Plen
Ședința Camerei Deputaților din 8 octombrie 2002
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.143/18-10-2002

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2002 > 08-10-2002 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 8 octombrie 2002

Intervenții ale domnilor deputați:  

Ședința a început la ora 8,29.

Lucrările au fost conduse de domnul Corneliu Ciontu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistați de domnii Tudor Mohora și Nicolae Leonăchescu, secretari.

   

Domnul Corneliu Ciontu:

Bună dimineața! Înțeleg că sunt 34 de înscrieri la cuvânt. Cred că nu mai este cazul să repet acel apel la consistența prezentării și se poate depune la secretariat textul integral.

 
  Eugenia Moldoveanu - un apel de suflet pentru renașterea teatrului liric în România și pentru sprijinirea învățământului muzical românesc;

Are cuvântul domnul Valeriu Zgonea. Este? Nu este.

Doamna Eugenia Moldoveanu și se pregătește domnul Damian Brudașca.

   

Doamna Eugenia Moldoveanu:

Bună dimineața, stimați colegi.

Doamnelor și domnilor deputați,

Teatrul liric are, în România, o frumoasă, veche și bogată tradiție. În ciuda tuturor dificultăților, anii de după cel de-al doilea război mondial au însemnat o perioadă de glorie pentru artiștii lirici români: montările noastre au primit aplauze pe toate continentele, iar interpreții români au cântat pe toate marile scene ale lumii. Au fost succese obținute cu sacrificii imense și cu foarte, foarte multă muncă și dăruire.

Ultimii 12 ani au însemnat, pe de o parte, câștigarea unei libertăți - atât în ceea ce privește posibilitățile artiștilor de a-și clădi o carieră internațională, cât și referitor la posibilitățile de exprimare artistică -, dar și ivirea unor dificultăți de neimaginat, până acum, pe toate palierele pregătirii de specialitate și ale exercitării profesiei.

Acum, învățământul muzical românesc duce lipsă de profesori suficient de experimentați, iar salariile - cu toate creșterile din ultima vreme - nu sunt, încă, suficient de atractive, pentru a menține interesul acestor profesori. Din păcate, studiourile muzicale experimentale studențești și cele care existau pe lângă teatrele lirice, care asigurau tinerilor, altădată, posibilitatea de a-și exersa calitățile artistice, încă de pe băncile facultății, au fost desființate. Studenții primesc, acum, o pregătire mai mult teoretică, astfel încă, la absolvire, nu posedă experiența necesară pentru a se integra ușor într-un colectiv artistic, într-un teatru liric de prestigiu. Probabil că stabilirea unor relații de colaborare directă între universitățile de muzică și teatrele de operă, ca și ceva mai multă inițiativă, din partea decanatelor facultăților, ar putea duce la îmbunătățirea substanțială a situației.

Fără îndoială, problema teatrelor de operă este și cea mai dificilă. Acestea sunt cele mai complexe instituții de spectacole; ele necesită un personal numeros și extrem de variat, investiții în clădiri, decoruri și instrumente muzicale, participări la mari festivaluri internaționale și invitații adresate muzicienilor străini să vină în România etc. Pentru coordonarea unui asemenea mecanism, deosebit de complicat, este nevoie de o echipă de conducere, în care directorii artistici să fie dublați, în munca lor, de niște manageri experimentați. În al doilea rând, este nevoie de o bugetare adecvată, atât din partea autorității administrației tutelare, cât și, după caz, a Ministerului Culturii și Cultelor.

Am văzut, recent, clădirea Operei Române, întinerită prin lucrări ample, care i-au redat strălucirea specifică unui asemenea lăcaș de cultură. Putem spune, așadar, că Ministerul Culturii și Cultelor și-a făcut, din acest punct de vedere, datoria de a subvenționa lucrările de minuțioasă renovare a acestei clădiri specializate. Din păcate, nici pereții proaspăt zugrăviți, nici luminoasele candelabre nu sunt suficiente întotdeauna pentru a vedea, pe scena Operei, spectacole de mare valoare. Pentru aceasta este nevoie de un colectiv valoros și de un management pe măsură.

Cu regret trebuie să constat că dificultățile de până acum ale tranziției au măcinat fără milă forțele artistice ale teatrelor lirice românești. Știu cazuri destule ale unor tineri valoroși, care au părăsit primele scene ale țării pentru doar câteva sute de dolari în plus. Îi puteți vedea în locuri aflate la granița dintre artă și comerț, gata să își abandoneze vocațiile artistice pentru o relativă bunăstase imediată. Nu am nici un drept să îi condamn, dar trebuie să observ că acesta este rezultatul unei pervertiri a idealurilor de viață ale unei generații încă debusolate și care se simte părăsită și trădată de cei care ar fi trbuit să îi îndrume pașii. Ansamblurile vocale, orchestrele și trupele de balet din străinătate sunt pline cu artiști români, care în țara noastră au fost lipsiți de satisfacțiile de care orice artist are nevoie pentru a se împlini profesional.

Cei care au rămas în țară și-au consumat energiile în greve, scandaluri și conflicte generate de orgolii mărunte ori în montări, pe cât de costisitoare, pe atât de contestate.

Cu toate că numărul celor care au părăsit scenele românești este imens, România are, încă, suficient de multe talente. Din păcate, ne lipsesc managerii pe măsură. Bunăvoința de care Guvernul României a dat dovadă, acordând subvenții suficiente pentru desfășurarea unei activități normale - într-o situație în care, încă, bugetul culturii rămâne victima exigențelor reformei economice - nu este suficientă. Ne lipsesc acei profesioniști capabili să conducă o instituție artistică de pe pozițiile unui patron de concern industrial. Știu că ultimii ani au făcut posibilă apariția unor absolvenți în management cultural. Din păcate, ei sunt, încă, prea tineri și prea puțin experimentați pentru a putea conduce, cu mână forte, un teatru de operă. Multe țări europene, aflate în situații similare, au adus manageri din străinătate. Nici această soluție nu ne stă încă la îndemână, din cauza lipsei banilor pe care, îndeobște, acești manageri de excepție îi solicită. România nu va avea, prea curând, resursele necesare pentru a plăti salariul pe care Austria îl achită unui Ioan Holender, de exemplu.

Și atunci, singura cale ce ne rămâne este aceea a unirii forțelor pe care le avem: artiști și administratori, deopotrivă. Trebuie să ne bazăm pe oamenii pe care îi avem și care vor să facă ceva, aici și acum, să lăsăm deoparte supărările trecute și divergențele pornite din "orgolii rănite" și să formăm echipe care să își asume responsabilitatea renașterii teatrului liric în România, aducând, totodată, corecțiile necesare unui sistem de învățământ care, din păcate, a involuat în anii tranziției.

Iată mesajul meu de la această înaltă tribună, al unei artiste care și-a pus cariera și viața în slujba artei românești.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Damian Brudașca - declarație politică intitulată PSD și vânzarea Transilvaniei; Îl invit pe domnul deputat Damian Brudașca la microfon. Va urma domnul Eugen Nicolaescu. Insist asupra conciziei concentrării textului. La 9,20 am ordin, am dispoziție să închei ședința de declarații politice.
   

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "PSD și vânzarea Transilvaniei".

După cum se știe, pentru a forma noul guvern, în urma alegerilor parlamentare din anul 2000, PDSR, partid contestat în Occident și considerat drept continuator al PCR, a făcut o alianță odioasă cu reprezentanții coloanei a V-a a hungarismului revizionist și revanșard. Spre deosebire de CDR, fostul aliat al UDMR, PDSR a considerat prioritare nu problemele social-economice grave care au generat adevărate drame în rândul populației românești, ci acordarea de privilegii minorității maghiare. PDSR (actualmente PSD) îndeplinește punctual, potrivit calendarului impus de UDMR, absolut toate solicitările aberante ale acesteia. Pentru liderii PSD important nu este poporul român adus la disperare și obligat să migreze cu sutele de mii din cauza sărăciei cronice din țară, ci vrerea baronilor UDMR, care urmăresc cu tenacitate subminarea instituțiilor românești și a integrității național-teritoriale a statului român. În mai puțin de doi ani de când se află în cârdășie cu UDMR, PSD i-a acordat mai multe privilegii decât reușise aceasta să obțină în cei 10 ani anteriori.

Aceasta a însemnat retrocedarea către UDMR și minoritarii unguri, din proprietatea publică a statului român, a peste un milion de ha de teren, în vreme ce sute de mii de familii de români trăiesc o dramă cumplită, nereușind să intre în posesia bunurilor proprii sau moștenite de la părinții lor, mulți dintre ei exterminați în închisorile înaintașilor actualilor guvernanți. În plus, prin minciună și fals, cu concursul nemijlocit al unor miniștri români, aceeași uniune culturală este pe cale să submineze activitatea a mii de instituții, școli, spitale etc. românești în pericol de a fi evacuate pentru a intra în posesia unor fundații, ligi, asociații etc., cele mai multe din Ungaria, sau manipulate de acolo, gândite de fondatorii lor ca tot atâtea mijloace de luptă împotriva României. Actualii guvernanți uită sau desconsideră un adevăr istoric incontestabil: în anii care au urmat formării României Mari, statul român a răscumpărat toate proprietățile străine aflate înainte în hotarele Austro-Ungariei cu datoria statului succesor al acesteia - Ungaria - ca reparații pentru acțiunea și distrugerile pe care ni le-a produs în timpul primului război mondial.

Un alt adevăr trecut cu vederea de guvernanții PSD, sub teroarea și amenințările UDMR și ale cercurilor revizionist-revanșarde occidentale, este că, cu foarte mici excepții, de la înființare și până în anul 1921, clădirile revendicate și suprafețele de teren aferente, împreună cu toată finanțarea necesară, au ca sursă domeniul public. Noi ne considerăm moștenitorii contribuabililor români, marginalizați în cadrul societății multietnice și pluriculturale din Transilvania medievală, singurii proprietari de drept ai clădirilor și terenurilor pe care azi PSD, ca să se mențină la Putere, le fac cadou minoritarilor unguri. Practic, prin politica promovată de PSD, se anulează nu numai efectele legii optanților, ci și ale Tratatului de la Trianon. Aici, în Transilvania, autoritățile de la Budapesta, indiferent de partidul politic aflat la putere, se comportă ca și cu o provincie aflată efectiv sub puterea sa. Așa se explică prigoana sistematică împotriva partidelor politice românești naționale și a liderilor acestora, care se opun jocurilor mârșave ale dușmanilor milenari ai poporului român.

Ca să sfideze și mai mult demnitatea noastră națională, emisarii Budapestei incită sistematic la acțiuni care dovedesc că sunt cu adevărat stăpâni pe situație și că nu trec încă la desprinderea Transilvaniei de România doar spre a evita reacțiile internaționale. Retrocedând UDMR, respectiv Ungariei, peste un milion de ha de teren și păduri, mii de clădiri și alte bunuri din Transilvania, în valoare de zeci de mii de miliarde de dolari, guvernul de la București a renunțat efectiv la acest teritoriu. Așa și numai așa ne putem explica acceptarea de către guvernul PSD a sfidării însemnelor naționale, jignirii repetate a istoriei, culturii și civilizației românești, nepedepsirea cazurilor vădite de antiromânism.

Atât reprezentanții UDMR, cât și emisarii Budapestei se comportă ca adevărații stăpâni ai Transilvaniei. Nu am în vedere doar adoptarea de legi care - lucru singular în Europa și în lume - produc efecte pe teritoriul suveran al altei țări, sau sărbătorirea, în Transilvania, a așa-ziselor zile naționale ale Ungariei, agresiunea asupra economiei acestei provincii, stabilirea de legături rutiere și feroviare directe între Budapesta și orașele transilvane, destabilizarea sistemului românesc de învățământ și cultură prin finanțări ale unor oficine de sabotaj și propagandă antiromânească, ci faptul că însuși președintele actual al Ungariei își permite un comportament dincolo de orice uzanțe diplomatice sau limite ale bunului simț.

Că lucrurile au atins acest stadiu deosebit de grav îl dovedește declarația recentă a deputatului UDMR, Kelemen Hunor, care afirma postului de radio Kossuth că ne aflăm în situația, pentru a doua oară, susține el, dar pentru prima oară, în realitate, a "ocupării de țară" a Ardealului de către unguri.

Oare nici această situație, recunoscută, din neatenție sau voit de UDMR, nu-i va trezi la realitate pe liderii PSD? Să fie, cu adevărat, Transilvania pierdută pentru statul român? Adrian Năstase și Ion Iliescu să fi uitat că pentru a deveni parte integrantă a statului român, Transilvania a dat nenumărate jertfe de sânge, că marii patrioți români ardeleni au înfruntat prigoana, teroarea și închisorile ungurești, că unii dintre ei nu și-au sacrificat doar sănătatea, ci și viața? Dar mai ales că Transilvania nu e a lor, ci a noastră, a celor ce locuim aici cu mult înaintea invadării acestei părți a Europei de triburile nomade de unguri și mai ales a urmașilor și urmașilor-urmașilor.

PRM este azi singura forță politică românească pentru care nici un sacrificiu nu va fi prea mare pentru a apăra liniștea și siguranța Transilvaniei românești și a tuturor locuitorilor lui. Ca deputat de Cluj voi acționa întotdeauna ca jertfele și sacrificiile precursorilor statului național român, unitar și suveran să nu fie zadarnice, iar Transilvania să fie în veci românească, așa cum ne-au lăsat-o moșii și strămoșii noștri.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Eugen Gheorghe Nicolaescu - prezentarea unei scrisori deschise adresate doamnei ministru Hildegard Puwak;

Îl invit pe domnul deputat Eugen Nicolaescu. Va urma domnul Valentin Iliescu.

   

Domnul Eugen Gheorghe Nicolaescu:

Domnule președinte,

Fără să-mi cronometrați timpul, o să vă rog respectuos să urmăriți timpul fiecărui deputat și pe partide politice, pentru a se respecta timpul de declarații politice așa cum a fost el programat în Biroul permanent.

Și acum fac declarația politică.

Folosesc timpul alocat pentru susținerea unei declarații politice pentru a da citire unei scrisori deschise adresate doamnei ministru Hildegard Puwak.

În urmă cu o săptămână am tras un semnal de alarmă în problema trecerii Registrului Comerțului în subordinea Ministerului Justiției. Deși am arătat că această decizie poate fi generatoare de corupție, de întărirea clientelismului politic și afectează în mod negativ mediul de afaceri, demersul meu a rămas fără răspuns.

Acest fapt nu numai că nu mă miră, ignorarea glasului opoziției fiind o procedură îndelung practicată de Guvernul Năstase, dar îmi confirmă indiferența cu care actualul Guvern al României tratează problemele grave ale țării.

Deși se declară campionii luptei împotriva corupției, reprezentanții PSD iau decizii contrare spiritului și reglementărilor europene, invocând de cele mai multe ori similitudini cu situații din alte țări europene sau necesitatea de acordare a legislației românești la aquis-ul comunitar.

De aceea, stimată doamnă ministru, vă înaintez, de o manieră deschisă, solicitarea mea de a informa opinia publică în baza cărei directive europene se justifică trecerea Registrului Comerțului în subordinea Ministerului Justiției.

Dorim să faceți această precizare deoarece noi am fost informați că din 2001 acționează o directivă europeană care solicită trecerea în administrarea privată a Registrului Comerțului și în țările europene care n-au organizat încă activitatea în acest mod.

În speranța că răspunsul dumneavoastră va sparge tăcerea guvernamentală, vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu pentru concizie.

 
  Valentin Adrian Iliescu - prezentarea câtorva consecințe ale dezastrului pe care l-au provocat în perioada 1996-2000 cei care sunt acum în opoziție și rezultatele pozitive înregistrate până acum sub guvernarea P.S.D.;
Are cuvântul domnul Valentin Iliescu. Va urma domnul Ștefan Păscuț.
   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am dorit să fac această declarație politică de la tribuna Parlamentului României astăzi, 8 octombrie 2002, pentru că, fără a fi o zi deosebită, această zi confirmă, încă o dată, revenirea la normalitate.

Astăzi, în ședința de Guvern, Cabinetul Adrian Năstase va adopta proiectele legilor bugetului de stat și bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2003. O decizie politică care confirmă, dacă mai era nevoie, că odată cu instalarea administrației Partidului Social Democrat lucrurile se așază pe făgașul normal, legea se respectă iar promisiunile făcute în campania electorală se onorează de către cei aflați la putere.

Cu toate acestea, fără rușine și fără decență, cei care și-au asumat destinele guvernării acestei țări în perioada 1996-2000, fără a încerca cel mai mic efort de a analiza și compara rezultatele catastrofale ale celei mai negre perioade din istoria postdecembristă a României cu ceea ce se întâmplă astăzi, au trecut la un atac deșănțat, demagogic și lipsit de substanță asupra a tot ceea ce întreprinde actuala putere. Profitând de iminenta dezbatere a bugetului de stat pe anul 2003 și în spiritul adevărului, se cuvine a aminti opozanților noștri și, bineînțeles, opiniei publice câteva consecințe ale dezastrului pe care l-au provocat în perioada 1996-2000.

Produsul intern brut a cunoscut o reducere dramatică cu 15%, România fiind singura țară din Europa Centrală și de Est care a înregistrat regres economic timp de trei ani consecutiv (1997-1999);

Producția a cunoscut o scădere substanțială în toate sectoarele economice creatoare de valoare adăugată: industria cu 24%, agricultura cu 8%, transporturile cu 12%, activitatea portuară cu 22%:

Politica de falimentare a economiei și lichidarea multor întreprinderi fără fundament economic a generat creșterea ratei șomajului de la 6,3% în 1996 la 11% în 2000;

Fenomenul inflaționist s-a inflamat foarte puternic și s-a menținut la cote foarte înalte: 151% (în 1997), 40% (în 1998), 55% (în 1999) și 45% (în 2000);

Puterea de cumpărare a salariilor s-a diminuat cu 25%, iar a pensiilor cu 35%, concomitent cu adâncirea polarizării sociale, concretizate în atingerea unei rate fără precedent a sărăciei, de 43% în 2000, față de 19,9% în 1996;

Moneda națională s-a depreciat într-un ritm aberant în 4 ani (de 6,7 ori mai mare era cursul de schimb în 2000 față de 1996);

Credibilitatea exernă a României, evidențiată prin scăderea gravă a riscului de țară, s-a prăbușit catastrofal;

Fiscalitatea a crescut exagerat, acest lucru generând în intervalul 1996-2000, falimentarea a nu mai puțin de 300.000 de întreprinderi mici și mijlocii.

Pentru orice om de bună credință, astăzi, sub guvernarea Partidului Social Democrat, lucrurile au căpătat o orientare pozitivă.

Pentru al doilea an consecutiv, după mai bine de un deceniu de dureroasă anormalitate, Guvernul României definitivează, la termenul stabilit de legea finanțelor publice, proiectul de buget și îl trimite, pentru dezbatere și aprobare, Parlamentului României, după ce, anterior, făcuse obiectul unor discuții și negocieri cu partenerii sociali, sindicatele și patronatele, cu organismele financiare internaționale, și fusese prezentat tuturor grupurilor politice parlamentare.

Pentru al treilea an consecutiv al guvernării sale, Cabinetul Adrian Năstase își asumă o creștere economică importantă, creștere economică care evidențiază direcția pozitivă în care se îndreaptă România, grație măsurilor macroeconomice luate de Guvernul Adrian Năstase de la preluarea puterii. După doi ani de creștere spectaculoasă, lucru confirmat și de studiile și analizele organismelor financiare internaționale, produsul intern brut se estimează să crească în 2003 cu 5,2%, pe seama măririi volumului de activitate, cu deosebire în ramurile producătoare de bunuri. Acest lucru va genera o creștere de 4% a consumului individual efectiv al gospodăriilor, o creștere a numărului de salariați și a celorlalte categorii profesionale, în condițiile sporirii productivității muncii.

Politica monetară sănătoasă promovată de Guvernul României va determina o nouă reducere a ratei inflației, care se va limita la 15% în anul 2003.

Beneficiind de prevederile noii Legi privind finanțele publice, nr. 500/2002, lege-cadru ce orientează întregul proces bugetar spre rezultate, obiective, performanță și este adaptată noilor condiții economice, precum și standardelor utilizate în țările Uniunii Europene, bugetul de stat pe anul 2003 va reconfirma angajamentul Partidului Social Democrat, asumat la alegerile din anul 2000, de reducere treptată a presiunii fiscale și, îndeosebi, a celei de pe forța de muncă, până la nivelul care să asigure o creștere durabilă a producției și a investițiilor. Reducerea fiscalității asumată de Guvernul Adrian Năstase va determina o diminuare a contribuției de asigurări sociale cu 5 puncte procentuale, începând cu luna ianuarie 2003, care se vor adăuga celor 3 puncte procentuale reduse în anul 2002.

Ca un adevărat exponent al unui partid social democrat, Guvernul României, puternic preocupat de situația populației și, în mod special, a celor mai defavorizate categorii sociale, și-a consolidat politica socială prin asigurarea cheltuielilor pentru asistență socială, alocații, pensii și indemnizații cuprins în bugetul general consolidat care continuă să dețină ponderea cea mai mare în produsul intern brut și în anul 2003, adică 10,1%. Aceste fonduri importante vor fi alocate pentru acele măsuri guvernamentale inițiate de Cabinetul Adrian Năstase: acordarea de ajutoare sociale în funcție de venitul minim lunar garantat, acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuințelor pe timp de iarnă, diferențiat în funcție de venitul mediu net lunat pe membru de familie și de tipul de încălzire, continuarea etapei de recorelare a pensiilor și indexarea acestora, asigurarea de produse lactate și de panificație pentru elevii din învățământul primar de stat obligatoriu și asigurarea rechizitelor școlare gratuite pentru elevii care provin din familiile cu venituri reduse. Este de menționat faptul că bugetul de stat pe 2003, inițiat de Guvernul Adrian Năstase, stabilește majorarea salariului de bază minim brut pe țară la 2,5 milioane lei, față de 1,75 milioane lei cât este în prezent și indexarea alocației de stat pentru copii cu 17%, ajungând, astfel, "..

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Poate ajungeți la final, domnule Iliescu.

 
   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

... la 210.000 lei/copil. Închei, domnule președinte.

Sunt, însă, încă multe lucruri de făcut. Aflat apoape de jumătatea mandatului, Partidul Social Democrat este conștient de acest lucru, de numeroasele probleme și nevoi cu care se confruntă o bună parte a populației.

Dornic să-și reconfirme încrederea electoratului, Guvernul Adrian Năstase nu și-a uitat crezul politic din 2000, asumându-și în continuare o politică de ameliorare a șanselor fiecăruia, ținând în permanență seamă de respectul și de demnitatea la care are dreptul fiecare cetățean, de faptul că toate măsurile economice și sociale pe are le promovează trebuie să le ofere șanse mai mari oamenilor și condiții de viață mai bune.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
  Ștefan Pășcuț - prezentarea unor aspecte critice ale actualei guvernări;

Domnul Corneliu Ciontu:

Are cuvântul domnul Ștefan Pășcuț, va urma domnul Napoleon Pop.

   

Domnul Ștefan Pășcuț:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Eu am să fiu mult mai scurt, ca să recuperez un pic din timpul, să spunem, pierdut, cu niște laude. Eu am să vin cu niște aspecte critice.

Suntem la început de secol și mileniu într-o țară, România, care după aproape 13 ani de când a scăpat de un regim totalitar, încă mai caută drumul către democrație și o economie de piață, către o viață mai bună de tip occidental.

Din păcate, țara aceasta este condusă de un guvern care nu ne dă senzația că ar dori acest lucru. În timp ce în județul Hunedoara sunt sate unde nu se recepționează programul 2 al televiziunii publice, iar programul 1 al aceleiași televiziuni se recepționează greu, iată că ne permitem luxul de a interzice posturi de televiziune. Exemple sunt: satele Ohaba, Ponor, Feder, din Comuna Pui, unde nu se recepționează nici măcar programul 1 al Televiziunii Române.

În timp ce sunt sate în județul Hunedoara unde nu este măcar un post telefonic - cel mai apropiat este la aproape 10 Km - în România se închid posturi TV. Exemple sunt tot în Comuna Pui, satele Feder, Fizești, Sere, Luric, Ohaba, Ponor și așa mai departe.

Dar, oare, sunt prea pretențios? Vreau televiziune și post telefonic în fiecare sat, în timp ce în județul Hunedoara sunt sate unde nu este nici măcar rețea de alimentare cu energie electrică? Exemplu este Comuna Bătrâna, care are în componență patru sate. Unul dintre ele a fost electrificat în anul 1970, iar celelalte așteaptă de atunci și tot așteaptă să vadă un bec electric aprins, dar în zadar.

Probabil Guvernul nu are timp de așa ceva și, oricum, această problemă, speră ei, se va rezolva de la sine, prin depopulare, până la desființarea acestor sate.

Astfel, Guvernul se ghidează după zicala: "Ce poți face azi, nu lăsa pe mâine, lasă pe poimâine, poate nu mai trebuie să faci!".

Din păcate, aceste exemple nu sunt singulare în România. Și atunci, vine întrebarea: de ce s-a interzis postul de televiziune "Oglinda TV"? Pentru că arată și nerealizările actualei guvernări? Sau probabil că actualii guvernanți nu se pot uita la oglindă, pentru că oglinda te arată așa cum ești?!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
  Napoleon Pop - comentariu asupra bugetului pe 2003, dintr-o altă perspectivă; Îl invit pe domnul deputat Napoleon Pop. Urmează domnul Mihai Baciu.
   

Domnul Napoleon Pop:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aș vrea să vorbesc tot despre buget, dar dintr-o altă perspectivă.

În sinteză. Bugetul pe 2003 ar trebui să reprezinte într-o economie de piață principalul instrument de intervenție statală, care în mod natural ar trebui să fie orientat spre dezvoltare. Propunerea de buget rămâne consecvent austeră pe toate liniile, lucru care în principiu nu poate deschide o perspectivă optimistă unei dezvoltări pe termen lung. Mă refer la faptul că austeritatea totală a bugetului limitează tocmai bazele eventualei dezvoltări durabile: investiții noi pentru modernizare și exporturi, ambele constrânse de fiscalitate nestimulativă.

Evoluțiile macroeconomice, monetare și valutare în 2003 nu fac nici o referire explicită la angajamentele asumate față de FMI, reactualizate prin scrisoarea părții române din 12 august 2002 și Decizia Consiliului Directorilor Executivi al FMI din 28 august 2002.

Ca urmare, ceea ce apare, de regulă, ca o restricție în construcția bugetară ca precondiție a consolidării macrostabilizării impuse de FMI, probabil că viitorul buget le va consemna ca realizări exclusive ale politicii guvernamentale, numai bune pentru propagandă electorală. În acest context, chiar sinteza suferă de prezentări asimetrice atât ca indicatori, cât și ca exprimare numerică a acestora, fiind greu de comparat performanțele economice ale bugetului pe 2002 cu cele propuse prin bugetul 2003. În tot cazul, pentru populația sărăcită a acestei țări o creștere cu 4% a consumului individual efectiv al gospodăriilor în 2003 nu poate fi o fericire, comparativ cu noile ajustări de prețuri la utilități pentru a căror acoperire statul își propune să majoreze ajutoarele pentur familiile eligibile cu 20-40% începând chiar cu 1 noiembrie a.c.

Bugetul pe 2003 va fi construit în conformitate cu noua legislație aprobată în 2002, puternic motivată prin necesitatea armonizării la Uniunea Europeană. Deși această nouă legislație ne-a lăsat la mulți gustul amar al unei fiscalități sporite, ne întrebăm cum politica fiscal-bugetară pe 2003 va avea cu adevărat efectul diminuării presiunii fiscale și creșterii bazei de impozitare. Mi-e frică că sintagma "mai multă suplețe" în politica fiscală ascunde, de fapt, direcția adevărată încotro ne va duce în materie de impozitare, creșterea accizelor și majorarea graduală a cotei impozitului pe profit.

În final, vorbindu-se de orientarea întregului proces bugetar spre rezultate, obiective și performanțe, sinteza nu spune nimic despre cheltuirea banului public cu prioritate pe programe, așa cum prevede noua lege a finanțelor publice. În schimb, constată că un element de mândrie în realizarea veniturilor la buget rămâne contribuția cetățeanului la asigurările sociale, fond care ar trebui să dispară din oala bugetului consolidat și să treacă într-o administrare adecvată și separată, pe măsura caracterului lui social.

Mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Mihai Baciu - despre necesitatea prezentării echidistante în mass-media a raportului de forțe politice; Are cuvântul domnul Mihai Baciu. Se pregătește domnul Becsek-Garda Dezideriu. Eu insist asupra prezentării mai sintetice, ideile principale și textul poate fi depus, pentru că mai avem 22 de minute și mai sunt încă 30 de înscriși.
   

Domnul Mihai Baciu:

Da, domnule președinte, am înțeles rugămintea dumneavoastră. Din această cauză, iată, am venit și cu vreo două, trei pagini scrise, ca să nu mă întind.

Astăzi iert PSD-ul, din dragoste creștină de oameni și voi aduce în fața dumneavoastră o problemă care ne interesează pe toți, cei din această sală, pe toți parlamentarii, dar ea se află și în atenția clasei politice românești: accesul opoziției în mass-media și în general necesitatea prezentării echidistante în mass-media a raportului de forțe politice.

Problema este mai veche, dar ea a revenit puternic în actualitate cu ocazia suspendării de către CNA a licenței de emisie a postului OTV.

În dezbaterile aprinse pe marginea acestui eveniment, unii oameni politici, în principal din opoziție, au condamnat suspendarea licenței, invocând, între altele, și argumentul că OTV-ul era un post de televiziune echidistant politic, difuzând, fără discriminare, toate punctele de vedere și luările de poziție semnificative ale tuturor partidelor politice. În consecință, opoziția avea posibilitatea să se facă auzită de o parte importantă din populația țării.

Nu comentez rațiunile invocate de CNA pentru suspendarea licenței, după cum nu apelez nici la argumentele celor care s-au opus acestei măsuri. Sunt numeroase și unele și altele, le cunoașteți și știți foarte bine că, dacă le-am aduna, am face câteva volume bune.

Eu vreau doar să subliniez că aceste dezbateri au evidențiat apăsat că problema accesului opoziției la mass-media este una reală, urgentă și constituie un barometru important al gradului de democrație al societății românești.

Acest aspect al chestiunii vreau eu să-l subliniez de aici, aspect pe care până și CNA-ul a fost obligat să-l ia în discuție. Drept urmare, cu vreo zece zile în urmă, acest conclav suprem al audiovizualului românesc s-a întrunit, a invitat și reprezentanți ai partidelor politice, cu care a dezbătut tocmai această temă fierbinte a accesului opoziției la mass-media. Toți reprezentanții partidelor de opoziție, ba, chiar, interesant și pitoresc, și cel al PUR, s-au plâns, pe bună dreptate, că accesul partidelor lor la posturile de radio și televiziune este restrictiv și discriminatoriu.

Este de la sine înțeles că domnul Gușă, prezent și acolo, ca peste tot, de altfel, s-a declarat mulțumit de modul în care audiovizualul reflectă activitatea PSD și a domniei sale, ca figură emblematică a partidului de guvernământ. Ba, chiar, domnul Gușă, ca autentic "homo sapiens", cum îl știm cu toții, a mers mai la adâncime și a descoperit că nu buletinele de știri trebuie modificate, aici totul este O.K., ci talk-show-urile cu politicieni este adevărata problemă. Cu alte cuvinte, domnul Gușă ne sfătuiește pe noi, cei din opoziție, să ne schimbăm look-ul: să facem dezbateri captivante, cum ar fi, de exemplu, conferințele de presă ale domniei sale, și atunci, pur și simplu, nu vom putea face față solicitărilor posturilor de radio și televiziune.

Totuși, CNA a dat dovadă de o oarecare opacitate față de meditațiile secretarului general al PSD, pentru că a înțeles că este ceva putred în Danemarca, a se citi în România, evident. În consecință, membrii săi, ai CNA-ului, au căzut pe gânduri (care, de altfel, nici nu erau prea multe) și au hotărât în final să invite posturile radio și tv să acorde Opoziției o treime și Puterii două treimi din timpii de antenă consacrați informațiilor și dezbaterilor de tip politic. Ba chiar unii au propus ca această invitație sau sugestie să îmbrace forma unei recomandări a CNA.

Știți foarte bine cu toții, știm foarte bine, că rezultatul "pe teren", ca să zic așa, a fost nul. Cine va respecta o recomandare? Cine va măsura treimile emisiunilor politice ca să dea una Opoziției și două Puterii? Pe ce temei legal pot fi obligate posturile de radio și tv private să respecte o asemenea recomandare?

De altfel, eu nici nu cred că problema pusă de mine aici în discuție are vreo legătură cu posturile private, așa-zise "comerciale", eu mă gândesc la televiziunea națională și la radioul național, ambele fiind finanțate din bani publici. De asemenea, ambele au cea mai mare putere de pătrundere într-o parte semnificativă a teritoriului național și mă refer, evident, la zona rurală.

Este adevărat că Radiodifuziunea Română acordă timpi de antenă partidelor parlamentare în conformitate cu algoritmul din Parlament, atât în studioul central, cât și în studiourile teritoriale. De bine, de rău, aici ne mai putem face și noi auziți.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Domnule Baciu, v-aș ruga, totuși, să ajungeți la fraza finală.

 
   

Domnul Mihai Baciu:

Mai am puțin, domnule președinte.

TVR, însă, nu acordă decât un spațiu foarte restrâns partidelor și numai din studioul central. Vă amintesc că prin anii ‘92-93 exista o emisiune TV, vinerea după-amiază, dacă îmi mai aduc bine aminte, consacrată dezbaterilor din Parlament. Era o emisiune utilă, cu mare audiență, ca dovadă că o țin minte, nu eram în Parlament, și, poate, tocmai de aceea ea a dispărut de mult.

Fiind limpede că recomandarea CNA este o măsură propagandistică, fără efect practic, și subliniind necesitatea ca Parlamentul să fie mai corect perceput, suntem cei mai prost percepuți, după cum știți, de populația țării, propun și cu aceasta închei:

1. Să se reintroducă la TVR emisiunea săptămânală privind activitatea Parlamentului.

2. Să se acorde timp de antenă partidelor politice și în studiourile regionale ale TVR: Cluj, Timișoara, Iași și unde or mai fi, mărimea acestor timpi urmează să fie stabilită printr-un acord între TVR și Parlament și Comisiile de cultură ale Camerei și Senatului.

Numai prin asemenea măsuri concrete, stimați colegi, PSD va demonstra că este un partid democratic, care, nu numai că nu se teme de Opoziție, dar chiar are nevoie de ea și, ca atare, îi crează condiții să se facă auzită. Eu sper că sunt auzit și de CNA și de TVR, fiindcă este o chestiune foarte importantă.

Vă mulțumesc, domnule președinte, amabil ca întotdeauna.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Ați fost auzit și de noi.

 
  Becsek-Garda Dezideriu Coloman - intervenție referitoare la reamplasarea la Arad a Statuii Libertății;

Îl rog pe domnul Becsek să vină la microfon și urmează domnul Dumitru Chiță. Deci, începem o nouă tură.

Am mai primit 10 minute din partea domnului președinte.

Vreau să anunț, pentru stenogramă, că domnii deputați Emil Rădulescu, Baban Ștefan și Corneliu Ciontu vor depune declarațiile la secretariat.

   

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În dimineața zilei de 6 octombrie s-au împlinit 153 de ani de la executarea celor 13 generali ai Armatei revoluționare maghiare. Aceste personalități și-au jertifit viața pentru ideile Revoluției pașoptiste. Deci, Armata revoluționară, în luptele care au durat un an și jumătate a înfrânt în mai multe bătălii oștile habsburgilor, până când intervenția trupelor țariste a schimbat raportul de forțe pe plan militar, fapt ce a cauzat înfrângerea Revoluției maghiare.

Depunera armelor la Șiria a fost urmată de represalii sângeroase ale Casei Imperiale, printre care și jertfirea celor 13 generali la Arad.

Împlinirea a 153 de ani de la executarea celor 13 generali maghiari a readus în actualitate problema reamplasării la Arad a Grupului statuar cunoscut sub denumirea ""Statuia Libertății". Statuia Libertății a fost amplasată în Arad în anul 1890 și a fost demontată de către Guvernul liberal condus de Ion I.C. Brătianu în anul 1925.

Reinstalarea statuii, aflate în prezent în curtea Bisericii minoriților din Arad, într-un loc public, în orașul de pe Mureș, ar însemna cinstirea reciprocă a unei istorii zbuciumate în care au predominat valorile umane. Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc foarte mult.

 
  Dumitru Chiriță - intervenție ce are ca subiect Reforma în sistemul asigurărilor de sănătate;

Îl invit pe domnul Dumitru Chiriță, va urma domnul Emil Rus.

Între timp, domnul Lepădat Ștefan și domnul Valeriu Gheorghe au depus la secretariat declarațiile politice.

   

Domnul Dumitru Chiriță:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Reforma în sistemul asigurărilor de sănătate, așa cum a fost concepută prin Legea nr. 145/1997, ar fi trebuit să reprezinte o schimbare în bine pentru întreaga populație. Din păcate, în perioada 1997-2000, România, condusă de Regimul Constantinescu și monstruoasa coaliție, formată din PD, PNL și defunctul PNȚCD...

 
   

Domnul Puiu Hașoti (din sală):

Și UDMR!

 
   

Domnul Dumitru Chiriță:

..., a cunoscut o recesiune economică, cu impact social major asupra cetățenilor, datorită preocupărilor pentru jaf și distrugere, inclusiv în domeniul asigurărilor de sănătate.

În aceeași perioadă, cetățenii români au fost împărțiți în trei categorii, în ceea ce privește sistemul asigurărilor de sănătate. Astfel, în afara sistemului public de asigurări de sănătate, unde se regăsește majoritatea cetățenilor români, au mai fost înființate case de sănătate paralele pentru transportatori și pentru lucrătorii din armată, ordine publică și siguranță națională. Această măsură a condus la o abordare clientelară a acordării asistenței medicale, oferind cetățenilor prestații medicale total diferite din punct de vedere calitativ, în funcție de casa de sănătate la care sunt asigurați.

În afara situației menționate mai sus, sistemul asigurărilor de sănătate a fost supus unor presiuni extraordinare pentru cheltuirea fondurilor publice, nu întotdeauna în interesul populației.

Pentru a limita fenomenul de corupție, Guvernul Adrian Năstase a dispus ca și achizițiile de medicamente și de produse sanitare în spitale să se facă prin sistemul de licitație electronică, reducând în mod substanțial cheltuielile cu prestații medicale pentru cei aflați în dificultate. Prin această măsură, Partidul Social Democrat dovedește o dată în plus că este preocupat de modul în care banii publici sunt cheltuiți în interesul cetățeanului și nu în favoarea unor structuri clientelare, preocupate de jefuirea banului public, așa cum a procedat monstruoasa coaliție până în anul 2000.

În legătură cu existența celor trei case de asigurări de sănătate și cu tratamentul discriminatoriu acordat cetățenilor în funcție de casa la care sunt asigurați, precum și în legătură cu proasta înțelegere a autonomiei caselor de asigurări de sănătate, consider că trebuie luate cel puțin următoarele măsuri:

1) Înființarea unei singure case de asigurări de sănătate, la care să cotizeze toți contribuabilii din România, indiferent de funcția și locul pe care îl ocupă.

2) Definirea unui pachet de prestații medicale oferit în baza apartenenței la sistemul public de asigurări de sănătate, același pentru toți cetățenii României.

3) Prestațiile medicale vor conține în mod obligatoriu, pe lângă cheltuielile curente, și cheltuielile de capital, în special în cazul spitalelor.

Și, nu în ultimul rând,

4) Președintele casei de asigurări de sănătate să fie, în același timp, și secretar de stat în Ministerul Sănătății.

Această nouă abordare poate să ne aducă în situația în care, pe lângă tratmentul egal al cetățenilor în cadrul unui sistem unic și public al asigurărilor de sănătate, fondurile colectate vor fi utilizate mai eficient. Mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Emil Rus - declarație referitoare la formele și consecințele privatizării frauduloase și abuzive;

Îi dau cuvântul domnului Emil Rus, va urma domnul Emil Anton.

   

Domnul Emil Rus:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația mea se referă la formele și consecințele privatizării frauduloase și abuzive.

În țara aceasta, România, căreia îi spunem "a noastră", totul se privatizează, încât privatizarea a devenit o calamitate de care ne e frică, pentru efectele ei mereu dureroase, cu bătaie lungă, de care Dumnezeu, marele, nu ne iartă și nici nu știm câte generații ale noastre au să sufere în continuare din pricina păcatelor săvârșite acum: sinucideri, pruncucideri, incesturi, alcoolism, prostituție, desmăț, droguri, corupție, încât ți se face negru înaintea ochilor.

Și boala privatizării s-a extins în politică, cultură și chiar în spiritualitatea noastră, roade din toate părțile! Se sfințește o biserică, se pun în față privatizații, baronii locali și dregătorii puterii social-democrate de la centru, mai ales, iar ceilalți nu încap pentru că e o acțiune care aparține privatizaților. Se depun coroane la mormintele eroilor, dar au dreptul numai exponenții Puterii, ai Regimului Iliescu-Năstase, pentru că ei au monopolizat totul. Ce să caute reprezentanții Opoziției la aceste manifestări, pe câtă vreme la aceste acțiuni nu se face politică? Se organizează, nu de Opoziție, ci de Putere, pentru că aceasta nu are dreptul la inițiativă, inițiativa e și ea apanajul celor tari, se inițiază, deci, o comemorare sau o aniversare a unor evenimente sau oameni de știință, cultură sau literatură, cu mare fast, pe banii contribuabililor, firește, baronii locali cenzurează totul, nu contează personalități cultural-științifice, nu contează parlamentari. Ei, Puterea, ei, cei pătrunși de tezele și orientările primului ministru la teleconferințele săptămânale, ei și numai ei au dreptul! Ei și numai ei rezolvă problemele oamenilor, în frunte cu prefecții, pe post de prim-secretari ai județelor!

Au racolat astfel primarii și consilierii locali ai celorlalte partide și trai nineacă pe banii contribuabililor! Serbări câmpenești, emisiuni televizate, simpozioane, conferințe, vizite în străinătate fără rost. Ceilalți primari și consilieri care s-au încăpățânat să rămână pe poziții sau să-i respecte pe cei care i-au ales, stau "pe lângă", așa, vorba lui Rebreanu, "ca și câinele la ușa bucătăriei".

Sigur, dacă-i democrație, democrație fie! Presa, emisiunile de radio și televiziune locale, ca și cele centrale, nu au spații pentru reprezentanții celorlalte partide, pentru parlamentarii din Opoziție, decât, eventual, pe paginile 10-14, în notițe sumare sau la "alte știri", cu nuanțe și subînțelesuri negative.

Iată binefacerile unui regim: Iliescu-Năstase, curat constituțional! Iată binefacerile democrației pesediste!

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Marin Anton - despre PSD și programele sale: cornul și laptele, centralele termice, Programul anticorupție;

Dau cuvântul domnului deputat Marin Anton, urmează domnul Tamas Sandor.

   

Domnul Valentin Iliescu (din sală):

Din partea "Defunctei guvernări"! (Râsete.)

 
   

Domnul Marin Anton:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Constat apetitul Guvernului pentru tot felul de programe populiste și improvizate, cu scopul de a reține sistematic atenția populației, fie prin a-i manipula voința, fie prin a-i produce blocaje de tot felul. Mă refer la "cornul cu lapte" și la "centralele termice". PSD se străduiește să scoată maxim de profit politic, în loc să respecte populația, o manipulează prin programe care țin de România anilor 1950, de tipul "cornul cu lapte", sau îi încalcă libertatea de a se debranșa de la sistemul energetic centralizat.

Nu cred că acestea trebuiau să fie soluțiile, umilitoare, de altfel, soluțiile trebuiau să fie în altă parte, la populație, adică. Populația să fie adusă în situația de a putea să-și permită singură "cornul cu lapte", nu să fie nevoită să primească pomană de la stat.

În alte condiții, solicit Guvernului României să facă uz de transparență și să facă publice sursele de finanțare prin care sunt realizate sau subvenționate aceste programe de protecție socială.

Și pentru că guvernanții nu-și văd capul de treabă, le mai sugerez și eu un program, pentru că tot au știința de a implementa orice și oricum: lupta împotriva corupției se amână până la o dată ce va fi stabilită ulterior! Presa abundă de exemple de corupție, de la deturnarea banilor publici până la orientarea fondurilor Phare către tot felul de clienți politici. Zilnic, avem parte de exemple din care aflăm cum mulți dintre mai marii PSD-ului s-au îmbogățit datorită independenței care li se acordă în manipularea banilor statului și, mai ales, datorită faptului că sunt situați în poziții din care pot plasa banul public după bunul lor plac. Furtul din avuția publică a devenit regula unui joc politic la care iau parte numai inițiații PSD.

Până în momentul de față nu am avut parte decât de partea complementară a Programului anticorupție, adică, cea de imagine. S-au înființat agenții, birouri unice, parchete anticorupție. Numai faptul că Guvernul a înființat ceva special nu indică altceva decât că sistemul nu face față. Principala problemă care există se referă la suspiciunea care planează asupra justiției, care nu își face datoria și care ar trebui să fie forma finală de punere sub control a fenomenului.

Până acum, la instituțiile la care s-au făcut bilanțurile acestei probleme, s-a vorbit de circa 350 de cazuri, din care 200 sunt extrem de mărunte și care nu vizează corupția instituționalizată. Nu ar putea, de exemplu, prefectul de Hunedoara și fiul acestuia să facă obiectul sesizării Parchetului anticorupție mai degrabă, decât niște amărâți de controlori de bilete de la RATB?

Mai nou, ca să se găsească surse de finanțare pentru salariile magistraților, Guvernul subordonează politic organisme autonome, cum ar fi Oficiul Național al Registrului Comerțului, în loc să acționeze ca firmele clientelare să-și plătească datoriile de miliarde la stat.

În cele din urmă, PSD va trebui să înțeleagă, în ciuda realizărilor pe care le afișează, că are mari restanțe la capitolul corupție instituționalizată, politizarea justiției precum și subordonarea în proporție de 80% a administrației locale. Dacă nu se iau măsuri serioase vizavi de aceste probleme, într-adevăr, lupta împotriva corupției se amână până la o dată ce va fi stabilită ulterior.

De aceea, PNL va sprijini în această sesiune parlamentară legi care vizează diminuarea corupției, precum cele care reglementează conflictul de interese, Legea partidelor politice și tot ce va ține de creșterea transparenței în domeniul administrării banului public. Mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Tamas Sandor - intervenție referitoare la abuzul comis de comisia județeană Covasna pentru aplicarea legilor fondului funciar;

Dau cuvântul domnului Tamas Sandor, urmează domnul Cornel Boiangiu.

   

Domnul Tamas Sandor:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Țin în mod deosebit să se consemneze în stenograma Camerei Deputaților și, totodată, să vă informez despre abuzul comis de Comisia județeană Covasna pentru aplicarea legilor fondului funciar privind retrocedarea pășunilor și fânțelor aparținând persoanelor fizice și juridice din județ.

Conform legislației în vigoare privind retrocedarea terenurilor agricole și a celor forestiere, pășunile și fânțele se restituie foștilor proprietari. Contrar legii, în județul Covasna acest lucru se refuză.

În anul 1990, așa-zisele "islazuri comunale", care, de fapt, după natura proprietății erau de trei feluri, adică: islazuri comunale propriu-zise, cândva în proprietatea comunelor și orașelor; fânețele și pășunile formelor asociative și pășuni ale persoanelor fizice, în total, într-o suprafață de 45.980 de ha, au fost date în administrarea consiliilor locale printr-un protocol încheiat între direcția silvică și comunele respective. Legea nr. 18/1991 reglementează acest fapt, adică, "administrarea" acestor terenuri. Subliniez încă o dată, au fost date în "administrare", și nu în "proprietate".

În cursul aplicării Legii nr. 18, sub îndrumarea comisiei județene, comisiile locale au trecut pe Anexa nr. 16 toate fânțele și pășunile, fără să țină cont de forma inițială a proprietății, adică: islazuri comunale propriu-zise, fânțele și pășunile formelor asociative, pășuni ale persoanelor fizice. Forma republicată în anul 1998 a Legii nr. 18, în art. 33, reglementează expres soarta fostelor islazuri comunale, care s-au aflat în folosința cooperativelor agricole de producție.

Deci, conform actelor normative în vigoare, numai fostele islazuri comunale sunt date în proprietatea comunelor și a orașelor. Totuși, cererile depuse pentru reconstituirea dreptului de proprietate de către persoanele fizice și juridice asupra pășunilor și fânețelor au fost respinse de unele comisii locale și de comisia județeană.

Comisiile locale, conform. H.G. 1172/2001 pentru aplicarea legilor fondului funciar, au semnalat în mai multe rânduri că există trei feluri de proprietate în cazul fânețelor și pășunilor și nu numai islaz comunal. Din partea comisiei județene ar fi fost indicat să se urmeze o analiză profundă asupra formelor de proprietate, dar, în loc de analiză, a urmat o dispoziție a prefectului, prin care comisiile locale au fost obligate ca, citez: "În termen de 7 zile de la primirea prezentei, ne veți înainta documentația necesară emiterii ordinului prefectului prin care terenurile, foste islazuri comunale, trec în proprietatea privată a localităților", am încheiat citatul.

Ca urmare a adresei sus-menționate, un număr de 20, din totalul de 36 de comune și orașe, au trecut, din punctul meu de vedere, ilegal, proprietatea de pășune și fâneață a formelor asociative și a persoanelor fizice din județul Covasna, în proprietatea comunelor și orașelor.

Între timp, a apărut și Legea nr. 400/2002, care, printre altele, prevede în mod expres, la art. 31: "Retrocedarea pășunilor și fânețelor aparținând formelor asociative". Dar, după demersul comisiei județene, aproape că nu a mai rămas teren retrocedabil.

În consecință, sub îndrumarea comisiei județene de aplicare a legilor fondului funciar, ca urmare a adresei emise de președintele comisiei județene, o parte din pășunile și fânțele care le-au aparținut persoanelor fizice și juridice au fost trecute în mod ilegal în proprietatea comunelor și orașelor.

Trebuie să menționez că am întocmit o adresă către domnul ministru Octav Cozmâncă, pentru a cerceta și remedia această ilegalitate. Vă mulțumesc pentru atenția acordată.

 
  Cornel Boiangiu - declarație cu titlul Corupția instituționalizată - principala cauză a sărăciei - apanaj al Guvernării PSD;

Domnul Corneliu Ciontu:

Îl invit pe domnul Cornel Boiangiu, va urma domnul Pavel Târpescu. Între timp, doamna Constanța Popa a depus declarația la secretariat.

   

Domnul Cornel Boiangiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Vorbesc în calitate de deputat independent, dar și de vicepreședinte al "defunctului", cum s-a exprimat în mod plastic un distins coleg, Partidul Național Țărănesc Creștin și Democrat. Și vreau să spun că tema declarației mele politice de astăzi este: "Corupția instituționalizată, principala cauză a sărăciei, apanaj al Guvernării PSD".

Argumente? Puterea de cumpărare a românului a scăzut cu 30% față de anul 2000; însuși primul ministru a semnalat că salariul mediu pe economie este mai mic decât costul întreținerii; Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, Institutul Cato din Statele Unite situează România pe ultimul loc din țările candidate la integrarea în Uniunea Europeană, privind stadiul dezvoltării și reformelor economice înfăptuite. Din 123 de țări analizate, România este pe locul 114, în condițiile în care Cehia este pe locul 38, Ungaria pe locul 51, Polonia pe 89, iar Bulgaria pe locul 97.

OCD semnalează măsurile antireformiste din perioada 2001-2002, prin reintroducerea unor întreprinderi falimentare în circuitul economic și subvenționarea lor în detrimentul societăților comerciale rentabile, cota alarmantă a arieratelor și nivelul ridicat al economiei subterane, care constituie 38% din totalul veniturilor și peste 20% din p.i.b. PNUD subliniază că 42% din populația României trăiește sub pragul sărăciei.

În 2001, sub guvernarea PSD, s-a realizat cel mai mare deficit comercial din istoria România: diferența dintre importuri și exporturi a crescut de la 2,68 miliarde de dolari în 2000 la 4,16 miliarde de dolari în 2001! Într-o singură lună, decembrie 2001, s-a înregistrat un deficit de 590 de milioane de dolari, în 2001, importurile au crescut cu 19,1% față de 2000.

Ștergerea datoriilor uriașe: RAFO; SNTR și creditările preferențiale, cum este creditul fiscal de peste 1 miliard de dolari acordat celui de-al doilea producător mondial de oțel - ISPAT, după ce România a pierdut 250 de milioane de dolari prin privatizarea păguboasă a Sidex Galați, ruinează, pentru prima oară, bugetul României. Pentru prima oară, în istoria de zece ani a privatizării în România, Banca Mondială a impus o expertiză pentru evaluarea corectitudinii privatizării ALRO Slatina, unde statul a încasat ridicola sumă de 11 milioane de dolari, în loc de 300 de milioane de dolari, cât s-ar fi obținut prin vânzarea întregului pachet de acțiuni.

Ministrul bulgar pentru afaceri externe Meglena Kuneva refuză asocierea României cu Bulgaria pentru integrare în Uniunea Europeană, datorită rezultatelor slabe ale României: numai 13 capitole încheiate, față de 22 ale Bulgariei. Și, așa cum știți, până la sfârșitul anului 2000, în 5 luni de zile, "monstruoasa coaliție", de care vorbesc unii dintre dumneavoastră, a realizat 6 capitole integral și a început 11 capitole de negociere.

Mai mult decât atât, se vorbește în permanență de "creșterea economică a Guvernului Văcăroiu" (și unii au început chiar să creadă acest lucru), de până în 1996, care a însemnat devalizarea băncilor, credite externe cu scadență pe termen scurt care au fost plătite în perioada 1996-2000 de populație, creșterea datoriei externe cu 5 miliarde de dolari, secătuirea rezervei valutare a țării, aduse la cel mai mic nivel din istoria României, adică, 546,6 milioane de dolari, și s-a ridicat, așa cum știți bine, la 2,5 miliarde de dolari la sfârșitul "monstruoasei coaliții". Producțiile pe stoc pe care le-a făcut până în 1996 și cu care unii se laudă, care n-au fost lichidate nici până în prezent, garanții guvernamentale pentru împrumuturile unor firme de stat sau private ale liderilor și clientelei PDSR, care nu au fost plătite niciodată.

Sunt multe asemenea lucruri care se pot spune și "defunctul" PNȚCD vă răspunde la toate!

Vă mulțumesc.

 
  Pavel Târpescu - declarație referitoare la Programul social și Programul antisărăcie;

Domnul Corneliu Ciontu:

Dau cuvântul domnului deputat Pavel Târpescu și urmează domnul Puiu Hașoti, ultimul vorbitor. Între timp, au mai depus declarațiile domnii Dobre Victor, Coifan Viorel, Adrian Moisoiu, Ioan Miclea și Ioan Sonea.

   

Domnul Ioan Sonea (din sală):

Vă rog să rețineți, este a doua oară când sunt "pasat"!

 
   

Domnul Pavel Târpescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Doresc să prezint câteva considerente referitoare la Programul social și Programul antisărăcie promovate de actualul Executiv, în sperența înlăturării unor tendințe de minimalizare a importanței acestora.

Implementarea acestor programe răspunde unor opțiuni strategice asumate pragmatic de Guvernul Adrian Năstase pentru relansarea economiei naționale, combaterea sărăciei, îmbunătățirea stării de sănătate a populației și protecției copilului, susținerea domeniului educației, cercetării și culturii, ca factori strategici ai dezvoltării. Actualul Executiv acționează pentru atingerea obiectivului strategic al Uniunii Europene pentru acest domeniu, și anume, de a deveni cea mai dinamică și competitivă economie din lume, cu o coeziune socială ridicată.

Acționând pentru înfăptuirea obiectivului strategic european, Programul de guvernare pe perioada 2001-2004 urmărește asigurarea și amplificarea sprijinului populației pentru procesul de reformă economică, ce se poate obține, dacă reforma promovează un model social bazat pe echilibrul dintre competiție și solidaritate.

Politica socială, în concepția actualului Executiv, reprezintă o componentă a reformei și nu o piedică în derularea acestuia, întrucât procesul de tranziție își dovedește viabilitatea numai dacă se bucură de sprijinul și particiaprea tuturor factorilor sociali. De aceea, Guvernul a intervenit cu un ansamblu de măsuri sociale concrete pentru ameliorarea condițiilor de viață ale unor categorii sociale defavorizate.

Programul social pe perioada 2001-2004 este racordat la principiul de bază al politicii sociale a Uniunii Europene, și anume, consolidarea politicii sociale ca factor pozitiv, considerând că cea mai mare parte a cheltuielilor sociale destinate educației și sănătății înseamnă investiție în resurse umane, cu efecte pozitive. Indexarea venitului minim garantat cu 17% de la 1 ianuarie 2003, ajutorarea familiilor cu venituri mici pentru traversarea perioadei de iarnă, acordarea de rechizite școlare gratuite copiilor proveniți din familiii cu venituri reduse, ajutor alimentar acordat zilnic copiilor din clasele I-IV, dotarea cu microbuze a școlilor, continuarea acțiunii de recorelare și indexare a pensiilor, ca și extinderea magazinelor de tip economat, suplimentarea fondurilor pentru acordarea de medicamente în regim compensat și gratuit, demonstrează preocuparea Guvernului de a implementa principiul solidarității sociale la nivel național.

La toate aceste preocupări se adaugă și programul de construire a unor locuințe sociale și pentru tineri, destinate închirierii. Nu au fost neglijați nici cetățenii afectați de calamități naturale, care au fost ajutați să-și refacă gospodăriile și nici agricultorii afectați de seceta din acest an.

Toate aceste măsuri și rezultate favorabile obținute de actualul Executiv sunt evidente, chiar dacă o parte din adversarii noștri politici se cantonează într-o anumită zonă a contestării, considerându-le "populiste". În realitate, măsurile de protecție socială redau încrederea cetățeanului în stat, așezând nevoile populației în centrul preocupărilor activității statale, reprezentând în mod egal interesul național, având ca finalitate redresarea economică, socială și politică a țării. Vă mulțumesc.

 
  Puiu Hașotti - comentariu legat de maniera propagandistică a abordării problemei incompatibilităților de către actualul guvern;

Domnul Corneliu Ciontu:

Îl invit pe domnul Puiu Hașotti, ultimul vorbitor.

   

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Așa cum ne-a obișnuit, Guvernul Adrian Năstase tratează campania pentru eliminarea corupției de o manieră propagandistică, prin acțiuni care vizează mai degrabă imaginea PSD, și nu cauzele care duc la proliferarea acestui fenomen.

În discursul inaugural în fața Parlamentului, premierul desemnat Adrian Năstase a vorbit despre imaginea proastă pe care clasa politică o are în ochii opiniei publice și, parcă gândindu-se la actualul Guvern și la actualul PSD, vorbea despre imaginea unui Bizanț decandent și corupt.

PNL a solicitat în nenumărate rânduri reforma clasei politice. Este o temă pe care o împărtășim alături de opinia publică.

Dacă avem în vedere definiția corupției, anume folosirea funcției publice în interes privat, acest fenomen aparține evident și exclusiv zonei Puterii.

Primul-ministru Adrian Năstase ar trebui să caute corupții în propriul partid, în propriul Guvern. Ei sunt cei care au acces la resursele gestionate de stat, resurse pe care le distribuie în interes clientelar. Aceasta este și cauza pentru care promisiunile Guvernului de a combate flagelul nu sunt îndeplinite.

Atitudinea Guvernului de tergiversare a cauzelor corupției este dovedită de noul proiect de lege care încearcă să reglementeze în esență incompatibilitatea dintre funcția de parlamentar și cea de avocat.

Citind acest act normativ ne dăm seama că el a fost elaborat doar pentru cosmetizarea imagini PSD în materie de corupție și că lupta cu iorgovanii este doar o joacă a actualului Guvern, pentru că proiectul nu va intra în vigoare după adoptarea lui de Parlament, cum este firesc, ci din 2004.

Altfel spus, această lege va reprezenta o formă de protecție legală a iorgovanilor care își vor păstra intacte interesele până în 2004.

În plus, Guvernul tratează această problemă separat de inițiativele legislative privind conflictul de interese.

Considerăm de premierul ar trebui să citească textul propunerii legislative a Partidului Național Liberal privind conflictul de interese în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, proiect care reglementează și situația incompatibilităților dintre funcțiile de parlamentar și avocat, cu aplicabilitate imediată și care urmează să fie dezbătut în Comisia juridică, de disciplină și imunități din Camera Deputaților.

Cerem Guvernului să facă demersurile necesare, astfel încât proiectul de lege care reglementează incompatibilitățile avocaților parlamentari să fie dezbătut odată cu inițiativa PNL, pentru a putea fi amendat în sensul producerii de efecte juridice imediate, și nu din 2004.

Nu se poate ca anumite incompatibilități ale parlamentarilor să fie sesizate după adoptarea inițiativei PNL de Parlament, iar incompatibilitățile dintre funcțiile de parlamentar și avocat să mai aștepte doi ani. În caz contrar, proiectul Guvernului va rămâne doar o unealtă de protejare a avocaților parlamentari bifată în cadrul acțiunilor pro-NATO, fără însă a ataca cauzele corupției din România.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

Cu aceasta, prima parte a ședinței de astăzi a luat sfârșit.

Vă mulțumesc pentru participare și vă urez o zi senină pe toate planurile.

 
   

(În continuare au fost consemnate declarațiile politice depuse la secretariatul de ședință, neprezentate la microfon.)

 
  Corneliu Ciontu - o analiză a recentei campanii anti-PRM și anti-Vadim;

Domnul Corneliu Ciontu:

De câteva zile, o nouă campanie agresivă de denigrare a fost declanșată împotriva Partidului România Mare. E un scenariu devenit deja clasic: din când în când, unii politicieni își reamintesc că PRM este un partid incomod, cu o poziție radicală față de politica abuzivă și antinațională a guvernanților. Din acel moment, timp de câteva săptămâni, toate armele sunt îndreptate împotriva președintelui Vadim și a mișcării politice pe care acesta o conduce: demnitarii cer strategie anti-Vadim, Executivul se gândește să modifice programa școlară pentru a-i învăța pe copii să nu voteze Partidul România Mare, unii analiști politici - care nu au citit nici măcar un rând din doctrina partidului nostru - ne acuză de propagarea doctrinală a extremismului.

Este un adevăr incontestabil, greu de digerat pentru unii, că PRM, al doilea partid al țării, cu o cotă electorală în continuă creștere, reprezintă în acest moment marele adversar al unui sistem politic corupt. Toți denigratorii săi l-ar dori rupt în bucăți sau eliminat definitiv din viața politică, sperând să își apropie, în acest mod antidemocratic, un electorat semnificativ și fidel.

Care să fie cauza acestei recente campanii declanșate împotriva Partidului România Mare? Poate că ultimul sondaj de opinie la scară națională, care acordă formațiunii noastre peste 30 de procente din preferințele electoratului, procente care, printr-o tendențioasă intervenție chirurgicală, s-au transformat în 19%, pentru ca în unele cotidiene să ajungă chiar la 12%.

Este o performanță fără precedent ca un partid de guvernământ care nu reușește să ofere populației altceva decât statistici spectaculoase să crească fulminant în intenția de vot, într-o perioadă în care erodarea ar fi trebuit, în mod logic, să se manifeste. Asta în timp ce - nota bene - tocmai principalul partid de opoziție este prezentat, în mod tendențios, ca o formațiune politică în cădere. Un astfel de fenomen ar putea avea loc, pentru a cita un filosof clasic, numai în cea mai bună dintre lumile posibile, sub cea mai rodnică guvernare. Dar actualul executiv se află departe de o asemenea performanță.

Experții în dezinformare arată că cel mai bun mod de a-ți lovi adversarul survine în momentul în care reușești să creezi acestuia o falsă imagine, susceptibilă de a-l compromite definitiv. Și ce etichetă mai puțin onorabilă și mai agresivă putea fi alipită partidului nostru, dacă nu aceea - atât de puțin acceptabilă în lumea contemporană - de "extremiști".

Fără nici o dovadă palpabilă - dovadă ce nu poate fi prezentată deoarece nu există decât în mintea adversarilor noștri - s-a sugerat că formațiunea noastră politică ar propaga formule agresive în raporturile cu alte țări și naționalități. Unde sunt consemnate, domnilor, aceste formule agresive? În care document al Partidului România Mare? Din câte știm noi, nu un primar PRM, ci unul reprezentând Partidul Social Democrat a încercat, la Piatra Neamț, să construiască un cartier al segregației rasiale. A încercat cineva, în acel moment, să izoleze politic partidul de guvernământ? A cerut cineva atunci o strategie îndreptată împotriva lui Adrian Năstase? Întrebarea este, evident, retorică…

Dar haideți să vedem, punctual, cine suntem noi și cine sunt cei care ne acuză de extremism. Partidele guvernamentale care, din 1996 și până astăzi, și-au asumat postura de specialiste exclusive într-ale democrației, nu practică cumva o formă gravă de dispreț la adresa electoratului și a democrației prin practica racolării de parlamentari, primari și consilieri locali? Cum mai poate fi considerat votul ca fundament al unui stat democratic, dacă cei care sunt desemnați de populație să o reprezinte pe baza unei anumite platforme și unei anumite identități politice sunt atrași prin cântece de sirenă sau, efectiv, prin șantaj într-o altă tabără politică? Spre exemplu, astăzi, numărul de primari și consilieri ai principalului partid de guvernământ este dublu față de cel obținut în alegeri. Mai mult, sunt unii care ne acuză de populism - în general o formă a extremismului - dar ce formă mai cruntă de populism poate fi concepută decât Contractul de 200 de zile sau acțiunea „Laptele și cornul"?

În încercarea de a găsi un cap de acuzare împotriva noastră, unii au fost dispuși să sugere că, citez, "PRM ar putea atrage țara într-un război". Împotriva cui, domnilor? Față de cine a exprimat partidul nostru intenții agresive? Nu avem de cerut nici unui vecin nimic și credem în revenirea pașnică și consensuală a Basarabiei la patria-mamă.

România nu este inamicul nimănui, dar are - și va avea până în momentul aderării propriu-zise la NATO - amici mai mult sau mai puțin bine intenționați.

Dacă cineva târăște țara în război, atunci acesta este actualul guvern, care a explicat recent faptul că România va participa la războiul preconizat împotriva Irakului, fără a mai fi nevoie, în acest sens, atenție, nici măcar de votul Parlamentului! Totuși, domnilor, pentru o măsură atât de gravă trebuie să avem dovezi evidente că o agresiune împotriva Irakului este necesară în cadrul campaniei anti-teroriste. Opinia publică din România trebuie informată și consultată. Dată fiind gravitatea eventualelor implicații prin antrenarea țării noastre în războiul anti-irakian, ar fi poate oportună nu doar consultarea Parlamentului, ci chiar realizarea unui referendum. Altfel, vom fi târâți într-un război fără a avea nici cea mai mică posibilitate de a ne exprima un punct de vedere. Și nu PRM va face acest lucru. În fața acestei situații, lăsăm opinia publică românească să judece dacă un partid a cărui politică are la bază realul interes național poate fi considerat extremist.

În concluzie, invităm pe toți denigratorii partidului nostru să renunțe la placa tocită cu referiri la extremism, xenofobie, execuții pe stadioane și alte minciuni. Lăsați electoratul să decidă ce partid îl poate prezenta mai bine, aceasta fiind garanția unei adevărate democrații!

Vă mulțumesc.

  Adrian Moisoiu - declarație intitulată Cibernetica s-a născut în România, la 100 de ani de la nașterea savantului Ștefan Odobleja;

Domnul Adrian Moisoiu:

"Cibernetica s-a născut în România".

Există anumite momente de răscruce ale dezvoltării științei moderne, adevărate pietre de hotar, care într-un mod sau altul contribuie la mersul înainte al cunoașterii omenești. O asemenea piatră de hotar o constituie opera doctorului Ștefan Odobleja.

Columb a descoperit America, dar descoperirea Americii a fost atribuită lui Amerigo Vespucci.

Ștefan Odobleja a creat modelul cibernetic, descoperind psihologia consonantistă ce se identifică cu cibernetica generalizată întemeiată pe principii, teorii și legi riguroase, dar el a fost atribuit lui Norbert Wiener.

Medicul Ștefan Odobleja, creatorul psihociberneticii și părintele ciberneticii generalizate, s-a născut în zorii zilei de 13 octombrie 1902, în casa unor țărani săraci și neștiutori de carte din comuna Hoțu, astăzi Izvorul Aneștilor, județul Mehedinți. După absolvirea studiilor liceale la Drobeta Turnu Severin, a studiat medicina ca bursier al Institutului medico-militar din București, susținând doctoratul în 1928.

A funcționat ca medic militar în diferite garnizoane din țară și a desfășurat o intensă activitate de cercetare, materializată prin diverse studii, printre care și lucrarea "La phonoscopie metode d’exploration clinique" ("Fonoscopia, nouă metodă de explorare clinică"), care a fost distinsă în anul 1935 cu premiul "Medic general dr. Papiu Alexandru" "

Lucrarea lui monumentală în două volume și totalizând 880 de pagini - "Psychologie consonantiste" - a apărut la Paris în limba franceză în 1938-1939. Cum era de așteptat, cele două volume au stârnit nedumerire și discuții. Pentru prima oară, un om de știință vorbea despre mecanizarea gândirii, despre realizarea gândirii instrumentale, tehnicizată, propunând elaborarea creierului artificial, a unor mașini investite cu memorie, logică, apte de a stoca informații și de a judeca omenește.

A venit cel de al doilea război mondial, la care Ștefan Odobleja a luat parte activă în calitate de medic de regiment. Nimeni n-a mai avut timp sau chef să cerceteze îndeaproape lucrarea medicului român. Spun nimeni sau aproape nimeni, deoarece, după cum s-a dovedit mai târziu, "Psihologia consonantistă" a devenit un obiect de studiu pentru un grup de savanți americani.

Pentru medicul militar Ștefan Odobleja au urmat ani dramatici, fiindcă cibernetica era cotată o disciplina absurdă, dezumanizantă.

După război, în 1946, se retrage din armată și, nereușind să obțină un serviciu corespunzător, devine beneficiarul unei pensii modeste.

Zece ani mai târziu, Norbert Wiener publică lucrarea "Cibernetica", ale cărei idei fundamentale sunt frapant de asemănătoare cu cele ale savantului român. Simplă coincidență sau două drumuri paralele spre una și aceeași țintă? Este dureros să constatăm că ignoranța, neștiința, invidia sau reaua credință ale unor contemporani au pus în umbră realizările de excepție ale unui român! Un lucru este sigur: lucrarea medicului român a văzut lumina tiparului cu un deceniu înaintea celebrului tratat al savantului american distins cu Premiul Nobel!

Astăzi, la 100 de ani de la nașterea sa, nici un om de bună credință nu se mai poate îndoi de faptul că cibernetica s-a născut în România, iar părintele ei real și legal a fost doctorul Ștefan Odobleja, care l-a devansat pe Norbert Wiener.

Într-o cămăruță iluminată cu lampă cu gaz, marele și nedreptățitul savant severinean trece în neființă la 4 septembrie 1978, la câteva zile după ce, la cel de al IV-lea Congres Internațional de Cibernetică de la Amsterdam, desfășurat între 21-25 august 1978, a obținut recunoașterea internațională de precursor al ciberneticii.

Academia Română i-a acordat în anul 1990 titlul post mortem de membru al său.

Analizându-și propria sa viață, marele savant spunea cu durere în suflet: "Într-adevăr, n-am știut să mă bat pentru ideile mele. Am crezut că vor răzbi singure. N-a fost așa! Apoi mi-a fost indiferent ce se va întâmpla cu ele. Poate tocmai pentru faptul că le-am iubit prea mult. Pe urmă, când le vezi în casa altuia, te apucă teama - uite așa se împacă soarta cu viața."

Doresc totodată să prezint și scepticismul lui referitor la adevărata recunoaștere: "Cui crezi că ar mai servi acest adevăr și, mai ales, cui ar mai conveni? Chiar la noi în țară sunt foarte mulți adepți ai lui Norbert Wiener. Mi i-aș face dușmani pe toți. La ce bun? Eu m-am împăcat cu soarta și cu lumea. Ce să fac dacă așa mi-a fost dat ? Eu am studiat principiile ciberneticii într-o cameră, finanțat de greutăți și griji; Wiener a studiat în laboratoare, finanțat de Rockefeler și împrejmuit de tot felul de colaboratori pe care i-a plătit bine. Sigur că dreptatea va fi de partea celui mai tare."

Oare așa să fie ?

La 100 de ani de la nașterea marelui nostru înaintaș, de la microfonul Camerei Deputaților a Parlamentului României, aduc prinosul de recunoștință celui care a fost creatorul legitim al ciberneticii și-i închin un gând curat.

Fie ca generațiile care vor urma să facă mult mai mult și să-l așeze în memoria definitivă a neamului românesc! Tezaurul de gândire prioritară românească trebuie reconsiderat!

  Costache Mircea - despre recentul raport OCDE de imagine a țării în exterior;

Domnul Costache Mircea:

"Dușul OCDE".

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

În ciuda triumfalismului din mass-media românească referitor la marile realizări ale Guvernului actual, Organizația pentru Cooperare și Dezbatere Economică (OCDE) critică într-un recent raport Cabinetul Năstase pentru ineficiență, proastă gestiune, lipsă de transparență și pentru corupție. Cabinetul Năstase este perceput în afara granițelor ca un Guvern INEFICIENT. Experții OCDE pentru evaluarea Românei critică existența unui număr excesiv de secretari de stat, a căror activitate rămâne deocamdată o necunoscută. Corupția este percepută atât de Comunitatea internațională, cât și de români ca fiind situată la cote foarte ridicate. În comunitatea de afaceri este bine cunoscut cât trebuie plătit și cui, pentru a obține ce dorești! 89% dintre români cred că aproape toți funcționarii publici, inclusiv miniștrii!!, iau mită și sunt corupți, precizează un studiu al Centrului pentru Studiul Noului Barometru European de Politică Publică.

În același timp, România a ajuns sub guvernarea Năstase la un trist record, deținând un indice internațional de corupție de 7,2, fiind depășit doar de Rusia cu 7,7%, cea mai puțin coruptă țară fiind Estonia, cu 4,4%.

Politica fiscală reflectă proasta gestiune, restanțele permanente la colectarea veniturilor la buget. Experții OCDE atrag atenția că economia subterană a depășit estimările optimiste de 20%, ajungând la 40% din PIB!

Cabinetul Năstase a promis să țină cont de recomandările OCDE, cu atât mai mult cu cât România încearcă să devină stat membru al acestei organizații, deși membrii OCDE s-au împărțit deja în două, în privința candidaturii noastre: o parte s-a plictisit de atâtea promisiuni, alții ne mai dau totuși o șansă, fără a preciza însă dacă această șansă este cu sau fără actualul Guvern!!!

  Constanța Popa - declarație dedicată importanței principiilor și măsurilor pentru om și societate;

Doamna Constanța Popa:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația politică de astăzi o dedic principiilor și măsurilor care trebuie să guverneze viața unui om și a unui stat.

Nu pot exista două măsuri și două principii: una pentru tine și una pentru ceilalți; principii valabile pentru tine ca om, și pentru tine ca individ într-o comunitate.

Modul în care ne raportăm la ceilalți trebuie să fie valabil și în cazul celorlalți pe care îi raportăm la noi. Dincolo de poziție socială, profesie, chiar vârstă, politica universal valabilă este cea a bunului simț sau, pe românește, a celor șapte ani de acasă. Este dreptul fiecăruia de a se supăra când este nedreptățit pe oricine consideră că îl nedreptățește sau îi periclitează interesele. Important este să folosim măsura și principiile.

Dacă fac parte din partidul de guvernământ, pot fi supărat, indignat de faptul că presa nu reflectă acțiunile pozitive ale partidului meu, iar dacă acestea sunt ale unui partid aflat în opoziție, trebuie să fac orice pentru ca acestea să nu fie mediatizate și în nici un caz susținute? Sau poate se consideră că o persoană aflată în opoziție nu are niciodată o idee valoroasă sau o acțiune pozitivă pentru societate? Pentru acest nivel putem găsi totuși o justificare: lupta politică. Ce se întâmplă însă dacă schimbăm parametrii și vorbim despre oameni obișnuiți, în sensul de oameni neimplicați în politică și care au schimbat proverbul "să moară și capra vecinului" cu "mai bine să moară vecinul, ca să îi iau eu capra".

Ca membru al Parlamentului României, am considerat necesar să fac această declarație politică. Noi dăm un semnal nu numai mediului politic, ci societății în ansamblul ei și fiecărui cetățean individual.

Dincolo de modul în care fiecare, individual, percepe mesajele și realitatea, cu toții trebuie să ne raportăm acelorași valori și principii, respectând toate drepturile și libertățile pe care le consfințește Legea supremă a statului: Constituția.

  Ovidiu Virgil Drăgănescu - demers liberal pentru clarificarea poziției oficiale a României în problema adopțiilor;

Domnul Ovidiu Virgil Drăgănescu:

În ediția electronică de vineri, 4 octombrie 2002, precum și în ziarul "Adevărul" de luni, 7 octombrie, apare o știre ce leagă intrarea țării noastre în NATO de deblocarea adopțiilor internaționale de către România.

Iată că nici nu se stinge bine scânteia scandalului legat de poziția României față de Curtea Penală Internațională, și Guvernul Năstase se vede pus în fața unei alte dileme de tipul: America sau Uniunea Europeană.?

După ce Baroneasa Emma Nicholson, în cadrul numeroaselor sale vizite în România, a exprimat clar necesitatea stopării adopțiilor internaționale, acum abordarea acestei spinoase probleme pentru țara noastră este din nou pusă pe tapetul discuțiilor.

Ceea ce este mai grav este faptul că, deși încă de vineri au apărut semnale în presa externă, autoritățile de la București nu au avut nici o luare de poziție fermă prin care să confirme faptul că au înțeles mesajul transmis de către Romano Prodi acum câteva zile, prin care se spunea că "Uniunea Europeană nu este doar o piață comună, este o comunitate care împărtășește același set de valori".

Mai mult decât atât, chestiunea adopțiilor internaționale beneficiază deja de reglementări în vigoare, conforme cu spiritul european, PNL înregistrând un proiect de lege pe această problemă care privește adopția internațională, ca pe o ultimă formă la care se poate recurge după epuizarea tuturor căilor interne de protecție a copilului.

România a demonstrat prin luările sale de poziție că este un partener credibil pentru Statele Unite ale Americii, dar Guvernul Năstase înregistrează mari restanțe privind credibilitatea sa față de Uniunea Europeană.

Acesta este motivul pentru care Partidul Național Liberal cere clarificarea poziției oficiale a României în problema adopțiilor internaționale, înainte ca acest subiect să scape de sub controlul autorităților de la București, dinamitând relațiile internaționale ale României fie cu Uniunea Europeană, fie cu Statele Unite ale Americii.

  Valeriu Gheorghe - apel pentru protejarea producției interne de carne;

Domnul Valeriu Gheorghe:

Constat pentru a nu știu câta oară că interesele economice ale partidului de guvernământ sunt mai importante decât interesele naționale, adică ale producătorilor interni, care sunt dezavantajați în această țară.

În scrisoarea pe care am primit-o în data de 2 octombrie este menționat faptul că PSD-ul nu a respectat acordul scris cu Patronatul Român al cărnii de porc, de a anula facilitățile vamale importatorilor de carne din zonele defavorizate începând cu data de 1 octombrie 2002.

La Camera Deputaților s-a primit cu numărul 482/2002 Proiectul de Lege pentru modificarea alin.1 lit.b) al art.6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.24/1998 privind regimul zonelor defavorizate. Prin această ordonanță inițiată de Guvern cu nr.E282/29 august 2002 se creează o concurență neloială producătorilor interni. În această perioadă (octombrie - decembrie) se înregistrează vânzări masive. Societățile care importă sunt favorizate în detrimentul producătorilor interni de carne. Carnea importată are un preț mult mai scăzut decât cea produsă în România, întrucât produsele importate conțin inclusă în preț subvenția țării respective, ceea ce duce la dezavantajarea producătorilor interni care nu beneficiază de subvenții.

Nu ne miră asemenea situații prezentate de președintele Caruz Gheorghe de la Patronatul Român al cărnii de porc. Vreau să vă dau un exemplu: doamna Ciuciureanu, consilieră a primului-ministru, printr-un lobby susținut, a reușit să impună în continuare monopolul în acest sector pentru firmele soțului său. Trebuie să amintesc aici că la fiecare camion cu carne introdus în țară profitul obținut prin neplata taxei vamale și a t.v.a.-ului se depășește valoarea de 700 de milioane de lei. Dacă ținem cont că aceste unități importă zilnic 1 sau 2 camioane fiecare, se poate calcula suma imensă de care beneficiază de aici, rezultând interesul PSD de a-i sprijini prin orice mijloace. În alte țări, subvențiile la carne sunt de cinci ori mai mari ca în România, prețurile interne scăzând ca urmare a importurilor masive de carne de porc. De aici provine și efectul dezastruos asupra crescătorilor de porci din România.

Domnul prim-ministru ar trebui să gândească prin prisma calității sale de șef al Guvernului României, protejând producătorii interni de carne, și nu calitatea sa de șef al Partidului Social Democrat, protejându-și clientela politică.

  Victor Paul Dobre - atenționare asupra situației defavorizate a județelor Galați și Brăila;

Domnul Victor Paul Dobre:

În calitate de reprezentant în Parlamentul României a județului Galați, mă văd nevoit să atrag atenția clasei politice și opiniei publice românești asupra ultimelor evenimente care afectează în mod negativ viața socială și economică a acestui județ.

Trebuie să amintesc faptul că județul Galați a reprezentat întotdeauna un important centru comercial, fiind cel mai mare port de-a lungul Dunării. În afară de industriile tradiționale - construcțiile navale, textile, prelucrarea lemnului, înființarea Combinatului Siderurgic Galați a reprezentat un nou impuls în dezvoltarea vieții economice a întregii zone.

În acord cu politica de orientare către econoia de piață asumată de România după decembrie 1989, în 2001 a fost privatizat cu o mediatizare excesivă Combinatul Siderurgic Galați.

Intervenția mea de astăzi nu pune totuși în discuție modul în care a fost făcută această privatizare și nici necesitatea absolută a acesteia, având în vedere situația economică a întreprinderii la momentul respectiv. Ceea ce vreau să semnalez se referă la efectele acestui proces și la modul în care actualii guvernanți au înțeles să le gestioneze. Aceasta, pentru că trebuie să subliniez că, în calitate de conducător al destinelor unei țări, trebuie să îți asumi nu doar meritele și rezultatele unei campanii mediatice excesive, ci și responsabilitățile pentru măsurile concrete ce pot afecta un anumit sector, viața a mii de oameni.

Astfel, județul Galați este teatrul unui șir de evenimente negative cauzate în principal de intrarea în vigoare a unor acte normative emise de către Guvernul României, și mă refer în principal la Ordonanța Guvernului nr.66/2002.

Dacă la începutul acestei veri Galațiul ocupa pentru prima dată locul doi privind ponderea șomajului, rata fiind 13,4%, prin aplicarea actului normativ amintit, care prevedea autodisponibilizările, este foarte posibil ca până la finele anului în curs să ocupe un regretabil loc 1. Astfel, la o primă estimare, numărul șomerilor va depăși 45000, cifră ce poate reprezenta o rată a șomajului de aproximativ 20%.

În această situație, un gălățean a ajuns să susțină alte opt persoane, ale căror singure venituri le reprezintă diverse forme de asistență socială.

Acest fapt este cu atât mai grav cu cât zona Galați - Brăila este cea de-a doua mare aglomerare urbană a țării care concentrează aproximativ 500-700 de mii de locuitori. În condițiile în care județul Brăila și, în special, municipiul Brăila se confruntă de mai bine de cinci ani cu o gravă criză economică, o accenturare a declinului economic și social în județul Galați ar putea transforma întreaga zonă într-o regiune subdezvoltată, încremenită în revendicări fără răspuns.

Cele expuse mai sus mă îndreptățesc să atrag atenția că este responsabilitatea Guvernului de a utiliza toate pârghiile necesare - economice, financiare și sociale, pentru a nu transforma zona Galați - Brăila într-o a doua Vale a Jiului.

Credem că acest fapt este cu atât mai necesar deoarece reprezintă o chestiune de voință politică, bugetul pe anul 2002 alocând pentru județul Galați o cotă mai mică a resurselor financiare, comparativ cu 2001.

În aceste condiții, solicit Guvernului să prezinte în cât mai scurt timp o evaluare a zonei menționate, precum și un plan de măsuri pentru susținerea economică și socială a județelor Galați și Brăila.

  Viorel Gheorghe Coifan - însemnări pe marginea colocviului Regionalizarea în România, Sinaia - oct. 2002;

Domnul Viorel Gheorghe Coifan:

Lipsa de transparență a Ministerului Administrației Publice în organizarea colocviului "Regionalizarea în România", Sinaia, 7-8 octombrie 2002.

În perioada 7-8 octombrie 2002, sub auspiciile Ministerului Administrației Publice, a Uniunii Naționale a Consiliilor județene și a Congresului Puterilor Locale și Regionale din Europa, a fost organizat la Sinaia un colocviu axat pe problematica regionalizării în România.

Organizarea acestui colocviu reprezintă una dintre măsurile din cadrul mai larg al procesului de monitorizare a situației democrației regionale în România și care a constituit obiectul Raportului de informare asupra democrației locale și regionale în România, prezentat la Strasbourg cu ocazia celei de-a opta sesiuni a CPLRE din aprilie 2002.

Dezbaterile din cadrul acestui colocviu ar fi putut constitui o bună ocazie pentru clarificarea conceptelor ce stau la baza regionalizării, pentru prezentarea principiilor Consiliului Europei în materie de autonomie regională, și nu în ultimul rând pentru cunoașterea experiențelor țărilor europene ce au constituite astfel de structuri. Ar mai fi putut demonstra voința Guvernului PSD de a purta un dialog sincer referitor la un subiect sensibil pentru opinia publică, cu toate forțele politice reprezentate în Parlament. Nu a fost să fie!

Organizatorii români - MAP și UNCJ - au ignorat din neștiință, dar și cu reavoință conținutul raportului menționat anterior, și anume stadiul democrației locale și regionale din țara noastră.

A discuta un subiect de o mare actualitate dar în același timp sensibil, prin conotațiile ce se pot da, datorită confuziei în termeni, în absența parlamentarilor membri în comisiile de administrație publică din Senat și Camera Deputaților, în absența primarilor din marile municipii, reprezintă un gest de o gravitate majoră prin consecințele pe care le poate genera. Organizatorii români au invitat doar miniștri și secretari de stat, doar președinți de Consilii județene cu cotizația pentru Uniune plătită la zi, cu alte cuvinte doar reprezentanți ai actualei puteri PSD și doar o parte dintre autoritățile publice implicate în procesul de descentralizare.

Ministerul a ignorat Parlamentul, iar UNCJ celelalte asociații din cadrul FALR. În realitate, s-a demonstrat, dacă mai era necesar, că actuala Putere nu dorește nici dialogul onest și constructiv, nici respectarea principiilor transparenței și a parteneriatului cu cei aleși la diferite niveluri. Actuala Putere ignoră valențele constructive ale unor astfel de comportamente. Așa se explică faptul că în administrația publică reforma stagnează, iar legi importante ca și Statutul Aleșilor Locali sunt retrimise pentru corecturi la Guvern doar în urma sugestiilor de la Strasbourg.

Este oare necesar ca forurile europene, CPLRE, APCE, Parlamentul European să intervină aproape constant pentru a corecta stângăciile din actul de guvernare? Nu s-a demonstrat de atâtea ori că, atunci când un proiect de lege, un program de reformă dintr-un anumit domeniu sunt discutate serios eliminând accentele politicianului, promovarea lor are reale șanse de succes?

Regionalizarea în țările excomuniste din Europa Centrală reprezintă un proces important, consumator de resurse materiale și umane. Ea este privită în primul rând din perspectiva dezvoltării durabile comparabilă cu cea din spațiul Uniunii Europene. Un astfel de proces nu poate fi tratat superficial doar din orizont guvernamental, pentru a mai bifa un obiectiv din Programul de guvernare al PSD.

Prin urmare, considerăm că lipsa de transparență cu care s-a abordat acest subiect în cadrul colocviului organizat de MAP reprezintă mai mult decât o lipsă elementară de politețe față de Parlament. Este o gafă politică din lungul șir al unor astfel de erori ce vor fi sancționate de electorat la momentul potrivit. Adică la alegerile din 2004.

  Ion Luchian - declarație politică semnalând gravele probleme din sistemul de sănătate;

Domnul Ion Luchian:

Având în vedere marile datorii ale spitalelor, conflictul dintre furnizorii de medicamente și conducerile spitalelor, iminența de a se închide unele spitale pentru că nu-și pot plăti utilitățile, mă simt obligat să atenționez asupra faptului că Ministerul Sănătății și Familiei nu s-a folosit de prerogativele de care dispune pentru a obține un buget satisfăcător pentru anul 2003.

Proiectul de buget de 3,7% din p.i.b. pentru ministerul pe care îl conduce doamna Bartoș este insuficient, având în vedere gravele probleme de sănătate existente astăzi în România.

Mă voi referi în continuare la faptul că însăși doamna ministru Bartoș a declarat că mortalitatea generală (respectiv numărul de decese la 1000 de locuitori) are o evoluție negativă în anul 2002 comparativ cu anul 2001. Creșterea numărului de decese de la 130972 în primul semestru al anului 2001 la 142499 în aceeași perioadă a acestui an are ca efect o creștere a mortalității generale de la 11,8% la 12,2%.

Cum veți rezolva aceste grave probleme, inclusiv a mortalității generale din România cu bugetul pe care l-ați acceptat?

În altă ordine de idei, țin să vă atrag atenția că, în condițiile acestui proiect de buget, numărul de rețete compensate la finele anului 2003 va ajunge la maximum 2, față de 6, cât impuneți în acest moment. În plus, Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) va monitoriza, de la 1 noiembrie, consumul de medicamente, structurat pe tipuri de produse, asigurat, medic de familie și farmacist care a onorat rețetele compensate și gratuite, tocmai pentru a rezolva insuficiența mijloacelor financiare.

Pe dumneavoastră vă intersează mai mult să preluați prerogativele legale ale Colegiului Medicilor, să sancționați administrativ medicii care comit greșeli profesionale și să controlați spitalele din țară, în loc să vă preocupați de asigurarea condițiilor tehnico-materiale din aceste spitale.

Din cele anunțate mai sus, reiese "grija" acestui guvern al PSD pentru sănătatea populației din România.

  Ioan Miclea - o analiză a politicii de discriminare a românilor din Ardeal;

Domnul Ioan Miclea:

Apreciez în mod deosebit răspunsul domnului prim-ministru la o interpelare pe care i-am prezentat-o de la tribuna Camerei Deputaților, privitor la Legea maghiarilor de peste graniță.

Nu mă îndoiesc nici eu și nici colegii de mei de partid de bunele intenții ale Guvernului în această chestiune și îmi exprim totala adeziune la modul cum s-a reușit să se dezamorseze o stare conflictuală care era gata să izbucnească.

Cu regret însă trebuie să constat că atât domnul prim-ministru, cât și colegii de partid ai domniei sale consideră că Partidul România Mare duce o politică de învrăjbire a etniilor române și maghiare ce conviețuiesc în Ardeal. Îl asigur pe domnul prim-ministru și Partidul Social Democrat că scopul nostru este pacea socială și etnică în toată România și, bineînțeles, mai ales în Ardeal. Problema care ne deranjează însă este aceea că etniei maghiare i se acordă privilegii (sau altfel spus i se face o discriminare pozitivă), în detrimentul etniei române. Acesta a fost motivul pentru care, în interpelarea amintită am imputat Guvernului o politică de discriminare a cărei victimă este populația românească din Ardeal.

Concret, vreau să vă prezint, domnilor colegi, următoarele aspecte:

1) Legea restituirii imobilelor naționalizate către cultele religioase este o lege dată în exclusivitate în favoarea bisericilor maghiare, la presiunea UDMR. Conform acestei legi, foarte multe clădiri din centrul istoric al municipiului Cluj Napoca au fost date bisericilor maghiare, și operatiunea mai continuă. Nenorocirea este că bisericile care au preluat clădirile măresc chiriile nepermis de mult și în disprețul legii (vă stau la îndemână cu nenumărate cazuri concrete), punând în mod deliberat locatarii în situația de a ajunge în stradă și apoi de a închiria locuințele unor societăți comerciale, cu predilecție maghiare sau unor persoane străine.

În subsidiar, aș dori să vă informez asupra aspectului juridic al retrocedării unor imobile către bisericile maghiare din Ardeal. Aceste clădiri au fost construite și întreținute de către Principatul Transilvaniei sau de către Imperiul Austro-Ungar din contribuția publică (majoritatea cetățenilor Principatului să nu uităm că erau români). În anul 1918, România Mare a plătit bani grei Ungariei - succesoarea de drept a Imperiului Austro-Ungar - drept despăgubiri pentru toate imobilele preluate după actul de la Trianon.

Propun domnului prim-ministru formarea, în fiecare localitate unde se revendică imobile de către bisericile ungurești, a unei comisii mixte de istorici și juriști care să caute în arhive actele prin care se dovedește construirea și întreținerea acestor clădiri, de-a lungul secolelor până în anul 1918, din banii publici.

În interpelarea pe care am adresat-o domnului prim-ministru am semnalat desele încălcări la Cluj Napoca a memorandumului semnat cu Guvernul Ungariei. Informațiile sunt ușor de verificat; ele vin de la oamenii de pe stradă care nu sunt membri PRM și care sunt deranjați de atitudinea sfidătoare a UDMR în acest sens.

2) Exprimăm aici durerea și necazul membrilor partidului din care fac parte pentru că dușmanii declarați ai țării și ai poporului român (cazul primarului din Sfântu Gheorghe, cazul prefecturii din Covasna, cazul doliului declarat în secuime cu ocazia sărbătorii noastre naționale) nu au fost pedepsiți pentru infracțiunile (evidente) comise, ci doar "mustrați" de către reprezentanții Guvernului. În România, legea nu este egală pentru toți? Maghiarilor infractori nu li se aplică prevederile Codului penal? Sunt convins că dacă în București un cetățean român de etnie română ar fi dat jos de pe clădirea primăriei drapelul național, ar fi fost pedepsit cu ani grei de pușcărie! Dar acest lucru nu se petrece și la Covasna. De ce oare?

Vă rog foarte mult să înțelegeți corect demersul meu. Nu am nimic nici eu și nici colegii mei de partid cu cetățenii români de etnie maghiară, deoarece noi, românii din Ardeal, conviețuim excelent cu maghiarii. Supărarea mea și a românilor din Transilvania se îndreaptă împotriva iredentiștilor și extremiștilor din UDMR care ne sfidează și incită la învrăjbire interetnică.

Sunt mâhnit că, în răspunsul domnului prim-ministru dat la interpelarea mea, noi, membrii PRM, suntem considerați extremiști. Poate că unele luări de poziție sau declarații, dar puține și izolate, ar putea avea o asemenea tentă. Dar nu se poate generaliza cazul în toată masa membrilor sau simpatizanților PRM. Poziții asemănătoare (poate chiar identice) cu ale noastre privitoare la manifestărilor extremiste și iredentiste ale conducătorilor UDMR au și alte partide (PD, PNL etc.), însă la ei nu sunt considerate extremiste, ci conjuncturale. Regretabil este faptul că acțiunile noastre nu sunt cântărite cu aceeași unitate de măsură.

Regret că unii domni din conducerea PSD, în frunte cu domnul prim-ministru, nu încearcă să ne cunoască și să ne înțeleagă. Noi nu suntem și nu vrem să fim decât niște buni români, și atât. Unde este aici extremismul?

Vă asigur că în țara noastră extremismul se manifestă într-un singur focar, în acela în care se bocește pe toate drumurile urmările tratatului de la Trianon.

Oamenii de știință, profesori renumiți, cercetători de talie internațională recunosc extremismul naționalist în iredentismul maghiar. Noi nu facem altceva decât să punem în evidență acest adevăr. Cui nu îi place?

3) Dacă noi suntem naționaliști extremiști, așa cum ne consideră domnul prim-ministru, înseamnă că, odată cu noi, sunt extremiști și cei peste 3000000 de români care ne-au votat. Dacă este așa, atunci trebuie cu toți să ne regândim doctrinele politice și concepțiile despre ceea ce este naționalism și extremism.

Dacă noi, cei de la PRM, suntem naționaliști, extremiști, atunci ce au fost Nicolae Iorga, Titulescu, Iuliu Maniu, Ciceo Pop, Vasile Goldiș, Călinescu, Brătienii, memorandiștii, a căror concepție naționalistă o aplicăm neschimbată?

Doresc să vă asigur pe toți că așa-zisul nostru extremism de care ne acuză domnii guvernanți se întinde peste toată Transilvania și a trecut și Carpații. Vă asigur că acest "extremism" va răbufni îngrijorător pentru adversarii noștri la alegerile din 2004.

Vreau să asigur Guvernul României și pe domnul prim-ministru că fac această declarație politică doar pentru a răspunde la acuzațiile făcute în răspunsul pe care l-am primit la interpelarea mea.

Intenția mea este de a vă face să înțelegeți, domnule prim-ministru și stimați colegi din PSD, că noi nu vă suntem dușmani, că apreciem tot ce faceți bun pentru țară și acest oropsit popor român (și faceți), dar și criticăm, ca un partid de opoziție important ce suntem, tot ce credem noi că faceți rău.

Dați-ne voie să avem și noi părerile noastre de opozanți, nu ne băgați de fiecare dată pumnul în gură atunci când încercăm să ne facem cunoscute public părerile noastre despre guvernarea dumneavoastră, deoarece o asemenea atitudine nu este democratică, ci, dimpotrivă, extremistă, or dumneavoastră vă considerați democrați și luptați împotriva extremismului (se pare însă că numai împotriva "extremismului" Partidului România Mare).

Noi apreciem în mod desoebit efortul pe care guvernanții îl fac pentru a depăși această perioadă grea prin care trecem. Apreciem în mod deosebit de sincer efortul pe care guvernanții îl fac de a ne integra în structurile euro-atlantice și am fost întotdeauna și vom fi alături de ei în aceste demersuri.

Repet, domnilor colegi din PSD, dorim să vă ajutăm în demersurile ce le faceți pentru a situa țara și poporul român acolo unde ele au dreptul legitim: în Europa. Dar încetați, pentru numele lui Dumnezeu, să mai considerați partidul nostru extremist. Lăsați-ne să ne exprimăm părerile așa cum știm noi mai bine și credeți în intențiile noastre bune. Nu trebuie să vedeți numai răul din acțiunile noastre. Vă rog să vedeți și ce se ascunde în dosul cuvintelor. Considerați-ne niște oameni normali care încearcă un exercițiu politic legal și în interesul poporului român. Dacă ceea ce facem nu este bun, fiți sigur că electoratul ne va sancționa. Dar trebuie să vedeți în noi parteneri de dialog, de lucru, de acțiune.

Noi vrem, domnilor, ca românii să fie egali în țara lor. Egali și liberi. Dar dumneavoastră, domnilor guvernanți, printr-o păguboasă politică a concesiilor în favoarea unei precare susțineri parlamentare, ne-ați făcut pe unii mai "egali" decât alții.

Și pentru a argumenta acest ultim deziderat, voi da un singur exemplu: copilul unui cetățean de etnie română se chinuie să intre la o facultate deoarece are o singură șansă, șansa facultății în limba română. Ungurii au posibilitate de a alege între o facultate în limba română și alta în limba maghiară. De notat că secțiile de limba maghiară, din greu susținute de la bugetul statului, abia își găsesc în fiecare an candidați pentru a-și ocupa locurile, și vă asigur că la aceste facultăți nota 5,00 este suficientă pentru a intra în facultate, pe când la facultățile de limba română (cu același profil) se intră cu note peste 8,00 sau 9,00. Mai adaug aici faptul că, după ce copiii absolvesc aceste facultăți pe banii contribuabililor români, ei se duc să lucreze aproape exclusiv în Ungaria.

În acest caz, am dreptul să fie revoltat și nemulțumit de politica de discriminare a românilor din Transilvania.

Cu convingerea că voi fi bine înțeles în acest demers, vă mulțumesc anticipat.

  Ioan Sonea - pledoarie pentru respectarea proporționalității politice în construirea bugetului;

Domnul Ioan Sonea:

"Proporționalitate politică."

Au început cursurile noului an școlar. Copiii vin cu drag la școală. Ei vin cu mașinile noi, colorate, și fiecare călătorie este ca o excursie pe lângă "școala veche", acum muzeu sau bar. Pe bancă îi așteaptă cornul cu lapte și o etichetă cu numele binefăcătorului - Guvernul României.

Așa ar începe un școlar mic prima lui compunere. Dar el, micuțul, nu știe ce drepturi are. De aceea, mulțumește din inimă "partidului și Guvernului" pentru ceea ce i să dă. Astfel se face propagarea de la "om la om" a recunoștinței față de conducătorii iubiți. Nu știe că acestea sunt de fapt din banii lui mămica și tăticu luați de partid și de Guvern ca taxe și impozite și că de aceea nu poate mama să îi pună pachețelul cu mâncare de acasă. Desigur, nu vorbesc despre "micuții" ce provin din "elita societății noastre": clienți politici, politicieni, afaceriști, profitori, recuperatori, delapidatori și alții asemenea. Aceștia sunt aduși cu mașina de serviciu la școală și își fac cumpărăturile în dolari sau euro. Doar toate au un loc și un rost în politică.

Astfel se face că în județul Bistrița-Năsăud, conform datelor făcute publice de Direcția de Sănătate Publică, 415 școli au primit avize sanitare de funcționare, dar 138 însemnând 25% din unitățile de învățământ supuse atenției nu corespund normelor pentru a obține aceste avize. Dacă în cele patru orașe ale județului nu sunt autorizate 19 unități de învățământ, aceasta înseamnă 13 școli și 6 grădinițe cu program normal. În localitățile județului nu au autorizații sanitare 119 unități, însemnând 48 de școli și 70 de grădinițe. Adică 86,2% din cele care nu satisfac condițiile sunt din mediul rural. Cauzele care determină această situație, și nu de ieri, de astăzi, sunt lipsa apei potabile la 69 de unități școlare, grupuri sanitare necorespunzătoare la 14 unități, starea proastă a clădirilor la 35 de unități etc. De reținut că 70 de unități școlare sunt de fapt case vechi deteriorate, improprii procesului de învățământ. În același "spațiu" al învățământului, tot la început de an școlar, s-au efectuat controalele medicale ale elevilor. În județ au fost examinați 25267 elevi în mediul urban și 20469 în mediul rural. Cu afecțiuni au fost depistați 284 în orașe și 390 la sate, cu scabie (râie) au fost găsiți 11 la oraș, 10 la sate, iar cu păduchi 135 în urban și 151 în rural. Copiilor li s-au dat tratament și, corespunzător afecțiunii, vor putea reveni în mediul școlar numai cu avizul medicului de familie. Se poate constata un ușor "avantaj" al mediului rural la toate capitolele, ceea ce corespunde de fapt și cu datele privind starea unităților de învățământ. Poate că nu este situația cea mai dramatică din țară; ba, la un moment dat, se poate spune că este "normală", chiar dacă nu sunt lucruri firești pentru acest timp. Desigur că au fost stabilite termene pentru înlăturarea deficiențelor, dar cât depinde de posibilitățile locale și cât de bunăvoința "celor de sus" rămâne o problemă de propagandă politică viitoare. Că lucrurile vor sta așa se poate deduce din datele propuse pentru bugetele ministerelor pentru anul viitor. Se vor face desigur multe discuții pe marginea celor propuse. V-ar surprinde dacă ați afla că aproape 25% din buget ar fi la capitolul "la dispoziția Guvernului"?

Este firesc să existe o rezervă pentru cazuri excepționale. Nu este normal ca aproape un sfert din buget să facă obiectul unor conjuncturi și interese propagandistice, ca binefaceri adresate unor categorii sociale sau zone geografice ori pe baza altor criterii de partid. Sălile de sport sunt foarte bune, dar nu lângă școli, care nu au apă, grup sanitar, sau sunt pe cale de a se dărâma, și nu pentru copiii cu scabie și păduchi. Desigur că nici nu ați văzut aceste săli lângă acele zise școli, ci sunt lângă cluburi sportive care fac afaceri, lângă palate de justiție, bănci și alte lăcașuri înmărmurate. De ce nu ar putea avea în mod planificat, prin buget, dreptul la o parte din sumele rezervate: Învățământul - pentru a face școli, Sănătatea - pentru a nu mai exista scabie și păduchi, Mediul - pentru a nu mai avea poluare, IMM-urile - pentru a consolida o clasă de mijloc și a nu mai avea cerșetori?

Pentru că atunci nu ar mai avea de unde să se manifeste generozitatea personală, intervenția politică, favoritismul recompensat, lozincile de tip stalinist privind veșnica recunoștință față de cel mai inteligent sau cel mai bun ori cel mai iubit fiu al poporului sau toate deodată, și produs al partidului.

"Tovarăși (de Guvern, desigur), trebuie să luptăm pentru un buget cât de mare pentru a avea la dispoziția Guvernului cât mai mult pentru a putea face o propagandă cât mai puternică. Acesta este legea proporționalității politice." Ar putea fi lozinca pentru lansarea Legii bugetului pe 2003.

  Grigore Emil Rădulescu - note pe marginea analizei datelor primare ale recensământului din acest an;

Domnul Grigore Emil Rădulescu:

Onorat auditoriu,

Primele date comunicate oficial referitoare la recensământul populației și al locuințelor efectuat în primăvara acestui an au relevat schimbări cu consecințe semnificative în planul indicatorilor economici.

Deși datele prezentate de statisticieni sunt de ordin general și au caracter provizoriu, tendințele și salturile cantitative sunt certe, iar influența lor asupra evoluțiilor economico-sociale dă de gândit.

Chiar înaintea încheierii analizei complete a datelor primare se conturează ideea că ultimul deceniu a fost unul dintre cele mai grele din istoria României în timp de pace.

Cea mai importantă modificare constatată la recensământ, față de situația din 1992, o reprezintă scăderea cu circa un milion de persoane a populației stabile până la cifra provizorie de 21698181 locuitori. Numărul cetățenilor de etnie română s-a diminuat cu 4,9% sub pragul de 20 de milioane de persoane, iar cel al cetățenilor români de altă etnie a scăzut cu 4,7% (până la 19409400 de locuitori, și respectiv 2288782 locuitori). Situația este gravă, cu consecințe pe termen lung. În toată Europa, doar Ucraina (-5,1%) și Bulgaria (-3,9%) au mai suferit un asemenea proces.

Un recul important, cu dispariția fizică a mai mult de un român din 25, în decurs de un deceniu, merita o atenție mai mare din partea autorităților, figurând la pasivul tuturor guvernărilor postdecembriste.

Nu este o simplă chestiune de aritmetică demografică, pe principiul dacă suntem mai puternici, cu atât mai bine. A fost afectată însăși capacitatea productivă a țării, a scăzut numărul producătorilor și consumatorilor de bunuri și servicii. Potrivit statisticilor internaționale, România se situa la începutul acestui mileniu pe locul 44 din lume ca populație, imediat după Uganda, Nepal și Irak și cu puțin peste RPD Coreeană, Malaiezia și Afganistan. Tendința actuală ne duce spre locul 60 în 2020, sub Sri Lanka, Niger și Burkina Faso și înaintea unor țări precum Cambodgia și Mali.

Se știe faptul că fenomenele demografice predetermină volumul resurselor de muncă disponibile, anunțând modificările pe piața forței de muncă cu un decalaj de circa 20 de ani în avans. Pentru prima oară în istoria României, populația activă a scăzut pe timp de pace, odată cu reducerea populației totale, fără a mai vorbi despre degradarea biologică (subnutriție, înrăutățirea asistenței medicale, creșterea morbidității și a mortalității), degradarea morală (creșterea criminalității și a corupției), degradarea profesională (scăderea ratei de activitate și a celei de ocupare, exodul de creiere) și degradarea educațională (abandonul școlar, reducerea pregătirii, inadecvarea învățământulu la cerințele de pe piața muncii).

Cifrele constatate la recensământ ar fi trebuit, după toate regulile de bun simț, să provoace stupoare. Toată lumea știe, inclusiv statistica oficială, că sunt circa 22,4 milioane de români, ceva mai puțini decât în 1992. Eroarea cu care s-a lucrat și care a fost identificată după numărătoarea care a dat aproximativ 21,7 milioane de persoane este ciudat de mare, cei 3,3% depășind chiar obișnuitul 32% din sondajele de opinie. Este interesant că la sondajele electorale au dat rezultate mult mai aproape de realitate decât anchetele din rândul populației. Dacă luăm o broșură cu populația României, citim că populația a scăzut în perioada 1997/2001 cu 20/40000 de persoane pe an. Milionul lipsă la apelul din 2002 ne arată de media anuală a fost de 100000 de persoane, adică depopularea țării a avut loc acum de trei ori mai repede decât se știa. În aceste condiții, apare și mai bizar că numărul membrilor din familie a fost subevaluat în toate statisticile și calculele guvernamentale referitoare la necesarul de consum al fiecărei familii.

Altă modificare semnificativă este cea a reducerii substanțiale a ponderii populației urbane de la 54,3% la 52,7%, concomitent cu majorarea populației rurale de la 45,7% la 47,3%. Acest fapt indică o deplasare în sens contrar apropierii de structura înregistrată în Uniunea Europeană. Faptul că de la 29% în 1990 s-a ajuns la 42% a ponderii populației ocupate în sectorul primar indică un proces accentuat de agrarizare.

Datele arată o involuție spre structurile feudale și autoconsum. În ceea ce privește recensământul locuințelor, datele sunt extrem de interesante, deși pe cu totul altă cale decât cea preconizată în 1989 a fost atinsă și depășită suprafața locuibilă de 14 mp de persoană, cu un spor de 23,5%.

Statisticile arată o creștere cu 451,4 mii a numărului de locuințe (+4,5% orașe și +7,5% la sate).

Distribuția haotică a spațiilor de locuit a creat o situație în care spațiile excedentare coexistă cu penuria de apartamente.

La fel ca în cazul multitudinii de vile și case de vacanță construite din bani negri și care constituie partea vizibilă a înfloritoarei economii subterane, puțini și-au pus problema posibilităților de întreținere a spaților de locuit peste nivelul mediu.

Practic, s-a ajuns în situația frecventă ca aceia care au spații de locuit să nu le poată întreține, iar cei care ar avea bani să le întrețină să nu aibă spațiile.

Blocurile României sunt pline de pensionari care ocupă spații de două sau de trei ori mai mari sub salariul mediu pe economie și se plâng că este scumpă gigacaloria.

Datele făcute publice în urma recensământului populației și locuințelor reflectă consecințele politicilor sociale din ultimii zece ani și lipsa de perspectivă în abordarea de la momentul conceperii lor.

Acumulările cantitative au generat importante mutații calitative care, pe măsură ce vor fi diagnosticate corect, ar trebui să ducă la modificări substanțiale în acțiunile statului, îndeosebi prin prisma consecințelor pe termen lung.

Acestea se impun de urgență, cu atât mai mult cu cât primele rezultate indică anii ‘90 drept una dintre cele mai distructive și dezagregante perioade din istoria României.

  Ștefan Lepădat - despre o nouă povară asupra contribuabililor;

Domnul Ștefan Lăpădat:

"O nouă povară asupra contribuabililor".

Aproape trei milioane de cetățeni se află abonați la cea mai populară sursă de informare și divertisment din România, televiziunea prin cablu.

Comisia de mediere Senat - Camera Deputaților a întocmit raportul final privind Legea cinematografiei, care a fost înaintat celor două Camere. În urma votului comisiei, art.15 lit.g), care prevedea o contribuție de 5% din încasarea taxelor de abonament pentru recepția prin cablu a emisiunilor televizate a fost eliminat.

Membrii comisiei de mediere au sesizat în mod evident incompatibilitatea dintre tehnologia CATV (care constituie un simplu mijloc tehnic de transmitere a semnalului electronic) și finanțarea fondului cinematografiei. În timp ce în Camera Deputaților raportul a fost votat în unanimitate, la Senat, domnul senator Sergiu Nicolaescu a reușit să introducă în lege contribuția de 5% din încasările operatorilor de cablu.

Vă rog să îmi permiteți să evidențiez câteva argumente care susțin eliminarea contribuției cabliștilor la Fondul Cinematografiei:

- Eventuala obligare a operatorilor de cablu de a contribui la Fondul Cinematografiei ar afecta liberalizarea comunicațiilor din 2003, unul din elementele importante ale Programului de guvernare al cabinetului Adrian Năstase. Aceasta, datorită faptului că o parte semnificativă din profitul operatorilor de cablu nu ar mai putea fi utilizată pentru modernizarea rețelelor de telecomunicații, ci ar fi alocată fondului Cinematografiei. La momentul actual, toți operatorii mari de cablu sunt implicați în proiecte ample de modernizare a rețelelor pentru a putea oferi servicii de telecomunicații și transmisie de date. Astfel, contribuția la Fondul Cinematografiei ar diminua resursele financiare disponibile și, în consecință, o mare parte din proiectele de investiții ar fi anulate.

Aceste contribuții la fondul cinematografiei vor determina pe operatorii de cablu să mărească abonamentele lunare, fapt ce va fi perceput ca un nou impozit al statului asupra contribuabilului și ar avea ca efect și creșterea pirateriei în domeniu.

- Abonamentul la cablu este un serviciu opțional, iar plata acestui serviciu nu trebuie grevată de costul altui serviciu/impozit.

- Taxa pentru fondul național al cinematografiei s-ar adăuga la taxele existente și la drepturile de autor: 1,2% muzica, 4,5% film, 1,1% artiști interpreți, 1,2% fonograme plătite de operatorii de cablu.

Prin prevederile ei, legea ar consfinți colectarea de bani de la cei mulți (contribuabili) și alocarea lor către un grup restrâns de creatori de filme.

Sunt pentru sprijinirea cinematografiei, dar nu pentru aplicarea discriminatorie a impozitului pentru jumătate din deținătorii de televizoare prin cablu din totalul de 6,4 milioane de deținători de aparate.

Aplicarea noului impozit ar putea duce la creșterea neîncrederii investitorilor străini în domeniul dinamic al comunicațiilor în care forța motrice au reprezentat-o întreprinzătorii privați. Asemenea contribuții vin în contradicție cu directivele Comisiei Europene în domeniul audiovizualului.

În vederea integrării europene, asimilarea legislației în vigoare, dublată de reducerea fiscalității, în vederea stimulării investițiilor, reprezintă un principiu de bază.

  Ștefan Baban - declarație cu titlul Legea finanțelor publice versus sistemul sanitar.

Domnul Ștefan Baban:

Domnule Președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

"Legea finanțelor publice versus sistemul sanitar"

Potrivit finanțelor publice, de la 1 ianuarie 2003, directorii de spitale care vor depăși bugetele alocate vor face închisoare sau vor primi amenzi de zeci de milioane de lei. Aceasta, în condițiile în care, anual, spitalele sunt subfinanțate, fapt pentru care sunt nevoite să se îndatoreze.

În aceste condiții draconice, spitalele ar putea rămâne fără directori, deoarece conform textului de lege sus menționat, sumele aprobate, la partea de cheltuieli, prin bugetele prevăzute, în cadrul cărora se angajează, se ordonanțează și se efectuează plăți, reprezintă limite maxime care nu pot fi depășite. Nerespectarea acestor prevederi constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare sau amendă.

Nu avem nimic de comentat în ceea ce privește textul legii. Cunoaștem cu toții cazurile unor unități sanitare mari risipitoare de fonduri, care nici până în ziua de azi nu au putut da explicații despre cheltuirea banilor și ai căror director și-au cumpărat mașini luxoase sau au dobândit proprietăți importante în perioada de directorat. Problema gravă este că, în fiecare an, spitalele primesc fonduri care sunt insuficiente, atât ca fundamentare cât și ca alocare, deoarece chiar principalii ordonatori de credite sunt cei care înjumătățesc sumele, din motive mai mult sau mai puțin întemeiate, ceea ce duce la acumularea datoriilor. Astfel, în primul semestru al anului 2002, sistemul sanitar are datorii de peste 6.000 miliarde de lei, 76% din ele fiind reprezentate de medicamente și materiale necesare.

Pentru a respecta legea, există alternative pe care directorii de spitale vor fi nevoiți să le aplice, dacă nu vor să facă închisoare sau să plătească amenzi serioase; diminuarea rației de mâncare a bolnavilor, și așa destul de redusă, micșorarea salariilor cadrelor medicale, ceea ce ar duce la mișcări sociale și la nerespectarea legii salarizării sau în ultimul stadiu, renunțarea la administrarea tratamentului pentru bolnavi. Dar cum acești medici au făcut un jurământ, cred că ultima variantă nu va fi acceptată.

Deși anul acesta, la bugetul asigurărilor de sănătate s-a colectat mai mult decât era planificat, totuși la rectificarea bugetară din august 2002, Ministerul Sănătății și Familiei a primit doar a șaptea parte din ceea ce a solicitat, iar în proiectul bugetului de stat pe anul 2003 i se va aloca, ca de obicei, de către Ministerul de Finanțe, care este gestionarul fondurilor de asigurări de sănătate, un procent redus. Acest lucru ne face să credem că instituția care a participat la elaborarea legii finanțelor publice și care ține la ciorap banii sănătății, este cea care cere sancționarea atât de drastică a directorilor de spitale.

Continuarea dezbaterilor asupra Proiectului de Lege pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor (amânarea votului final).  

(În continuare, lucrările sunt conduse de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Tudor Mohora și Nicolae Leonăchescu, secretari.)

   

Domnul Valer Dorneanu:

Permiteți-mi să deschidem a doua parte a ședinței de astăzi, anunțându-vă că, din cei 344 de deputați, și-au înregistrat prezența 283. 61 sunt absenți, din care 21 participă la alte acțiuni.

Aseară am întrerupt lucrările la dezbaterea Proiectului de Lege pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor.

V-aș propune să continuăm, înaintea votului final, cu acest proiect, pentru a-l putea supune și pe el votului final și, dacă timpul ne mai permite, până la începerea ședinței de vot final, v-aș ruga să fiți de acord să luăm în dezbatere și rapoartele de mediere.

Aș vrea să vă prezint înalți oaspeți. Ne vizitează țara și se află în sala de ședință domnul Anton Cottier, președintele Consiliului Statelor Confederației Elveției. Vă rog să îl salutăm. (Aplauze.)

Pentru a nu vă simți amenințate pozițiile Camerei Deputaților, vreau să vă spun, ca amuzament, că domnul președinte Cottier ne-a încurajat să păstrăm actualul sistem bicameral, pentru că este mai sigur pentru democrație.

Vă mulțumesc încă o dată, distinse domnule președinte. (Aplauze.)

Stimați colegi,

Ieri am ajuns la alin.7 de la art.19.

La alin.7, până la lit.e), comisia nu a avut nici o obiecțiune. Vă întreb dacă aveți dumneavoastră de făcut observații la alin.7 lit.a), b), c) și d). Nu. Votat în unanimitate.

La lit.e), vă rog să urmăriți amendamentul de la pct.18. Dacă aveți obiecțiuni. Nu. votat în unanimitate.

După lit.e), comisia propune amendamentul de la pct.19, pag.7. Dacă aveți obiecțiuni. Nu. Se adoptă amendamentul și se introduce alin.71.

Alin.8, 9, 10, 11 și 12. Dacă aveți obiecțiuni. Nu. Votate în unanimitate.

La alin.13, urmăriți amendamentul de la pct.20. Dacă aveți obiecțiuni. Nu. Votat în unanimitate, și se modifică alin.13.

La alin.14, comisia nu a avut obiecțiuni. Nici dumneavoastră. Votat în unanimitate.

După alin.14, vă rog să urmăriți amendamentul de la pct.21. Comisia propune un alineat nou, alin.15. Dacă aveți obiecțiuni. Nu. Amendamentul a fost adoptat, și se introduce alin.15.

La art.20 alin.1, 2, 3 și 4, comisia nu a făcut obiecții. Nici dumneavoastră. Votat în unanimitate.

La alin.5, urmăriți amendamentul de la pct.22. Nu sunt obiecțiuni. Amendamentul de la pct.22 a fost votat, și se modifică art.20 alin.5.

La art.20 alin.6, urmăriți amendamentul de la pct.23. Nu sunt obiecțiuni. Amendamentul a fost admis, și se modifică alin.6.

Alin.7 și 8. Comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră. Nu. Votate în unanimitate.

Titlul cap.IV. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.21, 22, 23, 24, 25 și 26. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

La art.27 alin.1, urmăriți amendamentul de la pct.24, pag.9. Nu sunt obiecțiuni. Amendamentul a fost votat în unanimitate, și se modifică alin.1.

La art.27 alin.2, urmăriți amendamentul de la pct.25. Nu sunt obiecțiuni. Amendamentul a fost votat, și se modifică art.27 alin.2 în mod corespunzător.

La art.27 alin.3, comisia nu a avut obiecțiuni. Nici dumneavoastră. Votat în unanimitate.

În consecință, art.27 în ansamblu va avea alcătuirea rezultată din modificarea alin.1 și 2 și votarea alin.3 în formula Senatului.

Titlul cap.V. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.28 și 29. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Art.30 și 31. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Axena la proiectul de lege care cuprinde salarizarea Oficiului pentru prevenirea și combaterea spălării banilor.

Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul de la pct.26 care modifică ușor anexa votată de către Senat. Nu.

Președintele Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

 
   

Domnul Ion Neagu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă rog să fiți de acord cu unele modificări de ordin redacțional. La anexă, la pct.1 și 2, la denumirea coloanei a 4-a, propunem să se înlocuiască denumirea "poziția cu care se asimilează" și denumirea "salarizarea asimilată" cu denumirea "reglementarea legală în funcție de care se stabilește salarizarea".

Deci, este vorba de înlocuirea a două titluri cu "reglementarea legală în funcție de care se stabilește salarizarea".

M-am consultat și cu staful tehnic de la Direcția de legislație, și se pare că au dreptate.

Vă rog să fiți de acord.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Am înțeles, domnule președinte.

Dacă sunteți de acord, stimați colegi, cu această propunere de reformulare a capului de coloană - înlocuirea cu sintagma "reglementarea legală în funcție de care se stabilește salarizarea".

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cu aceasta, vă rog să constatați că am parcurs proiectul de lege.

Stimați colegi,

Observ că timpul ne permite să luăm în dezbatere și rapoartele de mediere.

Rog șefii grupurilor parlamentare să invite toți colegii să intre în sală, pentru a putea parcurge și lista votului final.

 
Dezbaterea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 138/2001 pentru modificarea și completarea Legii nr.83/1998 privind procedura falimentului băncilor (amânarea votului final).  

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.138/2001 pentru modificarea și completarea Legii nr.83/1998 privind procedura falimentului băncilor.

Vă rog să urmăriți raportul comisiei de mediere.

La pct.1, textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct.2, text comun. Dacă aveți obiecțiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct.3, textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.4, text comun. Dacă aveți obiecțiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.5 și 6, textele Camerei Deputaților. Nu se supun dezbaterii și nici votului, potrivit Regulamentului Camerei Deputaților.

Pct.7, text comun. Dacă aveți obiecțiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.8, 9 și 10, textele Camerei Deputaților. Nu se fac dezbateri și nici vot.

Pct.11, textul Camerei Deputaților. Nu se fac dezbateri și nici vot.

Pct.12, textul Camerei Deputaților. Nu se fac dezbateri și nici vot.

Pct.13 și 14, textele Camerei Deputaților. Nu se face dezbateri și nici vot.

Pct.15, text comun. Dacă aveți obiecțiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.16, textul Camerei Deputaților. Nu se dezbate.

Pct.17, text comun. Dacă aveți obiecțiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.18, text comun. Dacă aveți obiecțiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.19, 20 și 21, textele Camerei Deputaților. Nu se dezbat.

Pct.22, textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.24, textul Camerei Deputaților.

Vă rog să constatați că am parcurs acest raport de mediere, pe care îl vom supune în ședința de astăzi votului final.

Încă o dată vă rog insistent să poftiți în sala de ședință.

Dezbaterea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr. 186/1999 pentru modificarea și completarea Legii nr. 83/1998 privind procedura falimentului băncilor (amânarea votului final).  

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.186/1999 pentru modificarea și completarea Legii nr.83/1998 privind procedura falimentului băncilor.

Vă rog să urmăriți raportul comisiei de mediere.

La pct.1, textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.2, textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.3, tot varianta Senatului. Dacă aveți obiecțiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.5, varianta Senatului. Dacă aveți obiecțiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.6, tot varianta Senatului. Dacă aveți obiecțiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.8, varianta Senatului. Dacă aveți obiecțiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.9, tot varianta Senatului. Dacă aveți obiecțiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.10, varianta Senatului. Dacă aveți obiecțiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.11, varianta Senatului. Nu sunt obiecțiuni.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.13, varianta Senatului. Dacă aveți obiecțiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.14, tot varianta Senatului. Dacă aveți obiecțiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.15, varianta Senatului. Dacă aveți obiecțiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.16, varianta Senatului. Dacă aveți obiecțiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.17, varianta Senatului. Dacă aveți obiecțiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.18, varianta Senatului. Dacă aveți obiecțiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.19, varianta Senatului. Dacă aveți obiecțiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.20, varianta Senatului. Dacă aveți obiecțiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.21, varianta Senatului. Dacă aveți obiecțiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.22, varianta Senatului. Dacă aveți obiecțiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.23, varianta Senatului. Dacă aveți obiecțiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.24, varianta Senatului. Nu sunt obiecțiuni.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.25, varianta Senatului. Nu sunt obiecțiuni.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.26, tot varianta Senatului. Dacă aveți obiecțiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Am parcurs punctele raportului de mediere și îl vom supune în ansamblu votului dumneavoastră final.

Dezbaterea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor industriale (amânarea votului final).  

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.129/1992 privind protecția desenelor și modelelor industriale.

La pct.1, cu privire la reprezentarea sau prezentarea părților în fața comisiei, comisia de mediere ne propune un text comun. Dacă aveți obiecțiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.2, varianta Senatului. Dacă aveți obiecțiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.3, textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.4, varianta Camerei Deputaților. Nu se dezbate.

Pct.5, text comun. Dacă aveți obiecțiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.6, varianta Senatului. Dacă aveți obiecțiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.7, tot varianta Senatului. Dacă aveți obiecțiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Dezbaterea raportului Comisiei de mediere la Proiectul Legii partidelor politice (amânarea votului final).  

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul Legii partidelor politice.

Pct.1, textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.2, text comun. Dacă aveți obiecțiuni.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.3, tot text comun. Dacă aveți obiecțiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.4, varianta Senatului. Dacă aveți obiecțiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.5, varianta Senatului. Dacă aveți obiecțiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.6, tot varianta Senatului. Dacă aveți obiecțiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.7, tot varianta Senatului. Dacă aveți obiecțiuni.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.8, text comun. Dacă aveți obiecțiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.9, varianta Senatului. Dacă aveți obiecțiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Dezbaterea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind măsurile de prevenire a răspândirii maladiei SIDA în România și de protecție a persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de SIDA (amânarea votului final).  

Stimați colegi,

Vă rog să păstrați liniștea, pentru a putea parcurge textele raportului de mediere cu atenția care se impune.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind măsurile de prevenire și răspândire a maladiei SIDA în România și de protecție a persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de SIDA.

Pct.1, textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.2, text comun. Dacă aveți obiecțiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Dezbaterea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 125/1998 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale a Medicamentului (amânarea votului final).  

Rog șefii grupurilor parlamentare să invite colegii în sală, pentru că urmează ultimul raport de mediere și, după aceea, vom începe lista de vot final.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.125/1998 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale a Medicamentului.

Pct.1, varianta Camerei Deputaților. Nu se supune dezbaterii.

Pct.2, 3, 4 și 5, tot variantele Camerei Deputaților.

Pct.6, text comun. Dacă aveți obiecțiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.7 și 8, variantele Camerei Deputaților.

Pct.9, text comun. Dacă aveți obiecțiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.10, 11 și 12, variantele Camerei Deputaților. Nu se dezbat.

Pct.13, 14 și 15, variantele Camerei Deputaților. Nu se dezbat.

Pct.16, text comun. Nu sunt obiecțiuni.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.17, 18 și 19, variantele Camerei Deputaților.

Pct.20 și 21, variantele Camerei Deputaților. Nu se dezbat.

Precizeze că la pct.21 există un text comun pentru lit.o). Dacă aveți obiecțiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.22, 23 și 24, textele Camerei Deputaților. Nu se dezbat.

Pct.25, 26, 27 și 28, textele Camerei Deputaților. Nu se dezbat și nu se supun votului.

La pct.29, vă rog să urmăriți pentru art.8 preambul lit.b și c), variantele Camerei Deputaților. Nu se dezbat.

La lit.e), text comun. Dacă aveți obiecțiuni.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.30, 31 și 32, textele Camerei Deputaților. Nu se dezbat.

Pct.33 și 34, textele Camerei Deputaților. Nu se dezbat.

Pct.35, text comun, pentru art.13 alin.1 și 2. Dacă aveți obiecțiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La alin.3 și 4, textele Senatului. Dacă aveți obiecțiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct.36, pentru alin.1 de la art.14, textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alin.2, text comun. Dacă aveți obiecțiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alin.3, textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alin.4 de la același articol, textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.37 și 38, textele Camerei Deputaților. Nu se dezbat și nu se votează.

Pct.39, textul Camerei Deputaților. Nu se votează, potrivit Regulamentului Camerei Deputaților.

Am parcurs și acest raport de mediere.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2002 privind asigurarea transparenței în domeniul ajutorului de stat și al relațiilor financiare dintre autoritățile publice și întreprinderile publice, precum și completarea art. 6 din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat (Retrimis comisiei.)  

Stimați colegi,

Ni se sesizează și din partea inițiatorului și a comisiei că la pct.12 există un proiect de lege înscris pe ordinea de zi care nu poate fi dezbătut astăzi și urmează să fie trimis comisiei.

Pentru a progresa pe calea sesizării în timp a comisiei, dați-mi voie să dau cuvântul domnului Bivolaru, pentru a prezenta motivele pentru care solicită restituirea proiectului la comisie.

   

Domnul Ioan Bivolaru:

Stimați colegi,

La punctul 12, este o ordonanță prin care se cere modificarea articolului 6 din Ordonanța nr.143 privind ajutorul de stat. S-a introdus o sintagmă nouă "întreprindere publică" și, în acest context, au apărut discuții foarte mari, pentru că, în această Ordonanță nr.143 privind ajutorul de stat nu există această sintagmă de "întreprindere publică". În acest context, ieri, domnul secretar de stat Oană de la Ministerul de Finanțe ne-a solicitat să refacem raportul respectiv pentru că această sintagmă de "întreprindere publică" apare în o ultimă directivă la care Ministerul de Finanțe dorește neapărat să alinieze textul respectiv, deci, trebuie făcută o discuție suplimentară în cadrul comisiei, împreună cu inițiatorul.

În acest context, rugăm, domnule președinte, să se aprobe restituirea raportului pentru raport suplimentar la comisie.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Inițiatorul? De acord.

Supun votului dumneavoastră restituirea acestui proiect la comisia sesizată în fond.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

 
Supunerea la votul final:  

Stimați colegi,

Să începem procedura votului final la lista care v-a fost comunicată, listă care urmează să fie completată cu Proiectul Legii pentru prevenirea, sancționarea spălării banilor, pe care l-am dezbătut și votat pe articole astăzi și cele 6 rapoarte de mediere.

  Proiectul de Lege cu privire la reglementarea raporturilor de drept internațional privat în domeniul insolvenței; (adoptat).

1.Proiectul de Lege cu privire la reglementarea raporturilor de drept internațional privat în domeniul insolvenței, lege cu caracter ordinar, articolul 74, alineatul 2 din Constituție.

Cine este pentru?

Stimați colegi,

Vă rog să vă manifestați votul!

Proiectul de Lege cu privire la reglementarea raporturilor de drept internațional privat în domeniul insolvenței, lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri?

269 voturi pentru, 13 abțineri și 1 vot împotrivă.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.20/2002 privind modificarea și completarea Legii nr.92/1992 pentru organizarea judecătorească; (adoptat).

2. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.20/2002 privind modificarea și completarea Legii nr.92/1992 pentru organizarea judecătorească, lege cu caracter organic, articolul 74, alineatul 1 din Constituție.

Cine este pentru? 223 voturi pentru.

Împotrivă? 47 voturi împotrivă.

Abțineri? Aveți abțineri acolo? 1 abținere.

Cu 223 voturi pentru, 47 împotrivă, 1 abținere, s-a adoptat această lege.

Domnul Văsălie Moiș dorește o intervenție pentru a motiva votul negativ al Partidului România Mare.

Poftiți.

   

Domnul Văsălie Moiș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar al Partidului România Mare a votat împotriva acestui proiect de lege, fiind consecvent cu propria lui politică. Noi suntem pentru modificarea legislației care reglementează această putere judecătorească, în ansamblul ei. Nu suntem de acord cu tot felul de proiecte care nu fac altceva decât să adâncească confuzia.

Al doilea motiv pentru care nu am votat acest proiect de lege este faptul că noi nu am fost de acord nici cu Parchetul Național Anticorupție, ci dorim, în această țară, o legislație consecventă, o legislație unitară care să reglementeze domeniul puterii judecătorești, care să-i asigure independența față de elementul politic.

Pentru aceste două considerente, am votat împotrivă.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

 
  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.61/2002 pentru modificarea articolului 2 din Legea nr.66/1996 privind reorganizarea Casei de Economii și Consemnațiuni din România în societate bancară pe acțiuni; (adoptat).

3. Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.61/2002 pentru modificarea articolului 2 din Legea nr.66/1996 privind reorganizarea Casei de Economii și Consemnațiuni din România în societate bancară pe acțiuni, lege cu caracter ordinar, articolul 74, alineatul 2 din Constituție.

Cine este pentru? 199 de voturi.

Împotrivă? 49 voturi împotrivă.

Abțineri?

Stimată opoziție democratică din partea dreaptă, ați înțeles să nu participați la vot? Pentru că nu ați votat nici pentru, nici împotrivă, nici nu v-ați abținut!

   

Domnul Valer Dorneanu:

E dreptul dumneavoastră, dar vreau să știu...

 
   

Domnul Emil Boc (din sală):

Regulamentul permite!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Am înțeles. Deci, nu participați la vot, nu sunteți prezenți în sală.

Mulțumesc. (Amuzament în partea dreaptă a sălii)

Cu 199 pentru, 49 împotrivă, nici o abținere și nu mai comentez, a fost votat raportul Comisiei de mediere.

Domnul Lucian Bolcaș dorește să explice votul negativ.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Într-o singură frază, e o problemă de consecvență și, dacă vreți, de verticalitate. Ne-am pronunțat întotdeauna împotriva reorganizării CEC-ului, ca instituție bancară, având în vedere, în primul rând, tradiția sa și utilitatea sa publică, în primul rând în raport de omul sărac. Ne păstrăm același punct de vedere și am votat împotrivă.

Vă mulțumesc.

 
  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru modificarea articolului 1, litera c) din Ordonanța Guvernului nr.105/1999 privind acordarea de drepturi persoanelor persecutate de regimurile instaurate în România, cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945, din motive etnice; (adoptat).

Domnul Valer Dorneanu:

4. Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru modificarea articolului 1, litera c) din Ordonanța Guvernului nr.105/1999 privind acordarea de drepturi persoanelor persecutate de regimurile instaurate în România, cu începere de la 6 septembrie 1940, din motive etnice, lege cu caracter ordinar, articolul 74, alineatul 2 din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt. Sunt voturi împotrivă?

Abțineri? E o abținere sau cineva și-a uitat mâna sus? Nu e.

283 voturi, unanimitatea...

Domnul Damian Brudașca dorește să explice votul favorabil, de această dată, al PRM-ului.

   

Domnul Damian Brudașca:

Nu, domnule președinte, în calitate de autor al acestui proiect de lege, doresc să mulțumesc colegilor pentru că, în sfârșit, și o lege provenită de la un deputat din opoziție primește girul Camerei Deputaților.

Aș dori să precizez că, prin această modificare la Ordonanța nr.105/1999, am încercat să aduc corecțiile necesare pentru ca un mai mare număr de persoane, în special din Transilvania, să beneficieze de prevederile legii pentru suferințele care le-au fost produse prin alungarea, exilarea sau îndepărtarea lor ca urmare a ocupării vremelnice a teritoriului românesc de către hoardele horthyste.

Mulțumesc.

 
  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.58/2002 privind modificarea și completarea unor dispoziții din Codul penal referitoare la infracțiuni contra demnității și infracțiuni contra autorității, precum și a unor dispoziții din Codul de procedură penală; (adoptat).

Domnul Valer Dorneanu:

5. Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.58/2002 privind modificarea și completarea unor dispoziții din Codul penal referitoare la infracțiuni contra demnității și infracțiuni contra autorității, precum și a unor dispoziții din Codul de procedură penală - caracter organic, articolul 74, alineatul 1 din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor 283 de deputați prezenți.

  Proiectul de Lege pentru modificarea articolului 40 din Legea nr.10/1995 privind calitatea în construcții; (adoptat).

6.Proiectul de Lege pentru modificarea articolului 40 din Legea nr.10/1995 privind calitatea în construcții - caracter organic, articolul 74, alineatul 1 din Constituție.

Cine este pentru? 251 voturi pentru.

Împotrivă? 33 voturi împotrivă.

Abțineri dacă sunt? Nici o abținere.

Poftiți, domnule deputat.

Doriți să explicați votul partidului dumneavoastră?

   

Domnul Mircea Toader:

În numele Grupului parlamentar al Partidului Democrat, vreau să justific votul negativ. Se datorează, în special, poziției pe care a avut-o inițiatorul, de a modifica articolul 40, în sensul ca, cheltuielile necesare pentru elaborarea reglementărilor tehnice care, de regulă, veneau în procent de 0,7% către Inspectoratul de Stat din Construcții, a fost redistribuit parțial către Ministerul Transporturilor, parțial către Inspectoratul de Stat din Construcții și cel mai grav e că a fost repartizat Companiei Naționale de Investiții, în mod direct, pentru rezolvarea unor probleme așa-zise deosebite referitoare la calamitățile naturale.

Inițial, așa cum a motivat Guvernul, ar fi trebuit ca sumele care deja s-au adunat în valoare foarte mare la nivelul acestui inspectorat să fie redus, procentul de 0,7% este mult prea mare și ar fi trebuit redus, iar dacă nu a fost redus este incorect să fie repartizat direct către Compania Națională de Investiții, o companie creată special pentru rezolvarea clientelei politice a PDSR-ului.

Mulțumesc.

 
  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.56/2002 privind monitorizarea pieței transporturilor rutiere și măsurile ce trebuie luate în situații de criză în domeniul transportului rutier de mărfuri; (adoptat).

Domnul Valer Dorneanu:

7. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.56/2002 privind monitorizarea pieței transporturilor rutiere și măsurile ce trebuie luate în situații de criză în domeniul transportului rutier de mărfuri - lege cu caracter ordinar, articolul 74, alineatul 2 din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc. 252 de voturi.

Împotrivă? 36 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Cu 252 de voturi pentru, 36 voturi împotrivă, 2 abțineri, a fost adoptat proiectul de lege.

Poftiți.

   

Domnul Mircea Toader:

Am să explic și de ce Grupul parlamentar al Partidului Democrat a votat împotrivă, deoarece motivația apariției acestei ordonanțe, adaptarea legislației din România cu legislația europeană, pe baza unei reglementări a Consiliului Europei care se referă la transportul rutier de mărfuri. Această ordonanță nu a avut avizul Ministerului Integrării Europene, a avut numai avizul ministrului transporturilor, ceea ce dovedește că nu are fondul acestei ordonanțe, nu este de a reglementa legislația română cu legislația europeană, ci pentru a crea o modalitate de monitorizare a traficului intern de mărfuri și, în ultimă instanță, de a interveni într-o piață de transport și așa bulversată de traficul internațional impus de licențele de transport.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, stimate coleg,

 
  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.43/2002 pentru modificarea Legii nr.156/2000 privind protecția cetățenilor români care lucrează în străinătate; (adoptat).

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.43/2002 pentru modificarea Legii nr.156/2000 privind protecția cetățenilor români care lucrează în străinătate - lege ordinară, articolul 74, alineatul 2 din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

291 de voturi, între timp s-a înmulțit prezența în sală.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.92/2002 privind acordarea unor înlesniri la plată pentru Societatea comercială LUKoil Black Sea România SRL București și Societatea comercială Petrotel LUKoil SA Ploiești; (adoptat).

9.Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.92/2002 privind acordarea unor înlesniri la plată pentru Societatea comercială "LUKoil Black Sea România" SRL București și Societatea comercială "Petrotel LUKoil" SA Ploiești - lege cu caracter ordinar, articolul 74, alineatul 2 din Constituție.

O să vă dau cuvântul să explicați votul, domnule Stroe!

Cine este pentru? 201 voturi pentru. (Proteste în Grupul PNL)

Ce aveți?! Mai numărați o dată, vă rog frumos.

   

Domnul Marcu Tudor (din sală):

200 suntem toți!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Deci, pentru cei care s-au amuzat, au fost 106 cu 85. Vedeți dacă fac 201.

Împotrivă? Voturi împotrivă? 51 voturi împotrivă.

Abțineri?

 
   

Domnul Marcu Tudor (din sală):

50 suntem noi!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stați puțin, că nu am numărat partea cealaltă. (Rumoare în partea dreaptă a sălii) Nu am numărat partea cealaltă, așteptați!

86 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

201 voturi pentru, 86 împotrivă, nici o abținere.

Da. PRM-ul dorește să explice votul.

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Daniel Ionescu:

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.92/2002, derogând de la Ordonanța de urgență nr.40 privind recuperarea arieratelor, Executivul acordă un ajutor de stat individual de 71 de miliarde unui SRL "LUKoil Black Sea România".

În expunerea de motive asumată și semnată de primul-ministru, se vorbește de grupul de firme "LUKoil". Exterior problemei, dat fiind că în cota de privatizare în urma căreia a apărut "LUKoil Petrotel" SA, firma cumpărătoare este "Petrotel LUKoil Holding" BV din Olanda și nu are nici în clin nici în mânecă cu "LUKoil Black Sea" SRL, înființată, de fapt, în 1998 în București de aceeași firmă care a cumpărat și "Petrotel"-ul.

Pentru cultura dumneavoastră între ale economiei de piață și între ale politicii economice la zi, iată aportul activelor la acest SRL care a fost înființat, e clar acum, pentru a ne oferi un know-how specific în domeniul strategic al scumpirii benzinei și motorinei la pompă. LUKoil Europa Holding BV din Olanda - aport de capital: 9.988 de dolari; LUKoil Internațional GmbH SRL din Austria: 12 dolari. Pentru un aport de 10.000 de dolari, statul, prin Guvern, oferă un suport de 2,1 milioane de dolari. După părerea mea, este o mostră de colonie economică.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Marin din partea Partidului Social Democrat.

 
   

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Prin această ordonanță, Guvernul a dorit să acorde înlesniri la plată pentru Societatea comercială "LUKoil Black Sea România" SRL și Societatea comercială "Petrotel LUKoil" SA Ploiești, deoarece ar trebui să ne aducem aminte, în cadrul procesului de privatizare, în data de 03.02.1998, Compania petrolieră LUKoil a cumpărat de la fostul FPS pachetul majoritar de acțiuni al S.C. "Petrotel" SA, reprezentând 51% din valoarea capitalului social.

În perioada în care s-a analizat oportunitatea acestei investiții și a depunerii ofertei de cumpărare, era în vigoare Ordonanța de urgență a Guvernului nr.31/1997 privind regimul investițiilor străine în România, abrogată parțial prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.92/1997 privind stimularea investițiilor directe și Legea bugetului de stat nr.36/1999. Anularea acestor acte normative a generat influențe negative în economia societăților din cadrul Grupului LUKoil România. Totodată, la momentul de față, când se fac aceste înlesniri, bugetul de stat datorează societăților din Grupul LUKoil România impozit pe profit de restituit și t.v.a. de rambursat. Anularea actelor normative menționate a generat influențe negative în economia societăților din Grupul LUKoil România. Deci, credem noi că aceste înlesniri la plată pentru societatea aceasta care este un investitor în România era necesară.

 
  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.88/2002 privind cumpărarea unui imobil pentru sediul Misiunii Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană; (adoptat).

Domnul Valer Dorneanu:

10. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.88/2002 privind cumpărarea unui imobil pentru sediul Misiunii Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană - lege ordinară, articolul 74, alineatul 2 din Constituție.

Cine este pentru? 251 voturi pentru.

Împotrivă? 18 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

251 voturi pentru, 18 împotrivă, nici o abținere.

Doriți să explicați votul? Poftiți.

   

Domnul Dorin Grigore Popescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Grupul Partidului Național Liberal a votat împotrivă din următoarele considerente. 1. nu s-a prezentat dosarul privind cheltuielile cu reparațiile, cu toate că reprezentantul Ministerului Afacerilor Externe a promis că va pune la dispoziție Parlamentului documentele respective. 2. cheltuielile aferente reparațiilor reprezintă nivelul cheltuielilor pentru o clădire nouă. 3. solicitarea noastră ca organele Curții de Conturi să verifice oportunitatea, legalitatea și nivelul devizului de cheltuieli nu a fost acceptată.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

 
  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.67/2002 pentru prorogarea termenului de intrare în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.190/2000 privind regimul metalelor prețioase în România; (adoptat).

11. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.67/2002 pentru prorogarea termenului de intrare în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.190/2000 privind regimul metalelor prețioase în România - lege ordinară, articolul 74, alineatul 2 din Constituție.

Cine este pentru? 265 voturi pentru.

Împotrivă? 18 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu 265 voturi pentru, 18 voturi împotrivă, nici o abținere, s-a adoptat proiectul de lege.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.44/2002 privind valorificarea unor active corporale aferente capitalului imobilizat, aparținând societăților comerciale la care statul sau o autoritate a administrației publice locale este acționar majoritar și care se află în proces de privatizare; (adoptat).

12. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.44/2002 privind valorificarea unor active corporale aferente capitalului imobilizat, aparținând societăților comerciale la care statul sau o autoritate a administrației publice locale este acționar majoritar și care se află în proces de privatizare - lege cu caracter ordinar, articolul 74, alineatul 2 din Constituție.

Cine este pentru? 256 voturi pentru.

Împotrivă? 18 voturi împotrivă.

Abțineri? 11.

Cu 256 voturi pentru, 18 voturi împotrivă, 11 abțineri, s-a votat proiectul de lege.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.85/2002 privind revenirea în proprietate publică a statului și în administrarea Ministerului Culturii și Cultelor a imobilului Corp A1-S-Pavilion administrativ, situat în municipiul Craiova, Str.Mihai Viteazul, nr.4, județul Dolj, din patrimoniul Societății comerciale Editura Scrisul Românesc SA.; (adoptat).

14. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.85/2002 privind revenirea în proprietate publică a statului și în administrarea Ministerului Culturii și Cultelor a imobilului Corp A1-S-Pavilion administrativ, situat în municipiul Craiova, Str.Mihai Viteazul nr.4, județul Dolj, din patrimoniul Societății comerciale "Editura Scrisul Românesc" SA.

   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Nu ați respectat ordinea!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Revenim! (Proteste în Grupurile PD și PNL)

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Procedură!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Procedură, ridică procedură domnul Lucian Bolcaș.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

O singură problemă: ordinea dezbaterilor și ordinea la votul final este aprobată și bătută în cuie. Nu poate să fie modificată decât prin acordul plenului. Dacă doriți ca să se sară peste acest proiect de lege, vă rog să supuneți votului plenului.

 
  Proiectul de Lege pentru folosirea limbii române în locuri, relații și instituții publice; (adoptat).

Domnul Valer Dorneanu:

Era la nr.13 și cred că, din superstiție, am sărit peste ea. E vorba de greșeală.

Revin la punctul 13. Proiectul de Lege pentru folosirea limbii române în locuri, relații și instituții publice - lege cu caracter ordinar, articolul 74, alineatul 2 din Constituție.

Cine este pentru? 222 voturi pentru.

Împotrivă? 36 voturi împotrivă.

Abțineri? (Aplauze în Grupul PRM)

Am rugămintea să nu aplaudați în timpul numărării voturilor!

27 abțineri.

Cu 222 voturi pentru, 36 voturi împotrivă, 27 abțineri, a fost adoptat acest proiect de lege.

Domnule deputat Hașotti, nu, în primul rând că e doamnă și, în al doilea rând, mi se pare că a ridicat mâna înaintea dumneavoastră.

Doamna Ionescu.

Explicați votul PRM-ului.

   

Domnul Mihaela Ionescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doresc să explic votul afirmativ la această lege, legea care este la punctul 13, punct fatidic sau punct cu ghinion, pentru ea a fost noroc. Am votat pentru această lege, a fost un vot politic, și anume, pentru că partidul nostru este singurul partid care are cuvântul România în titulatură și nu ne puteam opune unei legi pentru folosirea limbii române.

Votăm și pentru sârguința inițiatorului, domnul senator, am înțeles profesor la o universitate particulară "Andrei Șaguna" din Constanța, chiar dacă rezultatul nu este perfect, legea abundând în expresii ambigue cum ar fi articolul 2, punctul 2.1, chiar dacă, de mai multe ori, în lege sunt articole care sunt acoperite și de Legea protecției consumatorului, cum ar fi articolele 1 alin.2 și 2 alin.2. Din păcate, legea poate și contribui la accentuarea birocrației, prin prevederile legate de înființarea Biroului pentru aplicarea legii, care vor consta din reprezentanți pentru apărarea limbii române, dar și unul al minorităților, acolo unde este cazul.

Cu știință sau nu, legea poate deveni și motiv de cenzură pentru unele publicații care trăiesc din reclamă și care nu pot să se dispenseze de acestea și acestea abundă în cuvinte cum ar fi: Orange prepay, perspiration, body lotion ș.a.m.d.

Apreciem că legea nu cred să convingă prea mult pe anumiți politicieni implicați în politica externă care folosesc cuvinte străine pentru noțiuni care au echivalentul perfect adaptat scopului mesajului în limba română. Mă gândesc aici la cuvinte ca: "road-map" pentru care există "itinerar", "deadline" - "limită" sau "briefing". Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Puiu Hașotti, din partea Partidului Național Liberal.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Înainte de toate, să-l salut pe domnul senator Pruteanu, inițiatorul acestei legi, pe care-l cunosc din împrejurări deosebit de plăcute, din campania anului electoral 1996, când am făcut campania electorală împreună.

Noi am votat împotrivă și, personal, cred că legea este una dăunătoare și neproductivă și cred că ea nu va putea fi aplicată.

Acestea sunt principalele obiecțiuni care pot fi aduse acestei legi. Știu că..., și este firesc așa, unii dintre dumneavoastră ați votat dintr-o firească solidaritate politică, alții dintre dumneavoastră pentru că ați crezut că se protejează limba strămoșească. Problema ce zice-se că ea conține și ceva adevăr și o eroare este cu atât mai periculoasă cu cât conține mai mult adevăr.

Cred însă că legea este o eroare. Nu este nici pe departe în intenția autorului acestei legi, pe care-l stimez în mod deosebit, ideea ca această lege să aibă o anumită tentă ipocrită, sigur că nu a dorit acest lucru, dar o vorbă mai am să-i mai spun, apropo de acest lucru că ipocrizia este un omagiu pe care viciul îl aduce virtuții.

Ar mai fi de adăugat că, într-un alt context politic, observându-se inutilitatea și neaplicabilitatea acestei legi, va trebui dată o lege de anulare, de abrogare a acestei legi. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

S-a înscris domnul Árpad Ferenc înaintea dumneavoastră. (Se adresează domnului deputat Ștefan Cazimir.)

 
   

Domnul Márton Árpad Ferenc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

În decursul dezbaterii acestei legi, de mai multe ori, ne-am spus punctul de vedere. Am spus că înțelegem acea idee de încercare de prezervare a unei limbi, în primul rând împotriva unor elemente englezisme care apar în acest proces de integrare când televiziunea este peste tot, când folosim cuvinte străine chiar și atunci când nu se justifică. Totodată este bine să fie protejat consumatorul. Totodată am spus și faptul că avem legi pentru aceasta, avem prevederi legale bine conturate pe care le-am modificat și că față de acestea s-ar putea crede că este de prisos această lege.

Credem și noi că poate era mai bine ca în acele elemente eventual să mai intervenim cu câteva modificări în legea pentru reclame, în Legea protecției consumatorului, dar legea există și ne-am pus întrebarea ce să facem. Există un pericol ca această lege să se poată folosi împotriva utilizării limbii materne, împotriva acelor prevederi legale, ulterioare care s-au votat. Deci, există această suspiciune. A existat o dezbatere mare în sânul grupului nostru parlamentar; noi am încercat și de comun acord cu inițiatorul legii am găsit niște soluții pe care noi credem că în varianta Camerei Deputaților ar putea elimina aceste suspiciuni și nu ar mai da posibilitatea acestor folosiri abuzive, dar având în vedere că mai este încă o mediere, noi am decis să ne abținem, să vedem cum va fi votată legea după raportul Comisiei de mediere, pentru că putem fi de acord cu astfel de lege numai atunci când ea nu are nici intenție și nici nu poate fi folosită împotriva folosirii limbilor minorităților naționale din această țară. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Stimați colegi de la Grupul parlamentar al PSD, vă aduc aminte că, potrivit Regulamentului, un singur reprezentant al grupului poate explica votul. Am văzut când s-au ridicat doi: domnul Buzatu și dumneavoastră. (Se referă la domnul deputat Ștefan Cazimir.)

Deci, ați renunțat domnule Buzatu, da? Poftiți, domnule Ștefan Cazimir.

 
   

Domnul Ștefan Cazimir:

Mulțumesc, domnule președinte.

Prin votarea pe articole a proiectului de lege în ședința plenară din 3 octombrie s-a realizat de fapt o testare a pieței, iar reacția pieței a fost promptă și negativă. Iată unele extrase din presă: Evenimentul zilei" titrează: "Poliția limbii române": "Legea privind protecția limbii române a trecut de Senat și de Camera Deputaților, Varianta adoptată în cele două Camere ale Parlamentului conține prevederi considerate aberante de către cei care ar trebui să le aplice. Practic, orice text cu caracter de interes public, scris sau vorbit, într-o limbă străină trebuie dublat de traducerea în limba română. Deși legea nu a fost încă promulgată de către președintele Ion Iliescu, ea stârnește deja vii controverse", Angajații și asociații din cadrul firmelor comerciale cu denumire în limbi străine nu privesc cu ochi buni obligativitatea traducerii numelui companiei în limba română".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate domnule profesor, am o întrebare: din câte am observat, Grupul parlamentar al PSD a votat pentru acest proiect, deci, eu am înțeles că v-a delegat grupul parlamentar să explicați votul pozitiv. Asta faceți dumneavoastră?! (Râsete, aplauze.) Sau aveți un punct de vedere particular și atunci îl spuneți la declarații politice sau în alt context, pentru că nu facem dezbateri generale acum, a trecut acea fază.

 
   

Domnul Ștefan Cazimir:

Domnule președinte, observația dumneavoastră este, ca întotdeauna, pertinentă, dar asupra sensului termenului "pozitiv" sau "negativ" încă mai putem discuta. (Râsete.)

Votul pozitiv al grupului parlamentar nu a fost totuși un vot unanim încât, dacă considerați că și aceia dintre membrii PSD-ului care au votat împotrivă își pot exprima punctul de vedere, este locul să o facem.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Cu tot respectul pe care vi-l datorez pentru frumoasa dumneavoastră limbă română, eu trebuie să mă supun Regulamentului și să vă aduc aminte, ca un distins reprezentant al Comisiei juridice, de data aceasta, ce sunteți, că dumneavoastră, în cazul unui vot determinant, cum a fost votul PSD-ului, trebuie să explicați poziția dominantă, ceea ce înțeleg că nu intenționați și atunci v-aș ruga să lăsați să explice votul pozitiv al Grupului PSD cei care l-au dat.

 
   

Domnul Ștefan Cazimir:

Bine, în cazul acesta, îi cedez cuvântul domnului Buzatu. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc foarte mult. Dorește domnul președinte Mihai Mălaimare, cel care a avut de fapt, în calitate de președinte la Comisia de cultură, raportul de fond de întocmit. Poftiți.

 
   

Domnul Mihai Adrian Mălaimare:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Sunt foarte multe vorbele care ar trebui spuse despre ideea protecției, protejării, limbii române. Sigur nu este momentul acum să facem o dizertație mai amplă. Vă reamintesc doar că acest proiect de lege a trecut de două ori prin comisia noastră, că a doua oară, potrivit tuturor normelor bunului simț, ale civilității și ale fair-play-ului, am acceptat absolut toate amendamentele Comisiei juridice și le-am acceptat nu pentru că veneau neapărat din partea unei comisii conduse de un coleg și de un prieten, ci pentru faptul că am dorit din tot sufletul ca această lege să devină aplicabilă.

Domnule senator,

Doamnelor și domnilor,

Apărarea limbii române nu se face numai prin lege, apărarea limbii române se face prin decizia noastră de a trăi civilizat și demn pe acest pământ. Sunt deputat de Botoșani, merg prin satele județului și simt că facem prea puțin pentru ca limba noastră să fie așa cum ne-au lăsat-o cei care au desăvârșit-o.

Eu sper din tot sufletul că veți fi, domnule senator, urmăritorul exact al spiritului acestei legi și sper că Ministerul Culturii va da acele soluții pentru ca legea să devină aplicabilă.

În orice caz, mulțumesc din suflet colegilor din Comisia pentru cultură și colegilor adevărați din Comisia juridică și dumneavoastră tuturor. Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Sassu. Aș dori să-i mai explic o dată distinsului nostru coleg, domnului Ștefan Cazimir, că dacă ar fi fost deputat independent, atunci și-ar fi putut explica votul, dar pentru că este deputat PSD, trebuia să dau cuvântul Grupului PSD să-și motiveze votul pozitiv.

Aveți cuvântul, domnule Sassu.

 
   

Domnul Alexandru Sassu:

Domnule președinte, din punct de vedere al Grupului parlamentar al PD, această idee de a apăra limba română este o idee generoasă. Din păcate însă, legea nu întrunește, în opinia noastră cel puțin, două calități: nu este utilă și nu este aplicabilă. Nu este utilă pentru că ceea ce se prevede acolo sunt lucruri care, fie sunt prevăzute în alte legi, cele care privesc de exemplu transcrierea informațiilor referitoare la utilizarea unui anumit produs, fie sunt lucruri care nu se pot face decât cu costuri care se vor reflecta în buzunarul populației, mă refer la preschimbarea ambalajelor și a celorlalte lucruri care se vor reflecta în creșterea prețurilor produselor respective, fie sunt alte chestiuni care nu își au rostul.

Nu este aplicabilă pentru că toate aceste lucruri duc la sancțiuni date de către funcționari publici, care și așa au alte lucruri de făcut, date de către CAN, care are un personal subdimensionat, sau sancțiuni date de către primari sau împuterniciții acestora, care au cu totul și cu totul alte priorități în condițiile sărăciei și ale problemelor sociale din ziua de astăzi. Din păcate, această lege, în opinia noastră, mai are un defect. Ne pune într-o situație proastă față de opinia publică care, în opinia noastră, aștepta cu totul și cu totul altceva de la Parlament, și anume să discute, să rezolve problemele de care vorbeam mai înainte, problemele sociale, problemele economice și celelalte lucruri atât de importante și pe care, din păcate, oamenii le așteaptă de 12 ani.

Iată de ce Grupul parlamentar al Partidului Democrat a votat împotriva acestei legi, repet încă o dată, care pornește dintr-o idee generoasă. Vă mulțumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule senator Pruteanu. (Rumoare.)

O voce din sală:

Unde scrie în Regulament că nu trebuie supus la vot?

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Este inițiatorul legii și probabil dorește să mulțumească celor care au... (Rumoare.)

Este o cutumă. Eu supun votului dumneavoastră doleanța domnului senator, inițiatorul acestei legi, de a explica sau de a-și manifesta un punct de vedere cu privire la votul acestei legi. Dacă sunteți de acord să-i dăm cuvântul? Mulțumesc.

Împotrivă? 1 vot împotrivă.

Poftiți, domnule senator. Îmi pare rău că v-am supus acestei proceduri, dar ați văzut reacția sălii.

 
   

Domnul George Pruteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte, după cum îi mulțumesc și domnului deputat Chiliman pentru ospitalitatea și politețea domniei sale.

Domnule președinte,

Onorată Cameră a Deputaților,

Îmi fac întâi o datorie de conștiință din a mulțumi din toată inima, cu toată franchețea celor care, prin mâna lor ridicată, și-au manifestat asentimentul față de ideile cuprinse în această lege. Îi rog să primească mulțumirea mea.

În al doilea rând, le mulțumesc și celor care, din convingere, din pornirea minților și nu din disciplină politicianistă au votat împotrivă. Dacă aceasta este convingerea lor, o respect, o respect și sunt gata oricând să conversez, să convorbesc cu ei pentru a schimba puncte de vedere. După cum, pentru a nu-i ignora, trebuie să le adresez o strângere de mână și celor care nu se așază nici pe dreapta nici pe stânga și se abțin, deși le reamintesc că un mare poet al Evului Mediu, Dante, îi socotea drept cei mai bicisnici pe cei care o scaldă, care nu adoptă o poziție nici așa, nici așa.

Sunt efectiv fericit că legea a trecut la Camera Deputaților cu o majoritate mult mai detașată decât la Senat. La Senat, "scorul" fusese aproximativ 60 la 30; 60 pentru, 30 împotrivă. Aici, cifrele rotunde ar fi vreo 200 de voturi pentru, 30 împotrivă, 30 de abțineri; sper că am reținut aproximativ, ceea ce este..., poate fi numită o victorie și încă o dată mă înclin în fața viziunii pe care o găsesc nobilă, generoasă a deputaților membri ai Camerei Deputaților.

Intenția și realitatea acestei legi este complet lipsită de xenofobie, complet lipsită de cea mai mică umbră de șovinism. Mă mândresc cu convingerea că am o mentalitate europeană, sunt un om crescut în cultul limbilor străine. Până la vârsta de 4 ani nici nu știam românește, știam numai nemțește, fiindcă avusesem o tetă, cum se numea pe atunci, citeam în copilărie Rududu și Richichi, probabil ca mulți dintre dumneavoastră, am vizitat multe capitale europene și iată, de curând am fost la Bruxelles unde, aflându-mă într-un birou, pe unele din mese erau tastaturi de computer pentru limba franceză, alte tastaturi, la un metru distanță, tastaturi potrivite pentru limba germană. Ei bine, simbolic este faptul că în nici un magazin românesc nu există această sculă, în fond, ieftină, costă o sută și ceva de mii, 3-4 dolari, tastaturi pentru limba română. Eu văd în acest fapt comercial mărunt un simbol al faptului că limba română încă nu este pusă în drepturile ei, încă nu este respectată în România ca o limbă egală în drepturi cu celelalte. Repet, nu este o catastrofă, este un mărunt fapt comercial, dar cu implicații simbolice, după cum implicații simbolice are și faptul că hotelul din centrul orașului nostru care este capitala României, poartă un nume englezesc și nu românesc, deși purta unul românesc până în 1993 (se numea Hotelul București), acum, de parcă străinii ar fi tâmpiți, ăsta e cuvântul, și nu ar înțelege cuvântul București, s-a tradus cuvântul București în Buckarest. Este un snobism de prost gust, un snobism de mahala care nu ne face cinste.

Sunt elemente simbolice pe care această lege, în miezul ei, își propune să le înlăture. Temerile unora că firmele vor trebui să mai cheltuiească câteva zeci de dolari pentru a face o completare cu traducerea în limba română, nu cu înlocuirea textului străin, nicăieri nu se prevede asta, textul străin rămâne unde este, dublat de explicații în limba română, ceea ce facilitează, cum a observat foarte bine și domnul deputat Florin Georgescu, facilitează învățarea acelor cuvinte, înfingerea lor în memoria românului și în felul acesta intră în bagajul său de vocabular și iată-l europenizându-se, pas cu pas, pe zi ce trece, stăpânind mai bine acest limbaj internațional, acest cod de comunicare internațional care este limba engleză.

Așadar, nici o doză de xenofobie, nici o intenție. În legea franceză prevederile sunt mult mai dure, în legea similară franceză, în textul ei, în litera ei, legea franceză nu îngăduie bilingvismul, nu îngăduie text în limbă străină și în traducere franțuzească, ci numai în franțuzește.

Acest proiect care iată, a căpătat votul dumneavoastră, nu mai au răbdare colegii din partea dreaptă a sălii, iată, acest proiect este mai generos din acest punct de vedere, mai tolerant, mai european.

Eu cred că nu pentru burta românilor care suferă de foame, nu pentru frigul din multe case, dar pentru sufletul lor, pentru zona aceasta, dincolo de stomac, această lege este utilă, îi mai scapă puțin de sentimentul de agasare, de sentimentul de iritare, de sentimentul de înstrăinare, de senzația aceasta pe care o au uneori că trăiesc într-un fel de colonie străină, într-un fel de bazar internațional.

Pentru aceste considerente vă mulțumesc încă o dată pentru votul dumneavoastră pozitiv. (Aplauze.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule senator. Scuzați-mă! Poftiți.

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Un drept la replică. Mi s-a pronunțat numele.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog.

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Mi s-a pronunțat numele de la microfon, deci am un drept la replică.

O voce din sală:

Un nume istoric!

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

O să ajungă! Vreau să vă spun că Regulamentul Camerei Deputaților trebuie respectat, indiferent cine este autorul sau nu al unui proiect de lege și, din acest punct de vedere am cerut respectarea Regulamentului. Ce s-a întâmplat ulterior, se încadrează în procedurile normale, așa trebuia procedat de fapt de la început. Vă mulțumesc.

 
  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.85/2002 privind revenirea în proprietate publică a statului și în administrarea Ministerului Culturii și Cultelor a imobilului Corp A1-S-Pavilion administrativ, situat în municipiul Craiova, Str.Mihai Viteazul, nr.4, județul Dolj, din patrimoniul Societății comerciale Editura Scrisul Românesc SA.; (adoptat).

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

La pct.14, am citit proiectul, este vorba de un proiect de lege ordinară; art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? 271 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

271 voturi pentru, nici o abținere, nici un vot contra, dar sunt mulți care n-au votat.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.106/2002 privind acordarea unui ajutor cu titlu gratuit producătorilor agricoli din județele Dolj și Mehedinți, urmare a fenomenelor meteorologice nefavorabile din perioada octombrie 2001 - iulie 2002; (adoptat).

La pct.15, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.106/2002 privind acordarea unui ajutor cu titlu gratuit producătorilor agricoli din județele Dolj și Mehedinți, lege ordinară; art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? 275 de voturi pentru.

Împotrivă?

Abțineri?

Doriți să justificați votul. Poftiți. PRM-ul dorește să explice votul.

   

Domnul Ioan Bâldea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Am votat acest proiect de lege din respect pentru locuitorii celor două județe, grav încercate de secetă în acest an, dar trebuie să menționăm că asistăm astăzi la o demonstrație de ignoranță și lipsă de înțelepciune cu care Guvernul tratează problema producției agricole în ansamblu în România, cel mai important și periculos în același timp factor care va influența sistemul nostru politic, economic și de mediu.

Este adevărat că în acest an, 2002, în sudul țării s-a înregistrat una din cele mai cumplite secete din România ultimului secol, efectele acesteia impun stadiul de repunere în funcțiune a sistemului de irigații din această zonă pentru care se alocă anual de la bugetul de stat sume între 3 și 5 miliarde de lei. Astfel, egalizăm astăzi practica tratării diferențiate a producătorilor agricoli pentru care simpla apartenență la un județ sau altul îi plasează în sfera ajutoarelor, de altfel, simbolice, cuvenite din partea statului.

Se impune ca Guvernul să dispună din timp prin instituțiile sale descentralizate monitorizarea culturilor agricole și influența factorilor de secetă, după care să treacă la acordarea de ajutoare pe criterii reale, proporționale cu efectele înregistrate în toate zonele țării.

În concluzie, astfel de practici demonstrează superficialitatea cu care Guvernul tratează cel mai important sector economic al României, agricultura. Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

 
  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.11/2002 privind transferul pachetului de acțiuni deținut de stat la Societatea Comercială Horticola S.A. București de la Agenția Domeniilor Statului la Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat; (adoptat).

La pct.16, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.11/2002 privind transferul pachetului de acțiuni deținut de stat la Societatea Comercială Horticola S.A. de la Agenția Domeniilor Statului la Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat, lege cu caracter organic, art.74 alin.1 din Constituție.

Cine este pentru? 189 voturi pentru.

Împotrivă? 61 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere și multe voturi nemanifestate.

189 pentru, 61 împotrivă, o abținere.

Din partea PRM-ului se dorește explicarea votului.

   

Domnul Grigore Emil Rădulescu:

Votul este ușor de explicat, doamnelor și domnilor colegi, deoarece aceasta nu este o ordonanță de urgență, este o afacere și Partidul România Mare nu putea să voteze așa ceva. Dacă vreți, vă redau pe scurt o discuție din cadrul comisiei. Un domn coleg de la PSD a replicat părții drepte a celor din legislatura trecută: voi ați luat ce a fost mai bun - Băneasa, restul; acum ce a mai rămas? Câteva terenuri la Mogoșoaia, câteva ferme, deci, ăstea normal trebuie să fie și ele împărțite. Asta este explicația acestei afaceri, nu ordonanțe de urgență. Mulțumesc. (Aplauze din partea stângă a sălii.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Marin ne explică votul Partidului Social Democrat. Poftiți domnule deputat.

 
   

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Fac parte din aceeași comisie din care face parte domnul deputat, antevorbitorul meu. Interpretarea pe care a dat-o dânsul este una personală, nu este ceea ce a fost acolo. Ceea ce vreau să vă spun este că Societatea comercială Horticola S.A., despre care este vorba, are ca obiect principal de activitate producerea și comercializarea produselor floricole, dendrologice, alte produse vegetale, precum și executarea de lucrări și amenajări horticole, decorațiuni florale și alte prestări.

Prin această ordonanță, această societate comercială trece în administrarea Regiei autonome Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat și potrivit Hotărârii Guvernului nr.854/2000, această regie are în obiectul de activitate și producția agricolă vegetală pentru unitățile de reprezentare și protocol și pentru terți, cultura florilor și plantelor ornamentale, precum și desfacerea acestora, având în acest sens experiență și rezultate bune.

Deci, până la urmă, toată această trecere dintr-o zonă în cealaltă a fost făcută în vederea eficientizării activității economice a acestei societăți. Mulțumesc.

 
  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicațiilor; (adoptat).

Domnul Valer Dorneanu:

La pct.17, Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicațiilor, lege cu caracter organic, art.74 alin.1 din Constituție.

Cine este pentru? 221 voturi pentru.

Împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abțineri? 1 abținere.

221 voturi pentru, 4 împotrivă și o abținere și foarte multe voturi neexprimate din partea dreaptă a sălii.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Consiliul Europei privind înființarea și funcționarea Biroului de Informare al Consiliului Europei la București, semnat la Strasbourg la 23 aprilie 2002; (adoptat).

Pct.18, Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Consiliul Europei privind înființarea și funcționarea Biroului de Informare al Consiliului Europei la București, semnat la Strasbourg la 23 aprilie 2002, lege ordinară, art.74, alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? 245 voturi pentru.

Împotrivă?

Nici un vot împotrivă.

Abțineri?

245 de voturi pentru, nici un vot contra, nici o abținere, dar foarte multe voturi neexprimate.

  Proiectul de Lege privind protecția martorilor; (adoptat).

Proiectul de Lege privind protecția martorilor - lege cu caracter organic, art.74, alin.1, din Constituție.

Cine este pentru? 272 de voturi.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri?

272 de voturi pentru, nici un vot împotrivă, nici o abținere, câteva voturi neexprimate.

Domnul Boc dorește să explice votul.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte.

Partidul Democrat a votat pentru acest proiect de lege, întrucât îl consideră necesar României în momentul de față, dar asta nu înseamnă că nu are câteva rezerve cu privire la aplicarea acestei legi.

Prima rezervă se referă la faptul că acest proiect de lege protejează viața, libertatea și integritatea corporală a martorului, dar nu protejează proprietatea acestuia.

Doi: Oficiul Național de Protecția Martorilor, în discordanță cu modelul preluat de România, modelul american, este plasat în subordinea Ministerului de Interne, și nu în subordinea Ministerului Justiției, așa cum este și în America, așa cum ar fi fost normal și în legislația din România.

Suntem convinși că aceste două lucruri vor impune o modificare ulterioară a legii, dar noi am votat astăzi pentru, întrucât acest proces trebuie să fie demarat.

Și, nu în ultimul rând, ne exprimăm speranța că această lege generoasă va dispune și de resursele necesare, mă refer la resursele financiare, pentru ca ea să fie aplicabilă.

Având în vedere aceste considerente, aceste rezerve, am votat pentru și suntem convinși că, mai devreme sau mai târziu, legea va fi modificată în sensul rezervelor formulate de către Partidul Democrat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Proiectul de lege pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor; (adoptat).

Proiectul de lege de la pct.20, pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, lege cu caracter organic - art.74 alin.1, din Constituție.

Cine este pentru? 189 de voturi pentru.

Împotrivă? 52 de voturi împotrivă.

Abțineri?

189 de voturi pentru, 52 împotrivă și 35 de abțineri.

Domnul Boc dorește să explice votul.

   

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Partidul Democrat s-a abținut de la votul acestei legi, pentru prea simplul motiv că, deși este o lege necesară și utilă, modificând Legea nr.21/1999, în forma adoptată de Camera Deputaților există câteva prevederi care periclitează aplicarea acesteia.

Observațiile noastre, care ne-au determinat să ne abținem, sunt următoarele: în primul rând, plasarea Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor în subordinea Guvernului îi va afecta independența, imparțialitatea și, implicit, eficiența acestuia, în lupta anticorupție.

Potrivit recomandărilor Comisiei Europene și a practicii existente în alte state din Europa, și mă refer aici, în special, la Austria, acest organism trebuie să fie plasat în subordinea Băncii Naționale a României.

Doi: deși, în cadrul comisiei, abordând problema transpolitic, am inclus un control asupra acestui oficiu, pentru ca el să nu funcționeze ca un stat în stat și să acționeze la comandă politică, spuneam, am introdus controlul Curții de Conturi asupra acțiunilor și activităților legale desfășurate de către Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, din nefericire, Camera Deputaților, în plenul ei, nu a acceptat această propunere a celor două comisii reunite. Iată o observație majoră.

În al treilea rând, în privința încetării mandatului de membru al plenului oficiului, după cum veți putea observa, el poate înceta oricând prin revocare de către autoritatea care l-a numit. Este o greșeală, pentru că asta înseamnă că oricând Guvernul poate să revoce un membru al Oficiului Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, întrucât nu a răspuns unei comenzi politice.

Soluția ideală și întâlnită și în alte sisteme de drept era aceea ca mandatul să poată înceta prin revocare de către autoritatea care l-a numit, în condițiile intervenirii unei incompatibilități. Era singura situație când autoritatea care l-a numit avea dreptul să-l revoce dacă intervenea o incompatibilitate. În rest, posibilitatea aceasta arbitrară de a-l revoca oricând pe un membru al Oficiului Național, nu face altceva decât acesta să stea tot timpul cu sabia lui Damocles deasupra capului, să răspundă la comandă politică, cu riscul pierderii poziției pe care o are în cadrul oficiului.

Iată argumentele care ne-au determinat să ne abținem de la votul acestui proiect de lege cu privire la spălarea banilor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Văsălie Moiș dorește să explice votul Partidului România Mare.

 
   

Domnul Văsălie Moiș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Francisco Franco spunea: când există o problemă deosebită, înființăm o comisie sau un minister și o înmormântăm.

În România există efectiv o problemă a spălării banilor.

Dar, prin acest proiect de lege adoptat astăzi de către Camera Deputaților, nu se soluționează problema spălării banilor, ci este un exercițiu de demagogie politică.

Așa cum a fost conceput oficiul, el nu poate funcționa, pentru motivele expuse de către colegul nostru, domnul deputat Boc.

Noi am votat împotrivă, având curajul opiniei, nu ne-am abținut, pentru că apreciem faptul că acest oficiu nu poate să funcționeze în condițiile în care a fost elaborat proiectul de lege. Mai mult decât atât, reprezintă un pericol pentru adversarii politici ai celor aflați la putere, pentru că, oricând, pe baza unei simple adrese, pot fi blocate conturi, pot fi oprite operații financiare. Orice persoană juridică sau persoană fizică poate fi pusă la stâlpul infamiei, fără să aibă o posibilitate de a se apăra.

Pentru aceste considerente, punând mai presus de toate drepturile și obligațiile fiecărui cetățean, noi considerăm că trebuie o lege care să țină cont de toate principiile, motiv pentru care am votat împotrivă.

(Aplauze în Grupul parlamentar al Partidului România Mare)

 
  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.138/2001 pentru modificarea și completarea Legii nr.83/1998 privind procedura falimentului băncilor; (adoptat).

Domnul Valer Dorneanu:

La pct.21, stimați colegi, Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.138/2001 pentru modificarea și completarea Legii nr.83/1998 privind procedura falimentului băncilor, lege ordinară, art.74 alin.2, din Constituție.

Cine este pentru? 183 de voturi.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri?

183 de voturi pentru, 51 abțineri, nici un vot împotrivă; PNL și PD n-au votat.

(Domnul deputat Alexandru Sassu vociferează din bancă.)

Am constatat, n-am comentat. Ca să se explice diferențele de cifre.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr.186/1999 pentru modificarea și completarea Legii nr.83/1998 privind procedura falimentului băncilor; (adoptat).

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr.186/1999 pentru modificarea și completarea Legii nr.83; deci, pct.21 și pct.22 - subiecte similare, nu vă neliniștiți.

Cine este pentru acest raport de mediere? - lege ordinară, art.74 alin.2, din Constituție. 223 de voturi pentru.

Împotrivă? Nici un vot.

Abțineri? 51 de abțineri.

Cu 223 de voturi pentru, nici un vot împotrivă, 51 de abțineri, s-a adoptat și acest raport.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.129/1992 privind protecția desenelor și modelelor industriale; (adoptat).

La pct.23: Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.129/1992 privind protecția desenelor și modelelor industriale, lege cu caracter organic, art.74 alin.1, din Constituție.

Cine este pentru? 271 de voturi pentru.

Împotrivă? Nici un vot.

Abțineri? Nici o abținere.

Și în acest caz, câțiva dintre dumneavoastră n-au votat.

Cu 271 de voturi pentru, nici o abținere și nici un vot împotrivă, s-a adoptat raportul comisiei de mediere de la pct.23.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul Legii partidelor politice; (adoptat).

La pct.24 - Raportul Comisiei de mediere la Proiectul Legii partidelor politice, lege, de asemenea, organică; art.74 alin.1, din Constituție.

Cine este pentru? 221 de voturi pentru.

Împotrivă? 47 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

221 de voturi pentru, 47 de voturi împotrivă și nici o abținere.

Dorește cineva să intervină?

Domnul Văsălie Moiș dorește să explice votul împotrivă al Partidului România Mare.

Vă rog să nu-l mai citați pe Franco.

   

Domnul Văsălie Moiș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Un singur motiv a determinat Grupul parlamentar al Partidului România Mare să voteze împotrivă: încălcarea unui principiu constituțional al libertății de asociere. Impunerea unui prag determină, până la urmă, încălcarea acestui principiu. Există alte pârghii de control ale partidelor politice. Nu trebuie pusă talpă încă de la înființarea lor.

Pentru acest motiv, am votat împotrivă.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

 
  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind măsurile de prevenire a răspândirii maladiei SIDA în România și de protecție a persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de SIDA; (adoptat).

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind măsurile de prevenire a răspândirii maladiei SIDA în România și de protecție a persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de SIDA; art.74 alin.2, din Constituție; lege ordinară.

Cine este pentru? 283.

Împotrivă?

Abțineri?

283 pentru, nici un vot împotrivă, nici o abținere, câteva voturi neexprimate.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.125/1998 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale a Medicamentului (adoptat).

Pct.26: Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.125/1998 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale a Medicamentului; lege ordinară, art.74 alin.2, din Constituție.

Cine este pentru raport? 273 de voturi pentru.

Împotrivă?

Abțineri? 10 abțineri.

273 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și 10 abțineri.

Vă mulțumesc.

   

Stimați colegi,

Cu aceasta, am parcurs lista de vot.

 
Aprobarea desemnării domnului deputat Octavian Mitu în calitatea de membru al Comisiei pentru tehnologia informației și comunicațiilor.  

Urmează, în continuare, Proiectul de Hotărâre privind adoptarea bugetului Camerei Deputaților.

V-aș ruga, înainte, o chestiune mică de procedură. Grupul parlamentar PSD propune desemnarea domnului deputat Octavian Mitu, în calitate de membru al Comisiei pentru Tehnologia Informației și Comunicațiilor.

Cu această desemnare, numărul membrilor comisiei se majorează la 23.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

282 de voturi pentru, o abținere, nici un vot împotrivă.

Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Hotărâre privind bugetul Camerei Deputaților.  

Proiectul de Hotărâre privind bugetul Camerei Deputaților.

Rog pe domnul chestor Lăpușan.

Domnule Grigoraș, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, vă rog să vă pregătiți să susțineți raportul comisiei.

   

Domnul Alexandru Lăpușan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Proiectul bugetului Camerei Deputaților pe anul 2003 a fost întocmit potrivit prevederilor art.25 alin.1 din Legea privind finanțele publice nr.72/1996 și ținând seama de Precizările nr.120.972 din 2002, emise de Ministerul Finanțelor Publice, la nivelul sumei de 1.853 de miliarde 729 de mii 215 mii lei și a fost transmis în luna iunie a.c., Ministerului Finanțelor Publice pentru a fi avut în vedere la întocmirea Proiectului bugetului de stat.

Ulterior, la data de 2.08.2002, în conformitate cu prevederile art.25 alin.3 din Legea privind finanțele publice, Ministerul Finanțelor a transmis limita de cheltuieli pe 2003, stabilită și convenită împreună cu Guvernul, la nivelul sumei de 1.354 de miliarde 974.035 mii lei, în vederea definitivării proiectului de buget.

Ca urmare, cheltuielile prevăzute în bugetul Camerei Deputaților pe anul 2003 au fost redimensionate la nivelul acestei sume, care este cu 182 de miliarde 60 de milioane 100 de mii de lei mai mare față de prevederile pe anul 2002.

Din volumul total de credite, de 1.354 de miliarde 974.035 mii de lei, 1.345 de miliarde 007.430 de mii lei sunt pentru activitatea proprie, iar 9 miliarde 966.605 mii lei pentru Institutul Român pentru Drepturile Omului.

La fundamentarea indicatorilor de buget pe anul 2003 s-au avut în vedere propunerile compartimentelor de specialitate din cadrul Secretariatului General al Camerei Deputaților, precum și prognoza indicatorilor macroeconomici pentru anul viitor, rezultând, în principal, următoarele: cheltuieli de personal - 930 de miliarde 261.786 mii lei; aceste cheltuieli au fost determinate luând în considerare prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.187/2001 privind creșterile salariale care se acordă în cursul anului 2002 personalului bugetar, aplicate la nivelul întregului an 2003, în condițiile creșterii cu 26 a numărului de posturi pentru funcțiile de execuție, de specialitate specifice, față de numărul aprobat pentru anul 2002 și a unei indexări medii anuale de 8,43% pentru acoperirea ratei inflației pe anul 2003.

S-au avut în vedere, de asemenea, influențele ce vor interveni la cheltuielile privind diurna de deplasare, cazarea, transportul, suma forfetară, alte drepturi acordate deputaților, precum și cele aferente deplasărilor în străinătate.

Cheltuielile materiale și servicii, în sumă de 266 de miliarde 951.779 mii lei, au fost prevăzute pentru asigurarea funcționării și întreținerii sediului Camerei Deputaților, pentru materialele necesare desfășurării activității legislative, precum și pentru alte cheltuieli autorizate de lege.

De asemenea, s-a avut în vedere efectuarea de cheltuieli de protocol pentru primirea în țară a delegațiilor străine și pentru întreținerea caselor de oaspeți destinate cazării acestora.

Potrivit înțelegerii dintre cele două Camere ale Parlamentului, în anul 2003, cotizațiile și contribuțiile la organismele internaționale vor fi suportate din bugetul Camerei Deputaților, aceste cheltuieli estimate fiind în sumă de 3 miliarde 182.000 mii lei.

Cheltuielile de capital, în sumă de 154 de miliarde 578.470 mii lei, sunt necesare pentru continuarea și finalizarea obiectivelor de investiții ale Camerei Deputaților, din care 150 de miliarde 578.470 mii lei pentru definitivarea și amenajarea parcajului subteran de pe platforma Palatului Parlamentului, precum și 1 miliard pentru alte cheltuieli de investiții.

Pentru anul 2004-2006, se estimează un necesar de surse de 1 miliard 1.598 de miliarde 700.935 mii lei, de 1.858 de miliarde 719.262 mii lei și respectiv de 2.163 miliarde 361.003 mii lei, scopul principal fiind asigurarea în continuare a eficienței procesului legislativ.

La activitatea extrabugetară pentru 2003, se propune, la resurse, suma de 51 de miliarde lei, iar la cheltuieli, suma de 43 miliarde 750 de milioane de lei.

Față de cele prezentate, în temeiul art.29 lit.d) din Regulamentul Camerei Deputaților, vă rugăm a supune spre aprobare plenului Camerei Deputaților bugetul pe anul 2003, cuprins în proiectul de hotărâre anexat.

Sper ca să nu fi făcut erori de pronunțare, pentru că sunt foarte multe cifre.

Domnule președinte, vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Grigoraș, din partea Comisiei pentru buget, finanțe și bănci. Vă rog să prezentați raportul.

 
   

Domnul Neculai Grigoraș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a examinat Proiectul de Hotărâre privind bugetul Camerei Deputaților pe anul 2003, a analizat proiecția bugetului pentru anul 2003 pe reperele prezentate în memorandumul intern de către domnul chestor Alexandru Lăpușan. Sunt, de asemenea, estimate și sursele pentru anul 2004-2006.

În urma examinării acestui proiect de hotărâre, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a hotărât, cu unanimitate, ca acesta să fie supus spre dezbatere și adoptare Camerei Deputaților în forma prezentată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva să intervină?

Domnul deputat Chiliman. Poftiți.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Înainte de a trece mai departe cu alte discuții, aș dori să pun o întrebare pentru membrii Biroului permanent: dacă în Biroul permanent de ieri, unde s-a dezbătut acest proiect de buget, s-au dezbătut și s-au aprobat anexele detaliate privind investițiile pe anul 2003 și, respectiv, anexele privind achizițiile publice, detaliate vorbesc, anexele detaliate privind achizițiile publice, sau s-au discutat numai cifrele globale?

Și, după aceea, văd ce alte intervenții o să mai am.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, vă aduc aminte, în numele Biroului permanent, că în moment când și dumneavoastră erați membru, listele de investiții, listele de cheltuieli au fost aprobate de către Biroul permanent, iar acum, la aprobarea bugetului, nu era nevoie să aprobăm regulamentar și aceste liste din nou.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, eu am pus o întrebare și nu mi-ați răspuns la ea.

Am întrebat dacă în Biroul permanent s-au discutat, s-au dezbătut și s-au aprobat aceste anexe detaliate, sau numai cifrele globale?

Nu mi-ați răspuns la această întrebare. În anul trecut, s-au dezbătut aceste anexe, pentru că, dacă țineți minte, au fost o mulțime de dezbateri, inclusiv în presă, despre ele. Și, până la sfârșit, s-au mai redus o serie de lucruri care erau prevăzute pe acolo. Deci, a fost o dezbatere care a avut loc.

Eu asta am întrebat și nu mi-ați răspuns la întrebare. S-au dezbătut ieri, o dată cu cifrele globale, și anexele respective? S-au distribuit? Pentru că eu, în mapa de ieri a domnului Hașoti nu le-am găsit și nu le-am găsit nici în materialele distribuite ulterior.

Ori, ca atare, dânsul mi-a confirmat că nu au fost distribuite nici în plenul Biroului permanent de ieri și că nu le-a văzut până în momentul respectiv.

Deci, aș dori să-mi spuneți doar atât, să-mi confirmați dacă aceste anexe detaliate au fost aprobate de Biroul permanent după ce au fost dezbătute?

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, o să vă răspundă doamna director Roșca cu privire la acest lucru.

Dar, vă reamintesc încă o dată, că listele de dotări, listele de investiții le-am dezbătut chiar în prezența dumneavoastră.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îmi pare foarte rău, noi nu le-am dezbătut pentru anul 2003. Am dezbătut numai anul 2002.

Iar, dacă le-am dezbătut în prezența mea, aș dori să-mi produceți stenogramele Biroului permanent în care s-a întâmplat acest lucru.

Deci, pentru 2002, într-adevăr, s-a întâmplat lucrul acesta; pentru 2003, nu.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul chestor Chiliman și cu doamna Roșca, vă rog să răspundeți detaliat la această întrebare, dacă le permiteți să vină la microfon, desigur, sau vreți să-l monopolizați?

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule președinte, îmi permiteți, eu nu țin să monopolizez un microfon, dar dacă facem un lucru trebuie să-l facem ca lumea și pentru acest lucru, dacă nu s-au dezbătut și nu s-au aprobat în plenul Biroului permanent aceste anexe, noi putem să aprobăm astăzi în cel mai bun caz cifrele globale, urmând ca aceste anexe să fie aprobate ulterior în Biroul permanent. Dezbătute și aprobate acolo.

Dar, în nici un caz nu pot fi aprobate ca și conținut în mod implicit în spatele unei cifre pe care o votăm astăzi, atâta vreme cât n-au fost dezbătute și aprobate acolo.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule Lăpușan.

Domnule chestor Lăpușan?

 
   

Domnul Alexandru Lăpușan:

Domnule președinte,

Și eu am crezut la un moment dat că dacă eu nu sunt, nimic nu mai este. Deci, dacă domnul Chiliman nu mai este în Biroul permanent, liberalii nu mai sunt, însă liberalii au acum un vicepreședinte care, sunt convins, a informat Grupul parlamentar al PNL despre cum stau lucrurile. Și lucrurile stau în felul următor. Materialul care v-a fost prezentat a fost aprobat de către Biroul permanent în unanimitate. Materialul respectiv cuprinde atât nota justificativă, proiectul de hotărâre și anexele la proiectul respectiv. Anexa 1, anexa 2 și anexa 3. După cum știm, și liberalii și democrații și alții care sunt aici și care trebuie să cunoască lucrurile, noi nu avem la Capitolul - Investiții, respectiv Anexa 2, decât lucrări în continuare. Singurele cheltuieli care sunt de un miliard și probabil că vor viza abgradări de tehnică de calcul, liste pe care le vom discuta la timpul lor, în funcție de prețurile de pe piață și de nevoi, dar atâția bani avem, altceva nu mai avem la investiții și nu mai aveam ce să discutăm, decât să aprobăm eventual dacă existau diferitele probleme în cadrul Biroului permanent care n-au fost pentru că toată lumea a înțeles cum stau lucrurile. Sigur, ne-ar fi trebuit mai mulți bani și pentru aceste investiții care sunt în continuare, dar nu ne-am putut permite să prindem alte categorii de investiții, aceasta altă categorie care, de obicei, a și dat naștere unor discuții foarte multe. Dacă e bine să fie marca aceea sau altă marcă de mașini. Deci, noi nu vom achiziționa, cel puțin din banii aceștia, nu vom achiziționa altceva.

După aceea, la bugetul de venituri și cheltuieli pentru activitatea extrabugetară, iarăși lucrurile sunt suficient de clare. Deci, din punctul meu de vedere, cred că singura discuție la care putea domnul Chiliman să se refere era acel miliard care vizează la pct.c) de la Anexa 2, alte cheltuieli de investiții. De acord, la timpul potrivit, vom putea să discutăm ce să facem cu acești bani.

Eu cred că lucrurile sunt foarte clare, domnule președinte, stimați colegi și putem să trecem, dacă nu vor fi și alte discuții la aprobarea proiectului respectiv.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Hașotti.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Am fost mai mulți ieri în ședința Biroului permanent al Camerei, sunt convins că domnul Lăpușan își aduce perfect aminte când am cerut Departamentului financiar, Direcției financiare să-mi transmită la grup anexele acestui buget, anexele invocate cât se poate de pertinent de colegul meu Andrei Chiliman. Și tot ieri am spus că noi votăm proiectul de buget, mai puțin alin.6 din art.4 care prevedea o chestiune care a fost observată foarte corect și de domnul președinte Valer Dorneanu, încălca legea, era vorba de achiziții publice, acel alineat a fost eliminat și noi am aprobat acel proiect de buget, fără anexe. Și, fac acum o declarație publică, am cerut în Biroul permanent al Camerei să mi se transmită aceste anexe la grup și nici măcar nu a existat minima bunăvoință, decență, de a se transmite aceste anexe pentru a le discuta la grupul parlamentar. Prin urmare, noi, astăzi, Grupul parlamentar al PNL, nu putem face decât să votăm ceea ce ieri ni s-a prezentat la Biroul permanent al Camerei, nicidecum anexele, și varianta propusă de colegul Chiliman care este cât se poate de corectă și de regulamentară.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg și stimate domnule Chiliman,

Eu vă reaminesc că doamna director Roșca, după aceste discuții, v-a dat toate anexele și a spus - am crezut că nu le aveți. (Vociferări la Grupul parlamentar al PNL.) În orice caz, eu vă reaminesc că și la dezbaterea bugetului de stat, ca și la dezbaterea bugetului nostru, ceea ce se supune dezbaterii sunt aceste capitole de cheltuieli, în rest, se dau explicații în comisii și în Comisia pentru buget-finanțe, bănci s-au dat asemenea explicații, ceea ce dezbatem noi aici este textul hotărârii și anexele cu capitolele de cheltuieli.

Poftiți.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule președinte,

O să iau nenumărate stenograme ale Biroului permanent și o să vă arăt că aceste anexe detaliate s-au dezbătut în fiecare an în Biroul permanent. Ca urmare a dezbaterii ele au fost modificate, nu s-a umblat probabil la cifra globală, în anumite locuri s-a umblat însă. S-au scos anumite obiective, anumite piese care au dorit să le cumpere colegii de la Secretariatul general și pe care le-au trecut în acele liste detaliate. Deci, noi astăzi nu putem să aprobăm în mod implicit aceste liste detaliate atâta vreme cât ele nu au fost dezbătute în Biroul permanent al Camerei Deputaților și să mutăm acest atribut al Biroului permanent al Camerei Deputaților în mâna unui număr restrâns de oameni care să decidă ce se cumpără și cât se cumpără ferit de ochii publicului, ferit de ochii celor care sunt incomozi în analizarea respectivă.

Din acest motiv, dacă vreți, putem vota astăzi aici doar cifrele globale, urmând ca detaliul acestor cheltuieli care se va face, aceste anexe detaliate să fie dezbătute și aprobate la rândul lor de Biroul permanent al Camerei Deputaților. Așa este corect, așa s-a făcut și în anii trecuți. Și, dacă doriți să încălcăm această metodă, vom ajunge ca la Senat, unde Secretariatul general a cumpărat tot felul de televizoare de 100 de milioane de lei, pe care, pe urmă toți dădeau din umăr de la Biroul permanent că nu știau că au fost cumpărate, dar le aveau acolo prin birouri. De a fost și scandar de presă și așa mai departe.

Ori, eu cred că este în interesul cetățeanului, în interesul dumneavoastră, al membrilor Biroului permanent și al nostru, al tuturor, ca deputați, este în interesul nostru ca aceste cheltuieli să fie cunoscute, analizate, chibzuite în așa fel încât să nu se întâmple să se cheltuiască anapoda banul public.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Se știe foarte bine, de fapt, interesul acestor dezbateri este să furnizăm massmediei motive de ".. Doamnă Roșca, vă rog să precizați dacă ați transmis sau nu aceste anexe.

 
   

Doamna Maria Roșca: (director general, Departamenul Economico-Financiar al Camerei Deputaților)

Aș vrea să precizez că, de fiecare dată, la prezentarea proiectului de buget pentru aprobarea în cadrul Biroului permanent sunt aceleași anexe. Deci, în fiecare an aceleași anexe au fost. Anexa privind cheltuielile de capital, sigur că există anexă la proiectul de buget pe care Biroul permanent l-a aprobat, deci, urmează lista de dotări care va fi aprobată de Biroul permanent după 1 ianuarie 2003.

În ce privește prima anexă, detalierea la proiectul de buget pe 2003, am fost întrebată de secretara domnului Hașotti dacă am această anexă și am răspuns exact ce am spus în Biroul permanent: am transmis-o la cabinetul domnului Puiu Hașotti. Deci, am dat încă o anexă în plus care nu trebuia prezentată în Biroul permanent. Acea anexă este cea pe care noi o facem și o ținem în evidență. Nu există alte anexe decât acestea, în fiecare an, avem stenograme, avem documentele care sunt.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule Petrescu. Apoi domnul Alexandru Sassu.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Lucrurile sunt foarte limpezi. Întotdeauna bugetul Camerei în Biroul permanent au fost votat în forma în care vi se prezintă acum. Mult mai târziu, mult mai târziu, domnule Chiliman, și dumneavoastră știți foarte bine lucrul acesta, dar dumneavoastră spuneți asta pentru publicul care nu știe, în Biroul permanent s-au aprobat listele de dotări, listele cu obiective de investiții care detaliază aceste cifre generale care se aprobă acum. Dar, stimate domnule președinte, este limpede că anumite grupuri parlamentare nu doresc să voteze bugetul Camerei. Așa cum nu votează anumite legi. Care este problema? Dânșii spun punctul de vedere, noi trecem la vot, votăm, vedem care este rezultatul, nu văd nici un impediment în lucrul acesta, nu? Am avut o ședință de vot final, dumneavoastră chiar doriți să aveți unanimitate? Nu există unanimitate, că de aceea suntem partide politice, de aceea avem viziuni diferite, unele nu vor anumite prevederi aprobate. Ei, și?

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Petrescu, sunt obligat să vă reamintesc că noi, în Biroul permanent, am votat toți bugetul. Și atunci, nu știu care e poziția colegială a noastră, într-un fel acționăm în Biroul permanent ca să asigurăm cheltuielile funcționării acestei Camere și altfel ne manifestăm aici pentru presă. Asta mi s-a părut necolegial.

Domnul Sassu și apoi domnul Borbely.

 
   

Domnul Alexandru Sassu:

Domnule președinte,

Trebuie să fac o remarcă, faptul ".. ca și în alte dăți, ne aflăm în fața unei situații destul de proaste, ca parlamentari, mă refer. Votăm un buget despre care nu știm multe lucruri, dar despre care vom răspunde timp de un an de zile permanent, în fața opiniei publice, a massmediei, s.a.m.d. pentru ce s-a făcut cutare sau cutare lucru. Cred că bugetul Camerei ar trebui să fie mult mai transparent față de noi și față de opinia publică pentru a scădea mult din aceste acuzații, de multe ori neîntemeiate, în fața cărora suntem puși în permanență.

De aceea, cred că acest proiect de buget să fie distribuit mai din timp cu toată presiunea care o înțeleg din partea Guvernului de a termina bugetul național la timp, ar fi trebuit să fie, spun încă o dată, distribuit mai din timp și cu mai multe amănunte. Astfel, lucrurile ar fi putut fi mult mai clare, noi ne-am fi simțit în cunoștință de cauză și implicați. Din păcate, repet, vom răspunde cu toții și fiecare în parte, în fața opiniei publice la acuzații, la întrebări, la tot felul de alte lucruri, la care nu vom ști să răspundem pentru că nu avem aceste amănunte.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Borbély și apoi domnul secretar Mohora.

 
   

Domnul Borbély László:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cred că trebuie să analizăm două fațete ale acestei probleme. Prima este una de principiu și unde timp de 11 ani am fost obișnuiți să votăm inclusiv bugetul Camerei, inclusiv bugetul de stat, cu mare întârziere, în luna mai, în luna aprilie a anului viitor.

Iată că de doi ani de zile încercăm să intrăm în normalitate și, de fapt, începând de anul trecut s-a votat bugetul conform prevederilor Constituției și a prevederilor Legii finanțelor publice.

Din acest punct de vedere, sunt în asentimentul colegilor care au ridicat problema transparenței și eu cred că ar fi trebuit să discutăm mai pe îndelete și mai din timp acest buget pe anul viitor. Și, aici cred că și în Biroul permanent, de fapt, în ședința de săptămâna trecută am exprimat acest punct de vedere. Acest buget trebuie negociat și între diferitele grupuri parlamentare trebuie discutat pentru că e vorba de bugetul nostru, este vorba de bugetul care anul viitor va dirigui această activitate a Camerei Deputaților. Deci, din acest punct de vedere, probabil că era mai bine să o discutăm cu 2-3 săptămâni în urmă și să putem avea o discuție pe fond și cu grupurile parlamentare.

În ceea ce privește acele anexe și lista de investiții, vreau să vă spun că aici este un asterisc care spune în felul următor: "În funcție de derularea procesului investițional, Biroul permanent al Camerei Deputaților poate să aprobe modificări în lista de investiții cu încadrarea în valoarea totală a cheltuielilor aprobate". Deci, există posibilitatea, așa cum a existat și până acum, atât la lista de dotări care intră în sarcina Biroului permanent să o aprobe cât mai repede după aprobarea bugetului de stat, cât și lista de investiții să operăm modificări, deci, cu aceste amendamente de ordin principial, eu cred că de fapt, este și obligația noastră să votăm acest buget pe anul viitor la Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul secretar Mohora.

 
   

Domnul Tudor Mohora:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor colegi,

Cred că este limpede pentru noi toți că adoptarea acestei hotărâri este o chestiune, în primul rând, de responsabilitate politică. S-au spus foarte multe lucruri aici, dar eu vreau să aduc în discuție unul singur care cred că lămurește problema.

Domnilor colegi,

Este firesc ca să cerem controlul grupurilor parlamentare, al celor care sunt mandatate politic, să verifice nu numai modul de alcătuire al bugetului, dar și execuția lui. Și acest control, vă reamintesc că prin Regulamentul Camerei Deputaților se exercită prin intermediul chestorilor Camerei Deputaților. Vă rog să observați în proiectul de hotărâre că cei 4 chestori care provin, unul de la PRM, altul de la minorități, altul de la PD și altul ".. și unul singur de la PSD, sub semnătura lor ne înaintează proiectul de buget. Puteau să-și elimine colegii respectivi toate suspiciunile mergând până în pânzele albe să vadă fiecare leu care este justificat acolo. Deodată ce au semnat, pentru mine, ca membru al biroului, înseamnă că există controlul și garanția politică și nu putea să facă cine știe ce PSD-ul cu un singur chestor. Este adevărat că astăzi domnul Lăpușan este cel care a prezentat.

În altă ordine de idei, doresc foarte colegial să-i aduc aminte domnului Chiliman, căruia i-am prețuit contribuția în vechea structură a Biroului permanent, că noi am analizat și am aprobat în Biroul permanent exact în acest mod capitolele de cheltuieli și în bugetul trecut, iar dotările... de aceea s-a și întreținut spectacolul mediatic atâta vreme, dotările le-am aprobat ulterior și reamintesc că dânsul a fost unul dintre cei care au și criticat întârzierile cu care am adoptat acele liste de dotări.

În altă ordine de idei, vreau să vă spun și nu mă împăunez cu asta, sunt acel membru al Biroului permanent care am solicitat să ni se dea, asta ca să răspund domnului Borbély mai devreme și sunt de acord cu critica domniei sale că, în general, trebuie la Biroul permanent să ajungă mai devreme proiectul bugetului Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deptuat Hașotti, poate ne spuneți exact care este poziția liberalilor față de bugetul Camerei.

Vă rog.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Domnule președinte, vă mulțumesc.

Chestiunile sunt foarte clare.

Grupul parlamentar al PNL va vota proiectul de buget și în calitate de reprezentant al acestui grup în Biroul permanent al Camerei, atunci când se va discuta... că aici este toată chestiunea și mulțumesc domnului Mohora pentru lămuririle pe care le-a adus, când se va discuta în Biroul permanent Capitolul "Alte cheltuieli de investiții" voi preciza poziția grupului PNL. Deci, chestiunea este foarte clară.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Szilágyi Zsolt:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, aș dori să vă atrag atenția că în fiecare an, în bugetul Camerei este inclus și bugetul Institutului Român pentru Drepturile Omului. Nu știu câți dintre dumneavoastră știu exact ce face acest institut, ce activitate are, cine îl conduce și ce folos are. Recunosc că am întrebat mai mulți colegi, există un anumit fum de mister în jurul acestei instituții.

Deci, înainte de vot, domnule președinte, aș dori să vă rog respectuos ca din partea biroului cineva care știe mai mult despre activitatea acestei instituții să ne dea și nouă niște detalii. Această problemă, de altfel, a fost ridicată de subsemnatul și acum 2 ani și acum 3 ani și, într-adevăr, deputații au primit o carte editată de Institutul Român pentru Drepturile Omului și atât. Nu am primit nici un raport de activitate, nu s-a prezentat nimeni pentru a ne da explicații suplimentare etc.

Eu nu spun că suma este foarte, foarte mare, dar este totuși considerabilă. Or, dacă noi ne dăm votul pentru funcționarea unei instituții, avem și dreptul, dar și obligația să știm ce se întâmplă acolo, ce se întâmplă cu banii alocați acolo. Și, în această ordine de idei, eu v-aș ruga, domnule președinte, ca Biroul permanent să dispună în fiecare an ca deputații, respectiv grupurile parlamentare, să primească un raport anual despre activitatea institutului respectiv.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, problema activității institutului cu prezentarea rapoartelor de activitate este una, iar acum discutăm exclusiv bugetul alocat acestei instituții. Deci, atunci când vom ajunge la anexa respectivă, dacă dumneavoastră doriți să faceți vreo propunere cu privire la majorarea sau micșorarea sumei alocate, o putem pune în discuție.

Stimați colegi,

Eu zic că putem trece la dezbaterea hotărârii, dacă la titlul acesteia aveți obiecțiuni? La titlu și la preambul. Nu sunt. Adoptate în unanimitate.

La art.1, dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt. votat în unanimitate.

La art.2. Nu sunt obiecțiuni, votat în unanimitate.

Art.3. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.4. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.5. Nu sunt obiecțiuni, votat în unanimitate.

Art.6. Nu sunt obiecțiuni, votat în unanimitate.

Art.7. Nu sunt obiecțiuni, votat în unanimitate.

Anexa 1. Nu sunt obiecțiuni, votată în unanimitate.

Anexa 2. Nu sunt obiecțiuni, votată în unanimitate.

Anexa 3. Nu sunt obiecțiuni, votată în unanimitate.

În aceste condiții, supun votului dumneavoastră de ansamblu. Da, poftiți, domnule Chiliman.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, aș dori, domnule președinte, să se introducă în anexă acel asterisc în care să se spună că anexele detaliate pot fi aprobate și modificate de Biroul permanent, în așa fel încât să apară în mod clar că trebuie aprobate și modificate de Biroul permanent.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, vă rog să veniți până la mine și să vedeți nota de la Anexa 2 care spune textual exact ceea de doriți dumneavoastră.

Dăm cuvântul comisiei.

Domnule Grigoraș, ați reținut propunerea? V-aș ruga să vă pronunțați dacă asteriscul care este aici este suficient sau nu.

Domnule Grigoraș, poftiți.

 
   

Domnul Neculai Grigoraș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În urma consultărilor, am convenit ca adnotarea din finalul listei să aibă două teze, respectiv, în primul rând, "lista dotărilor independente: se aprobă de către Biroul permanent al Camerei Deputaților" și a doua teză, "în funcție de derularea procesului investițional, Biroul permanent al Camerei Deptuaților poate să aprobe modificări în lista de investiții cu încadrarea în valoare totală a cheltuielilor de capital aprobate".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

La Anexa 2, da? Bun.

Cine este pentru completarea Anexei 2 cu această notă cu asterisc? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Stimați colegi, în aceste condiții, supun votului dumneavoastră pe ansamblu Proiectul de Hotărâre privind bugetul Camerei Deputaților pe anul 2003.

Cine este pentru? 245 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri?

Cu 245 voturi pentru, un vot împotrivă și 13 abțineri, s-a adoptat Proiectul de Hotărâre privind bugetul Camerei Deputaților.

 
Dezbaterea raportului Comisiei juridice, de disciplină și imunități asupra cererii ministrului justiției privind declanșarea procedurii de ridicare a imunității parlamentare și încuviințarea posibilității trimiterii în judecată a domnului deputat Dănuț Saulea (aprobarea cererii).  

Stimați colegi, ultimul punct înscris pe ordinea de zi a ședinței de astăzi este cererea ministrului Justiției de ridicare a imunității parlamentare și de încuviințarea trimiterii în judecată a domnului deputat Dănuț Săulea pentru înfracțiunea de comunicare de informații false prevăzute și pedepsite de art.1681 din Codul penal.

   

Domnul Valer Dorneanu:

Dau cuvântul...Aveți o problemă de procedură prealabilă. Poftiți!

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În numele Grupul parlamentar al Partidului România Mare, trebuie să vă declar, procedural, că nu vom participa la aceste dezbateri folosind acest mod de protest parlamentar împotriva unui act care nu se vrea justițiar, ci a unui act care reprezintă numai o ingerință politică în viața democratică a țării, de natură să pericliteze libera exprimare a cuvântului.

Sunt dator în fața domniilor voastre să-mi justific acest gest pe care îl considerăm singurul ce poate să fie opus la această dată în plenul Camerei, respectând procedurile democratice, pentru a ne opune unei serii de acte cu adevărat extremiste săvârșite de actuala guvernare, începând cu evacuarea cărților din Biblioteca Națională, dărâmarea statuilor istoricului...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, știți bine ce prețuire vă port, dar vă aduc aminte obiectul pricinii, cum se spune în tribunal. Deci, n-are legătură biblioteca națională cu ceea ce discutăm noi aici și cu faptele colegului dumneavoastră.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Necazul este, domnule președinte, și voi fi foarte la obiect, că mulți gândesc ca dumneavoastră, și anume: escaladarea acțiunilor antidemocratice nu interesează, dar ele se finalizează cu împiedicarea unui deputat să-și exercite drepturile sale constituționale. (Aplauze din partea deputaților P.R.M.)

La obiect, art.70 din Constituția României ne protejează pe toți, repet, pe toți, în sensul că nu putem fi făcuți responsabili juridic pentru votul nostru și pentru declarațiile politice făcute în exercitarea mandatului nostru. Asta stabilim noi și Constituția, nu stabilește nimeni. Nici o instanță de judecată în această țară nu are dreptul să stabilească ceea ce Constituția a stabilit.

Urmează să constatați că deputatul nostru nu a făcut altceva decât să uzeze de procedurile democratice așa cum sunt definite, dați-mi voie să citez, și cu aceasta aproape am încheiat, de către domnul prim-ministru Adrian Năstase care, ieri, răspunzând Senatului cu privire la criticile aduse unor declarații făcute într-o conferință de presă, a spus: "Semnificativ este și faptul că domnul Bruce Jackson a făcut aceste afirmații în cadrul unei conferințe de presă răspunzând la întrebările jurnaliștilor și, la fel ca și dumneavoastră, cred că are dreptul să exprime un punct de vedere." Crede domnul Adrian Năstase!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, dumneavoastră ați venit la obiect acum, recunosc, numai că noi nu discutăm obiectul pe fond. Dumneavoastră v-ați înscris la o problemă de procedură și vă rog să expuneți. Dacă vreți să vă referiți la fond, vă rog să rămâneți în sală și să răspundeți sesizării ministrului justiției.

Aveți cuvântul pe problemă de procedură.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Numai pe problemă de procedură. eu am considerat că părăsirea dezbaterilor Parlamentului de către un grup parlamentar este un act politic cu o anume semnificație și de o anumită gravitate pe care, democratic și din respect pentru colegii mei, trebuie să-l explic.

Luați act de protestul nostru, luați act de protestul nostru pentru că ni se refuză aceste explicații într-un for de dezbatere politică, explicații pur politice cu privire la un act politic și luați act de ideea noastră de bază că vom milita prin toate mijloacele pentru menținerea democrației în primul rând prin respectarea Constituției în acest Parlament, și, în al doilea rând, prin permiterea tuturor să se exprime liber. Unde este Ion Rațiu care spunea aici, în fața dumneavoastră "Mi-aș da și sângele meu să ai dreptul să ai o altă părere decât mine!"

Eu îmi dau demnitatea mea de parlamentar în fața dumneavoastră pentru dreptul la libera exprimare.

Astea sunt considerentele pentru care noi nu înțelegem să participăm la aceste lucrări.

Vă mulțumim. (Aplauze din partea deputaților P.R.M. domnii deputați aparținând Grupului parlamentar al P.R.M. părăsesc sala.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc. Am luat act de tot ceea ce spuneți dumneavoastră, dar vă rog ca și dumneavoastră să luați act că vă invităm să rămâneți la dezbateri pentru a vă putea apăra, pentru a vă putea expune punctele dumneavoastră de vedere.

Mulțumesc.

Doamna ministru, aveți cuvântul!

 
   

Doamna Rodica Mihaela Stănoiu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În conformitate cu prevederile art.69 alin.1 din Constituția României, văzând și prevederile art.182 alin.2 și 3 din Regulamentul Camerei Deputaților, v-am adresat cererea de ridicare a imunității parlamentare și încuviințarea trimiterii în judecată a domnului deputat Saulea Dănuț, pentru următoarele motive:

La 11 octombrie 2001, Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție m-a sesizat despre faptul că Parchetul a efectuat acte premergătoare începerii urmăririi penale din dosarul penal nr.417/2001 privind infracțiunea de comunicare de informații false prevăzută și pedepsită de art.1681 din Codul Penal.

Din actele premergătoare rezultă că, în ziua de 14 septembrie 2001, în cadrul conferinței de presă a Partidului România Mare, deputatul Saulea Dănuț, referindu-se la președintele României, a spus, printre altele: "Acum câțiva ani, sub conducerea sa, Serviciul de Protecție și Pază instruia luptători Hamas la Brănești, centrul de pregătire de acțiuni a Serviciului de Protecție și Pază."

De precizat că prin afirmațiile sale, deputatul Saulea a confirmat și întărit declarațiile formulate în aceeași conferință de presă de senatorul Corneliu VadimTudor referitor la același subiect, din context rezultând că, în calitate de fost ofițer în cadrul Serviciului de Protecție și Pază, ar fi luat cunoștință personal despre situația prezentă.

Afirmațiile deputatului Saulea Dănuț, alături de cele ale senatorului Corneliu Vadim Tudor, au fost preluate în presa centrală, fiind reproduse în ziarul "Curentul" din 15 septembrie 2001.

Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție s-a sesizat din oficiu, luând act de declarațiile deputatului Saulea cu privire la desfășurarea unor activități de factură teroristă care, dacă au fost realizate, puteau constitui amenințări la adresa siguranței naționale, potrivit art.3 din Legea nr.51/1991 privind siguranța națională a României.

Din verificările efectuate, a rezultat înmod cert că pe teritoriul României, în cadrul unor organe specializate ale statului român, nu au fost pregătiți membri ai Organizației Hamas.

S-a stabilit că în anii 1994-1995-1996, în baza unor hotărâri de guvern, Serviciul de Protecție și Pază a asigurat pregătirea unor cetățeni palestinieni în probleme de pază și intervenție antiteroristă, precum și pentru protecția demnitar și protocol.

De asemenea, Serviciul Român de Informații a asigurat în perioada 5.IX.-12.XII.1994, pregătirea a 23 cetățeni palestinieni în specialitatea protecție b.i.b.

Această activitate a fost aprobată prin hotărîre de guvern și a făcut parte din ansamblul măsurilor întreprinse de România pentru sprijinirea instituirii autorităților statale în teritoriile cu autonomie palestiniană Gaza și Ierihon, sub coordonarea Statelor Unite ale Americii și Federației Ruse.

Nu există nici un fel de informații sau date care să confirme că vreunul din cetățenii palestinieni pregătiți în România ar fi fost membru al Organizației Hamas sau ar fi avut legătură cu această organizație ori cu structuri similare.

Concluzia verificărilor efectuate de Parchet este că informațiile privind instruirea unor agenți Hamas pe teritoriul României sunt false.

Deputatul Saulea a comunicat aceste informații în conferința de presă a Partidului România Mare, și apoi le-a răspândit public prin intermediul mijloacelor de informare în masă. Informațiile false au fost preluate și comentate atât de cotidiene din țară, cât și de publicații din străinătate. Comentariile unor mijloace de informare în masă din străinătate care contribuie la informarea opiniei publice ca și a celei civile, s-au referit folosind drept argumente declarațiile domnului Saulea la discreditarea României în raport cu Statele Unite ale Americii și la cooperarea cu organizații teroriste.

Comunicarea și răspândirea unor informații false, de genul celor enunțate, poate să denatureze imaginea țării, să afecteze relațiile internaționale, mai ales că ele survin în contextul în care cele mai înalte autorități publice ale statului au exprimat oficial angajamentul ferm al României în eforturile de eradicare a terorismului și într-o perioadă în care realizarea procesului de integrare în structurile euroatlantice se află într-o fază decisivă.

Potrivit art.1681 din Codul Penal al României, constituie infracțiune, se pedepsește cu închisoarea de la 1 la 5 ani, comunicarea ori răspândirea, prin orice mijloace, de știri, date și informații false ori de documente falsificate, dacă fapta este de natură să aducă atingere siguranței statului sau relațiilor internaționale ale României.

Faptele domnului deputat Saulea realizează latura obiectivă a infracțiunii de comunicare de informații false.

Ar mai fi de adăugat că cele exprimate de domnul Saulea privesc o stare de fapt, deci pregătirea unor organizații teroriste pe teritoriul României și nu o opinie, nu o judecată de valoare cu privire la ceva. Ar mai fi de adăugat că atât Președinția României, cât și Serviciul de Protecție și Pază au dat comunicate oficiale prin care au infirmat cele spuse de domnul Saulea. Acesta însă a persistat în susținerea lor și se elimină astfel și posibilitatea că domnul deputat să fi făcut afirmațiile respective în necunoștință de cauză sau din eroare.

Pentru a permite justiției să-și îndeplinească misiunea, în conformitate cu prevederile art. 69 alin.1 din Constituția României și în temeiul art.182 alin.2 și 3 din Regulamentul Camerei Deputaților, vă solicit ridicarea imunității parlamentare și încuviințarea trimiterii în judecată a domnului deputat Saulea, pentru infracțiunea de comunicare de informații false prevăzută și pedepsită de art.1681 din Codul penal și să lăsăm, așa cum am spus și data trecută, numai justiției dreptul de a stabili vinovăția.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, doamna ministru!

Din partea Comisiei juridice, domnul președinte Neagu. Aveți cuvântul!

 
   

Domnul Ion Neagu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile art.182 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată prin adresa 757 din 22.X.2001 cu examinarea cererii ministrului justiției de ridicare a imunității parlamentare și încuviințarea trimiterii în judecată a domnului deputat Saulea Dănuț.

Cererea formulată de ministrul justiției în temeiul prevederilor art.61 alin.1 din Constituția României și 182 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaților, a fost adusă la cunoștința deputaților în ședința publică din data de 22 octombrie 2001. Și, în continuare, îngăduiți-mi să nu repet anumite aspecte pe care, aici, le-a evocat doamna ministru, senator Rodica Stănoiu.

Comisia juridică, de disciplină și imunități, având cvorumul îndeplinit, a examinat cererea în prezența ministrului justiției, în ședința din 20 noiembrie 2001. Deși invitat, conform prevederilor regulamentare, domnul deputat Saulea Dănuț nu a participat la dezbateri. Sunt relevate apoi aspecte de fond legate de faptele reținute în sarcina domnului Saulea Dănuț, pe care îmi îngădui să nu le mai amintesc deoarece au fost menționate de către doamna ministru și am să mă opresc către finalul raportului.

După dezbaterile în care membrii comisiei și-au exprimat punctele de vedere asupra faptelor pentru care ministrul justiției solicită ridicarea imunității parlamentare a domnului deputat Saulea Dănuț, precum și asupra îndeplinirii condițiilor procedurale regulamentare, s-a procedat la votul secret cu buletine. Cei 15 membri prezenți ai comisiei au votat după cum urmează: 12 - pentru; 1 - împotrivă; 2 buletine au fost anualte întrucât nu exprimau nici o opțiune.

În consecință, Comisia juridică, de disciplină și imunități compusă din 24 de deputați nu a putut aviza favorabil cererea ministrului justiției de ridicarea imunității parlamentare și încuviințarea trimiterii în judecată a domnului deputat Saulea Dănuț, datorită neîntrunirii numărului minim necesar de 13 voturi pentru, astfel, cum se prevede în art.182, alin.4 din Regulamentul Camerei Deputaților.

În conformitate cu prevedderile art.182 alin.8 din Regulamentul Camerei Deputaților, prezentul raport se înaintează Biroului permanent al Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Cu toate că Grupul parlamentar al Partidului România Mare s-a retras, eu îmi fac datoria din nou, dacă reprezentanții grupului doresc să vină să-și susțină punctul de vedere cu privire la raportul pe care l-au înaintat.

Întreb dacă domnul deputat Saulea Dănuț dorește să vină să intervină pentru a-și apăra punctul său de vedere și pentru a răspunde sesizării ministrului justiției. Nu este.

Dacă dintre dumneavoastră dorește cineva. Și-a manifestat dorința domnul deputat Sassu Alexandru.

Aveți cuvântul, domnule Sassu.

 
   

Domnul Alexandru Sassu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Ne aflăm astăzi în fața unui eveniment pe care noi îl considerăm deosebit de important. Grupul parlamentar al Partidului Democrat a fost pus în momentul în care a luat în discuție acest caz în fața unei situații deosebit de dificile pe care, din păcate, nici cererea ministrului justiției, nici raportul comisiei juridice nu au făcut-o mai ușoară ci, dimpotrivă, au îngreunat-o. Pentru că este prima dată când discutăm în Cameră ridicarea imunității parlamentare pentru niște declarații făcute și nu pentru fapte de altă natură.

Argumentația prezentată de ministru în cererea care a fost trimisă către Parlament, precum și ceea ce scrie în raportul Comisiei juridice sunt lucruri în opinia noastră extrem de subțiri, foarte nesustenabile și care dovedesc o mare superficialitate în tratarea unui caz care, repet, în opinia noastră este deosebit de grav.

Dacă vă uitați în raport, de exemplu, o să vedeți că nu există nimic care să vină în argumentarea faptului că ceea ce a făcut domnul deputat Saulea nu este o opinie făcută în scopul unei exprimări a unei opinii politice în exercitarea mandatului respectiv. Dacă o să vă uitați în raport, o să vedeți faptul că deși întreg raportul este în sensul ridicării imunității parlamentare, concluzia este inversă: chiar dacă ea este exprimată în baza faptului că nu au fost destule voturi, scrisoarea nu ne spune nimic despre condițiile în care au fost făcute acele declarații, despre modul în care acele declarații puteau să aibă implicații deosebit de grave pentru România. Nu ne ajută cu absolut nimic.

Este, după părerea noastră, tratată cu deosebită ușurință o problemă pe care, am spus mai devreme, noi o considerăm deosebit de importantă chiar un moment de cotitură poate în activitatea parlamentară, pentru că s-ar putea ca tot cu atâta ușurință, cu tot atâta degajare, mâine, să ne trezim unii dintre noi, pentru că pentru o anumită declarație făcută de la tribuna Parlamentului, pe culoar, aici, în fața sălii Parlamentului, să te aștepte poliția sau procuratura pentru că așa nu-i convine unuia sau altuia.

De aceea, în opinia noastră, repet, dacă lucrurile sunt așa tratate de Guvern și așa tratate de o Comisie juridică de la care așteptam informații, date, concluzii în baza acestora care să ne ducă la un vot clar, din păcate, putem trage orice fel de concluzii despre modul în care alte cazuri vor fi tratate.

În al doilea rând, aș vrea să spun că, în opinia noastră, în aceste condiții, datoria Ministerului Justiției, a Comisiei juridice ar fi fost să ne dea date clare asupra implicațiilor care le are o astfel de declarație. De ce o astfel de declarație nu poate fi încadrată ca o opinie în exercitarea mandatului? Din păcate, aceste lucruri lipsesc în totalitate. Aș fi așteptat ca astăzi să se spună lucruri mai multe, lucruri în plus față de ceea ce scria în cele două rapoarte.

Din păcate, se tratează, așa cum spun, cu ușurință și nimic în plus nu ni s-a spus, ni s-a citit raportul, și acesta pe scurt, respectiv cererea. În aceste condiții, am fi așteptat ca, eventual, informații care provin așa cum se pare că se lasă să se înțeleagă din sfera serviciilor secrete ar fi putut lămuri lucrurile și cred că atunci când este vorba despre o chestiune atât de importantă, aceste lucruri trebuiau spuse.

Este vorba până la urmă despre niște declarații care sunt făcute, așa cum reiese din subtext, dar nu din text, împotriva intereselor României.

În aceste condiții, Grupul parlamentar al Partidului Democrat ar fi fost tentat să voteze împotriva ridicării imunității parlamentare pentru că, repet, întreaga argumentație nu stă în picioare. Totuși, Grupul parlamentar al Partidului Democrat a luat în considerație contextul și implicațiile în care s-au comis declarațiile respective și urmările care ar fi putut avea loc.

Am ținut seama de faptul că această declarație a fost făcută la numai trei zile după tragicele evenimente din 11 septembrie că, în perioada respectivă, România atât prin vocea Parlamentului, cât și prin vocea Guvernului, își anunțase opțiunea de a participa la coaliția antiteroristă. Această opțiune, precum și pozițiile ulterioare legate de pașii clari și concreți pe care România le-a făcut, ne-au creat un atu de nezdruncinat în drumul nostru către integrarea în structurile NATO și au dus la revizuirea atitudinii multor țări și instituții, precum și a organismelor internaționale față de România.

În aceste condiții și cu atât mai mult cu cât era vorba despre faptele despre care domnul Saulea spunea că are cunoștință, de câțiva ani, noi nu putem să nu ne punem întrebarea: care a fost scopul și mai ales cui folosesc aceste declarații făcute cu toată greutatea unei persoane care declară că are informațiile din interiorul sistemului, cu greutatea unei declarații făcute în conferința de presă a unui partid parlamentar cu președintele partidului alături, care preia și susține acele declarații?!

Ceea ce înseamnă că este vorba de poziția unui partid parlamentar, lucru care nu poate fi neglijat într-un context în care discutăm despre poziția României.

În aceste condiții și ținând cont de faptul că în politică nimic nu este întâmplător, considerăm că aceste declarații au avut un scop clar și contrar intereselor cetățenilor acestei țări care, după cum arată toate sondajele de opinie, doresc integrarea în structurile euroatlantice. Aceste declarații false, așa cum susține ministrul justiției, așa cum susține Parchetul și așa cum, de fapt, arată datele, aceste declarații false nu servesc interselor României și, în opinia noastră, sunt contrare intereselor României, servind celor care se opun, care nu sunt de acord ca România să aibă un anume traseu, celor care se opun ca România să facă parte din coaliția țărilor democratice care au făcut acea coaliție antiteroristă și, repet, s-a făcut această declarație la numai trei zile după ce au avut loc tragicele evenimente din 11 septembrie, este contrară intereselor României de a fi parte a NATO și a structurilor euroatlantice.

În aceste condiții, considerăm că declarația domnului Saulea este o declarație care nu poate fi încadrată ca fiind o declarație în legătură cu exercitarea mandatului de parlamentar român și, așa cum prevede art.70 din Constituție, în aceste condiții, Grupul parlamentar al Partidului Democrat va vota în mod clar pentru ridicarea imunității parlamentare a domnului deputat Saulea.

Totuși, nu pot să nu subliniez încă o dată că nici Ministerul Justiției, nici Comisia juridică n-au spus nimic din toate acestea, ceea ce poate ar fi făcut ca lucrurile să fie mult mai clare, opinia publică să fie clar informată și noi să putem vota în cunoștință de cauză. Au tratat, în opinia noastră, cu destulă ușurință, și deschidem cu această ocazie un precedent care poate fi oricând folosit de orice putere împotriva oricărui reprezentant al Opoziției.

Pe de altă parte, Grupul parlamentar al Partidului Democrat consideră că Parlamentul ar trebui să se detașeze în mod clar de aceste declarații; ar trebui, și în opinia noastră, simplul fapt că votăm pentru ridicarea imunității parlamentare, nu este un gest suficient de solid. În opinia noastră, ar trebui ca să existe o declarație a Parlamentului, cu atât mai mult cu cât suntem, ca să zic așa, pe ultima sută de metri înainte de integrarea în structurile NATO, eventual integrarea în structurile NATO, și în care poziția Parlamentului ar trebui să fie clară și fără echivoc.

În aceste condiții, noi vă cerem, domnule președinte, ca să convocați liderii grupurilor parlamentare pentru a discuta oportunitatea unei declarații în acest sens. Repet, vom vota pentru ridicarea imunității parlamentare deși nimic din ceea ce am primit și nimic din ceea ni s-a spus, nu ne duce la această concluzie. Este concluzia unor lucruri care le-am discutat împreună; din păcate, însă, ceream și așteptam mai mult atât de la ministrul justiției cât și de la Comisia juridică care ar fi trebuit să înțeleagă că este un moment deosebit de important în viața parlamentară.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule coleg.

Dacă mai dorește cineva să intervină. Poftiți!

Domnul Crin Antonescu, din partea Partidului Național Liberal.

 
   

Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va vota pentru ridicarea imunității parlamentare solicitate.

Și aș vrea foarte pe scurt însă să facem niște precizări. Mai întâi, împărtășim și noi, colegii din P.D., dezamăgirea față de ceea ce ne-a fost prezentat astăzi, aici, și de doamna ministru al justiției și de Comisia juridică a Camerei. Aș adăuga faptul că, în ceea ce privește Comisia juridică a Camerei, ne întâlnim la doar o săptămână cu o situație care se repetă, pentru că am avut aproape aritmetic la fel aceeași situație și la precedenta discuție de acum o săptămână privitoare la ridicarea imunității colegului Gheorghiu.

În al doilea rând, aș vrea să mai dau glas unei îngrijorări pe care noi cel puțin, membrii grupului liberal din Cameră, o avem. Votând astăzi pentru ridicarea imunității din motive care deja au fost expuse, noi nu facem decât să fim consecvenți cu ceea ce și colegii noștri senatori, reprezentanți ai partidului, au făcut în Senat, atunci când a fost ridicată imunitatea senatorului Corneliu Vadim Tudor, pe aceeași temă, din aceleași motive.

Și, fără îndoială, că am făcut și atunci și acum acest lucru pentru că există o distanță enormă între o opinie politică și o declarație politică, și ceea ce au făcut cei doi reprezentanți ai Partidului România Mare, pentru că la mijloc este vorba de interesul național al României și pentru că asemenea afirmații devin fapte și ele trebuiesc fie probate, fie pedepsite.

Ceea ce ne îngrijorează pe noi este însă că la scurgerea multor luni de la ridicarea imunității senatorului Vadim Tudor pentru aceste aceste motive, pentru aceleași motive invocate de ministrul justiției, nu am aflat nimic despre o anchetă, despre o cercetare, despre un progres în cercetarea acestor chestiuni.

Și cu speranța că nu mi-aș putea pierde și eu imunitatea pentru atâta lucru, trebuie să dau glas temerii că, în spatele unei asemenea tergiversări, s-ar putea afla - de ce nu? - chiar un șantaj politic extrem de periculos. Vă mulțumesc. (Aplauze partea dreaptă.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Cine mai dorește?

Domnul deputat Viorel Hrebenciuc, din partea Partidului Social Democrat.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Spre surprinderea noastră, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va vota pentru ridicarea imunității. gravitatea faptei fostului ofițer Saulea este totuși deosebită. Gândiți-vă că el a fost ofițer într-o structură a armatei române și după ce a ieșit la pensie și a ajuns deputat P.R.M., și-a permis, nu să aibă o opinie, ci să facă o afirmație deosebit de gravă, într-un moment în care întreaga omenire era în emoții și lupta împotriva terorismului.

În acest cadru, acum, la un an și ceva după acțiune, vorbim destul de lejer despre ce a fost în 11 septembrie, dar în momentele acelea, când toate țările erau catalogate ca teroriste, sau - eu știu - se făcea lista țărilor cu teroriști, într-un asemenea moment extrem de tensionat, a apărut declarația lui Vadim Tudor, susținută de "tehnicul" Dănuț Saulea. Deci, el ca fost ofițer, eu nici nu vreau să mă gândesc acum, să merg la alte chestiuni pe care el le-a încălcat, și-a călcat jurământul, deci nu mă mai gândesc la acest subiect, mă gândesc la simplul fapt că a pus țara într-un real pericol, de a fi trecută pe o listă a terorismului internațional. Și acest lucru nu cred că-l merita România, și nici că este adevărat, pentru că nu este adevărat, în fapt. Toată lumea a aprobat faptul că, în România, nu s-au pregătit teroriști. Deci, aceasta este esența problemei, fapt pentru care noi vom vota pentru ridicarea imunității. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Doamna ministru Rodica Stănoiu dorește să intervină pentru a răspunde la unele afirmații făcute.

 
   

Doamna Rodica Stănoiu:

Domnilor deputați,

În principiu, sunt de acord cu criticile dumneavoastră, dar dezamăgirea este reciprocă. Dacă deputații care fac parte din Comisia juridică, de disciplină și imunități, reprezentanți ai Partidului Democrat și ai Partidului Liberal ar fi participat la dezbaterile din Comisia juridică, de disciplină și imunități și n-ar fi absentat complet, nu știu din ce motive, atunci dumneavoastră ați fi avut prilejul să știți cum au fost dezbaterile acolo, care au fost argumentele aduse, nu le menționăm, dar dumneavoastră știți și n-ați spus, eu mă refer. Cei care au absentat, dumneavoastră - n-am spus și n-am nominalizat, domnule Boc, iar dumneavoastră, domnule Boc, știți că acolo am discutat îndelungat diferența dintre opinia și declarațiile politice și declarații cu privire la o situație de fapt, așa cum ne găsim astăzi. A fost o lungă discuție, domnul Boc a participat, ceilalți nu au participat. Deci, de asta vă spun că ați fi știut mai multe.

O cerere asemănătoare a fost adresată de ministrul justiției în Senat. Ministrul justiției este și senator. Acolo, ministrul justiției și-a putut susține argumentele ca senator, în acest sens. Aici, rolul lui a fost să prezinte această cerere sobră, lăsând justiției să se pronunțe, iar discuțiile foarte pe larg antamate în Comisia juridică, de disciplină și imunități poate trebuiau să fie mai pe larg aici expuse și de asta spun că aveți, în principiu, dreptate, dar nu ne acuzați de superficialitate și de neglijență, pentru că, așa cum vă spun, n-am tratat-o în acest mod, cel puțin ministrul justiției. Deci, stenograma Comisiei juridice, de disciplină și imunități poate să stea la îndemână. Acolo s-a discutat pe larg și s-a mai discutat și asupra acestei infracțiuni, care are o anumită caracteristică, este o infracțiune de pericol, care se consumă în momentul în care declarațiile au fost făcute. Deci, în momentul în care aceste declarații au fost făcute, starea de pericol a fost creată, indiferent de rezultat.

Deci, acestea sunt cele două lucruri pe care mi le-am permis să le adaug, numai pentru că s-au ridicat acele probleme, pentru că, din punct de vedere procedural, ministrul justiției nu putea ieși din cererea formală care se adresează. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnule Sassu, din câte știu, ați luat cuvântul. Dreptul la replică este atunci când se precizează numele dumneavoastră, se invocă numele dumneavoastră.

Aș vrea să vă întreb: după care regulament cereți cuvântul? Poftiți!

 
   

Domnul Alexandru Sassu:

Domnule președinte, aș vrea să clarificăm un lucru. Comisia juridică, de disciplină și imunități are o majoritate a arcului guvernamental suficientă pentru ca această decizie să fie luată. Unu.

Doi la mână. Din partea Grupului parlamentar P.D. a lipsit un singur deputat, care întâmplător nu putea să fie prezent, ceea ce nu trebuia să schimbe lucrurile.

Trei la mână. Noi, ca parlamentari, că doamna ministru este, înainte de a fi ministru, și senator, și știe foarte bine, că discutăm despre ceea ce primim: raportul. Raportul este, în opinia noastră, insuficient argumentat și destul de ambiguu pentru a nu folosi cauzei pe care o discutăm aici. Eu repet ceea ce am spus: vi se pare că este un lucru simplu, cât sunteți la Putere. Când o să fiți în Opoziție, nu o să vi se pară la fel. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi, dacă mai dorește cineva?

Poftiți, domnule Crin Antonescu.

 
   

Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:

O simplă precizare, nu fiți nerăbdători! Partidul Național Liberal, grupul din Cameră, avea la data discutării în Comisia juridică, de disciplină și imunități a acestui caz un membru, domnul deputat Cornel Știrbeț, care a fost prezent și care a participat la dezbateri, și care a votat pentru ridicarea imunității parlamentare. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul general Bădoiu, poftiți, că ați fost prezent în comisie la dezbaterea acelei cereri.

 
   

Domnul Cornel Bădoiu:

Îmi pare rău că domnul Crin Antonescu, care de regulă vine din an în Paște la lucrările Camerei, s-a transformat într-un apărător al regulamentului Camerei. Mi se pare că este mai puțin moral din partea dumnealui să facă astfel de observații.

Și acum am să vă spun de ce am fost determinat, printre altele, pe lângă acest aspect, să iau cuvântul. Pentru că, aici, Comisia juridică, de disciplină și imunități n-a putut să ajungă la o majoritate, pentru că doi membri marcanți ai Partidului Național Liberal, membri ai Comisiei juridice, de disciplină și imunități, de la început până în prezent au lipsit cu desăvârșire. Unul se cheamă Valeriu Stoica, care a venit o singură dată la Comisia juridică, de disciplină și imunități. Deci, la data aceea era membru al Comisiei juridice, de disciplină și imunități. Și al doilea, domnul Mogoș Ion, secretarul Comisiei juridice, de disciplină și imunități. Deci, dacă adunați 12 voturi pentru cu alte 2 ar fi făcut 14.

În plus, aș vrea să-i amintesc domnului Crin Antonescu că acest raport al Comisiei juridice, de disciplină și imunități a fost difuzat fiecărui parlamentar, fiecărui deputat.

Trei. Argumentele care există în acest raport nu au fost citite de actualul președinte al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, ca să nu repete raportul doamnei ministru. Dacă doreați să pierdem vremea, îi dădeam citire. Ce rost are?

Deci, după părerea mea, iertați-mă, vă respect, dar după părerea mea ar trebui să fim obiectivi și să discutăm pe aspecte reale, și nu închipuite, numai de dragul de a face valuri. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Crin Antonescu are dreptul la replică. Poftiți!

Stimați colegi, v-aș ruga încă puțină răbdare, pentru că într-adevăr " " "

Stimați colegi, i-am dat dreptul la replică domnului Crin Antonescu. De ce nu-l lăsați să vorbească?

 
   

Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:

Domnule președinte, domnule general,

Unu. Domnul Valeriu Stoica a devenit membru al Comisiei juridice, de disciplină și imunități foarte recent și la vremea respectivă nu se afla în comisie. Era membru al Comisiei pentru muncă și protecție socială.

Domnul deputat Mogoș este membru al Coaliției de guvernare deja, care susține guvernarea. Deci este membru PUR.

Iar în ce mă privește pe mine cu prezența, pe de o parte sunt măgulit, flatat de atenția pe care mi-o acordați; pe de altă parte, înfiorat de asemenea monitorizare. Mă așteptam s-o facă alții. Mulțumesc. Solicit să acordați un termen cererii pentru întâlnirea grupurilor.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

V-aș ruga să vă calmați, să nu existe impresia că dorim să provocăm incidente ca să evităm soluția.

Stimați colegi, încă o dată vă rog să vă calmați, să nu creăm incidente care să ducă la impresia că, de fapt, ceea ce dorim este amânarea votului.

Vă reamintesc, potrivit regulamentului Camerei, votul asupra cererii de ridicare a imunității deputatului Dănuț Saulea și încuviințarea trimiterii lui în judecată se dă prin vot secret cu bile.

Invit pe domnii chestori să distribuie bilele.

Poftiți, domnule Sassu!

 
   

Domnul Alexandru Sassu:

Domnule președinte, am anunțat în numele grupului parlamentar că votăm pentru ridicarea imunității parlamentare. Cred că această atitudine a domnului deputat este total nejustificată să dea vina pe membrii Opoziției pentru că nu s-a votat un raport, atâta vreme cât este o majoritate.

Eu cer, dacă nu vreți să se întâlnească liderii grupurilor parlamentare, să vină și să-și ceară scuze pentru această atitudine. (Aplauze.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Reprezentanții grupurilor parlamentare care sunt prezenți, să ne întâlnim puțin în biroul Biroului permanent. Și v-aș ruga pe ceilalți să nu părăsiți sala de ședință. (Rumoare.)

 
   

După pauză

Stimați colegi, vă rog să vă reluați locurile în sală, pentru a finaliza această cerere. Domnul Viorel Hrebenciuc o să vă spună rezultatul întâlnirii grupurilor parlamentare.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Stimați colegi, domnul general Bădoiu a vorbit în numele celor prezenți din Comisia juridică, de disciplină și imunități, nu în numele grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

În numele grupului spun că regretăm asemenea incidente și vă invit pe toți la vot. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi, vă reamintesc: votul asupra cererii de ridicare a imunității parlamentare a domnului Dănuț Saulea și asupra încuviințării trimiterii sale în judecată se manifestă prin vot secret cu bile. Domnul secretar Ignat vă va împărți bilele. Cunoașteți, vot cu bila albă în urna albă și bilă neagră în urna neagră înseamnă vot pentru. Inversarea bilelor înseamnă vot împotrivă.

L-aș ruga pe domnul secretar Mohora să citească tabelul și l-aș ruga, cu încuviințarea dumneavoastră, să începem cu miniștri care trebuie să se întoarcă la ședința de Guvern.

Aveți cuvântul, domnule secretar Mohora!

 
   

Domnul Tudor Mohora:

- Abiței Ludovic - Absent
- Afrăsinei Viorica - Prezent
- Albu Gheorghe - Prezent
- Ana Gheorghe - Prezent
- Andea Petru - Prezent
- Andrei Ioan - Prezent
- Andronescu Ecaterina - Prezentă
- Antal Istvan - Prezent
- Anton Marin - Prezent
- Antonescu George Crin Laurențiu - Prezent
- Antonescu Niculae Napoleon - Prezent
- Apostolescu Maria - Absentă
- Arghezi Mitzura Domnica - Absentă
- Ariton Gheorghe - Absent
- Armaș Iosif - Prezent
- Arnăutu Eugenu - Prezent
- Asztalos Ferenc - Prezent
- Baban Ștefan - Absent
- Babiuc Victor - Absent
- Baciu Mihai - Prezent
- Bahrin Dorel - Prezent
- Baltă Mihai - absent
- Baltă Tudor - Prezent
- Bar Mihai - Prezent
- Bara Radu Liviu - Prezent
- Barbu Gheorghe - Prezent
- Bartoș Daniela - Prezentă
- Bădoiu Cornel - Prezent
- Bălăeț Mitică - Absent
- Bălășoiu Amalia - Prezentă
- Băncescu Ioan - Prezent
- Bâldea Ioan - Absent
- Becsek-Garda Dezideriu Coloman - Prezent
- Bentu Dumitru - Prezent
- Bercăroiu Victor - Prezent
- Berceanu Radu Mircea - Prezent
- Bereczki Endre - Prezent
- Birtalan Ákos - absent
- Bivolaru Ioan - Prezent
- Bleotu Vasile - Prezent
- Boabeș Dumitru - Prezent
- Boagiu Anca Daniela - Prezentă
- Boajă Minică - Prezentă
- Boc Emil - Prezent
- Bogea Angela - Absentă
- Boiangiu Cornel - Prezent
- Bolcaș Augustin Lucian - Absent
- Böndi Gyöngyike - Prezentă
- Borbely Laszlo - Prezent
- Bozgă Ion - Prezent
- Bran Vasile - Prezent
- Brînzan Ovidiu - Prezent
- Brudașca Damian - Absent
- Bucur Constantin - Absent
- Bucur Mircea - Prezent
- Buga Florea - Absent
- Burnei Ion - Prezent
- Buruiană Aprodu Daniela - Absentă
- Buzatu Dumitru - Prezent
- Buzea Cristian Valeriu - Absent
- Calcan Valentin Gigel - Prezent
- Canacheu Costică - Prezent
- Cazan Gheorghe Romeo-Leonard - Prezent
- Cazimir Ștefan - Prezent
- Cășunean-Vlad Adrian - Prezent
- Cerchez Metin - Prezent
- Cherescu Pavel - Prezent
- Chiliman Andrei Ioan - Prezent
- Chiriță Dumitru - Prezent
- Ciontu Corneliu - Absent
- Ciuceanu Radu - Absent
- Ciupercă Vasile Silvian - Prezent
- Cîrstoiu Ion - Absent
- Cladovan Teodor - Prezent
- Cliveti Minodora - Prezentă
- Coifan Viorel-Gheorghe - Prezent
- Cojocaru Nicu - Prezent
- Crăciun Dorel Petru - Prezent
- Creț Nicoară - Prezent
- Cristea Marin - Prezent
- Crișan Emil - Absent
- Dan Matei-Agathon - Absent
- Daraban Aurel - Prezent
- Dinu Gheorghe - Absent
- Dobre Traian - Prezent
- Dobre Victor Paul - Prezent
- Dobrescu Smaranda - Prezentă
- Dolănescu Ion - Absent
- Dorian Dorel - Prezent
- Dorneanu Valer - Prezent
- Dragomir Dumitru - Absent
- Dragoș Liviu Iuliu - absent
- Dragu George - Prezent
- Drăgănescu Ovidiu-Virgil - Prezent
- Drețcanu Doina-Micșunica - Prezentă
- Dumitrescu Cristian Sorin - Prezent
- Dumitriu Carmen - Prezentă
- Duțu Constantin - Absent
- Duțu Gheorghe - Prezent
- Enescu Nicolae - Absent
- Erdei Doloczki Istvan - Prezent
- Eserghep Gelil - absent
- Fâcă Mihail - Prezent
- Firczak Gheorghe - Prezent
- Florea Ana - Prezentă
- Florescu Ion - Prezent
- Fotopolos Sotiris - Prezent
- Frunzăverde Sorin - Prezent
- Gaspar Acsinte - Prezent
- Georgescu Florin - Prezent
- Georgescu Filip - Prezent
- Gheorghe Valeriu - Prezent
- Gheorghiof Titu Nicolae - Prezent
- Gheorghiu Adrian - Prezent
- Gheorghiu Viorel - Prezent
- Gingăraș Georgiu - Prezent
- Giuglea Ștefan - Prezent
- Godja Petru - Prezent
- Grădinaru Nicolae - Prezent
- Grigoraș Neculai - Prezent
- Gubandru Aurel - Prezent
- Gvozdenovici Slavomir - Prezent
- Hașotti Puiu - Prezent
- Hogea Vlad Gabriel - Absent
- Holtea Iancu - Absent
- Hrebenciuc Viorel - Prezent
- Ianculescu Marian - Prezent
- Ifrim Mircea - Absent
- Ignat Miron - Prezent
- Iliescu Valentin Adrian - Prezent
- Ionel Adrian - Prezent
- Ionescu Anton - Prezent
- Ionescu Costel Marian - Absent
- Ionescu Dan - Prezent
- Ionescu Daniel - Absent
- Ionescu Mihaela - Absentă
- Ionescu Răzvan - Prezent
- Ionescu Smaranda - Absentă
- Iordache Florin - Prezent
- Iriza Marius - Absent
- Iriza Scarlat - Prezent
- Ivănescu Paula Maria - Prezentă
- Jipa Florina Ruxandra - Absentă
- Kelemen Atilla Bela Ladislau - Prezent
- Kelemen Hunor - Prezent
- Kerekes Károly - Prezent
- Kónya-Hamar Sandor - Prezent
- Kovács Csaba-Tiberiu - Prezent
- Kovács Zoltan - Prezent
- Lari Iorga Leonida - Absentă
- Lazăr Maria - Prezentă
- Lăpădat Ștefan - Absent
- Lăpușan Alexandru - Prezent
- Leonăchescu Nicolae - Absent
- Lepădatu Lucia Cornelia - Prezentă
- Lepșa Victor Sorin - Prezent
- Longher Ghervasen - Prezent
- Loghin Irina - Absentă
- Luchian Ion - Prezent
- Magheru Paul - Absent
- Maior Lazăr Dorin - Prezent
- Makkai Grigore - Absent
- Man Mircea - Prezent
- Manolescu Oana - Prezentă
- Marcu Gheorghe - Prezent
- Mardari Ludovic - Absent
- Marin Gheorghe - Prezent
- Marineci Ionel - Prezent
- Márton Árpád Francisc - Prezent
- Mălaimare Mihai-Adrian - Prezent
- Mărăcineanu Adrian - Absent
- Mândrea-Muraru Mihaela - Prezentă
- Mândroviceanu Vasile - Prezent
- Mera Alexandru Liviu - Prezent
- Merce Ilie - Absent
- Meșca Sever - Absent
- Miclea Ioan - Absent
- Micula Cătălin - Absent
- Mihalachi Vasile - Prezent
- Mihăilescu Petru Șerban - Absent
- Mincu Iulian - Absent
- Mircea Costache - Absent
- Mirciov Petru - Prezent
- Miron Vasile - Prezent
- Mitrea Manuela - Prezentă
- Mitrea Miron Tudor - Absent
- Mitu Dumitru Octavian - Prezent
- Mițaru Anton - Prezent
- Mînzînă Ion - Absent
- Mocioalcă Ion - Prezent
- Mocioi Ion - Absent
- Mogoș Ion - prezent
- Mohora Tudor - Prezent
- Moisescu George Dumitru - Absent
- Moisoiu Adrian - Absent
- Moiș Văsălie - Absent
- Moldovan Petre - Prezent
- Moldovan Carmen Ileana - Prezentă
- Moldoveanu Eugenia - Prezentă
- Moraru Constantin Florentin - Prezent
- Motoc Marian-Adrian - Prezent
- Muscă Monica Octavia - Absentă
- Mușetescu Tiberiu-Ovidiu - absent
- Naidin Petre - Prezent
- Nan Nicolae - Prezent
- Nassar Rodica - Prezentă
- Naum Liana Elena - Prezentă
- Nădejde Vlad-George - Prezent
- Năstase Adrian - Absent
- Năstase Ioan Mihai - Prezent
- Neacșu Ilie - absent
- Neagu Ion - Prezent
- Neagu Victor - Prezent
- Neamțu Horia Ion - Prezent
- Neamțu Tiberiu Paul - Prezent
- Nechifor Cristian - Prezent
- Negoiță Liviu Gheorghe - Prezent
- Nica Dan - Prezent
- Nicolae Ion - Prezent
- Nicolaescu Gheorghe-Eugen - Prezent
- Nicolescu Mihai - Prezent
- Nicolicea Eugen - Prezent
- Niculescu Constantin - Prezent
- Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae - Prezent
- Nistor Vasile - Prezent
- Niță Constantin - Prezent
- Oltean Ioan - Prezent
- Olteanu Ionel - Prezent
- Oltei Ion - Prezent
- Onisei Ioan - Prezent
- Palade Doru Dumitru - Absent
- Pambuccian Varujan - Prezent
- Pașcu Ioan Mircea - Prezent
- Pataki Iulia - Prezentă
- Patriciu Dinu - Absent
- Păduroiu Valentin - Prezent
- Pășcuț Ștefan - Absent
- Păun Nicolae - Prezent
- Pécsi Ferenc - Prezent
- Pereș Alexandru - Prezent
- Petrescu Ovidiu Cameliu - Prezent
- Petruș Octavian Constantin - Prezent
- Pleșa Eugen Lucian - Absent
- Pop Napoleon - Prezent
- Podgorean Radu - Prezent
- Popa Cornel - Prezent
- Popa Constanța - Absentă
- Popa Virgil - Prezent
- Popescu Bejat-Ștefan Marian - Prezent
- Popescu Costel-Eugen - Absent
- Popescu Gheorghe - Prezent
- Popescu Grigore Dorin - Prezent
- Popescu Ioan Dan - Absent
- Popescu Kanty Cătălin - Prezent
- Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton - Absent
- Popescu Virgil - Prezent
- Posea Petre - Prezent
- Predică Vasile - Prezent
- Pribeanu Gheorghe - Absent
- Priboi Ristea - Prezent
- Purceld Octavian-Mircea - Absent
- Pușcaș Vasile - Absent
- Puwak Hildegard-Carola - Absentă
- Puzdrea Dumitru - Absent
- Radan Mihai - Prezent
- Ráduly Róbert Kálmán - Prezent
- Raicu Romeo Marius - Prezent
- Rasovan Dan Grigore - Prezent
- Rădoi Ion - Prezent
- Rădulescu Grigore Emil - Absent
- Roșculeț Gheorghe - Prezent
- Rus Emil - Absent
- Rus Ioan - Prezent
- Rușanu Dan Radu - Prezent
- Sadici Octavian - Absent
- Sali Negiat - Prezent
- Sandache Cristian - Prezent
- Sandu Alecu - Prezent
- Sandu Ion Florentin - Prezent
- Sassu Alexandru - Prezent
- Saulea Dănuț - Absent
- Savu Vasile Ioan - Absent
- Săpunaru Nini - Prezent
- Sârbu Marian - Prezent
- Sbârcea Tiberiu Sergius - Prezent
- Selagea Constantin - Prezent
- Sersea Nicolae - Prezent
- Severin Adrian - Prezent
- Simedru Dan Coriolan - Prezent
- Sirețeanu Mihail - Prezent
- Sonea Ioan - Absent
- Spiridon Nicu - Prezent
- Stan Ioan - Prezent
- Stan Ion - Prezent
- Stana-Ionescu Ileana - Prezentă
- Stanciu Anghel - Absent
- Stanciu Zisu - Prezent
- Stănescu Alexandru-Octavi - Prezent
- Stănișoară Mihai - Prezent
- Stoian Mircea - Absent
- Stoica Valeriu - Absent
- Stroe Radu - Prezent
- Stuparu Timotei - Prezent
- Suciu Vasile - Prezent
- Suditu Gheorghe - Prezent
- Székely Ervin-Zoltán - Prezent
- Szilágyi Zsolt - Prezent
- Șnaider Paul - Absent
- Ștefan Ion - Prezent
- Ștefănescu Codrin - Prezent
- Ștefănoiu Luca - Absent
- Știrbeț Cornel - Prezent
- Tamás Sándor - Absent
- Tărâță Culiță - Prezent
- Târpescu Pavel - Prezent
- Tcaciuc Ștefan - Prezent
- Teculescu Constantin - Prezent
- Timiș Ioan - Absent
- Toader Mircea Nicu - Prezent
- Todoran Pavel - Prezent
- Tokay Gheorghe - Prezent
- Toró Tiberiu - Prezent
- Tudor Marcu - Absent
- Tudose Mihai - Prezent
- Tunaru Raj-Alexandru - Prezent
- Țibulcă Alexandru - Prezent
- Țocu Iulian Costel - Absent
- Varga Attila - Prezent
- Vasile Aurelia - Prezentă
- Vasilescu Lia Olguța - Prezentă
- Vasilescu Nicolae - Absent
- Vasilescu Valentin - Absent
- Vekov Károly-János - Prezent
- Verbina Dan - Prezent
- Vida Iuliu - Prezent
- Videanu Adriean - Prezent
- Vișinescu Marinache - Absent
- Voicu Mădălin - Prezent
- Voinea Olga Lucheria - Prezent
- Voinea Florea - Prezent
- Winkler Iuliu - Prezent
- Wittstock Eberhard-Wolfgang - Prezent
- Zăvoianu Ioan Dorel - Prezent
- Zgonea Valeriu Ștefan - Prezent

Cei care nu v-ați auzit, poftiți aici.

Mai este vreun coleg deputat care nu a votat? Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc și invit membrii Biroului permanent în sala de ședințe a Biroului permanent. Domnii chestori, să fie transportate urnele acolo. Domnule Popescu, luați măsuri să fie transportate urnele.

Încă o dată, membrii Biroului permanent să se prezinte în sala Biroului permanent.

 
   

După pauză

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Poftiți în sală să aflați rezultatul votului.

V-aș ruga frumos, și pe cei care asaltează Guvernul, vă rog să luați loc puțin în sală.

Dau cuvântul domnului secretar Mohora pentru a citi procesul-verbal rezultat în urma numărării voturilor.

 
   

Domnul Tudor Mohora:

Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de către deputați asupra cererii ministrului justiției privind ridicarea imunității parlamentare și încuviințarea posibilității trimiterii în judecată penală a domnului deputat Dănuț Saulea.

În temeiul prevederilor art. 116 din Regulamentul Camerei Deputaților, ca urmare a verificării și numărării voturilor exprimate de către deputați, prin vot secret cu bile asupra cererii ministrului justiției privind ridicarea imunității parlamentare și încuviințarea trimiterii în judecată penală a domnului deputat Dănuț Saulea, în conformitate cu prevederile art. 69 alin. 1 din Constituția României și ale art. 182 din Regulamentul Camerei Deputaților, membrii Biroului permanent au constatat următoarele: numărul total al deputaților - 344; numărul deputaților prezenți - 241; număr total de voturi exprimate - 241; numărul de voturi anulate - 0; numărul total de voturi valabil exprimate - 241; din care: voturi pentru aprobarea cererii 210; voturi contra cererii - 31.

În conformitate cu prevederile art. 182 alineatul ultim din Regulament, Camera Deputaților hotărăște asupra cererii, cu majoritatea deputaților, ceea ce reprezintă minimum 173 de voturi pentru.

Având în vedere că din totalul de 344 deputați 210 au votat pentru aprobarea cererii, iar 31 au votat contra, se constată că a fost întrunită majoritatea cerută de Regulament și, în consecință, Camera Deputaților a aprobat cererea ministrului justiției de ridicare a imunității parlamentare și de încuviințare a posibilității trimiterii în judecată penală a domnului deputat Dănuț Saulea, pentru infracțiunea de comunicare de informații false, prevăzută și pedepsită de art. 168 din Codul Penal.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule deputat. Cu aceasta, declar închisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților. Ne revedem în plen joi. Mâine, activități în comisii și astăzi după amiază, de asemenea.

Ședința s-a încheiat la ora 13,35.

 
     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti sâmbătă, 27 noiembrie 2021, 13:38
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro