Ștefan Giuglea
Ștefan Giuglea
Ședința Camerei Deputaților din 18 iunie 2002
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.107/28-06-2002

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2002 > 18-06-2002 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 18 iunie 2002

  1. Intervenții ale domnilor deputați:
  1.2 Ștefan Giuglea - referire la procesul de degradare prin eroziune a litoralului românesc;

Domnul Corneliu Ciontu:

................................................

Îl invit la microfon pe domnul Ștefan Giuglea. Va urma domnul Vlad Hogea.

Domnul Ștefan Giuglea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Doresc să vă rețin atenția cu o problemă deosebit de importantă a județului Constanța, în general, și a litoralului Mării Negre, în special, pentru care trebuie luate măsuri urgente, ferme și de durată.

Studiile întreprinse arată că litorarul românesc se află într-o stare gravă în ceea ce privește extinderea eroziunii, circa 60-70% din lungimea țărmului fiind afectat.

În zona Rezervației Biosferei Delta Dunării, plaja a pierdut din suprafață în ultimii 35 de ani peste 2400 de hectare (circa 80 de hectare pe an), iar pe unele porțiuni în care lățimea cordonului litoral este mai redusă, la furtuni marea acoperă complet țărmul, uneori formând breșe care se unesc cu apele lacurilor litorale, afectându-se ecosistemul lacului respectiv.

În sectorul sudic Midia - Vama Veche, mobilitatea liniei țărmului înregistrează o evoluție diferită: plaja din Eforie s-a retras cu 40 de metri, partea nordică a plajei Neptun s-a retras cu 24 de metri, plaja Venus-Saturn cu 36 de metri, și zona 2 Mai, unde plaja a dispărut sau are lățimi de ordinul metrilor.

Principalele cauze care au condus la acest fenomen, pe lângă cele naturale care se referă la ridicarea nivelului Mării Negre, a circulației curenților marini, sunt: lucrări pe Dunăre și principalii afluenți (Porțile de Fier 1 și 2), lucrări inginerești în zona litorală (Sulina, diguri portuare), intervenția directă asupra plajelor (exploatarea nisipurilor).

Lucrările hidrotehnice realizate au vizat protejarea țărmului cu faleze de înaltă și joasă altitudine. Protecția falezelor s-a realizat prin lucrări de terasare, taluzare, drenare, consolidare, implementarea soluțiilor de tip greu (diguri și epiuri) și de tip ușor (innisipare artificială, garduri de fixare a depozitelor de sedimente).

În acest sens, au fost executate construcții hidrotehnice de apărare începând cu perioada anilor 1936 și continuând apoi, treptat, pe etape de dezvoltare până în anul 1991, când această activitate a fost mult diminuată sau stagnată.

La o investigație preliminară efectuată de organismele de specialitate în anul 2000 asupra stării sistemului de protecție litorală, se constată o pondere de circa 55% din diguri cu grad mediu și avansat de degradare.

În perioada anilor 1990-2000, în zona litorarului sudic amenajat s-a înregistrat o modificare majoră a liniei țărmului, în care efectul eroziv a avut o pondere de circa 76%, ceea ce reflectă faptul că soluțiile de protecție și-au atins numai parțial scopul inițial.

Eroziunea plajelor duce la pierdere de teritoriu, dar, mai ales, compromite ecosisteme, costiere marine și valoarea socio-economică a zonei litorale și, în principal, activitatea de turism și balneologie, generând pagube importante economiei naționale și dezvoltării durabile a țării.

Problema procesului de degradare prin eroziune a litoralului este considerată de multe state ca fiind de importanță națională, motiv pentru care mi-am permis să trag un semnal de alarmă în legătură cu fenomenele grave ce se produc în acest sens pe teritoriul țării, pe o lungime de 244 de kilometri de litoral românesc.

În acest context, propun: implicarea tuturor factorilor responsabili de la nivelul județelor în programe și proiecte comune, menită să înlăture cauzele de eroziune, altele decât cele naturale; reconsiderarea și revitalizarea comisiei interministeriale pentru analizarea și studierea situației într-o manieră științifică, pentru o cunoaștere aprofundată a fenomenelor locale și regionale a diferitelor sectoare de litoral, dar și a întregului geosistem Dunăre - Marea Neagră; verificarea proceselor și soluțiilor de protecție și reabilitare în poligoane experimentale și, după găsirea variantelor optime, aplicarea lor în teren; dirijarea unor fonduri speciale interne sau externe, pentru punerea în aplicare a programelor și măsurilor adoptate în scopul diminuării și înlăturării gravelor fenomene care afectează zona litorarului românesc, programe ce pot acționa pe o perioadă de 25-50 de ani.

Vă mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti miercuri, 1 decembrie 2021, 2:40
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro