Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 4 noiembrie 2002
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.152/14-11-2002

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2002 > 04-11-2002 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 4 noiembrie 2002

Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru.

Ședința a început la ora 16,55.

Lucrările au fost conduse de domnul Nicolae Văcăroiu, președintele Senatului, asistat de domnii Constantin Nicolescu, secretar al Senatului, și Nicolae Leonăchescu, secretar al Camerei Deputaților. Din prezidiu a făcut parte domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților.

 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Vă rog să-mi permiteți să declar deschisă ședința comună a Senatului și a Camerei Deputaților, anunțându-vă că, din totalul de 484 de senatori și deputați, și-au înregistrat prezența un număr de 411 parlamentari, iar 73 sunt absenți, deci avem întrunit cvorumul legal pentru desfășurarea lucrărilor.

Înainte de a supune la vot ordinea de zi, permiteți-mi să vă informez rezultatul ședinței comune a Birourilor permanente cu referire la dezbaterea proiectului Legii bugetului de stat și Proiectului Legii bugetului de asigurări sociale de stat pentru anul 2003.

Având în vedere faptul că colegii senatori și deputați au intrat în posesia raportului și a anexelor de-abia în curcul zilei de astăzi, ele fiind depuse la casete vineri, pentru a respecta procedura, termenul de trei zile, Birourile permanente au stabilit ca dezbaterea bugetului de stat și de asigurări sociale de stat să înceapă joi, la ora 9,00. Mâine și pomâine, fiecare Cameră își va face programul în comisii sau în plen, după cum hotărăște Biroul permanent al fiecărei Camere.

În ceea ce privește programul la buget, joi, se va lucra de la 9 la 19,30; vineri, până la ora 12 și vom relua lucrările în plenul Senatului, luni, începând cu orele 15,00. Vom merge pe același program de lucru, deci în fiecare zi, până la orele 19,30, până la finalizarea și adoptarea celor două proiecte de bugete.

Legat de ședința noastră de astăzi, aveți în mapele dumneavoastră ordinea de zi. Vă rog, dacă sunt observații la ordinea de zi. Înțeleg că nu sunt observații.

Supun votului dumneavoastră ordinea de zi a ședinței comune a Senatului și a Camerei Deputaților pentru ziua de astăzi.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 410 voturi pentru, o abținere, nici un vot împotrivă, ordinea de zi a fost adoptată.

Programul de lucru, până la ora 19,30.

Cine este pentru? Vă mulțumesc foarte mult.

Împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, s-a votat și programul de lucru pentru ziua de astăzi.

 
Dezbaterea și adoptarea Hotărârii Parlamentului privind participarea României la Misiunea de Poliție a Uniunii Europene (EUPM) în Bosnia-Herțegovina.

Intrăm în primul punct al ordinii de zi: solicitarea Președintelui României adresată Parlamentului privind participarea României la misiunea de poliție a Uniunii Europene.

Permiteți-mi să dau cuvântul domnului secretar Viorel Bârloiu, secretarul Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Domnule secretar, aveți cuvântul!

 

Domnul Viorel Bârloiu:

Stimate domnule președinte,

Organizația Națiunlor Unite a luat decizia ca, începând cu 1 ianuarie 2003, să suspende activitatea misiunii sale în Bosnia-Herțegovina, iar Uniunea Europeană a hotărât să se implice în procesul de stabilizare a situației din zonă prin crearea unei forțe ce va prelua responsabilitățile misiunii ONU pentru o perioadă de trei ani.

În cadrul discuțiilor preliminare creării forței pentru misiunea Uniunii Europene Follow-on în Bosnia-Herțegovina, România și-a manifestat disponibilitatea de a contribui la această acțiune cu 75 de ofițeri de poliție. Ulterior, Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene a solicitat autorităților române să contribuie la misiunea de poliție a Uniunii Europene cu 75 de polițiști în cadrul forțelor de așteptare și să trimită 10 ofițeri de poliție în teatru începând cu 1 ianuarie 2003.

În temeiul prevederilor art.48 din Legea 218 din 2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, al art.5 alin.1 din Legea apărării naționale a României, nr.45 din 1994, modificat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.13 din anul 2000, aprobată și modificată prin Legea nr.398 din 2001, vă solicit să supuneți aprobării Parlamentului participarea României la misiunea de poliție a Uniunii Europene cu 75 de polițiști în cadrul forței de așteptare și cu 10 polițiști în zona de responsabilitate, începând cu 1 ianuarie 2003, până la încheierea misiunii.

Condițiile de punere la dispoziție a acestor efective vor fi negociate între Guvernul României și Uniunea Europeană. Finanțarea participării la misiune se va asigura din resurse bugetare aprobate Ministerului de Interne până în anul 2003.

Semnează, Președintele României, domnul Ion Iliescu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule secretar.

Permiteți-mi să dau cuvântul domnului președinte Sergiu Nicolaescu pentru a prezenta raportul comun al celor două comisii pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Vă ascultăm, domnule președinte.

 
 

Domnul Sergiu Florin Nicolaescu:

Mulțumesc, domnilor președinți.

Raport comun. Comisiile pentru apărare, ordine publică și siguranță națională ale Camerei Deputaților și Senatului au fost sesizate de către Birourile permanente, prin adresele SP 7 din 23 octombrie 2002 și, respectiv, 1487 din 30 octombrie 2002, spre a analiza solicitarea din 15 octobmrie 2002 a Președinelui României adresată Parlamentului pentru a aproba participarea României în Bosnia-Herțegovina la misiunea de poliție a Uniunii Europene cu 75 de polițiști în cadrul forței în așteptare și cu 10 polițiști în zona de responsabilitate, începând cu 1.I.2003 până la încheierea misiunii.

Din scrisoarea președintelui României și din Memorandumul Ministerului de Interne, comisiile au reținut și următoarele: Organizația Națiunilor Unite a luat decizia ca începând cu 1 ianuarie 2003, să suspende activitatea misiunii sale în Bosnia-Herțegovina, iar Uniunea Europeană a hotărât să se implice în procesul de stabilizare a situației din zonă, prin crearea unei forțe ce va prelua responsabilitățile misiunii ONU pentru o perioadă de trei ani.

În cadrul discuțiilor preliminare creării forței pentru misiunea Uniunii Europene în Bosnia-Herțegovina, România și-a manifestat disponibilitatea de a contribui la această acțiune cu 75 ofițeri de poliție. Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene a solicitat autorităților române să contribuie la misiunea de poliție a Uniunii Europene în Bosnia-Herțegovina, cu 75 de polițiști în cadrul forțelor în așteptare și să trimită 10 ofițeri de poliție în teatrul de operații, începând cu 1 ianuarie 2003.

Ulterior, din candidaturile transmise de către Ministerul de Interne, echipa de planificare a misiunii de poliție a Uniunii Europene a reținut un număr de 6 dintre aceștia, precizând că desfășurarea efectivă în teren a polițiștilor selecționați urmează să aibă loc începând cu data de 25 noiembrie 2002.

Misiunea de poliție a Uniunii Europene constituie o fază istorică în construcția europeană, marcând operaționalitatea Uniunii Europene în domeniul politicii europene de securitate și apărare.

Prin participarea la această misiune, România își dovedește prezența într-o regiune cu vocație europeană, fapt ce ar putea avea un impact favorabil deosebit pentru întărirea poziției statului român în relațiile cu statele Uniunii Europene implicate în reglementarea situației din Bosnia-Herțegovina, confirmându-i statutul de țară furnizoare de securitate în regiune.

Condițiile de punere la dispoziție a acestor efective vor fi negociate între Guvernul României și Uniunea Europeană. Finanțarea participării la misiune se va asigura din resursele bugetare aprobate Ministerului de Interne pentru anul 2003, respectiv pentru anul 2002, având în vedere faptul că 6 polițiști urmează să fie desfășurați în zona de responsabilitate, începând cu data de 25 noiembrie 2002.

Polițiștii participanți la misiune vor fi dotați cu uniformă națională de reprezentare, uniformă de serviciu, precum și cu alte materiale de echipare și îmbrăcăminte suplimentară, potrivit anexei la Memorandumul Ministerului de Interne.

Comisiile pentru apărare, ordine publică și siguranță națională ale Camerei Deputaților și Senatului au analizat solicitarea Președintelui României și au constatat că aceasta respectă prevederile art.48 din Legea 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române și ale art.5 alin.1 din Legea apărării naționale a României, nr.45/1994, modificat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.13 din 2000, aprobată și modificată prin Legea nr.398 din 2001, cu un vot împotrivă și o abținere, comisiile au avizat favorabil solicitarea Președintelui României și au hotărât să supună spre dezbatere și adoptare plenului Parlamentului proiectul de hotărâre anexat.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Dezbateri generale, dacă sunt luări de cuvânt. Înțeleg că nu sunt.

Intrăm în dezbatere pe proiectul de hotărâre.

Referitor la titlul hotărârii, dacă sunt obiecțiuni. Nu sunt. Vă rog să votați. Cine este pentru? Vă mulțumesc foarte mult.

Împotrivă? Nu.

Abțineri?

În unanimitate de voturi, titlul hotărârii a fost aprobat.

Legat de preambul dacă aveți observații. Supun votului dumneavoastră. Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Art.1. Dacă aveți observații. Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate a fost votat și art.1.

Art.2. Dacă aveți obiecții. Nu sunt obiecții. Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Art.3. Dacă sunt obiecții. Nu sunt obiecții.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu un vot împotrivă, s-a votat și art.3.

Supun votului dumneavoastră acum proiectul de hotărâre în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu un singur vot împotrivă, s-a aprobat proiectul de hotărâre în forma prezentată.

 
Adoptarea textelor în divergență la Proiectul Legii cinematografiei.

Trecem, stimați colegi, la cel de-al doilea punct: texte rămase în divergență la proiectul Legii cinematogafiei.

Este vorba de un singur text în divergență referitor la art.15 cu privire la acea contribuție de 5% pentru societățile de cablu.

Comisia de mediere și respectiv Camera Deputaților au mers pe formula eliminării acestui text.

Înainte de a supune votului, întreb dacă sunt luări de cuvânt pe marginea acestei probleme.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule deputat Bolcaș.

 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnilor președinți,

Domnilor colegi,

Problema care s-a ridicat în acest proiect de lege derivă din grave carențe juridice ale redactării sale. Aceste grave carențe juridice se datoresc în primul rând stilului pompieristic în care ni se impune adoptarea unor legi cre pot să fie decisive pentru dezvoltarea unor sectoare ale vieții României și, mai important, pentru viața viitoare a unui sector cultural.

Vă rog să constatați că acest art.5, astfel cum este redactat, a născut posibilitatea unor interpretări tendențioase, în sensul că aceste taxe care reprezintă de fapt aportul celor care beneficiază de pe urma unor anumite producții la salvarea, nu-mi pot permite să spun, la această oră, la dezvoltarea cinematografiei românești, la salvarea cinematografiei românești, să fie taxate drept accize sau alte bazaconii asemenea.

Realitatea este alta: e vorba de câteva contribuții, câteva, prost structurate, în ipoteze de încasare, creînd impresia unor multitudini de taxe care se aplică în virtutea aceluiași scop. Și impresia este falsă.

O a doua impresie falsă care s-a născut tot din aceste deficiențe de redactare, dar mai ales din caracterul tendențios al interpretărilor pe care unii le-au dat acestei firave încercări de încurajare a cinematografiei naționale, constă în faptul că aplicarea acestor taxe de 5% asupra societăților de imagine prin cablu vor duce, pe de o parte, la sporirea prețurilor acestora, la îngrădirea accesului populației sărăcite, și știm de cine, la aceste servicii de cablu și, mai ales, la serviciile de internet care uneori sunt pendinte.

Iarăși este fals și vă invit să citiți legea care din punctul acesta de vedere este categorică. Aceste taxe prevăzute la lit.j) la care vor trebui să fie supuse societățile de cablu în favoarea cinematografiei românești, reprezintă plăți deductibile de la impozitul de pe profit conform alin.ultim al acestui articol.

Păi, în aceste condiții, nu există un om care să se priceapă la formarea prețurilor, care să nu constate că ceea ce este deductibil de la impozit nu poate să fie cifră în majorarea prețului și că aceste impozite de fapt nu privesc societățile de cablu, care nici nu vor sărăci prin aceasta, având în vedere că-și recuperează veniturile de la impozitul pe profit.

Noi ne pronunțăm, grupul nostru parlamentar, pentru a da, indiferent de cuantumul pe care îl va avea această taxă, un sprijin real, repet, salvării și poate, pe urmă, dezvoltării a ceea ce ar trebui să fie cinematografia autohtonă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul senator Sergiu Nicolaescu.

 
 

Domnul Sergiu Florin Nicolaescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc antevorbitorului pentru modul potrivit în care a găsit soluțiile și s-a apropiat de adevăr.

Doamnelor și domnilor,

Pe plan european, cinematografia este considerată un domeniu strategic atât raportat la potențialul său economic, cât mai ales pentru menținerea și afirmarea identității europene.În toate statele Uniunii Europene, și nu numai, au fost create mecanisme prin care statul și agenții economici din industria audio-vizualului, sprijină în mod substanțial existența și dezvoltarea acestui sector.În materia audio-vizualuui, acquis-ul comunitar european recomandă instituirea de contribuții, ceea ce spunea antevorbitorul meu. Art.151 din Tratatul de la Amsterdam privind constituirea Comunității Europene precizează că domeniul culturii este în competența și reglementarea statelor membre. Astfel, statele membre ale Uniunii Europene au deplină libertate de a stabili sisteme de sprijin pentru cinematografiile naționale. Sprijinul de stat este divers: în Anglia, se acordă pe an 150 de milioane de lire sterline de la stat și 50 de milioane de lire sterline de la loteria națională; în Rusia, anul acesta contribuția a fost de 200 de milioane de dolari; în țările nordice, filmul național este în totalitate subvenționat de stat.

În România există un astfel de sprijin sub forma unei taxe de 2% din abonamentele societăților prin cablu, încă de la apariția Ordonanței de urgență 152, de pe vremea domnilor Isărescu și Caramitru, ca ministru al culturii, din octombrie 2000. În 1999, a fost produs un singur film; în 2000, nici un film; în 2001, am produs 8 filme; în 2002, 12 filme; în 2003, am planificat 14 filme pe baza Ordonanței de urgență 152. Această creștere se datorește, așa cum am spus, Ordonanței 152 din 2000, Legii 22 din 1999 și Ordonanței de urgență nr.9 din 2001.

În vederea integrării europene, România nu poate să ignore necesitatea culturală de a-și reînvia cinematografia. De la 180 de milioane de spectatori în 1988, am ajuns la 5 milioane în 2001 și mai puțini în 2002, din cauza acestei crize, bineînțeles, criză datorată apariției mai multor posturi de televiziune și, mai ales, sistemului de cablu prin televiziune.

Astfel, în timp ce difuzarea de filme în cinematografe a scăzut de 40 de ori, societățile de cablu TV au avut în 1999 un profit aproximativ de 500 de miliarde lei, adică de zece ori mai mult decât în 1993. Cinematografele, dintr-un număr de 413 sunt astăzi utilizate doar jumătate, mai puțin de jumătate. Într-un an se proiectează în cinematogafe 100, maximum 120 de filme noi, iar printr-un abonament la cablu se pot vedea 30 de filme pe zi, adică în trei zile, un număr de filme egal cu câte se proiectează în cinematogafele din România.

Prin bugetul de stat pe anul 2003, au fost alocați pentru producția de filme 15 miliarde. Începem de mâine să lucrăm la acest buget. Adică, prețul unui singur film de ficțiune și un singur film documentar, în timp ce se produc în țară prestații de servicii la filme străine, deci prestații de servicii în domeniul cinematografiei, în valoare de peste 100 de milioane de dolari.

Unii pretind că menținerea unei taxe pentru cablu TV ar diminua profitul industriei de cablu și, prin urmare, posibilitatea agenților economici din acest sector de a face investiții în modernizarea rețelelor. Argumentul este ridicol deoarece legea prevede că această contribuție se va regăsi în prețul abonamentului, urmând a fi suportată de fapt de cele 3,5 milioane de abonați consumatori. De altfel, abonamentele nu au mai avut răbdare să aștepte hotărârea dumneavoastră și s-au scumpit devenind între 5 și 14,5 dolari pe lună, față de 1993, când erau 1-2 dolari pe lună. Făcând o aproximație, suma de 150 de milioane de dolari pe care au declarat-o societățile de cablu se va dubla în 2003.

Se mai argumentează că introducerea unui impozit discriminatoriu va afecta doar abonații rețelelor de cablu. În realitate, nu este un impozit, ci o contribuție sau taxă de consumație care apare și la publicitatea TV, 3%, plătită de toate posturile de televiziune, vânzarea casetelor video 2%, filmele din cinematografe 8%. Un film văzut la cinematograf este taxat cu 8% din costul biletului iar văzut la televizor s-ar pretinde să fie zero la sută. Or, din emisiunile posturilor TV distribuite prin cablu, 15% înseamnă film, film documentar, de animație sau de ficțiune. Cum este posibil ca cineva să pretindă incompatibilitate între susținerea fondului cinematografic și tehnologia acestor sisteme de cablu.

Filmele reprezintă o parte însemnată a programelor difuzate prin cablu și contribuie substanțial la realizarea veniturilor societăților de cablu. Acestea declară că suma strînsă din abonamente este de 150 milioane de dolari pe an. Din acestea, 3 milioane de dolari ar trebui să revină cinematografiei, conform ordonanței în vigoare, adică 6 filme. contribuția în prezent revine de fapt abonatului și este ridicolă, de ceva mai mult de 3.000 de lei pe lună.

Dacă admitem posibilitatea scutirii de taxă a amintitelor societăți, ar trebui să alegem între: ori suntem imorali continuând să taxăm pe alții din audiovizual, ori renunțăm la cinematografia națională ori, a treia posibilitate, să rezolvăm problema cinematografiei în bugetul anual cu o sumă minimă pentru zece filme, deci aproximativ 100 de miliarde, ceea ce înseamnă a afecta 60% din populație care nu beneficiază de avantajele cablului TV.

Un alt fapt care trebuie luat în considerare, este publicitatea ilicită difuzată prin cablu. Toate posturile preluate din străinătate, majoritatea în mod gratuit, difuzează publicitate pentru mărfuri care se găsesc și în țara noastră, publicitate neimpozată și netaxată.

Zilnic, cel puțin 30 de filme de ficțiune sunt difuzate prin cablu fără licență pentru teritoriul României, încălcându-se legea.

Societățile de cablu se prevalează de faptul că preiau un post de televiziune și-l retransmit, eventualele obligații revenindu-i respectivului post. Inexact! Postul respectiv răspunde de un anumit teritoriu, iar cablul operează în România cu toate obligațiile ce decurg de aici.

Încă de anul trecut sunt autorul inițiativei legislative privind pirateria din domeniu. Inițiativa a fost preluată de Guvern și va fi prezentată Parlamentului în luna noiembrie 2002. Acest lucru va apăra societățile de cablu TV de cel puțin 10% pierderi din pirateria practicată în prezent. Demagogia că scutim poporul român de un nou tribut poate fi amendată de dumneavoastră taxând societatea de cablu la numărul de abonamente, întrucât ei au mărit taxele de la 5 la 14,5 dolari pe lună. Vreau să spun că, în momentul de față, în Europa, taxarea maximă este de 14 dolari în Norvegia.

Amintita taxare pe care a propus-o Senatul este susținută de Ministerul Culturii și Cultelor, de Uniunea Cineaștilor, de Uniunea autorilor și realizatorilor de film, de alte organizații și asociații de creație și nu în ultimul rând chiar de Centrul Național al Cinematografiei.

Închei, întrebându-vă dacă eu apăr fanatic, recunosc, filmul național - și poate că mulți dintre dumneavoastră veți fi alături de mine - atunci ceilalți pe cine apără și de ce? Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Permiteți-mi să dau cuvântul domnului deputat Onisei Ion.

 
 

Domnul Onisei Ion: (din sală)

Nu.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu mai luați cuvântul, da?

Domnul deputat Marton Arpad.

 
 

Domnul Márton Árpad Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Antevorbitorii mei au spus foarte multe lucruri adevărate, chiar dacă unele se contraziceau, susținând aceeași idee. Că, într-adevăr, acest procent, oricare ar fi acest procent, va trebui să se regăsească în prețul abonamentului.

Această taxă, și spun aceasta, în primul rând pentru cei mai umblați prin problemele finanțelor, este o taxă sau, de ce n-am zice că este un impozit, care este pe venit. Deci, nu pe profit, ci total venit, chiar dacă asta se va deduce din cheltuieli.

Este adevărat că 15% din emisiuni este prezentarea unor filme. Numai că, dacă 15% este filmul și cinematograful (unde am numai filme) îl impozitez cu 8%, înseamnă că această taxă ar trebui să fie circa o șeptime din 8%, deci nicidecum 5%, care este mai mult de jumătate față de 8%.

Mai departe, aceste emisiuni care se văd la televiziunile prin cablu, nu sunt emisiuni făcute de cabliști. Sunt emisiuni care sunt realizate de PRO TV, ANTENA 1, Televiziunea Română 1, 2 etc., etc., pe care noi îi obligăm să cumpere aceste emisiuni, și aceste emisiuni cotizează deja o dată, cu un procent din reclama pe care o au. Deci, este și o dublă impozitare.

Grupul nostru parlamentar nicicum nu poate fi de acord cu acest procent de 5% pe venit. Gândiți-vă că, cei care sunt după venit impozitați, micii întreprinzători, plătesc 1,5% din venit. Înseamnă că pe cabliști îi impozităm de trei ori mai mult, cu 5%. Deci, noi nu putem fi de acord cu acest procent, și, ca atare, vom vota varianta Camerei Deputaților.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul deputat Pambuccian.

 
 

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulțumesc.

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

De la bun început vreau să vă spun că un mecanism de protejare a cinematografiei românești va trebui să-l găsim. Dar nu cred că acest mecanism de protecție poate să greveze operatorii de comunicații din România. Pentru că, astăzi, ceea ce numim noi "operatori de cablu TV", vor însemna după 1 ianuarie 2003 "operatori de comunicații", ale căror principale venituri nu vor mai veni din transmiterea de programe TV, ci din telefonie și din transmisia de date. De altfel, și astăzi, un procent mai mult decât însemnat din veniturile acestor operatori, îl reprezintă transmisiile de date.

Sigur, dacă am trăi într-o țară în care nivelul de penetrare al cuprului ROMTELECOM-ului ar fi de 80%, poate nu ar fi atât de important. Trăim însă într-o țară în care penetrarea telefoniei fixe este de doar 20%, în timp ce cablul are o rată de penetrare la nivelul gospodăriilor din România de peste 60%. Adică, după 2003, vorbim de companii de comunicație transformate din aceste companii de cablu, care vor reuși să rezolve o problemă extrem de dureroasă și care ar costa foarte mult să fie rezolvată altfel, problema telefonizării civilizate, în limite acceptabile, la nivel european, a României.

Cred că și momentul este greșit, și maniera în care se încearcă impunerea acestei taxe este greșită. Cred că, ceea ce este foarte important în acest moment, este să le dăm șansa acestor companii, care repet, au partea de transmisie de programe TV, la ora asta oarecum însemnată, dar după 2003 ea va reprezenta un procent de sub 50% în totalul veniturilor lor. Cred că nu este momentul să grevăm asupra dezvoltării comunicațiilor.

De asemenea, vreau să vă spun că, după 2003, ROMTELECOM va deveni nu doar provider de voce și date, așa cum este acum, ci o parte din date vor chiar canale TV. Deja astăzi, dacă vă duceți în sala Unirii, puteți vedea o expoziție de telefonie, de generația a treia, în care ROMTELECOM ne prezintă soluția de video-undiment pe care o va implementa începând cu 2003. Și puteți vedea în standul ROMTELECOM transmisie de film pe linia de cupru torsadat, aia pe care o avem cu toții și prin care primim semnalul telefonic acasă.

Diferența între voce, date, s-a șters complet. Sigur, există o diferență în ceea ce privește conținutul. Dar aici discuția este extrem de complexă. Din acest motiv, vă spun că, dacă privim lucrurile simplu, sub raportul, da, aceasta este o companie care transmite film și din ea reușim să sprijinim cinematografia autohtonă, cred că este un mod simplist. Cred că ar trebui să găsim altă soluție, pentru că, repet: problema lipsei de sprijin a cinematografiei românești este o problemă reală.

De aceea, eu vă propun acum să renunțăm la această taxă, dar, în același timp, să găsim o soluție rezonabilă care să acopere nevoile industriei cinematografice. De altfel, și pentru Bugetul național, credeți-mă, este mai rentabil așa. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul senator Adrian Păunescu.

 
 

Domnul Adrian Păunescu:

Domnilor președinți,

Domnilor colegi,

Cred că o propunere rațională, care să ne ducă la un procentaj în măsură să ajute și cinematografia națională și să nu împovăreze cu nimic cetățeanul, ar fi singura soluție în această clipă. De aceea, eu propun ca nici varianta Camerei, nici varianta Senatului să nu fie votate, ci să fie votată propunerea de 2% pentru acest important capitol al identității naționale, care este cinematografia. Dacă vom lăsa fără nici un ajutor, fără nici o sursă cinematografia națională, ne vom transforma în coautori ai asasinării ei. Este nevoie de un moment de luciditate care să ne spună că trebuie să renunțăm la ceea ce este excesiv, și într-o direcție, și în cealaltă.

Domnilor președinți,

Domnilor colegi,

Aceasta este propunerea mea, și vă rog, gândiți atent ce facem, pentru că nu putem rămâne o populație fără cinematografie. Măcar aceste 12 - 13 filme care ar reieși dintr-un procentaj de 2 (pe care-l propun), ar da o speranță culturii naționale, cinematografiei naționale.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul senator Radu Alexandru.

 
 

Domnul Radu Alexandru:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Venind spre microfon, un coleg m-a rugată să fiu liberal. Și nu pot să fiu altceva decât liberal. Nu pot să fac abstracție de efortul pe care întreprinzătorii îl fac în tot ceea ce înseamnă inițiativa privată; nu pot să fac abstracție de taxele ridicate, de impozitele ridicate; nu pot să fac abstracție de cazna pe care o depune orice întreprinzător în demersul pe care îl încearcă.

Dar, în egală măsură cu calitatea de liberal, nu pot să mă dezic de breasla din care fac parte, nu pot să mă dezic de scriitorii și de cineaștii români. Se pune o problemă foarte simplă. Se pune o problemă de supraviețuire pentru cultura românească. Se pune o problemă de supraviețuire pentru filmul românesc. Nu se pune problema în a băga mâna în buzunarul întreprinzătorului.

Cu un secol în urmă s-a construit una dintre bijuteriile arhitectonice ale României: Atheneul. "Dați un leu pentru Atheneu". Astăzi se pune problema: "Dați un leu pentru cinematografia românească". Există o variantă propusă de Comisia de mediere, care reduce la zero sprijinul pe care societățile de cablu ar însemna să-l dea. Este, în fapt, o lovitură nedreaptă și cu consecințe dezastruoase pentru filmul românesc. Există propunerea inițiativă cu 5%. S-a invocat că este mult prea mult. Prin respingerea atât a raportului comisiei, cât și a inițiativei, ar rămâne în vigoare legea, cu 2%. Este un procent rezonabil. Este un procent care are valoarea unui balon de oxigen pentru filmul românesc. V-ați uitat cu toți, cu siguranță, în Bugetul național. La Capitolul "Cinematografie românească" nu există nici un spor, nici un leu în plus pentru filmul românesc. Nu există competiție internațională, nu există festival internațional în care filmul românesc să nu fi strălucit. Suntem datori să acordăm șansa de existență, în continuare, la cote onorabile, filmului românesc. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Are cuvântul domnul deputat Hârceag Gheorghe.

 
 

Domnul Hârceag Gheorghe:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor,

Nu vreau să spun prea multe. Adeseori în viață suntem puși în situația de a alege dintre două rele. Și întotdeauna trebuie să alegem răul cel mai mic.

Vă propun ca să votăm taxa pentru susținerea cinematografiei românești, pentru că astfel vom putea mări producția de filme românești. Și, interesul nostru, al tuturor, este ca să avem o producție cinematografică așa cum am avut altădată. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Are cuvântul domnul deputat Mălaimare.

 
 

Domnul Mihai Adrian Mălaimare:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor,

Îl asigur pe distinsul coleg de la P.R.M. că eforturile noastre pentru a propune o lege citibilă și din punct de vedere juridic au fost mari. Iar dacă nu am reușit este și pentru faptul că am avut de rezolvat o sumedenie de alte probleme.

Mi-e foarte greu, ca actor, să vă propun să nu votați această taxă. Mi-e foarte greu să propun taxa zero pentru o branșă în care eu mă mișc din punct de vedere profesional. Dar eu sunt aici nu ca actor, nu ca regizor, nu ca director de teatru, ci ca deputat. Și mi-e foarte greu să vin și să votez o taxă care înseamnă bani în plus pe care trebuie să-i plătească oamenii obișnuiți, și așa destul de împovărați cu taxe. (Aplauze.)

Eu vă propun, având în vedere noile reglementări, vă propun, din contră, să susținem cinematografia românească în mod transparent, prin Bugetul de stat. În felul acesta vom înțelege exact cât avem nevoie pentru cinematografia română, vom ști cui dăm, și, mai cu seamă, vom fi în stare să urmărim în mod clar cine gestionează acești bani. Cinematografia română are nevoie și de forțe tinere, și de oameni care să creeze, și de oameni care să îndrăznească să câștige premii internaționale.

Vă rog să aprobați soluția propusă de Camera Deputaților. Este o soluție a parlamentarului român, rămânând ca în bugetul pe anul viitor, în mod transparent, să prevedem ceea ce merită să aibă cinematografia română. Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, dacă mai sunt alte luări de cuvânt?

Pentru un minut, domnule Sergiu Nicolaescu, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Este pentru mine o uimire, că un cineast, un actor care a jucat în filme, care este președintele Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, în partidul pe care îl conduc în Camera Deputaților, în care sunt și eu, în Camera Deputaților, unde domnia sa este președintele comisiei! Cum este posibil să susținem interesele unor societăți, în detrimentul altor societăți, ca să nu vorbesc de cinematografie deloc.

Noi suntem astăzi "groparii" cinematografiei române. Bun, să zicem că rămânem gropari. Dar, de ce alții vor da taxele respective, iar aceștia vor fi scutiți? De ce numai aceștia? Este o întrebare cât se poate de firească, și oricât aș încerca să merg la un compromis, înțeleg un compromis în care acești oameni, fără nici un fel de excepție, deci, cinematografele dau filme, domniile lor, aceste societăți, dau tot filme (dau 15-20% filme), deci, vând aceeași marfă. Pe unii îi impozităm, pe unii îi taxăm, și pe alții nu? Păi, unde este etica, unde este morala unui parlament? Unde este morala noastră, conștiința fiecăruia?

Eu vă rog foarte mult, dacă aceste societăți se angajează să dea o cifră fixă, de 100 miliarde, dacă dumneavoastră vă angajați, că dăm din Bugetul statului… Dar, în clipa în care dăm din Bugetul statului, stimați colegi parlamentari, facem o nedreptate la 60% din populația țării care nu beneficiază de cablu. Pentru că în țară sunt 4 milioane care beneficiază de cablu.

Deci, va trebui ca de aici înainte, fiecare cetățean să fie taxat pentru cablu, el nebeneficiind de acest lucru. Este moral acest lucru? Este moral ca pentru aceeași marfă, unii să dea 8%, și alții nimic? Televiziunile dau 3% și n-au zis nici una nimic. Ce se întâmplă aici?

Eu vă rog foarte mult, dacă de la Bugetul statului există posibilitatea, să acordați cinematografiei o sumă minimă, de 60 miliarde, ca să putem face 5 filme. anul acesta am făcut 12 filme; la anul vom face un singur film, domnilor?! Ne întoarcem în anul 2000? Pentru asta am rezistat în anii respectivi unor presiuni, și acum trebuie să cădem în fața unor altor presiuni care nu au justificare.

Eu vă rog să respingem, prin votul dumneavoastră, acest proiect care se supune primul, să respingeți medierea. Și pe urmă, mai departe, din aproape în aproape, conștiința dumneavoastră va dirija. Dacă există o posibilitate, și dumneavoastră aveți această posibilitate, să mergem de la Bugetul statului, este o chestiune care vă privește. Eu consider că atunci am face o nedreptate la 60% din populația țării, pentru câțiva care vor câștiga (vă spun o cifră incredibilă, domnilor și doamnelor: la anul se va câștiga de aceste societăți o cifră care va trece de o jumătate de miliard. Se apropie de 1 miliard de dolari. Și pe acești oameni îi scutim!) Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, vă rog foarte mult, deja cred că am auzit tot ce se putea, în domeniu, ca susținere.

Domnule senator Radu Alexandru, insistați? Aveți un minut, dar vă rog să vă încadrați într-un minut.

 
 

Domnul Radu F. Alexandru:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Nu vreau să insist, nu vreau să prelungesc prea mult o discuție care, firește, aduce în discuție o mulțime de argumente. Ce mi se pare extrem de important, că această discuție și argumentele pe care le aducem să le susținem cu bună-credință.

Vreau să vă amintesc, și vreau să-i reamintesc distinsului coleg Mălaimare, președintele Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă la Camera Deputaților, în amendamentul depus la comisie am cerut suplimentarea fondurilor la buget, tocmai pentru a se asigura realizarea unui film, în regim normal, cu o finanțare de la Bugetul de stat. S-au respins aceste amendamente.

Deci, a veni și a promite că vom da dintr-un buget la "calende", înseamnă să ne furăm singuri căciula. An de an bugetul pe cultură este tot mai mic. A vorbi de un buget, știm foarte bine că bugetul nu mai suportă nici un fel de modificare, înseamnă a ne induce în eroare. Nu este drept, nu este corect.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul deputat Mălaimare, un minut și dumneavoastră.

 
 

Domnul Mihai Adrian Mălaimare:

Ba, chiar mai puțin, domnule președinte, îmi cer scuze.

Eu nu cred că vorbim "vorbe", domnule senator. Eu cred că suntem destul de responsabili atunci când afirmăm niște lucruri. Și, știți foarte bine că în Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă amendamentele dumneavoastră n-au fost respinse niciodată.

Pe de altă parte, trebuie să vă aduc la cunoștință faptul că, eu cred că cinematografia trebuie într-adevăr ajutată. Dar, nu vreau să deschid aici, în plen, o discuție despre modul în care înțelege cinematografia însăși să se ajute. Nu vreau să deschid aici o discuție despre modul în care este organizată cinematografia, despre modul în care cred cei care conduc cinematografia astăzi că este viitorul acestei instituții fundamentale. Sunt de acord că cinematografia trebuie ajutată, și va trebui, într-adevăr, să fim responsabili, deputați și senatori, în a decide cifra pe care cinematografia o merită. Dar, nu în acest fel. Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă propun să ne oprim aici cu luările de cuvânt.

Domnule senator Adrian Păunescu, mai doriți să luați cuvântul? Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Adrian Păunescu:

N-am înțeles, domnule deputat, ce boscorodiți acolo. Să nu cumva să vorbiți în somn, și anume în "somnul rațiunii". Da, acesta este adevărul, "somnul rațiunii".

Pentru că nu ne putem juca, într-adevăr, cu cinematografia națională și cu cultura națională, eu aș vrea să insist. Cinematografia este o parte a culturii naționale. Dacă dumneavoastră nu vi s-a părut clară formularea mea, o reiau. Pentru că nu ne putem juca în nici un fel cu cinematografia națională și cu cultura națională și pentru că nu putem să trăim din amăgiri, eu propun ca suma pe care a promis-o aici președintele Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă din Cameră, a zis că o va acorda, că se va acorda cinematografiei, să fie precizată, pentru că este obligatoriu ca în momentul când apare Legea Cinematografiei să continue să existe și cinematografia. Dacă nu se prevede acel 2% pe care vi l-am propus, atunci să apară propunerea cu o sumă anume dată cinematografiei naționale pentru anul 2003.

Vă rog să nu considerăm că este prea mult, că insistăm asupra acestui moment din care cinematografia națională poate ieși vie, sau, cum spunea aici Sergiu Nicolaescu, poate fi înmormântată.

Sunt, iată, momente, în care, mai degrabă, mă simt părtaș la cultura națională cu un liberal ca Radu F. Alexandru, și cu dumneavoastră toți care iubiți cinematografia națională și nu puteți accepta ca ea, prin votul nostru, să fie asasinată.

Dacă se vehiculează aici suma de 60 miliarde de lei pentru anul 2003, ea poate fi un început de discuție. Pentru că, altfel, legea aceasta nu-și mai are rostul. Legea organizează ceva ce, în același timp, noi am fi în stare să ucidem astăzi. Vă rog să aveți conștiința faptului la care suntem părtași și la care vă rog să fim căuzași.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, vă mulțumesc foarte mult.

Domnule deputat Bolcaș, vă rog.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă cer scuze, domnilor colegi, pentru o nouă intervenție. Am tot respectul pentru oamenii de mare cultură care au vorbit în fața noastră și care și-au expus, nu patetic, ci din suflet, punctele de vedere "pro" cinematografia românească, dar total alături de obiectul discuției pe care o purtăm.

Incă o dovadă că legea, greșit structurată din punct de vedere juridic, naște "monștri". Este adevărat, domnule senator Păunescu. Pentru că se face o confuzie totală între veniturile bugetare, cu care este înzestrată cinematografia, și acest articol 15 care vorbește de venituri extrabugetare. Este cu totul altceva. Așa că, propunerea domnului președinte Mălaimare, vizează un alt domeniu, promisiuni fără acoperire cu privire la Bugetul de stat, cifra propusă de domnul senator Adrian Păunescu este o cifră care se înscrie în perimetrul rezonabilului, dar să n-o mai tranzacționeze cu veniturile bugetare.

Vă rog să apreciați că problema cinematografiei este serioasă și lăsați-o pe mâna finanțiștilor și a juriștilor care vă împărtășesc buna-credință. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Doamna deputat Mona Muscă.

 
 

Doamna Monica Octavia Muscă:

În primul rând, vreau să vă spun că poziția domnului Radu F. Alexandru este o poziție personală, pe care noi o respectăm, dar liberalii nu vor vota o dublă taxare (pentru că asta se întâmplăl) a celor din cablu. Ei plătesc o dată, aproape 25% din fiecare abonament reprezintă taxele pe care ei le plătesc pentru program. A pune încă o taxă, înseamnă o dublă taxare. Liberalii nu acceptă așa ceva.

Prima propunere a domnului senator Adrian Păunescu, cu 2%, nu intră în procedurile parlamentare, având în vedere că aici putem vota doar una din variantele de la mediere. Cât privește de la buget, nu este momentul acum să discutăm, vom discuta bugetul și propun și eu ca la buget să punem în discuție atunci acest lucru, nu acum, că acum nu se discută bugetul. Mulțumesc frumos.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Doresc să vă spun că, conform procedurii, dacă se resping amândouă, rămâne în vigoare Ordonanța de urgență nr. 152. Deci, nu aceasta este problema.

Sigur că problema finanțării bugetare, stimați colegi, este o problemă aparte. În primul rând, trebuie să existe amendamentul și înțeleg că există un amendament de suplimentare făcut de Radu F. Alexandru, dar care probabil că a fost respins, dar, bineînțeles, plenul poate hotărî atunci când vom dezbate bugetul Ministerului Culturii.

Legat de problema bugetară înțeleg că domnul Florin Georgescu ne dă un răspuns, dacă a existat un amendament sau nu pe această temă.

 
 

Domnul Florin Georgescu:

Doamnelor și domnilor colegi,

Oricum, în strategia guvernamentală, se are în vedere ca aceste fonduri extrabugetare să fie, așa cum s-a întâmplat și până în prezent, desființate, ele ca atare, dacă erau alimentate din anumite impozite, taxe, contribuții, acestea să fie considerate surse ale bugetului de stat și nu ale unor fonduri extrabugetare, deci în afara bugetului, bugetul să aibă un total al veniturilor unic, din care să se facă alocații către diferitele sectoare economice, sociale, în raport cu prioritățile, cu ierarhiile guvernamentale. Noi aflându-ne acum într-o poziție dificilă din punct de vedere regulamentar, juridic, constituțional, chiar, înțeleg, nu putem vota decât fie varianta Senatului, fie varianta Camerei Deputaților. Varianta Senatului într-adevăr reprezintă un spor de fiscalitate ce nu este în concordanță cu strategia guvernamentală care scade fiscalitatea și în acest an, așa cum vom vedea la analiza bugetului, iar varianta Camerei Deputaților, într-adevăr, înseamnă mai puțini bani pentru cinematografia națională, care este un domeniu prioritar și care trebuie păstrată, conservată și dezvoltată în măsura posibilităților pe care le avem, de care dispune țara.

Cu această orientare, că vom discuta...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să reveniți la chestiune, domnule!

 
 

Domnul Florin Georgescu:

... vom discuta împreună bugetul pe acest an, se poate - și domnii care se ocupă de cinematografie în țară confirmă acest lucru - se poate ca din resursele bugetare, prin redistribuire să se aloce o sumă în plus acestui domeniu de activitate care să compenseze pierderea acestei surse din această taxă asupra operatorilor de cablu care ar corespunde în final votului pentru varianta Camerei Deputaților. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Cred că s-a spus tot ce se putea spune. Vă rog să-mi permiteți să trecem la vot. Conform prevederilor regulamentare supun votului dumneavoastră propunerea Comisiei de mediere, respectiv varianta Camerei Deputaților, în consecință, eliminarea acestui procent pentru societățile de cablu, acest procent de 5%.

Cine este pentru eliminare, stimați colegi? Vă rog să numărați.

Supun votului dumneavoastră propunerea Camerei Deputaților, respectiv a Comisiei de mediere, de eliminare a textului care prevede procentul de 5% aplicat asupra operatorilor de cablu.

Cine este pentru? Vă rog să numărați.

Împotrivă?

Stimați colegi, numai o secundă, că s-a înțeles greșit. Ca să fim foarte clari: supun la vot varianta Camerei Deputaților, deci eliminarea propunerii cu 5%. Dar să nu fie nici o confuzie, că înțeleg colegii de la PRM nu au înțeles votul. Deci, rog încă o dată: cine este pentru varianta Camerei Deputaților adoptată de Comisia de mediere? Aceleași voturi. Vă mulțumesc foarte mult.

Împotrivă? Vă rog să numărați.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Stimați colegi,

S-a votat cu 219 voturi pentru și 93 voturi împotrivă.

Avem voturi, conform prevederilor, votul majorității colegilor prezenți în sală, pe cealaltă variantă nu avem de ce s-o mai supunem la vot. S-a adoptat textul în varianta Camerei Deputaților, propusă și de către Comisia de mediere.

La pct. 2, referitor la dispoziții finale, art. 49 varianta Camerei Deputaților, respectiv 40 în Senat.

Ni se propune varianta Camerei Deputaților, respectiv a Comisiei de mediere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc foarte mult.

Împotrivă? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Cu aceleași voturi, 219 pentru, 93 împotrivă s-a adoptat și acest text.

 
Aprobarea unei modificări în componența nominală a Comisiei Parlamentului României pentru Integrare Europeană.

Trecem la al doilea punct: modificări în componența nominală a Comisiei Parlamentului României pentru integrare europeană. Aveți în mapele dumneavoastră o propunere de înlocuire a domnului deputat Leonăchescu Nicolae din Comisia pentru integrare europeană, unde deține și funcția de vicepreședinte, cu doamna deputat Smaranda Ionescu.

Dacă sunt obiecții? Dacă nu, supun votului dumneavoastră această modificare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate a fost votată această modificare.

Numirea unor membri în Consiliul Național al Audiovizualului.

Legat de numirea unor membri în Consiliul Național al Audiovizualului, stimați colegi. Din partea Comisiei de cultură, cine prezintă raportul? Se referă la propuneri pentru noi membri ai Consiliului Național al Audiovizualului. Din partea Senatului, pe postul vacant, un candidat pentru funcția de membru plin și unul pentru supleant.

Vă rog, cine prezintă raportul? Domnul președinte Mălaimare?

De asemenea, din partea Guvernului, pentru cele două posturi vacante s-au făcut propuneri corespunzătoare. Colegii de la Comisiile de cultură au audiat candidații și ni se va prezenta raportul.

Vă ascultăm, domnule președinte.

 

Domnul Mihai Adrian Mălaimare:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Dați-mi voie să citesc avizul comun asupra propunerilor Senatului și ale Guvernului pentru locurile vacante din Consiliul Național al Audiovizualului.

Potrivit prevederilor Legii audiovizualului nr. 504/2002 propunerile instituțiilor abilitate să nominalizeze candidații pentru Consiliul Național al Audiovizualului, Senatul, Camera Deputaților, Guvernul și președintele României sunt avizate în prealabil de Comisia pentru cultură, culte, arte și mijloace de informare în masă a Senatului și Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a Camerei Deputaților în ședință comună.

Ținând cont de faptul că pentru cele trei locuri vacante din Consiliul Național al Audiovizualului trebuie să fie numiți doi candidați propuși de Guvern și unul propus de Senat, după declanșarea procedurilor legale, propunerile au fost transmise Birourilor permanente care au sesizat comisiile permanente de specialitate în zilele de 14 și respectiv 21 octombrie 2002, în vederea audierii candidaților.

Comisiile s-au întrunit în ședință în ziua de 24 octombrie 2002 și au audiat următorii candidați. Din partea Guvernului, pentru cele două locuri vacante au fost audiați: domnul Șerban Madgearu, titular, doamna Dorina Teodora Mihăilescu, supleant, doamna Cristina Trepcea, titular, domnul Sotir Panaite Caragață, supleant.

Din partea Senatului, pentru un loc vacant au fost audiați: domnul Radu Teodorel, titular, și doamna Anne Rose Jugănaru, supleant, propuși de Grupul parlamentar al PSD, domnul Dan Diaconescu, titular, și domnul Bogdan Ghițulescu, supleant, propuși de Grupul parlamentar al PRM, domnul Claudiu Săftoiu, titular și domnul Ioan Turlacu, supleant, propuși de Grupul parlamentar al PD.

Audierea a constat din prezentarea fiecărui candidat în parte, urmată de întrebări adresate de parlamentari la care candidații au răspuns.

După încheierea audierilor, comisiile au hotărât să voteze în bloc toți candidații audiați.

În urma votului, comisiile au avizat candiații, în mod favorabil, cu 21 voturi pentru și 1 vot abținere.

În conformitate cu prevederile art. 11 alin. 4 din Legea nr. 504 și ale art. 83 din Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, candidații urmează să fie supuși votului plenului Parlamentului care urmează să se pronunțe prin vot secret, cu buletine de vot.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul? Are cuvântul domnul deputat Sassu.

 
 

Domnul Alexandru Sassu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Suntem astăzi în fața unui fapt care, era să spun, este fără precedent, de fapt face parte, se pare, dintr-o politică promovată de actualul partid de guvernământ. Și anume, încălcarea unor drepturi și cutume parlamentare, încălcarea Regulamentului și nu în ultimă instanță a legii.

În conformitate cu toate acestea, locul din Consiliul Național al Audiovizualului trebuia să revină Grupului parlamentar al Partidului Democrat, al cărui reprezentant a fost cel care și-a terminat mandatul. Din păcate, acest lucru nu s-a întâmplat, iar nominalizarea candidaților și din partea altor partide și mai ales din partea partidului de guvernământ, ne face să avem siguranța că am făcut aceste nominalizări absolut degeaba. Suntem, în opinia noastră, în fața unui moment, însă, care merită punctat, și anume, suntem în fața unei încălcări a democrației, a cutumelor parlamentare, a regulamentelor Camerelor așa cum spuneam și nu în ultimă instanță a legii care prevede, alături de regulamente, o reprezentare în conformitate cu reprezentarea parlamentară.

Trebuie să vă spun, de asemenea, că acest drept al Partidului Democrat, al grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat a fost recunoscut ca atare de toate celelalte grupuri, dar încărcat, așa cum spuneam, în ultimă instanță, prin aceste nominalizări.

Se creează, în opinia noastră, un precedent periculos, în care interesele unui partid de a avea control asupra unei instituții publice care este, nu întâmplător cea care reglementează și controlează audivizualul sunt mai importante decât democrația și respectul legii.

În aceste condiții, Grupurile parlamentare ale Partidului Democrat din Camera Deputaților și Senat au luat hotărârea să nu participe la acest vot.

Vă mulțumim.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Are cuvântul doamna deputat Mona Muscă. Numai o secundă, domnule președinte Sassu, am înțeles că vă retrageți propunerile pentru CNA?

Aveți cuvântul, doamna deputat.

 
 

Doamna Monica Octavia Muscă:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este deosebit de incorect ceea ce se întâmplă astăzi.

Domnul Mircea Diaconu care a reprezentat propunerea PD-ului pentru CNA și-a încheiat mandatul. În mod normal și natural, PD-ul urma să-l înlocuiască cu o altă candidatură, cu o altă propunere.

Drept urmare, cred că PSD-ul a făcut o mare greșeală că a propus un candidat pe locul PD-ului. Nu înțeleg de ce a făcut PSD-ul acest lucru, nu înțeleg care este rațiunea pentru care a făcut acest lucru și nici cum a putut să încalce o înțelegere care este practic lege în Parlament.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Are cuvântul domnul deputat Hrebenciuc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vreau să vă asigur pe toți colegii din opoziție că în general o să păstrăm cutumele parlamentare fără nici un fel de problemă, cei din Partidul Liberal chiar sunt martorii noștri și vor fi la votul pe care-l vom da, că păstrăm aceste cutume, dar la Senat când s-a discutat această problemă, PD-ul neavând un grup parlamentar care să susțină un anumit punct de vedere, a pierdut în negocieri acest lucru. Locul lui Mircea Diaconu nu este moștenire pe veci! Era de la legislatură la legislatură. Așa cum cei de la PNL au știut să discute și îl "multiplică" pe Micăluș acum la CNVM, același lucru trebuia să facă și PD-ul aici în ședință.

Vă mulțumesc.

 
Informare privind depunerea la secretarii generali ai Camerei Deputaților și Senatului, în vederea exercitării de către deputați și senatori a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională a următoarelor legi:

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult. Înțeleg că nu mai sunt luări de cuvânt. Putem trece la vot. Înainte de a vă explica votul și procedura de vot, permiteți-mi să vă prezint proiectele de legi pentru care, în conformitate cu art. 7 alin. 2 din Legea nr. 47/1992 s-au depus în vederea exercitării de către senatori și deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale:

Legea pentru respingerea Ordonanței Guvernului nr. 27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor;

Legea privind respingerea Ordonanței Guvernului nr. 57/2000 pentru abrogarea Ordonanței Guvernului nr. 99/1999;

Legea privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 134/2000 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 27/2000;

Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 117/2001 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 27/2000;

Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 54/2002, Legea pentru ratificarea Acordului între Ministerul Educației și Cercetării din România și Agenția Universitară a Francofoniei, relativ la Biroul Europa Centrală și Orientală, Legea privind aderarea României la Convenția privind eliberarea brevetelor europene adoptată la München la 5 octombrie 1973;

Legea pentru formularea unei declarații privind recunoașterea de către România a competenței comitetului pentru eliminarea discriminării rasiale;

Legea privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 187/2000 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor;

Legea privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 209/2000 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 27/2000;

Legea privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 252/2000 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 27/2000.

Stimați colegi,

Legat de procedura de vot. Votul este pe buletine. Veți primi un singur buletin. La I veți avea candidații propuși din partea Senatului pentru ocuparea unui loc vacant, pentru membru titular și respectiv membru supleant și la nr. II candidații propuși de Guvern pentru cele două locuri vacante. Deci, doi membri titulari și doi membri supleanți.

În ceea ce privește candidații propuși de Senat, sunt trei căsuțe: nr. 1 - propunerea Grupului parlamentar Social Democrat și Umanist, pentru membru titular și supleant, căsuța 2 - propunerea Grupului parlamentar al României Mari, membru titular și supleant și căsuța 3 - propunerea Partidului Democrat pentru membru titular și membru supleant.

În conformitate cu prevederile art. 37 din Regulamentul ședințelor comune va trebui ca în două căsuțe din cele trei să tăiați numele și prenumele pentru membru plin și pentru membrii supleanți. În caz contrar, buletinul devine nul. Dacă sunt probleme legate de procedura de vot? Dacă nu... Poftim?

 

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Putem să-i tăiem pe toți?!

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dacă-i tăiați pe toți, buletinul este nul, trebuie să păstrați o singură propunere pentru titular și supleant, ei sunt grupați așa cum este corect să fie. Deci, trebuie să tăiați, practic, doi membri titulari și doi supleanți din cele două căsuțe, pentru ca buletinul să fie valabil.

Trecem la vot. Rog chestorii, domnule Lăpușan, domnule Badea?

Pe domnul secretar Nicolescu îl rog să dea citire listei membrilor Senatului, după care vom trece la procedura...

 
Numirea unui membru al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare.

Stimați colegi,

Există propunerea ca să votăm odată și pentru punctul 5, deci propunerea pentru un membru la Comisia Națională de Valori Mobiliare. Propunerea pentru Paul Gabriel Miclăuș. Cele două rapoarte sunt favorabile pentru toți candidații și dorim să câștigăm timp. Da?

Domnule Nicolescu, vă rog să dați citire la Senat.

 

Domnul Constantin Nicolescu:

Senatul
- Acatrinei Gheorghe - prezent
- Alexa Constantin - prezent
- Alexandru Ionel - prezent
- Apostolache Victor - prezent
- Athanasiu Alexandru - prezent
- Badea Dumitru - prezent
- Balcan Viorel - prezent
- Bădulescu Doru Laurian - prezent
- Bălan Angela Mihaela - prezentă
- Bălălău Constantin - absent
- Belașcu Aron - prezent
- Belu Ioan - absent

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule Nicolescu, numai o secundă: repet încă o dată procedura de vot. Deci, propunerile pentru postul vacant, de la Senat: sunt trei propuneri pentru titulari, unul din partea PSD-ului, o propunere din partea PRM-ului, o propunere din partea PD-ului, cu supleantul în spate. Deci se desemnează un singur titular și respectiv supleant; la ceilalți se taie numele și prenumele.

 
 

Domnul Constantin Nicolescu:

- Bichineț Corneliu - prezent
- Bindea Liviu-Doru - prezent
- Bîciu Constantin - prezent
- Brădișteanu Șerban Alexandru - prezent
- Bucur Dionisie - prezent
- Buzatu Gheorghe - prezent
- Bunduc Gheorghe - prezent
- Cârciumaru Ion - prezent
- Ciocan Maria - prezent
- Ciocârlie Alin Teodor - prezent
- Codreanu Dumitru - prezent
- Constantinescu Dan - absent
- Constantinescu Eugen Marius - prezent
- Cozmâncă Octav - prezent
- Crăciun Avram - prezent
- Cristolovean Ioan - prezent
- Dina Carol - prezent
- Dinescu Valentin - prezent
- Dinu Marin - prezent
- Dobrescu Maria Antoaneta - prezentă
- Dumitrescu Viorel - prezent
- Duță Vasile - prezent
- Eckstein Kovacs Peter - prezent
- Fabini Herman Armeniu - prezent
- Făniță Triță - prezent
- Feldman Radu Alexandru - prezent
- Filipaș Avram - prezent
- Filipescu Cornel - prezent
- Florescu Eugeniu Constantin - prezent
- Flutur Gheorghe - prezent
- Frunda György - prezent
- Găucan Constantin - prezent
- Gogoi Ion - prezent
- Guga Ioan - prezent
- Hanganu Romeo Octavian - absent
- Hîrșu Ion - prezent
- Hoha Gheorghe - prezent
- Honcescu Ion - prezent
- Horga Vasile - prezent
- Hrițcu Florin - prezent
- Ilașcu Ilie - prezent
- Iliescu Ion - prezent
- Ionescu-Quintus Mircea - prezent
- Iorga Nicolae Marian - prezent
- Iorgovan Antonie - absent
- Iustian Mircea Teodor - prezent
- Kereskenyi Alexandru - prezent
- Leca Aureliu - prezent
- Lupoi Mihail - prezent
- Maior Liviu - prezent
- Marcu Ion - absent
- Marinescu Simona - prezentă
- Markó Béla - absent
- Matei Vintilă - prezent
- Matei Viorel - prezent
- Mărgineanu Ștefan Gheorghe - prezent
- Mihordea Mircea - prezent
- Mocanu Vasile - prezent
- Munteanu Tudor Marius - prezent
- Nedelcu Mircea - prezent
- Németh Csaba - prezent
- Nicolaescu Ioan - prezent
- Nicolaescu Sergiu Florin - prezent
- Nicolai Norica - prezentă
- Nicolescu Constantin - prezent
- Novolan Traian - prezent
- Onaca Dorel Constantin - absent
- Oprescu Sorin Mircea - prezent
- Opriș Octavian - prezent
- Otiman Păun Ion - prezent
- Paleologu Alexandru - absent
- Pană Aurel - absent
- Pană Viorel Marian - absent
- Paștiu Ioan - absent
- Păcurariu Iuliu - absent
- Păcuraru Nicolae Paul Anton - prezent
- Pătru Nicolae - prezent
- Păunescu Adrian - prezent
- Penciuc Corin - prezent
- Pete Ștefan - prezent
- Petre Maria - absentă
- Petrescu Ilie - prezent
- Plătică-Vidovici Ilie - prezent
- Pop Dumitru Petru - prezent
- Pop D. Popa Ioan - prezent
- Popa Nicolae Vlad - absent
- Popescu Dan Mircea - prezent
- Popescu Laurențiu Mircea - prezent
- Predescu Ion - prezent
- Prichici Emilian - prezent
- Pricop Mihai Radu - prezent
- Prisăcaru Ghiorghi - prezent
- Pruteanu George Mihail - prezent
- Pujină Nelu - prezent
- Puskás Valentin Zoltán - prezent
- Radu Constantin - prezent
- Rahău Dan Nicolae - prezent
- Rebreanu Nora Cecilia - prezentă
- Rece Traian - prezent
- Roibu Aristide - prezent
- Roman Petre - absent
- Rus Ioan Aurel - prezent
- Sârbulescu Ion - absent
- Seche Ion - prezent
- Seres Dénes - prezent
- Sin Niculae - prezent
- Sógor Csaba - prezent
- Solcanu Ion - prezent
- Sporea Elena - prezentă
- Stănoiu Rodica Mihaela - prezentă
- Stoica Fevronia - prezentă
- Szabó Károly Ferenc - prezent
- Șelaru Rodica - prezentă
- Ștefan Viorel - prezent
- Tărăcilă Doru Ioan - prezent
- Theodorescu Emil Răzvan - prezent
- Toma Constantin - prezent
- Tudor Corneliu Vadim - prezent
- Ungheanu Mihai - prezent
- Vajda Borbala - prezent
- Vasile Radu - absent
- Văcăroiu Nicolae - prezent
- Vela Ion - absent
- Verestóy Attila - absent
- Voinea Melu - prezent
- Vornicu Sorin Adrian - prezent
- Zanc Grigore - prezent
- Zlăvog Gheorghe - prezent

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule secretar Leonăchescu, vă rog! Camera Deputaților!

 
 

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Rog atenție, Camera Deputaților!

Avem un caz excepțional, deces în familie: domnul Suditu Gheorghe - prezent.
- Abiței Ludovic - prezent
- Afrăsinei Viorica - prezentă
- Albu Gheorghe - absent
- Ana Gheorghe - prezent
- Andea Petru - prezent
- Andrei Ioan - prezent
- Andronescu Ecaterina - prezentă
- Antal Istvan - prezent
- Anton Marin - prezent
- Antonescu George Crin Laurențiu - prezent
- Antonescu Niculae Napoleon - prezent
- Apostolescu Maria - prezentă
- Arghezi Mitzura Domnica - prezentă
- Ariton Gheorghe - prezent
- Armaș Iosif - prezent
- Arnăutu Eugenu - prezent
- Asztalos Ferenc - prezent
- Baban Ștefan - prezent
- Babiuc Victor - absent
- Baciu Mihai - absent
- Bahrin Dorel - prezent
- Baltă Mihai - prezent
- Baltă Tudor - prezent
- Bar Mihai - prezent
- Bara Radu Liviu - prezent
- Barbu Gheorghe - absent
- Bartoș Daniela - absentă
- Bădoiu Cornel - prezent
- Bălăeț Mitică - prezent
- Bălășoiu Amalia - prezentă
- Băncescu Ioan - prezent
- Bâldea Ioan - prezent
- Becsek-Garda Dezideriu Coloman - absent
- Bentu Dumitru - prezent
- Bercăroiu Victor - prezent
- Berceanu Radu Mircea - absent
- Bereczki Endre - prezent
- Birtalan Ákos - absent
- Bivolaru Ioan - prezent
- Bleotu Vasile - prezent
- Boabeș Dumitru - prezent
- Boagiu Anca Daniela - absentă
- Boajă Minică - prezent
- Boc Emil - absent
- Bogea Angela - prezentă
- Boiangiu Cornel - absent
- Bolcaș Augustin Lucian - prezent
- Böndi Gyöngyike - prezentă
- Borbely Laszlo - prezent
- Bozgă Ion - prezent
- Bran Vasile - absent
- Brînzan Ovidiu - prezent
- Brudașca Damian - absent
- Bucur Constantin - absent
- Bucur Mircea - prezent
- Buga Florea - prezent
- Burnei Ion - prezent
- Buruiană Aprodu Daniela - absentă
- Buzatu Dumitru - prezent
- Buzea Cristian Valeriu - prezent
- Calcan Valentin Gigel - prezent
- Canacheu Costică - absent
- Cazan Gheorghe Romeo-Leonard - prezent
- Cazimir Ștefan - prezent
- Cășunean-Vlad Adrian - absent
- Cerchez Metin - absent
- Cherescu Pavel - prezent
- Chiliman Andrei Ioan - prezent
- Chiriță Dumitru - prezent
- Ciontu Corneliu - prezent
- Ciuceanu Radu - prezent
- Ciupercă Vasile Silvian - prezent
- Cîrstoiu Ion - absent
- Cladovan Teodor - absent
- Cliveti Minodora - absentă
- Coifan Viorel-Gheorghe - prezent
- Cojocaru Nicu - prezent
- Crăciun Dorel Petru - prezent
- Creț Nicoară - prezent
- Cristea Marin - prezent
- Crișan Emil - prezent
- Dan Matei-Agathon - absent
- Daraban Aurel - prezent
- Dinu Gheorghe - prezent
- Dobre Traian - absent
- Dobre Victor Paul - prezent
- Dobrescu Smaranda - prezentă
- Dolănescu Ion - prezent
- Dorian Dorel - absent
- Dorneanu Valer - prezent
- Dragomir Dumitru - prezent
- Dragoș Liviu Iuliu - prezent
- Dragu George - prezent
- Drăgănescu Ovidiu-Virgil - absent
- Drețcanu Doina-Micșunica - prezentă
- Dumitrescu Cristian Sorin - prezent
- Dumitriu Carmen - prezentă
- Duțu Constantin - prezent
- Duțu Gheorghe - prezent
- Enescu Nicolae - prezent
- Erdei Doloczki Istvan - prezent
- Eserghep Gelil - prezent
- Fâcă Mihail - prezent
- Firczak Gheorghe - prezent
- Florea Ana - prezentă
- Florescu Ion - prezent
- Fotopolos Sotiris - prezent
- Frunzăverde Sorin - absent
- Gaspar Acsinte - prezent
- Georgescu Florin - prezent
- Georgescu Filip - absent
- Gheorghe Valeriu - prezent
- Gheorghiof Titu Nicolae - absent
- Gheorghiu Adrian - prezent
- Gheorghiu Viorel - prezent
- Gingăraș Georgiu - absent
- Giuglea Ștefan - prezent
- Godja Petru - prezent
- Grădinaru Nicolae - prezent
- Grigoraș Neculai - prezent
- Gubandru Aurel - prezent
- Gvozdenovici Slavomir - absent
- Hașotti Puiu - prezent
- Hogea Vlad Gabriel - prezent
- Holtea Iancu - absent
- Hrebenciuc Viorel - prezent
- Ianculescu Marian - prezent
- Ifrim Mircea - prezent
- Ignat Miron - prezent
- Iliescu Valentin Adrian - prezent
- Ionel Adrian - prezent
- Ionescu Anton - absent
- Ionescu Costel Marian - absent
- Ionescu Dan - absent
- Ionescu Daniel - prezent
- Ionescu Mihaela - prezentă
- Ionescu Răzvan - prezent
- Ionescu Smaranda - absentă
- Iordache Florin - prezent
- Iriza Marius - prezent
- Iriza Scarlat - prezent
- Ivănescu Paula Maria - absentă
- Jipa Florina Ruxandra - prezentă
- Kelemen Atilla Bela Ladislau - prezent
- Kelemen Hunor - prezent
- Kerekes Károly - prezent
- Kónya-Hamar Sandor - absent
- Kovács Csaba-Tiberiu - prezent
- Kovács Zoltan - prezent
- Lari Iorga Leonida - prezentă
- Lazăr Maria - prezentă
- Lăpădat Ștefan - prezent
- Lăpușan Alexandru - prezent
- Leonăchescu Nicolae - prezent
- Lepădatu Lucia Cornelia - prezentă
- Lepșa Victor Sorin - absent
- Longher Ghervaza - prezent
- Loghin Irina - prezentă
- Luchian Ion - prezent
- Magheru Paul - absent
- Maior Lazăr Dorin - prezent
- Makkai Grigore - prezent
- Man Mircea - absent
- Manolescu Oana - absentă
- Marcu Gheorghe - prezent
- Mardari Ludovic - prezent
- Marin Gheorghe - prezent
- Marineci Ionel - prezent
- Márton Árpád Francisc - prezent
- Mălaimare Mihai-Adrian - prezent
- Mărăcineanu Adrian - prezent
- Mândrea-Muraru Mihaela - prezentă
- Mândroviceanu Vasile - prezent
- Mera Alexandru Liviu - absent
- Merce Ilie - prezent
- Meșca Sever - absent
- Miclea Ioan - prezent
- Micula Cătălin - prezent
- Mihalachi Vasile - prezent
- Mihăilescu Petru Șerban - absent
- Mincu Iulian - prezent
- Mircea Costache - prezent
- Mirciov Petru - absent
- Miron Vasile - prezent
- Mitrea Manuela - absentă
- Mitrea Miron Tudor - absent
- Mitu Dumitru Octavian - prezent
- Mițaru Anton - prezent
- Mînzînă Ion - prezent
- Mocioalcă Ion - prezent
- Mocioi Ion - prezent
- Mogoș Ion - absent
- Mohora Tudor - prezent
- Moisescu George Dumitru - prezent
- Moisoiu Adrian - prezent
- Moiș Văsălie - prezent
- Moldovan Petre - prezent
- Moldovan Carmen Ileana - prezentă
- Moldoveanu Eugenia - absentă
- Moraru Constantin Florentin - prezent
- Motoc Marian-Adrian - prezent
- Muscă Monica Octavia - prezentă
- Mușetescu Tiberiu-Ovidiu - absent
- Naidin Petre - prezent
- Nan Nicolae - absent
- Nassar Rodica - prezentă
- Naum Liana Elena - prezentă
- Nădejde Vlad-George - prezent
- Năstase Adrian - absent
- Năstase Ioan Mihai - prezent
- Neacșu Ilie - absent
- Neagu Ion - prezent
- Neagu Victor - prezent
- Neamțu Horia Ion - prezent
- Neamțu Tiberiu Paul - prezent
- Nechifor Cristian - prezent
- Negoiță Liviu Gheorghe - absent
- Nica Dan - absent
- Nicolae Ion - prezent
- Nicolaescu Gheorghe-Eugen - prezent
- Nicolescu Mihai - prezent
- Nicolicea Eugen - absent
- Niculescu Constantin - prezent
- Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae - absent
- Nistor Vasile - absent
- Niță Constantin - absent
- Oltean Ioan - absent
- Olteanu Ionel - prezent
- Oltei Ion - prezent
- Onisei Ioan - absent
- Palade Doru Dumitru - prezent
- Pambuccian Varujan - absent
- Pașcu Ioan Mircea - prezent
- Pataki Iulia - prezentă
- Patriciu Dinu - absent
- Păduroiu Valentin - prezent
- Pășcuț Ștefan - prezent
- Păun Nicolae - absent
- Pécsi Ferenc - prezent
- Pereș Alexandru - absent
- Petrescu Ovidiu Cameliu - prezent
- Petruș Octavian Constantin - prezent
- Pleșa Eugen Lucian - prezent
- Podgoreanu Radu - prezent
- Pop Napoleon - prezent
- Popa Constanța - prezentă
- Popa Cornel - prezent
- Popa Virgil - absent
- Popescu Bejat Ștefan Marian - absent
- Popescu Costel Eugen - prezent
- Popescu Ioan Dan - absent
- Popescu Dorin Grigore - prezent
- Popescu Gheorghe - prezent
- Popescu Kanty Cătălin - prezent
- Popescu Virgil - prezent
- Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton - absent
- Posea Petre - prezent
- Predica Vasile - prezent
- Pribeanu Gheorghe - prezent
- Priboi Ristea - absent
- Purceld Octavian-Mircea - prezent
- Pușcaș Vasile - absent
- Puwak Hildegard-Carola - absentă
- Puzdrea Dumitru - prezent
- Radan Mihai - prezent
- Ráduly Róbert Kálmán - prezent
- Raicu Romeo Marius - absent
- Rasovan Dan Grigore - prezent
- Rădoi Ion - prezent
- Rădulescu Grigore Emil - prezent
- Roșculeț Gheorghe - prezent
- Rus Emil - prezent
- Rus Ioan - prezent
- Rușanu Dan Radu - absent
- Sadici Octavian - prezent
- Sali Negiat - absent
- Sandache Cristian - prezent
- Sandu Alecu - absent
- Sandu Ion Florentin - prezent
- Sassu Alexandru - absent
- Saulea Dănuț - prezent
- Savu Vasile Ioan - absent
- Săpunaru Nini - absent
- Sârbu Marian - absent
- Sbârcea Tiberiu Sergius - prezent
- Selagea Constantin - prezent
- Sersea Nicolae - prezent
- Severin Adrian - absent
- Simedru Dan Coriolan - prezent
- Sirețeanu Mihail - absent
- Sonea Ioan - prezent
- Spiridon Nicu - prezent
- Stan Ioan - prezent
- Stan Ion - absent
- Stana-Ionescu Ileana - prezentă
- Stanciu Anghel - prezent
- Stanciu Zisu - prezent
- Stănescu Alexandru-Octavi - prezent
- Stănișoară Mihai - absent
- Stoian Mircea - absent
- Stoica Valeriu - absent
- Stroe Radu - prezent
- Stuparu Timotei - prezent
- Suciu Vasile - prezent
- Suditu Gheorghe - prezent
- Székely Ervin-Zoltán - prezent
- Szilágyi Zsolt - absent
- Șnaider Paul - prezent
- Ștefan Ion - prezent
- Ștefănescu Codrin - prezent
- Ștefănoiu Luca - prezent
- Știrbeț Cornel - prezent
- Tamás Sándor - absent
- Tărâță Culiță - prezent
- Târpescu Pavel - prezent
- Tcaciuc Ștefan - prezent
- Teculescu Constantin - absent
- Timiș Ioan - absent
- Toader Mircea Nicu - absent
- Todoran Pavel - prezent
- Tokay Gheorghe - absent
- Toró Tiberiu - absent
- Tudor Marcu - prezent
- Tudose Mihai - prezent
- Tunaru Raj-Alexandru - prezent
- Țibulcă Alexandru - prezent
- Țocu Iulian Costel - prezent
- Varga Attila - prezent
- Vasile Aurelia - prezentă
- Vasilescu Lia Olguța - prezentă
- Vasilescu Nicolae - absent
- Vasilescu Valentin - prezent
- Vekov Károly-János - prezent
- Verbina Dan - prezent
- Vida Iuliu - prezent
- Videanu Adriean - absent
- Vișinescu Marinache - prezent
- Voicu Mădălin - prezent
- Voinea Olga Lucheria - prezentă
- Voinea Florea - prezent
- Winkler Iuliu - prezent
- Wittstock Eberhard-Wolfgang - prezent
- Zăvoianu Ioan Dorel - prezent
- Zgonea Valeriu Ștefan - prezent

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Au votat toți cei prezenți.

Vă rog să ridicăm urnele, și rog Birourile permanente să mergem în sala Birourilor permanente pentru numărarea voturilor.

 
 

După pauză

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule secretar Leonăchescu, vă rog să prezentați procesele-verbale.

 
 

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de către deputați și senatori cu privire la numirea unui membru al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare.

În temeiul prevederilor art.32 din Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului au procedat la verificarea și numărarea voturilor exprimate de către deputați și senatori prin vot secret cu buletine de vot, conform art.83 și 84 și art.1 pct.21 din acest Regulament, cu privire la candidatul propus pentru numirea unui membru al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare în funcția de comisar, potrivit art.3 alin.1 și 2 și al art.4 din Statutul Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, aprobat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.25/2002 aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.514/2002, și au constatat următoarele: numărul total al deputaților și senatorilor: 484; numărul deputaților și senatorilor prezenți: 369; numărul total de voturi exprimate: 369; numărul de voturi anulate: 0; numărul total de voturi valabil exprimate: 369, din care: voturi pentru: 346, voturi contra: 23.

În conformitate cu prevederile art.38 alin.7 din Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, numirea în funcție se hotărăște cu votul majorității deputaților și senatorilor prezenți.

Ca urmare a faptului că, din totalul de 484 de deputați și senatori, au fost prezenți 369, din care 346 au votat pentru, ceea ce reprezintă majoritatea cerută de Regulament, domnul Paul Gabriel Miclăuș este numit membru al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare în funcția de comisar, pentru un mandat de cinci ani, începând cu data de 4 noiembreie 2002.

Încheiat astăzi, 4 noiembrie 2002.

Semnează membrii Birourilor permanente ale Camerei Deputaților și Senatului.

(Aplauze.)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Felicitări pentru domnul Miclăuș.

 
 

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de către deputați și senatori cu privire la numirea unor membri ai Consiliului Național al Audiovizualului.

În temeiul prevederilor art.32 din Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului au procedat la verificarea și numărarea voturilor exprimate de către deputați și senatori prin vot secret cu buletine de vot asupra candidaților propuși pentru numirea în Consiliul Național al Audiovizualului a unui membru titular și a unui membru supleant propuși de Senat, precum și a doi membri titulari și a doi membri supleanți propuși de Guvern, potrivit art.11 alin.1, 2 și 7 din Legea audiovizualului nr.504/2002, și au constatat următoarele:

Numărul total al deputaților și senatorilor: 484.

Din verificarea și numărarea voturilor exprimate au rezultat următoarele:

1) Candidați propuși din partea Senatului pentru numirea unui membru titular și a unui membru supleant: total voturi: 349; total voturi valabil exprimate: 318; voturi anulate: 31.

Pe nominal, s-au obținut următoarele voturi:

Teodorel Radu, membru titular: 220 pentru, voturi contra: 98.

Jugănaru Anne Rose-Marie, membru supleant: 220 pentru, 98 contra.

Diaconescu Dan, membru titular: 90 voturi pentru, 228 contra.

Ghițulescu Bogdan, membru supleant: 90 voturi pentru, 228 contra.

Săftoiu Claudiu, membru titular: 9 voturi pentru, 309 contra.

Turlacu Ioan, membru supleant: 9 voturi pentru, 309 contra.

2) Candidați propuși din partea Guvernului pentru numirea a doi membri titulari și a doi membri supleanți.

Total voturi: 349; anulate: 0. Voturi valabil exprimate: 349.

Madgearu Șerban, membru titular: 252 voturi pentru, 97 contra.

Mihăilescu Dorina Teodora, membru supleant: 252 pentru, 97 contra.

Trepcea Cristina, membru titular: 309 voturi pentru, 40 voturi contra.

Caragață Sotir Panaite, membru supleant: 309 voturi pentru, 40 contra.

În conformitate cu prevederile art.11 alin.5 din Legea audiovizualului nr.504/2002, candidaturile se aprobă cu votul majorității deputaților și senatorilor, ceea ce reprezintă minimum 243 voturi pentru din totalul de 484 parlamentari.

Potrivit rezultatului votului, au întrunit majoritatea cerută de lege și sunt numiți în calitatea de membru titular sau membru supleant în Consiliul Național al Audiovizualului pe o durată de patru ani, începând cu data de 4 noiembrie 2002, după cum urmează:

Nici unul dintre candidații propuși din partea Senatului nu a îndeplinit numărul de voturi cerut.

Din partea Guvernului au întrunit numărul cerut de voturi: Madgearu Șerban, Mihăilescu Dorina Teodora, Trepcea Cristina și Caragață Sotir Panaite.

Încheiat astăzi, 4 noiembrie 2002.

Semnează membrii Biroului permanent al Camerei Deputaților și membrii Biroului Permanent al Senatului.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Îi felicităm pe cei care au obținut numărul de voturi minim de 243.

Pentru posturile vacante de membru titular și membru supleant propuse de Senat vom relua procedura și, în prima ședința de plen a celor două Camere, vom derula din nou votul, în funcție de candidații care vor fi propuși și bineînțeles audiați de către cele două Comisii pentru cultură, arte, mijloace de informare în massă.

Cu aceasta, încheiem ședința noastră de astăzi.

Ședința s-a încheiat la ora 20,20.

 
   

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti duminică, 5 decembrie 2021, 7:26
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro