Mihai Baciu
Mihai Baciu
Ședința Camerei Deputaților din 1 octombrie 2002
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.138/11-10-2002

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2002 > 01-10-2002 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 1 octombrie 2002

  1. Intervenții ale domnilor deputați:
  1.7 Mihai Baciu - despre "planul național antisărăcie";

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Mihai Baciu.

Domnul Mihai Baciu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Are dreptate Anghel Stanciu referitor la pământul stațiunilor. Dar nu despre acest lucru vreau să vorbesc.

În anul 2000, acum doi ani și ceva, la Nisa, în sudul Franței, a avut loc un summit al Uniunii Europene. Consiliul European, cum s-a numit acel summit, a stabilit ca toate statele Uniunii Europene să elaboreze strategii antisărăcie și de promovare a incluziunii sociale. S-a subliniat cu această ocazie că nu ar fi rău ca și statele candidate la Uniunea Europeană să elaboreze asemenea strategii, mai ales că sărăcia este mai la ea acasă în aceste state decât în cele membre ale Uniunii Europene.

România, aflându-se printre acestea din urmă, trebuia ca, până în primăvara acestui an, să elaboreze și ea o asemenea strategie. Drept urmare, în luna aprilie a anului trecut, Guvernul a constituit Comisia guvernamentală antisărăcie și promovarea incluziunii sociale - CASPIS, pe scurt, care, între altele, a primit sarcina să elaboreze și această strategie cerută de Uniunea Europeană. Este adevărat că a elaborat-o, dar cu destul de mare întârziere. Este a apărut sub denumirea de "Plan național antisărăcie și promovarea incluziunii sociale", pe scurt PNAINC, de ce i-o fi spunând așa nu știu, care a apărut în Monitorul Oficial al României, partea I-a din 6 septembrie.

Întârzierea elaborării și publicării acestui plan antisărăcie a dat naștere unei coincidențe jenante pentru Guvern. Este vorba de faptul că în această lună, adică tot în septembrie, a apărut și raportul de activitate de 600 de zile a Guvernului, în care se vorbește doar de succese și creșteri - succese în economie, în industrie, agricultură, comerț, educație, justiție, sănătate și în tot ceea ce vreți dumneavoastră. Într-un cuvânt, urcăm mereu pe noi culmi de progres și civilizație. Tot ceea ce trebuia să crească în România a crescut și continuă să crească din 2000 încoace și tot ceea ce trebuie să scadă a scăzut și continuă să scadă.

La pagina 35 a raportului dăm peste titlul "Creșterea continuă a salariilor, a puterii de cumpărare și a nivelului de trai al populației", ceea ce ne introduce în plină atmosferă de congres PCR și de raport al secretarului general. Și, atunci, nu este jenant ca, la câteva zile distanță, să apară acest plan național antisărăcie?! Cred că a fost o scăpare a domnului Dâncu. Sau solicitarea Uniunii Europene nu mai putea fi amânată?

Ce are acest vast, ca întindere, plan antisărăcie? Are de toate. Are obiective, priorități, principii, strategii. Are programe, evaluări, monitorizare, componente sectoriale. Are și indicatori primari și secundari, are și analize și multe altele. Este, așadar, un plan bogat de combatere a sărăciei, evident. Nu are, însă, un singur lucru: nu are soluții, și nici nu indică resurse clare. Este adevărat că acest cuvânt, resurse, nu lipsește din plan, dar, ori de câte ori vine vorba despre acestea, ele sunt înnecate într-un limbaj sociologico-filosofic stufos și abstract - apar clasificări, subclasificări, încât cititorul trebuie să apeleze la dicționar și, astfel, uită de resurse.

Eu cred că planul național antisărăcie ar trebui înțeles cât de cât și de săraci, de cei marginalizați, adică de cei care constituie, cel puțin după titlul planului, populația țintă a acestuia. Să luăm, la întâmplare, un pasaj din plan foarte scurt, care se referă chiar la principiile care ghidează logica și scopurile planului, pag.6, ca să vedeți ce limpede este: "Suportul social, ca instrument al incluziunii sociale, aplicarea principiilor activizării și responsabilizării rezultă într-o abordare specifică a acordării suportului social. Acesta este acordat în raport cu existența nevoii de suport, dar, totodată, trebuie conceput ca instrument al activizării și responsabilizării. Suportul social nu trebuie să adâncească excluziunea și marginalizarea socială, ci trebuie să reprezinte un instrument și un factor motivant al incluziunii sociale. Dezvoltarea capacității de asumare a responsabilităților reprezintă o componentă esențială a politicii sociale antisărăcie. Din acest motiv, în evaluarea oricărei forme de suport social, trebuie examinate, pe lângă acoperirea eficientă a nevoilor, și capacitățile de incluziune socială, diferențierea între forme pasive și active de suport, trebuie să nu fie depășite...", și tot așa până la capăt. Este foarte clar, nu? Cred că ați înțeles tot. Cam acesta este limbajul întregului plan antisărăcie, inclusiv al părții finale, care se referă la soluții și resurse.

Vă imaginați, stimați colegi, entuziasmul, bucuria celor săraci de la țară sau din cartierele mărginașe ale orașelor, când vor face lectură colectivă a planului, cum citeau "Scânteia", pe vremuri, dacă vă amintiți, cu căștile de protecție pe cap, cel puțin cum erau pozele din ziar. Sau țăranii trebuie să se apuce de citit Hegel, Kant, sau măcar Max Weber, ca să înțeleagă planul național antisărăcie al Guvernului.

Închei, spunându-vă că acest plan este un reușit exercițiu lingvistic, un eseu sociologico-filosofic, în care singurele părți reușite le găsim în capitolul care analizează situația reală - "Dimensiunile sărăciei". Aici găsim accente de realism și sinceritate. În rest, planul este un produs de export, este răspunsul savant la o solicitare externă și, de aceea, nu va avea nici o consecință în interior, poate una propagandistică, dar am îndoieli foarte mari.

În ceea ce ne privește, fiți siguri că vom analiza în profunzime cele două documente. Sigur că aici nu avem timp, dar monitorizăm cu atenție aceste opere lingvistico-filosofice care se pretind, sigur, în același timp, sociale și politice ale Guvernului Adrian Năstase.

În încheierea interpelării mele, vreau să pun o întrebare Guvernului dumneavoastră și dumneavoastră, colegilor mei din Cameră: ce este adevărat din zvonul că Guvernul intenționează să transfere Registrul Comerțului de la Camera de Comerț a României la Ministerul Justiției, printr-o ordonanță de urgență de care, deocamdată, cei de la Cameră nu au fost informați?

După părerea mea, ar fi încă o măsură ambițioasă a Guvernului împotriva legii și a practicilor europene în materie.

Vă mulțumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Ați depășit cu patru minute.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti duminică, 28 noiembrie 2021, 22:23
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro