Ioan Miclea
Ioan Miclea
Ședința Camerei Deputaților din 8 octombrie 2002
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.143/18-10-2002

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2002 > 08-10-2002 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 8 octombrie 2002

  1. Intervenții ale domnilor deputați:
  1.25 Ioan Miclea - o analiză a politicii de discriminare a românilor din Ardeal;

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Ioan Miclea:

Apreciez în mod deosebit răspunsul domnului prim-ministru la o interpelare pe care i-am prezentat-o de la tribuna Camerei Deputaților, privitor la Legea maghiarilor de peste graniță.

Nu mă îndoiesc nici eu și nici colegii de mei de partid de bunele intenții ale Guvernului în această chestiune și îmi exprim totala adeziune la modul cum s-a reușit să se dezamorseze o stare conflictuală care era gata să izbucnească.

Cu regret însă trebuie să constat că atât domnul prim-ministru, cât și colegii de partid ai domniei sale consideră că Partidul România Mare duce o politică de învrăjbire a etniilor române și maghiare ce conviețuiesc în Ardeal. Îl asigur pe domnul prim-ministru și Partidul Social Democrat că scopul nostru este pacea socială și etnică în toată România și, bineînțeles, mai ales în Ardeal. Problema care ne deranjează însă este aceea că etniei maghiare i se acordă privilegii (sau altfel spus i se face o discriminare pozitivă), în detrimentul etniei române. Acesta a fost motivul pentru care, în interpelarea amintită am imputat Guvernului o politică de discriminare a cărei victimă este populația românească din Ardeal.

Concret, vreau să vă prezint, domnilor colegi, următoarele aspecte:

1) Legea restituirii imobilelor naționalizate către cultele religioase este o lege dată în exclusivitate în favoarea bisericilor maghiare, la presiunea UDMR. Conform acestei legi, foarte multe clădiri din centrul istoric al municipiului Cluj Napoca au fost date bisericilor maghiare, și operatiunea mai continuă. Nenorocirea este că bisericile care au preluat clădirile măresc chiriile nepermis de mult și în disprețul legii (vă stau la îndemână cu nenumărate cazuri concrete), punând în mod deliberat locatarii în situația de a ajunge în stradă și apoi de a închiria locuințele unor societăți comerciale, cu predilecție maghiare sau unor persoane străine.

În subsidiar, aș dori să vă informez asupra aspectului juridic al retrocedării unor imobile către bisericile maghiare din Ardeal. Aceste clădiri au fost construite și întreținute de către Principatul Transilvaniei sau de către Imperiul Austro-Ungar din contribuția publică (majoritatea cetățenilor Principatului să nu uităm că erau români). În anul 1918, România Mare a plătit bani grei Ungariei - succesoarea de drept a Imperiului Austro-Ungar - drept despăgubiri pentru toate imobilele preluate după actul de la Trianon.

Propun domnului prim-ministru formarea, în fiecare localitate unde se revendică imobile de către bisericile ungurești, a unei comisii mixte de istorici și juriști care să caute în arhive actele prin care se dovedește construirea și întreținerea acestor clădiri, de-a lungul secolelor până în anul 1918, din banii publici.

În interpelarea pe care am adresat-o domnului prim-ministru am semnalat desele încălcări la Cluj Napoca a memorandumului semnat cu Guvernul Ungariei. Informațiile sunt ușor de verificat; ele vin de la oamenii de pe stradă care nu sunt membri PRM și care sunt deranjați de atitudinea sfidătoare a UDMR în acest sens.

2) Exprimăm aici durerea și necazul membrilor partidului din care fac parte pentru că dușmanii declarați ai țării și ai poporului român (cazul primarului din Sfântu Gheorghe, cazul prefecturii din Covasna, cazul doliului declarat în secuime cu ocazia sărbătorii noastre naționale) nu au fost pedepsiți pentru infracțiunile (evidente) comise, ci doar "mustrați" de către reprezentanții Guvernului. În România, legea nu este egală pentru toți? Maghiarilor infractori nu li se aplică prevederile Codului penal? Sunt convins că dacă în București un cetățean român de etnie română ar fi dat jos de pe clădirea primăriei drapelul național, ar fi fost pedepsit cu ani grei de pușcărie! Dar acest lucru nu se petrece și la Covasna. De ce oare?

Vă rog foarte mult să înțelegeți corect demersul meu. Nu am nimic nici eu și nici colegii mei de partid cu cetățenii români de etnie maghiară, deoarece noi, românii din Ardeal, conviețuim excelent cu maghiarii. Supărarea mea și a românilor din Transilvania se îndreaptă împotriva iredentiștilor și extremiștilor din UDMR care ne sfidează și incită la învrăjbire interetnică.

Sunt mâhnit că, în răspunsul domnului prim-ministru dat la interpelarea mea, noi, membrii PRM, suntem considerați extremiști. Poate că unele luări de poziție sau declarații, dar puține și izolate, ar putea avea o asemenea tentă. Dar nu se poate generaliza cazul în toată masa membrilor sau simpatizanților PRM. Poziții asemănătoare (poate chiar identice) cu ale noastre privitoare la manifestărilor extremiste și iredentiste ale conducătorilor UDMR au și alte partide (PD, PNL etc.), însă la ei nu sunt considerate extremiste, ci conjuncturale. Regretabil este faptul că acțiunile noastre nu sunt cântărite cu aceeași unitate de măsură.

Regret că unii domni din conducerea PSD, în frunte cu domnul prim-ministru, nu încearcă să ne cunoască și să ne înțeleagă. Noi nu suntem și nu vrem să fim decât niște buni români, și atât. Unde este aici extremismul?

Vă asigur că în țara noastră extremismul se manifestă într-un singur focar, în acela în care se bocește pe toate drumurile urmările tratatului de la Trianon.

Oamenii de știință, profesori renumiți, cercetători de talie internațională recunosc extremismul naționalist în iredentismul maghiar. Noi nu facem altceva decât să punem în evidență acest adevăr. Cui nu îi place?

3) Dacă noi suntem naționaliști extremiști, așa cum ne consideră domnul prim-ministru, înseamnă că, odată cu noi, sunt extremiști și cei peste 3000000 de români care ne-au votat. Dacă este așa, atunci trebuie cu toți să ne regândim doctrinele politice și concepțiile despre ceea ce este naționalism și extremism.

Dacă noi, cei de la PRM, suntem naționaliști, extremiști, atunci ce au fost Nicolae Iorga, Titulescu, Iuliu Maniu, Ciceo Pop, Vasile Goldiș, Călinescu, Brătienii, memorandiștii, a căror concepție naționalistă o aplicăm neschimbată?

Doresc să vă asigur pe toți că așa-zisul nostru extremism de care ne acuză domnii guvernanți se întinde peste toată Transilvania și a trecut și Carpații. Vă asigur că acest "extremism" va răbufni îngrijorător pentru adversarii noștri la alegerile din 2004.

Vreau să asigur Guvernul României și pe domnul prim-ministru că fac această declarație politică doar pentru a răspunde la acuzațiile făcute în răspunsul pe care l-am primit la interpelarea mea.

Intenția mea este de a vă face să înțelegeți, domnule prim-ministru și stimați colegi din PSD, că noi nu vă suntem dușmani, că apreciem tot ce faceți bun pentru țară și acest oropsit popor român (și faceți), dar și criticăm, ca un partid de opoziție important ce suntem, tot ce credem noi că faceți rău.

Dați-ne voie să avem și noi părerile noastre de opozanți, nu ne băgați de fiecare dată pumnul în gură atunci când încercăm să ne facem cunoscute public părerile noastre despre guvernarea dumneavoastră, deoarece o asemenea atitudine nu este democratică, ci, dimpotrivă, extremistă, or dumneavoastră vă considerați democrați și luptați împotriva extremismului (se pare însă că numai împotriva "extremismului" Partidului România Mare).

Noi apreciem în mod desoebit efortul pe care guvernanții îl fac pentru a depăși această perioadă grea prin care trecem. Apreciem în mod deosebit de sincer efortul pe care guvernanții îl fac de a ne integra în structurile euro-atlantice și am fost întotdeauna și vom fi alături de ei în aceste demersuri.

Repet, domnilor colegi din PSD, dorim să vă ajutăm în demersurile ce le faceți pentru a situa țara și poporul român acolo unde ele au dreptul legitim: în Europa. Dar încetați, pentru numele lui Dumnezeu, să mai considerați partidul nostru extremist. Lăsați-ne să ne exprimăm părerile așa cum știm noi mai bine și credeți în intențiile noastre bune. Nu trebuie să vedeți numai răul din acțiunile noastre. Vă rog să vedeți și ce se ascunde în dosul cuvintelor. Considerați-ne niște oameni normali care încearcă un exercițiu politic legal și în interesul poporului român. Dacă ceea ce facem nu este bun, fiți sigur că electoratul ne va sancționa. Dar trebuie să vedeți în noi parteneri de dialog, de lucru, de acțiune.

Noi vrem, domnilor, ca românii să fie egali în țara lor. Egali și liberi. Dar dumneavoastră, domnilor guvernanți, printr-o păguboasă politică a concesiilor în favoarea unei precare susțineri parlamentare, ne-ați făcut pe unii mai "egali" decât alții.

Și pentru a argumenta acest ultim deziderat, voi da un singur exemplu: copilul unui cetățean de etnie română se chinuie să intre la o facultate deoarece are o singură șansă, șansa facultății în limba română. Ungurii au posibilitate de a alege între o facultate în limba română și alta în limba maghiară. De notat că secțiile de limba maghiară, din greu susținute de la bugetul statului, abia își găsesc în fiecare an candidați pentru a-și ocupa locurile, și vă asigur că la aceste facultăți nota 5,00 este suficientă pentru a intra în facultate, pe când la facultățile de limba română (cu același profil) se intră cu note peste 8,00 sau 9,00. Mai adaug aici faptul că, după ce copiii absolvesc aceste facultăți pe banii contribuabililor români, ei se duc să lucreze aproape exclusiv în Ungaria.

În acest caz, am dreptul să fie revoltat și nemulțumit de politica de discriminare a românilor din Transilvania.

Cu convingerea că voi fi bine înțeles în acest demers, vă mulțumesc anticipat.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti sâmbătă, 27 noiembrie 2021, 22:32
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro