Plen
Ședința Senatului din 27 mai 2002
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.90/07-06-2002

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2002 > 27-05-2002 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 27 mai 2002

Aprobarea amânării dezbaterii proiectului Legii privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 8/2001 pentru modificarea Legii nr. 34/1994 privind impozitul pe venitul agricol  

Domnul Alexandru Athanasiu:

Stimate colege și stimați colegi,

Deschidem lucrările ședinței Senatului din 27 mai 2002.

La aceste lucrări, prezidate de mine, în calitate de vicepreședinte al Senatului, și asistat de domnii secretari Constantin Nicolescu și Mihai Ungheanu, vă fac cunoscut faptul că sunt colegi care absentează motivat de la lucrări, respectiv domnii senatori: Doru-Laurian Bădulescu, Ioan Belu, Octav Cozmâncă, Radu Alexandru Feldman, Ilie Ilașcu, Mihail Lupoi, Ghiorghi Prisăcaru, Petre Roman, doamna senator Rodica Mihaela Stănoiu, Emil Răzvan Theodorescu, Nicolae Văcăroiu.

Am rugămintea să vă exprimați prin vot asupra ordinii de zi, dacă nu sunt observații, comentarii, asupra acesteia.

Vă rog, domnul senator Viorel Ștefan, aveți cuvântul!

   

Domnul Viorel Ștefan:

Domnule președinte,

În numele Comisiei pentru buget, finanțe și bănci am rugămintea să supuneți la vot amânarea dezbaterii proiectului de lege de la punctul 1 al ordinii de zi, în legătură cu impozitul pe venitul agricol. Vă rugăm să fiți de acord să îl amânăm o săptămână.

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă referiți la punctul 10 de pe ordinea de zi. Ca să fim mai exacți!

 
   

Domnul Viorel Ștefan:

În ordinea de zi pe care am văzut-o eu era la punctul 1.

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Deci punctul 10 de pe ordinea de zi. Pentru ce motiv, domnule senator?

 
   

Domnul Viorel Ștefan:

Sunt chestiuni de ordin tehnic. În cursul dimineții am avut o discuție cu Ministerul Finanțelor Publice pe marginea acestui proiect. Între timp a mai apărut o reglementare în materie, iar Ministerul Finanțelor Publice ne-a rugat dacă putem să mai amânăm o săptămână dezbaterea, ca să clarificăm aceste chestiuni.

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Solicitarea este din partea comisiei?

 
   

Domnul Viorel Ștefan:

Din partea Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc.

Sunt alte observații la ordinea de zi? Dacă nu sunt, supun, mai întâi, votului dumneavoastră propunerea pe care ne-o face Comisia pentru buget, finanțe și bănci, prin președintele său, de a scoate din ordinea de zi a dezbaterilor de astăzi proiectul de lege de la punctul 10 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 8/2001 pentru modificarea Legii nr. 34/1994 privind impozitul pe venitul agricol.

Vă rog să vă exprimați prin vot dacă sunteți de acord cu amânarea o săptămână, în vederea dezbaterii acestui proiect în ședința de săptămâna viitoare.

Cererea a fost aprobată cu 70 de voturi pentru, 12 împotrivă, 3 abțineri.

 
Aprobarea programului de lucru și a ordinii de zi  

Mai există alte observații pe marginea ordinii de zi care v-a fost prezentată? Dacă nu sunt alte observații, v-aș ruga să vă exprimați prin vot asupra ordinii de zi pentru ședința noastră de astăzi. Vă rog, votul dumneavoastră.

Ordinea de zi, amendată cum s-a votat anterior, a fost adoptată cu 80 de voturi pentru, două voturi împotrivă, 4 abțineri.

In memoriam Ștefan Augustin Doinaș  

Cum știți, programul de lucru al Senatului prevede, ca de obicei, în ziua de luni: declarații politice, pe o perioadă de o oră și jumătate, dezbaterea proiectelor de lege aflate pe ordinea de zi, votată de plenul Senatului, iar de la ora 18,00 - întrebări, interpelări și răspunsuri la întrebările și interpelările colegilor senatori.

La punctul 1 din ordinea de zi, la declarații politice, reamintesc colegilor senatori, deși le stăruie, cred, bine în memorie, totuși, timpii alocați fiecărui grup parlamentar: pentru Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat și umanist) - 38 de minute; pentru Grupul parlamentar al P.R.M. - 22 de minute; pentru Grupul parlamentar al P.N.L. - 10 minute; pentru Grupul parlamentar al U.D.M.R. - 9 minute; pentru Grupul parlamentar al P.D. - 10 minute și pentru senatorii independenți 6 minute.

Există vreun comentariu? Dacă nu, o să îl invit pe domnul senator George Pruteanu, pentru a face o scurtă declarație.

   

Domnul George Mihail Pruteanu:

Stimate colege și stimați colegi,

În aceste vremuri tulburi, să le spunem, am fost cu toții în preajma unei tragedii pe care nu mă sfiesc să o numesc zguduitoare, tulburătoare, ca o scenă dintr-o tragedie antică. Un mare meșter al cuvântului, aș spune, un maestru al cuvântului, s-a prăpădit la vârsta de 80 de ani și, la nu puține ore după aceea, o mare artistă a gestului, o mare artistă a dansului, care i-a fost alături o viață întreagă, întru căsnicie, cu tot ce înseamnă ea, și întru frumos, nu a suportat lipsa celui de lângă ea și și-a pus capăt zilelor. Este un gest care tulbură până la catarsis și această superbă, dacă îmi este îngăduit cuvântul, solidaritate întru moarte. Este pentru noi un semn că ceea ce este sublim, că ceea ce este înalt în om nu dispare, oricât ar fi vremurile de serbede.

Este vorba, bineînțeles - știți -, de Ștefan Augustin Doinaș, un om care ar fi împlinit astăzi 80 de ani și o lună. S-a născut în aprilie 1922. A vrut să studieze medicina, dar și-a descoperit repede adevărata vocație și a făcut literele și filosofia la Cluj, avându-l acolo ca maestru pe Blaga, atunci și tot restul vieții. A făcut parte din Cercul literar de la Sibiu, împreună cu Radu Stanca, cu Cornel Regman, cu Negoițescu, cu Ioanichie Olteanu, Ovidiu Cotruș, Radu Enescu, oameni care, în atmosfera romantică și cărturărească a Sibiului, au gândit, încă o dată, rostul culturii pentru oamenii mulți și au gândit, încă o dată, rostul poeziei pentru oamenii sensibili la ea, pentru oamenii mult sensibili la ea, sub forma baladei.

Doinaș, cel care s-a prăpădit, a fost un poet foarte intelectual, un poet extrem de cult și a scris mult despre poezie, a fost un mare înțelegător de poezie, dar, la începuturile sale și până târziu, a știut să facă o poezie pe gustul oamenilor de toate profesiile, de toate înălțimile spirituale, e vorba de balade, iar una dintre ele, "Mistrețul cu colți de argint", a ajuns aproape folclorică. Și trebuie să spun, în spiritul adevărului, că un coleg al nostru, un coleg al nostru cu mare greutate în toate sensurile, a făcut mult în anii mai de demult pentru răspândirea acestei poezii în urechile a milioane de oameni.

Și, dacă îmi dați voie, cu modestie, de această superbă poezie, care se leagă fatal de numele lui, s-a legat și o măruntă întâmplare personală, pe care o spun repede, numai pentru a cita acele versuri - era să am mari necazuri în primăvara anului 1989, pentru că, la căpătâiul unui șef peste librării care decedase, am spus următorul catren, evident, parafrazându-l pe Doinaș: "Un șef peste gând, îndrăgind el cultura/Prin inimă neagră de vremuri trecea/Spunând că și cartea, nu numai friptura/Te-ajută să uiți cât e viața de grea".

Era să debuteze Ștefan Augustin Doinaș în 1947, dar vicisitudinile istoriei, ale vieții au împiedicat acest drum, această curgere firească, manuscrisul său, "Alfabet poetic", a primit atunci un premiu cu un nume prestigios,

Premiul "Eugen Lovinescu", dar cartea nu a putut vedea lumina tiparului decât mult mai târziu, peste vreo 30 de ani, în 1978. Vremurile negre, staliniste, oribile, care au curs peste el, l-au trimis și în întunericul pușcăriei, evident, pentru motive cu totul străine de frumusețea acestui om și nedemne, și nu a putut debuta decât târziu, în 1964, la 42 de ani, cu un volum, "Cartea mareelor", regăsindu-se, însă, descoperindu-se pe sine, cel adevărat și adânc, mai târziu, prin volumele următoare, cum au fost: "Omul cu compasul", "Seminția lui Laocoon", "Ipostaze", "Locuiesc într-o inimă", "Vânătoare de șoimi" și altele, care fac cinste oricărei biblioteci.

Cum vă spuneam, a fost un poet care și-a nutrit versurile atât din simțire, cât și dintr-o bogată cultură. A fost un traducător excepțional, a tradus, în primul rând ar trebui citat "Faust", prin care, parcă, și-a plătit o datorie față de marele său profesor Lucian Blaga și putem spune că traducerea sa este comparabilă, stă alături cu cinste de cea a marelui nominalizat Nobel, Lucian Blaga, dar a tradus la fel de fervent și la fel de fin și din Giovanni Papinni, o carte pe care, interesant, a tradus-o cândva și George Călinescu, la începuturile sale, e vorba de "Un uomo finito", un om sfârșit al lui Papinni, un manifest al intelectualului rebel și nealiniat nici unui fel de ordine, deasupra ideii. Vă citez o frază: "Orice guvern ar avea lumea" - spunea Papinni în acea carte - "eu voi fi în opoziție!" A tradus din Papinni, din Pierre Emanuel, din Halderlin, din Mallarme și din, firește, cel atât de consangvin lui din punct de vedere cultural, din Paul Valery, pentru că putem spune că marele dispărut este un scriitor, este un poet din stirpea acestor oameni care și-au nutrit poezia din idee, cum a fost un T.S. Eliott sau un Paul Valery.

A fost și coleg al nostru, a onorat această sală cu prezența sa intelectuală, cu spiritul său, a fost un om de o mare rigoare, un om măsurat, un om de spirit geometric, cum ar fi spus idolul său, a fost un om al ideii și, chiar dacă nu întotdeauna ideile mele sau ale altora dintre dumneavoastră nu coincideau cu ideile sale politice, trebuia să îi admirăm claritatea, trebuia să îi admirăm profunzimea și trebuia să îi admirăm, mai ales, seva culturală din care nutrea orice făcea.

Fără nici o vorbă mare, este o tragedie pentru lumea românească, pentru sufletul românesc ceea ce am evocat la început și este un gol urât, un gol trist în literele românești. Din toată inima vă rog să păstrăm un minut de reculegere pentru marele scriitor.

(Se păstrează un moment de reculegere.)

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul senator Ion-Păun Otiman din partea Grupului parlamentar al P.N.L.

 
   

Domnul Păun-Ion Otiman:

La sfârșitul săptămânii trecute, cultura românească,

Academia Română, precum și viața politică și publică din țara noastră, noi toți am pierdut un mare cărturar, un mare poet și, deopotrivă, un remarcabil și lucid om politic, un mare prieten, pe Ștefan Augustin Doinaș.

Născut la 26 aprilie 1922, în comuna Caporal Alexa din județul Arad, Ștefan Augustin Doinaș s-a făcut cunoscut, în primul rând, ca poet și eseist, provenind din rândurile Cercului literar din jurul lui Lucian Blaga, de la Sibiu, iar în anii din urmă, ca publicist și prozator, romanul său, de fapt, ultimul, "T de la trezor", fiind nominalizat la Premiul pentru proză al Uniunii Scriitorilor din România pentru anul 2001.

Debutul ca poet a avut loc în 1939 în "Jurnal literar", iar în anul 1947, cum consemna și colegul meu, George Pruteanu, primește Premiul "Eugen Lovinescu" pentru manuscrisul "Alfabet poetic". Din 1956 este redactor al revistei "Teatru", iar în 1969, redactor al revistei "Secolul XX".

Ștefan Augustin Doinaș a fost un deosebit eseist, cu o vastă cultură filozofică, s-a remarcat și ca un excelent traducător al unor capodopere ale literaturii universale.

Academician și președinte de onoare al Uniunii Scriitorilor, laureat a numeroase premii internaționale și naționale, Ștefan Augustin Doinaș s-a implicat, în ultimii 12 ani, și în viața politică, fiind senator de București din partea Partidului Alianța Civică în legislatura 1992-1996, și membru fondator al Grupului pentru Dialog Social al Alianței Civice și al Partidului Alianța Civică.

Ne amintim toți, cei care l-am cunoscut ca senator în legislatura 1992-1996, cât de elegante și pline de substanță au fost intervențiile celui dispărut. Rămân remarcabile și pline de pilde, stări pentru noi toți, discursurile rostite în Senatul României, cât și scrierile politice publicate în mai multe ziare și reviste.

Partidul Național Liberal i-a acordat, chiat în ultima sa zi de viață, Premiul "Ion I.C. Brătianu", în semn de profundă prețuire pentru întreaga sa activitate.

Dar, doamnelor și domnilor, iată cum săgețile mitice ale morții alegorice l-au ajuns din urmă pe prințul contemporan nouă, care a tronat regește gândirea lirică, filosofică și politică, decenii la rând, ca într-o devenire simbolică a tot ceea ce divinitatea i-a creat har gândirii românești. Iată cum cel hărăzit de Dumnezeu să lumineze atunci când a fost întuneric în lirism, să lumineze atunci când neguri pluteau în politică, să lumineze, cu limpezimea apei clarul lunii și prospețimea firului de iarbă, caractere în formare, să dăruiască și să se dăruiască în iubire, pleacă dintre noi și ne lasă sărăciți spiritual, frustrați într-o mare pierdere valorică.

Dar Ștefan Augustin Doinaș, care și-a creat un nume al nemuririi, iar mirajul colților de argint va rămâne integrat în spiritualitatea plaiului mioritic, în spiritualitatea universală, va rămâne simbolul nemuririi noastre.

Acum, la despărțirea de "prințul din Levant", vă rog, doamnelor și domnilor colegi, să-i păstrăm veșnic vie memoria marelui dispărut.

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Sigur, înainte de declarațiile politice, permiteți-mi chiar nemergând la pupitru - în calitate de persoană care nu mă pot mândri cu statura de prieten al lui Ștefan Augustin Doinaș, dar de bună cunoștință a sa, în anumite momente ale vieții lui, să adaug un lucru important, cred eu, anume acela că, dacă valoarea înfrânge bicisnicia vremii și a oamenilor, sigur, respectul pe care Senatul României, pe care lumea românească i-l acordă și i l-a acordat și în viață, ca un paradox minunat, trebuie să stăruie în atitudinea noastră nu numai pentru cel care a fost - cum s-a spus aici - poate "colțul de argint al poeziei românești", dar și pentru toți cei care, făuritori de valoare peste timp, din păcate, vai, sunt confruntați cu uitarea în timpul vieții și cu dezbateri foarte ironice după ce mor.

Cred că Senatul României, astăzi, nu doar comemorează trecerea în neființă a celui care a fost Ștefan Augustin Doinaș, dar cred că începe să dea o pildă pilduitoare întregii societăți românești că trebuie să ne apreciem, să iubim și să susținem valorile acestei țări nu numai când trec atât de fragilul prag al vieții.

 
Declarații politice rostite de către domnii senatori:  

Cu acestea, trecem la declarațiile politice.

  Adrian Păunescu

Invit la cuvânt pe domnul senator Adrian Păunescu, din partea Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat și umanist).

   

Domnul Adrian Păunescu:

Mulțumesc, domnule președinte, și mulțumesc, domnilor colegi.

Ar fi, probabil, nemeritat și absurd ca, într-o clipă cum este aceasta, în care doi colegi au vorbit despre un mare poet român care s-a stins și despre iubita lui care l-a urmat voluntar în moarte, așa cum l-a urmat, totdeauna, și în viață, eu, care tocmai mă îndeletnicesc cu poezia, să trec la cele de fiecare zi, fără a spune câteva cuvinte despre semnificația acestei morți, despre semnificația acelei vieți și despre iubire, care, iată, dovedește pentru noi toți care nu suntem totdeauna capabili de ea, că e mai mare decât moartea.

Sincer să fiu, nu mi-am închipuit că unui om atât de riguros și care se domina în atâtea ocazii ale vieții și care își construise o familie, ea însăși echilibrată și rațională, îi va putea urma, la câteva secunde după propria moarte, o asemenea extraordinară tragedie asumată.

Nu mi-am închipuit că, la 80 de ani cât avea marele poet și la 74 de ani cât avea marea artistă, retrasă de multă vreme din activitatea publică, se mai pot întâmpla iubiri ca la 20 de ani și că, pur și simplu, pierderea unui asemenea om care, pentru nimeni, nici pentru prieteni, nici pentru adversari, nu e ușoară, devine, într-o asemenea măsură de nesuportat pentru cea care l-a iubit și pe care a iubit-o, încât ea să săvârșească un gest paradoxal creștinesc, într-o formă pe care creștinii nu o acceptă, și anume: luarea vieții.

Nu știu ce să omagiez mai mult, opera extraordinară a marelui poet, faptul că el și-a învins, de atâtea ori, piedicile de toate naturile care i-au stat în cale sau acest fapt inimaginabil: că a putut stârni o asemenea dragoste.

Și ce om trebuie să fi fost Irinel Liciu - Dumnezeu s-o ierte și pe dânsa! - dacă a înțeles, până la confundarea cu moartea, cine este cel pe care îl pierdea, cine este cel de a cărui moarte a luat cunoștință și s-a întors în casa care fusese a amândurora și a hotărât să îl caute dincolo de hotarele vieții. Și să-l urmeze imediat.

Într-adevăr, cum spunea colegul mai pleșuv, aici pentru că dumnealui a spus că eu sunt "mai greu", nu aveam nume...

 
   

Domnul George Mihail Pruteanu:

Mai cu greutate!

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Da, cum a spus colegul "mai cu pleșuvie", aici, m-am ocupat, în Cenaclul "Flacăra", ani și ani, și cu răspândirea marilor poezii române și unversale printre cititorii unor generații, unor generații care aveau nevoie de hrană. Și una dintre aceste mari poezii a fost și rămâne "Mistrețul cu colți de argint". Vreau să vă spun că, printr-un exercițiu permanent de educație, oameni care nu aveau nici un fel de alt reper educațional, ajunseseră să iubească poezia lui Doinaș, ca și alte poezii mari ale lumii și ale limbii române, și să și-o dorească în momentele de sărbătoare. Poate nu știți, dar poezia "Mistrețul cu colți de argint" se recita la nunți, se recita la momentele în care se regăseau colegi după ani și ani de despărțire, se recita pe stadioane, se recita în munți, se recita în intimitate.

Sunt fericit că, în ciuda faptului că nu am avut niciodată relații foarte apropiate cu marele poet, nu l-am atacat niciodată și nu am părăsit niciodată opțiunea mea pentru marea lui poezie, inclusiv în momentul în care a publicat o carte de traduceri foarte importantă pentru cultura română, în urmă cu câteva luni, o carte de traduceri din care lipsea tocmai ceea ce mi se pare că s-a împlinit acum, lipseau traducerile lui Shakespeare,

Shakespeare cu care seamănă acest episod din viața culturii române și din moartea culturii române, episodul celor doi iubiți care pleacă împreună din viață pe tărâmul necunoscut. Parcă Doinaș a încheiat de tradus ceea ce multă vreme n-a îndrăznit, Shakespeare, un sonet absolut din care el și soția lui a ales să fie un distih, distihul final, 14 tăceri aliniate solemn și ei doi încheind sonetul acestei definitive tăceri! Aș spune, așadar, aici, pe loc:

"Aceasta-i iubirea, în formă de rană,

Un insuportabil destin ucigaș,

Ca în tragedia shakespeareană,

Așa au murit Irinel și Doinaș.

Mistrețul cu colți de argint peste arte,

Năvalnic porni, să omoare discret,

Cei doi logodiți pe vecie în moarte Sunt tragic distih dintr-un ultim sonet."

În ceea ce privește partea de declarație cu adevărat politică vreau să spun că e urgent să atragem atenția de la tribuna Senatului, celor în drept, să se ocupe de problema pâinii din toamna și din iarna care vin, pentru că seceta în care ne zbatem poate fi catastrofală, poate fi mortală pentru România.

Zac utilaje nefolosite, se deteriorează energii neluate în seamă și trece vremea cerealelor. E urgent! Este cel mai urgent! Seceta! Apa! Irigațiile!

În urmă cu câtva timp o ziaristă din Timișoara m-a sunat și mi-a spus că ziarul "Bănățeanul" dorește să publice câteva rânduri despre un dosar pe care l-au găsit la Parchetul Militar Timișoara, dosarul fostului deținut politic Constantin M. Păunescu, tatăl meu.

Mi-a adus la cunoștință câteva dintre filele acestui dosar, mi-a spus că este zguduită de ceea ce vede acolo și, sigur, era în același timp mirată și se pregătea să fie și consternată că nu am urmat drumul tatălui meu, fostul militant liberal, învățătorul Constantin Păunescu.

Eu despre acestea voi mai vorbi, pentru că ele sunt fapte care mă preced și probabil mă și determină, mă îndrumă, chiar dacă nu am urmat calea tatălui meu.

Altceva, însă, aș semnala acum. Obsesiv, în anchetele care i s-au făcut tatălui meu și în bătăile pe care le-a primit și în ținerea în apă rece, până la brâu sau până la genunchi, revine ideea că el și alții ca el doreau ca în România să vină o altă orânduire. Ei doreau schimbarea ordinii sociale și chiar au pătimit îndelung pentru aceasta și așteptau să vină puterile occidentale să facă dreptate.

Nu știu dacă faptul acesta s-a întâmplat, știu că noi, astăzi, suntem în fața unei opțiuni care ne aliniază cu toți viii și toți morții noștri, aderarea la NATO. Am mai vorbit de la această tribună și mă adresez Domniilor voastre încă o dată cu un gând care mă urmărește: să facem cumva și în perioada care urmează să găsim soluția, pentru a nu ne face noi înșine rău, în bătălia pentru a ne ocupa locul meritat în lumea noastră și în Europa noastră.

Sigur că este o adresare bivalentă, mă adresez și nouă, celor care facem parte din partidul Guvernului, și mă adresez și dumneavoastră, colegilor care faceți parte din partidele de opoziție. Oricâte ne-ar despărți, de această dată, în această vară care urmează să se instaleze, va trebui să găsim soluția pentru a nu omorî nici măcar un strop din șansa noastră de a fi acolo unde au dorit să fim cei ce ne-au premers, bătându-se cu toate monstruozitățile, bătându-se cu toate dictaturile, bătându-se cu propriile limite, cu propriile tentații, cu propriile slăbiciuni.

Eu cred că e momentul în care cineva trebuia să spună asta. Poate Guvernul a considerat că nu e de demnitatea lui să ceară tuturor partidelor politice că ar fi momentul unui moratoriu, că ar fi momentul unui armistițiu pe problemele fundamentale. Îmi pare rău că nu s-a solicitat acest lucru, îl spun eu, știind că există și posibilitatea ca el să fie luat în ușor, cum scrie pe pagina de gardă a cărții "Craii de Curtea Veche", a lui Mateiu Caragiale: "Aici, unde totul e luat a la legere".

Totuși, eu știu cât de profunzi sunteți dumneavoastră și cât de mult contează ca un gând să devină și cuvânt și gândul meu devine, iată, cuvânt. Dacă vom face, prin absurd, ca intrarea noastră în locurile, în instituțiile europene, mondiale, de securitate, să fie mai dificilă sau chiar să întârzie, vom binemerita vinovăția și remușcarea. Și, repet, această adresare nu merge numai către dumneavoastră, oamenii din opoziție, ci către noi înșine, către propriul nostru Guvern.

Aici nu mai este vorba de o politică pe jumătate de an, de un buget pe un an, aici este vorba de bugetul moral al unei țări pentru restul istoriei. Orice s-ar întâmpla trebuie să se întâmple în interiorul unei garanții de securitate pentru noi și pentru ai noștri. Să ne închipuim că sunt interesate și serviciile de securitate ale Malgâșiei de Sud, ca o parte din această țară a noastră să devină autonomă, eventual, undeva între Malgâșia și România, prin aceea că România nu are acces la NATO sau, ulterior, la Uniunea Europeană. La fel, pot fi interesate de blocarea noastră servicii de informații ale Ursalandei Albe Unite.

Să ne închipuim că există numeroase căi de provocare a unui destin nedrept pentru noi, acum, în această vară. Să fim mai atenți decât oricând! Aceasta este convingerea mea. Se poate ca lucrul acesta să nu intereseze pe unii, așa cum se întâmplă în clipa de față, când spatele și fața par a fi una, undeva, în sala în care ne aflăm. Este, totuși, mai presus de trăncăneala lipsită de dibăcie și sporovăiala de doi bani a unor oameni care nu pot să se ridice la înălțimea exponenței care ne-a adus aici, că, în momentul de față, ne cheamă pe ea calea majoră și că orice inventare de probleme, orice exarcerbare a unor probleme existente, orice creație dincolo de adevăr reprezintă atacuri la interesul național, care este acela de a merge în consens cu înaintașii spre Europa, de a găsi, în fine, soluția externă ca să ne putem ocupa serios și de marile probleme interne, pentru a reveni la vocația de constructori, pentru a reveni - prin muncă performantă - la vocația de căuzași ai marilor orizonturi umaniste. Despre acestea toate am crezut necesar să vorbesc și să mă adresez cu acest apel dumneavoastră, tuturor celor interesați de transformarea unei speranțe în certitudine.

Poate că oamenii de autoritate executivă sunt acum prea absorbiți de ceea ce fac în politica externă spre a observa cu atenție și relele dinăuntru, care nu sunt puține și care nu se pot rezolva de pe o zi pe alta, dar trebuie luate în seamă și trebuie găsită vindecarea. Eu am crezut și cred că, în momentele-cheie, ca și la sărbătorile triste sau vesele ale oricărei familii, ale oricărei comunități, membrii comunității trebuie să se unească, trebuie să se armonizeze, trebuie să treacă de ceea ce-i desparte spre a găsi împreună soluția de ieșire din marele dezastru economic, social și, după părerea mea, și politic, care ar interveni dacă România nu și-ar ocupa locul meritat în structurile europene și euroatlantice. A fost și rămâne obligația mea de conștiință, repet, sunt marcat de obsesia generației unora dintre cei de față și a tatălui meu, pentru o altă locație geografică și istorică a României. Vorbesc despre asta acum, când nu este prea târziu, pentru că mi se pare că prea este îmbâcsită atmosfera în acest moment de diversiuni, de exagerări și de lupte care se pot transforma din lupte de cerneală în lupte de sânge. Ar fi nemeritat, și nu numai pentru noi, ci mai ales pentru cei pe care-i reprezentăm și care trebuie să-și găsească în noi reprezentanții în bătălia victorioasă pentru Europa. (Aplauze.)

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Corneliu Vadim Tudor

Are cuvântul domnul senator Corneliu Vadim Tudor, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

Domnule senator, aveți cuvântul!

   

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Domnule președinte de ședință,

Onorați colegi,

Nu mi-am scris un discurs, am să vorbesc liber, pentru că la urma-urmei, așa cum spunea Nicolae Titulescu, în familie nu se țin discursuri, nu se rostesc toasturi. Noi vorbim noi între noi, pentru că suntem legiuitorii acestei țări și interesul național reclamă, într-adevăr, să ne dăm mâna pentru a scoate țara din prăpastia acestei crize politice, economice, sociale și, în primul rând, morale.

Colegul Adrian Păunescu a vorbit bine, convingător despre necesitatea unui moratoriu, cel puțin pentru ceea ce eu numesc "Anul Praga", dar este greu să se accepte un moratoriu de către partidele de opoziție, și vorbesc aici în numele partidului pe care-l conduc. Presupun că ceilalți și-au formulat deja o opinie, întrucât "sătulul nu crede celui flămând" și cum mai spune altă zicală românească:

"Cel călare nu crede celui pe jos". E ușor din poziția în care conduci absolut tot ce mișcă în țara asta să propui un moratoriu. Dar dumneavoastră nu vă gândiți că noi avem câteva milioane de votanți sau de simpatizanți care nu vor să audă de un asemenea moratoriu în numele unui ideal pe care chiar reprezentanții partidului de guvernământ nu-l slujesc, ba chiar, în multe privințe, îl trădează. Politica este foarte relativă, mai ales la acest început de secol și de mileniu: stânga devine dreapta, dreapta devine stânga, e o geometrie variabilă a punctelor cardinale în politică, noțiunile cu care se opera până acum câțiva ani devin revolute și iată că trăim surpriza de a-l vedea astăzi huiduit pe președintele american George Bush exact de aceia care acum două-trei săptămâni îl huiduiau pe Jean Marie Le Pen. Din alte poziții și din alte puncte de vedere probabil că mai rămăsese un rest de plată pentru demonstranții respectivi. Pentru că eu am fost și în Parisul și în Strasbourgul acelor zile fierbinți ale alegerilor din Franța și știu cum s-a făcut: cine l-a huiduit pe Le Pen l-a huiduit și pe George Bush. În mare parte erau troțkiștii, erau cei de extremă stângă, erau magrebienii și erau și cei cu anumite orientări sexuale, nu mai intru în amănunte, cărora nimic nu le convine. Oricine ar veni este bun de carne de tun, cum ar fi spus Napoleon în tinerețea lui. De unde vine acest val al mișcărilor greșit numite "populiste"? Este vorba de eșecul lamentabil al așa-zisului liberalism, pe care chiar un președinte de bancă, nu-i mai dau numele, s-a simțit dator să mă sune și să mi-l incrimineze pentru că vrea și el să participe la viața cetății și mi-a spus: "Domnule, eu vă înțeleg perfect. Liberalismul sado-masochist a adus Europa cel puțin în această situație". Asta este realitatea. Nu vorbesc de partidul dumneavoastră, dar este vorba de cei care au împins totul până la limita insuportabilului. Au transformat democrația într-o anarhie, în virtutea căreia orice este posibil.

Este posibil ca aceia care acuză un partid de extremism fără să facă nici o dovadă să poată pune mâna pe pistol și să omoare un lider politic. Ei nu sunt extremiști, ei sunt democrați!

Retrăiesc la noi și noi dimensiuni linșajul mediatic la care am fost supus în noiembrie-decembrie 2000. Firește, acum mă uit cu detașare și văd că și alții sunt supuși acestui tir. Este o rețetă, probabil, dar nu știu cât va avea sorți de izbândă.

Stimați colegi, mai ales cei din P.S.D., cel mai mare risc al nostru este să-i furăm la coșniță pe occidentali.

Apusul nu te iartă. Uitați-vă ce-au pățit Willy Klass, care era unul dintre cei mai importanți oameni ei Europei, era secretar general NATO; ce-au pățit Edith Kreson, Julio Andreoti și alți lideri politici și militari ai Europei - au fost debarcați cât ai zice pește, pentru că au furat organismele care îi propulsaseră în acele funcții. În urmă cu exact doi ani, în clădirea Senatului, în Sala de marmură, am avut onoarea să mă întâlnesc alături de alți lideri ai partidelor parlamentare de atunci, și eram mulți și suntem din ce în ce mai puțini, și vor fi și mai puțini, pentru că asta e tendința firească a unei politici care se normalizează, să păstreze în Parlament atâtea partide câte sunt doctrinele politice, și sunt patru doctrine mari și late: e doctrina social-democrată, e doctrina liberală, e doctrina creștin-democrată și e mama tuturor doctrinelor, care e doctrina națională și din care se trag toate. Și cine nu mă crede sau cine nu știe carte, mă refer la unii ziariști mai tineri care fac grimase prin fundul sălii, dar eu îi înțeleg, și eu am fost ca ei, dar mi-am revenit, luați celebra carte editată de Dimitrie Gusti în 1923, unde doctrina națională este teoretizată și fundamentată de dascălul național Nicolae Iorga.

La întâlnirea cu domnul Romano Prodi, care era însoțit de domnul Gunther Verheugen, eu l-am rugat să ajute societatea românească să își facă curat în propria ogradă, pentru că riscul este următorul: românii știu că vin niște bani din Occident - două, trei, patru, șapte miliarde de dolari, sub formă de credite, rambursabile sau nerambursabile, sub formă de programe, dar dacă românii nu vor găsi banii aceștia în nivelul de trai, în stabilizarea monedei naționale, în pensii, în bursele studenților, în spitale, în învățământ, atunci le va fi foarte clar că banii ăștia s-au fraudat, au dispărut cu bună știință, așa cum au început să dispară și pământurile țării. Unii dintre dumneavoastră ați fost în Olanda; am avut și eu cinstea să-l însoțesc pe acest titan al gândirii marxiste care este Oliviu Gherman și care acum e ambasador în Franța - el încă n-a aflat țara în care e ambasador, dar îi vom trimite o depeșă să afle - un om admirabil, eu vorbesc cu simpatie despre el, și dacă glumele mele nu-s foarte reușite, îl rog de la depărtare să mă ierte; și am fost în 1995, în drum spre Africa de Sud, am făcut o escală cu KLM-ul la Amsterdam, am fost petrecuți de gazdele noastre până în interiorul Olandei și am văzut zona Delf, mi se pare că se numește, unde olandezii au recâștigat pământuri de la ape, de la mare, au făcut diguri, au făcut zone de exploatație agricolă, o muncă eroică a unui popor care n-a dat multe valori, dar a dat poate cel mai mare pictor din istoria umanității, l-a dat de Rembrandt, mai mult nici nu-ți mai trebuie. Iată că de la noi, de la români, dispar pământurile. Toată lumea a luat cunoștință că în urmă cu câteva zile și-a dat demisia din funcția de director al Agenției Domeniilor Statului un oarecare domn Cristian Candet. De ce și-o fi dat el brusc demisia într-o țară care nu prea cunoaște noțiunea de demisie? Rareori auzi, pe ici, pe colo, că-și mai dă cineva demisia. A-ți da demisia este o chestiune grandioasă, este o chestiune de onoare. Fie nu mai faci față, fie nu mai poți să răspunzi presiunilor politice sau economice care se fac împotriva ta. Tot un fel de demisie și-a dat sărmanul procuror Cristian Panait. Și-a dat demisia din viață, Dumezeu să-l ierte, s-a sinucis pentru că i s-au făcut presiuni politice, cum presiuni politice se face și împotriva procurorului care era pus... pe care el, Panait, era pus să-l ancheteze, e vorba de Alexandru Lele, și căruia i se fabrică, din nou, un dosar al unui accident de circulație pe care îl făcuse acum vreo 6 ani și acum acest Alexandru Lele este scos, după 6 ani, că era beat mort la volan. Asta e țara în care trăim! Asta e justiția pe care o patronează unii dintre colegii dumneavoastră.

Dar acest Cristian Candet și-a dat demisia pentru că în ziua de 22 aprilie 2002 a spus, cu năduf, în fața Comisiei pentru agricultură a Camerei Deputaților că nu știe ce să mai facă. Din domeniile private ale statului, care însumează circa 900.000 ha și nimeni nu are voie să intre acolo, sunt domenii tabu, nici măcar Primăria nu are voie să ridice un steag, un catarg... au dispărut din cele 900.000 de ha 500.000 ha, datorită unei suveici patronate de distinsul nostru ministru răspopit al agriculturii, Ilie Sârbu, și de alții pe care i-am dat noi afară din partidul nostru, nu le mai dau nume, de mortuis nil nisi bene. I-am dat afară pentru că au furat și nu mă va îngenunchea nimeni. Pe mine mafia și hoții nu mă vor îngenunchea.

Această suveică, această cooperativă a prăduit 500.000 ha din domeniile private ale statului.

Merg mai departe și vă aduc aminte că în urmă cu circa 3 săptămâni de la același microfon al Senatului am vorbit despre mari cantități de valută care ies din țară prin poarta aeriană nr. 1, prin Aeroportul Otopeni, dar și de mari cantități de aur. Adusesem chiar un document prin care reieșea că au fost scoase într-o singură zi 20 tone de aur. Nici până azi nu s-a dat nici un răspuns, dar știu că un răspuns subteran tot a șerpuit pe acolo, și anume s-a declanșat o anchetă, la sânge, să se vadă cine ne-a furnizat nouă documentele respective. Deci e vorba să se prindă denunțătorul, e vorba să se prindă cel care nu a mai suportat să trăiască într-un climat de infracționalitate.

Acum domnul Mugur Isărescu pregătește rapoartele pe ultimii 3 sau 4 ani de activitate a Băncii Naționale a României. Avem și noi oameni în Banca Națională a României și în partidul nostru sunt chiar câțiva foști miniștri în diverse epoci ai finanțelor publice și care au văzut rapoartele și se pare că este o alba-neagra, o iuțeală de mână, un nou truc al domnului Mugur Isărescu care se crede prea deștept. El crede că, dacă și-a cumpărat funcția de membru supleant al Academiei Române, chiar e academician. Nu e academician. El este un contabil, un finanțist, îi punem niște coate frumoase ca să-l distingem de Adrian Vasilescu și știm o socoteală.

Dacă tot am ajuns cu discuția la punctul acesta, aș ruga partidul de guvernământ să nu supună dezbaterilor rapoartele Băncii Naționale a României în aceeași zi în care ne sunt date spre studiu, fiindcă ar fi imoral. Noi trebuie să avem răgaz câteva zile să le studiem.

Realitatea, stimați colegi, este că România a fost sectorizată, a fost tranșată ca la măcelărie. Știm și domeniile care s-au împărțit unor partide: .Tu ia apele minerale, tu ia fierul vechi, tu ia cheresteaua, tu ia o parte din turism, tu ia băncile și așa mai departe, și ne mirăm că nu se întâmplă nimic, și ne mirăm că nici un rechin mare nu este băgat la pușcărie. Repet, numai plevușcă și gingirică. Și în vremea asta ne permitem luxul să avem un deținut politic, condamnat la 18 ani de temniță în probleme în care tot mai multe confederații sindicale, ligi și uniuni cer, în scris, eliberarea lui. Și ne mai mirăm că e prost organizată munca în subteran. Ca în gluma aia de prost gust: se schimbă patul, se închide mina Vulcan. Asta înțelege domnul Dan Ioan Popescu. Să mai lase câteva sute de mineri pe drumuri.

Dar de ce nu ne spune domnul Dan Ioan Popescu ce este cu comisionul acela de 30 milioane de dolari care a fost luat în decembrie 2001 la Londra într-un contact cu rușii? 21milioane de dolari rușii și 9 milioane de dolari unii de la ministerul patronat de el.

Tranzacția s-a făcut de secretarul de stat Iancu Iulian.

Nu mă credeți? Verificați dacă la sfârșitul anului 2001 s-a deplasat la Londra domnul Iancu Iulian. Păi, vedeți? Așa se pune problema. Că ne întrebăm unde dispar banii țării și de ce nu sunt gaze.

Vorbeam de sectorizarea pe partide. Profit că este aici și U.D.M.R.-ul, mă rog, care nu e partid...(Râsete, discuții.)... nici el nu știe, nu s-a hotărât dacă este uniune culturală sau altceva. (Râsete, discuții.)

Dar dacă vor domnii de la U.D.M.R. să fie credibili și eu le vorbesc frumos, pentru că...

 
   

Domnul Frunda Gyorgy (din sală):

Vorbește!

 
   

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

...pentru că acesta este stilul meu... (Râsete, discuții.)... toată lumea îl știe. Voi puteți să luați notă.

Deci, dragă Frunda...

 
   

Domnul Frunda Gyorgy (din sală):

...dragă Tudor...

 
   

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

...tu știi că nu am nimic cu tine și eu nu am nimic cu persoanele, ci cu faptele.

Există un viceprimar al Aradului, Levente Bognar. Nu o spun eu, ci foarte mulți oameni de acolo, inclusiv presa de acolo. Există indicii că el a fabricat un certificat de moștenire al unei femei care murise în urmă cu câteva decenii, care îi lăsase mătușii unei soții a lui un bloc de 32 de apartamente și a pus mâna pe acest bloc.

Avocatului lui, maghiar, care l-a apărat și l-a ajutat să iasă la lumină cu această scamatorie i-a dat 5 apartamente din blocul respectiv. Există și un proces penal, pentru că chiriașii de acolo, dați afară în stradă - și iată că s-a născut o problemă socială -, l-au dat în judecată.

Eu nu zic că este așa, dar problema există și dacă dumneavoastră vreți să aveți credit moral la electoratul dumneavoastră, ordonați o anchetă să vedeți. Aveți o asemenea oaie neagră acolo? A fraudat, a falsificat?

Dați-l afară, domnilor! Asta vă cer, și atunci vom avea dialogul pe care îl considerați dumneavoastră necesar.

De asemenea, subcomisia senatorială de anchetare a privatizării frauduloase a stațiunii Sovata nici până acum nu a reușit să ajungă la un rezultat. Unii trag hăis, alții trag cea. Dar realitatea din teren este asta. O stațiune cu peste 170 de vile, cu 5 mari hoteluri și restaurante și cu 7 lacuri s-a dat pe un bacșiș, s-a dat pe nimica toată clientelei politice a U.D.M.R.-ului.

Așa e, dragă Adrian Păunescu? Îți mai menții opinia că ceva necurat s-a întâmplat la privatizarea stațiunii Sovata? Da sau nu? Tu răspunde aici, ca la detectorul de minciuni, nu-mi ține un discurs. (Râsete, discuții.)

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Nu sunt obișnuit să fiu întrebat în felul ăsta, dar dacă erai la ședința la care s-a discutat raportul comisiei de anchetă vedeai că am votat împotriva a ceea ce a fost raportul majoritar.

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Era suficient doar să fii aici.

 
   

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Bine, îți mulțumesc. Înseamnă că rămâi un om de caracter. (Râsete, discuții.)

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Domnule președinte...

 
   

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Ce? Câte minute mai am?

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

O eternitate! (Râsete, discuții.)

 
   

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

O eternitate! Ai vorbit ca Goethe, ca Shakespeare.

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

...singura problemă este că atunci când doriți să dialogați cu sala întrebările se pun prin președintele de ședință.

 
   

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Dar noi nu suntem la tribunal, domnule președinte.

(Râsete, discuții.)

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Nu. Suntem într-o ședință organizată după proiectul tribunalului.

 
   

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

De asemenea, mă refer la Băile Herculane. Acolo alți parlamentari ai P.S.D.-ului au pus mâna pe un patrimoniu colosal. Mă refer la stațiunea viticolă "Ostrovit". Este o fermă în județul Constanța. Printr-o femeie, printr-o interpusă, doi parlamentari cunoscuți ai P.S.D.-ului au pus mâna pe o avere colosală. Numai prin vânzarea celor 1.200 de vagoane de vin de Ostrov existente acolo ei și-au scos de câteva zeci de ori prețul pe care îl dăduseră.

Iată și suveica de la RAFO Onești. Credeți că eu nu știu toate astea și noi, de la Partidul România Mare? Le știm. Facem moratoriu, dar după ce se reglementează toate litigiile astea și după ce dau înapoi cei ce au furat.

Toți au furat.

Așa e, Radu Vasile? Îmi dați voie să-l întreb pe domnul Radu Vasile? (Râsete, discuții.)...că a fost premier... că văd că râzi pe sub mustață, pe acolo.

Deci la ora la care vă vorbesc distinsul nostru coleg Viorel Hrebenciuc face niște presiuni. Dă telefoane la conducerea "Petrom"-ului să o silească să dea în continuare petrol gratis la rafinăria de buzunar Dărmănești, care procesează țițeiul, se fac combustibilii necesari, se dau la RAFO Onești, RAFO Onești vinde combustibilii și scoate banii cu care se plătesc activele, cu care se plătesc datoriile, bani cu care zic ei că au cumpărat RAFO Onești. Asta e suveica.

Eu nu au dat nici un leu! Este vorba de o firmă,

"Servicos" LTD., care este o căsuță poștală din Portugalia. Îi merge mintea lui Viorel Hrebenciuc. Dar și nouă, nici noi nu suntem veniți cu pluta. Suntem veniți cu Plutarh! (Râsete, discuții.)

Mergem mai departe. Aici voiam să ajung.

În urmă cu câteva luni, domnul Ion Iliescu a fost din nou în vizită în S.U.A., a 20-a oară, a 30-a oară, nu știu, pentru că eu nu am fost în viața mea în America.

Domnia sa merge, e bine că merge, îi doresc multă sănătate, iar dacă ar lua mai puțini trepăduși, gen Corina Crețu, și tot felul de băgători de seamă, i-aș fi mult mai recunoscător.

Toată lumea a văzut-o pe un post de televiziune pe Wall Street sau nu știu unde cum se zbănțuia, mânca mititei, dansa... Þara nu plătește milioane de dolari ca să danseze Corina Crețu în centrul New York-ului. (Râsete, discuții.)

Deci domnul Ion Iliescu a primit niște recomandări pentru că la nivelul Domniei sale de șef de stat porunci nu i se pot da, cel puțin nu în faza asta - de la oficialii S.U.A. pentru a fi eliberați din funcție 4 miniștri corupți.

Ce vă spun acum face parte dintr-un document care mie îmi parvine pe o filieră verificată. Cei 4 miniștri foarte corupți, în accepțiunea oficialităților americane care ne studiază cu lupa, sunt: Miron Mitrea, Ovidiu Mușetescu,

Șerban Mihăilescu și distinsa noastră colegă, mereu absentă, Rodica Stănoiu. Și-a mai rupt ceva? (Râsete, discuții.) Vreun picior, vreo mână?

Deci domnul Iliescu a venit în țară, a vorbit cu cine trebuia să vorbească, dar domnul Adrian Năstase nu a acceptat. Așa s-a declanșat blocajul relațiilor noastre cu F.M.I. Blocajul relațiilor noastre cu F.M.I. de aici a plecat, pentru că șeful guvernului nu a acceptat să se dispenseze de acești miniștri.

Eu mă mir că pe această listă nu figura și domnul ministru Ioan Mircea Pașcu. De ce? Domnul Ioan Mircea Pașcu, pe lângă foarte multe ilegalități și abuzuri pe care le săvârșește, a dat de curând suma de 92 miliarde lei din bugetul M.Ap.N., aproape 3 milioane de dolari, unei firme din Negrești Oaș, care aparține, nu știu dacă direct, poate prin intermediari, prefectului județului Satu Mare, domnul Gheorghe Ciocan.

De ce? Să fie făcute niște corturi pentru a fi amplasate în Portul liber Constanța pentru trupele americane și pentru o parte din armamentul dislocat din Kosovo.

Corturile s-au ridicat în parte. Da, domnule senator Cârciumaru? Dar nu e cam mare suma asta de 3 milioane de dolari? Cu bani ăștia se puteau construi niște hangare, niște utilități cu adevărat de cazarmament militar, se puteau face chiar câteva vile pentru înaltele oficialități americane pe care vrem să le primim în condiții civilizate.

Domnul Ioan Mircea Pașcu face cam multe greșeli. Ia avionul militar periodic și se deplasează ba la Oradea, unde are el niște cursuri, ba la Satu Mare, ba la Baia Mare. Nu eu, ci parlamentarii dumneavoastră mi-au spus că prefectul de Maramureș, Liviu Bichiș, și prefectul de Satu Mare, Gheorghe Ciocan, i-au construit o vilă la București domnului Ioan Mircea Pașcu. Și tot un serviciu i-a făcut și un colonel chirurg, Timaru, de la Spitalul Militar. Numai pentru că l-a operat de vezică pe domnul ministru Ioan Mircea Pașcu, în două luni a devenit general. Așa se cumpără stelele de general în România? Păi atunci Moș Teacă, iertați-mă, era mareșal față de asemenea aventurieri! (Clopoțel.)

Mi-a sunat ceasul? (Râsete, discuții.)

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Nu. A expirat timpul!

 
   

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Vreau să formulez o concluzie, stimate domnule președinte de ședință și membru în consiliul de administrație al Clubului de Fotbal "Steaua" București. (Râsete, discuții.) Poate te vedem că intri o dată, în minutul 90, în poarta echipei "Steaua"!

Domnul Ioan Mircea Pașcu propune Legea dreptului la replică, o lege care i-a scandalizat pe bună dreptate pe ziariști. Dar mult mai bine i-ar sta ca autor al Legii dreptului la șpagă.

M-am ocupat mai mult de acest caz, stimați colegi, pentru că intră în zona de contact a NATO. Îi furăm pe față pe cei de la NATO, pentru că raportăm că alocăm sute de miliarde de lei și zeci de milioane de dolari ca să aderăm la NATO și uite ce facem, aderă domnul Ciocan. Banii ăia se duc în buzunarele numitului Ciocan.

Din sală:

E soțul doamnei?

 
   

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Nu este. Nu are nici o legătură cu doamna.

Trebuie să luăm exemplu de la Coreea de Sud, stimați prieteni, unde periodic intră la închisoare președinți de republică și nici nu mai protestează. Zilele trecute a fost închis chiar fiul președintelui în exercițiu al Coreei de Sud.

Fac apel, de asemenea, la ambasadorul S.U.A. la București, domnul Michael Guest, care, de trei luni de zile, nu mai zice nimic pe tema luptei anticorupție. Oare de ce? De când l-au întrebat câteva publicații, inclusiv "Bursa", inclusiv "România Mare", de ce nu ia nici o atitudine față de frauda fiscală în care este implicat un diplomat, coleg al Domniei sale - Ronald Lauder se cheamă -, care este patronul din umbră al postului PRO TV. Acolo e evaziune fiscală de 1.800 de miliarde de lei și, deodată, domnul Michael Guest tace ca mortuÕn păpușoi. Nu-i mai convine. Deci lupta anticorupție a Domniei sale era așa, un fel de artificii, un fel de praf în ochii românilor.

Jaful s-a generalizat în țara asta, dragă Adrian Păunescu. Nu avem ce moratoriu să facem. Moratoriu este în privința alegerilor anticipate. Dați-vă demisia cu toții, să venim noi la putere!

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
  Avram Crăciun

Domnul Alexandru Athanasiu:

Mulțumim, domnule președinte. Amânăm alegerile anticipate și darea demisiei și are cuvântul domnul senator Avram Crăciun, din partea Grupului parlamentar P.S.D.

(social-democrat și umanist).

Aveți cuvântul, domnule senator!

   

Domnul Avram Crăciun:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Suntem în "Anul internațional al muntelui - 2002", inițiat de O.N.U., ocazie cu care, pe întreg mapamondul au avut și vor mai avea loc evenimente importante, consacrate problematicii complexe legate de acest monstru sacru care se numește munte.

La invitația Asociației Internaționale "Euromontana" și cu aprobarea Biroului permanent al Senatului, am participat la cea de-a III-a Convenție a muntelui european, care s-a ținut la Inverness, Scoția, între 16 și 18 mai a.c.

A fost o mobilizare și o participare extraordinară de organizații și instituții importante din lume - UNESCO,

FAO, Forumul European Montan, Comisia Europeană, reprezentată de dl Michel Barnier, comisar pentru cooperare și dezvoltare regională, deputați din Parlamentul European, miniștri din unele țări din Uniunea Europeană, precum și din alte țări candidate la intrarea în Uniunea Europeană.

La Inverness a fost o demonstrație cât se poate de clară a interesului major pentru dezvoltarea zonelor de munte din Europa, de trecere în revistă a situațiilor economico-sociale, de mediu, de dotare și echipare teritorială, bazate pe studii și proiecte, precum și conturarea unei viziuni responsabile asupra viitorului munților...

(Gălăgie în sală, discuții.)

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă rog, păstrați liniștea în sală!

 
   

Domnul Avram Crăciun:

...al localităților montane, în contextul lărgirii Uniunii Europene și al fenomenului globalizării și mondializării.

A fost, de asemenea, o demonstrație de competență bazată pe o lungă experiență în domeniul respectiv și de o responsabilitate evidentă pentru viitorul tinerelor generații, pentru rezerva de spațiu ecologic, pentru atuurile muntelui vizavi de marile probleme și fenomene de poluare din zonele superindustrializate.

Pe de altă parte, muntele, populațiile montane își cer dreptul la recunoașterea specificului modului de viață, a domeniului de activitate, a agriculturii, în special, și a serviciilor, la compensarea unor venituri paritare cu cele din regiunile mai fertile, la combaterea sărăciei și a exodului populației montane.

De asemenea, s-a accentuat la toate secțiunile asupra nevoii de solidaritate intermontană, de un rol activ al comunităților montane, de nevoia de implicare a autorităților și guvernelor, pentru asigurarea unei stări de echilibru social, prin politici montane adecvate, la nivel național și regional.

Evoluția și dezvoltarea durabilă a zonelor de munte în viitor presupun și reclamă, în primul rând, o construcție infrastructurală adecvată, o identitate culturală atrăgătoare, o pluriactivitate și o multifuncționalitate pe întreg parcursul anului. Toate acestea, însă, vor trebui statuate mai clar și precis prin legi moderne și nediscriminatorii, prin reprezentări adecvate la toate nivelurile, prin alocări de resurse corespunzătoare și de o recunoaștere a valorii superioare a produselor ecologice.

Cât privește participarea delegației române la această convenție, se poate spune că a fost activă și complexă, reușindu-se cuprinderea tuturor secțiunilor organizate, adunând aprecieri pozitive din partea unor oficiali de primă mărime, cum am amintit pe Michel Barnier, pe Douglas McGuire, directorul FAO, reprezentantul Americii, președintele "Euromontana", domnul Frank Gaskell și alții, aprecieri pline de speranțe în ceea ce privește prezența românească viitoare la asemenea reuniuni.

Am pomenit, de asemenea, de aceste reprezentări nu pentru a le remarca, a le scoate în evidență, ci pentru faptul că prezența noastră este destul de rară și, de multe ori, nesemnificativă, nespecifică problematicilor aduse în discuție.

Consider că pentru România este deosebit de important de a-și definitiva formele de organizare structurală, adică de a reînființa Agenția Zonei Montane, înființată și desființată de trei ori până acum de către același minister Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor -, precum și structurile tehnice și științifice teritoriale adecvate din zonele de munte. Este vorba de Institutul de Montanologie de la Sibiu, de alte stațiuni de cercetări montanologice.

De asemenea, Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor trebuie să urgenteze depunerea la Parlament a proiectului Legii muntelui, să pregătească o strategie adecvată în acest important domeniu și să abordeze cu mai mult curaj și operativitate problematica complexă a zonelor de deal și munte.

Să nu uităm nici o clipă de marile dezastre produse de despăduriri, de eroziuni, de poluările cianurice din Munții Apuseni, de exploatările fără responsabilitate din Căliman. Să nu uităm nici o clipă de marile discrepanțe de dezvoltare dintre cei ce trăiesc la munte și cei ce trăiesc la câmpie, dintre resursele care revin celor de la munte și celor de la câmpie. A se vedea chiar aceste subvenții mici, subvenții din agricultură, care sunt, și ele, discriminatorii.

În finalul aceste prezentări, sitmați colegi, reamintesc că anul 2002 este declarat Anul internațional al muntelui, iar în primăvara acestui an, la World Trade Center București a avut loc o conferință a "Euromontana", la care a participat și președintele României, domnul Ion Iliescu, precum și mulți dintre colegii noștri senatori.

Aici, în Senat, s-a constituit deja grupul de sprijin pentru problemele muntelui – "Amicii muntelui" - pentru cei ce locuiesc în aceste zone.

Prin ceea ce facem ne alăturăm și noi structurilor existente în țările Uniunii Europene și vom putea și noi accesa mai ușor fondurile specifice - PHARE, ISPA,

SAPARD -, precum și unele cu specific montan, pentru dezvoltarea infrastructurală și multiculturală a zonelor montanologice.

Să nu uităm nici o clipă de avantajele muntelui, de acuratețea produselor montane, de spațiul infinit, de caracterul deosebit și sufletul cald al celor care locuiesc aici, dar să nu uităm nici de răzbunarea muntelui atunci când rămânem pasivi față de cerințele lui.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Norica Nicolai

Are cuvântul doamna senator Norica Nicolai, din partea Grupului parlamentar al P.N.L.

Doamna senator, aveți cuvântul!

   

Doamna Norica Nicolai:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sper că tentația alegerilor anticipate nu ne bântuie și pe noi. Declarația mea politică este inspirată de săptămâna amărăciunilor. Așa numesc eu săptămâna trecută. Că a fost o săptămână a amărăciunilor a transpărut și în declarațiile antevorbitorilor mei - a domnului Păunescu, a domnului Vadim Tudor. Amărăciunile sunt generate de politica dublului limbaj pe care Guvernul o promovează, dublu limbaj sancționat prin amânarea celei de-a doua tranșe din împrumutul stand-by, deci de un organism financiar, și de Uniunea Europeană care a stabilit că nu va preciza o dată în ceea ce privește aderarea României și a Bulgariei la structura europeană.

Este cert, stimați colegi, că această politică a dublului limbaj, pe care Guvernul de la București o practică una spune aici, pentru noi, alta spune în afară, pentru alții - nu a rămas fără ecou. În acest context, îmi permit să vă reamintesc câteva fapte de comportament politic, care, în opinia mea, au cântărit destul pe talerul balanței aprecierilor negative.

Să ne amintim împreună că în urmă cu aproape o lună eram admonestați de o manieră sforăitoare și propagandistică, printr-o scrisoare a Guvernului, că tergiversăm procesul legislativ și că punem în pericol adoptarea acquis-ului comunitar și, implicit, accesul țării spre structurile europene. Dar trebuie să ne amintim, stimați colegi, că primim frecvent scrisori de la diverși și diverse doamne miniștri, care tergiversează inițiativele legislative, multe în acord cu principiile europene, și care ne cer un time-out pentru a-și gândi o politică coerentă în diverse domenii. Și vă reamintesc finanțele, vă reamintesc sănătatea, vă reamintesc agricultura, ceea ce, din punctul meu de vedere - mă refer la Legea creditului agricol, pentru că cineva se uită mirat la noi... "Nu acceptăm inițiativele dumneavoastră, domnilor parlamentari, deși Constituția vă dă dreptul să le aveți, pentru că ne gândim noi, la Sfântu’ așteaptă, la o astfel de inițiativă".

Toate aceste comportamente de sfidare a principiilor constituționale și parlamentare nu au rămas fără ecou, într-o societate ale cărei valori comune dorim să le împărtășim. Și cuvântul dat, și respectarea valorilor constituționale și a valorilor legale sunt valori comune, la care și noi trebuie să ne ducem.

De altfel, recent, săptămâna trecută, Guvernul ne-a mai dat o mostră de cât de incoerent și de arbitrar lucrează în întocmirea legilor. Vă amintiți că, pentru ca cineva să se deplaseze la Bruxelles cu o lege în geantă,

Legea informațiilor clasificate a fost forțat trecută prin Parlament, parlamentarii fiind obligați să renunțe la cele 39 de amendamente care aduceau legea la standardele NATO, NATO fiind organizația la care ne uităm cu toții și, sigur, motivați suntem cu toții de a accede acolo.

Săptămâna trecută, prin hotărâre de Guvern, același Guvern de la București desființează Autoritatea Națională de Securitate, care era singura autoritate în materie abilitată să elibereze certificate și autorizații de securitate.

Cine le va elibera, domnilor? Această autoritate era o autoritate cerută de NATO. Ne-ați reproșat că atunci când am făcut amendamentele legale ne-am depărtat de la NATO, dar, de fapt, dumneavoastră, astăzi, nu știți unde vreți să ajungeți, poate pentru că nu știți de ce trebuie să ajungeți acolo.

În acest context, suntem forțați permanent să satisfacem orgoliile unor diverși și să abdicăm de la instrumentele juridice parlamentare, pentru ca, ulterior, să avem surpriza că Guvernul, care înțelege uneori că greșește, repară greșeala, dar printr-o greșeală, prin ordonanță de urgență.

Ce am putea spune despre discursul nostru politic la Strasbourg, în care am uitat că nu am dezincriminat o faptă și am dezincriminat-o astăzi, printr-o ordonanță de urgență?

Fac o paranteză - Codul penal este, totuși, o lege organică.

De ce sunt posibile aceste greșeli și de ce pun ele în pericol credibilitatea demersurilor noastre? Principial, pentru că noi le tolerăm, printr-un regulament de organizare și funcționare a Camerelor care permite imixtiunea Guvernului în activitatea Parlamentului, care permite incompetența și arbitrarul. Trebuie să ne gândim, stimați colegi, să revenim la un regulament care să pună și să dea valoare principiilor constituționale care ne-au adus în acest Parlament. De asemenea, pentru că avem un comportament politic incoerent, în care nimeni nu-și asumă răspunderea, în care principiile constituționale nu sunt respectate, după principiul tradițional românesc "merge și așa".

Nu aș fi avut această intervenție politică, dacă semnalele externe nu ar fi fost atât de tranșante și descurajante, din punctul meu de vedere, pentru România.

Responsabilitatea pentru opțiunile politice majore ale țării o avem cu toții, însă partidul de guvernământ are responsabilitatea demersurilor prezente. Este partid de guvernare, este partidul care va aduce, și sperăm să aducă, România în NATO.

De asemenea, suntem convinși că numai exercitându-ne atribuțiile noastre parlamentare, acelea de control asupra Guvernului, putem avea șansa cenzurii tuturor demersurilor incoerente și unor soluții fiabile.

Cineva vorbea despre un moratoriu. Sigur, politica este o artă a posibilului și toată viața este politică. Dar liberalii nu fac niciodată moratorii acolo unde nu există principii sau cu cine nu sunt în stare să aibă principii.

(Aplauze.)

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Da, vă mulțumim, doamna senator.

 
  Puskas Valentin-Zoltan

Are cuvântul domnul senator Zoltan Puskas, din partea Grupului parlamentar al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România.

   

Domnul Puskas Valentin-Zoltan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Distins Senat,

Această declarație politică este în nume personal și se referă la o problemă care de 12 ani parcă bântuie în mediile politice din țara noastră și care, până în prezent nu a fost rezolvată în mod corespunzător. Este vorba de cooperație.

Domnul senator Corneliu Vadim Tudor a amintit de cooperație și tocmai acest fapt, că chiar expresia se folosește mai mult în sens negativ, parcă ne sperie să ne gândim la o structură economică care are o vechime, chiar în acest an, de 150 de ani de existență, pentru că primele forme ale cooperației în România au fost înființate în 1852, care a dăinuit de-a lungul timpurilor până la venirea comunismului, când s-a trecut la o cooperativizare tip sovietic, când acest cuvânt, "cooperativă", a însemnat că au fost luate vitele și boii, că au fost luate uneltele de lucru, pâmântul... și așa mai departe... și a rămas în conștiința noastră națională acest lucru, cooperativa poate fi folosită numai în sens negativ. Nu este așa, stimați colegi! Alianța Cooperatistă Internațională numără peste 800 milioane, nu am greșit,

800 milioane de membri. În cele mai dezvoltate țări din punct de vedere economic din Europa și din întreaga lume are o mare pondere în activitatea economică, activitatea cooperatistă, iar la noi în țară, datorită acestor 50 de ani care au adus acest cuvânt la o altă dimensiune, am încercat, în anul 1990, să desființăm cooperativele agricole de producție, le-am desființat, dar așa cum le-am desființat, vă rog să mă credeți, eu nu sunt specialist în agricultură, am făcut mult mai mult rău decât bine. Alte țări au acționat altfel. Am distrus sau demolat foarte multe clădiri care erau înzestrate la vremea respectivă cu foarte multe dotări necesare agriculturii, creșterii animalelor... și așa mai departe... fiecare a luat câte o țiglă, câte o cărămidă, pentru că considera că este a lui. Mai departe, datorită faptului că nu au fost reglementate activitățile din cadrul cooperativelor de consum, de credit și meșteșugărești, au început și acestea să decadă.

Mergem prin sate, prin comune și vedem acele magazine sau complexe comerciale construite de către cooperație în anii precedenți, ruinate, lăsate în paragină, nefolosite, eventual, închiriate. Cooperativele de credit am văzut ce au pățit, cu toate că a existat o lege care a fost votată în 1996, dar care nu a rezistat cerințelor actuale, iar cooperația meșteșugărească, ultima formă a cooperației care încearcă să mai reziste, datorită lipsei de reglementare, este pe cale de a se dărâma și această formă a cooperației. Vorbesc despre aceste probleme având în vedere faptul că prin Senat a trecut în 1997, rețineți, în 1997, un proiect de lege care, de atunci, se găsește la Camera Deputaților, se referea la cooperația meșteșugărească.

În 1997, cooperația meșteșugărească avea peste 150.000 de angajați care lucrau în cooperație, acum abia sunt 70.000.

Dacă în viitor nu apare o lege, și cooperația meșteșugărească și celelalte forme ale cooperației se destramă, nu avem voie să lăsăm ca această formă a economiei, care în alte țări înseamnă o coloană vertebrală a economiei, a activității economice, clasa de mijloc se formează la întreprinderi mici și mijlocii și la cooperație, nu avem voie să lăsăm ca acest sistem să se desființeze, să fie, hai să zic așa, acaparate aceste utilaje și imobile de către anumite persoane mai descurcărețe.

Solicit ca, așa cum este formulat și în programul de guvernare, și în programul de legislație al Guvernului pentru acest an, prin acest an înțeleg 30 iunie 2002, care este data până la care Guvernul va elabora un proiect de lege pentru cooperație, haideți, împreună, pentru că oricare partid parlamentar sau extraparlamentar știe că numai atunci putem asigura o continuitate economică, dacă avem structurile bine construite la nivel de întreprinderi mici și mijlocii și cooperație, haideți ca împreună să încercăm să revenim asupra acestei forme de activitate,

zic, foarte, foarte bine implementată pe plan mondial în economiile dezvoltate și să nu lăsăm ca o activitate de 150 de ani a clasei de mijloc din România să se destrame din cauză că nu putem vota o lege, nu putem elabora un act normativ care să reglementeze, în final, regimul juridic al dreptului cooperatist, regimul juridic al raporturilor cooperatiste, regimul juridic al bunurilor care se află în cooperație și care au fost create de-a lungul anilor de zeci de mii de oameni și pe care nu avem voie să le risipim acum.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Liviu Maior

Are cuvântul domnul senator Liviu Maior, din partea Grupului parlamentar al P.S.D. (social-democrat și umanist).

   

Domnul Liviu Maior:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor senatori,

Aș vrea să mă refer în scurta mea declarație la câteva probleme pe care consider eu că este bine să le lămurim aici, și nu în altă parte.

Am auzit o afirmație care s-a lansat de la această tribună în legătură cu amânarea de către Uniunea Europeană a precizării datei cu privire la accederea României în uniune.

Vreau să precizez, și cred că sunt în cunoștință de cauză, că Uniunea Europeană, în toate actele sale de până acum, a propus și a fixat ca, la Consiliul European de la Copenhaga, din decembrie 2002, să facă precizările în legătură cu data admiterii României și a Bulgariei în Uniunea Europeană.

Deci, haideți să... mă rog, o fi puterea coerentă, incoerentă, dar vreau să vă spun că și dumneavoastră când faceți asemenea afirmații deveniți la fel de incoerenți.

Ce facem?! Ne plasăm toți într-o zonă a incoerenței, de nu mai știe nimeni când se spune adevărul și când nu se spune. Și ca să continuu, săptămâna trectută au fost o serie întreagă de afirmații referitor la raportul de țară, obișnuitul raport al Parlamentului European, care este comentat în sezonul cireșelor și al căpșunilor cu foarte multă pasiune și lansându-se însă și foarte multe neadevăruri.

Doamnelor și domnilor,

Acest raport este al Comisiei de politică externă, drepturile omului și apărare, este cunoscut sub numele de "Raportul Brock" a fost publicat de către ziarul "Curierul național", în luna martie a acestui an, fără să stârnească absolut nici un interes. Brusc, s-a născut așa, ca un vulcan, o evaluare aiurea și de-a dreptul supărătoare.

Domnilor, raportul definitiv, forma definitivă a acestui raport este gata mâine. Mâine!

Se practică, mai nou, obiceiul ca, luându-se un proiect, se iau și amendamentele care sunt destul de multe - și anul trecut am mai spus acest lucru -, au fost prezentate, tot așa, amendamente care au fost respinse în Parlamentul European și în Comisia de politică externă și drepturile omului, ca lucruri stabilite și reale.

Domnilor, ne simțim obligați toți să demonstrăm, am mai spus-o de la această tribună, de ce România nu trebuie să intre în NATO și de ce România nu trebuie să intre în Uniunea Europeană.

Nu vă supărați, eu iau un caz mai recent, care pentru mine este emblematic, cazul cântăreței Monica Anghel și al lui Marcel Pavel.

Domnilor, dacă un juriu românesc ar fi fost să dea notele celor doi, cred că se clasau nu ultimii ... creau acolo, știu eu, un spațiu... excluși...

Asta este problema. De aceea domnul senator Păunescu a lansat o idee. Nu zic să ne apucăm și să dansăm toți Hora Unirii aici, dar măcar să spunem adevărul, deopotrivă, toată lumea trebuie să spună acest adevăr, pentru că nu este corect. Nu este corect!

Și în încheiere vreau să vă reamintesc că în repetate rânduri, de la această tribună, am făcut apeluri către societatea civilă, mass-media, tot ce suflă și mișcă în România, să ne implicăm în această dezbatere privind viitorul Europei, pentru că în această țară suntem legați de picioare de un trecut și ne place mai mult să dialogăm cu trecutul decât cu viitorul acestei țări.

Ei, acum urmează să tragem linia. În 27 și 28 iunie, la Convenția privind viitorul Europei, se va desfășura Forumul civic al convenției. Care sunt criteriile de selectare? Contribuțiile din fiecare țară ale societății civile cu privire la viitorul Europei. S-ar putea, doamnelor și domnilor, ca România să strălucească printr-o glorioasă absență. Suntem foarte tari în spațiul danubiano-carpatopontic, dar când este să facem tot felul de judecăți, se lansează tot felul de judecăți, ce e bine și ce nu e bine, de ce e bine și nu e bine, dar când este să venim cu un proiect, cu unul elaborat... românesc, lucrurile se mai schimbă.

Și, în sfârșit, am auzit aici, am citit în ultima perioadă despre cazul acestui faimos procuror Lele. Eu unul nu vreau să fac nici o considerație. Este o anchetă. Probabil zecile de persoane care au fost băgate în închisoare fără nici o probă de către acest individ vor spune adevărul despre Lele, dar eu vreau să vă spun: domnilor, fiți atenți când îmbrățișați acest caz, ca să nu vă rămână duhoarea pe costum!

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumim, domnule senator.

Am încheiat acest prim punct al ordinii de zi.

Din sală:

Domnul Adrian Păunescu solicită cuvântul...

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Da, domnule senator... da... într-un sens pozitiv...

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

În legătură cu moratoriul pe care l-am propus, vreau să fac două precizări: una, este un citat al unui tenisman român, care după un meci, România - U.R.S.S., de la Tbilisi, unde noi am fost furați, a spus: "Domnule, singura problemă a fost că trebuia să marcăm un punct de două ori ca să ni se recunoască o dată".

Eu aș spune că nu suntem în situația politică de a marca puncte pentru țară de două ori ca să ni se recunoască și acasă o dată, asta este unu. Și a doua, care este un vechi banc românesc, poate și internațional pe mine m-a amuzat cum unele ființe au vorbit aici despre faptul că nu vor sprijini moratoriul respectiv - și, v-am amintit, repet, de acel banc: "Mergeau elefantul și șoricelul pe un pod către Europa și șoricelul zicea:

Tropăim, tropăim!"

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc, domnule senator. (Sala se amuză.

Aplauze.)

De acum înainte sper să nu tropăim.

 
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale:  

Trecem la punctul 2 din ordinea de zi.

Vă fac cunoscute proiectele de lege care pot fi supuse controlului constituțional din partea Curții Constituționale după cum urmează:

  • Legea privind taxa pe valoarea adăugată;
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 39/1998 privind activitatea de standardizare națională în România;
  • Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 137/2001 pentru modificarea și completarea Legii bancare nr. 58/1998;
  • Legea pentru modificarea Legii nr. 29/2000 privind sistemul național de decorații al României;
  • Legea pentru modificarea și completarea Legii Arhivelor Naționale nr. 16/1996;
  • Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10/2002 pentru modificarea Legii nr. 142/1999 privind sprijinul statului pentru salarizarea clerului;
  • Legea privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale;
  • Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 14/2002 pentru ratificarea Memorandumului de Înțelegere dintre Guvernul României și Organizația Națiunilor Unite privind contribuția cu resurse la unitatea specială de poliție a Națiunilor Unite din Kosovo, semnat la New York la 11 februarie 2002;
  • Legea pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 161/2001 privind completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 121/2001 pentru suspendarea temporară a tuturor procedurilor referitoare la adopțiile internaționale;
  • Legea privind statutul polițistului;
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 123/1999 privind unele măsuri de restructurare financiară a Băncii Române de Comerț Exterior BANCOREX - S.A.;
  • Legea privind comerțul electronic;
  • Legea pentru respingerea Ordonanței Guvernului nr. 23/1999 privind constituirea fondurilor de garantare;
  • Legea pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun;
  • Legea privind grațierea și procedura acordării grațierii;
  • Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 121/2001 pentru suspendarea temporară a tuturor procedurilor referitoare la adopțiile internaționale;
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 9/2000 privind nivelul dobânzii legale pentru obligațiile bănești;
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 83/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare pentru eliberarea și evidența pașapoartelor;
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 88/2001 privind înființatea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare pentru situații de urgență;
  • Legea privind declararea orașului Cugir Oraș-martir al Revoluției din Decembrie 1989;
  • Legea privind declararea ca oraș a comunei Bălcești, județul Vâlcea;
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 163/2001 privind reglementarea unor măsuri financiare.
Aprobarea solicitării de retragere a propunerii legislative Legea jurnalistului  

La punctul 3 din agenda de lucru a lucrărilor ședinței Senatului de astăzi se solicită de către inițiatorii propunerii legislative Legea jurnalistului retragerea acestei propuneri.

Biroul permanent, în ședința din 22 mai 2002, a aprobat această cerere, dar validarea acesteia se face doar cu votul plenului Senatului.

Vă supun votului dumneavoastră solicitarea inițiatorilor propunerii legislative, în sensul retragerii acestei propuneri.

Inițiatorii doresc retragerea propunerii.

Vă rog să vă exprimați votul.

Adoptat cu 89 de voturi pentru, două voturi împotrivă și o abținere.

Dezbaterea și adoptarea raportului comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 36/2000 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 69/1998 privind regimul de autorizare a activităților din domeniul jocurilor de noroc  

La punctul 4 din ordinea de zi, raportul comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 36/2000 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 69/1998 privind regimul de autorizare a activităților din domeniul jocurilor de noroc.

Din partea comisiei, dacă vreunul din colegii senatori dorește să ia loc?

Dacă nu, vă amintesc, potrivit raportului, că există un singur text în mediere. A fost adoptat de către comisia de mediere în varianta adoptată la Senat, motiv pentru care vă solicit votul pe raport, și nu pe text.

Adoptat cu 84 de voturi pentru, un vot împotrivă, nici o abținere.

Dezbaterea și adoptarea raportului comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 40/2000 privind acreditarea agențiilor de credit în vederea administrării fondurilor pentru acordarea de microcredite  

Raportul comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 40/2000 privind acreditarea agențiilor de credit în vederea administrării fondurilor pentru acordarea de microcredite.

Și acest raport a preluat în totalitate formulele adoptate de către Senat, motiv pentru care vă supun votului, exclusiv, raportul în ansamblul său.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Adoptat cu 81 de voturi pentru, un vot împotrivă, nici o abținere.

Dezbaterea și adoptarea raportului comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 249/2000 privind constituirea și utilizarea Fondului special pentru produse petroliere  

Raportul comisiei de mediere pentru souluționarea textelor în divergență la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 249/2000 privind constituirea și utilizarea Fondului special pentru produse petroliere.

În acest raport avem un text adoptat de comisia de mediere, este vorba de punctul 2 din raport, articolul 1 punctul 2, alineatul 2 al articolului 4, pentru care se adoptă varianta Camerei Deputaților.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Adoptat cu 83 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă,

3 abțineri.

La punctul 4 din raport, referitor la articolul I, punctul 5, articolele 111 și 112, texte introduse pentru prima dată în conținutul legii, în varianta adoptată de Senat, există un text comun votat în unanimitate de membrii comisiei de mediere.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Adoptat cu 85 de voturi pentru, un vot împotrivă,

4 abțineri.

Vă solicit votul pe raport, în ansamblul său.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Adoptat cu 93 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, două abțineri.

Dezbaterea și adoptarea raportului comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 117/1999 privind salarizarea personalului Agenției Naționale pentru Locuințe  

Raportul comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 117/1999 privind salarizarea personalului Agenției Naționale pentru Locuințe.

Sunt toate textele Camerei Deputaților.

Stimați colegi,

Vă propun următoarea soluție: întrucât toate textele din raportul comisiei de mediere sunt propuse în formula adoptată la Camera Deputaților, dacă sunteți de acord să dăm un unic vot asupra raportului în ansamblul său, ceea ce, implicit, semnifică și faptul că există agrementul Senatului pentru toate pozițiile din raport pentru care a fost promovată formula de la Camera Deputaților.

Colegii sunt de acord cu această procedură?

Din sală:

De acord!

   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Atunci, vă supun votului în ansamblu raportul comisiei de mediere cu variantele propuse, în forma adoptată de Camera Deputaților.

Adoptat cu 88 de voturi pentru, 9 voturi împotrivă, două abțineri.

 
Dezbaterea și adoptarea raportului comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 169/2001 privind utilizarea unor sume destinate restructurării și reorganizării agenților economici din sectorul producției de apărare  

Raportul comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 169/2001 privind utilizarea unor sume destinate restructurării și reorganizării agenților economici din sectorul producției de apărare.

Și în acest caz, comisia de mediere, în unanimitate, a promovat punctul de vedere al Camerei Deputaților la toate textele aflate în litigiu.

Există un text comun.

Îl supun pe acesta votului, pentru că este un text nou care nu a fost cunoscut la momentul dezbaterii proiectului.

Adoptat cu 73 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă,

6 abțineri.

Potrivit procedurii pe care am acceptat-o, vă supun votului raportul comisiei în ansamblul său.

Adoptat cu 80 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă,

3 abțineri.

Dezbaterea și adoptarea raportului comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulților  

Raportul comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulților.

Punctul 1 din raport, varianta Camerei Deputaților.

Vă rog să votați.

Adoptat cu 87 de voturi pentru, un vot împotrivă,

4 abțineri.

Punctul 2 din raport, varianta Camerei Deputaților.

Vă rog să votați.

Adoptat cu 89 de voturi pentru, un vot împotrivă,

5 abțineri.

Punctul 3 din raport este textul Senatului, nu se supune votului.

Punctul 4, idem.

Punctul 5, textul Camerei Deputaților.

Vă rog să votați.

Adoptat cu 81 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă, două abțineri.

Punctul 6 din raport, text comun, votat în unanimitatea membrilor comisiei de mediere.

Vă rog să votați.

Adoptat cu 87 de voturi pentru, un vot împotrivă, o abținere.

Punctul 7 din raport, text adoptat în forma propusă de Camera Deputaților.

Vă rog să votați.

Adoptat cu 89 de voturi pentru, un vot împotrivă, o abținere.

Punctul 8 este al Senatului la alineatul 1.

La alineatele 2 și 3 sunt formele adoptate la Camera Deputaților.

Vă supun votului numai alineatele 2 și 3 ale acestui articol pentru că sunt adoptate în forma promovată de Camera Deputaților.

Vă rog să votați.

Adoptat cu 88 de voturi pentru, un vot împotrivă,

3 abțineri.

Punctul 9 din raport, text adoptat în forma promovată de Camera Deputaților, votat în unanimitatea membrilor comisiei de mediere.

Vă rog să votați.

Adoptat cu 88 de voturi pentru, un vot împotrivă,

3 abțineri.

Punctul 10 din raport, adoptat în forma Camerei Deputaților.

Vă rog să votați.

Adoptat cu 85 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă, două abțineri.

Punctul 11, același lucru, text promovat în forma adoptată de Camera Deputaților.

Vă rog să votați.

Adoptat cu 88 de voturi pentru, un vot împotrivă,

7 abțineri.

Punctul 12 din raport, alineatul 1, text în forma adoptată de Camera Deputaților.

Vă rog să votați.

Adoptat cu 91 de voturi pentru, nici un vot împotrivă, două abțineri.

Alineatul următor este textul Senatului, motiv pentru care nu vi-l supun votului.

La poziția 13 - de la litera a) la c) - este varianta Senatului.

La litera d), pe care v-o supun votului, este textul Camerei Deputaților. Vi-l supun votului.

Cu 82 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, două abțineri, s-a adoptat.

La litera f) este un text comun pe care vi-l supun, de asemenea, votului.

Adoptat cu 91 de voturi pentru, nici unul împotrivă, o abținere.

Celelalte litere ale acestui alineat, precum și alineatul 3 sunt adoptate în formula de la Camera Deputaților.

Dacă sunteți de acord, le supun votului în ansamblul lor... toate aceste litere.

Vă rog să vă exprimați votul.

Adoptat cu 90 de voturi pentru, unul împotrivă, două abțineri.

La poziția 14 din raport, text comun.

Vi-l supun votului.

Adoptat cu 92 de voturi pentru, unul împotrivă, nici o abținere.

La poziția 15 din raport, textul Camerei Deputaților.

Vi-l supun votului.

Adoptat cu 86 de voturi pentru, unul împotrivă,

5 abțineri.

Același lucru la poziția 16 din raport, textul Camerei Deputaților.

Vi-l supun votului.

Adoptat cu 89 de voturi pentru, 3 împotrivă, două abțineri.

La poziția 17 din raport, text comun. E vorba de primul alineat al articolului 18.

Vi-l supun votului.

Adoptat cu 88 de voturi pentru, două împotrivă, o abținere.

Alineatele 2 și 3 sunt în formularea Camerei Deputaților.

Vi le supun, pe amândouă, votului.

Adoptate cu 84 de voturi pentru, două voturi împotrivă, o abținere.

Ultimul alineat este în varianta de la Senat, motiv pentru care trecem la punctul 18 din raport, textul Camerei Deputaților, în întregime.

Deci toate textele în divergență la acest articol 19 aparțin Camerei Deputaților.

Vă supun votului întreg articolul, astfel cum a fost amendat de comisia de mediere.

Adoptat cu 78 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă, o abținere.

La poziția 20, articolul 21 alineatul 1 litera a) este textul Senatului. La literea c) este textul Camerei Deputaților. De asemenea și alineatul 2 este textul Camerei Deputaților.

Vă supun votului acest articol, cu amendările de la Camera Deputaților.

Adoptat cu 84 de voturi pentru, două voturi împotrivă, o abținere.

La punctul 21 din raport, text Camera Deputaților.

Vi-l supun votului.

Adoptat cu 83 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, două abțineri.

La poziția 22 din raport sunt toate textele propuse de Camera Deputaților, așa încât vă supun votului întreg textul.

Adoptat cu 83 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, două abțineri.

La poziția 23 din raport, referitor la articolul 24. La litera c) este textul Camerei Deputaților.

Vi-l supun votului.

Adoptat cu 84 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, două abțineri.

La alineatul 2 al acestui articol 24 este un text comun.

Vi-l supun votului.

Adoptat cu 82 de voturi pentru, două voturi împotrivă,

3 abțineri.

La poziția 24 din raport, referitor la art. 25 alin. 1, text comun.

Vi-l supun votului.

Adoptat cu 85 de voturi pentru, două voturi împotrivă, două abțineri.

La alin. 3 al acestui articol, textul în formularea Camerei Deputaților.

Vi-l supun votului.

Adoptat cu 79 de voturi pentru, două voturi împotrivă,

3 abțineri.

La poziția 25 este vorba de introducerea articolului 251, lucru care s-a făcut la Camera Deputaților. Deci un text care nu a fost adoptat de către Senat, motiv pentru care, la această poziție, vă supun votului întreg articolul, astfel cum a fost promovat de Camera Deputaților și ulterior validat de comisia de mediere.

Vă rog să votați.

Adoptat cu 80 de voturi pentru, unul împotrivă,

3 abțineri.

La poziția 26 din raport referitoare la art. 26, la alineatul 2, text comun.

Vi-l supun votului.

Adoptat cu 81 de voturi pentru, nici unul împotrivă, două abțineri.

La alineatul 4 al aceluiași articol, text, de asemenea, comun.

Vi-l supun textului.

Adoptat cu 81 de voturi pentru, nici unul împotrivă, o abținere.

La poziția 27 din raport referitoare la art. 27, textul Camerei Deputaților.

Vi-l supun votului.

Adoptat cu 73 de voturi pentru, nici unul împotrivă,

4 abțineri.

La poziția 28 din raport, textul Camerei Deputaților.

Vi-l supun votului.

Adoptat cu 80 de voturi pentru, două voturi împotrivă, două abțineri.

La poziția 29 din raport se introduce de Camera Deputaților un capitol, 31, cu un titlu evident nou, și comisia de mediere propune introducerea acestui text în corpul final al legii. Deci formula de la Camera Deputaților.

Votul, vă rog.

Adoptat cu 83 de voturi pentru, unul împotrivă,

4 abțineri.

La poziția 30 din raport este, de asemenea, varianta Camerei Deputaților la cele 2 alineate ale articolului.

Vă supun votului dumneavoastră articolul în ansamblu, în forma propusă de comisia de mediere.

Articol adoptat cu 78 de voturi pentru, unul împotrivă,

4 abțineri.

La poziția 31 din raport, referitoare la art. 31, aceeași situație. Trei alineate, toate adoptate în formula de la Camera Deputaților.

Vi-l supun votului.

Articol adoptat cu 77 de voturi pentru, unul împotrivă,

4 abțineri.

La poziția 32 din raport, de asemenea, un articol nou introdus la Camera Deputaților și reținut de comisia de mediere pentru a fi inclus în corpul legii.

Vi-l supun votului.

Articol adoptat cu 84 de voturi pentru, unul împotrivă,

4 abțineri.

La poziția 33 din raport, textul Camerei Deputaților.

Vi-l supun votului.

Adoptat cu 82 de voturi pentru, nici unul împotrivă,

4 abțineri.

La poziția 34 din raport, text comun.

Vi-l supun votului.

Text adoptat cu 83 de voturi pentru, două împotrivă, două abțineri.

La poziția 35 din raport referitoare la art. 33, textul Camerei Deputaților.

Vi-l supun votului.

Adoptat cu 76 de voturi pentru, două împotrivă,

6 abțineri.

La poziția 36 din raport, text comun.

Vi-l supun votului.

Adoptat cu 85 de voturi pentru, două voturi împotrivă, o abținere.

La poziția 37 din raport, referitoare la art. 36, textul Camerei Deputaților.

Vi-l supun votului.

Adoptat cu 84 de voturi pentru, 3 împotrivă, două abțineri.

La poziția 38 din raport referitoare la art. 38, textul Camerei Deputaților.

Vi-l supun votului.

Adoptat cu 81 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă,

4 abțineri.

La poziția 39 din raport, referitoare la art. 39, se propune de comisia de mediere varianta Camerei Deputaților.

Vă solicit votul.

Adoptat cu 85 de voturi pentru, două voturi împotrivă,

5 abțineri.

La poziția 40 din raport, textul Camerei Deputaților.

Vi-l supun votului.

Adoptat cu 86 de voturi pentru, două voturi împotrivă,

4 abțineri.

La poziția 41 din raport, textul Camerei Deputaților.

Vi-l supun votului.

Adoptat cu 86 voturi pentru, nici unul împotrivă,

3 abțineri.

La poziția 42 din raport, referitoare la art. 42, textul Camerei Deputaților.

Vi-l supun votului.

Adoptat cu 84 de voturi pentru, unul împotrivă,

3 abțineri.

La poziția 43 din raport. Este vorba de art. 421 introdus în textul legii la Camera Deputaților, asupra căruia comisia de mediere formulează o propunere de text comun, pe care v-o supun votului.

Vă rog să exprimați votul.

Adoptat cu 81 de voturi pentru, nici unul împotrivă, o abținere.

La poziția 44 din raport, textul Camerei Deputaților.

Vi-l supun votului.

Adoptat cu 85 de voturi pentru, nici unul împotrivă,

4 abțineri.

La poziția 45 din raport, textul Camerei Deputaților.

Vi-l supun votului.

Adoptat cu 81 de voturi pentru, nici unul împotrivă,

6 abțineri.

La poziția 46 din raport, referitoare la art. 451, nouintrodus de Camera Deputaților, comisia de mediere, în unanimitate, îl propune spre adoptare.

Vi-l supun votului.

Adoptat cu 83 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă,

5 abțineri.

La poziția 47 din raport, referitoare la art. 46, textul Camerei Deputaților.

Vi-l supun votului.

Adoptat cu 83 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă,

5 abțineri.

Și, în fine, poziția 48 din raport, textul Camerei Deputaților.

Vi-l supun votului.

Adoptat cu 90 de voturi pentru, nici unul împotrivă,

5 abțineri.

Vă supun votului raportul comisiei de mediere în ansamblul său.

Vă rog să votați.

Raport adoptat cu 88 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, 3 abțineri.

Mergem mai departe. Din agenda de lucru a ședinței Senatului, la punctul 10, prin votul exprimat de către Senat a fost scos de pe ordinea de zi proiectul Legii privind Ordonanța Guvernului nr. 8/2001 pentru modificarea Legii nr. 34/1994 privind impozitul pe venitul agricol.

Dezbaterea și respingerea proiectului Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 147/1998 privind impozitul pe spectacol  

Punctul 11 din ordinea de zi - proiectul Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 147/1998 privind impozitul pe spectacole.

Din partea Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, doamna senator Maria Ciocan.

Vă rog, domnule secretar de stat, să prezentați succint proiectul de lege.

   

Domnul Teodor Bobiș - secretar de stat în Ministerul pentru Relația cu Parlamentul:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Având în vedere că dispozițiile cuprinse în proiectul Legii nr. 147/1998 privind impozitul pe spectacole au fost abrogate prin lit. g), art. 80 din Ordonanța Guvernului nr. 36/2002, propunem aprobarea raportului comisiei de specialitate, în sensul respingerii acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumim.

Din partea comisiei are cuvântul doamna senator Maria Ciocan.

 
   

Doamna Maria Ciocan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci, în urma dezbaterii, avizează negativ proiectul de lege și îl supune plenului Senatului spre dezbatere, întocmind raport negativ.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Pentru informarea colegilor - reglementările care erau propuse în această ordonanță au fost preluate de Ordonanța Guvernului nr. 158/2001, astfel încât modificările pe care le viza ordonanța în discuție au rămas fără obiect, ele fiind deja preluate de o altă reglementare care este în vigoare de la 1 ianuarie 2002.

Acestea au fost motivele, suficiente pentru a determina comisia, în unanimitatea membrilor ei, ca vot, să solicite respingerea acestui proiect de lege.

La dezbateri generale există luări de cuvânt?

Dacă nu, vă supun votului raportul comisiei, în sensul respingerii. Cine votează "da" votează pentru raportul comisiei. Cine votează "nu" votează împotriva raportului comisiei, caz în care ar putea continua dezbaterile pe articole. Deci, cine spune "da" este de acord cu raportul comisiei.

Vă rog să vă exprimați votul.

Raportul a fost adoptat cu 77 de voturi pentru,

12 voturi împotrivă și 4 abțineri.

Întrucât procedura regulamentară impune într-o asemenea situație direct votul asupra legii, voi explica pe scurt votul.

Cine votează împotriva legii înseamnă că este de acord cu raportul pe care tocmai l-a votat, cine votează pentru lege înseamnă că nu a fost de acord cu raportul prezentat de comisie.

Comisia a propus prin raportul pe care l-am adoptat respingerea legii, nu împotriva acestei legi. Legea de respingere. Deci acum de respingere a ordonanței. Este o lege privind respingerea ordonanței. Dumneavoastră va trebui, prin vot, să exprimați respingerea ordonanței.

Ați schimbat și titlul? Pentru că în raport nu ați schimbat titlul!

Doamna senator,

Ați propus respingerea...?

 
   

Doamna Maria Ciocan:

Proiect de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 147/1998...

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

De acord.

Se va vota "da" pentru că s-a schimbat titlul legii.

Inițial titlul era pentru aprobarea ordonanței. "Da", lege pentru respingerea ordonanței.

Vă rog să vă exprimați votul.

Votează "da" cine este pentru respingerea ordonanței.

Adoptat cu 74 de voturi pentru, 17 voturi împotrivă și două abțineri.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 17/2002 privind recapitalizarea Băncii de Export-Import a României - EXIMBANK - S.A.  

Trecem la următorul punct de pe ordinea de zi proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 17/2002 privind recapitalizarea Băncii de Export-Import a României EXIMBANK - S.A.

Vă rog, din partea inițiatorului, vă rog să vă prezentați și să prezentați, pe scurt, expunerea de motive.

   

Domnul Iacob Zelenco - secretar de stat la Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 17/2002 privind recapitalizarea Băncii de Export-Import a României EXIMBANK - S.A. vine să sprijine eforturile băncii în susținerea exporturilor României, prin extinderea operațiunilor de export și crearea unui mecanism de concurență pe piețele interne, incluzând finanțări, garanții și asigurări.

În același timp, EXIMBANK are menirea de a furniza servicii complementare, în raport cu cele oferite de băncile comerciale, prin asumarea unor riscuri pe care aceste bănci nu le pot prelua în mod obișnuit.

Pentru a-și aduce la îndeplinire misiunea, banca are nevoie, pe termen mediu, de extinderea resurselor, întrucât nivelul actual al capitalului social al băncii nu este suficient să asigure finanțarea și garantarea adecvată a operațiunilor de comerț exterior.

Ca urmare, cea mai rapidă procedură de recapitalizare a băncii se poate face prin intervenția statului, prin acționarul majoritar, respectiv A.P.A.P.S.-ul, în acest sens ordonanța prevăzând majorarea capitalului social cu 350 miliarde lei. Întrucât sumele cu care se face majorarea de capital social sunt constituite din fonduri ale băncii, alimentate din bugetul de stat, sume provenite din recuperarea unor creanțe externe, recuperate de stat de la țările debitoare, statul înțelege să-și majoreze participația deținută la EXIMBANK și să acorde aceste acțiuni Autorității pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului, în calitate de administrator în numele statului.

Față de cele prezentate, vă adresăm rugămintea de a fi de acord cu ordonanța de urgență respectivă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Doamna senator, vă rog, din partea comisiei.

Domnul președinte Carol Dina, din partea Comisiei pentru privatizare.

 
   

Domnul Carol Dina:

În completarea celor prezentate de domnul secretar de stat Zelenco vreau să fac următoarele precizări: obiectul de reglementare al acestui proiect de lege îl constituie majorarea capitalului social al băncii EXIMBANK cu 350 miliarde lei.

Structura acționariatului EXIMBANK este următoarea:

74 % din capitalul social este deținut de stat și 26 % aparține celor cinci societăți de investiții financiare.

Precizăm că sursele de majorare a capitalului social sunt fonduri speciale de stat, existente deja în gestiunea EXIMBANK. Prin utilizarea acestora la majorarea capitalului social se modifică corespunzător structura acționariatului în favoarea statului. Capitalul de lucru, la data apariției ordonanței de urgență, era de 660 miliarde lei, circa 20 milioane dolari, astfel că, în condițiile unei expuneri maxime, de 20%, potrivit Legii bancare, nu se puteau garanta credite decât în limita a 4,2 milioane de dolari, ceea ce nu acoperă nevoile de creditare a exporturilor, în special a celor complexe și cu ciclu lung de fabricație.

În condițiile majorării capitalului social cu suma de 350 miliarde lei, se pot susține eforturi în limita unei sume majorate de până la 9 milioane de dolari.

Facem precizarea că Adunarea Generală a Acționarilor a aprobat majorarea capitalului social în data de 18 martie 2002, iar Banca Națională a României a autorizat această majorare, care s-a concretizat prin înregistrarea mențiunii la Registrul Comerțului, cu încheierea nr. 5.013 din 25 aprilie 2002.

Întrunită în ședința din 14 mai 2002, Comisia pentru privatizare a dezbătut prezentul proiect de lege și a hotărât să-l supună plenului Senatului în forma prezentată în anexă.

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumim, domnule președinte.

Restul precizărilor nu sunt esențiale.

Vă mulțumim.

Dacă la dezbateri generale există înscrieri la cuvânt din partea grupurilor parlamentare?

Dacă nu sunt înscrieri la cuvânt, întrucât raportul conține unele amendamente pe care, în unanimitate, membrii Comisiei pentru privatizare le-au votat, vă supun votului raportul Comisiei pentru privatizare, în ansamblul său.

 
   

Domnul Mircea Ionescu-Quintus (din sală):

Inițiatorul este de acord cu aceste amendamente?

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Da, este de acord.

Cu 82 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă și nici o abținere, raportul a fost adoptat.

Supun votului proiectul de lege, în ansamblu.

Este vorba de o lege cu caracter ordinar.

Cu 83 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă și două abțineri, a fost adoptată.

 
   

Domnul Iacob Zelenco:

Mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2001 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor  

Domnul Alexandru Athanasiu:

Datorită unei mențiuni eronate am sărit peste un proiect de lege, la punctul 11 din ordinea de zi -, proiectul Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 147/1998 privind impozitul pe spectacole.

   

Doamna Maria Ciocan:

Este vorba de punctul 12 din ordinea de zi,Ordonanța nr. 44/2001. (Discuții la masa prezidiului.)

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Pe acela l-ați prezentat, dar inițiatorul a vorbit de un alt proiect. S-a produs o încurcătură. Inițiatorul a prezentat un alt proiect.

Ați prezentat acest proiect sau pe cel de la punctul 12, pentru că la amândouă... Ați prezentat pe cel de la punctul 12.

 
   

Doamna Maria Ciocan:

Am discutat punctul 11 din ordinea de zi, unde este vorba de proiectul Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 147/1998, iar la punctul 12 din ordinea de zi este Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2001, care urmează să fie discutată.

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Exact.

 
   

Doamna Maria Ciocan:

Eu la aceasta m-am referit.

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Nu, pentru că inițiatorul prezentase, mi s-a părut, exact completarea Ordonanței nr. 27/2000. De aceea...

Trecem la punctul 12, unde avem, de asemenea, un raport de respingere.

Din partea inițiatorului, vă rog să o susțineți, pe scurt.

 
   

Domnul Teodor Bobiș:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Având în vedere că materia Ordonanței Guvernului nr. 27/2000 supusă aprobării dumneavoastră a fost preluată, iar în momentul de față ea este fără obiect, vă rugăm să fiți de acord cu raportul de respingere a acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă rog, doamna senator.

 
   

Doamna Maria Ciocan:

Comisia pentru buget, finanțe și bănci, în baza prevederilor art. 89 alin. 1 din Regulamentul Senatului, propune plenului Senatului adoptarea proiectului Legii pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor.

Menționăm că legea are caracter ordinar, urmând a fi adoptată în conformitate cu art. 74 alin (2) din Constituție.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

La dezbateri generale dacă sunt înscrieri la cuvânt?

O situație similară cu cea dinainte. Este vorba de un raport prin care se propune respingerea ordonanței, dat fiind faptul că prevederile sale au fost incluse în corpul unei alte reglementări deja în vigoare.

Supun votului. Cine este pentru raport va vota "da", cine este împotriva raportului va vota "nu".

Cu 85 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și 3 abțineri, raportul a fost adoptat.

Comisia propune modificarea titlului, din "proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanței...", în "proiect de Lege pentru respingerea Ordonanței...". Și aici votul trebuie să fie "da" pentru proiectul de lege de respingere sau cine este împotriva respingerii ordonanței va vota "nu".

Vă rog să votați.

Cu 84 de voturi pentru, un vot împotrivă și 6 abțineri, proiectul de lege privind respingerea ordonanței a fost adoptat.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 20/2002 privind achizițiile publice prin licitații electronice  

La punctul 14 din ordinea de zi avem proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 20/2002 privind achizițiile publice prin licitații electronice.

Vă rog, domnule ministru Dan Nica.

Am rugămintea să prezentați foarte pe scurt expunerea de motive.

   

Domnul Dan Nica - ministrul comunicațiilor, tehnologiei și informațiilor:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Nu am să vă dau decât situația pe care o avem astăzi în acest sistem:

1.996 de licitații care au fost închise până în acest moment, o economie în medie de 30%, cu economii pe subgrupe de produse până la 70%.

Două noutăți - faptul că s-a introdus și motorina de către Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței și astăzi am primit solicitarea domnului ministru Dan Ioan Popescu și vom intra, foarte curând, cu achiziția de utilaje pentru Regia Autonomă a Huilei, tocmai pentru a elimina aceste lucruri care au apărut în ultima perioadă, adică achiziții de utilaje care ne-au creat tuturor atâtea probleme.

Mulțumesc colegilor din Comisia economică a Senatului pentru munca pe care au depus-o la elaborarea acestui raport și să vedem cum merge în continuare sistemul.

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Înțeleg că sunteți de acord cu unicul amendament pe care l-a formulat comisia și care are în vedere o anumită modificare a titulaturii celui care controlează desfășurarea acestor licitații prin intermediul mijloacelor electronice.

 
   

Domnul Dan Nica:

Da, sigur că da.

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă rog, domnule senator Novolan, din partea comisiei, să prezentați raportul.

 
   

Domnul Traian Novolan:

Comisia economică a întocmit raport favorabil și supune aprobării plenului Senatului raportul cu amendamentele din anexă.

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc.

Dacă înțeleg bine e vorba de un singur amendament, nu de mai multe.

Supun votului raportul, întrucât el amendează, chiar dacă într-o singură privință, textul original.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Adoptat cu 88 de voturi pentru, 3 împotrivă și două abțineri.

Supun votului proiectul de lege în ansamblu.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 96 de voturi pentru, 6 împotrivă și nici o abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

Domnule ministru, felicitări!

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 54/2002 privind constituirea și menținerea stocurilor minime de siguranță pentru țiței și produse petroliere  

Trecem la următorul punct din ordinea de zi, poziția 15 - proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 54/2002 privind constituirea și menținerea stocurilor minime de siguranță pentru țiței și produse petroliere.

Vă rog, din partea inițiatorului.

   

Domnul Romulus Ion Moucha - secretar de stat în Ministerul Industriei și Resurselor:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Este vorba de o ordonanță de urgență care de fapt nu face decât să alinieze România la directivele europene privind constituirea de stocuri minime de țiței brut sau de produse petroliere, la 90 de zile, pentru funcționarea în siguranță a sistemelor naționale.

M-aș opri aici, domnule președinte, întrucât bănuiesc că textul și amendamentele sunt cunoscute.

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumim.

Din partea comisiei, pe scurt.

 
   

Domnul Traian Novolan:

Stimați colegi, Comisia economică a întocmit raport favorabil, dar cu două amendamente, cele din anexă, cu care inițiatorul a fost de acord. Supun aprobării plenului raportul cu amendamentele din anexă.

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc.

Supun votului raportul comisiei cu cele două amendamente prezentate.

Vă rog să votați.

Adoptat cu 97 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și 3 abțineri.

Supun votului proiectul de lege în ansamblu.

Vă rog să votați.

Adoptat cu 99 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și o abținere.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2002 privind întocmirea și finanțarea studiilor pedologice și agrochimice și finanțarea Sistemului național de monitorizare sol-teren pentru agricultură, precum și sol-vegetație forestieră pentru silvicultură  

Trecem la punctul 16 de pe ordinea de zi, proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2002 privind întocmirea și finanțarea studiilor pedologice și agrochimice și finanțarea sistemului național de monitorizare sol-teren pentru agricultură, precum și sol-vegetație forestieră pentru silvicultură.

Vă rog, pe scurt, domnule secretar de stat.

   

Domnul Gheorghe Predilă - secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor:

Domnule președinte,

Conform art. 89 din Legea nr. 18/1991, Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor are obligația ca, împreună cu Ministerul Apelor și Protecției Mediului, să elaboreze un set de informații cu privire la monitorizarea sol-teren pentru agricultură și sol-vegetație forestieră pentru silvicultură.

În același timp, la cererea Guverului, anumite zone sunt investigate, mai ales unde procesul de eroziune este mai pregnant.

Sigur că toate acestea sunt necesare, întrucât toate deciziile care se iau, cu impact asupra solului, trebuie foarte bine fundamentate.

Banii sunt alocați din bugetul Ministerului Agriculturii,

Alimentației și Pădurilor.

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Domnule secretar de stat - intrăm în transmisie directă la radio - mai e vreo problemă?

 
   

Domnul Gheorghe Predilă:

Nu.

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Nu e nici o problemă, nu există amendamente în raport.

 
   

Domnul Dumitru Codreanu:

Există amendament, domnule președinte de ședință.

Este vorba de denumire, Centrul Național pentru Programele Europene de Monitorizare Forestieră, se modifică...

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

E în cuprinsul raportului. Aveți dreptate. Amendament cu care a fost de acord inițiatorul.

Supun votului raportul cu acest unic amendament privind titulatura acestui centru.

Vă rog să votați.

Adoptat cu 86 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și 3 abțineri.

Supun votului proiectul de lege în ansamblu.

Adoptat cu 88 de voturi pentru, un vot împotrivă și nici o abținere.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2002 pentru modificarea anexei nr. IV/1 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar, aprobată prin Legea nr. 383/2001  

Trecem la punctul 17 din ordinea de zi - proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2002 pentru modificarea anexei nr. IV/1 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar, aprobată prin Legea nr. 383/2001.

Domnul secretar de stat Giurescu, vă rog, prezentați pe scurt.

   

Doamna Luminița Gheorghiu - secretar de stat în Ministerul Sănătății și Familiei:

Este proiectul nostru.

Domnule președinte,

Stimați parlamentari,

Solicităm aprobarea proiectului de ordonanță de urgență. De fapt, se introduc funcțiile de bioinginer medical, care nu a existat, și de asistent medical pe grade profesionale, cu studii superioare de scurtă durată.

De asemenea, se reglementează modul de plată unic pentru rezidenți, indiferent de unitatea sanitară unde sunt repartizați, pentru a nu mai fi nemulțumiri în rândul acestora.

Având în vedere avizele favorabile, vă rugăm să aprobați proiectul.

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Doamna secretar de stat, vă mulțumim.

Domnul președinte Bălălău, din partea Comisiei pentru muncă și protecție socială.

 
   

Domnul Constantin Bălălău:

Comisia pentru muncă și protecție socială a luat în dezbatere proiectul de lege menționat și a hotărât întocmirea unui raport favorabil în forma adoptată de Camera Deputaților.

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Așadar, fără amendamente, motiv pentru care supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Este o lege ordinară, în sensul cvorumului de voturi necesar, altfel, extraordinară.

Adoptat cu 84 de voturi pentru, două voturi împotrivă și două abțineri.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 29/2002 pentru modificarea anexei la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 160/2000 privind salarizarea controlorilor financiari din cadrul Curții de Conturi  

Ultimul proiect de lege de pe agenda de lucru a Senatului, în cadrul programului legislativ, proiectul Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 29/2002 pentru modificarea anexei la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 160/2000 privind salarizarea controlorilor financiari din cadrul Curții de Conturi.

Vă rog, din partea inițiatorului.

   

Domnul Ion Giurescu - secretar de stat în Ministerul Muncii și Solidarității Sociale:

Domnule președinte,

Ordonanța se referă la introducerea unor noi funcții, și anume director adjunct și șef de birou, precum și modificarea coeficientului de multiplicare pentru funcția de șef de serviciu, toate în cadrul Curții de Conturi.

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc.

Domnul președinte Bălălău.

 
   

Domnul Constantin Bălălău:

Cu un amendament prezentat în anexa la raport...

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Ați alăturat și municipiul București pe lângă aparatul central, ca nivel de salarizare.

 
   

Domnul Constantin Bălălău:

Exact.

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă rog să vă exprimați votul asupra raportului, întrucât raportul are un amendament. Deci asupra raportului comisiei, vă rog.

Adoptat cu 92 de voturi pentru, două voturi împotrivă și două abțineri.

Supun votului proiectul de lege în ansamblu.

Adoptat cu 95 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și o abținere.

 
Întrebări și interpelări adresate Guvernului de către domnii senatori: Angela Mihaela Bălan, Maria Ciocan, Maria Petre, Hermann Armeniu Fabini, Ionel Alexandru, Aron Belașcu, Corneliu Bichineț, Ilie Petrescu. Din partea Guvernului au răspuns domnii: Gheorghe Predilă - secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, Alexe Costache Ivanov - secretar de stat în Ministerul Justiției, generalul Pavel Abraham - secretar de stat în Ministerul de Interne, Maria Manolescu - secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice, Constantin Corega - secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării  

Trecem la următorul punct pe agenda de lucru a Senatului - întrebări, interpelări și răspunsuri.

Începem cu întrebările.

O invit pe doamna senator Angela Mihaela Bălan să pună întrebarea Ministerului Sănătății și Familiei.

Vă rog, doamna senator!

   

Doamna Angela Mihaela Bălan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

O dată cu statuarea medicinei de familie, numeroși doctori generaliști au părăsit cabinetele școlare pentru a-și organiza o afacere proprie. Așa se face că, în urmă cu 2-3 ani, în București - spre exemplu - rămăseseră doar 25 de medici școlari la 260.000 de elevi. Nu mai vorbim de mediul rural.

Prin Ordinul nr. 653/2001, doamna ministru Daniela Bartoș a încercat să reabiliteze medicii școlari și să-i atragă în unitățile de învățământ, dar acest ordin nu a fost urmat de efectele concrete, practice pentru că, iată, se încheie acest an școlar și până la această oră medicii școlari nu au primit truse medicale, materialele necesare.

Întrebăm pe doamna ministru:

1. Cum vrea Ministerul Sănătății și Familiei să reabiliteze rețeaua medicală din învățământ și să atragă cadrele medicale dacă, în București, refuză să scoată la concurs 40 de posturi, în prezent încadrate temporar, posturi pe care, oricum, le plătește?

Menționăm că în București există un medic generalist și un stomatolog la un număr de 2.500 elevi.

2. Cum pot fi aplicate programele de prevenire și educație sanitară, programe periodice și frumoase, în școlile noastre unde au pătruns drogurile, alcoolul, tutunul, bolile venerice și sexualitatea precoce, tuberculoza,

SIDA, în absența cadrelor medicale: medici generaliști, medici stomatologi, asistență medicală, precum și a dotării minime necesare a cabinetelor școlare?

Așteptăm răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc.

Doamna senator Maria Ciocan, vă rog să puneți întrebarea Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor.

 
   

Doamna Maria Ciocan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Pentru că producătorii autohtoni de carne au cerut indexarea taxelor vamale la importul de carne, procesatorii ne anunță o scumpire cu 20% a cărnii și a produselor din carne.

Întrebare: de ce Guvernul nu limitează atât prețul de vânzare al producătorilor până la prețul de import, cât și adaosul comercial al procesatorilor și mai ales la cei care desfac produsul final, evitându-se astfel majorările de prețuri nejustificate?

Mulțumesc.

Aștept răspuns scris și oral.

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Răspuns scris și oral. Vă rog să se consemneze în stenogramă.

Doamna senator Maria Petre, vă rog, o întrebare pentru ministrul justiției și pentru primul-ministru.

 
   

Doamna Maria Petre:

Prima întrebare, adresată doamnei Rodica Stănoiu, ministrul justiției, se referă la un fapt asupra căruia cer aprecierea doamnei ministru.

Întrebarea sună astfel: cum apreciați faptul că o persoană care adresează o contestație primului-procuror militar al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Municipiului București, transmisă cu scrisoarea recomandată cu nr. 40.012 din 12 iunie 2001, nu a primit nici până astăzi nici un răspuns, și ce demersuri ar mai putea fi făcute în această situație.

Cel în cauză se numește Meca Radu și domiciliază în comuna Amara, str. Oituz nr. 33, județul Ialomița, și a înaintat contestația la soluția dispusă în Dosarul nr. 720/2001.

Solicit răspuns scris și oral.

Cea de a doua întrebare este adresată domnului primministru Adrian Năstase și ea sună astfel: în declarația politică prezentată în plenul Senatului României în ședința din 2 aprilie 2002 v-am solicitat sprijinul, utilizând Corpul de control al primului-ministru, în privința clarificării situației privatizării Societății Comerciale "Horticons" - S.A. din municipiul Fetești, județul Ialomița.

Vă reamintesc că, în timp ce Ministerul Agriculturii,

Alimentației și Pădurilor îmi răspunde la întrebarea adresată pe această temă că firma a fost vândută P.A.S., domnul Gheorghe Sabu, președintele Consiliului Județean Ialomița, declară că a achiziționat pachetul majoritar de acțiuni la această societate.

Vă rog, domnule prim-ministru, să-mi faceți cunoscut rezultatul demersului dumneavoastră.

Solicit, de asemenea, răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul senator Hermann Fabini, din partea Grupului parlamentar P.N.L.

 
   

Domnul Hermann Armeniu Fabini:

Întrebarea mea este adresată domnului ministru Miron Mitrea și se referă la lucrări din județul Sibiu.

Vă rugăm să ne informați asupra stadiului de realizare a următoarelor trei lucrări de drumuri din județul Sibiu: 1. șoseaua de centură a Municipiului Sibiu; 2. tronsonul DN1 Miercurea Sibiului - Deșten; 3. deviere și trecere denivelată DN1 în dreptul orașului Avrig.

Electoratul nostru este îndeosebi interesat de faptul dacă termenele planificate pot fi respectate sau dacă, din cauza unor greutăți sau situații neprevăzute apărute pe parcurs, acestea vor trebui decalate.

Mulțumesc. Doresc răspuns în scris.

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Ionel Alexandru are de pus o întrebare. Puteți să o puneți și de acolo, de la microfon, să nu mai pierdeți vremea. Oricum, sunteți ascultat de ascultătorii Radio România Actualități.

 
   

Domnul Ionel Alexandru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului prim-ministru Adrian Năstase.

Domnule prim-ministru, vă rog să-mi precizați în baza cărei înțelegeri cu Statele Unite a putut fi deportat în țara noastră, încălcându-se, astfel, Constituția, nazistul Nicholaus Schiffer, bănuit de crime contra umanității, în calitatea sa de membru al trupelor SS și de gardian al unor lagăre de concentrare naziste în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Personal consider că expulzarea trebuia făcută în Germania, țară unde a avut ultima cetățenie, în calitatea sa de membru al Partidului Nazist și de component al trupelor SS.

Vă rog să îmi explicați și cum se împacă primirea în România a unui nazist cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 31/2002, cea referitoare la holocaust, a Guvernului dumneavoastră?

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Răspunsul? Nu ați precizat: în scris și oral, ca să se consemneze.

 
   

Domnul Ionel Alexandru:

Răspuns scris și oral.

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Trecem la următorul punct din ordinea de zi, la interpelări. Îl invităm pe domnul senator Aron Belașcu să prezinte interpelarea.

 
   

Domnul Aron Belașcu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată Guvernului, respectiv,

Ministerului Apelor și Protecției Mediului, domnului ministru Petru Lificiu.

Domnule ministru, Copșa Mică reprezintă etalonul orașelor-martir, care s-a dezvoltat cu prețul agresiunii insidioase și permanente a poluării asupra unei întregi populații, de la nou-născut până la cel răpus înainte de vreme. Impactul negativ al poluării asupra solului, apei, vegetației, animalelor și oamenilor este resimțit într-un mod pregnant pe o distanță de aproximativ 36 de kilometri, afectând grav și comunele limitrofe Micăsa ori Axente Sever, Târnava și Valea Viilor, precum și ceva mai redus, pe o distanță de 65 de kilometri aproximativ între orașele Blaj și Dumbrăveni. Situația se datorează industriilor producătoare de acid sulfuric, metale neferoase, aliaje de aur, argint și acid cianhidric de la Societatea Comercială "Sometra" S.A. Copșa Mică, un holding din Grecia, principalii poluanți fiind dioxidul de sulf, pulberile de plumb, acidul sulfuric, precum și trioxidul de sulf, trioxidul de azot, monoxidul de carbon, ozonul,

zincul, cadmiul, metacrilatul și metacrilatul de metil, care determină afecțiuni cardiovasculare și hipertensiune, afecțiuni ale sistemului nervos central, tulburări de comportament și convulsii, intoxicațiile putând fi letale, iar nichelul determină cancerul pulmonar.

Prin urmare, dispare fauna, dispare flora, se usucă pădurile, se îmbolnăvesc frecvent și mor animale, 23 de cai din comuna Micăsa au decedat într-o perioadă de numai 6 luni. Mor oameni, se nasc copii cu malformații.

Cu alte cuvinte, urmărind analizele de laborator, care atestă și concentrații de 225 de unități, mai mari decât concentrația maximă admisă, se poate aprecia că este vorba de un dezastru ecologic. Prin urmare, la Copșa Mică se moare lent, în comparație cu modul în care se moare la Vulcan, Târgoviște și în alte locuri din țară.

Demersurile disperate ale locuitorilor acestor ținuturi la oraganele abilitate au rămas fără vreun efect concret.

Față de cele prezentate, vă adresez rugămintea să îmi comunicați ce măsuri va întreprinde ministerul pentru soluționarea acestei situații grave ce periclitează însăși existența și fibra biologică a populațiilor din zonă, cu referire directă la prevederile Legii protecției mediului nr. 137/1995, precum și la prevederile Programului de guvernare al P.S.D.

Solicit răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Corneliu Bichineț. Îl invit la microfon pentru a susține interpelarea.

 
   

Domnul Corneliu Bichineț:

Interpelarea mea se adresează ministrului sănătății și familiei, doamnei Daniela Bartoș. În preambul am făcut aprecieri pozitive privind răspunsurile doamnei ministru Daniela Bartoș, care, de fiecare dată, a fost promptă și eficientă la întrebările și interpelările mele. S-au acumulat, însă, din nefericire, mai multe anomalii în ceea ce privește organizarea spitalicească din județul pe care îl reprezint în Parlamentul României, Vaslui, fapt ce mă obligă să folosesc acest rodnic instrument parlamentar interpelarea. Despre ce este vorba?

Spitalul orășenesc Negrești se zbate, pe mai departe, într-o nedescrisă sărăcie, fapt care se întâmplă și în alte părți. Atât medicii, cât și asistenții, bolnavii, de asemenea, sunt nemulțumiți de starea de lucruri de aici.

1. O rog pe doamna ministru Daniela Bartoș să țină cont de propunerile directorului acestei instituții, medicul Corneliu Ciocârlan, om ce dorește și poate să eficientizeze printr-o nouă organizare spitalul.

2. Ce măsuri intenționați, doamnă ministru Daniela Bartoș, să luați cu acei care, rău inspirați, au "mutat" o grupare de bolnavi psihici în mijlocul comunei Băcești, în spitalul ce de ani buni deservea populația din zonă, deci în mijlocul satului.

Aflați că astăzi, nesupravegheați, noii pacienți ai Spitalului din Băcești cutreieră, îmbrăcați ori dezbrăcați, pentru că a venit vara, căldura, satele din jur, constitutind o adevărată teroare pentru truditorii ogoarelor secătuite din zonă. Vă imaginați, cel care prășește pe câmp nu este atât de fericit când se trezește la spate cu un bolnav psihic agitat.

3. De ce în Secția de boli interne a Spitalului Comunal Puiești au fost aduși, din Spitalul Municipal Bârlad, bolnavii TBC, punându-se, astfel, în pericol o întreagă comunitate umană, cea de pe valea Tutovei, văduvită în aceeași măsură și de serviciile medicilor interniști care au făcut o treabă de excepție, ani la rând, în secția menționată inițial.

4. Cum este posibil ca o comisie trimisă de către ministerul pe care îl conduceți să nu ajungă în comuna Codăești, acolo unde funcționează un spital comunal ce îngrijește de sănătatea țăranilor din peste 15 comune, spital înființat acum 30 de ani, și să hotărască comisia respectivă dintr-un birou, la Vaslui, ca acest spital să fie desființat și transformat, fără a se consulta comunitatea locală, în spital al săracilor, azil de bătrâni.

Iată, doamnă ministru Bartoș, conținutul dureros al unei realități zonale, pe care, succint și cu mare seriozitate, v-o prezint spre analiză și îndreptare. Este normal să aștept răspuns oral și scris.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Va și veni, la fel de normal, și scris și oral.

Vă rog, doamna senator Angela Bălan, să prezentați interpelarea adresată ministrului tineretului și sportului.

 
   

Doamna Angela Mihaela Bălan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mulți tineri români visează să vadă Europa, să trăiască un timp, mai mare sau mai mic, pe alte meleaguri. Unii tineri au reușit sau reușesc prin burse de studii, iar în ultima perioadă, prin intermediul Agenției Române pentru Cooperare Europeană în Domeniul Tineretului (EUROTIN), mulți tineri sunt sprijiniți să găsească un proiect în cadrul căruia să lucreze ca voluntari în altă țară, fără să îi coste nimic, singura condiție care li se impune fiind seriozitatea.

În cadrul acestor programe, prin muncă voluntară subliniem, prin muncă voluntară - tinerii români au participat la construirea de trecători ecologice în Grecia, în Franța, în regiunea Normandiei, la construirea unui labirint vegetal și a două lacuri pedagogice, unde copiii francezi să vadă, în mediu lor natural, animalele, plantele specifice. Sigur, acești tineri români s-au întors în țară mai maturi, cu experiențe unice, schimbați ca mentalitate, dar și cu sentimentul că a fi român nu este o rușine, că românii pot fi competitivi oriunde și în orice domeniu.

Am făcut această introducere pentru a arăta că tinerii noștri pot cuceri Europa și prin muncă voluntară.

Deși la noi această noțiune a fost golită de conținutul ei sănătos în anii de dinainte de 1989, întrebăm Ministerul Tineretului și Sportului, pe domnul ministru Georgiu Gingăraș, dacă are în vedere unul sau mai multe programe pentru tinerii români și - de ce nu? din alte țări, prin care, pe bază de voluntariat, să se reabiliteze zone turistice, zone istorice, să se construiască obiective de interes pentru ei? Care sunt aceste programe și ce obiective vizează în mod direct?

Așteptăm răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Și eu vă mulțumesc, doamna senator.

Doamna senator Maria Ciocan, vă rog să susțineți interpelarea.

 
   

Doamna Maria Ciocan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, alimentației și pădurilor.

Județul Maramureș, încadrându-se într-o zonă specială, de deal și de munte, unde terenurile nu pot fi cultivate pe suprafețe întinse și având în vedere numeroasele semnale din partea țăranilor maramureșeni, nu pot să nu intervin cu modificarea privind neacordarea subvențiilor în agricultură pentru suprafețe sub 50 de hectare, care trebuie să elimine micii producători de la primirea subvenției. Este corect ca asociațiile să primească subvenții, dar, în același timp, și micii producători ar trebui să aibă dreptul la aceste subvenții, având în vedere condițiile naturale ale zonelor de munte, unde este imposibil să se ajungă la asemenea suprafețe arabile, iar fără ajutor micii producători nu au posibilitatea să cultive suprafețele mai mici de 50 de hectare, riscând ca, după doi ani, conform prevederilor Legii nr. 18/1991, să își piardă dreptul de folosință.

Rugăm a se ține cont de condițiile reale cu care se confruntă micii producători din agricultura din zona de deal și de munte, pentru a putea veni și în sprijinul lor.

Totodată, rugăm să ni se comunice punctul de vedere al Guvernului privind sprijinirea micilor producători agricoli, care dețin suprafețe mai mici de 50 de hectare.

Solicit răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Și eu vă mulțumesc.

La interpelări, ultimul coleg senator care urmează să susțină interpelarea, domnul senator Ilie Petrescu.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule senator!

 
   

Domnul Ilie Petrescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată Guvernului, doamnei ministru al justiției, Rodica Mihaela Stănoiu, și doamnei ministru al sănătății și familiei, Daniela Bartoș.

Obiectul și motivarea interpelării mele:

Doamnă ministru Stănoiu,

Doamnă ministru Bartoș,

La data de 25.08.1999, numitul Milconiu Ion, domiciliat în satul Râpa, județul Gorj, a fost supus unei intervenții chirurgicale la Spitalul de Chirurgie din Târgu-Jiu, în urma căreia pacientul a paralizat, azi fiind în situația de handicap gradul I. Vina actului medical defectuos aparține direct medicului chirurg Neață Gheorghe.

În urma demersurilor făcute de I.N.M.L. "Mina Minovici", s-a stabilit culpa medicală și fals, uz de fals în foaia de observație, făcută de medicul Frăsie Mariana, medic în același spital cu inculpatul.

Deși au trecut mai mulți ani de când un cetățean a rămas paralizat pe viață datorită incompetenței sau neatenției unor cadre medicale cu pregătire superioară, până acum organele de cercetare penală nu au întreprins nimic concret pentru a i se face dreptate, pentru ca pe viitor nici un pacient să nu mai fie nenorocit pe viață de medici iresponsabili.

Vă rugăm, doamnă ministru Stănoiu, doamnă ministru Bartoș, să ne comunicați ce măsuri veți lua în acest caz, pentru acest cetățean, protejat și de prevederile art. 33 alin. (1), (2) și (3) din Constituția României, pentru a fi apărat de organele statului de drept, când i se va face dreptate, când va fi despăgubit, rugându-vă să dispuneți să fie internat într-o clinică de specialitate în vederea vindecării și recuperării sale grabnice.

Am anexat memoriul și documentele doveditoare în cauză la această interpelare pe care am făcut-o.

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Am epuizat capitolul dedicat interpelărilor.

Îl invit pe domnul Gheorghe Predilă, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, să prezinte răspunsul la întrebările puse de doamna senator Maria Ciocan și de doamna senator Maria Petre.

Vă rog, domnule secretar de stat, prezentați răspunsul la cele două întrebări care v-au fost adresate într-o ședință anterioară.

 
   

Domnul Gheorghe Predilă:

Domnule președinte,

Referitor la întrebarea adresată de doamna senator Maria Ciocan, în legătură cu regimul vamal de import al României, în ceea ce privește protejarea cărnii și efectivelor de animale din România, îi pot comunica următoarele: aplicarea legislației privind zonele defavorizate a stimulat, într-o anumită perioadă, sectorul cărnii, și mai ales la începutul anului 2000, unde s-au făcut și investiții, iar agenții economici din aceste zone au importat materie primă, animale vii și carne fără să plătească taxe vamale, creându-se astfel, într-adevăr, o concurență neloială atât față de procesatorii din afara acestor zone, cât și față de crescătorii interni de animale, care, nebeneficiind de subvenții directe, au fost în mod sistematic excluși de pe propria piață, fiind obligați să stocheze marfa, iar apoi să își reducă efectivele de animale.

În aceste condiții, s-a impus adoptarea unor măsuri care să stabilească modalitățile în care își pot desfășura activitatea agenții economici ce realizează producție din produse alimentare în zonele defavorizate și beneficiază de scutire de la plata taxelor vamale, și chiar să restrângă gama de materii prime care să beneficieze de facilități.

În acest mod, au fost adoptate două ordine comune cu Ministerul Dezvoltării și Prognozei și Ministerul Finanțelor Publice, în noiembrie 2001 și aprilie 2002, întrucât s-a preconizat scăderea importurilor de carne și animale vii în regim de scutire de la plata taxelor vamale, ca urmare a aplicării acestor măsuri și - pentru că importurile erau absolut necesare în condițiile în care efectivele din producția internă nu s-au putut asigura și nu puteau asigura necesarul de consum pentru populație s-a luat decizia de a se scădea taxele vamale la carnea de porc.

Efortul era absolut necesar. În condițiile în care efectivele din producția internă nu s-au putut asigura și nu puteau asigura necesarul de consum pentru populație, s-a luat decizia de a se scădea taxele vamale la carnea de porc de la 45% la 20% și la carnea de vită de la 40% la 20%. Această măsură a asigurat atât protecție socială, prin menținerea prețurilor de vânzare în ultimele 14 luni, cât și profituri rezonabile investitorilor în sectorul zootehnic porcin, unde șeptelul a crescut cu 8%.

Măsura care a fost adoptată în septembrie 2001 și a fost prelungită în ianuarie 2002 până la 30 iunie urmează ca de la această dată să fie reanalizată în funcție de condițiile existente. Întrucât până în prezent condițiile care au determinat luarea măsurii s-au menținut și pentru evitarea majorărilor de prețuri, s-a elaborat și este în curs de aprobare o hotărâre de guvern pentru menținerea taxelor vamale la 20% pentru carne și organele de porc și vită până la 31 decembrie 2002.

În ceea ce privește întrebarea: de ce nu intervine Guvernul în corelarea prețurilor și redimensionarea acestora, blocarea lor, putem răspunde că nu se poate întrucât suntem în economie de piață și Guvernul nu poate să intervină în formarea prețurilor, dar organele abilitate, care să verifice modul de formare a prețurilor și realitatea din formarea prețurilor, au fost sesizate de către Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, sunt colective comune care, pe baza verificărilor, au purces la această măsură de menținere a taxelor vamale și, până la urmă, nu vor mai avea nici un fel de scutiri de taxe vamale. Există ordin...

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Da vă mulțumim.

Domnule secretar de stat, vă rog să prezentați răspunsul la întrebarea doamnei senator Maria Petre.

 
   

Doamna Maria Petre (din sală):

Nu am întrebare.

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Ce s-a întâmplat, doamna senator, nu aveți întrebări puse? Nu e nevoie, spuneți-mi din bancă care e problema!

 
   

Doamna Maria Petre (din sală):

Nu am nici o întrebare pentru Ministerul Agriculturii,

Alimentației și Pădurilor.

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Apăreți aici că ați pus o întrebare legată de Societatea Comercială "Horticons" - S.A. Ialomița.

 
   

Doamna Maria Petre (din sală):

Și am primit deja răspunsul.

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

A, l-ați primit, de acord.

Deci doamna senator Maria Ciocan, dacă în legătură cu răspunsul primit...

 
   

Domnul Gheorghe Predilă:

Domnule președinte,

Dacă-mi permiteți, în legătură cu întrebarea formulată de doamna senator Maria Petre...

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

A formulat-o, a primit răspuns, nu mai solicită altceva!

 
   

Domnul Gheorghe Predilă:

Solicită un răspuns de la domnul prim-ministru Adrian Năstase, prin Corpul de control.

Până la această dată situația se menține, este cea pe care noi am prezentat-o, în sensul că nici din Registrul Acționariatului și nici din Registrul Comerțului nu există o modificare în ceea ce privește cumpărătorul, deci oficial nu există nici o modificare.

Dacă dânsa are informații... ministrul agriculturii, alimentației și pădurilor a dispus Corpului de control și unui colectiv mai larg să verifice această informație, dar, deocamdată, PAS-ul, care a fost la negociere, este singurul care...

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Nu, doamna senator Maria Petre, legat de această societate, a sesizat și pe premier și pe ministrul de justiție, deci...

Vă mulțumim, domnule secretar de stat. Doamna senator, autoarea întrebării, mai aveți vreun comentariu succint de făcut în legătură cu răspunsul primit astăzi?

 
   

Doamna Maria Ciocan:

Mulțumesc mult pentru răspunsul care mi s-a dat, dar solicit să mi se dea și răspunsul în scris.

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Sigur că da, vă mulțumim.

 
   

Domnul Gheorghe Predilă:

Sigur, vi-l punem la dispoziție chiar azi.

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Îl invităm pe domnul secretar de stat Costache Alexe Ivanov, din partea Ministerului Justiției, să prezinte răspunsurile la întrebările care au fost puse, precum și la interpelări, dacă este cazul, la întrebările puse de doamna senator Maria Petre și de domnul senator Ionel Alexandru.

 
   

Domnul Alexe Costache Ivanov - secretar de stat în Ministerul Justiției:

Îmi permit să încep cu domnul senator Mircea Mihordea, care nu este în sală, avem un răspuns...

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Dacă nu este în sală, domnule secretar de stat, răspunsul în scris. Nu îi mai răspundeți, îi transmiteți în scris.

 
   

Domnul Alexe Costache Ivanov:

Voiam să spun că îl trimitem în scris.

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Numai în scris. Deci numai în legătură cu interpelările formulate de colegii senatori care sunt acum prezenți în sală, când dumneavoastră le răspundeți la interpelare, este o minimă curtoazie pe care reciproc trebuie să ne-o acordăm.

 
   

Domnul Alexe Costache Ivanov:

Domnului senator Gheorghe Acatrinei și domnului senator Ionel Alexandru le cerem îngăduința să le dăm răspunsul, pentru că trebuie făcute o serie de verificări, în ședința următoare de răspunsuri. În acest sens avem făcută cererea, cerem această îngăduință.

Avem întocmit răspunsul pentru doamna senator Maria Petre.

La întrebarea formulată de dumneavoastră, adresată ministrului justiției, referitoare la contestația domnului Meca Radu împotriva soluției dispuse în Dosarul de urmărire penală nr. 720/2001 al Parchetului Militar Teritorial București, vă comunicăm următoarele: din informațiile pe care le-am primit de la secția Parchetelor militare a Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, rezultă că la 15 iunie 2001 a fost înregistrată plângerea formulată de Meca Radu împotriva soluției dispuse în Dosarul nr. 720/2001 al Parchetului Militar Teritorial București, plângere înaintată de Secretariatul general al Ministerului de Interne. La aceeași dată s-a înregistrat o plângere cu conținut similar, trimisă de președintele României, Departamentul politic.

Dosarul privește pe locotenent-colonelul Staicu Gheorghe și pe căpitanul Dincă Mihai, din cadrul I.P.J.

Ialomița, față de care, la 22 mai 2001, s-a dispus neînceperea urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și purtare abuzivă, prevăzute de art. 246 și art. 250 alin. 1 din Codul penal.

Secția Parchetelor Militare a solicitat dosarul cauzei pentru verificări și ținând cont și de susținerile petentului a constatat că cercetările sunt incomplete. Ca urmare, a dispus infirmarea soluției de neîncepere a urmăririi penale și a reținut dosarul pentru completarea probelor și elucidarea tuturor aspectelor neclare ale speței.

După definitivarea acestor cercetări petentul urmează să fie informat cu precădere despre soluția care va fi adoptată. Deci cercetările sunt în curs și cel în cauză va fi informat în momentul în care ele vor fi definitivate.

Vă rog să primiți, doamnă senator, asigurarea întregii mele considerații. Semnează doamna Rodica Mihaela Stănoiu, ministrul justiției.

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Da, vă mulțumim, domnule secretar de stat.

Doamna senator, aveți vreun comentariu de făcut în legătură cu răspunsul primit?

 
   

Doamna Maria Petre:

Vreau doar să-i mulțumesc și doamnei ministru și domnului secretar de stat, cu rugămintea ca exact toate precizările făcute să-mi fie transmise în scris acum, pentru că așa am solicitat răspunsul.

Vă mulțumesc și dumneavoastră, domnule președinte.

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Nu e nici o problemă, le veți primi în scris, potrivit procedurii.

Îl invităm pe domnul secretar de stat Pavel Abraham, de la Ministerul de Interne, să răspundă la interpelările formulate de colegul senator Ionel Alexandru în legătură cu privatizarea "Romtelecom" și problema extrădării Ioanei Maria Vlas.

Ceilalți colegi senatori care v-au formulat interpelări nu sunt prezenți în sală, o să vă rugăm să le transmiteți răspunsul la interpelare în scris.

 
   

Domnul Pavel Abraham - secretar de stat în Ministerul de Interne:

Mă refeream, îndeosebi, domnule președinte, la domnul senator Mircea Mihordea, căruia o să îi dăm răspunsul scris...

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Și domnului senator Iuliu Păcurariu, de asemenea.

Domnia sa a solicitat în mod expres să îi dăm răspunsul pe 3, luna viitoare, deoarece, probabil, a anticipat că nu va fi prezent astăzi, aici...

A amânat, vom nota amânat, de acord.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat!

 
   

Domnul Pavel Abraham:

Pentru domnul senator Ionel Alexandru, în legătură cu interpelarea referitoare la măsurile întreprinse pentru readucerea în țară a Ioanei Maria Vlas, transmisă Ministerului de Interne, avem onoarea să aducem la cunoștință următoarele.

Inspectoratul General al Poliției a efectuat, în conformitate cu prevederile legale și în limitele competențelor ce îi revin, demersurile și actele procedurale necesare readucerii în țară a Ioanei Maria Vlas.

Astfel, la data de 23 mai 2000, Inspectoratul General al Poliției a dispus urmărirea generală a acesteia și a solicitat consemnul de frontieră. În aceeași zi, sesizându-se din oficiu că Ioana Maria Vlas a părăsit țara, poliția a solicitat celor 178 state membre ale OIPIC Interpol localizarea acesteia.

Din verificările efectuate a rezultat că cea în cauză a părăsit țara și a intrat în Bulgaria la data de 22 mai 2000, după care la 23 mai 2000 a părăsit Bulgaria cu avionul, cu destinația Israel. La data de 31 mai 2000,

Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție a emis, în lipsă, față de Ioana Maria Vlas, mandatul de arestare preventivă nr. 53 pentru o perioadă de 30 de zile, pentru comiterea infracțiunilor de înșelăciune și fals intelectual.

După primirea la Inspectoratul General al Poliției a mandatului de arestare, Biroul Național Interpol a dispus în aceeași zi prin telegrama nr. 3317 către OIPIC Interpol urmărirea internațională, în vederea arestării acesteia.

La data de 4 iunie 2000, prin mesajul nr. 182, Biroul Central Național Interpol Ierusalim a informat că există în evidențele Poliției israeliene de frontieră mențiunea că începând cu data de 24 mai 2000 a intrat în Israel Ioana Maria Vlas, iar datele acestea au fost introduse în computere și că va comunica, ca urmare, dacă va părăsi și această țară.

Prin telegramele din 6 și 7 iunie 2000 Poliția română a comunicat Poliției israeliene date despre trei locuri posibile unde aceasta ar putea să se ascundă și șase numere de telefon ce puteau fi valorificate în procesul de urmărire, prindere și arestare.

Ulterior, au mai fost schimbate 11 mesaje cu poliția din Israel, prin care s-au dat detalii în legătură cu acest caz. Pentru impulsionarea soluționării acestui caz, la data de 25 iulie 2001 s-a transmis autorităților competente din Israel o scrisoare semnată de domnul Adrian Năstase, prim-ministru al Guvernului României.

Poliția română a mai făcut 16 schimbări de mesaje cu poliția altor state și OIPIC Interpol privind localizarea și reținerea Ioanei Maria Vlas.

În prezent, Poliția română întreprinde activități specifice necesare, prin structurile abilitate, în cooperare cu polițiile altor state, în vederea stabilirii locului în care se află Ioana Maria Vlas, pentru a putea fi indentificată și adusă în țară.

Cu deosebită considerație, semnează domnul ministru de interne Ioan Rus.

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumim, domnule secretar de stat.

Așteptați să vă răspundă la ambele întrebări ca să vă exprimați mulțumirile o singură dată.

 
   

Domnul Pavel Abraham:

În legătură cu interpelarea dumneavoastră, adresată domnului Adrian Năstase, prim-ministru al României, transmisă Ministerului de Interne, pentru verificare, cu privire la ancheta privatizării "Romtelecom", cât și la concluziile trase până în acest moment în această cauză, precum și la măsurile ce au stat la baza recuperării celor 75 milioane dolari plătiți ilegal unor firme și persoane, avem onoarea să vă aducem la cunoștință următoarele: a. La data de 30 mai 2000, prin nota de constatare a Direcției generale de îndrumare și control fiscal din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, s-a constatat că plata consultanței pentru privatizarea "Romtelecom", în valoare de 10 milioane dolari S.U.A., s-a efectuat de către Fondul Proprietății de Stat (F.P.S.) fără bază legală, în urma încheierii unui act adițional la data de 30 decembrie 1998.

De asemenea, în conținutul documentului amintit se menționează că suma de opt milioane patru sute de mii dolari S.U.A., reprezentând plata efectuată la extern cu titlu de onorariu, nu a fost făcută în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăților comerciale.

Organele de control au lăsat la aprecierea Regiei Autonome a Administrației Patrimoniului Protocolului de Stat să hotărască dacă se consideră prejudiciată cu suma de opt milioane patru sute mii dolari S.U.A. și cu suma de treizeci și nouă miliarde opt sute șaizeci și trei de milioane trei sute treizeci și șapte de mii două sute cincizeci și opt de lei, reprezentând impozite și taxe aferente, achitate de Fondul Proprietății de Stat conform ordinelor de plată nr. 1906, 1907, ambele din 31 decembrie 1998.

Pentru completarea notei de constatare și pentru stabilirea existenței sau inexistenței unor fapte cu caracter penal, colectivul desemnat în cauză a desfășurat următoarele activități:

A. Au fost indentificate și analizate documentele relevante în cauză, astfel:

  • documentele orginale care au stat la baza organizării licitației în vederea angajării consultantului;
  • documentele originale privind derularea contractului de consultanță;
  • contractul și actul adițional la contract;
  • hotărârile Consiliului de administrație al F.P.S.;
  • notele cu propuneri de aprobare a actului adițional;
  • Decizia nr. 8 a Comitetului de coordonare, împreună cu nota de fundamentare;
  • documentele de plată;
  • stenogramele și înregistrările pe suport magnetic ale ședințelor Consiliului de administrație al F.P.S.

Au fost audiate 29 de persoane cu diferite funcții de decizie, conform unei liste pe care o prezentăm în anexă.

Din materialul probator administrat în cauză au rezultat următoarele: la data de 18 februarie 1997 Ministerul Comunicațiilor a emis, prin persoana ministrului Pantiș Sorin, Ordinul nr. 56 prin care a dispus ca "Romtelecom" să angajeze consultanța necesară în vederea selectării unui investitor strategic.

În acest sens s-a organizat la data de 20 martie 1997 o primă fază a licitației pentru selectarea unei firme de consultanță pentru Ministerul Comunicațiilor și .Romtelecom", ce urma să asigure asistență financiară legală și tehnică, în procesul de atragere a unui investitor strategic pentru "Romtelecom". În această fază, Ministerul Comunicațiilor a primit un număr de 29 de oferte din partea unor firme specializate, din care au fost selecționate numai 9 firme.

B. Din cercetările efectuate a rezultat că procesul de privatizare a "Romtelecom" a fost gestionat de Comitetul de coordonare a privatizării "Romtelecom", constituit în baza Hotărârii Guvernului nr. 338/1998, pentru aprobarea mandatului Fondului Proprietății de Stat privind condițiile de negociere pentru privatizarea Societății Naționale de Telecomunicații – "Romtelecom" - S.A.

Răspunderea pentru gestionarea defectuoasă a procesului de privatizare a "Romtelecom" revine Comitetului de coordonare, de la data constituirii sale, ca urmare a deciziilor emise și care, așa cum rezultă din probatoriu, nu au fost conforme cu prevederile legale. În aceste împrejurări, membrii Comitetului de coordonare au determinat semnarea contractului de vânzare-cumpărare a pachetului de acțiuni a contractului de uzufruct, precum și a actului adițional la contractul de consultanță prin care s-a dispus schimbarea titularului obligației de plată a consultantului, respectiv "Romtelecom" - S.A. cu F.P.S., instituție ce nu era parte în contract.

De asemenea, din probațiune a rezultat că, la data de 30.12.1998, Pantiș Sorin a semnat actul adițional la contractul de consultanță și Decizia nr. 8 a Comitetului de coordonare, în calitate de ministru al comunicațiilor, deși nu mai era ministru al comunicațiilor, fiind revocat la acea dată din această funcție, potrivit Decretului prezidențial nr. 452 publicat în "Monitorul Oficial" din data de 18.12.1998.

C. La data de 8.01.2002, Inspectoratul General al Poliției - Direcția cercetări penale a înaintat la Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție Dosarul penal nr. 0140/2001, împreună cu referatul cu propuneri de declinarea competenței, întocmit de Inspectoratul General al Poliției - Direcția poliției economico-financiare. Având în vedere calitatea de demnitari a membrilor Comitetului de coordonare a privatizării "Romtelecom", precum și a domnului Pantiș, ministru al comunicațiilor, și un membru al Comitetului de coordonare a privatizării, în temeiul art. 42 alin. 2 Teza 2 art. 27 și 210 din Codul de procedură penală, organele de poliție și-au declinat competența către Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție.

La data de 1.02.2002, Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție a trimis Dosarul 0140/2001 organelor de cercetare penală pentru completarea cercetărilor, respectiv pentru dispunerea și efectuarea unei expertize financiar-contabile, efectuarea unei noi verificări de R.A.P.P.S., administrarea de mijloace de probă pentru stabilirea vinovăției persoanelor implicate.

La 4.02.2002, Inspectoratul General al Poliției Direcția cercetări penale a înaintat dosarul penal împreună cu plângerea împotriva măsurilor dispuse prin nota de îndrumare din luna februarie 2002. La data de 3.04. 2002, Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție a restituit dosarul penal în cauză, respingând totodată obiecțiile formulate de organele de cercetare penală.

D. La data de 12.04.2002, Inspectoratul General al Poliției, prin inspectorul general gen. de divizie dr. Florin Sandu, a înaintat către Ministerul Public, în atenția domnului Joița Tănase, procuror general al României, o plângere referitoare la restituirea dosarului penal în cauză - 0140/2001 - prin care s-a argumentat juridic de ce organele de cercetare penală ale poliției pot efectua activități dispuse de Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, numai în condițiile delegării acestora de către procurorul care supraveghează cauza și în a cărui competență proprie revine soluționarea cauzei.

Adresa I.G.P. a fost înregistrată la cabinetul domnului procuror general sub nr. 1063/C/16.04.2002.

E. În ce privește prejudiciul stabilit până în prezent, precizăm că cele două note de constatare întocmite de specialiștii Ministerului Finanțelor Publice au stabilit încălcările de la normele legale săvârșite de membrii Comitetului de coordonare, precum și prejudiciul de 8.400.000 de dolaru S.U.A., confirmat de R.A.P.P.S. prin adresa de constituire ca parte civilă în cauză.

Cu deosebită considerație, semnează domnul ministru de interne Ioan Rus.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Pe scurt, dacă aveți vreun comentariu, domnule senator.

 
   

Domnul Ionel Alexandru:

Da, vă mulțumesc.

Încep cu răspunsul la cea de-a doua problemă. Într-un fel, sunt mulțumit. Deci începe să se descâlcească lanțul escrocheriilor care au încoronat guvernarea trecută.

Oricum, mai avem puțin și sperăm ca infractorii să ajungă în fața instanței de judecată. În legătură cu prima problemă, aici răspunsul este tot la fel de imprecis ca și cele pe care le-am mai primit. Vreau să vă reamintesc că acum vreo lună de zile am solicitat din partea Ministerului de Externe un răspuns cu privire la acțiunile pe care le-au făcut în privința extrădării Ioanei Maria Vlas și dumnealor, de față cu toată lumea, au spus că nu au avut competența din acest punct de vedere. Iar recent, a citit toată lumea în presă faptul că în realitate doamna ambasadoare Maria Stoica a avut tangență cu avocatul Ioanei Maria Vlas încă din februarie. Deci undeva, cineva caută să dezinformeze și presa, și Senatul României, și, eu știu, organele de stat.

Din punctul de vedere al răspunsului pe care l-am primit acum, aș vrea totuși să-l întreb pe domnul ministru dacă știe cumva din ce cauză domnul general Sandu Florin a declarat că dumnealui cunoaște țara și locul unde se află această infractoare. Dacă ar putea să-mi dea un răspuns din punctul acesta de vedere.

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Da, dacă cunoaște răspunsul.

 
   

Domnul Pavel Abraham:

Da. Aș dori să fac întâi o precizare: eu cred că răspunsul Ministerului de Externe a fost pertinent, deoarece în materie judiciară există niște competențe bine stabilite de lege pentru Ministerul Justiției, Ministerul Public și, sigur, în anumite limite, pentru Ministerul de Interne. Și, în al doilea rând, aș dori să dau un răspuns concret domnului senator în legătură cu ceea ce spunea Domnia sa că a afirmat domnul șef al Inspectoratului General al Poliției Române. Sigur, într-un anumit moment, au fost probabil distorsiuni, aș spune eu, de comunicare, dar eu cred că în prezentarea acestui caz, în momentul în care noi v-am arătat aici și am făcut trimiteri exacte, cu număr de intervenții, de discuții, cu locul unde avem ultima noastră informație că s-ar fi găsit, deci eu cred că răspunsul este foarte, foarte clar. Sigur că celelalte aspecte rămân de comentat. Dar eu cred că nu este vorba de nici un fel de mistificare a adevărului de a găsi soluții în acest caz, deși eu cred că răspunsul este transparent, cu precizări inclusiv de ordin concret.

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

O invit pe doamna secretar de stat Maria Manolescu să răspundă la interpelarea adresată de domnul senator Dumitru Pop.

 
   

Doamna Maria Manolescu - secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice:

Mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Da, vă rog...

 
   

Doamna Maria Manolescu:

Urmare interpelării adresate de domnul senator Dumitru Pop, prin adresa nr. 2486/9 mai 2002, Ministerul Finanțelor Publice transmite anexat lista primilor 50 de contribuabili cu obligații restante la bugetul de stat la data de 31 martie 2002. Totodată, în adresă se menționează că obligațiile restante față de bugetul de stat ale acestor contribuabili, conform informațiilor transmise de Direcțiile generale ale finanțelor publice județene și a municipiului București unde aceștia sunt înregistrați ca plătitori de impozite și taxe, sunt următoarele:

Total obligații restante pentru cei 50 de contribuabili:

5.458 de miliarde 297 milioane de lei, din care impozit pe profit 523.863.000.000 lei, impozit pe salarii 3.908.000.000 lei, impozit pe venituri din salarii 189.032.000.000 lei, taxă pe valoare adăugată 2.429.572.000.000 lei, accize - 1.027.841.000.000 lei, impozit pe țiței și gaze nagurale - 55.905.000.000 lei, alte impozite și taxe - 1.228.176.000.000 lei. Menționăm că informații referitoare la datoriile acumulate de societățile comerciale înregistrate ca plătitoare de impozite și taxe în România pot fi furnizate conform prevederilor art. 111 din Ordonanța Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare, aprobată și modificată prin Legea nr. 108/1996, cu completările și modificările sale ulterioare, în următoarele situații: altor organe, în scopul realizării unor obligații ce decurg din aplicarea unei legi, unui organ din domeniul muncii și protecției sociale care face plăți de asigurări sociale sau alte plăți similare, autorităților fiscale ale altor țări, în baza unei convenții pentru evitarea dublei impuneri, autorităților judiciare competente potrivit legii. Informații referitoare la plătitori pot fi transmise și altor organe sau autorități, altele decât cele menționate la alineatul precedent, care le solicită, dar numai cu consimțământul scris al plătitorului. Organul sau autoritatea care primește informații fiscale este obligată să păstreze secretul asupra informațiilor primite. De asemenea, legea prevede că nerespectarea obligației de păstrare a secretului fiscal atrage după sine răspunderea potrivit legii. La această adresă este anexată, așa cum spuneam mai înainte, lista primilor 50 de contribuabili cu obligații restante la bugetul de stat la 31 martie 2002, grupați pe județe, în ordine alfabetică, iar în subsolul acestei note se face mențiunea că înlesnirile la plata obligațiilor bugetare restante se acordă la cererea temeinic justificată a debitorilor, în funcție de punctajul obținut de aceștia ca urmare a analizei criteriilor prevăzute în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/2002 pentru recuperarea arieratelor bugetare. Bineînțeles că acest lucru este la latitudinea contribuabililor în cauză.

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc, doamna secretar de stat.

Aveți vreun comentariu, domnule senator Pop?

 
   

Domnul Dumitru Petru Pop:

Mulțumesc, cu respect foarte mult, doamnei secretar de stat. Îi pun o întrebare: pe ce considerente s-a ajuns numai la numărul de 50 de contribuabili referitor la soldul debitor pe care-l au față de dumneavoastră sau...

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Cei mai importanți, a spus doamna secretar de stat.

 
   

Doamna Maria Manolescu:

Da...

 
   

Domnul Dumitru Petru Pop:

Cred că la nivel de țară acest număr de 50 de contribuabili este foarte, foarte mic. Bineînțeles, mulțumesc că o să primesc și acel desfășurător din partea onoratului minister și o să mă edific...

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Poate o să vă lămuriți văzând din anexă.

 
   

Domnul Dumitru Petru Pop:

O să mă edific și, bineînțeles, s-ar putea să continuăm.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Vă mulțumesc, doamna secretar de stat.

Rog pe domnul secretar de stat Constantin Corega, de la Ministerul Educației și Cercetării, dacă este... Da, vă rog, să răspundă...

Domnule secretar de stat Zelenco, nu mai este prezent domnul senator Aron Belașcu, a plecat acum cinci zece minute, îi veți trimite răspunsul în scris.

Vă rog, domnule secretar de stat.

 
   

Domnul Constantin Corega - secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării:

Domnule președinte,

Referitor la interpelarea domnului senator Gheorghe Acatrinei...

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Gheorghe Acatrinei, da.

 
   

Domnul Constantin Corega:

... înaintată Ministerului Educației și Cercetării, facem următoarele precizări: în clădirea Casei Corpului Didactic din orașul Fălticeni, și în prezent filiala P.N.L. deține o singură încăpere. Toate volumele din bibliotecă au fost transferate la biblioteca școlii cu clasele I-VIII, unde funcționează ca bibliotecar o profesoară de limba și literatura română. Precizăm că acest transfer s-a realizat în anul școlar 1996-1997, din cauza condițiilor improprii în care funcționa biblioteca - umezeală excesivă. În ceea ce privește condiționarea acordării împrumuturilor C.A.R. de înscriere în P.N.L., problema a fost adusă la cunoștința Inspectoratului Școlar al Județului Suceava, care ne-a informat că nu deține date concrete în acest sens. Precizăm că acordarea împrumuturilor prin C.A.R. nu este o problemă care intră în sfera de competență a Ministerului Educației și Cercetării, Casa de Ajutor Reciproc nefiind o instituție în subordinea ministerului.

Dorim să vă asigurăm că Ministerul Educației și Cercetării va monitoriza aspectele semnalate de dumneavoastră prin intermediul Inspectoratului Școlar al Județului Suceava.

Cu deosebită considerație, semnează ministrul Ecaterina Andronescu.

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumim, domnule secretar de stat.

Domnule senator, aveți vreun comentariu de făcut?

Mai rămâneți, domnule secretar de stat.

Există vreun comentariu sau o întrebare din partea domnului senator Acatrinei?

 
   

Domnul Gheorghe Acatrinei:

Domnule președinte,

Răspunsul formulat de către Ministerul Educației și Cercetării, prin domnul secretar de stat, vreau să vă spun de la început că nu mă mulțumește. În primul rând, eu am apreciat foarte mult măsurile pe care le-a luat Ministerul Educației și Cercetării privind verificarea directorilor de școli, pentru că înaintea guvernării actualului Guvern s-au petrecut foarte multe nereguli, au fost promovați în conducerea instituțiilor de învățământ oameni mai puțin competenți. Cred însă că formularea acestui răspuns pe baza celor date de la județ nu e corectă. Îmi pare rău, eu îl cunosc pe inspectorul general al învățământului, domnul profesor Vitcu Mihai, ca un om de mare competență, un om cu calități deosebite de organizator, un om care ține în mâini județul Suceava și este apreciat de cadrele didactice și pentru modul cum a condus înainte alte instituții de învățământ din județ, inclusiv din municipiul Fălticeni. Până aici totul e bun. Un singur lucru, Casa Corpului Didactic din municipiul Fălticeni, care este construită prin contribuția cadrelor didactice, din 1920, și la care intelectualitatea din acest municipiu ține foarte mult, solicit Ministerului Educației și Cercetării să fie repusă în drepturile ei, inclusiv biblioteca. Nu este adevărat că este o clădire cu igrasie. Eu am fost primar al acestui oraș peste 8 ani de zile. Pe banii primăriei a fost renovată și pusă în valoare această instituție pentru corpul didactic al municipiului, la care eu am ținut foarte mult. Acolo funcționează trei licee foarte puternice. Nu mai vorbim de instituțiile care sunt, de muzee și așa mai departe.

Aceasta nu mă satisface, domnule președinte, și rog pe domnul secretar de stat să revadă încă o dată aceste probleme. N-are ce căuta politicul într-o instituție care aparține învățământului. Asta vă rog.

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Am reținut, domnule senator. Vă mulțumim.

Cu aceasta, lucrările ședinței Senatului din 27 mai iau sfârșit.

Mulțumesc colegilor.

Ședința s-a încheiat la ora 19,00.

 
     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti marți, 30 noiembrie 2021, 2:36
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro