Plen
Ședința Senatului din 27 mai 2002
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.90/07-06-2002

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2002 > 27-05-2002 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 27 mai 2002

3. In memoriam Ștefan Augustin Doinaș

Domnul Alexandru Athanasiu:

................................................

Cum știți, programul de lucru al Senatului prevede, ca de obicei, în ziua de luni: declarații politice, pe o perioadă de o oră și jumătate, dezbaterea proiectelor de lege aflate pe ordinea de zi, votată de plenul Senatului, iar de la ora 18,00 - întrebări, interpelări și răspunsuri la întrebările și interpelările colegilor senatori.

La punctul 1 din ordinea de zi, la declarații politice, reamintesc colegilor senatori, deși le stăruie, cred, bine în memorie, totuși, timpii alocați fiecărui grup parlamentar: pentru Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat și umanist) - 38 de minute; pentru Grupul parlamentar al P.R.M. - 22 de minute; pentru Grupul parlamentar al P.N.L. - 10 minute; pentru Grupul parlamentar al U.D.M.R. - 9 minute; pentru Grupul parlamentar al P.D. - 10 minute și pentru senatorii independenți 6 minute.

Există vreun comentariu? Dacă nu, o să îl invit pe domnul senator George Pruteanu, pentru a face o scurtă declarație.

Domnul George Mihail Pruteanu:

Stimate colege și stimați colegi,

În aceste vremuri tulburi, să le spunem, am fost cu toții în preajma unei tragedii pe care nu mă sfiesc să o numesc zguduitoare, tulburătoare, ca o scenă dintr-o tragedie antică. Un mare meșter al cuvântului, aș spune, un maestru al cuvântului, s-a prăpădit la vârsta de 80 de ani și, la nu puține ore după aceea, o mare artistă a gestului, o mare artistă a dansului, care i-a fost alături o viață întreagă, întru căsnicie, cu tot ce înseamnă ea, și întru frumos, nu a suportat lipsa celui de lângă ea și și-a pus capăt zilelor. Este un gest care tulbură până la catarsis și această superbă, dacă îmi este îngăduit cuvântul, solidaritate întru moarte. Este pentru noi un semn că ceea ce este sublim, că ceea ce este înalt în om nu dispare, oricât ar fi vremurile de serbede.

Este vorba, bineînțeles - știți -, de Ștefan Augustin Doinaș, un om care ar fi împlinit astăzi 80 de ani și o lună. S-a născut în aprilie 1922. A vrut să studieze medicina, dar și-a descoperit repede adevărata vocație și a făcut literele și filosofia la Cluj, avându-l acolo ca maestru pe Blaga, atunci și tot restul vieții. A făcut parte din Cercul literar de la Sibiu, împreună cu Radu Stanca, cu Cornel Regman, cu Negoițescu, cu Ioanichie Olteanu, Ovidiu Cotruș, Radu Enescu, oameni care, în atmosfera romantică și cărturărească a Sibiului, au gândit, încă o dată, rostul culturii pentru oamenii mulți și au gândit, încă o dată, rostul poeziei pentru oamenii sensibili la ea, pentru oamenii mult sensibili la ea, sub forma baladei.

Doinaș, cel care s-a prăpădit, a fost un poet foarte intelectual, un poet extrem de cult și a scris mult despre poezie, a fost un mare înțelegător de poezie, dar, la începuturile sale și până târziu, a știut să facă o poezie pe gustul oamenilor de toate profesiile, de toate înălțimile spirituale, e vorba de balade, iar una dintre ele, "Mistrețul cu colți de argint", a ajuns aproape folclorică. Și trebuie să spun, în spiritul adevărului, că un coleg al nostru, un coleg al nostru cu mare greutate în toate sensurile, a făcut mult în anii mai de demult pentru răspândirea acestei poezii în urechile a milioane de oameni.

Și, dacă îmi dați voie, cu modestie, de această superbă poezie, care se leagă fatal de numele lui, s-a legat și o măruntă întâmplare personală, pe care o spun repede, numai pentru a cita acele versuri - era să am mari necazuri în primăvara anului 1989, pentru că, la căpătâiul unui șef peste librării care decedase, am spus următorul catren, evident, parafrazându-l pe Doinaș: "Un șef peste gând, îndrăgind el cultura/Prin inimă neagră de vremuri trecea/Spunând că și cartea, nu numai friptura/Te-ajută să uiți cât e viața de grea".

Era să debuteze Ștefan Augustin Doinaș în 1947, dar vicisitudinile istoriei, ale vieții au împiedicat acest drum, această curgere firească, manuscrisul său, "Alfabet poetic", a primit atunci un premiu cu un nume prestigios,

Premiul "Eugen Lovinescu", dar cartea nu a putut vedea lumina tiparului decât mult mai târziu, peste vreo 30 de ani, în 1978. Vremurile negre, staliniste, oribile, care au curs peste el, l-au trimis și în întunericul pușcăriei, evident, pentru motive cu totul străine de frumusețea acestui om și nedemne, și nu a putut debuta decât târziu, în 1964, la 42 de ani, cu un volum, "Cartea mareelor", regăsindu-se, însă, descoperindu-se pe sine, cel adevărat și adânc, mai târziu, prin volumele următoare, cum au fost: "Omul cu compasul", "Seminția lui Laocoon", "Ipostaze", "Locuiesc într-o inimă", "Vânătoare de șoimi" și altele, care fac cinste oricărei biblioteci.

Cum vă spuneam, a fost un poet care și-a nutrit versurile atât din simțire, cât și dintr-o bogată cultură. A fost un traducător excepțional, a tradus, în primul rând ar trebui citat "Faust", prin care, parcă, și-a plătit o datorie față de marele său profesor Lucian Blaga și putem spune că traducerea sa este comparabilă, stă alături cu cinste de cea a marelui nominalizat Nobel, Lucian Blaga, dar a tradus la fel de fervent și la fel de fin și din Giovanni Papinni, o carte pe care, interesant, a tradus-o cândva și George Călinescu, la începuturile sale, e vorba de "Un uomo finito", un om sfârșit al lui Papinni, un manifest al intelectualului rebel și nealiniat nici unui fel de ordine, deasupra ideii. Vă citez o frază: "Orice guvern ar avea lumea" - spunea Papinni în acea carte - "eu voi fi în opoziție!" A tradus din Papinni, din Pierre Emanuel, din Halderlin, din Mallarme și din, firește, cel atât de consangvin lui din punct de vedere cultural, din Paul Valery, pentru că putem spune că marele dispărut este un scriitor, este un poet din stirpea acestor oameni care și-au nutrit poezia din idee, cum a fost un T.S. Eliott sau un Paul Valery.

A fost și coleg al nostru, a onorat această sală cu prezența sa intelectuală, cu spiritul său, a fost un om de o mare rigoare, un om măsurat, un om de spirit geometric, cum ar fi spus idolul său, a fost un om al ideii și, chiar dacă nu întotdeauna ideile mele sau ale altora dintre dumneavoastră nu coincideau cu ideile sale politice, trebuia să îi admirăm claritatea, trebuia să îi admirăm profunzimea și trebuia să îi admirăm, mai ales, seva culturală din care nutrea orice făcea.

Fără nici o vorbă mare, este o tragedie pentru lumea românească, pentru sufletul românesc ceea ce am evocat la început și este un gol urât, un gol trist în literele românești. Din toată inima vă rog să păstrăm un minut de reculegere pentru marele scriitor.

(Se păstrează un moment de reculegere.)

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul senator Ion-Păun Otiman din partea Grupului parlamentar al P.N.L.

Domnul Păun-Ion Otiman:

La sfârșitul săptămânii trecute, cultura românească,

Academia Română, precum și viața politică și publică din țara noastră, noi toți am pierdut un mare cărturar, un mare poet și, deopotrivă, un remarcabil și lucid om politic, un mare prieten, pe Ștefan Augustin Doinaș.

Născut la 26 aprilie 1922, în comuna Caporal Alexa din județul Arad, Ștefan Augustin Doinaș s-a făcut cunoscut, în primul rând, ca poet și eseist, provenind din rândurile Cercului literar din jurul lui Lucian Blaga, de la Sibiu, iar în anii din urmă, ca publicist și prozator, romanul său, de fapt, ultimul, "T de la trezor", fiind nominalizat la Premiul pentru proză al Uniunii Scriitorilor din România pentru anul 2001.

Debutul ca poet a avut loc în 1939 în "Jurnal literar", iar în anul 1947, cum consemna și colegul meu, George Pruteanu, primește Premiul "Eugen Lovinescu" pentru manuscrisul "Alfabet poetic". Din 1956 este redactor al revistei "Teatru", iar în 1969, redactor al revistei "Secolul XX".

Ștefan Augustin Doinaș a fost un deosebit eseist, cu o vastă cultură filozofică, s-a remarcat și ca un excelent traducător al unor capodopere ale literaturii universale.

Academician și președinte de onoare al Uniunii Scriitorilor, laureat a numeroase premii internaționale și naționale, Ștefan Augustin Doinaș s-a implicat, în ultimii 12 ani, și în viața politică, fiind senator de București din partea Partidului Alianța Civică în legislatura 1992-1996, și membru fondator al Grupului pentru Dialog Social al Alianței Civice și al Partidului Alianța Civică.

Ne amintim toți, cei care l-am cunoscut ca senator în legislatura 1992-1996, cât de elegante și pline de substanță au fost intervențiile celui dispărut. Rămân remarcabile și pline de pilde, stări pentru noi toți, discursurile rostite în Senatul României, cât și scrierile politice publicate în mai multe ziare și reviste.

Partidul Național Liberal i-a acordat, chiat în ultima sa zi de viață, Premiul "Ion I.C. Brătianu", în semn de profundă prețuire pentru întreaga sa activitate.

Dar, doamnelor și domnilor, iată cum săgețile mitice ale morții alegorice l-au ajuns din urmă pe prințul contemporan nouă, care a tronat regește gândirea lirică, filosofică și politică, decenii la rând, ca într-o devenire simbolică a tot ceea ce divinitatea i-a creat har gândirii românești. Iată cum cel hărăzit de Dumnezeu să lumineze atunci când a fost întuneric în lirism, să lumineze atunci când neguri pluteau în politică, să lumineze, cu limpezimea apei clarul lunii și prospețimea firului de iarbă, caractere în formare, să dăruiască și să se dăruiască în iubire, pleacă dintre noi și ne lasă sărăciți spiritual, frustrați într-o mare pierdere valorică.

Dar Ștefan Augustin Doinaș, care și-a creat un nume al nemuririi, iar mirajul colților de argint va rămâne integrat în spiritualitatea plaiului mioritic, în spiritualitatea universală, va rămâne simbolul nemuririi noastre.

Acum, la despărțirea de "prințul din Levant", vă rog, doamnelor și domnilor colegi, să-i păstrăm veșnic vie memoria marelui dispărut.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Sigur, înainte de declarațiile politice, permiteți-mi chiar nemergând la pupitru - în calitate de persoană care nu mă pot mândri cu statura de prieten al lui Ștefan Augustin Doinaș, dar de bună cunoștință a sa, în anumite momente ale vieții lui, să adaug un lucru important, cred eu, anume acela că, dacă valoarea înfrânge bicisnicia vremii și a oamenilor, sigur, respectul pe care Senatul României, pe care lumea românească i-l acordă și i l-a acordat și în viață, ca un paradox minunat, trebuie să stăruie în atitudinea noastră nu numai pentru cel care a fost - cum s-a spus aici - poate "colțul de argint al poeziei românești", dar și pentru toți cei care, făuritori de valoare peste timp, din păcate, vai, sunt confruntați cu uitarea în timpul vieții și cu dezbateri foarte ironice după ce mor.

Cred că Senatul României, astăzi, nu doar comemorează trecerea în neființă a celui care a fost Ștefan Augustin Doinaș, dar cred că începe să dea o pildă pilduitoare întregii societăți românești că trebuie să ne apreciem, să iubim și să susținem valorile acestei țări nu numai când trec atât de fragilul prag al vieții.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti sâmbătă, 4 decembrie 2021, 1:27
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro