Muscă Monica Octavia - absentă
- Mușetescu Tiberiu-Ovidiu - absent
- Naidin Petre - prezent
- Nan Nicolae - prezent
- Nassar Rodica - prezentă
- Naum Liana Elena - prezentă
- Nădejde Vlad-George - prezent
- Năstase Adrian - absent
- Năstase Ioan Mihai - prezent
- Neacșu Ilie - prezent
- Neagu Ion - prezent
- Neagu Victor - prezent
- Neamțu Horia Ion - prezent
- Neamțu Tiberiu Paul - absent
- Nechifor Cristian - prezent
- Negoiță Liviu Gheorghe - absent
- Nica Dan - absent
- Nicolae Ion - prezent
- Nicolaescu Gheorghe-Eugen - prezent
- Nicolescu Mihai - prezent
- Nicolicea Eugen - prezent
- Niculescu Constantin - prezent
- Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae - prezent
- Nistor Vasile - prezent
- Niță Constantin - prezent
- Oltean Ioan - prezent
- Olteanu Ionel - prezent
- Oltei Ion - prezent
- Onisei Ioan - prezent
- Palade Doru Dumitru - prezent
- Pambuccian Varujan - prezent
- Pașcu Ioan Mircea - absent
- Pataki Iulia - prezentă
- Patriciu Dinu - absent
- Păun Nicolae - prezent
- Păduroiu Valentin - prezent
- Pășcuț Ștefan - prezent
- Pecsi Francisc - prezent
- Pereș Alexandru - absent
- Petrescu Ovidiu Cameliu - absent
- Petruș Octavian Constantin - prezent
- Pleșa Eugen Lucian - prezent
- Pop Napoleon - absent
- Podgoreanu Radu - prezent
- Popa Constanța - prezentă
- Popa Cornel - prezent
- Popa Virgil - absent
- Popescu Bejat Ștefan Marian - prezent
- Popescu Costel Eugen - prezent
- Popescu Gheorghe - prezent
- Popescu Dorin Grigore - absent
- Popescu Ioan Dan - absent
- Popescu Kanty Cătălin - prezent
- Popescu-Tăriceanu Călin - absent
- Popescu Virgil - prezent
- Posea Petre - prezent
- Predică Vasile - absent
- Pribeanu Gheorghe - prezent
- Priboi Ristea - prezent
- Purceld Octavian-Mircea - prezent
- Pușcaș Vasile - prezent
- Puwak Hildegard-Carola - absentă
- Puzdrea Dumitru - absent
- Radan Mihai - prezent
- Raduly Robert Kalman - prezent
- Raicu Romeo Marius - absent
- Rasovan Dan Grigore - prezent
- Rădoi Ion - prezent
- Rădulescu Grigore Emil - prezent
- Roșculeț Gheorghe - prezent
- Rus Emil - prezent
- Rus Ioan - prezent
- Rușanu Dan Radu - prezent
- Sadici Octavian - prezent
- Sali Negiat - prezent
- Sandache Cristian - prezent
- Sandu Alecu - absent
- Sandu Ion Florentin - prezent
- Sassu Alexandru - prezent
- Saulea Dănuț - prezent
- Savu Vasile Ioan - absent
- Săpunaru Nini - prezent
- Sârbu Marian - absent
- Sbârcea Tiberiu-Sergius - prezent
- Selagea Constantin - prezent
- Sersea Nicolae - prezent
- Severin Adrian - absent
- Simedru Dan Coriolan - absent
- Sirețeanu Mihail - prezent
- Sonea Ioan - prezent
- Spiridon Nicu - prezent
- Stan Ioan - prezent
- Stan Ion - prezent
- Stana-Ionescu Ileana - prezentă
- Stanciu Anghel - prezent
- Stanciu Zisu - absent
- Stănescu Alexandru-Octavian - prezent
- Stănișoara Mihai - absent
- Stoian Mircea - absent
- Stoica Valeriu - absent
- Stroe Radu - prezent
- Stuparu Timotei - prezent
- Suciu Vasile - prezent
- Suditu Gheroghe - prezent
- Szekely Ervin Zoltan - prezent
- Szilagyi Zsolt - absent
- Șnaider Paul - prezent
- Ștefan Ion - absent
- Ștefănescu Codrin - prezent
- Ștefănoiu Luca - absent
- Știrbeț Cornel - prezent
- Tamas Sandor - prezent
- Tărâță Culiță - prezent
- Târpescu Pavel - prezent
- Tcaciuc Ștefan - absent
- Teculescu Constantin - absent
- Timiș Ioan - prezent
- Toader Mircea Nicu - prezent
- Todoran Pavel - prezent
- Tokay Gheorghe - prezent
- Toro Tiberiu - prezent
- Tudor Marcu - prezent
- Tudose Mihai - prezent
- Tunaru Raj-Alexandru - prezent
- Țibulcă Alexandru - prezent
- Țocu Iulian Costel - absent
- Varga Attila - prezent
- Vasile Aurelia - prezentă
- Vasilescu Lia Olguța - prezentă
- Vasilescu Nicolae - absent
- Vasilescu Valentin - prezent
- Vekov Karoly-Janos - prezent
- Verbina Dan - prezent
- Vida Iuliu - prezent
- Videanu Adriean - absent
- Vișinescu Marinache - prezent
- Voicu Mădălin - prezent
- Voinea Florea - prezent
- Winkler Iuliu - prezent
- Wittstock Eberhard-Wolfgang - prezent
- Zăvoianu Ioan Dorel - prezent
- Zgonea Valeriu Ștefan - prezent

Mai strigăm o dată absenții.

- Albu Gheorghe - absent
- Andronescu Ecaterina - absentă
- Antonescu Crin Laurențiu - prezent
- Baban Ștefan - prezent
- Babiuc Victor - absent
- Baciu Mihai - prezent
- Baltă Tudor - absent
- Bartoș Daniela - absentă
- Bălășoiu Amalia - prezentă
- Becsek Garda Dezideriu Coloman - prezent
- Berceanu Radu Mircea - absent
- Birtalan Akos - absent
- Boagiu Anca Daniela - absentă
- Bolcaș Lucian Augustin - absent
- Bran Vasile - absent
- Brânzan Ovidiu - absent
- Bucur Mircea - prezent
- Buruiană Aprodu Daniela - absentă
- Canacheu Costică - absent
- Cerchez Metin - prezent
- Ciontu Corneliu - absent
- Cojocaru Nicu - absent
- Dan Matei Agathon - absent
- Dragomir Dumitru - absent
- Dragoș Liviu Iuliu - absent
- Drăgănescu Ovidiu Virgil - absent
- Dumitrescu Sorin Cristian - absent
- Duțu Constantin - absent
- Ezerghep Gelil - absent
- Georgescu Filip - absent
- Gingăraș Georgiu - absent
- Ionescu Anton - absent
- Ifrim Mircea - absent
- Ionescu Dan - absent
- Ionescu Anton - absent
- Iriza Marius - absent
- Kelemen Hunor - absent
- Kelemen Karoly - prezent
- Lari Iorga Leonida - absentă
- Loghin Irina - absentă
- Longher Ghervazen - absent
- Luchian Ion - absent
- Magheru Paul - absent
- Maior Lazăr Dorin - absent
- Man Mircea - absent
- Meșca Sever - absent
- Micula Cătălin - absent
- Mirciov Petru - prezent
- Mitrea Miron Tudor - absent
- Mitu Octavian - prezent
- Mînzînă Ion - prezent
- Muscă Monica Octavia - absentă
- Mușetescu Ovidiu - absent
- Neamțu Tiberiu Paul - absent
- Negoiță Gheorghe Liviu - absent
- Nica Dan - absent
- Pașcu Ioan Mircea - absent
- Patriciu Dinu - absent
- Petrescu Ovidiu Cameliu - absent
- Pop Napoleon - absent
- Popa Virgil - absent
- Popescu Grigore Dorin - absent
- Popescu Tăriceanu Călin - absent
- Predică Vasile - absent
- Puwak Hildegard Carola - absentă
- Sandu Alecu - absent
- Savu Vasile Ion - absent
- Sârbu Marian - absent
- Severin Adrian - absent
- Simedru Dan Coriolan - prezent
- Stanciu Zisu - absent
- Stănișoară Mihai - absent
- Stoian Mircea - absent
- Stoica Valeriu - absent
- Szilagyi Zsolt - absent
- Ștefan Ion - absent
- Ștefănoiu Luca - absent
- Tcaciuc Ștefan - absent
- Teculescu Constantin - absent
- Țocu Iulian Costel - absent
- Vasilescu Nicolae - absent
- Videanu Adriean - absent

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Dacă tot v-ați adunat în cvorum, vă rog eu frumos să nu părăsiți sala. Vă rog să vă așezați în băncile dumneavoastră, pentru a putea număra.

 
Supunerea la votul final:  

Stimați colegi,

Vă rog să urmăriți lista votului final.

  Proiectul de Hotărâre privind înființarea și funcționarea Forumului Constituțional; (adoptat).

Proiectul de Hotărâre privind înființarea și funcționarea Forumului Constituțional.

Cine este pentru?

Împotrivă?

230 de voturi pentru, 41 împotrivă.

Abțineri?

Cu 230 de voturi pentru, 41 împotrivă și nici o abținere, s-a adoptat proiectul de hotărâre.

Poftiți, domnule Moiș.

Doriți să vă explicați votul, bănuiesc.

   

Domnul Văsălie Moiș:

Da, domnule președinte, vă mulțumesc că mi-ați dat posibilitatea să explic votul împotrivă al Partidului România Mare.

Am fost mandatat de grupul partidului nostru să explic acest vot împotrivă. El se bazează pe trei considerente.

Primul: Partidul România Mare este împotriva modificării Constituției. Noi nu ducem lipsă, după părerea noastră, de prevederi constituționale, ci de seriozitatea aplicării Constituției.

Al doilea considerent: Forumul Constituțional este o structură a societății civile. Prin urmare, chiar dacă am accepta ideea necesității lui, ar trebui să lăsăm societatea civilă să se organizeze. Considerăm că Parlamentul nu trebuia să se amestece în organizarea unor activități ale societății civile.

În fine, al treilea considerent: așa cum este gândit Forumul Constituțional, el nu poate funcționa și nu poate să-și realizeze scopul propus. După părerea noastră, el poate fi apreciat, eventual, ca o acțiune propagandistică a unor inițiatori în criză de idei și de credibilitate.

Aceasta este rațiunea pentru care am votat împotrivă. (Aplauze în Grupul parlamentar al Partidului România Mare)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Duvăz dorește să explice votul Partidului Democrat.

 
   

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Fără prea multe explicații, vreau să mulțumesc tuturor care au avut încredere în acest proiect. Sper să reușim, împreună, să-l ducem la capăt.

Sunt convins că dialogul cu societatea civilă, cu presa și, în general, cu instituțiile civile este un lucru pozitiv, iar neîncrederea în acest dialog nu duce la stabilizarea democrației.

Vă mulțumesc încă o dată pentru vot.

(Aplauze în Grupul parlamentar al Partidului Democrat)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Ionel Olteanu, din partea PSD.

 
   

Domnul Ionel Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Grupul parlamentar al PSD din Camera Deputaților a votat pentru acest proiect de hotărâre, considerând că societatea românească are nevoie de mai multă comunicare, are nevoie de o dezbatere profundă, reală, în ceea ce privește modernizarea funcționării instituțiilor statului de drept și, bineînțeles, în ceea ce privește aplicarea legii.

Chestiunea cu privire la revizuirea Constituției este înscrisă ca un obiectiv prioritar al Guvernului Adrian Năstase și, ca atare, acest obiectiv prioritar înțelegem să-l dezbatem împreună cu toți parlamentarii, împreună cu toată societatea românească. Reprezentanții ONG-urilor și ai societății civile în general nu puteau, fără îndoială, să lipsească. Este o dezbatere într-un cadru, cred, promițător, pentru revizuirea Constituției, în condițiile așteptării cetățenilor.

Vă mulțumesc.

 
  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.178/2001 pentru completarea anexei la Ordonanța de urgență a Guvernului nr.36/2001 privind regimul prețurilor și tarifelor reglementate, care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurenței; (adoptat).

Domnul Valer Dorneanu:

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.178/2001 - lege ce urmează a fi votată în condițiile art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor 271 de deputați.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2002 privind introducerea unor tarife de utilizare a infrastructurii de transport rutier; (adoptat).

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.15/2002 privind introducerea unor tarife de utilizare a infrastructurii de transport rutier; art.74 alin.1 din Constituție.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

247 de voturi pentru, 24 împotrivă, nici o abținere.

Domnule deputat, vă rog să explicați votul PD-ului.

   

Domnul Mircea Nicu Toader:

Explic votul Grupului parlamentar al Partidului Democrat care a votat împotrivă, cu toate că această ordonanță se justifică prin adaptarea legislației naționale privind legislația europeană. modul de aplicare a acesteia, după părerea noastră, este incorect, deoarece nu se corelează cu Legea nr.180 privind fondul special al drumurilor care, se știe, acumulează o serie de fonduri pentru reabilitarea și întreținerea drumurilor.

Această Ordonanță nr.15/2002 vrea să instituie încă un tarif suplimentar, care duce inevitabil la creșterea costurilor de transport. Tariful acesta, denumit "rovinet" în această ordonanță, în mod cert va duce către utilizatorii de infrastructură la creșterea costurilor și, implicit, la prestatorii de servicii și utilizatori.

Din alt punct de vedere, necorelarea acestuia cu fondul special, care ar fi trebuit, în mod clar, să fie redus prin taxa de drum, va duce la acumularea unor fonduri, dacă în fondul special, în Legea nr.118 prevede cum se împart aceste fonduri, fiind distribuite atât la drumurile județene, cât și la drumurile naționale, prin această ordonanță, toate aceste sume se colectează la Administrația Națională a Drumurilor, iar utilizarea este în mâna acestei administrații, fără s-o împartă în mod special și către drumurile județene.

În al treilea rând, trebuie stabilit foarte clar că acest tarif de utilizare a infrastructurii este pus la nivelul maxim, la nivelul de utilizare pentru autostrăzi. Știți foarte bine că în România există o singură autostradă și încă o porțiune foarte mică între Cernavodă și Constanța și ne întrebăm de ce a fost nevoie să se pună un astfel de tarif foarte ridicat pentru utilizarea celui mai înalt grad de drum public.

Din aceste trei motive, Partidul Democrat a votat împotriva acestei ordonanțe. (Aplauze în Grupul parlamentar al Partidului Democrat)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc. Și pentru aplauze vă mulțumesc.

 
  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 79/2001 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor; (adoptat).

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.79/2001; art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor 271 colegi prezenți.

  Proiectul de Lege privind regimul juridic al vehiculelor fără stăpân sau abandonate pe terenuri aparținând domeniului public sau privat al statului ori al unităților administrativ-teritoriale; (adoptat).

Proiectul de Lege privind regimul juridic al vehiculelor fără stăpân sau abandonate pe terenuri aparținând domeniului public sau privat al statului; art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

265 voturi pentru, 6 abțineri, nici un vot împotrivă.

  Proiectul de Lege privind înființarea comunei Iaslovăț, județul Suceava; (adoptat).

Proiectul de Lege privind înființarea comunei Iaslovăț, județul Suceava; art.74 alin.1 din Constituție.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

270 de voturi pentru și o abținere.

  Proiectul de Lege privind înființarea comunei Ciocănești, județul Suceava; (adoptat).

Proiectul de Lege privind înființarea comunei Ciocănești, județul Suceava; art.74 alin.1 din Constituție.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

269 de voturi pentru, două abțineri, nici un vot împotrivă.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 50/2000 privind măsurile de colaborare între Ministerul Sănătății și autoritățile administrației publice locale în aplicarea reglementărilor din domeniul sănătății publice; (adoptat).

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.50/2000; art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

255 de voturi pentru, nici un vot împotrivă, 16 abțineri.

  Propunerea legislativă privind înființarea comunei Negreni, județul Cluj; (adoptată).

Propunerea legislativă privind înființarea comunei Negreni, județul Cluj; art.74 alin.1 din Constituție.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

270 de voturi pentru, o abținere, nici un vot împotrivă.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 48/2002 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2001 privind regimul accizelor; (adoptat).

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.48/2002 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.158/2001; art.74 alin.2 din Constituție.

180 de voturi pentru.

Împotrivă? 62 de voturi împotrivă.

Abțineri? Două abțineri.

Unii nu votează.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.26/2002 privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare; (adoptat).

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.26/2002; art.74 alin.1 din Constituție.

Cine este pentru? 186 de voturi pentru.

Împotrivă? 47 de voturi împotrivă.

Abțineri? Două abțineri.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.27/2002 privind piețele reglementate de mărfuri și instrumente financiare derivate; (adoptat).

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.27/2002; art.74 alin.1 din Constituție.

Cine este pentru? 184 de voturi pentru.

Împotrivă? 47 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Cu 184 de voturi pentru, 47 împotrivă, nici o abținere, s-a adoptat și acest proiect.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.25/2002 privind aprobarea Statutului Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare; (adoptat).

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.25/2002; art.74 alin.1 din Constituție.

Cine este pentru? 193 de voturi pentru.

Împotrivă? 45 de voturi împotrivă.

Abțineri?

Cu 193 de voturi pentru, 45 de voturi împotrivă și nici o abținere, s-a adoptat proiectul de lege.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investiții financiare și piețele reglementate; (adoptat).

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.28/2002; art.74 alin.1 din Constituție.

Cine este pentru? 193 de voturi pentru.

Împotrivă? 45 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

193 de voturi pentru, 45 împotrivă, nici o abținere și multe voturi neexprimate.

  Proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr.51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat; (adoptat).

Proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr.51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat; art.74 alin.1 din Constituție.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

247 de voturi pentru, 24 împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Cu 247 de voturi pentru, 24 împotrivă, s-a adoptat și acest proiect.

  Proiectul de Lege privind calitatea apei potabile; (adoptat).

Proiectul de Lege privind calitatea apei potabile; art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

270 de voturi pentru, o abținere, nici un vot împotrivă.

  Proiectul de Lege privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Române pentru Investiții Străine; (adoptat).

Proiectul de Lege privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Române pentru Investițiile Străine; art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? 186 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt împotrivă.

Abțineri?

186 de voturi pentru, nici un vot împotrivă, 57 de abțineri.

Domnul Moiș dorește să explice votul.

   

Domnul Văsălie Moiș:

Domnule președinte, în numele grupului parlamentar doresc să motivez votul.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Moiș dorește să explice votul Grupului parlamentar al PRM-ului.

 
   

Domnul Văsălie Moiș:

Vă mulțumesc pentru precizare.

N-aș dori să se interpreteze că Partidul România Mare se opune creării unui cadru instituțional pentru investițiile străine. De aceea n-am votat împotrivă. Ne-am abținut, însă, pentru că avem dubii cu privire la funcționarea acestui organism, pentru trei motive.

Primul dintre ele: noi considerăm că se concentrează în mâna primului-ministru domeniul investițiilor străine, încălcându-se, astfel, principiul liberei inițiative. Prin acest act normativ se creează bariere birocratice, în locul unui sistem juridico-economic permisiv. Traseul investițiilor străine, în loc să fie suplu, se va complica și mai mult.

Al doilea motiv: instituirea agenției va duce, volens nolens, la pesedizarea acestui sector economic de importanță vitală pentru economia românească. Experiența o avem din celelalte domenii.

Al treilea motiv: orice structură birocratică este generatoare de corupție, iar dacă această structură se află în subordinea Guvernului, există riscul corupției de stat.

Așadar, avem dubii cu privire la modul de funcționare a acestei agenții, datorită modului defectuos în care a fost conceput actul normativ, motiv pentru care ne-am abținut.

(Aplauze în Grupul parlamentar al Partidului România Mare)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

 
  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 74/1995 privind execitarea profesiunii de medic, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Medicilor din România; (adoptat).

Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.74/1995 privind exercitarea profesiunii de medic, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Medicilor din România; art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți - 271.

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 81/1997 privind exercitarea profesiunii de farmacist, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Farmaciștilor din România; (adoptat).

Imi cer scuze.

Stimați colegi,

Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.81/1997 privind exercitarea profesiunii de farmacist, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Farmaciștilor din România.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

269 de voturi pentru, două voturi împotrivă, nici o abținere.

  Propunerea legislativă privind Ordinul Virtutea Maritimă și Medalia Virtutea Maritimă; (adoptată).

Propunerea legislativă privind Ordinul "Virtutea Maritimă" și Medalia "Virtutea Maritimă"; art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate; 271 de voturi.

  Propunerea legislativă privind Ordinul Virtutea Militară și Medalia Virtutea Militară; (adoptată).

Propunerea legislativă privind Ordinul "Virtutea Militară" și Medalia "Virtutea Militară"; art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți; 271.

  Propunerea legislativă privind Ordinul Virtutea Aeronautică și Medalia Virtutea Aeronautică; (adoptată).

Propunerea legislativă privind Ordinul "Virtutea Aeronautică" și Medalia "Virtutea Aeronautică"; art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți; 271 de voturi.

  Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii privind vânzarea spațiilor comerciale, proprietatea privată a statului, aflate în administrarea consiliilor județene, sau a consiliilor locale, precum și a celor aflate în patrimoniul regiilor autonome de interes local; (adoptată propunerea de respingere).

Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii privind vânzarea spațiilor comerciale proprietate privată a statului aflate în administrarea consiliilor județene sau a consiliilor locale. Comisia propune respingerea.

Cine este pentru respingere?

Stimați colegi, n-am înțeles cum a votat România Mare.

Cine este pentru respingere? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

270 de voturi pentru, unul împotrivă, nici o abținere.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea alin.(3) al art.5 din Legea nr.118/1996 privind constituirea și utilizarea Fondului special al drumurilor publice; (adoptată propunerea de respingere).

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea alin.3 al art.5 din Legea nr.118/1996 privind constituirea și utilizarea fondului special al drumurilor publice.

Se propune resingerea de către comisie.

Cine este pentru respingere? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 15 voturi împotrivă.

Sunt 260 de voturi pentru și 15 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului; (adoptată propunerea de respingere).

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.64/1995 privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului. De asemenea se propune respingerea.

Cine este pentru respingere? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Sunt 270 de voturi pentru, o abținere, nici un vot împotrivă.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privați pentru înființarea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii; (adoptată propunerea de respingere).

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privați pentru înființarea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, comisia a propus respingerea acestei propuneri.

Cine este pentru? 260 de voturi pentru.Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 5 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind vânzarea spațiilor comerciale, proprietate privată a statului, aflate în administrarea consiliilor județene sau a consiliilor locale, precum și a celor aflate în patrimoniul regiilor autonome de interes local; (adoptat).

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind vânzarea spațiilor comerciale proprietate privată a statului, aflate în administrarea consiliilor județene sau a consiliilor locale precum și a celor aflate în patrimoniul regiilor autonome de interes local, care se adoptă conform art.74 alin.1 din Constituție.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 256 pentru, 7 voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

sunt 256 voturi pentru, 7 voturi împotrivă, 4 abțineri.

Domnul Boc dorește să explice votul PD-ului.

Aveți cuvântul.

   

Domnul Emil Boc:

Partidul Democrat a votat împotriva acestui raport de mediere cu mențiunea că partidul democrat nu este împotriva acestei legi privind vânzarea spațiilor comerciale, dar este împotriva acestui raport de mediere. Și uitați de ce.

Prin adoptarea acestui raport de mediere, ne aflăm în fața unei sfidări fără precedent a Constituției și a procedurilor parlamentare. Pentru prima dată în istoria constituțională a României de după 1991 o comisie de mediere își permite să medieze ceea ce nu era de mediat. Potrivit Constituției, potrivit art.76 din Constituție, se mediază doar textele aflate în divergență.

Doamnelor și domnilor deputați,

La art.5 alin.4 din acest raport de mediere există două texte identice adoptate de Camera Deputaților și de Senat. Se pune întrebarea de ce a fost mediat acest text. Textul spune foarte clar: "În cazul Municipiului București, lista spațiilor supuse vânzării se aprobă de către consiliul general pe sectoare". Uitați forma Camera Deputaților și forma Senatului și apare un text de mediere. La ce? Textul de mediere sună așa, pentru a înțelege de ce: "În cazul municipiului București, lista spațiilor supuse vânzării se aprobă de către consiliul general pe sectoare la propunerea primarilor acestora". Deci pentru a da o competență primarilor PSD partidul de guvernământ sfidează Constituția, regulamentele, orice, doar pentru a da satisfacție unor primari de sectoare din București. Este un lucru inacceptabil, nemaiîntâlnit în istoria constituțională a României. Fraudă la Constituție, atac la fundamentele statului de drept, atentat la democrația parlamentară din România. Sunt puține aceste cuvinte pentru a exprima ceea ce s-a întâmplat în acest vot dat de către dumneavoastră astăzi.

În consecință, Partidul Democrat va utiliza toate căile parlamentare pentru a salva democrația parlamentară în această țară. Ne vom adresa "gardianului" Constituției pentru a opri ofensiva totalitară a partidului de guvernământ. Este singura instituție din această țară care mai poate opri această ofensivă la adresa Constituției, aceste atentate la adresa democrației parlamentare din România.

În consecință, doamnelor și domnilor, regretăm că în Parlamentul României a apărut a treia cameră. Aceasta a treia cameră este comisia de mediere, care, de dragul satisfacerii unei clientele politice, adoptă texte peste voința celor două Camere.

Vă mulțumesc. (Vociferări.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Vă rog să întrerupeți discuțiile, suntem în anul Caragiale, cum ni l-a invocat acum cineva folosind "curat ".." dar, vă rog să vă păstrați calmul.

 
  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulților; (adoptat).

Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulților, care se adoptă conform art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți, 271 de voturi.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției Organizației Internaționale a Muncii nr.183/2000 privind revizuirea Convenției (revizuită) asupra protecției maternității, din 1952, adoptată la cea de-a 88-a sesiune a Conferinței Generale a Organizației Internaționale a Muncii, la Geneva, la 15 iunie 2000; (adoptat).

Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției organizației internaționale a muncii nr.183/2000 privind revizuirea Convenției asupra protecției maternității din 1952, care se adoptă conform art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea finanțării repatrierii personalului navigant, debarcat sau aflat la bordul unor nave maritime de transport, achitarea drepturilor restante și pentru menținerea în siguranță a navelor din patrimoniul Companiei de navigație maritimă ROMLINE - S.A. Constanța; (adoptat).

Proiectul de Lege pentru aprobarea finanțării repatrierii personalului navigant, debarcat sau aflat la bordul unor nave maritime de transport, achitarea drepturilor restante și pentru menținerea în siguranță a navelor din patrimoniul Companiei de navigație maritimă RomLine Constanța, care se adoptă conform art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? 2 abțineri.

Cu 269 voturi pentru, nici un vot împotrivă, 2 abțineri.

Domnul Sassu vrea să motiveze votul Partidului Democrat.

   

Domnul Alexandru Sassu:

Da. Vă mulțumesc.

Este pentru a doua sau a treia oară, cred, când alocăm sume de bani pentru o situație pentru care statul român nu este responsabil.

 
   

Domnul Florin Georgescu:

Vinovat este Băsescu.

 
   

Domnul Alexandru Sassu:

Dinainte, se trage din guvernarea, dacă vreți, 1992-1996, dar nu asta este important și nici nu am votat pentru această chestiune, pentru că e problema unor cetățeni români. Totuși părerea noastră este că această situație care, periodic, se repetă trebuie rezolvată de fond și nu prin alocarea unor sume. Credem că este necesar ca Guvernul, comisiile de specialitate să discute acest lucru și să găsească o soluție astfel încât cei care sunt vinovați de astfel de chestiuni să plătească, iar pe de altă parte să nu se mai ajungă ca cetățeni români să ajungă în situația respectivă, destul de neplăcută și mai ales dureroasă. Am votat pentru, pentru că nu ne putem permite să lăsăm oameni, cetățeni români în situații de tipul acesta, dar repet, credem că e necesar ca să se discute o dată pentru totdeauna o soluție, astfel încât lucrurile să fie puse în sensul lor.

Vă mulțumesc.

 
  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.5/2002 privind instituirea unor interdicții pentru aleșii locali și funcționarii publici; (adoptat).

Domnul Valer Dorneanu:

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 5/2002 privind instituirea unor interdicții pentru aleșii locali și funcționarii publici - art.74 alin.1 din Constituție.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu 269 de voturi pentru, un vot contra, o abținere s-a votat.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 249/2000 privind constituirea și utilizarea Fondului special pentru produse petroliere; (adoptat).

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.

Stimați colegi, mai sunt doar 5 proiecte, vă rog eu frumos să mai rămâneți în sală. 5 proiecte mai sunt. Raportul comisiilor de mediere pe care le-am votat astăzi, nu le-ați comunicat în sală? Nu ați comunicat?

Stimați colegi, sunt rapoartele de mediere de astăzi care, potrivit regulamentului, le-am anunțat eu la votul final astăzi la sfârșitul listei. Deci sunt 5 proiecte, vă rog să aveți puțină răbdare.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 249/2000 privind constituirea și utilizarea fondului special pentru produse petroliere, care se adoptă conform art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

3 voturi împotrivă, 268 voturi pentru, nici o abținere.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 40/2000 privind acreditarea agențiilor de credit în vederea administrării fondurilor pentru acordarea de microcredite; (adoptat).

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 40/2000 privind acreditarea agențiilor de credit în vederea administrării fondurilor pentru acordarea de microcredite, care se adoptă conform art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

5 abțineri, 260 de voturi pentru, nici un vot împotrivă.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 36/2000 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 69/1998 privind regimul de autorizare a activităților din domeniul jocurilor de noroc; (adoptat).

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 36/2000 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 69/1998 privind regimul de autorizare a activităților din domeniul jocurilor de noroc, care se adoptă conform art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? 14 abțineri.

Cu 260 de voturi pentru, 14 abțineri, 1 vot împotrivă s-a aprobat.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.117/1999 privind salarizarea personalului Agenției Naționale pentru Locuințe; (adoptat).

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 117/1999 privind salarizarea personalului Agenției Naționale pentru locuințe, care se adoptă conform art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? 8 abțineri.

Cu 258 de voturi pentru, 8 abțineri, nici un vot împotrivă.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 169/2001 privind utilizarea unor sume destinate restructurării și reorganizării agenților economici din sectorul producției de apărare (adoptat).

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 169/2001 privind utilizarea unor sume destinate restructurării și reorganizării agenților economici din sectorul producției de apărare, care se adoptă conform art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu 260 de voturi pentru, 10 abțineri, un vot contra a fost adoptat proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

Continuarea dezbaterilor asupra Proiectului de Lege privind Statutul aleșilor locali.  

Trecem, în continuare, la proiectul la care am ajuns, respectiv, Statutul aleșilor locali. La sfârșitul ședinței o să vă anunț și moțiunea. Vă rog să rămâneți în sală și pentru anunțarea moțiunii și pentru dezbaterea acestui proiect la care am văzut că acordați o atenție deosebită.

Stimați colegi,

Am rămas la art.20 lit.c). Rog întâi comisiile să-mi precizeze care e situația acelui amendament, pentru că în raport ați trecut un amendament semnat de domnul Boc și de domnul Ioan Oltean, care acum nu-l mai recunosc.

   

Domnul Ionel Olteanu:

Domnule președinte,

Amendamentul a fost depus, deci el trebuie discutat potrivit regulamentului. Nu este nici o îndoială că e o eroare legată de includerea acestui amendament în raportul comisiei.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Boc, aveți cuvântul să vă susțineți amendamentul respins.

 
   

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dar vreau să știu întâi, acest amendament de acum al comisiei îl mai susțineți sau nu îl mai susțineți?

 
   

Domnul Emil Boc:

Deci noi nu am avut un asemenea amendament în lista de amendamente depuse de Partidul Democrat, ci în mod eronat apare numele nostru la amendamentele admise de la comisie, probabil s-a făcut o mixtură între amendamentele admise și respinse, deci noi nu susținem amendamentul comisiei, unde din greșeală a fost menționat și numele nostru. Susținem acest amendament al nostru. Care este esența amendamentului nostru?

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Amendamentul 25...

 
   

Domnul Emil Boc:

Pe de o parte, trebuie să punem de acord prevederile Legii administrației publice locale cu privire la incompatibilități, cu prevederile Legii statutului aleșilor locali. Deci, dacă în Legea administrației publice locale se menționează expres faptul că în România calitatea de consilier local și județean este incompatibilă cu calitatea de membru în consiliile de administrație ale societăților comerciale aflate în subordinea consiliilor locale și județene, nu putem acum să lăsăm în statutul aleșilor locali doar incompatibilitatea cu privire la calitatea de conducător, fără a face nici o referire la calitatea de membru în consiliul de administrație al regiilor menționate.

Vă dați seama și din punct de vedere juridic ce s-ar întâmpla. Ar fi o derută totală în administrația publică, oamenii ne vor întreba ce prevederi se vor aplica, cele din Legea administrației publice locale sau cele din Legea statutului aleșilor locali.

În consecință, trebuie să punem de acord și să lămurim o dată pentru totdeauna care este regimul membrilor din consiliile de administrație ale regiilor autonome aflate în subordinea consiliilor locale și județene. Este sau nu compatibil statutul acestora cu cel de consilieri locali și județean? Am invocat în susținerea dumneavoastră și afirmațiile premierului Adrian Năstase. Premierul Adrian Năstase a fost în permanență și consecvent susținător al punctului de vedere că în administrația publică locală trebuie să respectăm interesul public. Și citez din declarația premierului Adrian Năstase din 6 februarie 2002.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, în repetate rânduri v-am rugat să renunțați la repetările acestea obositoare și enervante.

 
   

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte,

Dacă vă deranjează...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu doriți decât să iritați sala.

 
   

Domnul Emil Boc:

Dacă vă deranjează afirmațiile propriului dumneavoastră șef de partid, să-mi spuneți.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, nu. Dumneavoastră repetați acest citat pentru a cincea oară astăzi și nu o faceți decât ca să enervați pe colegii noștri.

 
   

Domnul Emil Boc:

Nu. Să înțeleg că pe colegii dumneavoastră îi enervează declarațiile premierului Adrian Năstase. Să înțeleg acest lucru, nu?

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, nu, nu mai speculați...

 
   

Domnul Emil Boc:

Nu, eu asta înțeleg, că vă deranjează ceea ce declară premierul României... președintele Partidului Social Democrat.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu. Nu. Nu mai speculați, ne deranjează repetițiile dumneavoastră.

 
   

Domnul Emil Boc:

Dacă vă deranjează, vă rog să-i transmiteți dumneavoastră, eu nu sunt mesagerul PSD-ului aici. Eu vreau să susțin un amendament.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Câtă grijă față de imaginea dumneavoastră academică și pentru această imagine v-am sugerat de atâtea ori să citiți din Monitorul Oficial ceea ce intervenți dumneavoastră...

 
   

Domnul Emil Boc:

Dați-mi voie să-mi susțin amendamentul așa cum apreciez eu de cuviință.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Susțineți-l, dar fără să vă repetați de 7 ori, că nu sunt handicapați colegii dumneavoastră.

 
   

Domnul Emil Boc:

În fața dumneavoastră am un text care aparține președintelui PSD și eu credeam că vă face onoare și cinste să reauziți în Parlamentul României o declarație făcută de primul ministru, de președintele Partidului Social Democrat, dacă aveți ceva împotriva domniei sale, să spuneți ca să știu și altă dată nu o să-i menționez numele primului ministru.

Spunea domnul prim-ministru: "mulți dintre liderii locali ai PSD ar trebui să se întrebe în virtutea cărui fapt își ocupă pozițiile și dacă social-democrația nu e doar o etichetă în spatele căreia își pot ascunde lenea și nepăsarea. Cei pentru care o funcție în administrație înseamnă să cheltuiască bani de la buget, au greșit partidul. Mulți speră că asemenea comportamente și reacții vor trece neobservate sau vor fi repede uitate.

Eu le spun însă că partidul nu le va trece cu vederea și chiar dacă partidul ar face-o, la alegeri cetățenii n-o vor face. De ce ne aflăm la guvernare? nu ne aflăm pentru a ne servi interesele personale, nu ne aflăm pentru un salariu mai mare, pentru o mașină mai nouă sau pentru un cont mai gras. Nu ne aflăm aici pentru a ne îmbogăți. Sunt lucruri clare, sunt adevăruri evidente pe care în mod normal nu ar fi fost nevoie să le reamintim acum. Dar unii dintre noi se pare că nu au înțeles acest lucru".

Noi am înțeles acest lucru, domnule președinte, în administrația locală trebuie să punem capăt scurgerii banului public într-un mod fraudulos. Aceste salarii date consiliilor de administrație, consilierilor, nu sunt altceva decât o formă de a cumpăra, în fapt, tăcerea acestora pentru a stabili salarii mai grase pentru directorii de regii.

Dacă "Anul Caragiale" înseamnă declarațiile primului ministru, domnule președinte, atunci înseamnă că în PSD este "anul Caragiale" și vă rog s-o consacrați.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Caragiale înseamnă "curat neconstituțional" ceea ce tot spuneați dumneavoastră cu "..

 
   

Domnul Emil Boc:

Dacă dumneavoastră asimilați discursul premierului cu "anul Caragiale", vă rog să-mi spuneți ca să știu.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, nu, la asta m-am referit, la vorbele dumneavoastră "curat neconstituțional", "curat murdar", "curat nelegal..."

 
   

Domnul Emil Boc:

Sunt afirmațiile primului ministru, dacă ele pot fi încadrate în "anul Caragiale" repet, eu nu am nimic împotrivă.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dumneavoastră vă încadrați, lăsați, nu vă mai străduiți.

 
   

Domnul Emil Boc:

Ceea ce faceți dumneavoastră aici nu este decât un recital Caragiale, orchestrat într-o manieră specifică a PSD-ului. Deci noi știm foarte bine, să înțelegem un lucru, ori sunteți dumneavoastră pentru transparența gestionării banului public în administrația locală și a împiedicării scurgerii și derulării acestui ban în buzunarul consilierilor sau, într-adevăr, doriți o reformă reală și atunci trebuie să acceptați amendamentul nostru. Nu se poate, a treia cale nu există, tertium non datur, domnule președinte. Deci, încă o dată, din motive juridice și politice, cele juridice legate de consistența legăturii dintre Legea administrației publice locale și Legea statutului aleșilor locali, pentru a nu crea o degringoladă în teritoriu cu privire la aplicarea acestei legi, iar pe de altă parte, dacă politic suntem pentru o împiedicare a scurgerii banului public, atunci trebuie să acceptăm acest amendament. Discursul și afirmațiile premierului Năstase vă obligă la acest lucru.

în consecință, nu votați pentru PD, votați pentru susținerea premierului Adrian Năstase.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul secretar Niță și apoi domnul Zgonea.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur, domnul Boc este un reputat jurist și un foarte bun pedagog. A văzut că suntem puțini în sală și acum merge. Vreau să-i spun domnului Boc un singur lucru, că demagogia PD-istă este în floare, adică am schimbat sau i-am forțat pe consilierii județeni și locali PD să plece din funcție, adică recte Partidul Democrat și ne-am pus în locul lor prietenii, nevestele, copii etc. tot aparținând de PD. Deci, haideți să lăsăm chestiile acestea că mai știm și noi ce se întâmplă în teritoriu, nu ne mai dați lecții de treaba asta. Întrebați-i pe consilierii dumneavoastră care au plecat pe cine au lăsat în locul lor în consiliile de administrație, în funcții etc.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Zgonea.

 
   

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule președinte,

Preocuparea domnului coleg al nostru de la partidul din Opoziție este strâns legată și de prezența colegilor în sală și este o chestiune de partid, de altfel. Ceea ce aș vrea să vă spun este că și înainte de a face votul final, i-am reamintit domnului Emil Boc de la Comisia juridică, de disciplină și imunități să urmărească amendamentele, până și la dispozițiile finale. La dispozițiile finale va vedea că fondul problemei, ceea ce nu-i place domniei sale să-și aducă aminte, este în Legea nr.215 și articolul respectiv, dacă domnul ministru poate să-mi confirme aici, se abrogă. De altfel, discuția am avut-o și în comisie. Această lipsă de verticalitate între poziția în comisie și poziția de aici și retorica aceasta deosebită nu-i face cinste unui coleg pe care eu îl respect și de la care cred că am învățat foarte multe.

Vă rog frumos să supuneți votului, domnule președinte, acest articol pentru că eu cred că fondul problemei pe care distinsul coleg al nostru l-a ridicat este stabilit de dispozițiile finale și tranzitorii.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Brudașca.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte,

Eu nu sunt jurist, însă lucrând în administrație, mi-am dat seama de necesitatea unei foarte clare și neechivoce reglementări a acestui aspect. Am impresia că prin această încăpățânare sau, haideți să n-o definesc așa, prin această încrâncenare cu care se dorește menținerea în continuare în aceste poziții a consilierilor locali, este o cangrenă care va afecta și în perspectivă atât activitatea administrativă, cât și, dacă vreți, credibilitatea politică a celor care vor deține asemenea funcții.

Ca urmare a acestor situații se menține în foarte multe regii și societăți comerciale, aflate în subordinea consiliilor locale, o stare în care ilegalitatea și abuzurile sunt frecvente. Nu doresc să ilustrez în această intervenție cu situații din municipiul Cluj-Napoca sau județul Cluj, dar invit ministerul de resort să gândească în dorința de a se face curățenie dacă este posibil și a se elimina șansele de corupție prin această dublă calitate, pe de o parte, membri în consiliile de administrație și, pe de altă parte, membri în consiliile locale a unor reprezentanți politici. Pentru că numai în felul acesta, dacă vreți, vom avea credibilitate și din partea forurilor externe spre care tindem spre a deveni parte componentă.

Altfel, această dublicitate de tratare va pune serioase semne de întrebare asupra dorinței noastre sincere de a accede în aceste organisme europene.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Dobre, poftiți.

 
   

Domnul Victor-Paul Dobre:

Domnule președinte,

Chiar la pct.157 există un amendament comun al meu împreună cu domnul deputat Toader de la PD, legat de aceeași chestiune. Eu nu vreau să intru în dezbaterea dintre PD și PSD, vreau să vă spun un singur lucru și aici sunt alături de colegul, domnul Brudașca. La ora actuală, consiliile de administrație ale regiilor și societăților se împart literalmente între consilierii locali. Nu mai există nici o instanță de control a unei societăți și regii, pentru că nu poate să se controleze consilierii unii pe alții. asta a fost și rațiunea acelei Ordonanțe nr.5/2000 a Guvernului și vreau să atrag atenția majorității că sunteți contradictorii. O dată dați o ordonanță și o aprobați, prin care încercați să limitați conflictul de interese, pe de altă parte, respingând aceste amendamente, abrogând prevederea din Legea nr.215 pe care ați amânat-o până după 2004, continuați să creați această stare care este și imorală și ilegală, după mine, respectiv consilierii locali sunt toți membri ai consiliilor de administrație ale societăților și regiilor, nimeni nu mai controlează pe nimeni, e loc deschis tuturor abuzurilor și ilegalităților.

Fac un apel la dumneavoastră pentru ca să facem ceva, să închidem acest robinet al corupției.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Ați ascultat amendamentele colegilor noștri Boc și Dobre. Văd că e vorba de amendamente care, practic, dau altă variantă amendamentului comisiei și, în aceste condiții, potrivit regulamentului, supun întâi votului amendamentul comisiei și, dacă acesta este adoptat, celelalte amendamente sunt înlăturate de la sine. Deci, supun votului dumneavoastră amendamentul 25 cu privire la art.20 lit.c).

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

33 voturi pentru.

Împotrivă? 15 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu 33 voturi pentru, 15 împotrivă și o abținere, s-a adoptat amendamentul 25. Consecința acestui vot este înlăturarea, deci respingerea celor două amendamente ale Partidului Democrat și Partidului Liberal.

La lit.d), e) și f), comisia n-a mai făcut obiecții. Dacă aveți dumneavoastră. Poftiți, domnule Brudașca.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte,

Aici este o exprimare redundantă. Spre exemplu, avem enumerările acestor calități care sunt incompatibilități și, dați-mi voie să citesc cum propun eu să fie forma finală.

"Calitatea de deputat sau senator, membru al Guvernului, secretar sau subsecretar de stat, ori asimilații acestora."

Nu mai are rost să mai reluăm "precum și asimilații miniștrilor" pentru că avem în enumerările respective, acest "ori asimilații acestora" se referă la fiecare din subiectele enumerate mai sus: deputați, senatori, membru al Guvernului, secretar sau subsecretar de stat. Este o formulă redundantă, în forma în care este în text, pe care doresc s-o îmbunătățesc prin propunerea pe care v-am făcut-o.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Fleșariu.

 
   

Domnul Ionel Fleșariu:

Domnule președinte,

Vreau să vă spun că noi am analizat foarte amănunțit acest text și vreau să fac următoarele precizări: aici, se vorbește despre membrii Guvernului. Membrii Guvernului sunt miniștrii. Când am zis "și asimilații miniștrilor", bunăoară, ne-am referit la conducătorii unor organisme centrale care sunt asimilați miniștrilor, avocatul poporului, dar care nu sunt membri ai Guvernului.

Și atunci, nu se face această asimilare dacă nu lăsăm textul așa cum este. L-am întors pe toate fețele când am făcut acest text și am ajuns la concluzia că numai în felul acesta putem să acoperim toate situațiile care pot apare în realitate.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Aveți amendament aici, domnule Brudașca?

 
   

Domnul Damian Brudașca:

Problema este următoarea: eu înțeleg limba specială care se vorbește la ministerul pe care-l reprezintă domnul secretar de stat, dar prin "asimilat al membrului Guvernului" se înțelege ministrul sau orice altă persoană care deține o funcție echivalentă. N-are rost să... Atunci, de ce membru al Guvernului...precizăm o dată "membru al Guvernului" și, după aceea, revenim "precum și asimilații miniștrilor". Păi, nu vedeți că n-are logică această chestiune?

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, nu întâmplător v-am adus aminte de amendament. Nici n-ați avut amendament la comisie cu privire la acest text...V-a explicat domnul ministru la cine se referă asimilații.

Supun votului dumneavoastră formularea redacțională a domnului Damian Brudașca. Ați ascultat răspunsul Guvernului, însușit de comisie.

Cine este pentru? 8 voturi pentru.

Împotrivă? 22 voturi împotrivă.

Cu 8 voturi pentru, 22 voturi împotrivă, s-a respins propunrea de reformulare.

Supun votului dumneavoastră textul de la lit.e) în formularea actuală.

Cine este pentru formularea actuală? 18 voturi pentru.

Împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Cu 18 voturi pentru, 4 voturi împotrivă și nici o abținere, s-a adoptat lit.e) în formularea inițială.

Lit.f). Nu sunt obiecțiuni. Votată în formularea inițială.

La art.20 alin.2, urmăriți amendamentul 26. Comisia a propus eliminarea. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 26. Nu aveți. Votat în unanimitate. Se elimină textul.

Art.21 și 22. Nu sunt obiecțiuni de la comisie. Dacă aveți dumneavoastră. Votate în unanimitate.

Art.23. Urmăriți pentru art.23 alin.1, amendamentul 27. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat în unanimitate amendamentul 27. Se modifică art.23 alin.1 în mod corespunzăltor.

Art.23 alin.2. Comisia nu are amendamente. Dacă aveți obiecțiuni. Nu. Votat în unanimitate, în formularea inițială.

Art.24. Urmăriți amendamentul 28. Nu aveți obiecțiuni. Votat amendamentul, modificat art.24.

Art.25 alin.1. Urmăriți amendamentul 29. Dacă aveți obiecțiuni. Nu. Votat amendamentul 29. Se modifică art.25 alin.1.

Art.25 alin.2. Scuzați-mă! După art.25 alin.1, care a format obiectul amendamentului 29, urmează art.25 alin.2, nou introdus, prin amendamentul 30.

Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 30. Nu. Admis amendamentul 30. Se introduce art.25 alin.2.

Actualul art.25 alin.2, devine prin renumerotare...La care aveți intervenții?

 
   

Domnul Victor Paul Dobre:

La art.25 alin.2.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să interveniți, domnule deputat!

Urmăriți, vă rog, amendamentul 170, respins.

 
   

Domnul Victor Paul Dobre:

Este o observație tehnică. De regulă, aceste probleme de incompatibilități le tratează nu o comisie de specialitate, ci comisia de validare care se formează la începutul funcționării consiliului local și funcționează pe întreaga perioadă.

De aceea, propunerea mea și a colegului Toader de la P.D., este ca în loc de "comisia de specialitate", să fie trecută "comisia de validare".

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Fleșariu.

 
   

Domnul Ionel Fleșariu:

Domnule președinte,

La un text anterior, se prevede că starea de incompatibilitate este analizată nu de comisia de validare, s-a propus și această variantă, ci de comisia permanentă a consiliului local care are în atribuții probleme de natură juridică.

În consecință, este logic ca atunci când starea de incompatibilitate, consilierii au făcut să înceteze starea de incompatibilitate anterior discutării în consiliu, tot această comisie care este comisia care are în atribuții probleme juridice, să intervină, și nu comisia de validare. Comisia de validare are un singur scop: să analizeze dosarele după alegerea consilierilor, să vadă dacă sunt în conformitate cu prevederile legale și să propună validarea mandatelor, iar pe parcurs, în condițiile în care urcă un supleant, să facă exact același lucru. Ăsta e rolul, singurul rol al comisiei de validare, și nu să facă altceva.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi, încă o dată vă rog să urmăriți amendamentul 30, cel cu privire la art.25 alin.2, să aveți în vedere și amendamentul domnului deputat Dobre. Eu supun întâi votului amendamentul comisiei, potrivit regulamentului, nu pentru că aș vrea eu așa.

Cine este pentru amendamentul 30? Vă rog să vă exprimați prin vot. 20 voturi pentru.

Împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Cu 20 voturi pentru, 3 voturi împotrivă, nici o abținere, s-a adoptat amendamentul comisiei și, în consecință, s-a respins amendamentul domnului Dobre.

Art.26. Dacă aveți obiecțiuni. Comisia n-a avut. Votat în unanimitate, în formularea inițială.

Art.27. Urmăriți amendamentul 32. Domnul Raduly.

 
   

Domnul Ráduly Róbert Kálman:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Observați că, la amendamente respinse, la nr.crt.173, se află amendamentul nostru de reformularea art.27. În acest articol, de fapt, se întâmplă ceea ce am discutat și adineauri, n-are rost să reluăm. Aș vrea, de această dată, să vă propun o reformulare din punct de vedere al tehnicii legislative a acestui articol 27, care să ne arate foarte clar că aceste adunări generale ale acționarilor în care și unitățile administrativ-teritoriale să fie acționari majoritari.

Reformularea sună în felul următor: "Primarii și viceprimarii, președintele și vicepreședinții consiliilor județene nu pot fi reprezentanți ai statului sau ai unităților administrativ-teritoriale în adunările generale ale acționarilor de la societățile comerciale cu capital majoritar de stat, respectiv ale societăților comerciale la care unitatea administrativ-teritorială este acționar majoritar, după caz, și nu pot face parte din consiliile de administrație ale regiilor autonome,"

Pe fond, nu am schimbat nimic, doar că am făcut textul clar, pentru că, în opinia noastră, acest text, cum este formulat, nu este suficient de clar.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru Fleșariu, vă rog să vă pronunțați cu privire la amendamentul domnului Raduly.

 
   

Domnul Ionel Fleșariu:

Domnule președinte,

Sincer să fiu, cu toată atenția dată textului, nu reușesc să realizez care este diferența între textul adoptat de comisie și textul pe care-l propune domnul deputat Raduly și care a fost respins de către comisie.

Comisia a reformulat acest text, art.27, și noi considerăm că formularea este cuprinzătoare și suficient de clară pentru a nu da naștere la controverse și la discuții nesănătoase.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia își menține punctul de vedere? Da.

Supun votului dumneavoastră amendamentul 32 al comisiei, cu privire la formularea art.27.

Cine este pentru? 23 voturi pentru.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu 23 voturi pentru, 2 împotrivă și o abținere, s-a adoptat amendamentul 32 cu privire la art.27 și, în consecință, a căzut amendamentul domnului Raduly.

La art.28, amendamentul...

 
   

Domnul Ráduly Róbert Kálman:

La art.27, propunem un art.271.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Da. Poftiți!

 
   

Domnul Ráduly Róbert Kálman:

Mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Spuneți poziția la care vă referiți.

 
   

Domnul Ráduly Róbert Kálman:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

La poziția 174 de la "amendamente respinse", propunem introducerea unui articol nou, 271, în care să spunem foarte clar că "exercitarea funcțiilor didactice și a funcțiilor din cadrul unor fundații, ale unor organizații neguvernamentale, nu este incompatibilă cu calitatea de primar, respectiv, viceprimar". Asta a fost ideea.

Așa cum art.62, astăzi în vigoare, lit.c), de fapt, al aceluiași articol, garantează excepție de la incompatibilitate pentru primarii, viceprimarii aleși, din Legea 215/2001.

Motivația respingerii a fost că nu se justifică introducerea unui nou articol, reglementările din proiectul de lege fiind suficiente în acest domeniu, spune comisia. Eu aș vrea să-i întreb atunci, pentru a fi eventual de acord cu dumnealor, dacă abrogăm articolul 62, cum este propus spre abrogare de comisie, din Legea 215/2001, care va fi textul expres în Legea privind statutul aleșilor locali care să garanteze primarilor și viceprimarilor aceeași excepție de la incompatibilitate, care a fost garantată sau care este garantată astăzi în textul în vigoare privind art.62 lit.c).

Vă mulțumesc. Și atunci dacă primesc un răspuns, bineînțeles, suficient de explicit, pot să retrag amendamentul, dacă nu, o să fiu obligat să stărui în susținerea acestuia.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru, vă rog să oferiți un argument suficient de explicit și de convingător.

 
   

Domnul Ionel Fleșariu:

Domnule președinte,

Nu am plecat de la premisa, când am reglementat incompatibilitățile, că, în fond, această instituție juridică sunt niște interdicții aceste incompatibilități. Interdicțiile, potrivit unor reguli generale ale dreptului românesc, trebuie să fie prevăzute în mod expres de lege. Noi prevedem în această lege, în mod expres, care sunt incompatibilitățile, ce nu poate să fie un ales local în același timp. Per a-contrario, ceea ce nu este prevăzut în lege ca interdicție, înseamnă că poate fi exercitat de către primar, viceprimar, etc, etc, inclusiv calitatea de cadru didactic în învățământul elementar. nici până acum, deși nu exista o asemenea prevedere expresă în lege, legea nu spune ce poate să fie, legea spune ce nu poate să fie.

Interdicțiile, ele sunt exprese și, ca atare, se aplică în mod concret. Nu credem că este necesar să introducem acest text pe care-l propune domnul Raduly.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Raduly. A! Și-l retrage. Mulțumesc foarte mult.

În aceste condiții, trecem la art.28. Urmăriți amendamentul 33. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Admis amendamentul, modificat art.28 în mod corespunzător.

Art.29. Comisia n-a avut amendamente. Dacă aveți dumneavoastră.

 
   

Domnul Emil Boc:

Amendamentul pe care-l avem la 176 din raport, vizează eliminarea art.29, întrucât se regăsește...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stați puțin, că la 176 avem altceva noi, un amendament al...Ba da, ba da, ba da! Scuzați-mă!

 
   

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte,

Sper că nu puneți la îndoială buna noastră credință.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, nu, eram doar ușor derutat că autorul principal al amendamentului este domnul Vasile Moiș și nu vă regăseam și pe dumneavoastră.

 
   

Domnul Emil Boc:

Nu înțeleg de unde deduceți dumneavoastră acest lucru. Eu nu deduc acest lucru că ar exista un autor principal și un autor secundar la acest amendament. Aici scrie așa: domnul deputat Vasile Moiș și domnii deputați: Emil Boc, Ioan Oltean și Onisei, de unde diferențierea, n-am înțeles-o gramatical, sau nu citim în aceeași limbă, domnule președinte.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Eram obișnuit să vă găsesc mai în față. Asta era tot.

 
   

Domnul Emil Boc:

Apreciez acest lucru dar iau toată aprecierea pentru colegul meu Văsălie Moiș și îmi face plăcere să susțin un amendament pe care și domnia sa l-a susținut în comisie.

Fără a intra în alte detalii, propunem eliminarea art.29 care vizează faptul că prevederea art.26 din prezenta lege se aplică în mod corespunzător și în cazul viceprimarilor, președinților și vicepreședinților consiliilor județene.

Cum se regăsește această prevedere în Legea 215/2001, dublarea este inutilă.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnul ministru Fleșariu.

 
   

Domnul Ionel Fleșariu:

Domnule președinte,

La art.26 din lege, noi am tratat problema incompatibilităților unei părți din incompatibilități pentru primari, am zis că prevederile art.20 lit.a), acolo unde e vorba de incompatibilitățile pentru consilierii locali, anumite litere de acolo, a), b), c) și e), se aplică și primarului. Nu am zis absolut nimic despre viceprimar, despre președintele consiliului județean sau despre vicepreședinții consiliilor județene.

Și atunci, normal, s-a simțit nevoia ca la acest articol să spunem că prevederile art.26, referitoare la incompatibilitățile pentru primari, se aplică și viceprimarului, pentru că și el, o dată ales în funcție devine salariat, acolo, devine, face parte, intră în Executiv și președintele consiliului județean și vicepreședinților.

Este un text corect, de trimitere, care neapărat trebuie să-și găsească locul în această lege.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia susține același punct de vedere? Da.

Potrivit regulamentului, trebuie să supun întâi, însă, votului amendamentul domnului Boc și a colegilor săi, pentru că propune eliminarea textului.

Cine este pentru amendamentul domnului Boc? 2 voturi pentru.

Împotrivă? 20 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art.29, în formularea existentă.

Cine este pentru? 21 voturi pentru.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Stimați colegi, mi se pare nedemocratic să continuăm la un scor de 20 la 2. După regulament, merge. Vă rog, domnule Olteanu! E și ora 13,30...Vă rog să vă pronunțați. Eu n-am nimic împotrivă.

 
   

Domnul Ionel Olteanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Având în vedere că noi, Comisia juridică, am făcut imprudența de a stabili ca oră de începere a dezbaterilor la Comisia juridică, orele 14,30, cred că ar fi incorect față de membrii Comisiei juridice să nu le dăm posibilitatea unei pauze de care alții beneficiază din plin.

Prin urmare, pentru rațiuni de echitate, v-aș propune, domnule președinte, să suspendăm dezbaterile aici. Oricum, această lege are și numeroase alte articole și pot continua dezbaterile într-o altă zi.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră suspendarea lucrărilor. Cine este pentru? Mulțumesc.

E cineva împotrivă? Cu un vot împotrivă.

Vă doresc succes în comisii. Numai puțin! Stimați colegi, vă anunț, totuși, oficial, despre depunerea unei moțiuni simple de către colegii noștri de la Partidul Liberal și Partidul Democrat, intitulată "moțiunea cu privire la fiscalitate". A fost prezentată în numele a 56 de deputați, dintre aceștia au semnat-o numai 54, ceea ce este regulamentar, moțiunea putând fi depusă de către un număr de 50 de deputați. Vom comunica data dezbaterii la timp.

Vă reamintesc că miercuri avem ședința comună a celor două Camere.

Ședința s-a încheiat la ora 13,35.

 
     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti joi, 2 decembrie 2021, 2:19
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro