Plen
Ședința Senatului din 27 mai 2002
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.90/07-06-2002

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2002 > 27-05-2002 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 27 mai 2002

21. Întrebări și interpelări adresate Guvernului de către domnii senatori: Angela Mihaela Bălan, Maria Ciocan, Maria Petre, Hermann Armeniu Fabini, Ionel Alexandru, Aron Belașcu, Corneliu Bichineț, Ilie Petrescu. Din partea Guvernului au răspuns domnii: Gheorghe Predilă - secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, Alexe Costache Ivanov - secretar de stat în Ministerul Justiției, generalul Pavel Abraham - secretar de stat în Ministerul de Interne, Maria Manolescu - secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice, Constantin Corega - secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării  

Domnul Alexandru Athanasiu:

................................................

Trecem la următorul punct pe agenda de lucru a Senatului - întrebări, interpelări și răspunsuri.

Începem cu întrebările.

O invit pe doamna senator Angela Mihaela Bălan să pună întrebarea Ministerului Sănătății și Familiei.

Vă rog, doamna senator!

Doamna Angela Mihaela Bălan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

O dată cu statuarea medicinei de familie, numeroși doctori generaliști au părăsit cabinetele școlare pentru a-și organiza o afacere proprie. Așa se face că, în urmă cu 2-3 ani, în București - spre exemplu - rămăseseră doar 25 de medici școlari la 260.000 de elevi. Nu mai vorbim de mediul rural.

Prin Ordinul nr. 653/2001, doamna ministru Daniela Bartoș a încercat să reabiliteze medicii școlari și să-i atragă în unitățile de învățământ, dar acest ordin nu a fost urmat de efectele concrete, practice pentru că, iată, se încheie acest an școlar și până la această oră medicii școlari nu au primit truse medicale, materialele necesare.

Întrebăm pe doamna ministru:

1. Cum vrea Ministerul Sănătății și Familiei să reabiliteze rețeaua medicală din învățământ și să atragă cadrele medicale dacă, în București, refuză să scoată la concurs 40 de posturi, în prezent încadrate temporar, posturi pe care, oricum, le plătește?

Menționăm că în București există un medic generalist și un stomatolog la un număr de 2.500 elevi.

2. Cum pot fi aplicate programele de prevenire și educație sanitară, programe periodice și frumoase, în școlile noastre unde au pătruns drogurile, alcoolul, tutunul, bolile venerice și sexualitatea precoce, tuberculoza,

SIDA, în absența cadrelor medicale: medici generaliști, medici stomatologi, asistență medicală, precum și a dotării minime necesare a cabinetelor școlare?

Așteptăm răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc.

Doamna senator Maria Ciocan, vă rog să puneți întrebarea Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor.

Doamna Maria Ciocan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Pentru că producătorii autohtoni de carne au cerut indexarea taxelor vamale la importul de carne, procesatorii ne anunță o scumpire cu 20% a cărnii și a produselor din carne.

Întrebare: de ce Guvernul nu limitează atât prețul de vânzare al producătorilor până la prețul de import, cât și adaosul comercial al procesatorilor și mai ales la cei care desfac produsul final, evitându-se astfel majorările de prețuri nejustificate?

Mulțumesc.

Aștept răspuns scris și oral.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Răspuns scris și oral. Vă rog să se consemneze în stenogramă.

Doamna senator Maria Petre, vă rog, o întrebare pentru ministrul justiției și pentru primul-ministru.

Doamna Maria Petre:

Prima întrebare, adresată doamnei Rodica Stănoiu, ministrul justiției, se referă la un fapt asupra căruia cer aprecierea doamnei ministru.

Întrebarea sună astfel: cum apreciați faptul că o persoană care adresează o contestație primului-procuror militar al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Municipiului București, transmisă cu scrisoarea recomandată cu nr. 40.012 din 12 iunie 2001, nu a primit nici până astăzi nici un răspuns, și ce demersuri ar mai putea fi făcute în această situație.

Cel în cauză se numește Meca Radu și domiciliază în comuna Amara, str. Oituz nr. 33, județul Ialomița, și a înaintat contestația la soluția dispusă în Dosarul nr. 720/2001.

Solicit răspuns scris și oral.

Cea de a doua întrebare este adresată domnului primministru Adrian Năstase și ea sună astfel: în declarația politică prezentată în plenul Senatului României în ședința din 2 aprilie 2002 v-am solicitat sprijinul, utilizând Corpul de control al primului-ministru, în privința clarificării situației privatizării Societății Comerciale "Horticons" - S.A. din municipiul Fetești, județul Ialomița.

Vă reamintesc că, în timp ce Ministerul Agriculturii,

Alimentației și Pădurilor îmi răspunde la întrebarea adresată pe această temă că firma a fost vândută P.A.S., domnul Gheorghe Sabu, președintele Consiliului Județean Ialomița, declară că a achiziționat pachetul majoritar de acțiuni la această societate.

Vă rog, domnule prim-ministru, să-mi faceți cunoscut rezultatul demersului dumneavoastră.

Solicit, de asemenea, răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul senator Hermann Fabini, din partea Grupului parlamentar P.N.L.

Domnul Hermann Armeniu Fabini:

Întrebarea mea este adresată domnului ministru Miron Mitrea și se referă la lucrări din județul Sibiu.

Vă rugăm să ne informați asupra stadiului de realizare a următoarelor trei lucrări de drumuri din județul Sibiu: 1. șoseaua de centură a Municipiului Sibiu; 2. tronsonul DN1 Miercurea Sibiului - Deșten; 3. deviere și trecere denivelată DN1 în dreptul orașului Avrig.

Electoratul nostru este îndeosebi interesat de faptul dacă termenele planificate pot fi respectate sau dacă, din cauza unor greutăți sau situații neprevăzute apărute pe parcurs, acestea vor trebui decalate.

Mulțumesc. Doresc răspuns în scris.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Ionel Alexandru are de pus o întrebare. Puteți să o puneți și de acolo, de la microfon, să nu mai pierdeți vremea. Oricum, sunteți ascultat de ascultătorii Radio România Actualități.

Domnul Ionel Alexandru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului prim-ministru Adrian Năstase.

Domnule prim-ministru, vă rog să-mi precizați în baza cărei înțelegeri cu Statele Unite a putut fi deportat în țara noastră, încălcându-se, astfel, Constituția, nazistul Nicholaus Schiffer, bănuit de crime contra umanității, în calitatea sa de membru al trupelor SS și de gardian al unor lagăre de concentrare naziste în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Personal consider că expulzarea trebuia făcută în Germania, țară unde a avut ultima cetățenie, în calitatea sa de membru al Partidului Nazist și de component al trupelor SS.

Vă rog să îmi explicați și cum se împacă primirea în România a unui nazist cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 31/2002, cea referitoare la holocaust, a Guvernului dumneavoastră?

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Răspunsul? Nu ați precizat: în scris și oral, ca să se consemneze.

Domnul Ionel Alexandru:

Răspuns scris și oral.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Trecem la următorul punct din ordinea de zi, la interpelări. Îl invităm pe domnul senator Aron Belașcu să prezinte interpelarea.

Domnul Aron Belașcu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată Guvernului, respectiv,

Ministerului Apelor și Protecției Mediului, domnului ministru Petru Lificiu.

Domnule ministru, Copșa Mică reprezintă etalonul orașelor-martir, care s-a dezvoltat cu prețul agresiunii insidioase și permanente a poluării asupra unei întregi populații, de la nou-născut până la cel răpus înainte de vreme. Impactul negativ al poluării asupra solului, apei, vegetației, animalelor și oamenilor este resimțit într-un mod pregnant pe o distanță de aproximativ 36 de kilometri, afectând grav și comunele limitrofe Micăsa ori Axente Sever, Târnava și Valea Viilor, precum și ceva mai redus, pe o distanță de 65 de kilometri aproximativ între orașele Blaj și Dumbrăveni. Situația se datorează industriilor producătoare de acid sulfuric, metale neferoase, aliaje de aur, argint și acid cianhidric de la Societatea Comercială "Sometra" S.A. Copșa Mică, un holding din Grecia, principalii poluanți fiind dioxidul de sulf, pulberile de plumb, acidul sulfuric, precum și trioxidul de sulf, trioxidul de azot, monoxidul de carbon, ozonul,

zincul, cadmiul, metacrilatul și metacrilatul de metil, care determină afecțiuni cardiovasculare și hipertensiune, afecțiuni ale sistemului nervos central, tulburări de comportament și convulsii, intoxicațiile putând fi letale, iar nichelul determină cancerul pulmonar.

Prin urmare, dispare fauna, dispare flora, se usucă pădurile, se îmbolnăvesc frecvent și mor animale, 23 de cai din comuna Micăsa au decedat într-o perioadă de numai 6 luni. Mor oameni, se nasc copii cu malformații.

Cu alte cuvinte, urmărind analizele de laborator, care atestă și concentrații de 225 de unități, mai mari decât concentrația maximă admisă, se poate aprecia că este vorba de un dezastru ecologic. Prin urmare, la Copșa Mică se moare lent, în comparație cu modul în care se moare la Vulcan, Târgoviște și în alte locuri din țară.

Demersurile disperate ale locuitorilor acestor ținuturi la oraganele abilitate au rămas fără vreun efect concret.

Față de cele prezentate, vă adresez rugămintea să îmi comunicați ce măsuri va întreprinde ministerul pentru soluționarea acestei situații grave ce periclitează însăși existența și fibra biologică a populațiilor din zonă, cu referire directă la prevederile Legii protecției mediului nr. 137/1995, precum și la prevederile Programului de guvernare al P.S.D.

Solicit răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Corneliu Bichineț. Îl invit la microfon pentru a susține interpelarea.

Domnul Corneliu Bichineț:

Interpelarea mea se adresează ministrului sănătății și familiei, doamnei Daniela Bartoș. În preambul am făcut aprecieri pozitive privind răspunsurile doamnei ministru Daniela Bartoș, care, de fiecare dată, a fost promptă și eficientă la întrebările și interpelările mele. S-au acumulat, însă, din nefericire, mai multe anomalii în ceea ce privește organizarea spitalicească din județul pe care îl reprezint în Parlamentul României, Vaslui, fapt ce mă obligă să folosesc acest rodnic instrument parlamentar interpelarea. Despre ce este vorba?

Spitalul orășenesc Negrești se zbate, pe mai departe, într-o nedescrisă sărăcie, fapt care se întâmplă și în alte părți. Atât medicii, cât și asistenții, bolnavii, de asemenea, sunt nemulțumiți de starea de lucruri de aici.

1. O rog pe doamna ministru Daniela Bartoș să țină cont de propunerile directorului acestei instituții, medicul Corneliu Ciocârlan, om ce dorește și poate să eficientizeze printr-o nouă organizare spitalul.

2. Ce măsuri intenționați, doamnă ministru Daniela Bartoș, să luați cu acei care, rău inspirați, au "mutat" o grupare de bolnavi psihici în mijlocul comunei Băcești, în spitalul ce de ani buni deservea populația din zonă, deci în mijlocul satului.

Aflați că astăzi, nesupravegheați, noii pacienți ai Spitalului din Băcești cutreieră, îmbrăcați ori dezbrăcați, pentru că a venit vara, căldura, satele din jur, constitutind o adevărată teroare pentru truditorii ogoarelor secătuite din zonă. Vă imaginați, cel care prășește pe câmp nu este atât de fericit când se trezește la spate cu un bolnav psihic agitat.

3. De ce în Secția de boli interne a Spitalului Comunal Puiești au fost aduși, din Spitalul Municipal Bârlad, bolnavii TBC, punându-se, astfel, în pericol o întreagă comunitate umană, cea de pe valea Tutovei, văduvită în aceeași măsură și de serviciile medicilor interniști care au făcut o treabă de excepție, ani la rând, în secția menționată inițial.

4. Cum este posibil ca o comisie trimisă de către ministerul pe care îl conduceți să nu ajungă în comuna Codăești, acolo unde funcționează un spital comunal ce îngrijește de sănătatea țăranilor din peste 15 comune, spital înființat acum 30 de ani, și să hotărască comisia respectivă dintr-un birou, la Vaslui, ca acest spital să fie desființat și transformat, fără a se consulta comunitatea locală, în spital al săracilor, azil de bătrâni.

Iată, doamnă ministru Bartoș, conținutul dureros al unei realități zonale, pe care, succint și cu mare seriozitate, v-o prezint spre analiză și îndreptare. Este normal să aștept răspuns oral și scris.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Va și veni, la fel de normal, și scris și oral.

Vă rog, doamna senator Angela Bălan, să prezentați interpelarea adresată ministrului tineretului și sportului.

Doamna Angela Mihaela Bălan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mulți tineri români visează să vadă Europa, să trăiască un timp, mai mare sau mai mic, pe alte meleaguri. Unii tineri au reușit sau reușesc prin burse de studii, iar în ultima perioadă, prin intermediul Agenției Române pentru Cooperare Europeană în Domeniul Tineretului (EUROTIN), mulți tineri sunt sprijiniți să găsească un proiect în cadrul căruia să lucreze ca voluntari în altă țară, fără să îi coste nimic, singura condiție care li se impune fiind seriozitatea.

În cadrul acestor programe, prin muncă voluntară subliniem, prin muncă voluntară - tinerii români au participat la construirea de trecători ecologice în Grecia, în Franța, în regiunea Normandiei, la construirea unui labirint vegetal și a două lacuri pedagogice, unde copiii francezi să vadă, în mediu lor natural, animalele, plantele specifice. Sigur, acești tineri români s-au întors în țară mai maturi, cu experiențe unice, schimbați ca mentalitate, dar și cu sentimentul că a fi român nu este o rușine, că românii pot fi competitivi oriunde și în orice domeniu.

Am făcut această introducere pentru a arăta că tinerii noștri pot cuceri Europa și prin muncă voluntară.

Deși la noi această noțiune a fost golită de conținutul ei sănătos în anii de dinainte de 1989, întrebăm Ministerul Tineretului și Sportului, pe domnul ministru Georgiu Gingăraș, dacă are în vedere unul sau mai multe programe pentru tinerii români și - de ce nu? din alte țări, prin care, pe bază de voluntariat, să se reabiliteze zone turistice, zone istorice, să se construiască obiective de interes pentru ei? Care sunt aceste programe și ce obiective vizează în mod direct?

Așteptăm răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Și eu vă mulțumesc, doamna senator.

Doamna senator Maria Ciocan, vă rog să susțineți interpelarea.

Doamna Maria Ciocan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, alimentației și pădurilor.

Județul Maramureș, încadrându-se într-o zonă specială, de deal și de munte, unde terenurile nu pot fi cultivate pe suprafețe întinse și având în vedere numeroasele semnale din partea țăranilor maramureșeni, nu pot să nu intervin cu modificarea privind neacordarea subvențiilor în agricultură pentru suprafețe sub 50 de hectare, care trebuie să elimine micii producători de la primirea subvenției. Este corect ca asociațiile să primească subvenții, dar, în același timp, și micii producători ar trebui să aibă dreptul la aceste subvenții, având în vedere condițiile naturale ale zonelor de munte, unde este imposibil să se ajungă la asemenea suprafețe arabile, iar fără ajutor micii producători nu au posibilitatea să cultive suprafețele mai mici de 50 de hectare, riscând ca, după doi ani, conform prevederilor Legii nr. 18/1991, să își piardă dreptul de folosință.

Rugăm a se ține cont de condițiile reale cu care se confruntă micii producători din agricultura din zona de deal și de munte, pentru a putea veni și în sprijinul lor.

Totodată, rugăm să ni se comunice punctul de vedere al Guvernului privind sprijinirea micilor producători agricoli, care dețin suprafețe mai mici de 50 de hectare.

Solicit răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Și eu vă mulțumesc.

La interpelări, ultimul coleg senator care urmează să susțină interpelarea, domnul senator Ilie Petrescu.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule senator!

Domnul Ilie Petrescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată Guvernului, doamnei ministru al justiției, Rodica Mihaela Stănoiu, și doamnei ministru al sănătății și familiei, Daniela Bartoș.

Obiectul și motivarea interpelării mele:

Doamnă ministru Stănoiu,

Doamnă ministru Bartoș,

La data de 25.08.1999, numitul Milconiu Ion, domiciliat în satul Râpa, județul Gorj, a fost supus unei intervenții chirurgicale la Spitalul de Chirurgie din Târgu-Jiu, în urma căreia pacientul a paralizat, azi fiind în situația de handicap gradul I. Vina actului medical defectuos aparține direct medicului chirurg Neață Gheorghe.

În urma demersurilor făcute de I.N.M.L. "Mina Minovici", s-a stabilit culpa medicală și fals, uz de fals în foaia de observație, făcută de medicul Frăsie Mariana, medic în același spital cu inculpatul.

Deși au trecut mai mulți ani de când un cetățean a rămas paralizat pe viață datorită incompetenței sau neatenției unor cadre medicale cu pregătire superioară, până acum organele de cercetare penală nu au întreprins nimic concret pentru a i se face dreptate, pentru ca pe viitor nici un pacient să nu mai fie nenorocit pe viață de medici iresponsabili.

Vă rugăm, doamnă ministru Stănoiu, doamnă ministru Bartoș, să ne comunicați ce măsuri veți lua în acest caz, pentru acest cetățean, protejat și de prevederile art. 33 alin. (1), (2) și (3) din Constituția României, pentru a fi apărat de organele statului de drept, când i se va face dreptate, când va fi despăgubit, rugându-vă să dispuneți să fie internat într-o clinică de specialitate în vederea vindecării și recuperării sale grabnice.

Am anexat memoriul și documentele doveditoare în cauză la această interpelare pe care am făcut-o.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Am epuizat capitolul dedicat interpelărilor.

Îl invit pe domnul Gheorghe Predilă, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, să prezinte răspunsul la întrebările puse de doamna senator Maria Ciocan și de doamna senator Maria Petre.

Vă rog, domnule secretar de stat, prezentați răspunsul la cele două întrebări care v-au fost adresate într-o ședință anterioară.

Domnul Gheorghe Predilă:

Domnule președinte,

Referitor la întrebarea adresată de doamna senator Maria Ciocan, în legătură cu regimul vamal de import al României, în ceea ce privește protejarea cărnii și efectivelor de animale din România, îi pot comunica următoarele: aplicarea legislației privind zonele defavorizate a stimulat, într-o anumită perioadă, sectorul cărnii, și mai ales la începutul anului 2000, unde s-au făcut și investiții, iar agenții economici din aceste zone au importat materie primă, animale vii și carne fără să plătească taxe vamale, creându-se astfel, într-adevăr, o concurență neloială atât față de procesatorii din afara acestor zone, cât și față de crescătorii interni de animale, care, nebeneficiind de subvenții directe, au fost în mod sistematic excluși de pe propria piață, fiind obligați să stocheze marfa, iar apoi să își reducă efectivele de animale.

În aceste condiții, s-a impus adoptarea unor măsuri care să stabilească modalitățile în care își pot desfășura activitatea agenții economici ce realizează producție din produse alimentare în zonele defavorizate și beneficiază de scutire de la plata taxelor vamale, și chiar să restrângă gama de materii prime care să beneficieze de facilități.

În acest mod, au fost adoptate două ordine comune cu Ministerul Dezvoltării și Prognozei și Ministerul Finanțelor Publice, în noiembrie 2001 și aprilie 2002, întrucât s-a preconizat scăderea importurilor de carne și animale vii în regim de scutire de la plata taxelor vamale, ca urmare a aplicării acestor măsuri și - pentru că importurile erau absolut necesare în condițiile în care efectivele din producția internă nu s-au putut asigura și nu puteau asigura necesarul de consum pentru populație s-a luat decizia de a se scădea taxele vamale la carnea de porc.

Efortul era absolut necesar. În condițiile în care efectivele din producția internă nu s-au putut asigura și nu puteau asigura necesarul de consum pentru populație, s-a luat decizia de a se scădea taxele vamale la carnea de porc de la 45% la 20% și la carnea de vită de la 40% la 20%. Această măsură a asigurat atât protecție socială, prin menținerea prețurilor de vânzare în ultimele 14 luni, cât și profituri rezonabile investitorilor în sectorul zootehnic porcin, unde șeptelul a crescut cu 8%.

Măsura care a fost adoptată în septembrie 2001 și a fost prelungită în ianuarie 2002 până la 30 iunie urmează ca de la această dată să fie reanalizată în funcție de condițiile existente. Întrucât până în prezent condițiile care au determinat luarea măsurii s-au menținut și pentru evitarea majorărilor de prețuri, s-a elaborat și este în curs de aprobare o hotărâre de guvern pentru menținerea taxelor vamale la 20% pentru carne și organele de porc și vită până la 31 decembrie 2002.

În ceea ce privește întrebarea: de ce nu intervine Guvernul în corelarea prețurilor și redimensionarea acestora, blocarea lor, putem răspunde că nu se poate întrucât suntem în economie de piață și Guvernul nu poate să intervină în formarea prețurilor, dar organele abilitate, care să verifice modul de formare a prețurilor și realitatea din formarea prețurilor, au fost sesizate de către Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, sunt colective comune care, pe baza verificărilor, au purces la această măsură de menținere a taxelor vamale și, până la urmă, nu vor mai avea nici un fel de scutiri de taxe vamale. Există ordin...

Domnul Alexandru Athanasiu:

Da vă mulțumim.

Domnule secretar de stat, vă rog să prezentați răspunsul la întrebarea doamnei senator Maria Petre.

Doamna Maria Petre (din sală):

Nu am întrebare.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Ce s-a întâmplat, doamna senator, nu aveți întrebări puse? Nu e nevoie, spuneți-mi din bancă care e problema!

Doamna Maria Petre (din sală):

Nu am nici o întrebare pentru Ministerul Agriculturii,

Alimentației și Pădurilor.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Apăreți aici că ați pus o întrebare legată de Societatea Comercială "Horticons" - S.A. Ialomița.

Doamna Maria Petre (din sală):

Și am primit deja răspunsul.

Domnul Alexandru Athanasiu:

A, l-ați primit, de acord.

Deci doamna senator Maria Ciocan, dacă în legătură cu răspunsul primit...

Domnul Gheorghe Predilă:

Domnule președinte,

Dacă-mi permiteți, în legătură cu întrebarea formulată de doamna senator Maria Petre...

Domnul Alexandru Athanasiu:

A formulat-o, a primit răspuns, nu mai solicită altceva!

Domnul Gheorghe Predilă:

Solicită un răspuns de la domnul prim-ministru Adrian Năstase, prin Corpul de control.

Până la această dată situația se menține, este cea pe care noi am prezentat-o, în sensul că nici din Registrul Acționariatului și nici din Registrul Comerțului nu există o modificare în ceea ce privește cumpărătorul, deci oficial nu există nici o modificare.

Dacă dânsa are informații... ministrul agriculturii, alimentației și pădurilor a dispus Corpului de control și unui colectiv mai larg să verifice această informație, dar, deocamdată, PAS-ul, care a fost la negociere, este singurul care...

Domnul Alexandru Athanasiu:

Nu, doamna senator Maria Petre, legat de această societate, a sesizat și pe premier și pe ministrul de justiție, deci...

Vă mulțumim, domnule secretar de stat. Doamna senator, autoarea întrebării, mai aveți vreun comentariu succint de făcut în legătură cu răspunsul primit astăzi?

Doamna Maria Ciocan:

Mulțumesc mult pentru răspunsul care mi s-a dat, dar solicit să mi se dea și răspunsul în scris.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Sigur că da, vă mulțumim.

Domnul Gheorghe Predilă:

Sigur, vi-l punem la dispoziție chiar azi.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Îl invităm pe domnul secretar de stat Costache Alexe Ivanov, din partea Ministerului Justiției, să prezinte răspunsurile la întrebările care au fost puse, precum și la interpelări, dacă este cazul, la întrebările puse de doamna senator Maria Petre și de domnul senator Ionel Alexandru.

Domnul Alexe Costache Ivanov - secretar de stat în Ministerul Justiției:

Îmi permit să încep cu domnul senator Mircea Mihordea, care nu este în sală, avem un răspuns...

Domnul Alexandru Athanasiu:

Dacă nu este în sală, domnule secretar de stat, răspunsul în scris. Nu îi mai răspundeți, îi transmiteți în scris.

Domnul Alexe Costache Ivanov:

Voiam să spun că îl trimitem în scris.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Numai în scris. Deci numai în legătură cu interpelările formulate de colegii senatori care sunt acum prezenți în sală, când dumneavoastră le răspundeți la interpelare, este o minimă curtoazie pe care reciproc trebuie să ne-o acordăm.

Domnul Alexe Costache Ivanov:

Domnului senator Gheorghe Acatrinei și domnului senator Ionel Alexandru le cerem îngăduința să le dăm răspunsul, pentru că trebuie făcute o serie de verificări, în ședința următoare de răspunsuri. În acest sens avem făcută cererea, cerem această îngăduință.

Avem întocmit răspunsul pentru doamna senator Maria Petre.

La întrebarea formulată de dumneavoastră, adresată ministrului justiției, referitoare la contestația domnului Meca Radu împotriva soluției dispuse în Dosarul de urmărire penală nr. 720/2001 al Parchetului Militar Teritorial București, vă comunicăm următoarele: din informațiile pe care le-am primit de la secția Parchetelor militare a Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, rezultă că la 15 iunie 2001 a fost înregistrată plângerea formulată de Meca Radu împotriva soluției dispuse în Dosarul nr. 720/2001 al Parchetului Militar Teritorial București, plângere înaintată de Secretariatul general al Ministerului de Interne. La aceeași dată s-a înregistrat o plângere cu conținut similar, trimisă de președintele României, Departamentul politic.

Dosarul privește pe locotenent-colonelul Staicu Gheorghe și pe căpitanul Dincă Mihai, din cadrul I.P.J.

Ialomița, față de care, la 22 mai 2001, s-a dispus neînceperea urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și purtare abuzivă, prevăzute de art. 246 și art. 250 alin. 1 din Codul penal.

Secția Parchetelor Militare a solicitat dosarul cauzei pentru verificări și ținând cont și de susținerile petentului a constatat că cercetările sunt incomplete. Ca urmare, a dispus infirmarea soluției de neîncepere a urmăririi penale și a reținut dosarul pentru completarea probelor și elucidarea tuturor aspectelor neclare ale speței.

După definitivarea acestor cercetări petentul urmează să fie informat cu precădere despre soluția care va fi adoptată. Deci cercetările sunt în curs și cel în cauză va fi informat în momentul în care ele vor fi definitivate.

Vă rog să primiți, doamnă senator, asigurarea întregii mele considerații. Semnează doamna Rodica Mihaela Stănoiu, ministrul justiției.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Da, vă mulțumim, domnule secretar de stat.

Doamna senator, aveți vreun comentariu de făcut în legătură cu răspunsul primit?

Doamna Maria Petre:

Vreau doar să-i mulțumesc și doamnei ministru și domnului secretar de stat, cu rugămintea ca exact toate precizările făcute să-mi fie transmise în scris acum, pentru că așa am solicitat răspunsul.

Vă mulțumesc și dumneavoastră, domnule președinte.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Nu e nici o problemă, le veți primi în scris, potrivit procedurii.

Îl invităm pe domnul secretar de stat Pavel Abraham, de la Ministerul de Interne, să răspundă la interpelările formulate de colegul senator Ionel Alexandru în legătură cu privatizarea "Romtelecom" și problema extrădării Ioanei Maria Vlas.

Ceilalți colegi senatori care v-au formulat interpelări nu sunt prezenți în sală, o să vă rugăm să le transmiteți răspunsul la interpelare în scris.

Domnul Pavel Abraham - secretar de stat în Ministerul de Interne:

Mă refeream, îndeosebi, domnule președinte, la domnul senator Mircea Mihordea, căruia o să îi dăm răspunsul scris...

Domnul Alexandru Athanasiu:

Și domnului senator Iuliu Păcurariu, de asemenea.

Domnia sa a solicitat în mod expres să îi dăm răspunsul pe 3, luna viitoare, deoarece, probabil, a anticipat că nu va fi prezent astăzi, aici...

A amânat, vom nota amânat, de acord.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat!

Domnul Pavel Abraham:

Pentru domnul senator Ionel Alexandru, în legătură cu interpelarea referitoare la măsurile întreprinse pentru readucerea în țară a Ioanei Maria Vlas, transmisă Ministerului de Interne, avem onoarea să aducem la cunoștință următoarele.

Inspectoratul General al Poliției a efectuat, în conformitate cu prevederile legale și în limitele competențelor ce îi revin, demersurile și actele procedurale necesare readucerii în țară a Ioanei Maria Vlas.

Astfel, la data de 23 mai 2000, Inspectoratul General al Poliției a dispus urmărirea generală a acesteia și a solicitat consemnul de frontieră. În aceeași zi, sesizându-se din oficiu că Ioana Maria Vlas a părăsit țara, poliția a solicitat celor 178 state membre ale OIPIC Interpol localizarea acesteia.

Din verificările efectuate a rezultat că cea în cauză a părăsit țara și a intrat în Bulgaria la data de 22 mai 2000, după care la 23 mai 2000 a părăsit Bulgaria cu avionul, cu destinația Israel. La data de 31 mai 2000,

Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție a emis, în lipsă, față de Ioana Maria Vlas, mandatul de arestare preventivă nr. 53 pentru o perioadă de 30 de zile, pentru comiterea infracțiunilor de înșelăciune și fals intelectual.

După primirea la Inspectoratul General al Poliției a mandatului de arestare, Biroul Național Interpol a dispus în aceeași zi prin telegrama nr. 3317 către OIPIC Interpol urmărirea internațională, în vederea arestării acesteia.

La data de 4 iunie 2000, prin mesajul nr. 182, Biroul Central Național Interpol Ierusalim a informat că există în evidențele Poliției israeliene de frontieră mențiunea că începând cu data de 24 mai 2000 a intrat în Israel Ioana Maria Vlas, iar datele acestea au fost introduse în computere și că va comunica, ca urmare, dacă va părăsi și această țară.

Prin telegramele din 6 și 7 iunie 2000 Poliția română a comunicat Poliției israeliene date despre trei locuri posibile unde aceasta ar putea să se ascundă și șase numere de telefon ce puteau fi valorificate în procesul de urmărire, prindere și arestare.

Ulterior, au mai fost schimbate 11 mesaje cu poliția din Israel, prin care s-au dat detalii în legătură cu acest caz. Pentru impulsionarea soluționării acestui caz, la data de 25 iulie 2001 s-a transmis autorităților competente din Israel o scrisoare semnată de domnul Adrian Năstase, prim-ministru al Guvernului României.

Poliția română a mai făcut 16 schimbări de mesaje cu poliția altor state și OIPIC Interpol privind localizarea și reținerea Ioanei Maria Vlas.

În prezent, Poliția română întreprinde activități specifice necesare, prin structurile abilitate, în cooperare cu polițiile altor state, în vederea stabilirii locului în care se află Ioana Maria Vlas, pentru a putea fi indentificată și adusă în țară.

Cu deosebită considerație, semnează domnul ministru de interne Ioan Rus.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumim, domnule secretar de stat.

Așteptați să vă răspundă la ambele întrebări ca să vă exprimați mulțumirile o singură dată.

Domnul Pavel Abraham:

În legătură cu interpelarea dumneavoastră, adresată domnului Adrian Năstase, prim-ministru al României, transmisă Ministerului de Interne, pentru verificare, cu privire la ancheta privatizării "Romtelecom", cât și la concluziile trase până în acest moment în această cauză, precum și la măsurile ce au stat la baza recuperării celor 75 milioane dolari plătiți ilegal unor firme și persoane, avem onoarea să vă aducem la cunoștință următoarele: a. La data de 30 mai 2000, prin nota de constatare a Direcției generale de îndrumare și control fiscal din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, s-a constatat că plata consultanței pentru privatizarea "Romtelecom", în valoare de 10 milioane dolari S.U.A., s-a efectuat de către Fondul Proprietății de Stat (F.P.S.) fără bază legală, în urma încheierii unui act adițional la data de 30 decembrie 1998.

De asemenea, în conținutul documentului amintit se menționează că suma de opt milioane patru sute de mii dolari S.U.A., reprezentând plata efectuată la extern cu titlu de onorariu, nu a fost făcută în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăților comerciale.

Organele de control au lăsat la aprecierea Regiei Autonome a Administrației Patrimoniului Protocolului de Stat să hotărască dacă se consideră prejudiciată cu suma de opt milioane patru sute mii dolari S.U.A. și cu suma de treizeci și nouă miliarde opt sute șaizeci și trei de milioane trei sute treizeci și șapte de mii două sute cincizeci și opt de lei, reprezentând impozite și taxe aferente, achitate de Fondul Proprietății de Stat conform ordinelor de plată nr. 1906, 1907, ambele din 31 decembrie 1998.

Pentru completarea notei de constatare și pentru stabilirea existenței sau inexistenței unor fapte cu caracter penal, colectivul desemnat în cauză a desfășurat următoarele activități:

A. Au fost indentificate și analizate documentele relevante în cauză, astfel:

  • documentele orginale care au stat la baza organizării licitației în vederea angajării consultantului;
  • documentele originale privind derularea contractului de consultanță;
  • contractul și actul adițional la contract;
  • hotărârile Consiliului de administrație al F.P.S.;
  • notele cu propuneri de aprobare a actului adițional;
  • Decizia nr. 8 a Comitetului de coordonare, împreună cu nota de fundamentare;
  • documentele de plată;
  • stenogramele și înregistrările pe suport magnetic ale ședințelor Consiliului de administrație al F.P.S.

Au fost audiate 29 de persoane cu diferite funcții de decizie, conform unei liste pe care o prezentăm în anexă.

Din materialul probator administrat în cauză au rezultat următoarele: la data de 18 februarie 1997 Ministerul Comunicațiilor a emis, prin persoana ministrului Pantiș Sorin, Ordinul nr. 56 prin care a dispus ca "Romtelecom" să angajeze consultanța necesară în vederea selectării unui investitor strategic.

În acest sens s-a organizat la data de 20 martie 1997 o primă fază a licitației pentru selectarea unei firme de consultanță pentru Ministerul Comunicațiilor și .Romtelecom", ce urma să asigure asistență financiară legală și tehnică, în procesul de atragere a unui investitor strategic pentru "Romtelecom". În această fază, Ministerul Comunicațiilor a primit un număr de 29 de oferte din partea unor firme specializate, din care au fost selecționate numai 9 firme.

B. Din cercetările efectuate a rezultat că procesul de privatizare a "Romtelecom" a fost gestionat de Comitetul de coordonare a privatizării "Romtelecom", constituit în baza Hotărârii Guvernului nr. 338/1998, pentru aprobarea mandatului Fondului Proprietății de Stat privind condițiile de negociere pentru privatizarea Societății Naționale de Telecomunicații – "Romtelecom" - S.A.

Răspunderea pentru gestionarea defectuoasă a procesului de privatizare a "Romtelecom" revine Comitetului de coordonare, de la data constituirii sale, ca urmare a deciziilor emise și care, așa cum rezultă din probatoriu, nu au fost conforme cu prevederile legale. În aceste împrejurări, membrii Comitetului de coordonare au determinat semnarea contractului de vânzare-cumpărare a pachetului de acțiuni a contractului de uzufruct, precum și a actului adițional la contractul de consultanță prin care s-a dispus schimbarea titularului obligației de plată a consultantului, respectiv "Romtelecom" - S.A. cu F.P.S., instituție ce nu era parte în contract.

De asemenea, din probațiune a rezultat că, la data de 30.12.1998, Pantiș Sorin a semnat actul adițional la contractul de consultanță și Decizia nr. 8 a Comitetului de coordonare, în calitate de ministru al comunicațiilor, deși nu mai era ministru al comunicațiilor, fiind revocat la acea dată din această funcție, potrivit Decretului prezidențial nr. 452 publicat în "Monitorul Oficial" din data de 18.12.1998.

C. La data de 8.01.2002, Inspectoratul General al Poliției - Direcția cercetări penale a înaintat la Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție Dosarul penal nr. 0140/2001, împreună cu referatul cu propuneri de declinarea competenței, întocmit de Inspectoratul General al Poliției - Direcția poliției economico-financiare. Având în vedere calitatea de demnitari a membrilor Comitetului de coordonare a privatizării "Romtelecom", precum și a domnului Pantiș, ministru al comunicațiilor, și un membru al Comitetului de coordonare a privatizării, în temeiul art. 42 alin. 2 Teza 2 art. 27 și 210 din Codul de procedură penală, organele de poliție și-au declinat competența către Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție.

La data de 1.02.2002, Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție a trimis Dosarul 0140/2001 organelor de cercetare penală pentru completarea cercetărilor, respectiv pentru dispunerea și efectuarea unei expertize financiar-contabile, efectuarea unei noi verificări de R.A.P.P.S., administrarea de mijloace de probă pentru stabilirea vinovăției persoanelor implicate.

La 4.02.2002, Inspectoratul General al Poliției Direcția cercetări penale a înaintat dosarul penal împreună cu plângerea împotriva măsurilor dispuse prin nota de îndrumare din luna februarie 2002. La data de 3.04. 2002, Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție a restituit dosarul penal în cauză, respingând totodată obiecțiile formulate de organele de cercetare penală.

D. La data de 12.04.2002, Inspectoratul General al Poliției, prin inspectorul general gen. de divizie dr. Florin Sandu, a înaintat către Ministerul Public, în atenția domnului Joița Tănase, procuror general al României, o plângere referitoare la restituirea dosarului penal în cauză - 0140/2001 - prin care s-a argumentat juridic de ce organele de cercetare penală ale poliției pot efectua activități dispuse de Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, numai în condițiile delegării acestora de către procurorul care supraveghează cauza și în a cărui competență proprie revine soluționarea cauzei.

Adresa I.G.P. a fost înregistrată la cabinetul domnului procuror general sub nr. 1063/C/16.04.2002.

E. În ce privește prejudiciul stabilit până în prezent, precizăm că cele două note de constatare întocmite de specialiștii Ministerului Finanțelor Publice au stabilit încălcările de la normele legale săvârșite de membrii Comitetului de coordonare, precum și prejudiciul de 8.400.000 de dolaru S.U.A., confirmat de R.A.P.P.S. prin adresa de constituire ca parte civilă în cauză.

Cu deosebită considerație, semnează domnul ministru de interne Ioan Rus.

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Pe scurt, dacă aveți vreun comentariu, domnule senator.

Domnul Ionel Alexandru:

Da, vă mulțumesc.

Încep cu răspunsul la cea de-a doua problemă. Într-un fel, sunt mulțumit. Deci începe să se descâlcească lanțul escrocheriilor care au încoronat guvernarea trecută.

Oricum, mai avem puțin și sperăm ca infractorii să ajungă în fața instanței de judecată. În legătură cu prima problemă, aici răspunsul este tot la fel de imprecis ca și cele pe care le-am mai primit. Vreau să vă reamintesc că acum vreo lună de zile am solicitat din partea Ministerului de Externe un răspuns cu privire la acțiunile pe care le-au făcut în privința extrădării Ioanei Maria Vlas și dumnealor, de față cu toată lumea, au spus că nu au avut competența din acest punct de vedere. Iar recent, a citit toată lumea în presă faptul că în realitate doamna ambasadoare Maria Stoica a avut tangență cu avocatul Ioanei Maria Vlas încă din februarie. Deci undeva, cineva caută să dezinformeze și presa, și Senatul României, și, eu știu, organele de stat.

Din punctul de vedere al răspunsului pe care l-am primit acum, aș vrea totuși să-l întreb pe domnul ministru dacă știe cumva din ce cauză domnul general Sandu Florin a declarat că dumnealui cunoaște țara și locul unde se află această infractoare. Dacă ar putea să-mi dea un răspuns din punctul acesta de vedere.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Da, dacă cunoaște răspunsul.

Domnul Pavel Abraham:

Da. Aș dori să fac întâi o precizare: eu cred că răspunsul Ministerului de Externe a fost pertinent, deoarece în materie judiciară există niște competențe bine stabilite de lege pentru Ministerul Justiției, Ministerul Public și, sigur, în anumite limite, pentru Ministerul de Interne. Și, în al doilea rând, aș dori să dau un răspuns concret domnului senator în legătură cu ceea ce spunea Domnia sa că a afirmat domnul șef al Inspectoratului General al Poliției Române. Sigur, într-un anumit moment, au fost probabil distorsiuni, aș spune eu, de comunicare, dar eu cred că în prezentarea acestui caz, în momentul în care noi v-am arătat aici și am făcut trimiteri exacte, cu număr de intervenții, de discuții, cu locul unde avem ultima noastră informație că s-ar fi găsit, deci eu cred că răspunsul este foarte, foarte clar. Sigur că celelalte aspecte rămân de comentat. Dar eu cred că nu este vorba de nici un fel de mistificare a adevărului de a găsi soluții în acest caz, deși eu cred că răspunsul este transparent, cu precizări inclusiv de ordin concret.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

O invit pe doamna secretar de stat Maria Manolescu să răspundă la interpelarea adresată de domnul senator Dumitru Pop.

Doamna Maria Manolescu - secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Da, vă rog...

Doamna Maria Manolescu:

Urmare interpelării adresate de domnul senator Dumitru Pop, prin adresa nr. 2486/9 mai 2002, Ministerul Finanțelor Publice transmite anexat lista primilor 50 de contribuabili cu obligații restante la bugetul de stat la data de 31 martie 2002. Totodată, în adresă se menționează că obligațiile restante față de bugetul de stat ale acestor contribuabili, conform informațiilor transmise de Direcțiile generale ale finanțelor publice județene și a municipiului București unde aceștia sunt înregistrați ca plătitori de impozite și taxe, sunt următoarele:

Total obligații restante pentru cei 50 de contribuabili:

5.458 de miliarde 297 milioane de lei, din care impozit pe profit 523.863.000.000 lei, impozit pe salarii 3.908.000.000 lei, impozit pe venituri din salarii 189.032.000.000 lei, taxă pe valoare adăugată 2.429.572.000.000 lei, accize - 1.027.841.000.000 lei, impozit pe țiței și gaze nagurale - 55.905.000.000 lei, alte impozite și taxe - 1.228.176.000.000 lei. Menționăm că informații referitoare la datoriile acumulate de societățile comerciale înregistrate ca plătitoare de impozite și taxe în România pot fi furnizate conform prevederilor art. 111 din Ordonanța Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare, aprobată și modificată prin Legea nr. 108/1996, cu completările și modificările sale ulterioare, în următoarele situații: altor organe, în scopul realizării unor obligații ce decurg din aplicarea unei legi, unui organ din domeniul muncii și protecției sociale care face plăți de asigurări sociale sau alte plăți similare, autorităților fiscale ale altor țări, în baza unei convenții pentru evitarea dublei impuneri, autorităților judiciare competente potrivit legii. Informații referitoare la plătitori pot fi transmise și altor organe sau autorități, altele decât cele menționate la alineatul precedent, care le solicită, dar numai cu consimțământul scris al plătitorului. Organul sau autoritatea care primește informații fiscale este obligată să păstreze secretul asupra informațiilor primite. De asemenea, legea prevede că nerespectarea obligației de păstrare a secretului fiscal atrage după sine răspunderea potrivit legii. La această adresă este anexată, așa cum spuneam mai înainte, lista primilor 50 de contribuabili cu obligații restante la bugetul de stat la 31 martie 2002, grupați pe județe, în ordine alfabetică, iar în subsolul acestei note se face mențiunea că înlesnirile la plata obligațiilor bugetare restante se acordă la cererea temeinic justificată a debitorilor, în funcție de punctajul obținut de aceștia ca urmare a analizei criteriilor prevăzute în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/2002 pentru recuperarea arieratelor bugetare. Bineînțeles că acest lucru este la latitudinea contribuabililor în cauză.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc, doamna secretar de stat.

Aveți vreun comentariu, domnule senator Pop?

Domnul Dumitru Petru Pop:

Mulțumesc, cu respect foarte mult, doamnei secretar de stat. Îi pun o întrebare: pe ce considerente s-a ajuns numai la numărul de 50 de contribuabili referitor la soldul debitor pe care-l au față de dumneavoastră sau...

Domnul Alexandru Athanasiu:

Cei mai importanți, a spus doamna secretar de stat.

Doamna Maria Manolescu:

Da...

Domnul Dumitru Petru Pop:

Cred că la nivel de țară acest număr de 50 de contribuabili este foarte, foarte mic. Bineînțeles, mulțumesc că o să primesc și acel desfășurător din partea onoratului minister și o să mă edific...

Domnul Alexandru Athanasiu:

Poate o să vă lămuriți văzând din anexă.

Domnul Dumitru Petru Pop:

O să mă edific și, bineînțeles, s-ar putea să continuăm.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Vă mulțumesc, doamna secretar de stat.

Rog pe domnul secretar de stat Constantin Corega, de la Ministerul Educației și Cercetării, dacă este... Da, vă rog, să răspundă...

Domnule secretar de stat Zelenco, nu mai este prezent domnul senator Aron Belașcu, a plecat acum cinci zece minute, îi veți trimite răspunsul în scris.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Constantin Corega - secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării:

Domnule președinte,

Referitor la interpelarea domnului senator Gheorghe Acatrinei...

Domnul Alexandru Athanasiu:

Gheorghe Acatrinei, da.

Domnul Constantin Corega:

... înaintată Ministerului Educației și Cercetării, facem următoarele precizări: în clădirea Casei Corpului Didactic din orașul Fălticeni, și în prezent filiala P.N.L. deține o singură încăpere. Toate volumele din bibliotecă au fost transferate la biblioteca școlii cu clasele I-VIII, unde funcționează ca bibliotecar o profesoară de limba și literatura română. Precizăm că acest transfer s-a realizat în anul școlar 1996-1997, din cauza condițiilor improprii în care funcționa biblioteca - umezeală excesivă. În ceea ce privește condiționarea acordării împrumuturilor C.A.R. de înscriere în P.N.L., problema a fost adusă la cunoștința Inspectoratului Școlar al Județului Suceava, care ne-a informat că nu deține date concrete în acest sens. Precizăm că acordarea împrumuturilor prin C.A.R. nu este o problemă care intră în sfera de competență a Ministerului Educației și Cercetării, Casa de Ajutor Reciproc nefiind o instituție în subordinea ministerului.

Dorim să vă asigurăm că Ministerul Educației și Cercetării va monitoriza aspectele semnalate de dumneavoastră prin intermediul Inspectoratului Școlar al Județului Suceava.

Cu deosebită considerație, semnează ministrul Ecaterina Andronescu.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumim, domnule secretar de stat.

Domnule senator, aveți vreun comentariu de făcut?

Mai rămâneți, domnule secretar de stat.

Există vreun comentariu sau o întrebare din partea domnului senator Acatrinei?

Domnul Gheorghe Acatrinei:

Domnule președinte,

Răspunsul formulat de către Ministerul Educației și Cercetării, prin domnul secretar de stat, vreau să vă spun de la început că nu mă mulțumește. În primul rând, eu am apreciat foarte mult măsurile pe care le-a luat Ministerul Educației și Cercetării privind verificarea directorilor de școli, pentru că înaintea guvernării actualului Guvern s-au petrecut foarte multe nereguli, au fost promovați în conducerea instituțiilor de învățământ oameni mai puțin competenți. Cred însă că formularea acestui răspuns pe baza celor date de la județ nu e corectă. Îmi pare rău, eu îl cunosc pe inspectorul general al învățământului, domnul profesor Vitcu Mihai, ca un om de mare competență, un om cu calități deosebite de organizator, un om care ține în mâini județul Suceava și este apreciat de cadrele didactice și pentru modul cum a condus înainte alte instituții de învățământ din județ, inclusiv din municipiul Fălticeni. Până aici totul e bun. Un singur lucru, Casa Corpului Didactic din municipiul Fălticeni, care este construită prin contribuția cadrelor didactice, din 1920, și la care intelectualitatea din acest municipiu ține foarte mult, solicit Ministerului Educației și Cercetării să fie repusă în drepturile ei, inclusiv biblioteca. Nu este adevărat că este o clădire cu igrasie. Eu am fost primar al acestui oraș peste 8 ani de zile. Pe banii primăriei a fost renovată și pusă în valoare această instituție pentru corpul didactic al municipiului, la care eu am ținut foarte mult. Acolo funcționează trei licee foarte puternice. Nu mai vorbim de instituțiile care sunt, de muzee și așa mai departe.

Aceasta nu mă satisface, domnule președinte, și rog pe domnul secretar de stat să revadă încă o dată aceste probleme. N-are ce căuta politicul într-o instituție care aparține învățământului. Asta vă rog.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Am reținut, domnule senator. Vă mulțumim.

Cu aceasta, lucrările ședinței Senatului din 27 mai iau sfârșit.

Mulțumesc colegilor.

Ședința s-a încheiat la ora 19,00.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti sâmbătă, 4 decembrie 2021, 1:37
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro