Ștefan Baban
Ștefan Baban
Ședința Camerei Deputaților din 18 iunie 2002
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.107/28-06-2002

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2002 > 18-06-2002 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 18 iunie 2002

  1. Intervenții ale domnilor deputați:
    1.1 Ștefan Baban - declarație intitulată: "Cooperația de credit în România, o fata morgana";

Domnul Corneliu Ciontu:

................................................

Îl invit pe domnul Ștefan Baban. Se pregătește domnul Ștefan Giuglea.

Domnul Ștefan Baban:

Bună dimineața.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

"Cooperația de credit în România - o fata morgana."

Cooperația de credit în România nu deține în prezent nici 1% din piață, pe când, în alte țări europene, ponderea este de 30%, reprezentată în cea mai mare parte de creditul agricol, creditul mutual și altele.

Și în țara noastră trebuie să se dezvolte o alternativă de finanțare pentru mediul rural.

CEC-ul și-a închis în ultimii ani mai multe agenții rurale, iar de ceva vreme este într-o continuă restructurare.

Raiffeisen Banca Agricolă țintește exclusiv clientela de la SAFI, dar își simplifică rețeaua din mediul rural și nu va reuși să facă față tuturor cerințelor.

Într-un mediu economic sănătos, cooperativele de credit vor constitui o alternativă de finanțare.

Lacunele și schimbările repetate din legislația românească cu privire la acest domeniu a adus multe prejudicii, dând naștere inclusiv la cazuri nefaste, precum Banca Populară Română.

Practic, în ultimii doi ani, perioada în care BNR a intervenit cu măsuri exprese care să pună ordine în sistemul cooperației de credit, o serie de instituții abia au reușit să supraviețuiască, altele au dispărut sau urmează să fie lichidate.

O primă întrebare esențială este: ce surse de finanțare au cooperativele de credit? Dacă până în 1995 acestea s-au alimentat în proporție de 95% din fondul social al membrilor cooperatori, ulterior s-a ajuns ca acesta să reprezinte până la 45%.

Până acum doi ani, când a apărut Ordonanța de urgență a Guvernului nr.97/2000, cooperativele de credit au funcționat după Legea nr.109/1996. Această ordonanță a redefinit sistemul cooperatist de credit ca unul de activitate bancară, cu o casă centrală care îndeplinește rolul bancar pentru cooperativele afiliate, toate coroborate dând naștere la atâtea probleme și disensiuni în sistem, impunându-se necesitatea existenței unui fond propriu de garantare, precum și afilierea la fondul de garantare a depozitelor din sistemul bancar.

Marile probleme apărute în sistem au fost generate, în cea mai mare parte, de vidul legislativ, de reglementările în continuă schimbare. Pe lângă Legea nr.109/1996, au mai apărut: Ordonanța de urgență a Guvernului nr.97/2000, Legea nr.272/2000, care a modificat Ordonanța de urgență a Guvernului nr.97/2000 și Legea nr.200/2001, care le-a aprobat pe amândouă. Legea nr.109 a fost prea permisivă, în baza acesteia fiind înființate băncile populare, care nu ar fi trebuit să fie autorizate, controlate și supravegheate nici de BNR și nici de o altă rețea cooperatistă; pur și simplu, au putut să funcționeze de capul lor. La ce ne referim: simplu, în ultimii doi ani, cooperativele de credit funcționează și după Legea nr.109 și după Ordonanța de urgență a Guvernului nr.97, creându-se astfel multe confuzii.

În prezent, haosul este deplin. Reorganizarea cooperativelor de credit se face după Legea nr.200, iar, de funcționat, funcționează încă după Legea nr.109. În aceste condiții, dacă vom mai avea sau nu un sistem viabil al cooperației de credit, rămâne de văzut.

Vă mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti miercuri, 1 decembrie 2021, 2:55
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro