Grigore Emil Rădulescu
Grigore Emil Rădulescu
Ședința Camerei Deputaților din 28 mai 2002
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.91/08-06-2002

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2002 > 28-05-2002 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 28 mai 2002

  1. Intervenții ale domnilor deputați:
  1.3 Grigore Emil Rădulescu - discurs referitor la acordurile cu FMI și rezultatele generate de acestea la nivel economic și social;

Domnul Corneliu Ciontu:

................................................

Îl invit pe domnul Emil Rădulescu. Se pregătește domnul Mitică Bălăeț.

Domnul Grigore Emil Rădulescu:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Acordul stand-by este blocat, iar Banca Mondială a amânat discutarea PSAL II pentru că FMI consideră că Executivul nu și-a respectat angajamentul, punând pe liber mai puțini angajați din sectorul de stat decât promisese. Tranșele pe care le avem de primit din împrumutul de 333 milioane de dolari au fost blocate. În tandem, Banca Mondială a amânat discutarea Programului PSAL II. Ar fi, deci, încă vreo 300 milioane de dolari rămase pe tușe. Sumele sunt picătura de apă în deșert. Ce contează este semnalul transmis de cele două instituții financiare piețelor internaționale de capital. El ar putea suna în felul următor: "România nu-și respectă angajamentele, România nu face reformă, România este o țară riscantă". Dobânzile la creditele internaționale vor fi peste ceea ce România își poate permite. Nici o noutate. Guvernele post-decembriste, in corpore, au ratat acordurile cu FMI. Rețetele de țară la FMI au dat greș. În est, Polonia și-a respectat contractul, iar acum o duce greu. La fel de rău o duc și românii, cu mențiunea că ei nu au fost consecvenți în respectarea acordurilor stand-by. Acesta este contextul regional în care criticile economistului Joseph Stiglitz, câștigătorul Premiului Nobel pentru Economie, se fac din nou auzite. FMI-ul, în principiu, împreună cu Banca Mondială și Organizația Mondială a Comerțului sunt slab gestionari ai globalizării. Ponoasele le trag națiunile sărace.

Guvernele au nevoie de FMI pentru o bună imagine pe piețele internaționale de capital, dar și pentru echilibrarea deficitului bugetar, pentru că acesta este destinat împrumuturilor acordate de instituția financiară. FMI pretinde, în schimb, respectarea unui program de țară în patru pași.

Primul pas este privatizarea. Sub acoperirea și folosind condițiile impuse de Banca Mondială pentru acordarea de credite, politicienii locali se grăbesc să privatizeze companiile, în dezavantajul național, dar cu avantaje personale. Corporațiile multinaționale pot cumpăra ieftin industriile locale. În competiție pentru capitalul străin, statele superofertează. Facilități fiscale, salarii mici, zonă liberă, promisiuni de descurajare a mișcării sindicale. Se poate ajunge ca multinaționalitatea să dețină controlul total în anumite ramuri ale economiei, cu riscurile de rigoare, pentru economiile naționale.

Liberalizarea pieței de capital, este al doilea pas. Teoretic, acesta permite investitorilor de capital să intre și să iasă din economiile naționale. Experiența unor țări ca Brazilia sau Indonezia, arată că banii mai mult ies din țară decât intră în țară. Economistul american Joseph Stiglitz îl numește "fenomen din ciclul banilor fierbinți". Ei intră în țară, sunt folosiți în speculații mobiliare și valutare, iar la cel mai mic semn de dezechilibru economic sunt retrași. În acest fel, rezervele unei națiuni seacă rapid. Și, când se întâmplă, FMI vine cu soluția pentru a convinge fondurile străine de investiții să returneze unei țări propriile capitaluri. Aceasta trebuie să crească dobânzile la 30 - 50, chiar 80%. Rezultatul este previzibil. Ratele înalte ale dobânzii distrug producția industrială, drenează bugetul de stat, împing companiile naționale către faliment.

În cel de-al treilea pas recomandat de FMI, pe post de medicament, unei economii cu probleme, este liberalizarea prețurilor. A se înțelege creșterea prețurilor alimentelor, a utilităților publice. Aceasta duce la pasul trei și jumătate: "revoltă contra FMI". Când o economie este la pământ, FMI stoarce și ultima picătură de sânge.

Când, la recomandarea FMI, Guvernul indonezian a eliminat în ’98 subvențiile la alimente și combustibil, a izbucnit revolta populară. În ’99 și 2000 Bolivia s-a confruntat cu aceeași situație. Renunțarea la subvenționare a metrului cub de apă a scos în stradă oamenii. La fel, în Ecuador. Ulterior, s-a aflat că în cazul Ecuadorului, un raport secret al Băncii Mondiale prognoza rece o asemena situație. Cu toate acestea, evenimentele au fost lăsate să-și urmeze cursul.

În sfârșit, cel de-al treilea pas: liberalizarea comerțului după regulile Organizației Mondiale a Comerțului și Băncii Mondiale. Americanii și vest-europenii dărâmă barierele vamale ce-i despart de Asia, America Latină, Africa și Europa de Est, în timp ce se blindează împotriva exporturilor agricole provenite din aceste zone.

Economiile subdezvoltate sunt copleșite de importuri. Industria națională închide porțile. Șomajul crește. Aceasta este situația.

Vă mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 29 noiembrie 2021, 19:06
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro