Plen
Ședința Camerei Deputaților din 5 noiembrie 2002
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.153/15-11-2002

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2002 > 05-11-2002 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 5 noiembrie 2002

Intervenții ale domnilor deputați:  

Ședința a început la ora 8,25.

Lucrările au fost conduse de domnii Corneliu Ciontu, vicepreședinte al Camerei Deputaților,Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistați de domnii Tudor Mohora și Nicolae Leonăchescu, secretari.

   

Domnul Corneliu Ciontu:

Bună dimineața!

 
  Ștefan Baban - declarație intitulată Românii alimentați cu salmonela cu ajutorul statului;

Începem secvența intervențiilor.

Domnule Baban, sunteți pregătit? Poftiți.

Urmează domnul Adrian Moisoiu.

   

Domnul Ștefan Baban:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

"Românii alimentați cu salmonela cu ajutorul statului"

Instituțiile publice ale statului permit, cu bună știință, comercializarea preparatelor din carne contaminate cu salmonela. Astfel, sute de tone de carne dezosată mecanic, contaminată cu acest germen, au fost importate și scoase pe piață cu avizul Institutului de Igienă și Sănătate Publică și al Agenției Naționale Sanitar-Veterinare. Deși a depistat la timp acest germen în probele de carne recoltate din cantitățile importate, Institutul de Igienă și Sănătate Publică a menționat, în buletinele de analiză, că pasta din carne infestată poate intra în compoziția preparatelor de carne. Ca urmare s-au obținut sute de tone de preparate din carne, în special parizer, crenvurști și pateu, care au fost date spre consumul populației țării. Implicată a fost și Agenția Națională Sanitar-Veterinară care, deși a știut tot timpul ce se întâmplă, nu a luat nici cea mai mică măsură pentru stoparea importurilor realizate de cele 30 de firme mari procesatoare de carne. Toate acestea s-au întâmplat cu cel puțin 9 luni în urmă.

Având în vedere că produsele preparate au fost consumate până acum 4 luni, iar efectele infestării cu salmonela pot apărea după multă vreme de la contaminare, sunt explicabile, acum, epidemiile de toxiinfecție alimentară care au apărut în țara noastră în ultimele 6 luni, mai ales în perioada de vară. Marea majoritate dintre noi am dat vina pe patronii care doreau să se îmbogățească peste noapte pe spinarea și sănătatea noastră, fără să ne gândim că, poate, și ei, la rândul lor, erau victimele sistemului autohton sanitar-veterinar. Lucrurile însă nu se opresc aici: salmonela poate face, în continuare, victime, deoarece unele persoane infestate pot deveni purtătoare, pentru multă vreme, a acestui germen și, în atare condiții, îl pot transmite și altora, ducând, din nou, la apariția unor focare de toxiinfecție alimentară la nivel național.

Mai grav este faptul că toate aceste date au fost ținute secrete, timp de 8 luni. Organele menționate în acest expozeu nu au informat conducerea Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor și nici nu au sistat importurile de produse necorespunzătoare. Nu au fost trecute corect în procesul-verbal de recoltare cantitatea recepționată efectiv și cantitatea trecută în buletinul de analiză, existând diferențe de zeci de kilograme, nu au fost menționați parametrii fizico-chimici după care să se efectueze comparații, iar ceea ce este mai grav este faptul că toate aceste date au fost făcute publice după ce preparatele respective au fost deja consumate.

În condițiile de sărăcie cruntă existentă la nivelul întregii țări, care cuprinde, pe zi ce trece, tot mai multă populație, instituțiile românești abilitate și plătite din banii publici ca să asigure o stare alimentară optimă și sigură cetățenilor acestei țări sunt primele care atentează material și moral la starea de sănătate a acestora, promovând materii prime și produse care, în alte state, sunt incinerate pentru siguranța tuturor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Adrian Moisoiu - încercarea de a demonstra un adevăr: Este greu să fii român în județul Mureș, dar cel mai greu e să fii român în județul Harghita;

Poftiți, domnule deputat Adrian Moisoiu. Va urma domnul Emil Rus.

   

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

E greu să fii român în Țara ta. E foarte greu să fii român în județul Mureș, dar cel mai greu e să fii român în județul Harghita!

Acest adevăr voi încerca să-l demonstrez prin câteva exemple, ce provin din situația social-explozivă care domnește în Țară, cât și din existența unui protocol mârșav încheiat între un partid politic efemer la guvernare - PSD, și o uniune culturală apreciată ilegal drept partid politic - UDMR.

E greu să fii român în România, atunci când populația apreciază că Țara merge într-o direcție greșită, dar îi votează pe cei care ne conduceau sau ne conduc încă… O singură dată a încercat să procedeze altfel, în 1996, dar a căzut din lac în puț…

Cine este răspunzător pentru dezastrul care domnește peste tot? Oamenii simpli sau cei care ne-au condus: FSN, PDSR, CDR, adică PNL + PNȚCD + PD împreună cu UDMR, iar acum PSD și PUR împreună cu același UDMR?

Cine a inițiat exportul de inteligență și a alungat mii de tineri aiurea pe meridianele globului, îndepărtându-i de un viitor pe care trebuiau să-l aibă aici, la noi acasă?

Cine a permis atâtea tunuri financiare (Safi, FNI, Bancorex, Sovata, Combinatul Siderurgic Reșița, Societatea Națională a Tutunului Românesc și multe, multe altele), pentru a-și satisface clientela politică?

Dacă e greu să fii român în România, atunci e și mai greu în județul Mureș, acolo unde pe lângă criterii politice, românii sunt divizați și pe criterii religioase, acolo unde, pe lângă greutățile vieții de zi cu zi, ființează terorismul și provocările udemeriste, palpabile sub toate formele.

Cine i-a separat pe copiii români de copiii maghiari din școlile unde învățau împreună, i-a dat afară ca pe niște măsele stricate pe părinții lor de la locurile de muncă, a provocat conflictul de la 20 martie 1990?

Aici se duce o politică permanentă, abilă și eficientă de maghiarizare, aici nervii sunt permanent puși la încercare și vigilența mereu trează.

Este politica pașilor mărunți, promovată de UDMR, susținută de un protocol de colaborare PSD - UDMR care se reînnoiește anual și care se manifestă prin sfidarea autorității statului român prin cele mai diverse acțiuni: nedepunerea sau depunerea unor coroane în bernă la sărbătorirea Zilei Naționale a României, ridicarea și dezvelirea de statui ale unor criminali de război care au ucis cu sânge rece zeci de mii de români, începând cu cei 13 generali executați în 1848, continuând cu Horthy, criminalul de război Wass Albert sau, mai recent, Kossuth Lajos.

Și dacă UDMR sfidează și batjocorește poporul român, aceasta se face cu sprijinul conducătorilor noștri, a unor inconștienți care le permit să arboreze steagul național al Ungariei pe teritoriul României, să dezvelească basoreliefuri fără a avea aprobările necesare, să pregătească autonomii pe care să le marcheze cu table indicatoare bilingve și care sfidează Legea administrației publice locale. UDMR-ul își permite cheltuirea a miliarde de lei din banii publici pentru montarea plăcuțelor bilingve acolo unde recentul recensământ nu consemnează un procent de 20% minoritari, extinzând legea la cătune sau cartiere (de exemplu cartierul Hetiur sau chiar municipiul Sighișoara). Este necesar de știut că de multe ori numele localității tradus în limba maghiară nu are nimic comun cu denumirea ei în limba română !

Cum poate fi interpretat faptul că, la o lună și jumătate de la deschiderea anului școlar, nu sunt manuale de limba română, istorie și geografie pentru elevii care studiază în limba maghiară?

Și dacă în județul Mureș este situația aceasta, cum este ea în județul Harghita, unde românii sunt minoritari, găsindu-se într-o proporție de circa 14%? Acolo, muzeele românești sunt transformate în muzee secuiești și nici măcar cimitirele nu le mai aparțin!

Distinși domni pesediști, amintirea suferințelor și masacrelor suferite în anii '40, nu pot fi uitate de românii ardeleni niciodată, oriunde ar trăi ei!

Scoaterea la înaintare a lupului, fiindcă așa definește un proverb pe cel ce-și schimbă părul dar își menține năravul, mă refer la obscurul dumneavoastră purtător de cuvânt, Cosmin Gușă, ieri cederist azi un remarcabil pesedist, care înalță ode armoniei PSD-UDMR, deși UDMR militează pentru eliminarea din Constituție a sintagmei "stat național unitar", dovedește că PSD s-a angrenat într-o dragoste nechibzuită: iubește pe cine nu merită!

De aceea, afirm: e greu să fii român în țara ta! Dar în județul Mureș? Dar, mai ales, în județul Harghita ?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Emil Rus - cerere pentru soluționarea situației elevilor din localitatea Orasfaia, județul Bistrița - Năsăud;

Domnul deputat Emil Rus. Se pregătește doamna Maria Lazăr.

   

Domnul Emil Rus:

Domnule președinte,

Doresc ca această declarație politică să fie auzită de ministrul educației și cercetării, doamna profesor doctor Ecaterina Andronescu, și chiar de domnul prim-ministru, profesor doctor Adrian Năstase, pentru că este strigătul unor copii de vârsta învățăturii care, încă până în momentul de față, nu frecventează școala. Este cazul celor 81 de copii din localitatea pe nume Orosfaia, comuna Milaș, județul Bistrița-Năsăud, situată în partea din Câmpia Transilvaniei, în vecinătatea cu județul Mureș, care nu are căi de acces practicabile spre Bistrița și nici înspre Mureș, iar trenul pe linie îngustă este desființat de câțiva ani și locuitorii țărani încă tineri s-au înverșunat să trăiască din agricultură.

Din birourile Inspectoratului școlar județean, s-a decis comasarea elevilor la școala de centru din Milaș, ceea ce, în aparență, este ușor realizabil și eficient, numai că realitatea din teren este cu totul alta. Inspectoratul nu a luat în considerare numărul copiilor, de 81, de la învățământul preșcolar și gimnazial, în ușoară creștere. Nu a fost atent la configurația satelor ale căror case sunt răsfirate ca cele din zona de munte, sunt și cătune, iar unii copii, până în centrul satului, fac pe jos 3 - 4 km, pe cărări și drumuri desfundate. Ei au local de școală corespunzător, în care s-au investit, în această vară, 70 de milioane pentru reparații, dispun de încălzire pe gaz și, în final, acești oameni rupți de lume au, și ei, nevoie de o intelectualitate a satului. Mai mult decât atât, nici microbuzul de care dispun și căruia i s-a făcut un garaj recent, de 50 de milioane, nu-i poate transporta decât în două curse și, astfel, ei ajung greu la școala de centru, iar seara se întorc târziu acasă.

Precizez că școala a funcționat până la sfârșitul anului de învățământ precedent, prin urmare, în anul financiar în curs, mai figurează posturile profesorilor. La examenul de capacitate din sesiunea iunie 2002, toți elevii au promovat.

Se susține, sus și tare, că trebuie aduși acești copii în localitatea de centru, pentru că nu au profesori calificați. Regretăm: în județul în cauză, sunt destule cadre didactice în căutarea unei catedre, numai bunăvoință să fie!

În Comisiile pentru știință, tineret și sport ale Camerei și Senatului, la dezbaterea Legii bugetului pe 2003, am susținut un amendament de creștere a numărului de posturi didactice de la 5.742 la 5.750, deci încă 8 posturi, motivând cu situația acestor oameni și a fost acceptat. Dar în Comisiile de buget-finanțe, în raportul lor pentru dezbaterile în plen, amendamentul în cauză figurează la cele respinse. Sigur, nu vreau să dau acestui fapt o tentă politică. S-a acuzat că la mijloc este mâna PD-ului, or, PSD-ul, în Bistrița-Năsăud, a obținut recent succese de răsunet anunțate cu surle și trâmbițe, care vor fi urmate de vizita primului-ministru și încă a 6 miniștri, tot pe rând sau cum vor domniile lor.

Eu vă asigur că Partidul România Mare, dacă e vorba, nu are nevoie de nici un vot din zonă. Le lăsăm pe toate puterii social-democrate, pentru permanentizare, dar lăsați-le școala acestor copii!

Sunt unități de învățământ în țară care funcționează cu mai puțini elevi și culmea e că, între cei 81 din Orosfaia, sunt și 15 de naționalitate maghiară, care au urmat cursurile la școala din sat în limba română.

În prezent, oamenii fac demersuri pe la rudele lor din alte localități ale țării, pentru a se ajuta în școlarizarea copiilor sau caută posibilități de strămutare. Și, atunci, chiar așa, dacă regimul comunist nu a reușit distrugerea unor sate, această măreață operă se desăvârșește acum, în democrația de tranziție, în numele condițiilor civilizate de muncă și de viață.

Revin la cererea inițială, doamnă ministru, ca această situație să fie rezolvată cu discernământ, să fie ascultați și părinții acestor copii, iar școlarii să reintre în viața firească în următoarele zile, la școala lor de acolo din sat.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Maria Lazăr - o abordare a problematicii drepturilor copilului;

O invit pe doamna deputat Maria Lazăr. Va urma domnul Kelemen Atilla.

   

Doamna Maria Lazăr:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În viziunea actualului Guvern, apărarea drepturilor copilului reprezintă o prioritate absolută, rezolvarea situației copiilor aflați în dificultate fiind unul din criteriile pentru aderarea României la Uniunea Europeană.

În aceste condiții, s-a impus reformarea întregului sistem, stabilindu-se măsuri oportune care să asigure gestionarea și coordonarea problematicii drepturilor copilului, în special a celor aflați în dificultate. Înființarea Autorității Naționale pentru Protecția Copilului și Adopții, trecerea ei în directa subordonare a Guvernului, precum și adoptarea unui pachet legislativ coerent, înăsprirea pedepselor pentru cazurile de violență și comportament abuziv asupra minorilor sunt câteva dintre recentele măsuri care vor crea cadrul necesar implementării strategiei guvernamentale în domeniul protecției copilului aflat în dificultate, concepută pentru perioada 2001 - 2004.

Politica Guvernului Năstase este concepută în sensul consultării tuturor factorilor interesați. Am în vedere instituțiile statului, organizațiile politice, societatea civilă, problematica protecției copiilor, aproape 6 milioane, din România, reprezentând o răspundere fundamentală a întregii societăți. Atât legislația adoptată, cât și măsurile luate sunt în consens cu prevederile convențiilor și tratatelor internaționale în domeniu ratificate de țara noastră.

Pentru rezolvarea multiplelor probleme din acest sector, la preluarea puterii, Guvernul a alocat, din bugetul de stat, fondurile necesare, a și orientat o serie de programe și fonduri venite din partea organismelor internaționale. Drept urmare, s-a reorganizat sistemul instituțiilor de ocrotire, prin descentralizarea lui și externalizarea copiilor în unități de plasament dimensionate optim, cât și plasamentul familial, creîndu-se un cadru mult mai adecvat nevoilor copiilor aflați în dificultate. În plan general, au fost sprijinite familiile cu mulți copii și cu venituri mici, prin creșterea alocațiilor și ajutoarelor, acordarea gratuită, la începutul fiecărui an școlar, de rechizite gratuite și, ultima măsură, de acordare a produselor alimentare la peste 1 milion de copii din ciclul primar, iar de la 1 ianuarie 2003 și a celor din învățământul preșcolar.

Am venit în fața Camerei Deputaților cu această declarație pentru a sublinia faptul că acțiunile Guvernului, în acest sens, sunt percepute pozitiv în rândul majorității cetățenilor, părinți și copii care se bucură și apreciază măsurile luate. Îmi exprim, totodată, dezacordul față de unele afirmații și declarații ale unor lideri și chiar parlamentari ai partidelor din opoziție care nu contenesc să ironizeze și să bagatelizeze unele măsuri, de exemplu acțiunea "Cornul și laptele", ei socotindu-se, desigur, în afara răspunderilor ce le revin, ca cetățeni și demnitari, în rezolvarea acestor probleme deosebit de importante. Atitudinea răuvoitoare pe care aceștia o manifestă este cu atât mai nepotrivită în condițiile în care țara noastră este monitorizată îndeaproape din partea organismelor europene.

Par cu atât mai de neînțeles unele critici nefondate aduse în fața reprezentanților organismelor europene, în condițiile în care aceștia au făcut efortul să înțeleagă perioada prin care trece România, realitățile concrete din țara noastră și, mai ales, să aprecieze eforturile depuse de către Guvern în rezolvarea multiplelor probleme de care depinde aderarea țării noastre la Uniunea Europeană. Tocmai în aceste condiții se impune o mai mare responsabilitate a noastră, dincolo de granițele politice și, mai ales, o atitudine pozitivă, creatoare față de ceea ce trebuie să facem în interesul general al societății.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Kelemen Atilla Bela Ladislau - intervenție cu titlul Drumul spre Uniunea Europeană;

Îl invit pe domnul deputat Kelemen Atilla. Va urma domnul Viorel Coifan.

Domnul Vlad Hogea a depus la secretariat declarația.

   

Domnul Kelemen Atilla Béla Ladislau:

Domnule președinte,

"Drumul spre Uniunea Europeană"

La sfârșitul săptămânii trecute, a avut loc la Târgu Mureș dezvelirea basoreliefului fostului primar al orașului, György Bernády. Statuia a fost dezvelită în holul Palatului Administrativ din oraș, și nu întâmplător: palatul a fost construit de primarul în memoria căruia a fost amplasată placa memorială.

Nu cred că meritele lui Bernády pot fi contestate de cetățenii orașului, indiferent dacă sunt români, maghiari sau de altă naționalitate, deoarece activitatea desfășurată de Bernády, de-a lungul anilor, a slujit interesele și bunăstarea tuturor cetățenilor din Târgu Mureș. Efectul efortului depus în scopul servirii intereselor publice se simte și astăzi. Este suficient să ne gândim la cele mai importante clădiri ale orașului, de exemplu Palatul Culturii, clădirea Prefecturii. Pe lângă acestea, nu putem să nu reflectăm asupra faptului că și cele 117 străzi din orașul actual au fost fondate, proiectate de Bernády, proiectarea și punerea în funcțiune a canalizării orașului, de asemenea, se enumeră printre meritele lui. Ca urmare, orașul de câmpie numit Târgu Mureș a fost transformat într-un oraș de nivel european. Nu cred că acest lucru l-a făcut doar pentru maghiari sau pentru români.

Cu toate acestea, cu o zi înaintea dezvelirii basoreliefului lui Bernády, un domn senator al Partidului România Mare a smuls, pur și simplu, placa memorială amplasată pe clădirea Palatului Administrativ, declarând că nu va permite amplasarea acesteia, cât timp el își îndeplinește mandatul de senator.

Doamnelor și domnilor deputați,

Nu cred că un asemenea eveniment cu caracter naționalist poate fi acceptat într-un stat de drept cu aspirații la aderarea în structurile europene. Nu cred că asemenea manifestări ne vor netezi drumul către Uniunea Europeană. Nu cred că un astfel de comportament este admisibil cu 17 zile înaintea summit-ului NATO din Praga și doar câteva săptămâni înaintea summit-ului Uniunii Europene din Copenhaga, în condițiile în care unul dintre criteriile de aderare bine definite în structurile euro-atlantice este respectarea drepturilor minorităților naționale, a culturii și tradițiilor acestora. O asemenea comportare, doamnelor și domnilor, este cel puțin debusolată sau tendențios răuvoitoare.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Viorel Gheorghe Coifan - comentariu pe marginea tarifelor practicate de Romtelecom;

Domnul deputat Viorel Coifan. Va urma domnul Ioan Sonea.

Domnul Emil Rădulescu a depus, de asemenea, la secretariat, declarația.

   

Domnul Viorel Gheorghe Coifan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Majorarea tarifelor practicate de Romtelecom, îndeosebi pe segmentul acelora ce se referă la navigarea pe Internet, demonstrează că politica de monopol este mai tare decât cea a tarifelor de protecție socială. În plus, această politică este și antinațională, ea lovind în utilizatorii anonimi de tehnică de calcul ce provin, în marea lor majoritate, din rândul elevilor și studenților, adică sunt afectate, în mod direct, din punct de vedere educațional, viitoarele generații, cele ce vor trebui să lucreze în spațiul Uniunii Europene și în alte activități decât cea a culesului căpșunilor.

În 29 noiembrie, am sărbătorit Ziua Mondială a Internetului. Anonimi de pe tot mapamondul s-au felicitat, au conversat, au accesat noi site-uri, navigând în mediul cu cel mai democratic acces posibil.

În același timp, accesul către lumea largă, pe firul Romtelecom, s-a scumpit: 1 dolar pentru 100 de minute de conectare la rețea în timpul zilei și pentru 300 de minute pe timp de noapte. Reprezintă o sumă imensă pentru un cetățean, căruia nu-i mai rămâne aproape nimic pentru el, dintr-un salariu de 100 de dolari.

Costul de a avea Internet acasă se ridică la sume semnificative. Abonamentul de telefon, plus costul navigatului, plus tarifele furnizorului de Internet etc. se ridică la 20 de dolari, adică la o cincime dintr-un salariu mediu lunar. Media de utilizare a Internetului la nivel internațional este de 34 de procente din populația unei țări. În aceste condiții, România se situează sub medie, iar Romtelecom, care numai național nu mai este, contribuie din plin la torpilarea șanselor de afirmare ale românilor într-o lume, în plin proces de globalizare.

Guvernul, din rațiuni de aliniere la Aquis-ul comunitar, a promovat o serie de legi în domeniul tehnicii de calcul și al industriei informatice. Ele devin caduce, din moment ce accesul cetățeanului la resurse este substanțial îngreunat, datorită costurilor prohibitive practicate de unicul așa-zis operator național.

Strategia națională informațională recent aprobată de Guvern va rămâne un simplu exercițiu retoric atât timp cât nu se va asigura un mediu concurențial sănătos pentru furnizorii și operatorii de servicii de comunicații.

Pe cale de consecință, solicităm Executivului elaborarea, în regim de urgență, a unor măsuri care să creeze condițiile apariției și dezvoltării unui astfel de mediu, pe de o parte, iar pe de altă parte ameliorarea, din punct de vedere financiar, a accesului tinerilor la Internet. În caz contrar, așa-zisa societate informațională, des invocată în retorica PSD, va deveni o Fata Morgana, miraj în deșertul societății românești contemporane.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Ioan Sonea - intervenție cu numele Groapa salamandrelor;

Îl invit pe domnul deputat Ioan Sonea. Va urma domnul Ion Rădoi.

   

Domnul Ioan Sonea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Intervenția mea se va numi "Groapa salamandrelor".

În urmă cu doi ani, un județ, Bistrița-Năsăud, se individualiza printre celelalte din România. Majoritatea cetățenilor au votat cu Partidul România Mare, pentru că erau nemulțumiți de modul în care au fost conduse și soluționate problemele județului de fostele structuri de putere din legislațiile anterioare: PSD, CDR și aliații ș.a.m.d.

În anii acestor stăpâniri, s-a pornit avalanșa distrugerilor din județ. Ca și când plăgile lăsate de aceste guvernări nu ar fi fost destule, asupra cetățenilor județului, fără alegere, a căzut anatema pentru modul cum au fost alegerile în 2000. Din partea puterii instalate cu această ocazie, li s-a spus, și unii tembeli o mai spun și astăzi, că nu ar fi știut cum și cu cine să voteze.

Lucrurile nu au evoluat deloc bine, deși nu PRM era la conducerea județului și nu este la conducerea județului. Noi credeam că PSD va face totul ca să atragă electoratul nu prin blamări și amenințări, ci prin fapte concrete care să îmbunătățească situația județului. Speranțe deșarte, pentru că PSD-ul unul era cel din 2000 și altul este astăzi. Pare de necrezut, dar așa este. În anul 2000 erau pesediști adevărați, care au luptat pentru a câștiga, iar rezultatele, chiar dacă nu au fost cele dorite, au fost bune, reflectând un salt major al partidului în județ, dar conducerea superioară nu a fost satisfăcută. Conducerea locală trebuia aspru pedepsită și a fost. Conducerea actuală a PSD-ului este formată, în proporție de 98%, din achiziții, ultima mare achiziție, președintele Consiliului județean și câțiva primari, toți pediști. Primarilor care nu au făcut încă pasul li s-a dat un ultimatum, era vorba de sâmbătă, așa că, iată că PSD-ul a devenit o "groapă a salamandrelor". Ce-i mâna pe toți la groapă? Numirile în funcții politice erau prea puține, dar să fii în AGA, în consilii de administrație, responsabil de piață, responsabil cu distribuirea locuințelor, responsabil cu acordarea de locuri de muncă, cu organizarea de licitații, aducerea de recuperatori și alte asemenea însemnau ceva, ceva foșnitor și verde. Și, iacă așa, groapa a devenit tot mai largă și mai mocirloasă, corupția tot mai mănoasă și dragostea de PSD tot mai cuprinzătoare. Cui îi pasă de o minimă morală și decență în politică? Cum mai pot fi crezuți politicienii și partidele, dacă totul se reduce la vânzare și cumpărare de funcții și voturi?

În aproape toate județele țării s-a procedat la fel și s-a schimbat radical harta politică a țării. Ce importanță mai are votul cetățeanului: adevărată batjocură față de electorat! Suntem la un pas de catastrofă, de partidul unic. România este roșie din nou!

Ce poate deveni o țară în care corupția și trădarea sunt puncte pe ordinea de zi a Guvernului și e felicitat cel care își trădează partidul, pe motiv că astfel va aduce mai mulți bani în județ și ce partid și ce Guvern este acela care împarte țara și gestionează bugetul pe criterii de simpatii politice, și nu pe criterii de eficiență economică?

Unde este PSD-ul de altădată care promitea dreptate, prosperitate și moralitate, a devenit "groapa salamandrelor" PD-iste, PRM-iste, liberale, țărăniste, ecologiste, APR-iste și mereu schimbiste. Hoția, corupția, minciuna, imoralitatea, exploatarea sentimentului de încredere și speranța celor mulți și obidiți sunt crime care trebuie condamnate odată cu "groapa salamandrelor". A venit vremea ca românii să pună mâna pe lopată.

Se dovedește că cei mulți din județul Bistrița Năsăud nu au greșit când au votat; cred că nu vor greși nici în viitorul apropiat. Toate "salamandrele" care își schimbă culoarea devenind una cu scârna din groapa... nu pot scăpa însă de muntele de deasupra gropii; este muntele de suferințe și umilințe, adunate de cei mulți și umiliți.

A sosit vremea să se astupe "groapa salamandrelor", deasupra să se așeze uitarea și iarba verde. Mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Ion Rădoi - analiză a situației economico-financiare a S.C. Metrorex pe anul 2002; Domnul deputat Ioan Rădoi, va urma domnul Napoleon Pop.
   

Domnul Ion Rădoi:

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș dori ca această declarație a mea să fie un semnal de alarmă pentru ceea ce se întâmplă cu o unitate destul de importantă în transporturi, mă refer la metrou, mai cu seamă când știm ce se întâmplă cu transportul de suprafață și cât de isterizat este Bucureștiul.

Bugetul de venituri și cheltuieli pe anul 2002 aprobat prin Legea nr.743/2001 a fost fundamentat la capitolul "Venituri", având în vedere veniturile proprii și transferurile de la bugetul de stat. Întrucât suma acordată prin Legea bugetului de stat nu acoperă cheltuielile minime necesare desfășurării activității de exploatare, se impune completarea acesteia la rectificarea bugetară.

Menționăm că în anul 2002, gradul de acoperire a cheltuielilor din transferuri este cel mai scăzut din ultimii ani.

Cunoscând condițiile de austeritate ale bugetului de stat, S.C.Metrorex S.A. a analizat cheltuielile din 2002 și a efectuat reduceri la cheltuieli materiale care constau în principal din diminuarea numărului de reparații la trenuri de la 108 la 60, inclusiv a numărului de subansamble, a reparațiilor generale pentru scări rulante, cale de rulare, reparații la terți în valoare de 122 de miliarde lei.

Societatea face eforturi pentru diminuarea cheltuielilor, în special pentru expertizarea ramelor electrice în vederea prelungirii numărului de kilometri parcurși între două reparații.

În prezent, sunt în circulație 95 de trenuri cu peste 150 de km parcurși. Diminuarea cheltuielilor sub limita efectuată mai sus nu este posibilă fără afectarea siguranței circulației. În urma acestor diminuări, cheltuielile totale pe anul 2002 au ajuns la 1659 de miliarde din care s-a efectuat pe primele 8 luni ale anului, cheltuieli totale în sumă de 106 miliarde.

Trebuie subliniat faptul că fondurile consumate pentru realizarea activității de transport public sunt afectate de toate modificările din economie, creșterea prețului la energia electrică, materiale și piese de schimb, a cursului valutar etc.

Impulsurile provocate de acestea sunt recepționate în final de societate, astfel încât creșterea valorilor unitare ale acestor cheltuieli se situează mult peste rata inflației luată în calcul la întocmirea bugetului de venituri și cheltuieli.

Din datele statistice rezultate și la nivelul S.C.Metrorex pe anul 2001, creșterea prețurilor la principalele materiale, piese de schimb și subansamble, achiziționate în anul 2002 este de 195%.

În trimestrul al treilea al acestui an, din lipsa lichidităților, cu acordul AGA și conducerii ministerului, S.A.Metrorex a fost nevoită să deschidă o linie de credit în valoare de 100 de miliarde cu rambursare până la finele anului 2002, sumă ce atrage cheltuieli lunare din dobânzi de 3 miliarde. Numai costurile energiei, 265 de miliarde, și a reparațiilor pentru material rulant pentru anul 2002, 394 miliarde, depășesc cuantumul transferurilor acordate prin Legea bugetului, care în total este de 595 de miliarde.

Analizând situația economico-financiară a societății în perioada în care ne aflăm, septembrie-decembrie 2002, se constată că diferența rămasă neacoperită este de 548 de miliarde, dintre care numai energia electrică 110 miliarde, obligații la bugetul statului 183, linie de credit 103. Cu această sumă se acoperă parțial din veniturile proprii ale societății, în sumă de 116 miliarde.

Până la aplicarea proiectelor de modernizare, achiziționare de trenuri noi este necesară asigurarea fondurilor pentru procurarea de subansamble și piese de schimb în scopul menținerii în circulație a parcului actual în condiții de siguranță.

Menționăm că și pentru anul 2003, repartizarea transferurilor de la bugetul de stat în valoare de 709 miliarde reprezintă doar 44,5% din totalul transferurilor necesare fundamentate.

Față de cele prezentate, vă rugăm să ne sprijiniți în repartizarea transferurilor solicitate pentru trimestrul IV la rectificarea bugetară, precum și la stabilirea transferurilor ce se vor aloca pentru 2003, întrucât metroul este menținut în funcție numai ca urmare a disciplinei feroviare a lucrătorilor și profesionalismului acestora, reamintindu-vă că el reprezintă 70% obiectiv strategic și numai 30% transport călători.

Declarația este făcută, firește, către Ministerul Finanțelor, domnului ministru Mihai Tănăsescu. Mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Napoleon Pop - intervenție pe tema: APAPS-ul, un nou CSP? Îl invit la microfon pe domnul deputat Napoleon Pop, va urma Lia Olguța Vasilescu, iar domnul deputat Eugen Nicolaescu va depune la secretariat declarația politică și îi mulțumesc.
   

Domnul Napoleon Pop:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am să mă refer la faptul că APAPS-ul are tendința să devină un CSP. Faptul că interesul actualei guvernări pentru obținerea mult solicitatei stabilități legislative în România nu este decât o lozincă politică fără susținere în fapt, este dovedit încă o dată de emiterea unei noi ordonanțe de urgență a Guvernului, nr.131/2002, pentru a modifica și completa o altă Ordonanță de Urgență, nr.296 din 2002, privind înființarea Autorității pentru Privatizare a Participațiilor Statului.

Ca în majoritatea cazurilor de acest gen, caracterul de "urgență" nu reiese în nici un fel din cuprinsul reglementării, decât poate din nerăbdarea unor noi viitori demnitari să-și preia posturile de secretari de stat, întrucât noua ordonanță prevede la art.3 un număr de 6 vicepreședinți cu rang de secretari de stat, care vor asigura conducerea operativă și coordonarea activității APAPS, în loc de 3 vicepreședinți, cât erau până acum.

Modificările introduse nu justifică emiterea unor ordonanțe de urgență și pentru faptul că acestea nu aduc nici un plus de reglementare în ceea ce privește derularea procesului de privatizare a societăților comerciale cu capital majoritar de stat, care ar fi trebuit să fie principala și cea mai importantă preocupare a APAPS. În schimb, ordonanța ne introduce însă, într-adevăr, într-o "stare de urgență" în ceea ce privește amestecul Executivului în hotărârile și în viața societăților comerciale autonome.

Într-o economie de piață, dacă un guvern promovează strategii sectoriale, implementarea acestora este posibilă dacă respectivele strategii sunt însoțite de mecanisme economico-financiare de stimulare atractive pentru societățile comerciale. Acestora din urmă trebuie să le fie lăsată libertatea de a decide singure participarea la o strategie, urmând semnalele pieței și avantajele mecanismelor de stimulare pentru propria lor existență.

Este un nonsens ca astfel de obligații să fie stabilite prin hotărâre de guvern în sarcina unor societăți, indiferent de structura capitalului social, iar APAPS să le monitorizeze, probabil pe baza altor rapoarte transmise periodic, care se adaugă la alte zeci de situații solicitate de alte instituții ale statului.

De când APAPS-ul urmează să amendeze societățile comerciale că nu aplică deciziile Guvernului în propria lor strategie de piață? Sau poate Guvernul își asumă și falimentul societăților pentru care o strategie sectorial-administrativă le va fi nefastă.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Lia Olguța Vasilescu - revenire asupra unei teme de actualitate - datoria pe care o are Media Pro Internațional către statul român; O invit pe doamna Lia Olguța Vasilescu, va urma domnul Ioan Marineci.
   

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Stimați colegi,

În urmă cu o lună și o săptămână, mai precis pe data de 1 octombrie a.c., formulam o interpelare pe adresa ministrului Finanțelor Publice, d-lui Mihai Tănăsescu, intitulată "În ce mileniu își va plăti datoriile Media Pro Internațional"? Deși am revenit cu o declarație politică, formulată de la această tribună a Camerei Deputaților pe această temă, nici până astăzi nu mi s-a răspuns la interpelarea respectivă și nu mi s-a spus care este datoria pe care Media Pro Internațional o are către statul român. Probabil că suma de 1800 de miliarde lei ce se vehiculează în presă este cea reală din moment ce ministrul de finanțe nu a catadicsit să se deplaseze până în Parlamentul României ca să-mi răspundă, el considerând că ceea ce s-a relatat în mass-media este îndeajuns pentru a-mi satisface curiozitatea, morbidă, aș spune.

Art.110 din Constituția României, alin.2 prevede următoarele: "Membrii Guvernului au acces la lucrările Parlamentului. Dacă li se solicită prezența, participarea lor devine obligatorie". De asemenea, în Regulamentul Camerei Deputaților se prevede faptul că "după două săptămâni de la depunerea interpelării, ministrul va trebui, obligatoriu, să formuleze un răspuns". Acest lucru nu s-a întâmplat, domnule Tănăsescu, ceea ce mă face să cred fie că aveți ceva de ascuns, mai precis datoriile exorbitante ale PRO TV, fie că vă este teamă să răspundeți unei simple interpelări, fiindcă, evident, nu sunteți în stare să aveți o intervenție în plenul Camerei Deputaților.

Oricare ar fi motivul dumneavoastră, consider că singura modalitate de bun simț pentru rezolvarea situației respective ar fi aceea de a vă da demisia din postul pe care îl ocupați. Nu puteți să sfidați Constituția României cu atâta nonșalanță și să nu vi se întâmple nimic. Dacă aveți un dram de bun sim, domnule Tănăsescu, prezentați-vă demisia. Ați încălcat legea fundamentală a țării, ați încălcat Regulamentul unei Camere a Parlamentului și ați dovedit că nu aveți nici o afinitate pentru funcția în care ați fost propus. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
  Ionel Marineci - referire la programul construirii de locuințe inițiat de Guvernul PSD; Îl invit pe domnul deputat Ionel Marineci, va urma domnul Ștefan Lăpădat.
   

Domnul Ionel Marineci:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Intervenția mea de astăzi face referire la programul construcțiilor de locuințe inițiat de Guvernul Partidului Social Democrat.

Realizarea locuințelor sociale și creditarea în sistem colectiv a domeniului locativ face parte integrantă din Programul social al Guvernului PSD, care este preocupat ca politica socială pe care o promovează să fie durabilă și viabilă, să nu transfere costuri exagerate către generațiile următoare și să nu pună în dificultate realizările reformei economice atât de greu obținute.

Programul vizează accesul tinerilor la o locuință, asigurarea stabilității specialiștilor prin crearea unor condiții de locuit decente și va conduce la crearea de noi locuri de muncă pentru persoanele disponibilizate din alte domenii de activitate. Pentru realizarea locuințelor pentru tineri au fost adoptate soluții constructive moderne, rapide și ieftine cu utilizarea preponderentă a materialelor de construcții de proveniență locală. În cadrul programului amintit se derulează și alte două subprograme cu caracter social: construirea de locuințe pentru tinerii proveniți din instituțiile de ocrotire socială care au împlinit 18 ani și construirea de locuințe destinate închirierii de către medicii rezidenți și alți tineri specialiști.

Guvernul a alocat în acest an pentru construcția de locuințe cu caracter social suma de 850 miliarde lei, iar din credite acordate de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, 1044 miliarde lei. De asemenea, au fost alocate încă 30 de miliarde lei pentru 368 unități locative. Se mai finanțează cu credit extern în valoare de 43 de milioane de dolari SUA încă 1372 unități locative. Numai județul Teleorman beneficiază din plin de programul Guvernului PSD, construindu-se 786 de apartamente în cele trei municipii și două orașe ale județului, program care credem noi că va rezolva aproape în întregime problema locuințelor la nivelul orașelor și municipiilor județului.

Pentru cei care contestă măsurile luate de Guvern în domeniul social, reamintesc încă o dată, dacă mai este nevoie, că Partidul Social Democrat este un partid cu doctrină social- democrată care înseamnă viziune și capacitate de a face planuri cuprinzătoare, de a prevedea efectele pe termen lung și de a gândi în avans căile de a consolida efectele pozitive și modalitățile de a contracara efectele negative.

Angajamentul nostru, al social-democraților, este de a investi și în dezvoltarea economică și în dezvoltarea socială în egală măsură. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Ștefan Lăpădat - declarație politică având ca temă regionalizarea; Îl invit la microfon pe domnul deputat Ștefan Lăpădat și va urma tot un Ștefan, dar Giuglea. Domnul deputat Victor Dobre a depus la secretariat declarația și îi mulțumesc.
   

Domnul Ștefan Lăpădat:

Mulțumesc domnule președinte.

Stimați colegi,

Regionalizarea. Ca orice propunere sau măsură legislativă făcută de actuala guvernare, nici măsura regionalizării nu este una nouă, originalitatea nefiind, se pare, la îndemâna oamenilor Puterii. Aplicată prin anii ’50 de către comuniștii cominterniști pentru a se putea crea Regiunea Autonomă Maghiară, acum tema este reluată din aceleași motive. Adică, crede cineva că oamenii uită cine este constantul aliat de la guvernare al PSD-ului? Sigur că UDMR-ul visează, încă de la înființare, la federalizarea țării. Pentru cine nu știe, aderarea la Uniunea Europeană poate fi făcută și de către regiuni autonome, nu doar de state independente.

Aduceți-vă aminte de cazul provinciei Kossovo care a forțat comunitatea internațională să îi asigure statutul de provincie autonomă pentru ca, apoi, prin liderii ei politici, să militeze pentru unirea cu Albania!!!

Ce ar însemna regionalizarea pentru țară? Crearea a încă 8-9 parlamente regionale (după modelul german) și dirijarea fondurilor către reședința regiunii respective. Atunci, adio investiții majore pentru restul reședințelor de județ. Dacă, doamne ferește, conform birocrației românești, vei avea nevoie de vreo hârtie eliberată de o instituție regională, nu o să mai trebuiască să mergi la reședința județului, ci a regiunii... În ceea ce privește soarta localităților din mediul rural, vom vedea adevărate drame de abandon economic, de neglijare a calității vieții oamenilor de care nu se va mai ocupa nimeni. Doar în campaniile electorale vor mai avea bieții săteni cu cine să stea de vorbă. Planurile de investiții și de redresare economică vor fi întocmite la nivel global, neglijându-se comunitățile mici, hotărârile judecătorești fiind luate tot la "micro-centru".

Trăim drama de a fi conduși de oameni pentru care deznaționalizarea reprezintă un deziderat, produse ale unei nomenclaturi de partid comunist arhaice, ce viza globalizarea, lichidarea granițelor, renunțarea la propria limbă și la orice mijloc de identitate națională. Se spune că poporul are conducătorii pe care îi merită. Așa este, dar dacă acest popor se va trezi? Așa cum anticipam, raportul de țară situează România în coada listei țărilor aspirante la aderarea la Uniunea Europeană. Speriat că eforturile cabinetului pe care îl conduce au dus la eșec, premierul a confiscat spațiul de emisie al principalelor canale de știri televizate pentru a justifica eșecul în fața națiunii și a îmbrobodi populația cu falsa speranță a pregătirii aderării pentru anul 2007... Cu alte cuvinte, "lungește-mi Doamne zilele!" Cu toate astea, problema regionalizării rămâne. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Ștefan Giuglea - intervenție Avem nevoie de o cooperație în România; Îl invit pe domnul deputat Ștefan Giuglea, va urma domnul deputat Nicolae Leonăchescu.
   

Domnul Ștefan Giuglea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea se intitulează "Avem nevoie de o cooperație în România". Ampla reformă legislativă începută în anul 1990 în România, prin care statul de drept trebuie să asigure respectarea drepturilor umane și civile, aplicarea fără echivoc a legii, a făcut ca și în domeniul cooperației să fie imperios necesară asigurarea unui cadru juridic de organizare și funcționare.

În prezent, sectorul cooperatist funcționează conform Decretului-lege nr.66 din 1990 și a Legii nr.109 din 1996. Funcționarea economiei românești în tranziție și post-tranziție impune o legislație cooperatistă adecvată condițiilor concrete, dar care să respecte principiile ce guvernează mișcarea cooperatistă națională și internațională. Aceste principii sunt: asocierea voluntară deschisă, controlul democratic al membrilor, participarea economică a membrilor, autonomie și independență, educație, instruire și informare, cooperare între cooperative, preocupare pentru comunitate.

Regimul comunist totalitar, prin conducătorii cooperației din acea perioadă a alterat grav politica și principiile cooperatiste, transformând cooperația într-o cenușăreasă a economiei naționale și o prostituată a politicii comuniste.

Legislația în domeniu elaborată după 1990 nu a reușit în totalitate să elimine influențele comuniste și să stabilească rolul și locul cooperației în economia românească. Cred că este necesar ca Guvernul Adrian Năstase să elaboreze și să aplice pentru cooperative o politică de sprijinire și încurajare de natură economică, financiară, tehnică și logistică fără a se încălca principiile mai sus menționate. Elaborarea acestei politici trebuie să țină cont de condițiile economice și sociale concrete, de resursele disponibile și rolul pe care cooperativele îl pot juca în dezvoltarea țării.

Natura legală a Legii cooperatiste depinde de definirea obiectului ei. Dacă legislația cooperatistă are menirea de a reglementa activitatea sectorului cooperatist va face parte dintr-o lege economică publică și va trebui să includă, în afara reglementărilor de formare, structura activității și dezvoltarea cooperativelor, reglementări privind autoritatea tutelară și responsabilitatea acesteia.

În cazul de față, legislația cooperatistă reprezintă doar o chestiune de a propune potențialilor cooperatori un mod de organizare și funcționare, găsindu-ne astfel în domeniul legii private.

Cuprinderea legii cooperatiste într-unul din aceste domenii reflectă, fără doar și poate, o opțiune politică. În contextul ajustării structurale, legea privată trebuie să reprezinte opțiunea logică, având în vedere că legiuitorul nu caută să se amestece în activitățile cooperativelor, permițându-i să-și dezvolte activități într-o manieră autonomă.

În momentul de față există în Camera Deputaților 3 inițiative parlamentare și se așteaptă o ordonanță de la guvern. Pentru ca legea cooperației să fie eficientă, aplicabilă și funcționabilă, ea trebuie să respecte următoarele considerente: să fie suplă, explicită și să nu cuprindă elemente de statut sau de convenție, să fie făcută pentru miile de cooperatori, nu numai pentru conducătorii diferitelor structuri ale cooperației, să cuprindă cât mai puține elemente de centralizare și de supercentralizare, să apere și să prezinte interesele cooperației și ale cooperatorilor și nu anumitor grupări economice sau politice, să permită promovarea conducătorilor și liderilor care să stăpânească și să aplice ferm principiile conducerii moderne. În acest context, cred că este oportun să promovăm o lege a cooperației echilibrată economic, social și politic, dar care să răspundă principiilor cooperatiste.

Tergiversarea Legii cooperației va da posibilitatea unor părți intrate în opoziție să facă interpretări speculative care au drept scop acumularea unui fals capital politic. Mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Nicolae Leonăchescu - in memoriam - Aurel Vlaicu; Îl invit pe domnul deputat Nicolae Leonăchescu, va urma domnul Dorin Popescu.
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulțumesc domnule președinte.

Onorat auditoriu,

Se împlinesc 120 de ani de când, la 6/19 noiembrie 1882, s-a născut la Binținți, județul Hunedoara, Aurel Vlaicu, un nume de referință al aviației românești și mondiale, peste a cărui figură se așterne, din ce în ce mai gros, praful uitării și al nerecunoștinței.

Și-a făcut studiile în satul său natal, apoi la Orăștie, Sibiu și Budapesta, pentru ca în perioada 1903-1908 să fie studentul Școlii Politehnice din München.

El a intrat în istoria aeronauticii noastre ca fiind un inventiv constructor de avioane și un pionier al aviației. A construit două tipuri originale de avioane, cu care a zburat stârnind admirația contemporanilor și demonstrând tuturor capacitatea de creație a românilor.

În perioada 1910-1013, zborurile sale potențau speranțele fraților noștri din Transilvania într-o viitoare unire într-un singur stat al tuturor românilor.

În perioada 17-30 iunie 1913 a participat la concursul aviatic internațional de la Aspern, lângă Viena, la care a obținut premii notabile, menționate elogios de presa timpului. Din cei 48 concurenți proveniți din opt țări, Aurel Vlaicu a ieșit din anonimat rapid, impunând lumii creația sa originală și numele țării sale.

Decesul său prematur a avut loc în ziua de 31 august/13 septeambrie 1913, prăbușindu-se în apropierea satului Bănești, județul Prahova.

Am prezentat datele de mai sus spre a ne raporta la o cruntă realitate. În satul său de naștere, alături de casa părintească, declarată casă memorială, o statuie și o clădire muzeu cu exponate care i-au aparținut cinstesc memoria marelui pionier al aviației românești.

Muzeul se află înt-o stare normală. Casa memorială și anexele gospodărești sunt într-o situație precară și numai o intervenție hotărâtă a administrației locale și centrale poate împiedica ruinarea lor.

Nepoata, Aurelia Vlaicu, bătrână și cu o pensie derizorie, de abia supraviețuiește de la o lună la alta, privind neputincioasă cum paragina cuprinde casa memorială. În plus, pericolul ca exponate de valoare să dispară este major.

Dacă Ministerul Culturii nu poate face nimic, ar trebui ca acest complex să treacă sub patronajul Ministerului Apărării Naționale, care are motivația și mijloacele de a salva casa memorială de la distrugere.

În caz contrar, viața și creația lui Aurel Vlaicu în loc să devină un mit va fi o simplă amintire și nu peste mult timp se va așterne uitarea peste tot și toate. și nu ne va ierta nimeni!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Dorin Grigore Popescu - comentariu pe marginea aderării României la NATO; Îl invit pe domnul deputat Dorin Popescu, va urma domnul Emil Crișan.
   

Domnul Dorin Grigore Popescu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

România a reușit o adevărată "lovitură" în materie de diplomație, grație căreia va obține aproape sigur invitația de a adera la NATO, la summitul Alianței din noiembrie de la Praga, relatează cotidianul american The Washington Times, în ediția sa de joi, 31 octombrie 2002.

România a impresionat Alianța Nord-Atlantică mai ales prin reformele din domeniul militar, iar oficialii care au vizitat recent România au recunoscut progresele obținute de aceasta în direcția dezvoltării unei democrați și a unei economii de piață funcționale, avertizând, totodată, că primirea unei invitații de aderare la Praga nu înseamnă și o acceptare imediată ca membru deplin în comunitatea occidentală.

"În ceea ce privește Praga, reprezintă doar începutul. mai sunt multe de făcut în lunile și anii de după acest summit", a declarat un înalt oficial american.

Potrivit The Washington Times, unii diplomați occidentali sunt preocupați îndeosebi de faptul că foștii agenți ai securității vor putea avea acces la informațiile NATO în momentul primirii României în Alianță, deși oficialii NATO par să fie satisfăcuți de poziția Guvernului român care i-a asigurat că aceste chestiuni delicate sunt gestionate cu grijă și că mulți dintre foștii agenți ai securității vor dispărea treptat - treptat din posturile de conducere, o dată cu schimbarea generațiilor. "În proporție de 80-85%, cadrele care activează în structurile de informații externe și interne sunt noi", scrie The Washington Times, citându-l pe ministrul de externe, Mircea Geoană.

Publicația americană amintește despre cotația pe care a primit-o România miercuri, 30 octombrie, din partea agenției de rating Fitch reflectă, o dată în plus, natura situației economice și a climatului de afaceri existent în România. După ce a îmbunătățit ratingul de țară în privința stabilității pe termen lung al monedei naționale, Fitch consideră că, "în ultimii doi ani, România a câștigat un credit mult mai mare și, în prezent, se bucură de cea mai solidă performanță macroeconomică de la începerea procesului de tranziție".

Cu toate acestea, agenția a avertizat că "acest proces poate fi obstrucționat de un cadru instituțional și administrativ defectuos, de puternice interese și de corupție". Această declarație a fost principalul motiv pentru ședința CSAT care a discutat modul cum va funcționa Oficiul Registrului Național pentru Informații Secrete de Stat. Această instituție va verifica toate persoanele care vor avea acces la informațiile de tip NATO.

Mediile occidentale sunt îngrijorate de faptul că informațiile strict secrete vor fi manipulate de persoane cu legături cu fosta Securitate. Dintre toate statele aspirante, România s-a dovedit a fi cea mai pro-americană, iar sprijinul său deschis pentru SUA i-a afectat relațiile cu Uniunea Europeană, la structurile căreia speră să adere în 2007. Dacă ar fi să aleagă între cele două părți, Europa - Statele Unite, România pare să fi optat deja pentru cea din urmă, deși, în plan oficial, autoritățile de la București susțin cu tărie că ambele sunt egale ca importanță pentru politica lor externă.

Ministrul român de externe, Mircea Geoană, a apreciat că "România are nevoie de NATO în preajma sa, deoarece UE nu este cu adevărat un actor în această zonă". Conștient de cuvântul greu pe care SUA îl are de spus în procesul decizional al Alianței, Mircea Geoană și-a orientat ofensiva diplomatică spre Washington, curtând administrația americană, dar făcând în același timp lobby pe lângă importante grupuri media. Pentru această atitudine, Guvernul României trebuie să dea explicații în fața oficialilor Uniunii Europene.

În conferința de presă, ministrul afacerilor externe, Mircea Geoană, a declarat că problema foștilor ofițeri ai securității, prezenți în structurile guvernamentale românești, este o problemă pe cale de dispariție, ea nefiind în vreun fel un obstacol în relațiile României cu partenerii săi occidentali sau în calea aderării țării noastre la NATO. Șeful diplomației române a recunoscut, de asemenea, că există mai degrabă o preocupare pentru ceea ce a numit "influența reziduală" a foștilor lucrători ai Securității care, în prezent, desfășoară diverse activități economice și de afaceri.

Problema fostei securități reprezintă o "îmbinare interesantă între realitate și mitologie", pornind de la reputația acesteia, însă, în ultimii 10 ani, datorită unui proces de transformare, doar 85% din personalul acestei instituții a fost recrutat sau angajat dup㠒90.

Aceste probleme nu sunt atât de dominante cum par să fie. ele reprezintă un semnal de preocupare pentru noi, dar a spune că dacă ne uităm pe o listă, pe o scală a "gravității" acestor acuze, aș spune că problema foștilor securiști în România este astăzi o problemă pe cale de resorbție, iar invitarea României la Praga va accelera, nu numai în termeni interni practic, dar și în termeni de reputație a României, resorbția acestui subiect (...) Problema foștilor securiști este, în evaluarea mea, din punct de vedere politic, o chestiune pe cale de a fi resorbită", a afirmat ministrul afacerilor externe.

Desigur că puteți face asemenea afirmații, domnule ministru Geoană, atunci când aveți de partea dumneavoastră un mecanism, precum Consiliul de Supraveghere al Dosarelor Securității, condus de un "distins" domn care, alături de S.R.I., încearcă să tergiverseze aflarea adevărului în legătură cu Securitatea din România.

În perioada următoare, autoritățile române vor îndeplini obligațiile ce revin României ca viitor membru NATO. Veți înființa, începând cu 23 noiembrie, o nouă instituție, Oficiul Registrului Național pentru Informații Secrete de Stat (ORNISS), care va verifica toate persoanele ce vor avea acces la informațiile clasificate de tip NATO.

Șeful diplomației române a mai spus că este firesc ca presa occidentală, înainte de o decizie atât de importantă, cum este invitarea unei țări să devină "aliatul Americii", să radiografieze viitorii aliați. Articolele apărute în presa internațională trebuie privite înțelegând faptul că mai sunt lucruri de corectat, dar fără a considera că tot ce apare în presă este "singura preocupare".

De aceea, domnule ministru, ar trebui să fiți mai atent la declarațiile pe care le faceți, astfel încât să nu afectați politica externă a României, acum, cu câteva zile înaintea invitării României la NATO.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Emil Crișan - declarație politică cu titlul Act de virtute din escrocheria acoperită cu documente;

Îl invit pe domnul deputat Emil Crișan și, ultimul vorbitor, domnul Costache Mircea.

   

Domnul Emil Crișan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică se numește "Act de virtute din escrocheria acoperită cu documente".

Fac această declarația politică pentru a sensibiliza Ministerul de Interne, pe domnul ministru Ioan Rus personal, pentru rezolvarea unei situații în care o familie cu 13 copii din orașul Abrud, județul Alba, a fost înșelată, după cum mi s-a relatat la Biroul parlamentar, de către un salariat de la Serviciul evidența populației de pe lângă Poliția orașului Abrud.

Familia Voicu Ticu și Voicu Lucica are 13 copii, sunt neștiutori de carte și-și duc zilele trăind din venitul minim garantat și alocația copiilor.

Intrând în legătură cu numitul Felea Sorin, salariat al Serviciului evidența populației de pe lângă Poliția orașului Abrud, domiciliat în Abrud, județul Alba, care avea o casă de vânzare moștenire din partea soției sale, convine să vândă această casă familiei Voicu cu suma de 70 de milioane lei, solicitând drept arvună suma de 20 de milioane lei, pe care familia Voicu îi deținea la acea dată și despre care el avea cunoștință.

În acest sens, Felea Sorin, motivând faptul că este salariatul Poliției și cunoaște legea, întocmește un precontract de vânzare-cumpărare, doar cu Voicu Lucica și una dintre fiicele acesteia ca martor, precontract în care strecoară fraza: "Suma de 20 de milioane lei, cu titlu de arvună, se va pierde dacă cumpărătoarea nu va respecta termenul de trei luni de zile pentru achitarea diferenței de 50 de milioane lei, până la plata integrală a locuinței". Precontractul nu a fost citit în fața cumpărătoarei care, de bună-credință, l-a semnat, numitul Felea Sorin semnând și el ca martor vânzător din partea soției sale.

După trei luni, perioadă în care această familie a achitat și o chirie de 500 de mii de lei pe lună, familia Voicu nu a reușit să procure diferența de bani de 50 de milioane lei, situație în care au fost amenințați cu evacuarea. Dar, pentru a avea un act oficial pentru cei 20 de milioane lei, Felea Sorin a cerut familiei Voicu, de această dată și soțului, să meargă împreună la notar, unde a hotărât să-i mai păsuie încă două luni, pentru a face rost de diferența de bani, perioadă în care a majorat chiria de la 500 de mii lei la un milion lei pe lună, fără a achita impozite din această chirie la finanțe, făcând și un act de evaziune fiscală.

Familia Voicu susține că, deși în actul de autentificare se scrie că acesta a fost citit de notarul public, din cauză că ei sunt neștiutori de carte, acest fapt nu este real, spunându-li-se doar că li s-a prelungit termenul pentru procurarea banilor cu două luni de zile și că totul este în ordine.

Trecând și acest ultim termen, până la care familia cu cei 13 copii nu a reușit să-și achite cei 70 de milioane lei - și acest lucru îl știa și Felea Sorin încă de la prima negociere cu familia respectivă, că nu va fi posibil -, aceștia au fost aruncați fără milă în stradă.

Familiei Voicu i-a fost repartizată de către primărie, pe o perioadă limitată, o cameră insalubră într-o clădire foarte veche, plină de igrasie și mizerie, în care cu greu pot să învețe copiii.

Cu durere în suflet, familia Voicu s-a prezentat la Biroul parlamentar, solicitând un sprijin pentru recuperarea celor 20 de milioane lei care li se cuvin, căci sunt lipsiți de orice mijloc material pentru a-l acționa pe Felea Sorin în instanța de judecată.

Fiind chemat, Felea Sorin s-a prezentat la Biroul parlamentar din Abrud, unde, în prezența mea și a șefului de cabinet, a recunoscut că ar trebui înapoiați banii acestei familii nevoiașe, dar că nu face acest lucru pentru că are acte în regulă.

Am luat legătura și cu comisarul Guțanu Gigel, șeful Poliției Abrud, și comisarul șef Aron Marin, șeful Poliției județene Alba, care cunosc cazul, dar nici ei nu au rezolvat situația.

În numele credinței în Dumnezeu și ținând cont că un salariat al Ministerului de Interne a pătat onoarea acestui minister prin escrocheria comisă și prezentată mai sus, vă cer, domnule ministru, să ajutați această familie în recuperarea acestei sume care pentru ei înseamnă o adevărată mană cerească și pe care au pierdut-o din cauza neștiinței de carte.

Vă mulțumesc, domnule ministru, în numele celor 13 copii oropsiți și nevinovați, în speranța că veți reuși să le faceți dreptate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu, domnule Crișan.

 
  Costache Mircea - intervenție cu tema: Un vis sublim - reindustrializarea;

Dau cuvântul domnului Mircea Costache.

   

Domnul Costache Mircea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule secretar,

"Un vis sublim - reindustrializarea". În plină ofensivă de pulverizare a patrimoniului public, în vreme ce industria română este vândută cu sârg la fier vechi, tocmai când mă îngrijoram că regresăm spre epoca pietrei, când dinspre Putere emană legi precum acelea ale dezafectării macaralelor, în vreme ce SIDEX-ul a fost dat pe mâna domnului Avaramu spre a ajunge astfel mai aproape de civilizația de tip indian, cu câțiva magnați și o gloată în zdrențe, tocmai când mă îndurera lipsa de orizont social și economic al guvernanților și mai ales perspectiva sumbră a societății românești, rămasă fără principalele ramuri economice dătătoare de speranțe într-o viață demnă, iată, ni se revelă o mare surpriză: elanul distructiv al guvernelor post-revoluționare nu era un scop în sine, ci crea, prin deșertizare, premisa relansării economice și, prin ea, a întregii societăți românești.

Într-un discurs recent, domnul Adrian Năstase, premierul minune, a vorbit sindicatelor despre necesitatea reindustrializării țării. Deci, asta era. Trebuia dată la topit industria română, în întregul ei, pentru a putea dânsul porni noua revoluție pentru reindustrializarea țării. Adâncă gândire, înaltă cugetare, măreață cutezanță! Numai că, domnule Năstase, fiți atent că, în visul dumneavoastră frumos, nu v-a apărut și monstrul reindustrializării proletariatului, fără de care nu se poate concepe nici o industrie.

Credeți că noii proletari vor fi tot atât de ușor de manipulat și de mânat împotriva propriilor interese, ca și derutata clasă muncitoare, care asistă umilă și uimită la actuala lichidare a industriei românești civile și de apărare? O nouă industrializare nu are nevoie de resurse? De ce se exportă, atunci, fierul vechi, căci, uneori, nu este chiar atât de vechi, ci doar un mijloc de îmbogățire a ciocoiului nou lacom și apatrid.

O nouă industrializare presupune, cumva, și o nouă revoluție culturală?

Proiectul reconstrucției și reindustrializării nu are loc, deocamdată, de amploarea și furia dezafectărilor, dezmembrărilor, distrugerilor. Febra lichidării și falimentării nu rimează deloc cu himera reindustrializării.

Dar eu, oricum, apreciez gestul și vă ajut, spunând: popor român, dormi liniștit, premierul visează frumos pentru tine! Finalul acesta cred că trebuia rostit pe un fundal sonor al corului "Trec rânduri, rânduri muncitorii/Cu steagu-n vânt desfășurat/E steagul marilor victorii/De partid înălțat".

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
   

Vă mulțumesc și dumneavoastră pentru atenție.

Cu aceasta, timpul afectat declarațiilor politice s-a terminat. Vă doresc o zi spornică.

(Următoarele intervenții au fost consemnate conform materialelor depuse de către domnii deputați la secretariatul de ședință.)

 
  Grigore Emil Rădulescu - comentariu - Guvernul ascunde sărăcia în spatele statisticii;

Domnul Grigore Emil Rădulescu:

Principalul mesaj al actualei Puteri este că economia românească este pe calea cea bună. Argumentele sunt creșterea produsului intern brut (PIB) de anul trecut cu 5,3%, și din acest an, estimată la peste 4,5% pentru ca și pentru anul următor să fie elaborate prognoze optimiste.

Românii o duc și ei mai bine în statisticile oficiale, puterea lor de cumpărare crescând cu 3,9% anul trecut.

Cu toate acestea, populația este nemulțumită de nivelul de trai și nu se sesizează nici o îmbunătățire a calității vieții. Un studiu realizat de GfK România relevă că ponderea celor care declară că puterea lor de cumpărare a scăzut este în creștere de la 13% în 1999 la 17% la sfârșitul anului trecut, situația economică a familiei lor în 2001 este insatisfăcătoare pentru 67% dintre cei intervievați, față de 64% în 1999.

Dacă acestea pot fi considerate drept percepții subiective, datele privind consumul arată o evidentă înrăutățire a situației economice a majorității gospodăriilor din țară. Anul acesta s-au consemnat scăderi ale consumului de produse alimentare și nealimentare.

Și alte studii de piață au demonstrat reorientarea celei mai mari părți a populației spre produse ieftine, ceea ce denotă o scădere a nivelului de trai și a consumului. Și aceasta, pe fondul unei creșteri a salariului mediu net în ultimele 12 luni de la 104 USD per lună, în august 2001, la 114 USD în august 2002. Dar chiar și această creștere nu înseamnă decât o majorare de la 3,43 dolari pe zi la 3,9 dolari acum. Dacă ne referim la pragul de sărăcie stabilit de Banca Mondială, care este de 4 dolari pe zi, rezultă că majoritatea populației trăiește în sărăcie.

Se pune întrebarea, de ce creșterea această economică nu se resimte la nivelul populației? Principala explicație a faptului că populația nu resimte creșterea din ultimul timp a PIB-ului este că veniturile suplimentare obținute la nivelul economiei naționale se distribuie unui segment foarte redus de persoane.

Creșterea PIB-ului prin majorarea exporturilor, în cea mai mare parte realizate în sistem lohn sau de materii prime sau produse cu valoare adăugată mică.

Salariile din domeniul care asigură cea mai mare parte a exporturilor românești au și cele mai mici salarii. Pe de altă parte, o creștere a salariilor va conduce inevitabil la plasarea comenzilor în alte țări, unde mâna de lucru este mai ieftină. Rezultatul va fi explozia ratei șomajului în țară. Dacă lucrurile decurg în ritmul actual, poate peste zece ani vom avea o creștere sensibilă a nivelului de trai. Deocamdată, are loc o polarizare puternică a societății românești din punct de vedere al veniturilor.

Și este evident că Guvernul ascunde sărăcia în spatele statisticii.

  Gheorghe Eugen Nicolaescu - critici la adresa politicii de restructurare economică a Guvernului PSD;

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:

Ultimii doi ani au adus schimbări importante pentru societatea românească reflectate de cele mai multe ori în politica Guvernului PSD. Iată că, după ce premierul Adrian Năstase ocupă rând pe rând toate palierele de dezvoltare a României, uimindu-ne cu vastele cunoștințe în combaterea corupției, a protecției sociale (în principal pentru școlarii din clasele I-IV) sau în relațiile externe ale României, președintele PSD ia parte la lucrările Congresului Confederației Sindicatelor Democratice din România.

După cum mărturistește chiar domnia sa, acesta a cerut "în mod deosebit" să fie prezent la lucrările Congresului. Cauza acestui zel deosebit al premierului o poate reprezenta fie dorința de a controla un sector care, în condițiile social-economice actuale, pare a fi butoiul cu pulbere al guvernării Năstase, fie dorința de a juca o nouă reprezentație în fața partenerilor de dialog social și a invitaților europeni.

Mai mult decât atât, premierul vorbește despre restructurarea economică a României și despre costurile sociale pe care le-a implicat acest proces. După ce am citit relatările amănunțite ale presei care citau pe larg din discursul premierului m-am întrebat cu stupefacție:

Care restructurare, domnule Năstase? Însuși discursul dumneavoastră că "restructurarea economică a însemnat, în România, (…) reducerea numărului de salariați și o presiune asupra unor întreprnderi care păreau stabilizate".

Care protecție socială?

Poate că în turnul de fildeș în care s-a închis premierul în ultimul timp, la Palatul Victoria, nu mai răzbat strigătele celor disponibilizați, fără nici un fel de alternativă de reconversie profesională. Se pare că statisticile oficiale ale Guvernului omit să îi relateze premierului că numărul șomerilor în România este în creștere și nici că un număr tot mai mic de salariați susține un număr tot mai mare de beneficiari ai ajutoarelor sociale.

Domnule Năstase, restructurarea economică înseamnă crearea de alternative, de paliere performante care să absoarbă forța de muncă și nu de căutarea unor "compromisuri", așa cum înțelege domnul Năstase datoria sa de creare de noi locuri de muncă.

  Victor Paul Dobre - pledoarie pentru un învățământ de calitate în mediul rural;

Domnul Victor Paul Dobre:

În fiecare an, în preajma discutării și adoptării noului buget de stat pe anul viitor, societatea civilă, cadre didactice, părinți și elevi deplâng soarta învățământului românesc care se vede din ce în ce mai strâmtorat între limitele impuse de guvernarea PSD.

Fondurile insuficiente și lipsa de preocupare a autorităților au dus la prezenta situație, în care din ce în ce mai multe școli, în special cele din mediul rural, se văd puse în imposibilitatea de a desfășura actul de învățământ în condiții de calitate. Deși se constată o lipsă acută de personal calificat în multe dintre comunele și satele țării, Guvernul pare a fi mult mai preocupat de acțiuni propagandistice de imagine, precum "Cornul și laptele", decât de asigurarea minimului necesar pentru studiul copiilor din mediul rural.

Astfel, deși mai bine de 50% dintre tinerii școlari se regăsesc în spațiul rural, instituțiile de învățământ din această zonă se confruntă cu o situație materială precară, dar și cu lipsa educatorilor, învățătorilor și a profesorilor calificați. În schimb, Guvernul Adrian Năstase nu pare a fi preocupat de remedierea acestei situații, care - este adevărat - nu are un impact deosebit asupra promovării imaginii personale.

Observăm acum că reprezentanții Puterii nu numai că nu au nici o inițiativă pe acestă direcție, dar resping orice demers care ar putea aduce soluții în acest sector. Astfel, propunerea legislativă 660/2001 care prevedea acordarea de burse de către consiliile județene pentru calificarea personalului din învățământul rural, aceștia având drept obligație rămânerea timp de 5 ani în localitățile care i-au finanțat, pentru a profesa. Dar, iată că și acest proiect primește aviz negativ, singurul argument fiind cel al respectării direcției de respingere a oricărei inițiative din partea opoziției.

Vă întrebăm, domnule premier, dacă tot refuzați orice inițiativă în domeniu, care sunt soluțiile Guvernului și partidului dumneavoastră pentru a asigura tinerilor de la sate un învățământ de calitate? Vă semnalăm faptul că laptele și cornul nu pot ține loc unor educatori, invățători sau profesori calificați, oricâte calorii ar avea!

  Vlad-Gabriel Hogea - intervenție cu titlul Fondul România - bani publici pentru interese private.

Domnul Vlad-Gabriel Hogea:

Fondul "România" - bani publici pentru interese private.

Ministrul coordonator al Secretariatului General al Guvernului, Șerban Mihăilescu, a anunțat cu ceva timp în urmă că Guvernul consideră oportună finanțarea deplasării în străinătate a unor corespondenți ai TVR, deoarece, în acest mod, Executivul va afla mai repede ce se întâmplă în capitalele lumii pentru a fi mai coerent în reacțiile sale. El a arătat că, pentru început, vor fi trimiși corespondenți la Londra, Paris, Ierusalim și, apoi, în alte capitale mai puțin importante. Ministrul informațiilor publice, Vasile Dâncu, anunțase anterior înființarea unor posturi de corespondenți ai TVR în străinătate, ziariștii urmând să fie plătiți din Fondul "România". Dâncu explicase că este vorba despre o acțiune foarte importantă pentru promovarea imaginii României în lume, în special în acest an, când România speră să fie invitată să adere la NATO … V-ați obișnuit deja cu această gargară PSD-istă prin care factorii de putere încearcă (pentru a câta oară?) să tragă o perdea de fum între clica de la conducerea României și restul populației înfometate și deznădăjduite. În cele ce urmează, ne propunem să arătăm ce se ascunde, în realitate, în spatele acestor declarații demagogice.

Totul a debutat cu adoptarea de către Guvern a Ordonanței de urgență nr. 95 din 21 iunie 2001, privind constituirea și utilizarea Fondului "România", "în vederea promovării imaginii reale a țării în exterior". Fondul urma să fie gestionat în regim extrabugetar de către Secretariatul General al Guvernului, iar sursa principală de finanțare era o cotă de 1% plătită de către contribuabilii care au încasat printr-un cont bancar din România venituri în valută din exportul bunurilor realizate din activitatea proprie, direct sau prin contract de comision, precum și din prestări de servicii pentru partea din profitul impozabil care corespunde ponderii acestor venituri în volumul total al veniturilor. Această cotă instituită abuziv de către Guvern era adiționată celei prevăzute în O.G. nr. 70/1994!

Celelalte modalități de alimentare a fondului vizau "sponsorizări, donații, dobânda aferentă disponibilităților fondului, precum și alte venituri dobândite în condițiile legii". Pentru constituirea fondului, în anul 2001, pe lângă sursele menționate s-a alocat suma suplimentară de 7 miliarde lei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului. Strategia și prioritățile anuale în utilizarea Fondului "România" erau de competența unui "Consiliu interministerial pentru imagine externă", prezidat de Adrian Năstase.

Prin O.U.G. nr. 163 din 6 decembrie 2001 erau reglementate o serie de măsuri financiare, printre care și schimbarea naturii juridice a Fondului "România", din fond extrabugetar, în fond bugetar. Sumele datorate de contribuabili, precum și cele neachitate la termenele legale de plată (ne referim la acea cotă fanariotă de 1% din exporturi!) se făceau, de atunci înainte, venit la bugetul de stat, iar eventualele sume virate necuvenit către Fondul "România" urmau să fie regularizate cu bugetul de stat. Cota de 5% prevăzută de O.G. nr. 70/1994 era majorată (firesc?!) la 6%, aceasta pentru ca ingineria financiară a celor de la Putere să fie completă. De asemenea, potrivit O.U.G. nr. 163, disponibilitățile Fondului "România" existente la data de 31 decembrie 2001 urmau să fie virate la bugetul de stat pe anul 2002 până la data de 25 ianuarie 2002. Deși Ordonanța nr. 95 din 21 iunie 2001 a fost abrogată începând cu data de 1 ianuarie 2001, majoritatea prevederilor acestui act normativ defunct au fost reînviate prin Ordonanța nr. 163, ba, mai mult, s-a introdus chiar și finanțarea "cheltuielilor necesare organizării în țară a unor acțiuni cu caracter internațional privind imaginea externă a României, stabilite prin hotărâre a Guvernului". Aceasta era, însă, a doua Cutie a Pandorei, prima fiind deschisă în iunie 2001, prin includerea finanțării "unor emisiuni pe posturi de televiziune" în infama Ordonanță nr. 95. Așa s-a ajuns la aruncarea pe Apa Sâmbetei, în numai câteva luni, a impresionantei sunme de 13,2 miliarde lei, pentru trimiterea unor corespondenți ai TVR în străinătate. Scopul declarat este cosmetizarea imaginiii României în lume, dar nici nu poate fi vorba de așa ceva, din moment ce reporterii televiziunii publice (ca, de pildă, Marcela Feraru, care se lăfăiește la Paris într-un apartament de lux plătit din banii românilor!) transmit știri doar pentru telespectatorii din țară!!! Și atunci, unde este justificarea alocării unor sume uriașe de bani pentru deplasările unor știriști analfabeți, care papagalicesc profesiunea de jurnalist, prin profunda lor incultură și superficialitate?!

Numai în primle șase luni ale anului 2002, Guvernul a risipit peste trei milioane de dolari pe așa-zise "proiecte de promovare a imaginii României în lume", din care amintim acțiunea "Guide Bleu România" (pentru care s-au cheltuit 30 de miliarde de lei), participarea Bricului "Mircea" la întrecerea navelor cu catarg "Tall Ships Challenge" (6,7 miliarde lei), Festivalul "Japonia 2002" (3,8 miliarde lei), proiectul "Euro-Prahova" (2 miliarde lei) etc. O atenție specială trebuie acordată ușurinței cu care s-au acordat 2,04 miliarde lei firmei "Ogilvy&Mather" pentru elaborarea și punerea în practică a proiectului "Strategia de comunicare pentru susținerea procesului de aderare a României la NATO în Marea Britanie", proiect de care n-a auzit nimeni. Cu o lejeritate la fel de cinică s-au alocat 7,5 miliarde lei (după Șerban Mihăilescu) sau chiar 14,6 miliarde lei (după alte surse) pentru programul "Europolis 2002"; banii au intrat, fără licitație (ca și în cazul anterior) în conturile firmei de partid "Multiproduction Media Group".

Să fim bine înțeleși. Noi nu spunem că nu este nevoie de fonduri pentru promovarea imaginii României în lume. Problema este alta: cum și de către cine se cheltuie aceste fonduri uriașe. Dacă Năstase, Dâncu, Geoană, Mihăilescu ar da de la ei din buzunar pentru ca țara noastră să fie privită în afară cu alți ochi, ar fi cu totul altceva, dar în momentul în care Guvernul pune un bir de 1% pe toate veniturile valutare realizate de pe urma exporturilor, atunci trebuie intervenit ferm. Nu ne este indiferentă modalitatea de cheltuire a banilor contribuabilului român. Iar să plătim cu toții, din truda noastră, pentru ca niște ratați să facă pe corespondenții TVR la Londra, Paris, Ierusalim sau Washington - ni se pare total inacceptabil.

Valentin Nicolau (președinte - director general al Societății Române de Televiziune) a solicitat Comisiei de Cultură a Senatului să valideze o hotărâre a Consiliului de Administrație al TVR, privind fixarea unui salariu de 80.000.000 lei. Comisia și-a declinat competența în această problemă și - mai mult - l-a invitat la o audiere amănunțită, săptămâna viitoare, în legătură cu mai multe chestiuni suspecte, care trebuie urgent elucidate. Decât să ceară, ca un ciocoi PSD-ist ce este, sume exorbitante pentru propria persoană, Nicolau ar face bine să-i retragă urgent de la post pe toți corespondenții TVR din străinătate, pentru a mai spăla din rușine. Ne îndoim însă că va face dovada acestui elementar bun simț. Fondul "România" este (nu-i așa?) o vacă de muls pentru lipitorile puterii de la București.

Informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților.  

După pauză, lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Tudor Mohora și Nicolae Leonăchescu, secretari.

   

Domnul Valer Dorneanu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă rog să-mi permiteți să declar deschise lucrările ședinței în plen a Camerei Deputaților, anunțându-vă că, din cei 344 de deputați, și-au înregistrat prezența 288; 56 sunt absenți, din care 25 participă la alte acțiuni parlamentare.

Vom începe cu o informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

1. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.103/2002 pentru modificarea și completarea Legii nr.191/1998 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Protecție și Pază, adoptat de Senat în ședința din 14 octombrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională; pentru avize - Comisia pentru administratie publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termenul de depunere a raportului - 8 noiembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

2. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.109/2002 privind completarea alin.(1) al art.XIII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.32/2001 pentru reglementarea unor probleme financiare, adoptat de Senat în ședința din 14 octombrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru avize - Comisia pentru învățământ, știință, tineret si sport, Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termenul de depunere a raportului - 8 noiembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaților acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.118/2002 privind punerea în valoare a plantațiilor vitipomicole abandonate, adoptat de Senat în ședința din 14 octombrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice; pentru avize - Comisia pentru administratie publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termenul de depunere a raportului - 8 noiembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.130/2002 pentru modificarea alin.(6) și (7) ale art.5 din Ordonanța Guvernului nr.80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritățile administrației publice și instituțiile publice, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administratie publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termenul de depunere a raportului - 8 noiembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.133/2002 pentru modificarea numărului maxim de posturi pe anul 2002 la Ministerul Justiției, Ministerul de Interne și Ministerul Public, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru avize Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termenul de depunere a raportului - 8 noiembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

6. Proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Presă ROMPRES, primit de la Președintele României cu cerere de reexaminare.

Cu acest proiect de lege a fost sesizată în vederea reexaminării în fond - Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă. Termenul de depunere a raportului - 22 noiembrie 2002.

7. Proiectul de Lege privind organizarea pieței tutunului brut în România, adoptat de Senat în ședința din 14 octombrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia de industrie și servicii și Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termenul de depunere a raportului - 8 noiembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

8. Proiectul de Lege pentru modificarea anexei la Legea nr.213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină și imunități; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia de industrie și servicii. Termenul de depunere a raportului - 19 noiembrie 2002.

9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.117/2002 privind alocarea unei sume din bugetul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale pentru finanțarea activităților ocazionate de sărbătorirea în România a Zilei Internaționale a Vârstnicilor în anul 2002, adoptat de Senat în ședința din 17 octombrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă și protecție socială; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale și Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termenul de depunere a raportului - 8 noiembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

10. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.137/2002 pentru modificarea articolului 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.172/2001 privind unele măsuri pentru relansarea economică a Societății Comerciale " Combinatul Siderurgic Reșița" - S.A., primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termenul de depunere a raportului - 8 noiembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

11. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.138/2002 pentru completarea art.45 din Ordonanța Guvernului nr.36/2002 privind impozitele și taxele locale, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, urmând a elabora un raport comun - Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru aviz - Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termenul de depunere a raportului - 8 noiembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

12. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.139/2002 privind desființarea Societății Naționale " Cai de rasă" S.A. și preluarea patrimoniului acesteia de către Regia Națională a Pădurilor, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termenul de depunere a raportului - 8 noiembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

13. Proiectul de Lege privind acordarea unor drepturi bănești personalului militar român care se încadrează în Comandamentul Brigăzii Multinaționale de Pace din Europa de Sud-Est (SEEBRIG) pe perioada dislocării acestuia pe teritoriul României, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă și protecție socială; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termenul de depunere a raportului - 5 decembrie 2002.

14. Propunerea legislativă privind exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații și a Serviciului de Informații Externe, inițiată de domnul deputat Victor Babiuc.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională; pentru avize - Comisia comună permanentă a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații, Comisia specială a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului de Informații Externe și Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termenul de depunere a raportului - 20 decembrie 2002.

15. Propunerea legislativă privind efectuarea inspecției tehnico-periodice a remorcilor pavilion apicol, inițiată de un număr de 4 deputați.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate, următoarele comisii: în fond - Comisia de industrii și servicii; pentru avize - Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice și Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termenul de depunere a raportului: 20 decembrie 2002.

16. Propunerea legislativă privind reglementarea relațiilor de familie - Codul Familiei -, inițiată de doamna deputat Paula Ivănescu.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină și imunități; pentru avize - Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale. Termenul de depunere a raportului - 20 decembrie 2002

17. Proiectul de Lege privind modificarea Legii nr.74/1995, republicată, privind exercitarea profesiunii de medic, organizarea și funcționarea Colegiului Medicilor din România, respins de Senat.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate în vederea reexaminării, următoarele comisii: în fond - Comisia pentru sănătate si familie; pentru aviz - Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termenul de depunere a raportului - 20 decembrie 2002

18. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Regatului Suediei privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la Stockholm la 29 mai 2002, adoptat de Senat în ședința din 17 octombrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate, următoarele comisii: în fond - Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare; pentru avize -Comisia pentru politică externă și Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termenul de depunere a raportului - 19 noiembrie 2002.

19. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.61/2002 privind colectarea creanțelor bugetare, adoptat de Senat în ședința din 17 octombrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate, următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru avize - Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termenul de depunere a raportului - 5 decembrie 2002.

20. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea art.9 din Legea nr.74/1995 privind exercitarea profesiunii de medic, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Medicilor din România, adoptat de Senat în ședința din 17 octombrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru sănătate si familie; pentru avize - Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termenul de depunere a raportului - 20 decembrie 2002.

21. Propunerea legislativă privind Ordinul " Meritul Cultural" și Medalia " Meritul Cultural" , inițiată de Comisia specială pentru elaborarea propunerilor legislative privind sistemul național de decorații al României.

Conform prevederilor art.93 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaților, amendamentele se vor depune la această comisie în termen de 5 zile, după care comisia urmează să întocmească în următoarele 5 zile un raport asupra amendamentelor.

22. Propunerea legislativă privind Ordinul " Meritul Sportiv" și Medalia " Meritul Sportiv" , inițiată de Comisia specială pentru elaborarea propunerilor legislative privind sistemul național de decorații al României.

Conform prevederilor art.93 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaților, amendamentele se vor depune la această comisie în termen de 5 zile, după care comisia urmează să întocmească în următoarele 5 zile un raport asupra amendamentelor.

23. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.111/1996 privind desfășurarea în siguranță a activităților nucleare, adoptat de Senat în ședința din 17 octombrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru industrii și servicii; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru sănătate si familie și Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termenul de depunere a raportului - 8 noiembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

24. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.140/2002 privind transmiterea fără plată a unor imobile din domeniul privat al statului și administrarea Autorității pentru Valorificarea Activelor Bancare, în proprietatea Agenției Naționale pentru Locuințe, respectiv în domeniul public al statului și în administrarea Ministerului de Interne, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru avize - Comisia pentru industrii și servicii, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termenul de depunere a raportului - 8 noiembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

25. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.141/2002 privind reglementarea depozitării semințelor de consum, regimul certificatelor de depozit pentru acestea și constituirea Fondului de garantare pentru certificatele de depozit, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termenul de depunere a raportului - 8 noiembrie 2002

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

26. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.143/2002 pentru modificarea și completarea unor dispoziții din Codul penal și unele legi speciale, în vederea ocrotirii minorilor împotriva abuzurilor sexuale, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină și imunități; pentru aviz - Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale. Termenul de depunere a raportului - 8 noiembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

27. Propunere legislativă privind înființarea comunei Valea Drăganului, județul Cluj, inițiată de domnul deputat Damian Brudașca.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termenul de depunere a raportului - 20 decembrie 2002.

28. Propunere legislativă privind declararea ca oraș a comunei Gilău, județul Cluj, inițiată de domnul deputat Damian Brudașca.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termenul de depunere a raportului - 20 decembrie 2002.

29. Propunere legislativă privind modificarea alin.(1) și (2) ale art.1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.29/2000 privind sprijinul acordat producătorilor de lapte, inițiată de un număr de 3 deputați PRM.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termenul de depunere a raportului - 17 decembrie 2002.

30. Propunerea legislativă privind reînființarea comunei Sâmbăta de Sus, județul Brașov, inițiată de domnul deputat Roșculeț Gheorghe.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termenul de depunere a raportului - 20 decembrie 2002.

31. Propunerea legislativă privind reînființarea Comunei Rădești, județul Galați, inițiată de un număr de doi parlamentari.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termenul de depunere a raportului - 20 decembrie 2002.

32. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.109/1997 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă și protecție socială; pentru avize - Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare și Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termenul de depunere a raportului - 13 decembrie 2002.

33. Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.102/1999 privind protecția specială și încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă și protecție socială; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale și Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termenul de depunere a raportului - 8 noiembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

34. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.115/1996 privind declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, funcționarilor publici și a unor persoane cu funcții de conducere, adoptat de Senat în ședința din 24 octombrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină și imunități; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale. Termenul de depunere a raportului - 8 noiembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

 
Aprobarea componenței nominale a comisiei de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de cele două Camere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.35/2002 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a consiliilor locale.  

În continuare, vă prezint spre aprobare o comisie de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 35/2002 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a consiliilor locale.

Sunt propuși domnii deputați: Bara Radu Liviu, Iordache Florin, Lazăr Maria, Pleșa Eugen Lucian, Șnaider Paul, Kovács Csaba Tiberiu, Mirciov Petru.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Aprobarea unei modificări în componența Comisiei pentru Regulament.  

V-aș ruga, în continuare, să vă pronunțați cu privire la cererea Grupului parlamentar al PD de a fi înlocuit domnul deputat Radu Mircea Berceanu din calitatea de membru al Comisiei pentru Regulament cu domnul Romeo Marius Raicu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, s-a aprobat schimbarea domnului Berceanu cu domnul Romeo Raicu.

Dezbaterea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind producerea și comercializarea hameiului (amânarea votului final).  

Trecem, stimați colegi, în continuare, la dezbaterea rapoartelor de mediere, începând cu cel la Proiectul de Lege privind producerea și comercializarea hameiului.

Vă rog să luați raportul comisiei de mediere.

La pct.1 se propune textul Camerei Deputaților. Nu se fac, după regulament, dezbateri și nici vot. Același lucru și la pct.2, care este ultimul din raportul de mediere.

Parcurgând textele raportului de mediere, urmează să supunem votului dumneavoastră final raportul, în cursul zilei de mâine.

Dezbaterea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru acceptarea unor amendamente adoptate la Londra la 18 mai 1998, 26 mai 2000, 5 decembrie 2000 și, respectiv, la 6 iunie 2001 la Convenția internațională din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare, adoptată la Londra la 1 noiembrie 1974, precum și a Codului internațional pentru instalațiile de protecție contra incendiului (Codul FSS), adoptat de Organizația Maritimă Internațională prin Rezoluția MSC.98 (73) a Comitetului Securității Maritime la Londra la 5 decembrie 2000 (amânarea votului final).  

Pct.3 de pe ordinea de zi. Raportul comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru acceptarea unor amendamente adoptate prin rezoluții de către Organizația Maritimă Internațională.

Pct.1, cu privire la titlul legii, textul Camerei Deputaților.

Nu se supune dezbaterii și nici votului dumneavoastră. Este singurul punct din raportul de mediere. Vom supune raportul votului dumneavoastră final în ședința de mâine.

Dezbaterea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru acceptarea unor amendamente adoptate la Londra la 26 mai 2000, respectiv la 5 decembrie 2000, la Protocolul din 1998 privind Convenția internațională din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare, încheiată la Londra la 1 noiembrie 1974 (amânarea votului final).  

Raportul de mediere la Proiectul de Lege pentru acceptarea unor amendamente adoptate de Organizația Maritimă Internațională la Londra, 26 mai 2000, respectiv la 5 decembrie 2000, la Protocolul din 1988 privind Convenția internațională pentru ocrotirea vieții pe mare.

Un singur punct are acest raport de mediere, care consemnează varianta Camerei Deputaților.

Potrivit regulamentului, nu se supune dezbaterii, nici votului, dar vom supune raportul votului final mâine.

Dezbaterea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.10/1998 pentru stabilirea unor măsuri referitoare la datoria Societății Comerciale PETROTEL - S.A. Ploiești, prevăzută în Ordonanța de urgență a Guvernului nr.72/1997, și la protecția mediului înconjurător din arealul petrolier Ploiești ca urmare a declanșării procesului de privatizare a societăților comerciale din domeniul petrolier (amânarea votului final).  

Acum urmează medierea la Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență nr.10/1998 privind stabilirea unor măsuri referitoare la datoria Societății Comerciale PETROTEL.

La pct.1 - textul Camerei Deputaților; nu se fac dezbateri.

Pct.2 - tot textul Camerei Deputaților; nu se fac dezbateri.

Pct.3 - aceeași soluție.

Pct.4 - tot varianta Camerei Deputaților.

Pct.5 - idem.

Pct.5 a fost și ultimul.

Parcurgând punctele raportului de mediere, urmează să supunem votului final acest raport, lucru pe care-l vom face în ședința de mâine.

Dezbaterea raportului Comisiei de mediere la Proiectul legii sindicatelor (amânarea votului final).  

Raportul comisiei de mediere la Proiectul Legii sindicatelor.

La pct.1 - varianta Camerei Deputaților; nu se fac dezbateri și nici vot.

   

Domnul Gheorghe Barbu (din sală):

Domnule președinte, vă rog să-mi dați cuvântul!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Deci, după regulamentul nostru, vă rog să-l urmăriți, distinse coleg, acolo unde comisia de mediere propune textele Camerei Deputaților, pe care noi înșine le-am votat, nu se fac dezbateri.

 
   

Domnul Gheorghe Barbu (din sală):

Corect!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc foarte mult.

La pct.2 există un text comun referitor la art.2 alin.1 și alin.4.

Dacă aveți obiecțiuni la textul comun? Nu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct.2, textul comun; fac precizarea că s-a referit la alin.1 din art.2. Pentru alin.4 de la același articol, urmăriți pag.3 din raport. Comisia propune textul Senatului.

Poftiți, domnule deputat. Aveți obiecțiuni, înțeleg.

 
   

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule președinte,

Doamnelor domnilor colegi,

Înainte de a spune obiecțiunea pe care o am, vă rog să-mi permiteți ca măcar să vă aduc la cunoștință următoarele lucruri: în comisia de mediere, ca din întâmplare, nici de la Senat, nici de la Camera Deputaților, n-a făcut parte nici un reprezentant al Partidului Democrat.

Întrebăm: oare, de ce? Și destul de curios …

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, îmi dați voie să vă răspund la această întrebare.

 
   

Domnul Gheorghe Barbu:

Da.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Există un algoritm convenit între partidele politice, între grupurile parlamentare, care se calculează începând de la prima comisie de mediere și până la sfârșit. La acest punct, Partidul Democrat nu a avut reprezentarea rezultată din acest algoritm. Eu credeam că de patru sesiuni, de cât durează actuala legislatură, știți treaba asta și nu mai faceți sugestii tendențioase.

 
   

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule președinte, nu fac sugestii tendențioase și bineînțeles, nu am …

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Deci, vreau să vă spun că, totdeauna, în Biroul permanent există înțelegere între reprezentanții grupurilor parlamentare și, atunci când un grup care nu are la acel proiect rândul venit din algoritm, se fac schimburi, ceea ce nu s-a întâmplat, deci nu s-a înregistrat o asemenea cerere din partea dumneavoastră.

Deci, rugămintea este să vă referiți la obiecția pe care o aveți.

 
   

Domnul Gheorghe Barbu:

Obiecția pe care o am este susținerea punctului de vedere al Camerei Deputaților, care spune că persoanele care dețin mai multe locuri de muncă, în domenii diferite de activitate, pot face parte în același timp din mai multe organizații sindicale. În timp ce varianta Senatului, cea care a fost adoptată de comisie, spune: o persoană poate face parte, în același timp, numai dintr-o singură organizație sindicală.

Stimați colegi,

Aș vrea să rețineți că, conform reglementărilor, o persoană poate avea mai multe locuri de muncă, în locuri diferite și în profesii diferite, chiar dacă este cu timp parțial. Dacă el dorește să fie în organizații sindicale mai multe, care să-i apere drepturile de salariat, nu înțeleg de ce noi ar trebui să interzicem o astfel de chestiune.

Drept urmare, vă propun să susținem, chiar dacă comisia a spus în alt mod, punctul de vedere al Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna deputat Smaranda Dobrescu, președinta Comisiei pentru muncă și protecție socială.

Aveți cuvântul.

 
   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este adevărat, într-o versiune inițială, Camera Deputaților a acordat această libertate, ca un membru de sindicat să poată face parte din mai multe organizații.

Colegii senatori, însă, din comisia de mediere, au venit cu niște argumente care își aveau rădăcinile într-o situație reală, aceea că acum câțiva ani numărul sindicaliștilor declarați, membrilor de sindicat declarați și totalizat față de toate declarațiile confederațiilor sindicale, depășea cu mult numărul salariaților. Deci, pentru ca acest lucru să nu incite, să nu invite la o anumită lipsă de sinceritate în declararea numărului de membri, lucru care ar dezavantaja clar pe toate confederațiile sindicale, colegii din Senat au hotărât că este mai bine, ca un salariat, adică o persoană care are un contract de muncă și o relație de muncă, prin opțiunea lui, să poată să adere la o singură organizație sindicală.

În cadrul comisiei de mediere acest argument a prevalat argumentelor aduse de către Camera Deputaților. După cum vedeți, și numărul voturilor demonstrează faptul că majoritatea membrilor comisiei au aderat la această idee, în consecință, vă rog să adoptăm varianta propusă de Senat.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Ați auzit și argumentele colegilor noștri de la Partidul Democrat care pledează pentru varianta Camerei Deputaților și contraargumentele doamnei Smaranda Dobrescu care explică rațiunea votului din Comisia de mediere.

Potrivit regulamentului, eu supun întâi votului textul propus de către comisia de mediere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. 55 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 10 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu 55 de voturi pentru, 210 voturi împotrivă și o abținere s-a votat varianta Senatului.

La pct.3, textul Camerei Deputaților. Nu se supune dezbaterii.

La pct.4, textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct.5, varianta Camerei Deputaților, nu se dezbate, nu se supune votului.

Pct.6, varianta Senatului. Dacă aveți obiecțiuni?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.7, varianta Senatului. Dacă aveți obiecțiuni?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.8, tot textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.9, varianta Senatului. Dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.10. Varianta Senatului. Dacă aveți obiecțiuni?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.11, varianta Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? O abținere.

Cu majoritatea voturilor pentru s-a adoptat.

Pct.12, varianta Senatului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.13, varianta Senatului. Dacă aveți obiecțiuni?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.14, varianta Senatului. Dacă aveți obiecțiuni?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.15, varianta Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.16, varianta Senatului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.17, varianta Camerei Deputaților, nu sunt dezbateri, nu se supune votului.

Pct.18, la fel.

Pct.19, varianta Seanatului, dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.20, tot varianta Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.21, varianta Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.22, variantă comună a comisiei. Dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.23, tot text comun, dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.24, tot text comun, dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Da, la pct.24 am greșit, nu e vorba de text comun, ci e vorba de textul Senatului. Vă rog să rețineți acest lucru.

Vă rog să vă uitați și în nota de la sfârșitul raportului de mediere: "Pentru corelarea din punct de vedere tehnic și legislativ a prevederilor din art…, comisia de mediere a hotărât înlocuirea la art.47 al expresiei: "de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de admitere a cererii de înscriere în registrul special" cu sintagma "de la data înscrierii în registrul special prevăzut în art.46 alin.1 a hotărârii judecătorești definitive de admitere a cererii..."

Doamna președinte Dobrescu, vreți să veniți puțin?

Dacă aveți obiecțiuni la această notă de la sfârșitul raportului? Nu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Stimați colegi, am parcurs toate punctele raportului de mediere la acest proiect de lege al sindicatelor. Urmează să supunem votului final raportul în cursul zilei de mâine, e vorba de o lege organică.

 
Dezbaterea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.34/2002 privind prevenirea, reducerea și controlul integrat al poluării (amânarea votului final).  

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea și controlul integrat al poluării. Și aici avem de a face o lege organică.

La pct.1 și 2 variantele Camerei Deputaților. Nu se supun dezbaterii și nici votului dumneavoastră.

Pct.2, textul Camerei Deputaților vizează alin.3 de la art.1.

La alin.4 urmăriți pagina 2 din raport. Comisia ne propune varianta Senatului. Dacă aveți obiecțiuni?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La alin.6 de la același articol, textul Camerei Deputaților nu se supune votului și nici dezbaterii.

Pct.3 cu privire la lit.g), varianta Camerei Deputaților. Nu se supune dezbaterii.

Pct.3 cu privire la lit.l), varianta Senatului. Urmăriți pagina 3. Dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Lit.o) de la același punct, varianta Camerei Deputaților, nu se dezbate.

Pct.4 și 5 din raportul de mediere, variantele Camerei Deputaților, nu se dezbat și nici nu se supun votului.

Pct.6, varianta Senatului. Dacă aveți obiecțiuni. Nu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.7 pentru lit.a) a art.11, varianta Senatului. Dacă aveți obiecțiuni?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La lit.e), varianta Camerei Deputaților. Nu se supune dezbaterii.

Pentru pct.8, 9 și 10, variantele Camerei Deputaților, nu se dezbat și nici nu se supun votului.

La pct.11, text comun pentru lit.b), dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La lit.d), textul Senatului, dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct.12, textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.13, varianta Camerei Deputaților. O găsiți în raport la pag.8 și 9. Nu se supune dezbaterii și nici votului.

Am parcurs punctele raportului de mediere, vom supune votului final acest raport în ședința de mâine.

Dezbateri asupra raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru folosirea limbii române în locuri, relații și instituții publice.  

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru folosirea limbii române în locuri, relații și instituții publice.

Poftiți, domnule Boc.

   

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În temeiul art.127 coroborat cu art.95 din Regulamentul Camerei Deputaților, v-aș ruga să-mi permiteți, domnule președinte, înainte de a intra în dezbaterea textelor de mediere să fac câteva precizări cu privire la aceste texte aflate în mediere și cu privire la proiectul de lege în ansamblu.

În primul rând, trebuie să menționez faptul că acest proiect de lege este un exemplu tipic, cum să nu redactezi o propunere legislativă, cum să nu faci o lege, în sensul că în expunerea de motive nu există nici un fel de argumentație, nu există nici un fel de analiză cu privire la implicațiile pe care o asemenea lege le va avea în viața practică. Este regretabil faptul că interpretările legii s-au făcut de către inițiator la televizor, în loc să facă și să conțină în interiorul proiectului, în expunerea de motive, precizările cu privire la ceea ce înseamnă caracter publicitar, la ceea ce înseamnă text de interes public, la ceea ce înseamnă potrivit legii, denumire, mesaj, informații cu caracter direct sau indirect publicitar. A trebuit să asistăm la televizor la interpretări ale legii, aceste lucruri nu se fac prin interpretări în direct, ci se fac așa cum spune legea în conținutul textului, pentru a nu da prilej de interpretări abuzive.

Vă dați seama, dacă această lege va intra în vigoare, când acum nu știm exact ce se dorește prin lege, ce vor înțelege aceia care vor trebui să aplice această poliție a limbii instituită prin proiectul de lege.

Pe de altă parte, noi considerăm că limba română nu are nevoie să fie apărată printr-un proiect de lege. Limba română s-a apărat și se apără singură prin mecanismele interioare pe care le are la dispoziție. Noi însă avem datoria să apărăm limba română de domnul Pruteanu. Aceasta este datoria noastră în acest moment. Să apărăm limba română față de intervenția domnului Pruteanu, printr-un proiect care, repet, este nociv la adresa limbii române. Și, nu în ultimul rând, avem astăzi șansa să blocăm această lege astăzi și mâine la votul final pentru a nu ajunge în situații de genul celor petrecute în Parlamentul României când Legea dreptului la replică, trecută datorită neglijenței noastre, a ajuns acum într-o fază moartă, practic inoperantă. Să nu mai ajungem acolo. Sau să ne amintim de Legea cu privire la sancțiunile penale....

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, nu vreau să vă cenzurez intervențiile, nici să comentez opiniile dumneavoastră, dar dacă tot m-ați trimis la art.127 și 128 din Regulamentul Camerei Deputaților, vă rog să observați că după aceste articole, ceea ce discutăm noi acum sunt textele propuse de către comisie. Nu facem dezbateri generale.

 
   

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte, vreau să vă menționez, nu am făcut referire la art.127, ci am invocat art.126 care spune: "Raportul comisiei de mediere va fi înscris pe ordinea de zi a Camerei, urmărindu-se procedura prevăzută la art.80 - 103". Da? Dacă ne ducem la art.95 care este între art.80 și 103...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Eu cred că veți fi mult mai elocvent dacă în locul lecturii unor texte v-ați fi referit la obiect, la textele raportului de mediere.

 
   

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte…

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dați-mi voie să-mi exercit atribuțiile de președinte și să vă aduc la obiectul discuțiilor.

 
   

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte,

Dacă dumneavoastră nu m-ați fi întrerupt, eu nu aș fi invocat textele de regulament, le-am invocat la început. Art.95 spune: "Pentru dezbaterea generală fiecare grup parlamentar are posibilitatea să intervină..."

Deci dați-mi voie, domnule președinte, în virtutea regulamentului, să intervin și să expun punctul de vedere al grupului parlamentar cu privire la acest proiect inclusiv mediere. Nu putem desprinde acum câteva texte de ansamblul legii. Nu pot să vorbesc izolat. O lege este un ansamblu și, în consecință, trebuie să o privim ca atare.

Deci, doamnelor și domnilor, astăzi avem raportul de mediere în față, mâine vom avea votul final la acest proiect de lege și există două șanse. La raportul de mediere va trebui să optăm pentru una dintre soluțiile propuse, Senat - Camera Deputaților sau soluția comună propusă de comisia de mediere.

Prima propunere ar fi să adoptăm în formă diferită de cea propusă de comisia de mediere texte pentru a ajunge cu câteva din textele respective în plenul celor două Camere și pentru a avea o analiză mai profundă asupra implicațiilor acestei legi. Iar, evident, dacă acest lucru nu se va întâmpla, mâine, la votul final, aceste texte și acest raport de mediere, în ansamblu, să fie respins. Repet, avem cred că datoria să apărăm limba română de proiectul de lege inițiat de domnul Pruteanu.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc, domnule coleg.

La pct.1 din raportul de mediere, cel cu privire la titlul legii,, comisia și-a însușit textul Camerei Deputaților, deci după regulametnul nostru fiind vorba de propriul nostru text, nu se mai supune dezbaterii sau votului.

La pct.2 cel cu privire la art.1 comisia ne propune un text comun. Dacă aveți obiecții?

Poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Cornel Știrbeț:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Așa cum este cunoscut, Comisia juridică, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților nu a avizat acest proiect de lege, datorită, așa cum s-a spus aici și cum s-a discutat și în mass media, imperfecțiunilor care sunt cuprinse în textul proiectului propus spre adoptare, ca și efectelor negative care s-ar produce în urma adoptării unui asemenea proiect.

Vreau să mă refer concret aici la textul comun propus de cele două Camere, art.1, după cum vedeți, definește textul scris sau vorbit care trebuie să fie corect din punct de vedere al proprietății termenilor, sub aspect gramatical și sub aspectul punctuației și ortografiei, conform normelor academice în vigoare.

Vă rog să rețineți, "conform normelor academice în vigoare".

La art.7 alin.1 se prevede tot printr-un text comun că potrivit prevederilor prezentei legi, constituie contravenții și se sancționează următoarele fapte: a)"Nerespectarea dispozițiilor prevăzute la art.1 alin.1 cu amendă de la 1 milion la 10 milioane de lei".

Vă rog să coroborați cele două articole și cele două texte de lege și să observați dacă în discursurile noastre în această Cameră sunt aplicabile sau nu prevederile prezentei legi.

După opinia mea, ele sunt aplicabile și în această situație cred că ar trebui cineva să stea cu chitanțierul la ușă și sunt absolut sigur că primii care vom contribui la bugetul de stat vom fi noi și nu din acest motiv vă solicit să respingem acest text, ci din motivul că legea, în integralitatea ei, așa cum a reieșit și din dezbaterile publice, nu este o lege, practic. Aici, acest text putea să fie, să țină locul unor discursuri literare, unor dezbateri publice sau unor critici literare, dar în nici un caz să se constituie într-un text de lege.

Ca urmare, soluția pe care o avem la îndemână sau o mai avem la îndemână este aceasta: respingerea textelor, unui text sau mai multor texte comune, urmând ca la votul final al celor două Camere să respingem în integralitate acest proiect de lege. Rugămintea, propunerea mea este aceasta, vă rog să fie adoptată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Marton și mi se pare că s-a înscris și domnul Boc la acest... Asta nu înseamnă că vă dau cuvântul din oficiu, dar am avut impresia că ați ".. Bine. Domnul deputat Marton.

 
   

Domnul Marton Francisc Arpad:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Eu nu susțin că acele expuse să nu fie adevărate. Dar, art.1 are un text aprobat de Senat, un text aprobat de Camera Deputaților și un text comun.

Textul venit de la Senat a avut o oarecare formulare. Noi, în comisia Camerei Deputaților, am încercat să-l reformulăm pentru a fi mai clar. Cu aceeași aplecare ne-am orientat și în comisia de mediere. Ceea ce s-a invocat aici este o prevedere care se află la un capitol următor. Deci, în primul rând este o obligativitate de a vorbi corect, e adevărat că această obligativitate trebuie să fie coroborată cu art.2, prin care se dă o interpretare a sintagmei cu "caracter de interes public".

Pe de altă parte, evident este sancțiunea pe care o putem accepta sau n-o putem accepta. Noi suntem aici la o mediere. Adevărul este că acest art.1, într-o formă sau alta, a fost aprobat de una din Camere. Că ea s-a aprobat, așa cum s-a aprobat, poate este vina noastră, a tuturora. Medierea n-a avut o altă posibilitate decât să încerce o formulare mai clară, să zic așa, mai corectă din punct de vedere gramatical, și mi se pare că nici asta nu am reușit să o facem. Evident, dumneavoastră aveți posibilitatea de a alege între a vota pentru textul propus de comisia de mediere sau a respinge, situație în care vom ajunge la o mediere în plenul celor două Camere.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Boc.

 
   

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș supune plenului spre reflecție și vot în același timp varianta Camerei Deputaților, menținându-mi încă o dată afirmația potrivit căreia proiectul de lege, în ansamblu, el va trebui să fie respins, dar în acest moment, din punct de vedere procedural, nu putem face, ceea ce noi putem realiza în acest moment este să adoptăm o formă diferită de cea propusă de comisia de mediere, pentru a permite și domnului Pruteanu să aibă mai multă reflecție asupra proiectului de lege pe care l-a inițiat și, eventual, să realizeze o expunere de motive pe măsură, în vederea analizării implicațiilor pe care legea domniei sale le are în viața practică pentru că, repet, în expunerea de motive sunt 7 fraze seci și golite de conținut, fără a face nici un fel de referire la implicațiile practice. Din acest punct de vedere cred că textul Camerei Deputaților sub aspectul acurateții, ar trebui să fie votat de către noi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Potrivit regulamentului, trebuie să supun votului dumneavoastră textele în ordinea propusă de către comisia de mediere. Deci supun votului dumneavoastră textul comun propus de comisia de mediere.

Cine este pentru? 70 de voturi pentru. Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 18 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu 70 voturi pentru, 18 împotrivă și o abținere s-a adoptat textul comun la pct.2 din raportul comisiei de mediere.

La pct.3 tot text comun. Dacă aveți obiecțiuni?

Cine este pentru textul comun propus de comisia de mediere la pct.3? Vă rog să fiți atenți și să urmăriți lucrările exprimându-vă votul. 70 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 20 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu 70 de voturi pentru, 20 voturi împotrivă și o abținere s-a adoptat textul comun pentru pct.3 din raportul de mediere.

La pct.4 tot text comun, dacă aveți obiecțiuni?

Cine este pentru? 70 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 20 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Cu 70 de voturi pentru, 20 împotrivă și nici o abținere s-a adoptat textul comun la art.3, pct.4 din raportul de mediere.

Pct.5, tot text comun.

Domnul Boc are o obiecție. Poftiți.

 
   

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cred că mai avem ocazia să mai oferim un exemplu plenului Camerei Deputaților, poate vom reuși să schimbăm punctul de vedere existent până acum, în sensul că avem un precedent fără precedent, ca să fiu mai plastic, când într-o lege supusă aprobării dumneavoastră instituim o obligație să se respecte o prevedere dintr-o altă lege. Este absolut un nonsens. Este o bizarerie juridică fără precedent, când noi facem o lege prin care obligăm cetățenii să respecte prevederile unei alte legi, așa cum am face o lege să obligăm cetățenii să respecte prevederile legii circulației să nu treacă pe roșu.

Cu alte cuvinte, să facem legi suplimentare în acest sens. Exemplul care este? Se spune aici la art.4: "Denumirile, explicațiile, instrucțiunile și oricare alte informații în limbi străine, relevante pentru consumatorul român, referitoare la produsele comerciale, vor fi traduse în limba română, potrivit legislației în vigoare."

Domnule Pruteanu,

Domnilor colegi,

Avem legi în vigoare care spun acest lucru de 10 ani de zile, Ordonanța Guvernului nr. 21/1991 prevede de atunci această obligație pentru toți comercianții să traducă în limba română informațiile referitoare la produsele comerciale și așa mai departe. Aveam nevoie să vină domnul Pruteanu 10 ani mai târziu și să spună: domnilor, aveți grijă, este o lege pe care trebuie să o respectați. Este o bizarerie fără precedent, ceea ce demonstrează încă o dată inconsistența acestui proiect de act normativ și îmi mențin încă o dată afirmația că limba română să protejează singură și că în acest moment avem datoria să protejăm limba română față de domnul Pruteanu.

De aceea, propunerea noastră este să votați și să votăm împreună pentru textul Camerei Deputaților și a încerca cu această ocazia, în procedura de mediere în comun a celor două Camere, să eliminăm definitiv acest text de lege.

Altfel nu vom putea elimina. Vom intra în analele istoriei, vom fi dați ca exemple în manualele universitare despre modul cum nu trebuie să facem legi. Dacă dorim să intrăm și în istoria sau în arhivele universitare cu un proiect de lege prin care noi am instituit o obligație să respectăm o altă obligație dintr-o altă lege, atunci înseamnă că noi ne descalificăm ca și profesioniști, ca și oameni care facem legile.

Iată de ce vă propunem spre aprobare textul Camerei Deputaților.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Tudor.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mai curând ar fi vorba de o mică intenție de procedură în ce mă privește, deoarece constat că după ce au făcut eforturi să întocmească proiectul acestei legi și timp de 4-5 ani l-a chinuit pe unde l-a chinuit, și în vechea legislatură și în noua legislatură, domnul Pruteanu care ar fi trebuit să fie aici, eventual să răspundă la anumite nelămuriri care ne apăreau pe parcursul discuțiilor, tocmai domnia sa nu este aici. Astfel încât ne trezim noi să protejăm, știu eu, prin discuții, n-aș zice interesul, că nu este elegant, ceea ce ar fi trebuit să susțină dânsul.

Ni s-a replicat așa, mai în glumă, mai în serios, că noi suntem domnul Pruteanu. Eu am zis că este o glumă. Bineînțeles că da. Aș fi propus, domnule președinte, să facem demersurile cuvenite pentru ca să vină aici domnul Pruteanu să-și susțină punctele de vedere, pentru că este cel mai în măsură să o facă, chiar dacă nu are drept de vot, pentru că este totuși ședința în plen a Camerei Deputaților. În plen!? E un fel de a zice că văd că plenul este foarte redus. Mai ales că este nevoie de anumite lămuriri. Dacă găsiți de cuviință, puneți cumva la vot să amânăm puțin până vine domnia sa, dacă nu continuăm așa. Dar oricum eu îmi fac punctul de vedere cunoscut. Nu mi se pare normal ca cel care a inițiat un proiect de lege să nu fie prezent, chiar și pentru detalii, dacă nu pentru alte lucruri mai de substanță.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi, există o practică parlamentară în materie de dezbatere a rapoartelor de mediere. De regulă, inițiatorii nu sunt prezenți.

Pentru a nu exista însă nici o suspiciune că noi vrem să forțăm adoptarea acestui raport și pentru că s-ar putea ca însuși inițiatorul să dorească să ne ofere niște explicații, pentru că regulile parlamentare le stabilește totuși plenul, în suveranitatea sa, vă consult dacă amânăm dezbaterea acestui raport până mâine când îl vom anunța pe inițiator să fie prezent.

Cine este pentru această soluție? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Trei voturi împotrivă.

Abțineri?

Mulțumesc foarte mult.

Cer scuze presei că nu mai are posibilitatea să urmărească un proiect interesant pentru domniile lor, dar îi invit mâine să se prezinte din nou.

 
Dezbaterea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.71/2002 pentru încheierea de către Regia Națională a Pădurilor a contractelor de vânzare-cumpărare pe termen lung, privind masa lemnoasă (amânarea votului final).  

Următorul proiect: raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.71/2002 pentru încheierea de către Regia Națională a Pădurilor a contractelor de vânzare-cumpărare pe termen lung privind masa lemnoasă.

La pct.1 din raportul de mediere, la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență nr.71/2002, pct.1 și 2, variantele Camerei Deputaților. Nu se dezbat, nu se supun votului.

Pct.3, 4, 5, tot variantele Camerei Deputaților, aceeași soluție.

Pct.6, textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.7. Textul Camerei Deputaților. Pct.8, 9 și 10, la fel, nu se supun dezbaterii și nici votului dumneavoastră.

Pct.11 și ultimul, de asemenea, varianta Camerei Deputaților. Nu se dezbate, nu se votează.

Am parcurs textele raportului de mediere. Vom supune votului dumneavoastră final raportul mâine.

Dezbaterea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 52/2002 privind stabilirea unui sistem de compensare de către transportatorii aerieni pentru pasagerii cărora li s-a refuzat îmbarcarea pe curse aeriene regulate (amânarea votului final).  

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.52/2002 privind stabilirea unui sistem de compensare de către transportorii aerieni pentru pasagerii cărora li s-a refuzat îmbarcarea pe curse aeriene regulate.

Pct.1, varianta Camerei Deputaților. Dacă aveți obiecțiuni. Pardon! E varianta Camerei Deputaților. Nu se dezbate.

Pct.2, de asemenea, varianta Camerei Deputaților, aceeași soluție.

La pct.3, pentru alin.2 de la art.3, varianta Camerei Deputaților. Nu se dezbate.

Pentru alin.3 de la același articol, comisia propune text comun. Dacă aveți obiecțiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.4, varianta Camerei Deputaților. Nu pct.4, ci alin.4 de la art.3. Este textul Camerei Deputaților și nu se supune dezbaterii, nici votului dumneavoastră.

Parcurgând punctele din raportul de mediere, urmează să-l supunem votului dumneavoastră final în cursul zilei de mâine.

Dezbaterea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 31/2002 privind serviciile poștale (amânarea votului final).  

Ultimul raport de mediere, la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.31/2002 privind serviciile poștale.

Pct.1. Varianta Senatului. Dacă aveți obiecțiuni. Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.2, textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.3, tot varianta Senatului. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.4, varianta Senatului. Dacă aveți obiecțiuni. Nu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.5, varianta Senatului. Dacă aveți obiecțiuni. Nu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.6, text comun. Dacă aveți obiecțiuni.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.7, tot varianta Senatului. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.8. Textul propus de comisie este un text comun. Dacă aveți obiecțiuni. Nu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Am parcurs punctele raportului de mediere. Urmează să-l supunem votului dumneavoastră final mâine.

Dezbaterea Proiectului de Lege privind acceptarea de către România a amendamentelor la Codul internațional de management pentru exploatarea în siguranță a navelor și pentru prevenirea poluării (Codul internațional de management al siguranței - Codul I.S.M.), adoptate de către Organizația Maritimă Internațională prin Rezoluția M.S.C. 104(73) din 5 decembrie 2000 și pentru modificarea Legii nr. 85/1997 privind acceptarea de către România a Codului internațional de management pentru exploatarea în siguranță a navelor și pentru prevenirea poluării (Codul internațional de management al siguranței - Codul I.S.M.), adoptat de către Organizația Maritimă Internațională prin Rezoluția A.741 (18) din 4 noiembrie 1993 (amânarea votului final).  

La pct.12 avem Proiectul de Lege privind acceptarea de către România a amendamentelor la Codul internațional de management pentru exploatarea în siguranță a navelor și pentru prevenirea poluării.

Din partea inițiatorului, domnule ministru, vă rog să prezentați acest proiect.

   

Domnul Dan Banciu (consilier, M.L.P.T.L.):

Încă prin Legea 85 din 1997, România a aderat la Codul internațional de management pentru exploatarea în siguranță a navelor și prevenirea poluării, prescurtat Codul ISM. Scopul ei era asigurarea unui standard internațional privind managementul siguranței exploatării și prevenirea poluării mediului marin.

În anul 2000, la Sesiunea Comitetului Securității maritime de la Londra, acest cod a fost amendat. Codul fusese aplicat deja pentru mare parte din categoriile de nave încă din 1998, iar din amendamentele admise, s-a schimbat aplicarea acestui cod la toate tipurile de nave, s-au introdus sarcini noi în privința securității maritime și în privința prevenirii poluării. Aceste prevederi au devenit obligatorii de la 1 iulie 2002.

Ca urmare, am fost obligați să avem în vedere atribuțiile instituțiilor în domeniul siguranței maritime, să elaborăm acest proiect de lege precum și să prevedem noile norme metodologice care vor trebui aplicate în respectarea modificărilor aduse la Codul ISM.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Rog colegii liberali și democrați să nu facă strategia electorală acum, aici, în sală și să urmărească lucrările Parlamentului.

Raportul comisiei de fond.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia a luat în analiză acest proiect de Lege privind acceptarea de către România a amendamentelor la Codul internațional de management pentru exploatarea în siguranță a navelor și pentru prevenirea poluării.

După cum ați sesizat și inițiatorul în cuvântul său, acest cod ISM a fost preluat obligatoriu de către România în iulie anul acesta și sigur că amendamentele aduse între timp la acest cod al ISM trebuie preluate și adoptate și de către România, ca semnatari ai acceptării acestui cod, fără de care activitatea navală, activitatea maritimă nu se poate desfășura în bune condițiuni.

Rugăm Camera Deputaților să dezbată și să aprobe raportul comisiei în forma prezentată.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă cineva dintre dumneavoastră dorește să participe la dezbateri generale. Nu. Mulțumesc.

Stimați colegi, trecem la dezbaterea pe texte. Vă rog să urmăriți în paralel raportul comisiei cu textul proiectului de lege.

La titlu dacă aveți obiecțiuni. Nu. Votat în unanimitate, în formularea Senatului.

La pct.2, cel cu privire la art.I, vă rog să urmăriți amendamentul 2.

Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

S-a adoptat amendamentul 2. Se modifică art.I în mod corespunzător.

Art.II din proiectul de lege. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat în unanimitate.

Art.II fără obiecțiuni a fost doar preambulul.

La pct.1 din art.II vă rog să urmăriți amendamentul 4, cel cu privire la art.2, alin.1. Dacă aveți obiecțiuni. Nu. Admis amendamentul 4. Se modifică în mod corespunzător pct.1 referitor la art.2 alin.1.

Pct.1, art.2, alin.2. Nu sunt obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră. Nu. Votat în formularea Senatului.

La pct.2 cu privire la art.3, vă rog să urmăriți amendamentul 5. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți obiecțiuni. Se admite amendamentul 5. Se modifică pct.2 cu privire la art.3.

La pct.3 de la art.II, cel cu privire la art.4 alin.1, vă rog să urmăriți amendamentul 6. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 6. Nu aveți. Adoptat amendamentul 6. Se modifică pct.3 cu privire la art.4.

La pct.4, de la art.II, vă rog să urmăriți amendamentul 7. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Admis amendamentul, se modifică pct.4 cu privire la art.5.

Vă rog să urmăriți în continuare amendamentul 8 prin care comisia ne propune abrogarea pct.5 din art.II, respectiv propunerea de abrogare a art.6. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 8. Nu aveți obiecțiuni. Admis amendamentul. Se abrogă art.6.

Art.III. Vă rog să urmăriți amendamentul 9. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Admis amendamentul 9. Se modifică art.III.

Urmăriți în continuare amendamentul 10. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Se admite amendamentul 10 și se introduce art.IV.

Vă rog să constatați că am parcurs textele acestui proiect de lege. Vom supune proiectul în ansamblu votului dumneavoastră final în ședința de mâine.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului privind înființarea Organizației Internaționale pentru Dezvoltarea Sectorului Piscicol în Europa Centrală și de Est (EUROFISH), adoptat la Copenhaga la 23 mai 2000 (amânarea votului final).  

Următorul proiect de la pct.13: proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului privind înființarea Organizației Internaționale pentru dezvoltarea sectorului piscicol în Europa Centrală și de Est (EUROFISH).

Rog inițiatorul să prezinte acest proiect și Comisia pentru agricultură să se pregătească pentru raport.

Domnule ministru, aveți cuvântul.

   

Domnul Gheorghe Predilă (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor.):

Domnule președinte,

Țara noastră este angrenată în procesul de aliniere la acquis-ul comunitar și sigur că o țară care se integrează într-o structură trebuie să accepte și să facă parte din toate organismele structurii respective. Așa este cazul și cu Eurofish-ul, memorandumul a fost semnat de președintele României în 6 septembrie 2001, iar acest acord s-a semnat în 12 octombrie 2001 și am devenit deja membri ai Organizației Eurofish.

Avantajele statelor care sunt membre componente ale acestui organism sunt de natură că vor primi surse financiare pentru realizarea unor programe și susținerea activității de aliniere a acquis-ului comunitar.

De aceea, eu adresez rugămintea plenului Camerei să votăm acest proiect așa cum este, pentru că el corespunde Legii nr.4 din 1991 privind încheierea și ratificarea tratatelor internaționale.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Din partea comisiei. Poftiți, domnule președinte!

 
   

Domnul Ioan Bâldea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Proiectul de Lege are ca obiect ratificarea Acordului privind înființarea Organizației Internaționale pentru dezvoltarea sectorului piscicol în Europa Centrală și de Est - Eurofish.

În baza memorandumului aprobat de președintele României la 6 septembrie 2001, România a semnat acest acord la 12 octombrie 2001, devenind membru al organizației Eurofish. Ca stat membru al acestei organizații, România va beneficia de programele de ajutorare a statelor din centrul și estul Europei, în special pentru implementarea acquis-ului comunitar și îndeplinirea angajamentelor asumate prin documentul de poziție privind aderarea la Uniunea Europeană, Capitolul 8 - pescărie.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului privind înființarea Organizației internaționale pentru dezvoltarea sectorului piscicol al Europei Centrale și de Est - Eurofish, adoptat la Copenhaga, la 23 mai 2000, face parte din categoria legilor ordinare potrivit prevederilor art.72 din Constituție.

Raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate în ședința din 16.X.2002. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 3 octombrie 2002.

În urma dezbaterii, comisia propune adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă dorește cineva să participe la dezbateri generale. Nu.

Trecem atunci la dezbaterea proiectului de lege pe textele acestuia. Raportul comisiei ne propune formularea pe care a trimis-o Guvernul și a aprobat-o deja Senatul.

La titlul proiectului de lege dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat în unanimitate.

Art.1. Dispoziția de ratificare a Acordului. Dacă aveți obiecțiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Art.2 și ultimul, nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Parcurgând textele proiectului de lege, urmează să-l supunem mâine votului dumneavoastră final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 125/2002 pentru ratificarea Protocolului adițional la Scrisoarea de înțelegere privind controlul drogurilor și aplicarea legii, semnată la data de 3 iulie 2001 între Guvernul României și Guvernul Statelor Unite ale Americii, semnat la București la 24 septembrie 2002 (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.125/2002 pentru ratificarea Protocolului adițional la scrisoarea de înțelegere privind controlul drogurilor și aplicarea legii, semnată la 3 iulie 2001 între Guvernul României și Guvernul Statelor Unite ale Americii, semnat la București la 24 septembrie 2002.

Comisia de apărare împreună cu Comisia juridică. Poftiți, domnule Olteanu.

   

Domnul Ionel Olteanu:

Dacă îngăduiți, domnule președinte, raportul este comun.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

V-aș ruga, înainte de raport, să propuneți timpii de dezbatere, fiindcă ne aflăm în procedură de urgență.

 
   

Domnul Ionel Olteanu:

Timpii de dezbatere: câte trei minute pentru fiecare articol și zece minute în ansamblu.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu acești timpi. Rămâneți acolo.

Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Prezentați foarte pe scurt proiectul.

 
   

Domnul Ionel Olteanu:

Stimați colegi,

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului pentru ratificarea Protocolului adițional la Scrisoarea de înțelegere privind controlul drogurilor și aplicarea legii, semnată la 3 iulie 2001 între Guvernul României și Guvernul Statelor Unite, face parte din categoria legilor ordinare și se adoptă potrivit art.74 din Constituția României.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ. Protocolul adițional ratificat prin Ordonanța de urgență 125 din octombrie 2002 vizează obținerea unei asistențe tehnice și financiare pentru activități specifice în domeniile de competență ale Ministerului de Interne.

M-am referit prin urmare și la obiectul legii. Trebuie să mai menționez că acest proiect de lege a fost adoptat în forma propusă de către inițiator, de către cele două comisii.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlul acesteia dacă aveți obiecțiuni. Nu. Adoptat în formularea inițiatorului.

Cuprinsul art.unic care conține dispoziția de aprobare a ordonanței de urgență. Dacă aveți obiecțiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanței de urgență. Nu aveți obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Cuprinsul art.unic care conține dispoziția de ratificare a protocolului, protocol pe care-l aveți în continuare. Dacă aveți obiecțiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Vom supune acest proiect cu caracter ordinar votului dumneavoastră în ședința de mâine.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Convenției internaționale privind reprimarea finanțării terorismului, adoptată la New York la 9 decembrie 1999 (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției internaționale privind reprimarea finanțării terorismului, adoptată la New-York la 9 decembrie 1999.

Rog inițiatorul să prezinte acest proiect și Comisia juridică să se pregătească pentru prezentarea raportului.

Vă rog să vă și prezentați.

   

Doamna Cristina Tarcea:

Mă numesc Cristina Tarcea. Sunt secretar de stat în cadrul Ministerului Justiției.

Convenția internațională privind reprimarea finanțării terorismului a fost adoptată la 9 decembrie 1999 de către Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite și a intrat în vigoare la data de 10 aprilie 2002, România semnând-o la data de 26 sepembrie 2000.

Această convenție vizează îndeosebi infracțiunile săvârșite de persoane care direct sau indrect furnizează sau strâng fonduri cu intenția de a le utiliza în întregime sau în parte în vederea comiterii infracțiunilor incluse în anexa la convenție.

De asemenea, convenția impune statelor o serie de măsuri ce vor fi luate în vederea identificării și indisponibilizării fondurilor astfel utilizate precum și dispoziții privind competența jurisdicțională a statelor semnatare ale convenției.

Este de menționat faptul că România va face două declarații cu ocazia depunerii instrumentului de ratificare. Este o declarație în temeiul art.2, paragraful 2 din convenție întemeiată pe faptul că România nu este încă semnatara Convenției internaționale pentru reprimarea atentatelor teroriste cu explozivi și, de asemenea, o declarație întemeiată pe dispozițiile art.7 alin.3 din convenție, în sensul că se stabilește conform legii dreptului intern, jurisdicția română pentru infracțiunile reglementate de convenție.

Mai trebuie subliniată împrejurarea că ratificarea acestui document internațional a fost pregătită prin adoptarea unor legi interne de natură a armoniza dispozițiile convenției cu dreptul intern.

Prin urmare, vă rugăm să aveți amabilitatea să adoptați proiectul de lege în forma care a fost adoptată de către plenul Senatului și de către Comisia juridică a Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia juridică. Domnul Ionel Olteanu.

 
   

Domnul Ionel Olteanu:

Domnule președinte,

Comisia juridică vă propune adoptarea acestui proiect de lege în forma adoptată de Senat. Există, fără îndoială, și s-a ținut seama de avizul Consiliului Legislativ care a avizat favorabil acest proiect de lege. În ședința din 30 septembrie, Senatul a adoptat proiectul de lege în varianta pe care și Comisia juridică v-o supune astăzi spre adoptare.

Mai mult decât atât, așa cum s-a menționat de către reprezentanta inițiatorului, există un cadru legislativ prealabil pentru aplicabilitatea acestui proiect de lege, astfel încât angajamentele pentru România presupuse de adoptarea acestui proiect de lege sunt limitate la cadrul legislativ permis în momentul de față de către legislația în vigoare.

În consecință, comisia vă propune adoptarea acestui proiect de lege în forma adoptată de către Senat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă dorește cineva să participe la dezbateri generale. Nu.

Trecem atunci la dezbaterea proiectului pe textele acestuia.

La titlul proiectului dacă aveți obiecțiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Art.1 și 2 dacă aveți obiecțiuni. Nu. Votate ambele în formularea Senatului.

Cele două articole sunt și singurele ale acestui proiect care vizează ratificarea Convenției internaționale privind reprimarea finanțării terorismului, convenție pe care o aveți anexată proietului de lege.

Parcurgând textele acestuia, îl vom supune votului final în ședința de mâine.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 105/2002 privind ratificarea Acordului de asistență financiară nerambursabilă dintre România, reprezentată de Ministerul Finanțelor Publice, și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, convenit prin scrisoarea semnată la Washington D.C. la 8 mai 2002 și la București la 27 mai 2002 pentru Proiectul de dezvoltare instituțională a sectorului privat și public (amânarea votului final).  

Următorul proiect de la pct.16: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.105/2002 privind ratificarea Acordului de asistență financiară nerambursabilă dintre România, reprezentantă de Ministerul Finanțelor Publice, și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Comisia de buget o rog să propună timpii de dezbatere pentru că proiectul se dezbate în procedură de urgență.

   

Domnul Neculai Grigoraș:

Comisia pentru buget-finanțe și bănci propune dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 105/2002 în forma prezentată de Guvern.

Vă propunem un timp total de 10 minute: un minut pentru fiecare intervenție. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu aceste propuneri? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pentru a fi operativi, v-aș ruga să urmăriți expunerea de motive a acestui proiect de lege și apoi să trecem la dezbaterea textelor acestuia.

La titlul legii, de aprobare, dacă aveți obiecțiuni, la formularea Senatului, și, de fapt, a inițiatorului? Nu.

Votat în forma adoptată de către Senat.

Cuprinsul articolului unic al proiectului de lege care conține dispoziția de aprobare a ordonanței de urgență.

Dacă sunt obiecțiuni? Nu.

Votat în formularea Senatului.

Titlul ordonanței de urgență. Nu sunt obiecțiuni.

Votat în formularea Guvernului.

Art.1, 2, 3 și 4 din ordonanța de urgență. Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate, în formularea Guvernului.

Art.5, 6 și 7 (care este și ultimul). Nu sunt obiecțiuni.

Votate toate trei în formularea Guvernului.

Textul acestui acord îl aveți anexat și el face parte din cuprinsul ordonanței.

Vom supune legea de aprobare votului dumneavoastră final, mâine.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.114/2002 pentru ratificarea Acordului de împrumut (Al doilea împrumut de ajustare structurală a sectorului privat) între România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București, la 13 septembrie 2002 (amânarea votului final).  

Punctul 17. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.114/2002 pentru ratificarea Acordului de Împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție. Tot procedură de urgență, tot Comisia pentru buget-finanțe, și tot domnul Grigoraș " " "

   

Domnul Neculai Grigoraș:

Propunem un timp total de 10 minute: un minut pentru fiecare intervenție. Raportul este în forma prezentată. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului dacă nu sunt precizări prealabile de făcut. Nu sunt.

Titlul proiectului de lege. Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate, în formularea prezentată de inițiator.

Cuprinsul articolului unic din proiectul de lege care conține dispoziția de aprobare a Ordonanței de urgență.

Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Titlul ordonanței de urgență. Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Art.1, 2, 3 în formularea Guvernului. Nu sunt obiecțiuni.

Votate în unanimitate.

Art.4 din ordonanței de urgență. Nu sunt obiecțiuni.

Votat în formula prezentată.

Am parcurs textele proiectului de lege.

Vom supune proiectul votului final mâine.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.115/2002 pentru ratificarea amendamentelor aduse la Aranjamentul stand-by dintre România și Fondul Monetar Internațional, convenit prin Scrisoarea Părții române din 17 octombrie 2001 și Decizia Consiliului Directorilor Executivi al Fondului Monetar Internațional din 31 octombrie 2001, precum și pentru ratificarea Memorandumului suplimentar de politici economice și financiare și a Memorandumului tehnic de înțelegere, convenite prin Scrisoarea Părții române din 12 august 2002 și Decizia Consiliului Directorilor Executivi al Fondului Monetar Internațional din 28 august 2002 (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.115/2002 pentru atestarea amendamentelor aduse la Aranjamentul Stand-by dintre România și Fondul Monetar Internațional.

Domnul Grigoraș, de la Comisia pentru buget-finanțe și bănci, vă rog să propuneți timpii.

   

Domnul Neculai Grigoraș:

Pentru dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.115/2002, Comisia pentru buget-finanțe și bănci propune timp total 15 minute: 2 minute pentru fiecare intervenție. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu această modalitate de repartizare a timpilor de dezbatere? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Dacă dorește cineva să facă vreo precizare prealabilă? Nu.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege, începând cu titlul acesteia.

Dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, care conține dispoziția de aprobare a ordonanței de urgență. Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Titlul ordonanței de urgență. Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Art.1 și 2 ale ordonanței de urgență. Nu sunt obiecțiuni.

Votate în unanimitate.

Art.3 - și ultimul. Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Memorandumul care face parte din cuprinsul ordonanței. Îl aveți în anexa nr.1 și 2. Dacă există vreo obiecțiune? Nu.

Votate în unanimitate.

Vom supune proiectul votului final mâine.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind auditul public intern (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege privind Auditul Public Intern. Și aici suntem în procedură de urgență.

Domnule deputat Grigoraș, vă rog să propuneți timpii de dezbatere.

   

Domnul Neculai Grigoraș:

Comisia pentru buget-finanțe și bănci a reținut și o serie de amendamente pentru dezbaterea acestui proiect de lege, respectiv Proiectul de Lege privind Auditul Public Intern. Vă propunem timp total 30 minute: 2 minute pentru fiecare intervenție. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu acești timpi de dezbatere? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Dacă dorește cineva să facă vreo intervenție prealabilă? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Urmăriți, vă rog, textele proiectului de lege în paralel cu propunerile comisiei sesizate în fond.

La titlul proiectului de lege n-au fost amendamente. Dacă aveți dumneavoastră? Nu.

Votat în unanimitate.

Cap.I. Titlu. Nu sunt obiecțiuni.

Votat în formularea inițiatorului.

Art.1. Nu sunt obiecțiuni.

Votat în formularea inițiatorului.

La art.2 lit.a), urmăriți amendamentul nr.1. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Admis amendamentul nr.1 și se modifică în mod corespunzător art.2 lit.a).

La art.2 lit.b), urmăriți amendamentul nr.2. Nu sunt obiecțiuni.

Votat amendamentul și se modifică lit.b) de la art.2.

Art.2 lit.c), urmăriți amendamentul nr.3. Nu sunt obiecțiuni.

Admis amendamentul și se modifică în mod corespunzător lit.c).

Lit.d). Comisia nu a avut observații. Dacă aveți dumneavoastră?

Nu.

Votat în formularea inițiatorului.

Lit.e), urmăriți amendamentul nr.4. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Admis amendamentul nr.4 și se modifică lit.e) în mod corespunzător.

Lit.f), g), h), i), j) și k). Nu sunt obiecțiuni, nici amendamente din partea comisiei.

Dacă aveți dumneavoastră? Nu.

Votate în unanimitate în formularea inițiatorului.

Lit.l), urmăriți amendamentul nr.5, pag.2. Nu sunt obiecțiuni.

Admis amendamentul și se modifică lit.l) în unanimitate.

În consecință, art.2 va avea alcătuirea rezultată din votarea amendamentelor și confirmarea literelor care n-au fost amendate.

Titlul Cap.II. Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Art.3, urmăriți amendamentul nr.6, cel care privește, practic, întreg cuprinsul articolului 3, de la lit.a) până la lit.f).

Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul nr.6? Nu.

Admis amendamentul și se modifică în întregime art.3.

Art.4. Nu sunt amendamente. Dacă aveți dumneavoastră obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate în formularea inițiatorului.

Art.5 alin.1. Nu sunt amendamente. Dacă aveți dumneavoastră? Nu.

Votat în formularea inițiatorului.

Art.5 alin. 2, lit.a). Urmăriți amendamentul nr.7. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Admis amendamentul nr.7 și se modifică art.5 alin.2, lit.a).

De la lit.b) până la lit.e) și alin.3, 4, 5, 6, 7 de la art.5, Comisia nu a mai avut amendamente. Dacă aveți dumneavoastră? Nu.

Adoptate toate în formularea inițiatorului.

La art.6 lit.a), b), c), d) și e) nu sunt amendamente. Dacă aveți dumneavoastră? Nu.

Adoptate în formularea inițiatorului.

La lit.f) urmăriți amendamentul nr.8. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 8? Nu.

Admis amendamentul și se modifică în mod corespunzător lit.f de la art.6.

Art.6 lit.j) și h). Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votate în unanimitate, în formularea inițiatorului. În consecință, art.6 va avea alcătuirea propusă de inițiator, cu excepția lit.f), care se modifică potrivit amendamentului nr.8.

Art.7 alin.1 și 2. Nu sunt amendamente.

Votate în formularea inițiatorului.

Art.7 alin.3. Urmăriți amendamentul nr.9. Nu sunt obiecțiuni.

Admis amendamentul nr.9 și se modifică alin.3.

Art.8 lit.a). Dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut.

Votată litera în formularea inițiatorului.

Lit.b). Urmăriți amendamentul nr.10. Nu aveți obiecțiuni la amendamentul nr.10.

Se modifică, în consecință, lit.b), potrivit amendamentului nr.10.

Lit.c). Urmăriți amendamentul nr.11. Nu sunt obiecțiuni.

Admis amendamentul nr.11 și se modifică lit.c) din art.8, în mod corespunzător.

Lit.d), e), f), g), h), i), j), k), l), m). Comisia nu a avut amendamente. Dacă dumneavoastră aveți obiecții la vreuna din aceste litere? Nu.

Votate în formularea inițiatorului.

Art.9. Comisia nu a avut amendamente. Nici dumneavoastră.

Votat în formularea inițiatorului.

Art.10 și 11. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votate în formularea inițiatorului.

Titlul Cap.III. Nu sunt obiecțiuni.

Votat în formularea inițiatorului.

Art.12 lit.a). Urmăriți amendamentul nr.12. Nu sunt obiecțiuni.

Votat amendamentul nr.12 și se modifică lit.a) de la art.12, în mod corespunzător.

Lit.b). Comisia nu a avut amendamente. Dacă aveți dumneavoastră? Nu.

Votată lit.b) în formularea inițiatorului.

Lit.c). Urmăriți amendamentul nr.13. Nu sunt obiecțiuni la amendamentul nr.13 și se modifică în consecință lit.c), în mod corespunzător.

Art.13. Dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastră.

Votat în formularea inițiatorului.

Art.14 și 15. Nu sunt obiecțiuni.

Votat în formularea inițiatorului.

Art.16 alin.1. Urmăriți amendamentul nr.14. Nu sunt obiecțiuni.

Votat amendamentul nr.14 și se modifică art.16 alin.1 în mod corespunzător.

Art.16 alin.2, 3, 4, 5, 6 și 7. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votate toate în formularea inițiatorului.

Art.17 în întregime. Comisia nu a avut amendamente. Dacă aveți dumneavoastră?

Votat în formularea inițiatorului.

Titlul Cap.IV. Nu sunt obiecțiuni.

Votat în formularea inițiatorului.

Art.18. Nu sunt obiecțiuni.

Votat în formularea inițiatorului.

Art.19 alin.1. Nu sunt obiecțiuni.

Votat în formularea inițiatorului.

Art.19 alin.2. Urmăriți amendamentul nr.15. Nu sunt obiecțiuni la amendamentul nr.15. Adoptat amendamentul și se modifică alin.2 de la art.19 în mod corespunzător.

Art.19 alin.3, 4, 5, 6 și 7. Dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut amendamente.

Votate în formularea inițiatorului.

Art.20. Nu sunt obiecțiuni.

Votat în formularea inițiatorului.

Titlul Cap.V. Nu sunt obiecțiuni.

Votat titlul în formularea inițiatorului.

Art.21, 22, 23. Nu sunt obiecțiuni.

Votate toate în formularea inițiatorului.

Titlul Cap.VI. Nu sunt obiecțiuni.

Votat în formularea inițiatorului.

Art.24, 25. Nu sunt obiecțiuni.

Votate ambele în varianta inițiatorului.

Și cu aceasta, vă rog să constatați că am parcurs textele proiectului de lege, lege care are caracter ordinar, și vom supune proiectul votului final, mâine.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 120/2002 privind aprobarea Sistemului de susținere și promovarea exportului cu finanțare de la bugetul de stat (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.120/2002 privind aprobarea sistemului de susținere și promovare a exportului, cu finanțare de la Bugetul de stat.

Procedură de urgență - Comisia pentru buget-finanțe și bănci. Vă rog, domnule președinte.

   

Domnul Neculai Grigoraș:

Comisia pentru buget-finanțe și bănci propune pentru dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.120/2002 timp total 10: un minut pentru fiecare intervenție. Raportul este în forma prezentată de Guvern. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Cine este de acord cu timpii de dezbatere? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Dacă dorește cineva să intervină cu vreo precizare prealabilă? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege pe textele acestuia.

Titlul proiectului de lege. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în formularea inițiatorului.

Cuprinsul articolului unic, care conține dispoziția de aprobare a ordonanței. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votată în formularea inițiatorului.

Titlul ordonanței de urgență. Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Art.1 și 2. Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Art.3 și 4 (care este și ultimul). Dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt obiecțiuni.

Votate ambele în unanimitate.

Anexa, care cuprinde sistemul de susținere și promovare. Dacă la anexă aveți obiecțiuni? Nu.

Votată și anexa în unanimitate.

Am parcurs textele proiectului de lege.

Îl vom supune votului final în ședința de mâine.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.67/2002 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.75/1999 privind activitatea de audit financiar (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.67/2002 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.75/1999.

Rog inițiatorul să prezinte această ordonanță și proiectul de lege. Poftiți, domnule ministru Oană!

   

Domnul Gheorghe Oană (secretar de stat, Ministerul Finanțelor Publice):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Ordonanța de urgență nr.75/1999 privind activitatea de audit financiar își are fundamentul în acțiunile întreprinse pentru aplicarea Programului de dezvoltare a sistemului de contabilitate din România.

Prin Legea nr.133/2002 s-au adus o serie de completări determinate de aplicarea în practică a acestei ordonanțe.

Guvernul, prin Ordonanța nr.67/2002 a adus o serie de completări și modificări, care se referă în principal la punerea de acord a activității de audit cu legea prezentată anterior și cu modificările aduse în sistemul de contabilitate în baza aquis-ului comunitar adoptat de România.

Aceste modificări se referă, în principal, la definirea mai exactă a domeniilor de activitate în care auditorii financiari își exercită independent această profesie. Categoriile de membri ale Camerei auditorilor financiari din România și modul de clasificare a acestora, în funcție de dreptul de exercitare a profesiei, precizarea clară a incompatibilităților în efectuarea activității de audit financiar, completarea și modificarea condițiilor pe care le îndeplinesc cumulativ stagiarii în activitatea de audit financiar, completarea și modificarea condițiilor privind atribuirea calității de auditor financiar.

Comisia de specialitate a întocmit raportul de adoptare, cu unele amendamente, cu care suntem de acord, și susținem adoptarea în această formă. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia pentru buget-finanțe.

 
   

Domnul Neculai Grigoraș:

În urma examinării Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.67/2002 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.75/1999 privind activitatea de audit fiananciar, Comisia pentru buget-finanțe și bănci a decis ca acesta să fie supus spre dezbatere și aprobare cu amendamentele din anexă.

Am avut în vedere și avizele de la Comisia juridică, de disciplină și imunități, respectiv de la Consiliul Legislativ. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă dorește cineva să ia parte la dezbaterile generale? Nu.

Trecem atunci la dezbaterea proiectului. Urmăriți, vă rog, în paralel raportul comisiei sesizate în fond, cu textele proiectului.

La titlul acesteia, dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La articolul unic al proiectului de lege constat că nu s-au făcut amendamente, dar aș sesiza comisia să se pronunțe asupra faptului că ați operat modificări în cuprinsul ordonanței și, în consecință, textul articolului unic trebuie modificat.

Stimați colegi, în consecință, articolul unic ar urma să aibă următoarea formulare: "Se aprobă ordonanța cu următoarele completări și modificări".

Cine este pentru această formulare? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul ordonanței de urgență. Art.I, punctul 1. Nu sunt obiecțiuni de la comisie. Dacă aveți dumneavoastră? Nu.

Votat în formularea din ordonanță.

Pct.1 votat în formularea Guvernului.

La punctele 2, 3, 4, 5, 6, 7 comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră? Nu.

Votate toate punctele de la 1 la 7 ale art.I, în formularea inițiatorului.

La pct.8 de la art.I, urmăriți, vă rog, amendamentul nr.1 al comisiei, care se referă la art.8, alin.2. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul nr.1? Nu aveți.

Adoptat amendamentul și se modifică art.8 alin.2 în mod corespunzător.

Art.8 alin.1 nu a avut amendamente. Deci, dacă dumneavoastră nu aveți obiecțiuni, se adoptă în formularea inițiatorului.

După art.8 alin.2, prin amendamentul nr.2, comisia propune un alineat nou, nr.3. Urmăriți amendamentul nr.2. Nu sunt obiecțiuni.

Admis amendamentul nr.2 și se introduce alin.3 la art.8.

La pct.9, vă rog să urmăriți amendamentul nr.3, care se referă la lit.b). Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul nr.3? Nu aveți.

Admis amendamentul nr.3 și se modifică lit.b) de la art.9.

La lit.a) și c), de la același articol, comisia nu a avut amendamente. Dacă aveți dumneavoastră?

Votate în unanimitate în formularea din ordonanță.

Pct.10 din ordonanță, cel cu privire la art.10 - preambul. Urmăriți amendamentul nr.4. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Admis amendamentul nr.4 și se modifică preambulul art.10 în mod corespunzător.

Celelalte texte, de la art.10, pct.10 rămân neschimbate. Dacă aveți dumneavoastră obiecțiuni? Nu.

Votate în formularea din ordonanță.

Există, însă, la lit.d) de la art.10, amendamentul nr.5, pag.2. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul nr.5? Nu aveți.

Admis amendamentul și se modifică art.10 lit.d) în mod corespunzător.

Deci, urmare a votării amendamentului nr.5 se introduce și lit.c), care este o literă nouă.

Pct.11 și 12. Dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastră.

Votate în unanimitate.

Pct.13, 14 și 15 de la art.I. Nu sunt obiecțiuni.

Votate în formularea inițiatorului.

Art.II. Urmăriți amendamentul nr.6. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Admis amendamentul nr.6 și se modifică art.II.

Art.III. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat art.III în unanimitate, în formularea inițiatorului.

Am parcurs textul acestui proiect de lege. Vom supune votului dumneavoastră proiectul de lege, mâine, la ședința de vot final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea și completarea Ordonanței de Guvern nr.7 din 2001 privind impozitul pe venit (amânarea votului final).  

Pct.22. Probleme administrative privind modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.7/2001 privind impozitul pe venit.

Inițiatorul. Domnule deputat Grigoraș, vă rog să prezentați raportul.

   

Domnul Neculai Grigoraș:

Este vorba despre o inițiativă legislativă cu privire la modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.7/2001 privind impozitul pe venit. A fost analizată în comisie. S-a întocmit raport favorabil. S-a reținut și un amendament.

Propunem dezbaterea și adoptarea cu amendamentul reținut în raport. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă dorește cineva să participe la dezbateri generale? Nu.

Trecem atunci la dezbaterea proiectului pe textele sale.

La titlul proiectului, dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Articolul unic. Vă rog să urmăriți amendamentul nr.1, care-i și singurul al comisiei. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Admis amendamentul nr.1 al Comisiei pentru buget-finanțe și bănci.

Textul articolului unic al propunerii legislative se reformulează în mod corespunzător.

Parcurgând textele propunerii legislative, urmează să o supunem votului final în ședința de mâine.

La pct.23 lipsește inițiatorul. Lăsăm mai la urmă.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2002 privind unele măsuri pentru dezafectarea macaralelor turn abandonate pe șantierele de construcții (amânarea votului final).  

Pct.24. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.111/2002 privind unele măsuri pentru dezafectarea macaralelor-turn abandonate pe șantiere de construcții.

Domnul deputat Oltean, din partea Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, președintele acesteia, ne prezintă propunerea timpilor de dezbatere, fiind în procedură de urgență.

   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Pentru dezbaterea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.111/2002 privind măsurile luate în vederea dezafectării macaralelor-turn abandonate pe șantierele de construcții, propunem ca timpi generali 10 minute de dezbatere, și 2 minute pentru fiecare intervenție. Vă mulțumesc.

Dacă sunt observații la aceste propuneri?

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Dacă dorește cineva să participe la dezbateri generale? Nu.

Trecem atunci la dezbaterea proiectului pe textele acestuia.

La titlul proiectului dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți.

Adoptat în unanimitate.

La cuprinsul articolului unic al proiectului de lege, vă rog să urmăriți amendamentul nr.1. Dacă aveți obiecțiuni?

Admis amendamentul nr.1 și se modifică textul articolului unic în mod corespunzător.

La titlul Ordonanței de urgență, dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în formularea Guvernului.

Art.1 alin.1. Urmăriți amendamentul nr.2. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Admis amendamentul nr.2 și se modifică art.1 alin.1 în mod corespunzător.

Art.1 alin.2. Comisia nu avut amendamente. Dacă aveți dumneavoastră? Nu.

Votat în unanimitate în formularea Guvernului.

Art.2. Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Art.3. Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Art.4. Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Am parcurs textele proiectului de lege și ale ordonanței de urgență. Vom supune proiectul votului dumneavoastră final, mâine.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind înființarea comunei Bărăganu, județul Constanța (amânarea votului final).  

Propunerea legislativă privind înființarea Comunei Bărăganu, județul Constanța.

Poftiți domnule deputat Baltă, inițiatorul propunerii.

   

Domnul Tudor Baltă:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Comuna Bărăganu datează încă din anul 1800, sub denumirea de Osman Facâ. Acum 125 de ani, în anul 1877, după Războiul de Independență, în această zonă are loc o populare masivă cu populație din zona Buzăului, Râmnicu-Sărat, Vlașca, Teleorman și din Ardeal.

Comuna Bărăganu ființează în această componență până în anul 1968, când are loc reorganizarea teritorial-administrativă, conform căreia localitatea Bărăganu intră în componența Comunei Cumpăna, iar localitățile Lanurile în componența Comunei Mereni.

Începând din anul 1980 prin construirea canalului Dunăre-Marea Neagră, care întrerupe legătura cu reședința de comună Cumpăna, localitatea Bărăganu trece ca parte componentă în structura administrativă a comunei Mereni.

În prezent cele două sate Bărăganu și Lanurile se întind pe o suprafață de 5.700 ha, în care sunt incluse terenuri arabile, fânețe naturale, pășuni, ape și dumuri. Este o regiune de câmpie care face parte din podișul Negru Vodă.

Distanța celor două sate față de sediul primăriei din Mereni este de circa 8 Km, îngreunând desfășurarea normală a vieții economico-sociale din zonă. Satele ce vor compune comuna Bărăganu au o populație totală de 2.050 locuitori și un număr de 585 gospodării. Satele Bărăganu și Lanurile sunt străbătute de un drum județean în lungime de 4 Km iar rețeaua de drumuri comunale are o lungime totală de 6 Km.

Satele Bărăganu și Lanurile beneficiază de o rețea de alimentare cu apă potabilă. Aș menționa că viitoarea comună dispune, de asemenea, de unități școlare pentru învățământul primar și gimnazial, precum și pentru învățământul preșcolar. Comuna are 2 dispensare amplasate în cele două sate.

Actuala comună Mereni nu va fi afectată de desprinderea celor două sate, ea rămânând cu o populație de aproximativ 2.300 locuitori distribuiți în trei sate actuale: Mereni, Ciobănița și Osmancea.

Aș menționa că populația comunei Mereni a fost consultată cu privire la înființarea comunei Bărăganu, prin referndumul organizat și desfășurat în conformitate cu Legea nr. 3/2000, în data de 23 iunie 2002. Referendumul a fost declarat valabil prin participarea la vot a 77,7% dintre cetățenii înscriși pe listele electorale, iar 81,6% s-au pronunțat pentru înființarea comunei Bărăganu.

Principalii indicatori cantitativi și calitativi minimali de definire a comunelor au fost însușiți de consiliul local Mereni în ședința din 25 iunie 2002 și vizați de Direcția Județeană de Statistică, Președenția Consiliului Județean și Prefectura județului Constanța.

Având în vedere cele prezentate și ținând seama de avizele pe care le avem, aș dori să fiți de acord și să aprobați reconstituirea acestei vechi comune - Bărăganu.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnule președinte Oltean, vă rog să prezentați raportul comisiei.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a luat spre dezbatere propunerea legislativă pentru înființarea comunei Bărăganu, județul Constanța. Pentru dezbatere au fost avute în vedere avizele favorabile depuse de către Comisia de buget, finanțe, Consiliul Legislativ, precum și punctul de vedere favorabil exprimat de către Guvernul României prin adresa 4.536 din 27 septembrie anul curent. În baza acestor avize, precum și a datelor pe care le-a prezentat inițiatorul acestei propuneri legislative, comisia a apreciat că sunt întrunite toate condițiile pentru înființarea acestei comune și, în consecință, a întocmit un raport favorabil și rugăm plenul Camerei Deputaților să susțină acest raport și să-l voteze în consecință.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva să participe la dezbateri generale? Nu. Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Vă rog să urmăriți în paralel proiectul cu raportul Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic. Titlul legii. Urmăriți amendamentul 1. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Admis amendamentul și se modifică în mod corespunzător titlul legii. La art. 1 vă rog să urmăriți amendamentul 2 și 3. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentele 2 și 3 care propun reformularea în întregime a art. 1? Nu aveți obiecțiuni. Admis amendamentele 2 și 3 și se modifică în mod corespunzător art. 1.

Pentru art. 2 din propunere, comisia, prin amendamentele 4 și 5 propun reformularea art. 2. Urmăriți amendamentele 4 și 5. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate amendamentele, se modifică art. 2 în întregime, potrivit acestor amendamente.

De fapt, prin amendamentele 4 și 5 s-a propus inversarea textelor. Articolul 2 va avea alcătuirea rezultată din votarea celor două amendamente, 4 și 5. Actualul art. 2 a fost renumerotat de comisie ca art. 3 și el are aceeași alcătuire. Da, domnule președinte Oltean? Actualul art. 2 va deveni art. 3 cu aceeași formulare.

Stimați colegi, actualul art. 2 este renumerotat în aceeași alcătuire.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Există amendamente? Poftiți. Cine îl susține, dumneavoastră sau domnul Boc? Vă rog.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

La art. 2 din textul legii am făcut un amendament pe care comisia l-a respins. Constat acum, cu regret, că el nu se găsește în amendamentele respinse. Este o scăpare a noastră, a comisiei. Îmi însușesc această scăpare, dar vă rog să-mi permiteți, totuși, să-l susțin în fața plenului Camerei Deputaților, fiind un amendament susținut în fața comisiei.

Am apreciat că la acest articol se impune cu necesitate un nou alineat, alineat care vine să înlăture o stare de suspiciune deja creată prin aplicarea acestor acte normative, o stare pe care am constatat-o în practică privind alegerile privind funcția de primar și pentru funcția de consilier în noile comune înființate. Textul respectiv, care ar însemna un nou alineat la art. 2, ar avea următorul conținut: "Persoanele delegate să dețină funcțiile de primar și viceprimar nu pot candida pentru funcția de primar la alegerile organizate pentru constituirea noului consiliu local". Am plecat de la premisa că atâta timp cât primarul și viceprimarul sunt persoane delegate politic de către prefectul județului, care are toată libertatea în ce privește identificarea și numirea acestora, pentru a fi în afara oricărei suspiciuni în ce privește obiectivitatea organizării alegerilor locale, să nu aibă posibilitatea de a fi participanți direcți, cointeresați la actul de campanie electorală în calitate de primar.

Un asemenea amendament ar veni și ar înlătura orice fel de suspiciune și ar crea posibilitatea ca acești doi delegați să organizeze alegeri corecte, să supravegheze respectarea legii în vederea unei corecte desfășurări a alegerilor pentru funcția de primar și, acolo unde se impune, și pentru funcția de consilier local.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Bara, vicepreședintele aceleiași comisii.

 
   

Domnul Radu-Liviu Bara:

Mie îmi pare rău, domnule președinte, că domnul coleg și domnul prieten al meu a mai susținut încă o dată acest lucru în plenul Camerei Deputaților; noi ne-am lămurit în cadrul comisiei. În primul rând, ar fi un articol anticonstituțional. Eu nu pot, printr-o lege, să-i opresc dreptul cuiva să participe ca și candidat la primar sau la viceprimar. Nu se poate așa ceva și sunt ferm convins că comisia a hotărât bine. Eu, după câte îmi aduc aminte, chiar în unanimitate, în afară de votul domnului Oltean și de aceea îi rog și pe colegii din plen să voteze raportul comisiei așa cum a fost propus de către comisie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Boc. Poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Emil Boc:

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să susțin amendamentul colegului meu, pe următorul considerent: actuala prevedere din lege și, în general, prevederile din legile care vizează înființarea de noi comune, sunt, practic, niște mașini de produs primari pentru partidul de guvernământ. Și o spun cu toată responsabilitatea. De ce? Prefectul este acela care are la dispoziție și care este reprezentantul Guvernului, fiind reprezentantul Guvernului este reprezentantul partidului de guvernământ care guvernează în comuna unde urmează a fi organizate alegerile, el, practic, pune mâna, prin amploarea funcției pe care o are, pe cei mai bine plasați candidați pe care-i numește temporar primar și viceprimar. Sunt președintele unei organizații de Cluj și am pățit exact aceeași situație. Am fost coautor al unui proiect de lege pentru înființarea unei comune, am făcut în urma dezbaterilor de acolo proiectul de lege cu organizația PD din comuna Negreni, în momentul când s-a pus, însă, în discuție numirea prefectului, practic, prefectul mi-a luat președintele de organizație și l-a pus primar interimar și acum candidează din partea partidului de guvernământ.

Deci, este o modalitate persuasivă de manipulare, prin care, practic, repet, fabricăm pe bandă rulantă primari, în mod artificial, pentru partidul de guvernământ. Echitabil este și cred că am putea să privim în acest sens, problema să nu dăm acest avantaj extraordinar partidului care se află la putere temporar, pentru că puterea, prin excelență, este temporară; numai unii cred că le aparține pentru eternitate.

La fel cum la începutul ședințelor Parlamentului, înainte de a alege președintele, se numește pentru comitetul interimar deputatul sau senatorul cel mai în vârstă, însoțit de deputatul sau senatorul cel mai tânăr sau cei mai tineri și cei mai în vârstă. De ce nu, și în acest caz să nu venim în contradicție cu ce spunea colegul Bara, că vom interzice cuiva dreptul de a candida, să conducă temporar comuna cel mai în vârstă alături de cel mai tânăr reprezentant al comunității, desemnat de adunarea generală a locuitorilor din comuna respectivă. Este o chestie echilibrată, echidistantă și ei vor asigura gestionarea alegerilor și nu vor da acest avantaj, repet, primordial. Și vă rog să urmăriți rezultatele de la alegerile parțiale care au avut loc până acum. În 99% din cazuri au câștigat acei reprezentanți pentru că au fost, repet, unși, de fapt, ca primar și știți bine că inspectoratul de cultură civică la sate, când deja uns primar sau pirău, cum se zice la noi în Ardeal, primar trebuie să rămâi și mergi în virtutea inerției.

Deci, dacă dorim cu adevărat să respectăm principiile autonimiei locale, să respectăm cetățenii, să dăm posibilitate unei competiții libere, egale, trebuie să modificăm aceste prevederi.

Vă rog să faceți, repet, o analiză pe toate comunele care s-au înființat și pe alegerile locale care au avut loc. Veți constata acest lucru: primarii numiți de către prefect au fost aceia care au câștigat alegerile, ceea ce, repet, creează un dezavantaj major în competiția electorală.

De aceea, cred că formula cea mai potrivită și dacă nu se poate, v-aș ruga să retrimiteți textul la comisie, pentru că este o chestiune, repet, cu implicații majore în viața politică și administrativă a țării, ca acei primari sau viceprimari, interimari, care gestionează treburile comunității până la alegeri să fie aleși de către întreaga comunitate, de adunarea generală a comunității, respectiv cel mai tânăr sau cel mai în vârstă sau cel puțin să aibă comunitatea posibilitatea să-și desemneze și nu prefectul. Prefectul este agent politic oricum l-am lua, este agent politic, agent al Guvernului, agent al partidului de guvernământ. Deci, o asemenea soluție, o asemenea practică trebuie să înceteze dacă nu dorim să avem în continuare, așa cum există, o racolare masivă a primarilor spre partidul de guvernământ și dacă nu cumva partidul de guvernământ dorește să aibe primari în toate localitățile din țară. Eu cred că trebuie să judecăm aici această problemă, pe baza unei practici constante de peste un an de zile.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Bara, pentru o ultimă intervenție.

 
   

Domnul Radu-Liviu Bara:

Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur că domnul coleg Boc a dat un exemplu, pe care dacă-l mai gândește puțin peste o jumătate de oră și-l retrage singur. Deci, să pun să conducă o comună pe cel mai în vârstă om și pe cel mai tânăr o perioadă de 4-5 luni de zile, o comună care, cel puțin în Negreni... Nu știu dacă cunoaște domnul Boc în Negreni, chiar dacă este din județul Cluj, cel mai în vârstă este de 98 de ani. Probabil că va trebui să-l duc cu targa să conducă această comună 4 luni de zile. Deci, nu se poate aplica în cazul nostru cel mai în vârstă și cel mai tânăr. Trebuie niște oameni responsabili care trebuie să organizeze niște alegeri, nimeni nu oprește electoratul din satul respectiv să nu-i aleagă pe oamenii aceștia. N-am înțeles! Înseamnă că dacă dumneavoastră spuneți că prefectul numește un om și sigur acela și ajunge primar, înseamnă că atunci nu mai votează numai prefectul?! În legătură cu comunele propuse de către opoziție și de către putere, eu v-aș ruga să treceți pe la noi pe la comisie și o să vedeți că majoritatea comunelor propuse sunt din partea opoziției, nu din partea puterii. Deci, dacă ar fi invers, probabil că ați avea dreptate.

Deci, opoziția este cea care dorește să se facă mai multe comune și dacă doriți, chiar o să aveți situația exactă.

Părerea mea este că, indiferent cât de mult ar fi susținut acest lucru, nu pot să cred că cineva astăzi poate să voteze ca o comună să fie condusă de cel mai în vârstă și cel mai tânăr locuitor o perioadă de 3-4 luni.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
   

Domnul Radu-Liviu Bara:

În consecință, rog plenul să aprobe ce s-a votat în raportul comisiei. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Bara, nu mai pronunțați nume când susțineți ceva că domnul Boc este omul care știe să profite de orice situație pentru a pune mâna pe microfon. Și nu-l mai dă pe urmă!

 
   

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte,

Sper că nu interpretați cu rea credință dreptul parlamentarului de a susține un amendament. Cred că dumneavoastră ați folosit o figură de stil spunând că profită cu orice preț.

Domnule Bara, dându-vă posibilitate să replicați, eu m-am referit la faptul că această conducere a comunei interimară nu trebuie să fie asigurată de către un reprezentant desemnat de către prefect. Am dat doar exemple că nu se practică ceea ce propuneți dumneavoastră. Și am dat exemplul de la Camera Deputaților, când pentru alegerile până la președinte, Camera este condusă de un comitet format din cei mai în vârstă și cei mai tineri deputați și senatori. Soluția pe care v-am propus-o pentru comună a fost aceea ca acolo să lăsăm comunitatea locală. În adunarea generală a comunității, pentru înființarea comunei, un inițiator se duce, discută și comunitatea să spună: "Domnule, până la alegeri vă rugăm dumneavoastră să desemnați un primar și un viceprimar interimar care să asigure o competiție electorală corectă, pentru gestionarea alegerilor". Pentru că acum ce se întâmplă? Prefectul numește primarul și viceprimarul, iar în campaniile electorale sunt în curs tot arsenalul: de la prefect, subprefect, consiliu județean, vicepreședintele consiliului județean al partidului de guvernământ sunt un teritoriu pentru a arăta că, de fapt, aceia sunt oamenii partidului de guvernământ. Deci, este, repet, o inechitate electorală flagrantă și această situație trebuie să înceteze, iar textul pe care vi-l propunem este ca "adunarea generală a comunității să desemneze prin vot primarul și viceprimarul interimar care va asigura gestionarea treburilor comunității până la alegeri". Aceasta este soluția pe care v-o propun și nu cred că cineva de bună credință ar putea fi împotrivă. Dar, în privința a ceea ce dumneavoastră spuneți aici, că majoritatea proiectelor de înființare de comună sunt făcute de către opoziție, eu nu văd care este problema! Avem dreptul să inițiem, numai ce faceți dumneavoastră într-un mod absolut perfid, sub masca aceasta a bunei credințe și a generozității puterii, de fapt, vă produceți primari pe bandă rulantă. Noi rămânem cu ideea, dumneavoastră rămâneți cu rezultatul. Este, repet, o fraudă electorală, în sens metaforic, evident, dar în același timp mascat, pentru că dumneavoastră aveți această posibilitate, prin lege să impuneți viitori primari și viceprimari. Iată de ce, vă propun dumneavoastră, având în vedere art. 98 din Regulamentul Camerei Deputaților, să dispuneți retrimiterea la comisie a acestui text de lege pentru a găsi o formulă corespunzătoare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
   

Domnul Victor Paul Dobre:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sprijinim și noi propunerea domnului Boc de a se retrimite la comisie acest proiect de lege. Nu am fi creat o problemă din aceasta desemnare de către prefect a celui care conduce temporar comuna, decât în această situație care s-a creat, de pesedizare continuă a primăriilor, o practică care cred că a excedat chiar și o anumită normalitate a vieții politice. Cred și eu că trebuie să găsim o formulare, cel puțin din punct de vedere al procesului de alegere, să existe o minimă democrație, pentru că, probabil, după aceea veți recurge tot la practica dumneavoastră curentă de a-l racola pe cel nou ales. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Alexandru Sassu și pe urmă propun sistarea dezbaterilor și supunerea la vot a propunerii de restituire.

 
   

Domnul Alexandru Sassu:

În ultimii ani s-au făcut și au apărut foarte multe comune. Nu spun că nu erau necesare și poate foarte multe era chiar important să apară, însă a devenit o practică. În acest moment părerea noastră este că este nevoie să existe un cadru general care să reglementeze acest lucru. În condițiile acestea, propunerea noastră este de retragere a tuturor acestor legi care privesc înființarea de comune și crearea unui cadru general de reglementare în domeniu, pentru că permanent apar, dacă vă uitați pe ordinea de zi, cred că săptămânal avem un număr de comune în fiecare județ. A devenit o practică înființarea de comune, transformarea de comune în orașe, a orașe în municipii și noroc că nu putem să le transformăm pe toate în capitale că făceam și chestia aceasta.

Deci, cred că ar fi cazul să existe un cadru legal. Sigur că este foarte dificil de spus de la microfon să dăm o sarcină cuiva, dar cred că ar trebui să apară un cadru legal, să discutăm acest lucru cu Guvernul, pentru ca lucrurile să iasă, totuși, să meargă pe un anumit tipic și să nu mai avem astfel de dezbateri. Pentru că altfel ajungem la idei care unora li se par hilare, altora li se par extraordinare, cred că nu se pot rezolva, totuși, în plenul Camerei Deputaților. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vreau să supun votului propunerea de restituire la comisie și să vedem ".. Poftiți.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Fiindcă discuția a fost generată de amendamentul pe care eu l-am adus acestei legi și întrucât formula aceasta nu este de natură să stăvilească sau să pună capăt unor stări de suspiciune privind organizarea alegerilor locale și probabil că nu e cea mai bună formulă în această privință dacă sala sau colegii noștri ar fi de acord să retrimitem la comisie pentru a găsi o formulă necesară. Sigur, eu aș putea să renunț la acest amendament, cu rezerva ca, în cadrul comisiei de specialitate, membrii comisiei să se aplece cu mai multă atenție și să găsim o formulă care să vină și să răspundă unei asemenea stări de fapt și care să înlăture orice fel de suspiciune în ce privește corectitudinea organizării alegerilor și a persoanelor care se implică în mod direct în această activitate.

De aceea, eu aș opta pentru varianta retrimiterii la comisie a acestui act normativ, pentru a găsi o formulă care să fie pe deplin acceptată de către plenul Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cred că amendamentul care a fost propus aici nu are nici un fel de susținere constituțională. Nici completarea pe care a propus-o domnul deputat Boc, în sensul ca să fie organizată un fel de adunare generală acolo, în comuna respectivă, și să fie desemnați cei doi care până la constituirea autorităților publice, în condițiile legii, să poată să exercite. Trebuie să ne uităm un pic în textele constituționale. Pentru ca cineva să poată să exercite atribuțiile de primar și viceprimar el trebuie să fie investit într-un mod, până ce se alege primarul. Or, actul prin care poate fi investit nu poate fi decât actul pe care îl dă prefectul, ca reprezentant al Guvernului în teritoriu. În baza acelui act, într-adevăr, primarul poate să-și exercite atribuțiile. Gândiți-vă că el este cel care este ordonatorul de credite. Ca să poată să fie ordonator de credite, el trebuie să aibă o împuternicire legală, lucru care nu se poate da într-o adunare generală.

Cunoașteți prea bine că referendumul se organizează în condițiile Legii nr. 3 doar cu privire la înființarea, reorganizarea sau desființarea acelei funcții.

Pe de altă parte, ceea ce spuneți dumneavoastră, că cei care sunt desemnați pe o perioadă de timp ca să îndeplinească atribuțiile ce revin primarului și viceprimarului, să nu participe la alegeri, să nu candideze. Aceasta este în vădită contradicție cu articolul din Constituție care spune foarte clar, că au dreptul de a fi aleși cetățenii cu drept de vot care îndeplinesc condițiile prevăzute de art. 16. Dumneavoastră instituiți într-o lege de organizare a unei unități administrative o interdicție care vine în contradicție cu Constituția.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Cu aceste reflecții... Stați puțin, n-am spus că nu vă dau cuvântul... Am vrut doar, în mod colegial, să vă supun reflecției dumneavoastră următorul lucru: a existat până acum un gen de solidaritate, de înțelegere între opoziție și putere cu privire la asemenea propuneri și pentru a da posibilitate tuturor deputaților să-și reprezinte circumscripțiile și să promoveze inițiativa, a existat o înțelegere. Dacă vreți în continuare să ne boicotăm reciproc, gândiți-vă care dintre cele două părți are șanse mai multe să blocheze asemenea inițiative? Nu, nu, este o invitație la reflecție, stimați colegi, mai ales că cineva v-a spus că până acum au fost mai multe propuneri de la opoziție! De ce, ce nu vă convine niciodată tratați și caracterizați cu asprime?!

 
   

Domnul Emil Boc:

Mulțumesc, domnule președinte. Folosesc această intervenție ca drept la replică la intervenția domnului ministru, precum și cu privire la precizarea unui punct de vedere legat de intervenția dumneavoastră.

Dacă este în desfășurare un proces aceasta nu înseamnă că el trebuie să fie perfecționat. Dacă până acum au fost înființate comune și sunt înființate, nu înseamnă că nu au apărut probleme în procesul înființării lor. Sunt coautor, repet, al unui asemena proiect și am văzut ce implicații practice pot avea asemenea proiecte în viața cotidiană.

Aș vrea să-l întreb pe domnul ministru: în momentul în care prefectul desemnează primarul și viceprimarul interimar, ce argumente are în vedere? cu cine se consultă? Se consultă cu organizația PSD de acolo. Și atunci își nominalizează candidatul cel mai bine plasat, care sub aura numirii de către prefect, beneficiază, repet, de un avantaj electoral considerabil în raport cu ceilalți contracandidați. La acest lucru mă refer. Am renunțat la discuția cu privire la interdicția dreptului de a candida și am spus că nu este corect, dar cu cine se consultă prefectul? Cu nimeni! Decât cu organizația PSD, pentru a-l desemna pe cel mai bine plasat.

Și, în al doilea rând, argumentul dumneavoastră că exercitând atribuțiile puterii de stat trebuie să fie nominalizat de către cineva prin lege sau printr-un ordin al prefectului, se poate face și în continuare. Prefectul, după consultarea adunării generale a membrilor comunității numește prin ordin primarul și viceprimarul interimar. Dar trebuie să existe forumul acesta instituțional de cooperare și colaborare; nu există în actualul cadru legislativ.

Domnule ministru, să nu uităm că, pe de altă parte, în actuala Lege a administrației publice locale, cătunele din cadrul comunelor care nu sunt reprezentate prin consilieri în consiliul local, au dreptul să-și desemneze un delegat sătesc. De către cine? De către adunarea generală a locuitorilor din cătunul respectiv. Deci, avem un precedent. Există Legea administrației publice locale, când acele cătune care nu sunt reprezentate în consiliul local, adunarea sătească desemnează un delegat. Ei, vedeți că avem?

Deci, de ce nu doriți să avem și aici aceeași practică democratică? Să consultăm comunitatea. Domnilor, pe cine credeți voi că ar fi bine să numim primar și viceprimar interimar până la alegeri, care să asigure o competiție electorală corectă, să dea posibilitate tuturor să participe cu șanse egale la competiția pentru funcția de primar, viceprimar și, acolo unde este cazul, pentru funcțiile de consilier local. De ce vă opuneți acestui lucru? Acest modus vivendi, invocat de domnul președinte, între putere și opoziție, să ne susținem reciproc inițiativele, în privința înființării de comune are doar un singur câștigător: puterea. Iar dacă veți consulta harta țării, a primarilor, veți vedea că îmi aduce foarte multe argumente. Deci, practic, primarii sunt doar ai partidului de guvernământ și atunci de ce nu doriți să îndreptăm această situație?

Eu am pornit cu entuziasmul de a ne apleca la problemele comunității. Dumneavoastră ne-ați luat oamenii și i-ați pus primari. Acum trebuie să rezolvăm această problemă. Dacă, într-adevăr, există un respect față de opoziție, există un respect față de regulile democrației, față de principiile fundamentale după care se guvernează un stat de drept, după principiile fundamentale invocate în Carta autonomiei locale, cunoscută și ratificată de România.

Iată de ce, vă solicităm, în continuare, retrimiterea pentru a găsi, așa cum a spus președintele comisiei, cea mai bună soluție cu privire la această practică abuzivă existentă în realitate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Pentru a nu părea, totuși, prea restrictiv, deși lumea se duce la microfon fără să dau cuvântul, din respect față de domnul președinte și față de domnul Știrbeț care și-a manifestat dorința de a lua cuvântul, vă dau cuvântul celor doi și pe urmă supun votului dumneavoastră acum sistarea discuțiilor.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? 5 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

După ce voi da cuvântul domnului Oltean și domnului Știrbeț o să propun ceea ce domnul Boc și mai mulți, inclusiv domnul Oltean au solicitat.

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am cerut să intervin pentru a demonstra că primul raționament al domnului Gaspar nu poate fi susținut. Aș vrea să subliniez faptul că primarul este ales de comunitate, el reprezintă comunitatea. El nu este și nu poate fi reprezentantul Guvernului la nivelul localității respective.

În consecință, numirea acestui primar interimar de către un reprezentant al Guvernului vine, dacă vreți, într-o contradicție flagrantă cu principiul eligibilității primarului de către comunitatea locală. În opinia mea, ar fi mai demn de apreciat și de acceptat ca președintele consiliului județean sau consiliul județean, autorități alese prin votul direct al comunității, să fie, în ultimă instanță, cei care decid persoanele care să reprezinte acolo autoritatea locală până la desfășurarea alegerilor locale.

Iată doar o altă modalitate prin care putem identifica o autoritate aleasă, care este mult mai îndreptățită decât prefectul, care este reprezentantul Guvernului, să desemneze delegații ce vor conduce comunitatea locală până la alegeri. O asemenea modalitate, în opinia mea, oferă mai multă legitimitate celor doi delegați decât desemnarea acestora de către prefect. Și poate că, în felul acesta, elementul politic, care este evident, sută la sută, prin ordinul prefectului, ar fi mai puțin prezent într-o decizie a președintelui sau a consiliului județean respectiv.

De aceea, iată încă un element care vine să justifice necesitatea retrimiterii acestei propuneri legislative la nivelul comisiei pentru a se analiza ce variantă să fie aleasă în vederea eliminării oricărei suspiciuni în ce privește prezența elementului politic în actul de campanie electorală. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Știrbeț.

 
   

Domnul Cornel Știrbeț:

Mulțumesc, domnule președinte.

De fapt, intervenția mea se referea la această ultimă propunere a domnului președinte Olteanu, pentru că soluția propusă în amendament este neconstituțională. Foarte clar, nu putem limita dreptul unui cetățean să participe la alegere.

Dar, pe de altă parte, nici soluția actuală, care este susținută de domnul ministru Gaspar nu este constituțională,foarte clar, pentru că prefectul, fiind numit de Guvern și reprezentantul Guvernului, nu poate să numească, la rândul lui, o autoritate care trebuie aleasă, așa cum este primarul.

În consecință, cred că soluția cea mai onorabilă și corectă din punct de vedere constituțional ar fi aceea a alegerii unui primar de către consiliul județean, nu de către președinte. Consiliul județean să fie cel care desemnează, alege pentru o perioadă limitată primarul.

Ca urmare, susțin și eu retrimiterea la comisie și găsirea formulei corespunzătoare pentru proiectul de lege respectiv. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Cu aceasta, supun votului dumneavoastră propunerea pe care au făcut-o mai mulți colegi, inclusiv președintele Comisiei pentru administrație publică, amenjarea teritoriului și echilibru ecologic, de a restitui la comisie, pentru a se discuta acel amendament, propus tot de domnul Olteanu.

Cine este pentru restituirea la comisie? 22 voturi pentru.

Aș ruga toți colegii să păstreze, totuși, liniștea, mai ales în timpul votului și mai ales cei care vorbesc mai mult în sală decât au curajul să vină la microfon și să spună ceva.

Împotrivă? 53 voturi împotrivă.

S-a respins cererea de restituire la comisie.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Olteanu. Ați auzit și argumentele pro și argumentele contra.

Cine este pentru amendamentul domnului Olteanu? 20 voturi pentru.

Împotrivă? 50 voturi împotrivă.

Amendamentul a fost respins.

Trecem, în consecință, în continuare, la parcurgerea textelor propunerii.

Actualul art. 3 din propunerea legislativă va deveni, potrivit raportului comisiei, la amendamentul nr. 7, art. 4, cu alcătuirea prevăzută în amendamentele 7, 8 și 9. Urmăriți, deci, amendamentele 7, 8 și 9, care se referă la actualul art. 3, modificat și renumerotat în 4.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Adoptate amendamentele 7, 8 și 9, reformulat actualul art. 3 și renumerotat.

Actualul art. 4, potrivit amendamentului nr. 10, urmează să fie păstrat în formularea propusă dar renumerotat în art. 5.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Admis, în aceste condiții, amendamentul nr. 10.

Actualul art. 5 urmează să-și păstreze conținutul și doar să fie renumerotat în 6, potrivit amendamentului nr. 11.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Admis amendamentul nr. 11, adoptat textul art. 5, care se renumerotează în 6.

Cu aceasta, am parcurs textele acestui proiect de lege, va fi supus votului dumneavoastră final mâine.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind înființarea comunei Titești, județul Vâlcea (amânarea votului final).  

Următorul proiect este tot o Propunere legislativă privind înființarea comunei Titești, județul Vâlcea. Autorul propunerii, aveți cuvântul.

   

Domnul Anton Mițaru:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Grupul de parlamentari PSD de Vâlcea, format din deputații: Acsinte Gaspar, Anton Mițaru, Nicu Spiridon, Vasile Belotu și senatorii Șerbăn Brădișteanu și Vintilă Matei, în conformitate cu prevederile art. 73 din Constituția României și ale art. 86 din Regulamentul Camerei Deputaților, au inițiat Propunerea legislativă privind înființarea comunei Titești, județul Vâlcea, desființată în anul 1968.

Noua unitate administrativ-teritorială va cuprinde satele Titești, Bratovești și Cucoiu, în prezent, componente ale comunei Perișani. Noua comună va avea 1.661 de locuitori. Comuna Perișani rămâne cu o populație de 2.223 de locuitori și va avea în componență 8 sate: Perișani, Băiașu, Blăceni, Pripoare, Poiana, Podeni, Surdoiu și Spinu.

Populația activă a celor 3 sate care vor constitui noua comună Titești este ocupată în cea mai mare parte în agricultură, preponderent pomicultură și creșterea animalelor. Satele Titești, Bratovești și Cucoiu sunt străbătute de două drumuri județene în lungime totală de 12 km, iar rețeaua totală de drumuri comunale are o lungime de 6 km, drumuri pietruite. În rețeaua instituțiilor de învățământ de la nivelul primar și gimnazial există 15 cadre didactice, iar ca învățământ preșcolar 3 grădinițe. Sistemul de asistență medicală cuprinde un dispensar uman în satul Titești, încadrat cu un medic și un asistent medical. Comuna Titești are și o bibliotecă publică, bibliotecă școlară, precum și cămine culturale în toate cele 3 sate componente.

La referendumul prevăzut de lege, din 2.970 de persoane cu drept de vot s-au prezentat 2.208, din care 2.170 au votat pentru înființarea comunei Titești și doar 28 s-au pronunțat împotrivă.

Întrucât atât comuna propusă a se înființa, Titești, cât și comuna rămasă, Perișani, îndeplinesc condițiile stabilite prin Anexa nr. 4 la Legea nr. 351 pe 2001, și având în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ cu nr. 1.154/5.09.2002 și punctul de vedere al Guvernului nr. 3.937/MRP/31.07.2002, cât și avizele favorabile ale Comisiei juridice, de disciplină și imunități cu nr. 316/8.10.2002 și Comisiei pentru administrație publică, amenjarea teritoriului și echilibru ecologic cu nr. 26/819/3.10.2002, comisie sesizată în fond, vă rugăm, doamnelor și domnilor deputați, să votați favorabil pentru înființarea comunei Titești. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul președinte Olteanu. Mai aveți și amendamente în afară de raport?

 
   

Domnul Ionel Olteanu:

Domnule președinte,

Mă mai gândesc dacă și la acest proiect de lege susținem amendamentul care a fost respins mai înainte, deocamdată, îngăduiți-mi să precizez că la nivelul Comisiei pentru administrație publică, amenjarea teritoriului și echilibru ecologic a fost luată spre dezbatere Propunerea legislativă privind înființarea comunei Titești, județul Vâlcea; că avizele favorabile ale Comisiei juridice, de disciplină și imunități, Consiliului Legislativ și Guvernului, precum și cadrul legislativ, care este întru totul îndeplinit, au determinat comisia să întocmească un raport favorabil și rugăm plenul Camerei să-l susțină și să-l adopte exact în forma în care a fost prezentat de către Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc foarte mult.

Dacă dorește cineva să participe la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului pe textele acestuia.

La titlul proiectului de lege, urmăriți amendamentul nr. 1.

Nu sunt obiecțiuni.

Admis amendamentul, modificat titlul legii.

La art. 1 din propunerea legislativă, vă rog să urmăriți amendamentul nr. 2, reformularea acestui articol.

Dacă aveți obiecțiuni la acest amendament? Nu aveți.

Admis amendamentul, se modifică art. 1 în mod corespunzător.

Pentru art. 2, comisia propune un text la amendamentele nr. 3 și 4.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Admise amendamentele nr. 3 și 4, art. 2 va avea alcătuirea rezultată.

Pentru art. 3 alin. 1 și 2, comisia propune ca acest text să fie alcătuit din cuprinsul actualului art. 2. Urmăriți, vă rog, pentru clarificare, amendamentul nr. 5.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Admis amendamentul nr. 5, se adoptă art. 3 cu un conținut pe care îl are în prezent art. 2 din propunere.

Pentru art. 4, prin amendamentele nr. 6, 7 și 8, comisia ne propune texte modificate ale actualului art. 3.

Dacă aveți obiecțiuni la aceste amendamente? Nu.

Admise amendamentele, art. 4 va avea conținutul rezultat din acestea.

Prin amendamentul nr. 9, comisia propune ca actualul art. 4 să fie păstrat în conținutul său dar renumerotat în art. 5.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Admis amendamentul.

Pentru art. 6, prin amendamentul nr. 10, comisia ne propune păstrarea actualului text din art. 5 și renumerotarea acestuia în 6.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Vom supune acest proiect de lege organică votului dumneavoastră final mâine.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind transparența decizională în administrația publică (amânarea votului final).  

În continuare, Proiectul de Lege privind transparența decizională în administrația publică, prioritate legislativă.

Dau cuvântul Guvernului, domnule ministru Gaspar, cine prezintă? Poftiți. Și prezentați-vă la tribună, pentru stenogramă, domnule secretar de stat.

   

Domnul Dan Jurcan:

Dan Jurcan, secretar de stat în Ministerul Informațiilor Publice.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de lege privind transparența decizională în administrația publică este un proiect extrem de important din punct de vedere al Guvernului pentru ceea ce înseamnă reforma administrației publice, reconsiderarea și întărirea pe principii democratice a relației dintre cetățean, ca plătitor de taxe, și instituțiile publice, ca gestionare ale banului public.

De ce este nevoie de o astfel de lege? Pentru că, atunci când vorbim de comunicare între instituții publice și cetățeni, vorbim, pe de o parte, de informarea cetățeanului - iar acest aspect a fost rezolvat prin Legea accesului la informațiile de interes public, dar, în același timp, este nevoie ca informația să circule și dinspre cetățean spre instituțiile publice.

Acest aspect vrea să îl rezolve Proiectul de Lege privind transparența decizională în administrația publică și să oblige instituțiile publice, pe de o parte, să informeze din oficiu persoanele asupra proiectelor de acte normative și a deciziilor ce urmează să fie luate, dar, pe de altă parte, să ofere cetățenilor posibilitatea de a-și exprima un punct de vedere cu privire la proiectele respective sau deciziile ce urmează a fi luate. Deci, cu alte cuvinte, este vorba de trei pași: informare, consultare și participare activă la luarea deciziilor administrative.

Legea prevede foarte clar care sunt instituțiile care se supun ei precum și excepțiile. Pentru că am încercat să compatibilizăm, dacă doriți, excepțiile din această lege cu cele care sunt prevăzute în Legea accesului la informațiile de interes public.

În principiu, este vorba de obligativitatea instituțiilor de a publica un proiect de act normativ sau de reglementare cu 30 de zile înainte de începerea procesului de adoptare, de a organiza dezbateri publice, dacă acestea sunt solicitate, și de a lua în considerare sugestiile și observațiile care se fac pe marginea proiectului.

De asemenea, a doua secțiune din proiectul de lege se referă la participarea cetățenilor la procesul de luare a deciziilor și, aici, apare obligativitatea de a difuza un anunț public despre tematica ședinței publice și de a permite accesul cetățenilor la procesul de luare a deciziilor.

Sigur, legea are și un capitol de sancțiuni care prevede că atunci când dreptul cetățeanului de a fi informat și consultat nu se respectă, problema se rezolvă în condițiile Legii contenciosului administrativ. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul președinte Olteanu.

 
   

Domnul Ionel Olteanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Comisiile juridică, de disciplină și imunități și cea pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic au fost sesizate, în temeiul prevederilor art. 89 din Regulamentul Camerei Deputaților, cu dezbaterea pe fond a Proiectulului de Lege privind transparența decizională în administrația publică. Înainte de a lua în dezbatere acest proiect de lege, am avut în vedere și avizul favorabil al Consiliului Legislativ, precum și pe cel al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale.

A fost un proiect de lege extrem de dezbătut, o antrenare de amendamente foarte serioasă. Până la urmă, apreciem că raportul care a fost adoptat este, de fapt, rezultatul participării sau votului majorității membrilor în cele două comisii și el răspunde, în mare parte, la ceea ce s-a dorit prin acest proiect de lege, și anume, de a face cât mai transparentă decizia administrativă.

În consecință, vă rog, domnilor colegi, să susțineți raportul comisiei exact în forma care v-a fost înaintată. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

La dezbateri generale cine dorește să intervină, stimați colegi? Domnul deputat Boc.

 
   

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc și pentru generozitatea pe care o aveți, de a da prilejul unor dezbateri generale, chiar dacă, fiind o prioritate legislativă, proiectul de lege ar intra sub incidența art. 107, fără dezbateri generale. Apreciem disponibilitatea dumneavoastră de a ne permite să ne precizăm un punct de vedere față de o lege extrem de importantă, care, practic, are șansele să revoluționeze relația dintre administrație și cetățean.

Și nu sunt vorbe mari, sunt realități, și Partidul Democrat va susține acest proiect de lege, care are, pe de o parte, menirea să deschidă administrația față de cetățean, să-l facă pe cetățean să simtă că este parte integrantă a unui proces de decizie cu privire la hotărâri care îl privesc, iar, pe de altă parte, să compatibilizăm legislația din România cu cea existentă în Uniunea Europeană sau în Statele Unite, unde este cunoscută această lege sub denumirea de "Legea sunshine", adică, "legea transparenței", unde se pornește de la premisa că lumina soarelui constituie cel mai bun dezinfectat și dacă lucrurile se vor petrece la lumină - adică, la lumina soarelui - sunt foarte puține șanse să existe acte de corupție sau activități ilegale.

Iată de ce Partidul Democrat salută un asemenea proiect de lege, îl va susține, evident că are în conținutul proiectului unele amendamente de formă și de fond, care, spunem noi, vor îmbunătăți acest proiect de lege pentru a-l face practic și a nu cădea în mâna birocraților, pentru a-l folosi ca o unealtă împotriva transparenței decizionale în administrația publică. Există în conținutul acestui proiect de lege câteva articole care, interpretate abuziv de către instituțiile birocratice din România,pot bloca această ințiativă de deschidere a administrației către cetățean. Asupra acestor articole, evident, noi vom interveni la momentul respectiv în cadrul discuțiilor pe marginea proiectului.

Deci, încă o dată, salutăm acest proiect de lege și îl vom susține, evident, și cu rezerva acceptării amendamentelor pe care noi le-am formulat cu privire la acest proiect de lege. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai dorește cineva să intervină? Poftiți, domnule Coifan.

 
   

Domnul Viorel Gheorghe Coifan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Și Grupul Partidului Național Liberal salută acest proiect de lege, ca fiind un început pentru democratizarea autentică a actului administrației publice. Consideărm că această lege, împreună cu un pachet de statute și de coduri de conduită care se referă atât la aleșii locali, cât și la funcționarii publici, vor putea să dea un semnal autentic asupra a aceea ce numim transparența actului decizional în administrația publică.

Însă, câteva articole au fost amendate. Amendamentele, din păcate, au fost respinse, le vom susține în plen. Mă alătur colegului Boc în a spune că, dacă aceste articole nu sunt clar formulate, ar putea să constituie amorse pentru acte de abuz în exercitarea procesului decizional. Prin urmare, la momentul respectiv, vom susține aceste amendamente.

Închei prin a spune că, în fine, o lege care dorește să facă lumină în administrația publică o vom discuta astăzi, acum și aici. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, doamna Lazăr, din partea Partidului Social Democrat.

 
   

Doamna Maria Lazăr:

Proiectul de lege care urmează să fie dezbătut în plenul Camerei Deputaților are, într-adevăr, o mare însemnătate, așa cum arătau și colegii care au vorbit înainte, de la celelalte partide, el vine să continue, alături de alte legi, procesul de reformă în administrația publică. Este un lucru pozitiv și eu m-am înscris ca să iau cuvântul și să arăt că cele două comisii reunite: de administrație publică și Comisia pentru imunități și juridică, au dezbătut cu foarte multă seriozitate proiectul acestei legi.

Au fost într-adevăr multe amendamente, cred că fiecare amendament a fost respins sau a fost acceptat în funcție de importanța și de modul de adaptare a legislației în administrația publică, atât față de cerințele perioadei pe care noi o străbatem, cât și de necesitatea alinierii acestei legislații la cerințele celei europene.

Grupul PSD din comisia noastră a depus mult interes și a adoptat majoritatea amendamentelor care au venit din partea atât a colegilor din grupul nostru parlamentar cât și din celelalte grupuri și am fost de acord ca această lege să fie dezbătută în plen. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Grupului parlamentar PRM, domnul secretar Leonăchescu.

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Transparența înseamnă, în principiu, o continuă racordare la realitate. Nu avem cum să fim împotriva unui asemenea principiu de viață, de conducere și de proiecție în viitor. A adopta un alt stil de muncă, înseamnă a accepta modele de cabinet, rezultatul unor gândiri lacunare și reducționiste.

Suntem în totalitate pentru comunicare continuă cu cei care ne-au ales, cei care ne-au pus să luăm decizii și aceste decizii trebuie comunicate în permanență acestora. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Aș dori să vă fac o propunere, apropo de faptul că se subțiază rândurile. Astăzi e program în plen până la ora 13, pauză până la ora 14 și, din nou, plen, între orele 14 și 16. Mâine plen, plus vot final. V-aș ruga să fiți de acord, de grija de a nu vă mai găsi la ora 14 aici, să mergem cu ședința în continuare până atunci și să nu mai facem pauză. Deci, să încheiem ședința la ora 14.

De acord?

Voci din sală:

Da.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc foarte mult. Dar v-aș ruga să vă mai adunați colegii de pe culoare, anunțându-i că nu mai lucrăm după-amiază.

La titlul legii, dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut amendamente. Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

La art. 1 alin. 1, urmăriți amendamentul nr. 1.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt obiecțiuni.

Admis amendamentul nr. 1, se modifică alin. 1 de la art. 1.

La art. 1 alin. 2 comisia nu a avut amendamente, dacă aveți dumneavostră? Nu.

Votat în formularea inițiatorului.

Art. 2.

Dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut.

Ați avut amendament respins la acest articol? Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

La art. 2, în cadrul amendamentelor respinse, primul amendament vi-l supun atenției dumneavoastră.

Potrivit art. 2, sunt menționate principiile care stau la baza legii, iar la pct. 1, după lit. a), b), c), se spune: "Ședințele autorităților și instituțiilor publice care fac obiectul prezentei legi sunt publice în condițiile legii".

Care este problema pe care am sesizat-o noi? Care sunt condițiile legii prin care se precizează condițiile în care ședințele autorităților publice sunt deschise publicului? Este Legea administrației publice locale, unde se menționează faptul că, în principiu, ședințele sunt publice, dar cu votul majorității consilierilor se poate decide ca ele să nu aibă un caracter public.

Temerea noastră este că, dacă păstrăm această formulă, nu îi vom putea împiedica pe consilierii locali, județeni sau pe celelalte autorități care intră sub incidența legii (dar mă refer în principal la autoritățile deliberative din cadrul consiliului local și județean), să treacă peste prevederile acestei legi și să decidă cu majoritate absolută a consilierilor ședințe nepublice. Și amendamentul pe care l-am formulat a fost în sensul că: "Ședințele autorităților și instituțiilor publice care fac obiectul prezentei legi sunt publice în condițiile prezentei legi".

Deci, formula amendamentului, repet, este următoarea: "Ședințele autorităților și instituțiilor publice care fac obiectul acestei legi sunt publice în condițiile prezentei legi". Dorim prin aceasta să subliniem că nu se va putea, în nici o ședință a consiliului local sau județean, să se ia acea decizie, cu votul a jumătate plus unu, în vederea eliminării caracterului public al ședințelor consiliului local.

Pentru că noi avem în această lege, de exemplu la art.5, o mențiune în care se spune: "Nu sunt supuse prevederilor prezentei legi procesul de elaborare a actelor normative și ședințele în care sunt prezentate și dezbătute informații privind..." Deci avem regulile care spun că nu se aplică prezenta lege.

Astfel, solicitarea noastră este de a fi mult mai preciși și mult mai clari, repet, pentru ca în practică să nu fie blocată aplicarea acestei legi.

Este și un amendament constructiv și, dacă veți aprecia că el este binevenit, îl supun votului dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea inițiatorului. Poftiți.

 
   

Domnul Dan Jurcan:

În principiu, precizarea domnului deputat Emil Boc ar trebui să clarifice lucrurile, însă, în realitate, noi apreciem că nu putem face trimitere doar la Legea administrației publice locale; putem să facem trimitere la fel de bine și la Legea nr.544 privind accesul la informațiile de interes public.

Din acest motiv, ne menținem poziția inițială.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

În aceste condiții, supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Boc.

Cine este pentru? 6 voturi pentru.

Împotrivă? Marea majoritate este împotrivă.

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră art.2 în formularea existentă.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? O abținere.

S-a adoptat art.2 în formularea existentă.

La art.3, vă rog să urmăriți amendamentul de la pct.2. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul de la pct.2, care presupune doar reformularea textului introductiv. Nu sunt. Amendamentul de la pct.2 a fost adoptat, și se modifică preambulul art.3, restul textelor urmând să aibă alcătuirea din proiect.

La art.4, urmăriți amendamentul de la pct.3, care prezintă doar o reformulare a textului introductiv. Dacă aveți obiecțiuni. Nu. Amendamentul de la pct.3 a fost admis, și se reformulează partea introductivă a art.4, în formula din amendament.

Pentru preambulul art.5, vă rog să urmăriți amendamentul de la pct.4. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul de la pct.4. Nu. Art.5, partea introductivă, se votează în condițiile amendamentului de la pct.4.

La art.5 lit.a) există amendamentul de la pct.5.

Înțeleg că domnul Boc are obiecțiuni la amendamentul de la pct.5.

Poftiți.

 
   

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte,

Voi fi foarte scurt.

La art.5 lit.a) sunt menționate prevederile care nu intră sub incidența prezentei legi. Art.5 spune: "Nu sunt supuse prevederilor prezentei legi procesul de elaborare a actelor normative și ședințele în care sunt prezentate și dezbătute informații privind: a) apărarea națională, siguranța națională și ordinea publică, interesele economice și politice ale țării, precum și deliberările autorităților, dacă fac parte din categoria informațiilor clasificate potrivit legii."

Care este amendamentul pe care l-am formulat? Formula "interesele economice și politice ale țării" reprezintă o formulă extrem de largă și extrem de vagă în același timp. Practic, sub cupola acestei sintagme - "interesele economice și politice ale țării", oricând consilierii locali, județeni, precum și alte autorități publice care intră sub incidența legii, și observați că sunt organele administrației publice aflate în subordinea Guvernului, deci serviciile descentralizate sau autoritățile administrative autonome, vor putea invoca prevederile acestei legi de la art.5 lit.a).

Deci această formulă - "interesele economice și politice ale țării" - trebuie să fie eliminată, pentru că ea va da pretext de interpretări abuzive și, practic, va bloca aplicarea legii, spunându-se că, în cadrul autorității respective - fie că este vorba de Curtea de Conturi, fie că este vorba de consiliul local, județean sau de altă autoritate administrativă, deci toate - se discută interesele economice și politice ale țării în sens larg. Și, atunci, de ce să lăsăm la îndemâna birocraților această unealtă legislativă, pentru a bloca practic aplicarea acestei legi?

Și formula pe care v-am propus-o a fost de a elimina doar sintagma "interesele economice și politice ale țării" din conținutul lit.a), pentru a avea mai multă concretețe și aplicabilitate legea pe care o discutăm astăzi.

Altfel, repet, vom avea, așa cum am anunțat la început, blocaje birocratice în aplicarea ei.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Marton.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnul Boc are dreptate și în sensul că ar trebui să fie eliminate aceste două cuvinte, și în sensul că, într-adevăr, o astfel de formulare este prea vagă. Dar adevărata susținere a acestei idei este că, din păcate, această formulare se regăsește în Legea informațiilor clasificate. Deci cea mai justă susținere este tautologia, pentru că se repetă o parte a elementelor care se consideră a fi informații clasificate la care se referă legea acestor informații.

Ca atare, într-adevăr, nu se justifică din punct de vedere legislativ să se enunțe înaintea întregului un element al întregului. Deci, aceste două cuvinte fac parte din întregul informațiilor clasificate. Ca atare, nu se justifică enunțarea separată a acestora.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, stimați colegi.

Din partea inițiatorului. Poftiți, domnule secretar de stat.

 
   

Domnul Dan Jurcan:

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnul deputat Boc nu are dreptate pentru că, dacă citim articolul până la capăt, vedem că, de fapt, este o condiționare: "...apărarea națională, siguranța națională și ordinea publică, interesele economice și politice ale țării, precum și deliberările autorităților, dacă fac parte din categoria informațiilor clasificate potrivit legii." Prin acest articol nu am încercat altceva decât să corelăm excepțiile de aici cu excepțiile din Legea privind accesul la informațiile de interes public, excepții care de altfel sunt prevăzute în toate reglementările internaționale care prevăd accesul la informații de interes public, chiar și în sunshine-ul din Statele Unite. Cu alte cuvinte, oricum acele informații care fac parte din categoria informațiilor clasificate nu se supun dezbaterii publice; accesul oricum nu există.

Poate fi eliminată această sintagmă, dar problema rămâne aceeași. Indiferent că este eliminată sau rămâne, accesul la acele categorii de informații practic nu este posibil.

Noi am încercat să specificăm acest lucru în această lege pentru a face mult mai clare procedurile privind accesul la informații și obligativitatea instituțiilor de a difuza public anumite proiecte de lege sau de acte normative.

Deci, nu suntem de acord cu amendamentul.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule Boc.

 
   

Domnul Emil Boc:

Eu am înțeles raționamentul inițiatorului. Am avut și o discuție în comisie. Problema rămâne la nivel local - cum vor ști anumite autorități locale, de exemplu consiliul local din comuna X, că asemenea lucruri care se discută intră sau nu sub incidența Legii privind protecția informațiilor clasificate. Vor fi foarte greu de găsit și de decelat aceste informații și, sub masca acestei sintagme, vor fi interpretări de genul: "A, aceasta este o informație clasificată și nu o discutăm."

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Boc, dar necunoașterea legii nu poate fi invocată nici de un om simplu; cu atât mai mult de un primar.

 
   

Domnul Emil Boc:

Nemo censetum ignorare lege. Să pornim de la realitatea existentă, și nu de la realitatea virtuală, teoretică pe care o invocați, domnule președinte, cu bună-credință și pe bună dreptate. Dar, repet, este doar un efort constructiv, și mă supun voinței dumneavoastră, evident.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Boc. Ați auzit și argumentele domniei sale și ale inițiatorului.

Cine este pentru? 13 voturi pentru.

Împotrivă? 37 de voturi împotrivă.

Amendamentul a fost respins.

În aceste condiții, supun votului dumneavoastră amendamentul de la pct.5 cu privire la lit.a), amendament propus de comisie.

Cine este pentru? 47 de voturi pentru.

Împotrivă? Nici un vot.

Abțineri? Nu sunt.

Cu 47 de voturi pentru, s-a adoptat amendamentul de la pct.5 cu privire la art.5 lit.a).

Art.5 lit.b).

Domnul deputat Arpad Marton.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Se pare că este o scăpare a comisiei sau o formulare neatentă. Această literă - lit.b), în propunerea comisiei, cel puțin sună invers față de sensul legii.

Vă rog să fiți atenți la faptul că art.5 vorbește că "Prevederile prezentei legi nu se aplică", deci despre acele situații când nu se aplică prevederile prezentei legi. Lit.b) din inițiativă spune: "...activitățile comerciale sau financiare, dacă publicarea acestora aduce atingere principiului concurenței loiale", deci numai în ipostaza în care publicarea acestor informații aduce atingere concurenței loiale.

La lit.b), în forma propusă de comisie se spune: "Valorile, termenele de realizare și datele tehnico-economice ale activităților comerciale sau financiare care pot aduce atingere principiului concurenței loiale". Deci, dacă cineva, prin aceste elemente, tocmai încalcă concurența loială, atunci trebuie să îl mușamalizez, să nu îl fac public. Acesta este sensul în formularea dată, deci tocmai invers.

Punctul meu de vedere este că esența lit.b) este tocmai în partea eliminată - acestor elemente nu se aplică această lege dacă prin publicarea acestora se aduce atingere principiului, și nu dacă prin valorile, termenele și realizarea datelor tehnice, activităților comerciale sau financiare se poate aduce atingere concurenței loiale.

Deci secretizarea se impune pentru că aducerea la cunoștință este un act de concurență neloială, și nu pentru că actul în sine este un fapt de concurență neloială și nu îl aduc la cunoștința publicului.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Poftiți. Domnul președinte Oltean.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Regret că probabil intru în conflict cu antevorbitorul și cu postvorbitorul, dar la art.5 lit.b) nu există un amendament respins depus de către colegul nostru.

 
   

Domnul Árpád-Francisc Márton (din sală):

Măcar să fiți atenți la ceea ce am spus.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

În consecință, apreciez că intervenția este neregulamentară. În al doilea rând, domnia sa a făcut aici o disertație legată de conținutul textului, și nicidecum un amendament.

De aceea, eu cred că este necesar să supuneți spre adoptare amendamentele care sunt în raport, așa cum au fost formulate.

 
   

Domnul Árpád-Francisc Márton (din sală):

Domnule președinte...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Marton, eu înțeleg că dumneavoastră ați vorbit împotriva amendamentului comisiei. Vă mulțumesc.

Având în vedere că sunt obiecțiuni, vom supune amendamentul la vot.

Domnul deputat Boc.

 
   

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte,

A fost o discuție destul de aprinsă pe marginea acestui amendament în comisie. Cei din comisie au apreciat formula pe care a propus-o inițiatorul ca fiind foarte largă, evazivă - "activități comerciale sau financiare". Practic, orice chestiune legată de contracte, de concesionări, de alte afaceri care se fac la nivel local și prin consiliul local țin de activități economice sau financiare și, atunci, practic, prin această lege, n-ai putea pătrunde în mecanismul de decizie cu privire la alocarea de contracte și alte activități de acest gen ce se desfășoară la nivelul autorităților locale. Și, pentru a sparge clica la nivelul local, în sensul ca cetățenul să poată avea totuși acces la deliberările pe bani publici, pentru că acele contracte se fac pe bani publici, la propunerea colegului nostru Cristea, am redactat un amendament restrictiv, și anume: nu orice dezbatere să fie nepublică cu privire la activitățile financiare sau comerciale de la nivel local, ci doar acelea care vizează valorile, termenele de realizare și datele tehnico-economice ale activităților comerciale care pot aduce atingere principiului concurenței, adică prin care spui, din oferta cu plic închis de exemplu a mai multor societăți comerciale, care este conținutul ofertei. Acele lucruri nu ai voie să le dezvălui, pentru că este ofertă să spunem cu plic închis, dar procesul de deliberare asupra ofertelor trebuie să fie transparent.

Aceasta a fost gândirea noastră în comisie: să dăm posibilitatea oamenilor să participe la procesul decizional, pe baza argumentelor formulate, și să nu dezvăluim acele elemente care pot pune în pericol concurența loială. De aceea, susținerea ar fi pentru amendamentul comisiei, așa cum a fost formulat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Marton.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Eu am combătut modul de formulare a acestui text și am enunțat că s-ar putea să fie o greșeală de redactare a raportului. Ascultând susținerea de mai înainte, este acceptabilă această reformulare, cu o singură condiție: să nu dispară această parte - "dacă publicarea acestora poate aduce atingere", pentru că, fără această formulare, textul nu are sens, și vă rog să fiți atenți la ceea ce spun.

Deci, fără această formulare, textul nu are nici un sens.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul secretar de stat.

 
   

Domnul Dan Jurcan:

Precizarea făcută de domnul deputat de la UDMR nu face altceva decât să clarifice textul. Din acest motiv, noi susținem modificarea, de fapt completarea amendamentului propus de comisie cu sintagma "dacă publicarea acestora aduce atingere principiului concurenței loiale".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la lit.b) cu această completare: "...dacă publicarea acestora poate aduce atingere..."

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La lit.c) de la art.5 nu sunt amendamente. Votată în unanimitate.

Titlul cap.III și al secțiunii I. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Art.6 alin.1. Urmăriți amendamentul de la pct.7. Dacă aveți obiecțiuni. Amendamentul a fost admis, și se modifică alin.1 al art.6.

Art.6 alin.2. Nu sunt amendamente. Dacă aveți obiecțiuni. Nu. Votat în formularea inițiatorului.

Art.6 alin.3. Urmăriți amendamentul de la pct.8.

Domnul Dinu Gheorghe.

 
   

Domnul Gheorghe Dinu:

Eu am cerut la comisiile reunite - cea juridică și cea pentru administrație publică - eliminarea alin.3 pentru două motive. Unul ar fi legat de faptul că se regăsesc la alin.2 prevederile acestui alin.3, iar, pe de altă parte, este vorba de anunțul acesta de elaborare a unor proiecte de acte normative, și mă gândesc la primării, la consiliile locale, chiar județene. Cum ar putea face să îi anunțe pe toți oamenii de afaceri și să le transmită să ia act de cunoașterea acestui act normativ pe care vor să îl elaboreze la nivel local? Ar înseamna ca în primărie și respectiv în consiliul județean să existe un aparat birocratic foarte important care să urmărească toți oamenii de afaceri pe domenii de activitate. Noi avem suficient de multe prevederi legale în Legea nr.215, dar și în Ordonanța nr.35 din 2002, prin care se asigură această transparență. Nenorocirea este că noi nu aplicăm această transparență decizională și, iată, organismele internaționale ne înfierează pe această temă - faptul că legi avem, și suficient de bune, dar, din păcate, nu le respectăm.

Deci ceream eliminarea alin.3 pentru nepragmatismul lui. Nu se poate pune în practică acest alineat pentru că am da naștere unei birocrații exagerate la consiliile locale și am da și posibilitatea ca un consiliu local, o primărie, un consiliu județean să fie atrase într-un act juridic în instanță pentru că, de exemplu, "Pe mine nu m-ați informat că scoateți la licitație nu știu ce - plantarea unui stâlp, undeva, și sunt om de afaceri în industria construcțiilor!".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Boc. Poftiți.

 
   

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte,

Vreau numai să simplificăm și să menționez faptul că, cu tot respectul pentru propunerea domnului deputat Dinu, pe care îl respect, aici nu pot fi de acord cu domnia sa, pentru că în fapt unul din scopurile acestei legi a fost și acela de a informa inclusiv mediul de afaceri, deci pe reprezentanții mediului de afaceri cu privire la proiectele de acte normative care se supun deliberării și dezbaterii de către diferite autorități, pe de o parte pentru ca ei să nu fie puși în situația de a lua cunoștință post factum despre ceea ce dorim să facem noi, reprezentanții și aleșii lor, ci să fie și consultați înainte de elaborarea actelor normative. Iar expresia formulată aici - "pentru aviz consultativ" - cred că răspunde tocmai acestor exigențe: de a fi consultați, rămânându-le la latitudine dreptul lor de a-și exprima sau nu un punct de vedere. Dar, repet, este important să dăm posibilitatea aceasta legală ca ei să aibă cunoștință înainte de aplicarea unor acte care îi vizează în mod direct.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Aveți argumentele pentru care comisia a respins acest amendament. Totuși, înainte trebuie să supun votului dumneavoastră chiar acest amendament, pentru că propune eliminarea textului.

Cine este de acord cu amendamentul domnului deputat Dinu Gheorghe de eliminare a art.6 alin.3? 8 voturi.

Împotrivă? Este evident că marea majoritate votează împotriva eliminării.

Supun votului dumneavoastră alin.3 în formularea din amendamentul de la pct.8.

Cine este pentru amendamentul de la alin.3 propus de către comisie? 40 de voturi pentru.

Împotrivă? 8 voturi.

Abțineri? O abținere.

Cu 40 de voturi pentru, 8 contra și o abținere, s-a adoptat amendamentul de la pct.8, și alin.3 al art.6 s-a modificat în mod corespunzător.

Alin.4 al art.6. Urmăriți amendamentul de la pct.9. A fost admis amendamentul de la pct.9, și se modifică alin.4.

Alin.5. Urmăriți amendamentul de la pct.10. Nu sunt obiecțiuni. A fost admis amendamentul de la pct.10, și se modifică alin.5 în mod corespunzător.

La alin.6, 7 și 8 comisia nu are amendamente. Dacă aveți dumneavoastră. Nu. Votate în formularea inițiatorului.

Alin.9 al art.6. Urmăriți amendamentul de la pct.11. Nu sunt obiecțiuni. A fost admis amendamentul, și se modifică alin.9 în mod corespunzător.

Domnul deputat Boc, aveți amendament la art.6, după alin.9? Poftiți.

 
   

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte,

La alin.9 se spune: "În cazul reglementării unei situații care, datorită circumstanțelor sale excepționale, impune adoptarea de soluții imediate, în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public, proiectele de acte normative se supun adoptării în procedură de urgență prevăzută de reglementările în vigoare". Deci aici avem un alineat care practic ne scoate din prevederile acestei legi, și textul respectiv spune că nu se aplică tot ceea ce am discutat până acum cu privire la transparență, dezbateri și așa mai departe.

Noi am apreciat că această formulă este prea vagă, având experiența de la ordonanțele de urgență. Potrivit art.114 din Constituție, în cazuri excepționale se pot emite ordonanțe de urgență. La fel, autoritățile locale sau celelalte autorități care, potrivit legii, trebuie să se supună prevederilor ei, vor abuza de art.9 și vor spune: datorită circumstanțelor excepționale, nu mai supunem dezbaterii publice proiectul de act normativ respectiv.

Amendamentul pe care l-am formulat venea tocmai în acest sens: ca, după alin.9, să introducem un alineat nou, alin.10, în care să se spună: "Pentru fiecare act normativ adoptat conform alin.9, adică în procedură de urgență, autoritatea administrației publice în cauză este obligată să realizeze și să publice prezentarea detaliată a motivelor întemeiate care s-au aflat la baza aplicării procedurii menționate". Deci măcar să îi obligăm să motiveze de ce au adoptat actul normativ în procedură de urgență, care este situația excepțională. De ce acest lucru: eventual pentru a avea temei pentru a-i ataca în instanță pe Legea contenciosului administrativ datorită faptului că au încălcat prevederile legii.

Dacă ei nici măcar nu sunt obligați să își motivele adoptarea actelor normative, va fi foarte greu în instanță să îi poți ataca pe Legea contenciosului administrativ.

Pe scurt, amendamentul nostru cere să explice situația excepțională care a stat la baza eliminării procedurii de transparență prevăzută de lege.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna deputat Mona Muscă.

 
   

Doamna Monica Octavia Musca:

De foarte puține ori sunt împotriva domnului Emil Boc.

De data aceasta, eu cred că va trebui să eliminăm categoric această posibilitate pentru că, dacă ea rămâne, toată legea este absolut în zadar.

În lege nu se spun criteriile sau situațiile excepționale, ca să ne putem raporta la ele. Drept urmare, până la urmă, orice se poate motiva ca fiind excepțional.

Dacă pentru Guvern sunt asemenea necesități, pentru un consiliu local, pentru un consiliu județean nu se justifică o asemenea măsură. Drept urmare, propun eliminarea din proiectul de lege a situațiilor excepționale - când este vorba de altceva în afară de Guvern.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Distinsă colegă, îmi pare rău că nu pot să supun votului propunerea dumneavoastră. Înainte de a veni dumneavoastră în sală, noi tocmai am votat acest text și, tocmai consecința votării acestui text, domnul Boc a venit cu un amendament prin care vrea să îl amelioreze în concepția domniei sale.

Doriți să inteveniți cu privire la propunera domnului Boc? Vă rog.

 
   

Domnul Dan Jurcan:

Propunerea domnului deputat Boc este superfluă întrucât la art.12 alin.1, unde se prevede obligativitatea autorităților publice de a întocmi un raport anual privind transparența decizională, la lit.c) se spune foarte clar: "Numărul ședințelor publice închise și motivația restricționării accesului". Deci, practic, această motivație invocată de domnul deputat Boc apare în raportul anual.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule Boc.

 
   

Domnul Emil Boc:

Cu toată admirația pentru colegul meu cu care am colaborat foarte bine, domnia sa nefiind jurist, cred că i-a scăpat o nuanță.

Domnule ministru, aici ați invocat însă raportul anual. Ăla când se prezintă, după ce a trecut anul calendaristic, da, până în martie anul viitor, se prezintă raportul cu privire la acele decizii care nu au, cum spuneți dumneavoastră, care au fost restricționate. Păi, din punctul de vedere al legii, al cetățeanului, este superfluu să mai treci acolo, dacă nu-i dai posibilitatea să atace în instanță în termenul prevăzut de Legea contenciosului administrativ, de 30 de zile. Degeaba veniți dumneavoastră și spuneți că în raportul anual care se dă publicității, după expirarea anului, vom menționa acele motive. Superfluu, nu are nici o eficiență juridică, doar pentru statistici, pentru rapoarte prezentate la seminarii sau colocvii interne și internaționale, dar pentru cetățean nu are nici un fel de relevanță practică, pentru că el are termenul ăla de 30 de zile scadent din Legea contenciosului administrativ, pentru a se adresa instanței de judecată. Or, el, dacă nu cunoaște, în cele 30 de zile, motivația situației excepționale, nu putem face nimic. Deci de aceea cred că este nevoie să obligăm aceste autorități care intră sub incidența legii să-și motiveze situația excepțională. Nu este greu, măcar introducem o cenzură indirectă sau punem o piedică în calea abuzului lor de a emite și de a face inaplicabile prevederile prezentei legi.

Doamna Mona Muscă a spus foarte corect, aici, că s-ar putea ca această prevedere să blocheze aplicarea legii. Nu sunt de acord în totalitate cu domnia sa că nu ar trebui să avem o procedură specială, pentru că poate, într-adevăr, intervin situații excepționale, de urgență. La Parlament avem procedurile de angajare a răspunderii, în 3 zile se rezolvă legea. La nivelul autoriătților locale, nu avem asemenea proceduri de urgență și de aceea e nevoie să avem un text, numai că el trebuie să fie foarte bine delimitat, tocmai ca el să nu facă inaplicabilă întreaga lege. Și, cunoscând practica din administrația locală, indiferent de culoare politică, dacă nu vom restricționa, fiți convinși că această lege va fi doar o simplă barieră de hârtie în calea închiderii administrației publice față de cetățean. De aceea supun amendamentul acesta, repet, care nu vine decât să dea consistență acestei legi.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Boc. Ați auzit toate argumentele și pro și contra.

Cine este pentru?

 
   

Doamna Monica Octavia Muscă:

Votați-l, că e bun!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Doamnă deputat, ați avut cuvântul la tribună, vi l-am dat...

13 voturi pentru.

Împotrivă? 40 de voturi împotrivă.

Amendamentul s-a respins.

Titlul secțiunii a doua.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Adoptat în unanimitate.

La articolul 7, pentru alineatul 1, vă rog să urmăriți amendamentul 12.

Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 12? Nu aveți. Admis amendamentul 12, articolul 7, alineatul 1 se modifică în mod corespunzător.

Articolul 7, alineatele 2, 3, 4, comisia nu a mai avut amendamente. Nici dumneavoastră nu aveți obiecțiuni. Votate în formularea inițiatorului.

Articolul 8. Urmăriți amendamentul 13. Nu sunt obiecțiuni. Admis amendamentul 13.

Dumneavoastră la ce amendament vreți să vă referiți?

 
   

Domnul Gheorghe Dinu (din sală):

La amendamentul 14, articolul 8.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Amendamentul 14 respins, poate.

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Gheorghe Dinu:

Așa cum spune și raportul, împreună cu domnul deputat Coifan Viorel de la PNL, am susținut acest amendament, și anume: "Persoana care prezidează ședința publică a solicitat punctul de vedere al invitaților cu privire la problemele aflate pe ordinea de zi". Și noi am propus eliminarea acestui articol, întrucât îl face de nefolosit. O ședință a consiliului local, de exemplu, are pe ordinea de zi cam 60 de proiecte de hotărâri. Dacă vor fi acolo numai 10 invitați...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, vă rog să vă referiți la amendamentul comisiei, nu la textul inițial. Amendamentul comisiei nu are sintagma "va solicita punctul de vedere al invitaților".

 
   

Domnul Gheorghe Dinu:

Domnule președinte, eu citesc textul inițial și ce am propus noi.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dumneavoastră ați propus eliminarea textului inițial, iar comisia l-a amendat, eliminând sintagma aia care vă deranjează pe dumneavoastră.

 
   

Domnul Gheorghe Dinu:

Iar noi am susținut eliminarea articolului 8, ca să dispară totalmente din textul legii...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Îmi pare rău, dar, dacă noi am votat amendamentul comisiei care a reformulat textul inițial, practic, obiecțiunea dumneavoastră a rămas fără obiect.

 
   

Domnul Gheorghe Dinu:

Da, dar, atunci, cum facem cu amendamentul nostru respins? Nu mai avem dreptul să-l susținem.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să-l susțineți în raport de amendamentul comisiei, de textul articolului 8, așa cum l-a propus comisia. Deci vreți să eliminați amendamentul comisiei, care... ?

 
   

Domnul Gheorghe Dinu:

Nu...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu mă ascultați pe mine, uitați-vă la text. Pe dumneavoastră vă nemulțumește sintagma "va solicita punctul de vedere al invitaților". această sintagmă a fost respinsă, scoasă din text de către comisie.

 
   

Domnul Gheorghe Dinu:

Și, atunci, practic, articolul 8 rămâne fără punctul de vedere al invitaților, nu? Și, atunci, suntem de acord, nici o problemă.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Sigur că da.

Bine, mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi,

Supun votului dumneavoastră propunerea, amendamentul domnului Dinu Gheorghe, de eliminare a textului articolului 8. Aveți amendamentul dânsului la pag.25 a raportului de mediere, la amendamente respinse.

 
   

Domnul Gheorghe Dinu:

Din păcate, nu am putut să expun motivele pentru care am propus eliminarea.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Dinu:

Spuneam de faptul că, pe ordinea de zi a unui consiliu local, sunt 60 de puncte. Vor fi, acolo, 10, 15, 20 de invitați, pentru că, iată, nu ați fost de acord cu eliminarea acelui articol privind anunțarea tuturor oamenilor de afaceri, nu știu cum, mă rog, e o chestiune care să vedem cum se va putea pune în practică, dar revin, acum, și vor fi 10 - 12 invitați acolo. Dacă înaintea ședinței de consiliu local dăm cuvântul invitaților să-și spună punctul de vedere vizavi de ordinea de zi, înseamnă că nu mai ținem ședința, pentru că se lungește la 2 - 3 ceasuri punctul lor de vedere. Și nu se mai poate face pragmatică ședința, nu se va mai putea desfășura. De aceea am propus eliminarea, pentru că este o chestiune superfluă, e prea mult exces de zel în problema aceasta.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna Mona Muscă.

 
   

Doamna Monica Octavia Muscă:

Stimați colegi,

Asta este rațiunea acestui proiect de lege. Culmea este că noi, de la liberali, de la PD, susținem proiectul de lege și îl apărăm mai mult decât majoritatea parlamentară.

Domnii mei, ăsta este spiritul, asta este rațiunea acestei legi, tocmai pentru a putea avea o participare din partea celor interesați de proiectele respective. Este ideea de guvernare participativă. Nu se poate să emiți tot felul de proiecte și să nu colaborezi cu cei care sunt interesați și vizați de aceste proiecte de lege.

Drept urmare, ăsta este rostul legii. Dacă scoatem consultarea de aici, să-i chemi numai acolo, ca să fie în cunoștință de cauză, nu-i nevoie, pot afla și după. Asta este rațiunea legii. O omorâm dacă scoatem și asta. Și așa, cu articolul votat înainte, s-a știrbit legea. Dacă mai facem și acest lucru, o omorâm complet.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi, la vot!

Vă rog eu frumos, s-a înțeles, am senzația că există și o mică eroare din partea colegului nostru, care crede că stabilesc invitații ordinea de zi. Textul este că li se dă posibilitatea să vorbească în legătură cu ordinea de zi. Altminteri de ce să fie chemați acolo, ca să aplaude discuțiile din consiliu?

Vă mai mențineți amendamentul?

 
   

Domnul Gheorghe Dinu:

Oricum, eu am, totuși, o mică experiență de consilier local. Nu știu doamna...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă susțineți amendamentul?

 
   

Domnul Gheorghe Dinu:

Îl susțin, dar, încă o dată, trebuie, totuși, să lămurim o chestie. Faptul că este invitat acolo, în ceva în care, probabil, îl privește, cum nu are drept de vot? Oricum, consilierii sunt cei care reprezintă interesele pe mozaicul politic al electoratului de acolo. Îl reprezintă cineva, nu trebuie neapărat să vină sau, de fiecare dată, când vreau să supun sau pun un proiect de hotărâre, nu trebuie să consult toată populația, pentru că nu pot, nu pot.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Am înțeles, domnule coleg. Am înțeles și de ce susțineți amendamentul, pentru că vreți ca, în calitate de consilier, să decideți singur, fără să mai întrebați pe alții.

 
   

Domnul Gheorghe Dinu:

Chiar dacă îl consult pe cel pe care l-am invitat acolo, oricum nu are putere de decizie, tot consilierii decid. Eventual își pune, și el, în fața camerelor de luat de vederi un punct de vedere, dar, mai departe, l-am adunat acolo sau l-am chemat acolo, tot ca să nu aibă nici un punct de vedere.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră propunerea de eliminare a textului.

Cine este pentru? 7 voturi pentru.

Împotrivă? Da, este evident, marea majoritate este împotriva eliminării textului. Textul a rămas în formularea comisiei, la amendamentul 13.

La articolul 9, nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Articolul 10 - urmăriți amendamentul 14. Nu sunt obiecțiuni. Admis amendamentul 14, se modifică articolul 10, în mod corespunzător.

Articolul 11, alineatul 1...

La ce articol aveți?

 
   

Domnul Emil Boc:

La articolul 10. Am renunțat la 3 amendamente până acum.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Tocmai l-am votat mai înainte. Acum revenim?

Poftiți, poftiți.

 
   

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte, vă rog să apreciați că am renunțat la 3 amendamente, până acum, de a le mai susține. Am convenit să punctăm doar asupra celor care pot…

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

La atâtea renunțați, încât nu o să mai apucăm să votăm legea pe care dumneavoastră ați lăudat-o, așa, în ansamblu.

 
   

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte, o să avem timpul, dar numai asupra acelor puncte nevralgice ne-am oprit.

Care era problema: minuta dezbaterilor din cadrul unei ședințe publice, inclusiv, după caz, rezultatul voturilor exprimate, va fi afișată la sediul fiecărei autorități. Noi am solicitat, pe linia aceasta a transparenței, ca cetățeanul să știe ce îi face alesul în consiliul local, cum votează, ca să-l poată ajuta. Să se treacă, în minută, faptul că votul fiecărui membru va fi consemnat. Să știu exact dacă acel consilier pe care-l am în consiliul local mă reprezintă, cum a votat. Așa, pe ansamblu, e foarte greu să-l judec, dar, dacă va fi vorba de o concesiune sau despre încheierea unui contract, aș vrea să știu cum a votat consilierul meu. De aceea ar fi bine ca, în acea minută care rezumă, se face o sinteză a ședinței, să se consemneze, așa cum se consemnează și în Statele Unite, rezultatul votului fiecărui membru, pentru a ști, în cunoștință de cauză, cum s-a comportat alesul pe care l-am desemnat, ca la viitoarele alegeri să am o altă poziție. Deci amendamentul este "inclusiv votul fiecărui membru".

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna deputat Mona Muscă.

 
   

Doamna Monica Octavia Muscă:

Absolut în toată lumea votul este transparent, numai la noi, în general, încercăm, în fel și chip, să facem ca votul să nu fie transparent. Un vot transparent însă ajută la responsabilizarea celor care-și fac treaba acolo. E foarte ușor ca, la umbra votului ascuns, să faci orice fel de mișcări. Deci, dacă vrem să responsabilizăm pe cei care îi alege electoratul în acele funcții sau pe cei care sunt numiți în acele funcții, atunci, obligatoriu, votul trebuie să fie transparent. Vrem responsabilizarea lor sau vrem să-i ajutăm să facă tot felul de jocuri, de care niciodată nu o să fim conștienți. E vorba de electorat. Ținem cu electoratul, să știe exact ce fac aleșii lor acolo sau vrem să-i lăsăm să facă jocurile cum vor ei? E și interesul celor care-i trimit acolo, e și interesul celor pe care ei îi reprezintă, ca electorat.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Comisia m-a învrednicit să vă propun următorul text. Deci: "Se publică votul fiecărui membru, cu excepția cazurilor când s-a hotărât vot secret", pentru că nu merge altfel.

Cu această reformulare, vă propun amendamentul domnului Boc, la articolul 10.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, s-a adoptat amendamentul reformulat al domnului Boc.

La articolul 11, alineatul 1, amendamentul 15.

Poftiți.

 
   

Domnul Gheorghe Dinu:

La articolul 11, am considerat necesar ca să completăm textul articolului 11, alineatul 1: "Atunci când se consideră necesar, ședințele pot fi înregistrate audio și când posibilitățile tehnice o permit". Altcumva, se poate întâmpla ca, în comuna Dor de Munte care nu are instalație de înregistrare, să se ceară înregistrarea ședințelor consiliului local. Cum o poate face? Deci aceste ședințe se pot înregistra, dar numai când posibilitățile tehnice permit așa ceva. Plus de asta, noi nu avem încă reglementat modul cum se arhivează o bandă audio, când se șterge, cum o șterge, cine o șterge, cum se păstrează ca să poată să fie un element, într-o anumită situație, juridic, să zic, de interpretat. Deci am completat articolul: "când posibilitățile tehnice o permit".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Tot la articolul 11, alineatul 1?

 
   

Doamna Monica Octavia Muscă:

Da.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog.

 
   

Doamna Monica Octavia Muscă:

Aș vrea să citesc articolul, ca să vedeți că nu e nevoie de acea completare. Ultima parte a articolului 11 spune, foarte clar: "atunci când se consideră necesar, ședințele publice" - atenție - "pot fi înregistrate audio". Deci este acolo: "pot fi înregistrate audio", nemaivorbind că înregistrarea audio, într-o sală mică, într-o comună unde se ține un consiliu local, se poate face cu un reportofon care, la ora actuală, costă 500 de mii de lei și caseta respectivă rămâne ca martor al acelei ședințe. Deci nu este o problemă, chiar dacă ar fi obligatoriu, dar nu e cazul, e "pot".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mai mențineți amendamentul, domnule Dinu?

 
   

Domnul Gheorghe Dinu (din sală):

Oricum, cade la vot!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, nu, vă întreb, pentru că v-a dat o explicație sugestivă. Textul este cu "pot".

 
   

Domnul Gheorghe Dinu (din sală):

Degeaba pot, dacă nu am posibilități tehnice!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

De fapt, am supus votului amendamentul comisiei pentru articolul 11, alineatul 1 de la punctul 15.

 
   

Domnul Viorel Gheorghe Coifan:

Mai am și eu un amendament.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

La articolul 11, alineatul 1? Poftiți.

 
   

Domnul Viorel Gheorghe Coifan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cred că "călcâiul lui Achille", în acest articol, este "înregistrate audio". Există două variante: sau "pot fi înregistrate", sau, am completat eu, "pot fi înregistrate audio, video sau prin alte mijloace tehnice", pentru că, la ora actuală, avem și videoconferințe, și consiliile județene pot fi înregistrate și prin mijloace video. Legea trebuie să fie și prospectivă, or, în prospectivă, asta înseamnă că putem să avem și holograme. Acum, nu fac bancuri. Nu mai spun de mijloc de înregistrare. De aceea nu am făcut altceva, decât am completat, spunând că "audio" este restrictiv. Ori spunem "înregistrate", și atunci sunt valabile toate mijloacele de înregistrare disponibile, sau completăm cu ceea ce, la ora actuală, este posibil, de exemplu "video".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Există, deci, mai multe amendamente. După Regulament, este supus votului dumneavoastră, întâi, amendamentul comisiei. Îl aveți la pagina 11, amendamentul 15.

Cine este pentru amendamentul 15 al comisiei? Vă rog să participați la vot, așa cum doriți. 37 voturi pentru.

Împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abțineri? 8 abțineri.

S-a adoptat amendamentul 15 cu privire la articolul 11, alineatul 1.

Articolul 11, alineatul 2 - urmăriți amendamentul 16. Nu sunt obiecțiuni. Adoptat amendamentul 16, modificat articolul 11, alineatul 2.

Articolul 12, alineatul 1 - urmăriți amendamentul 17. Nu sunt obiecțiuni. Adoptat amendamentul 17, articolul 12, alineatul 1 se modifică în mod corespunzător.

Articolul 12, alineatul 2 - urmăriți amendamentul 18. Nu sunt obiecțiuni. Adoptat amendamentul 18, se modifică alineatul 2 de la articolul 12.

Titlul capitolului III și articolele 13, 14, 15. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate, în formularea existentă.

Articolul 15 - urmăriți amendamentul 19. Nu sunt obiecțiuni. Admis amendamentul, modificat articolul 15.

La titlul capitolului IV și articolul 16, alineatul 1, comisia nu a avut amendamente. La titlu, aveți...?

 
   

Domnul Emil Boc:

La articolul 15.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Boc, haideți, serios... Mă uit la dumneavoastră, când citesc textul, pentru că știu că, de acolo, poate...

 
   

Domnul Emil Boc:

Am ridicat mâna sus!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu ați ridicat nici o mână!

 
   

Domnul Emil Boc:

De două ori am ridicat!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți. Nu-i corect ceea ce faceți! Degeaba stabilim orice regulă, la început...

 
   

Domnul Emil Boc:

Este foarte corect, domnule președinte, și repet: subliniez efectul constructiv pe care vrem să-l avem aici.

La articolul 15, se spune: "În cazul în care o persoană care participă la ședință președintele constată că încalcă Regulamentul, președintele dispune evacuarea". Deci noi am vrut să gradăm, prima sancțiune să nu fie direct evacuarea persoanei care, știu eu, ar perturba ședința, unul dintre invitați. Și formula propusă a fost: "În cazul în care o persoană încalcă Regulamentul, președintele va dispune avertizarea și, în ultimă instanță, evacuarea". Tocmai pentru a nu da pretext de interpretări abuzive din partea președintelui. Prima oară îl avertizezi și după aceea îl evacuezi, nu direct evacuarea, pentru că s-ar putea să exercite o modalitate abuzivă. De aceea, formula pe care o propunem e doar de atenuare. Prima dată dispui avertizarea și după aceea evacuarea. Deci e o formulă graduală pe care v-am propus-o dumneavoastră și se află la ultimul amendament de la punctul 20.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru, din partea inițiatorului.

Poate vorbiți și cu comisia.

 
   

Domnul Dan Jurcan:

Apreciem că amendamentul, în formularea propusă de domnul deputat Boc, este mai clar și, în fond, este normal ca...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și mai democratic!

 
   

Doamna Monica Octavia Muscă (din sală):

Da!

 
   

Domnul Dan Jurcan:

Și mai democratic, da. Și inițiatorul îl susține.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Boc.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Mulțumesc.

Abțineri? 1 abținere.

Articolul 15 va avea alcătuirea rezultată din votarea amendamentului domnului Boc, și nu a comisiei.

Titlul capitolului IV. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Articolul 16, alineatul 1. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Articolul 16, alineatul 2 - urmăriți amendamentul 20. Nu sunt obiecțiuni. Adoptat amendamentul 20. Se modifică articolul 16, alineatul 2.

Articolul 17. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Vă mulțumesc.

Am parcurs această lege. O vom supun votului final mâine.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor situate în intravilanul localităților în Delta Dunării (amânarea votului final).  

În continuare, poate cu mai mult succes ca viteză de dezbatere, să luăm Proiectul de Lege privind stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor situate în intravilanul localităților din Delta Dunării.

Suntem în procedură obișnuită. Rog inițiatorul să prezinte acest proiect pe scurt.

Nu este? da, nu e inițiatorul, care este un senator.

Comisia, vă rog să prezinte raportul.

   

Domnul Radu-Liviu Bara:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a fost sesizată în fond cu Proiectul de Lege privind stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor situate în intravilanul localităților din Delta Dunării.

Ținând cont de avizul Consiliului Legislativ și punctul de vedere al Guvernului, proiectul de lege a fost supus dezbaterii, s-a întocmit raportul, pe care vă rugăm să-l supuneți dezbaterii plenului Camerei.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva să participe la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului pe texte.

La titlul proiectului, urmăriți amendamentul 1. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

 
   

Domnul Radu-Liviu Bara:

Am la titlu...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

La titlul legii. Nu sunteți din partea comisiei?

 
   

Domnul Radu-Liviu Bara:

Vă rog să observați, domnule președinte, că legea e "privind stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor situate în intravilanul localităților", iar la inițiator este "Lege privind constituirea dreptului de proprietate privată asupra terenului". Deci cuvântul "privată", dintr-o redactare, cred, din cauza...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Deci, la amendamentul comisiei privind constituirea, să se adauge și "proprietate privată".

 
   

Domnul Radu-Liviu Bara:

Exact, exact, ca să fie în concordanță cu titlul legii.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Cu această adăugire a reprezentantului comisiei, dacă sunteți de acord cu amendamentul 1? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Deci titlul s-a adoptat cu adăugarea sintagmei "private".

Articolul 1, alineatul 1 - urmăriți amendamentul 2. Nu sunt obiecțiuni. Adoptat amendamentul, se modifică articolul 1, alineatul 1.

Deci la amendamentul 1, pentru alineatul 1, se înlocuiește verbul "se stabilește" cu "se constituie", iar pentru litera a) de la articolul 1, alineatul 1 urmăriți amendamentul 3.

Dacă aveți obiecțiuni? Admis amendamentul 3, se modifică litera a) de la articolul 1, în mod corespunzător.

Litera b) de la alineatul 1 și alineatul 2 de la articolul 1 - comisia nu a mai avut obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră? Nu. Votate în formularea inițiatorului.

Articolul 2 - urmăriți amendamentul 4. Admis amendamentul 4, se modifică articolul 2, în mod corespunzător.

La articolul 3, în întregime, urmăriți amendamentul 5. Nu sunt obiecțiuni. Admis amendamentul 5. Se modifică articolul 3.

Articolul 4 - urmăriți amendamentul 6. Nu sunt obiecțiuni la amendamentul 6. Se modifică, în consecință, articolul 4.

Articolul 5 - urmăriți amendamentul 7, care privește alineatul 1. Dacă aveți obiecțiuni? Admis amendamentul 7, se modifică articolul 5, alineatul 1, în mod corespunzător.

Articolul 5, alineatul 2, 3, 4 - nu sunt obiecțiuni. Nici de la dumneavoastră. Votate în formularea inițiatorului.

Articolul 6 - urmăriți amendamentul 8.

Poftiți, domnule Bara.

 
   

Domnul Radu-Liviu Bara:

Iar e o omisiune, domnule președinte: "la suprafețele de teren pe care sunt amplasate lucrările de apărare împotriva inundațiilor, inclusiv platformele de apărare împotriva inundațiilor, construite conform legii...". Deci: "împotriva inundațiilor, precum și zonelor de protecție a acestora", ca să coincidă cu textul inițial. A fost o scăpare. Deci: "platformele de apărare împotriva inundațiilor, precum și zonelor de protecție a acestora" și, pe urmă, textul curge în continuare: "construite conform Legii apelor nr.107".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

E o scăpare, stimați colegi.

Dacă sunteți de acord cu amendamentul 8, reformulat acum de reprezentantul Comisiei penntru administrație publică.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

După amendamentul 8, vă rog să urmăriți amendamentul 9, care propune un alineat nou la articolul 6.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Admis amendamentul 9, se introduce alineatul 2 la articolul 6.

La articolul 7, ultimul, dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în formularea inițiatorului.

Am parcurs și acest proiect, îl vom supune votului final mâine.

 
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.94/2002 privind transmiterea, cu titlu gratuit, a unui imobil, proprietate privată a statului, în proprietatea Comitetului Olimpic Român (Amânarea dezbaterilor.)  

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.94/2002.

Suntem în procedură de urgență.

Comisia pentru administrație, rog timpii de dezbatere.

   

Domnul Radu-Liviu Bara:

Având în vedere că acest proiect a fost retrimis comisiei și raportul nu s-a schimbat, ținând cont că a fost retrimis comisiei, pentru cuprinderea și a altui imobil, eu propun, pentru discuții, 5 minute, iar pentru fiecare articol câte 1 minut.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule președinte, inițiatorul nu este prezent și ne roagă să-l amânăm pentru mâine.

 
   

Domnul Radu-Liviu Bara:

Este prezent, nu-i nici o problemă!

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.129/2002 pentru modificarea Legii nr.26/1990 privind registrul comerțului și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.76/2001 privind simplificarea unor formalități administrative pentru înregistrarea și autorizarea funcționării comercianților (amânarea votului final).  

Domnul Valer Dorneanu:

Nu este domnul ministru Gingăraș, vrea să fie dânsul prezent. Următorul proiect, proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului 129/2002 pentru modificarea Legii 26/1990. Comisia juridică, domnul deputat, domnul vicepreședinte al comisiei, Boc, vă rog să propuneți timpii de dezbatere.

   

Domnul Emil Boc:

Mulțumesc domnule președinte.

Având în vedere procedura de urgență avută în vigoare, propunem un termen de 15 minute, câte 2 minute pe articol. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu această repartizare a timpilor de dezbatere? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă rog să urmăriți în paralel proiectul legii și raportul comisiei care, practic, propune adoptarea în formula inițială a amendamentelor luate în dezbatere de comisie fiind respinse. Vreți o intervenție prealabilă? Suntem în procedură de urgență. Poftiți.

 
   

Domnul Cornel Știrbeț:

Domnule președinte, vă rog dacă studiați raportul, am un amendament la articolul unic, un amendament care a fost respins...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Haideți, să ajungem la articolul unic. Stați aici că la proiectul de lege probabil nu sunt... Sunt obiecțiuni? Nu. Votat în formula inițială.

La articolul unic înțeleg că există obiecțiuni și există un amendament respins. Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Cornel Știrbeț:

Deci, am propus ca amendament respingerea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.129 pentru modificarea Legii 26, pentru următoarele argumente: în primul rând, activitatea Registrului Comerțului, care s-a desfășurat până acum pe lângă Camera de Comerț, s-a desfășurat în condițiuni bune, ca să nu zicem foarte bune; în nici un caz nu au fost sincope care să justifice schimbarea reglementărilor actuale. Nu cred că justificarea adusă de Guvern privind alinierea la reglementările europene stau în picioare pentru că Registrul Comerțului în țările europene funcționează atât la nivelul justiției cât și la nivelul Camerei de Comerț. Deci, există posibilitatea menținerii actualei forme de organizare.

În al doilea rând, prin această ordonanță de urgență, se produce o naționalizare a patrimoniului Registrului Comerțului și trecerea lui în patrimoniul statului. De asemenea, bazele de date și toată infrastructura creată la nivelul Registrului Comerțului sunt preluate fără un temei legal.

Există, în fine, o a treia justificare care susține simplificarea formalităților administrative pentru înregistrarea și autorizarea funcționării comercianților.

În discuțiile care au avut loc la Comisia juridică pe această temă, chiar reprezentanții majorității parlamentare au constatat că, de fapt, nu se simplifică nimic, nu se modifică absolut nimic din funcționarea acestui Registru al Comerțului, decât se trece de la Camera de Comerț la Ministerul Justiției.

Sigur că în dezbaterile publice care au avut loc, un lider al majorității parlamentare a spus că s-a făcut această trecere pentru a se prelua taxele care reveneau până acum Registrului Comerțului și Camerei de Comerț la bugetul statului. În măsura în care Guvernul susține că asta este adevărata motivație, cred că putem accepta preluarea la Ministerul Justiției, dar nici o altă motivație nu este suficientă sau nu cred că justifică această trecere de la Camera de Comerț la Ministerul Justiției.

Ca urmare, eu mențin amendamentul și vă rog să supuneți adoptării respingerea acestei ordonanțe de urgență. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul vicepreședinte Boc al Comisiei juridice.

 
   

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte, sunt într-o situație delicată; am vrut să vorbesc în nume propriu, nu în calitate de vicepreședinte. Evident, ca vicepreședinte al Comisiei juridice, nu pot decât să susțin punctul de vedere al comisiei care este pentru respingerea acestui amendament, acesta a fost punctul de vedere al majorității membrilor din comisie, deci, de respingere a amendamentului colegului nostru. Cu titlu personal, vreau să spun că Grupul PD susține acest amendament al colegului liberal din două argumente foarte simple. În primiul rând, în acest caz, nu avem întrunite condițiile constituționale pentru emiterea unei ordonanțe de urgență, nu avem acea situație excepțională cerută de Constituție și, potrivit practicii Curții Constituționale, acel interes public major aflat într-un pericol iremediabil, nu vedem ce pericol, ce interes public a pus într-un pericol iremediabil de a fost nevoie să trecem Registrul Comerțului, de pe o zi pe alta, la Ministerul Justiției, iar, pe de altă parte, vrem să atragem atenția asupra acestei practici nocive ca foarte multe autorități relativ autonome, independente, sunt trecute sub controlul statului; ne referim la Casa Națională de Asigurări de Sănătate care a trecut la Ministerul Sănătății și Familiei, ne referim la Registrul Comerțului care trece la Ministerul Justiției, am văzut că APAPS-ul vrea să se reînființeze sub forma unui Comitet de Stat al Planificării, deci, această practică nocivă de a trece sub controlul statului cât mai multe autorități independente sau autonome, în cazul APAPS-ului, firmele private să intre sub controlul acesta, repet, ar trebui să punem o piedică și să spunem nu. De aceea, mă alătur amendamentului colegului meu de respingere a acestui proiect de aprobare a ordonanței întrucât nu sunt îndeplinite condițiile constituționale cerute de art.114. Mulțumesc. Dar, repet, punctul de vedere al comisiei a fost acela de respingere a amendamentului. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule vicepreședinte reprezentanta inițiatorului, doamna ministru, vă rog să vă pronunțați cu privire la propunerea de respingere și să motivați și de ce a fost necesar să emiteți această ordonanță de urgență.

 
   

Doamna Cristina Tarcea:

Domnilor, doamnelor deputați, sigur motivul pentru care a fost elaborată această ordonanță de urgență a fost extrem de justificat, au fost mult mai multe motive și în ultimul rând acela al vreunui beneficiu pentru Guvern sau pentru Ministerul Justiției. Și de ce fac această afirmație? Este de necontestat faptul că activitatea judecătorului în cadrul Registrului Comerțului avea un rol preponderent, activitate care se manifesta inclusiv în controlul operațiunilor efectuate în cadrul Registrului Comerțului.

Prin urmare, atâta timp cât și în alte state există practica funcționării Registrului Comerțului pe lângă instanțele de judecată, considerăm că nu poate să fie excesivă o asemenea măsură.

De asemenea, Ministerul Justiției nu va beneficia de nici un fel de avantaje materiale, având în vedere dispozițiile clare din art.10 al ordonanței și art.11, în sensul că taxele și tarifele percepute se virează în contul Oficiului Național al Registrului Comerțului deschis la Trezoreria statului.

De asemenea, nu este vorba nici despre o naționalizare, nu este vorba despre preluarea bunurilor, având în vedere dispozițiile art.VI și VII din cuprinsul ordonanței care reglementează în mod clar modalitatea în care, pe bază de protocoale, se vor folosi aceste bunuri.

Urgența este justificată, sigur, de degradarea climatului din cadrul Camerei de Comerț și Industrie și a Registrului Comerțului și este justificată de necesitatea eliminării imediate a deficiențelor constatate și de necesitatea eliminării neîncrederii comercianților în activitatea care se desfășura în aceste instituții. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc. Cu aceste explicații, supun votului dumneavoastră amendamentul reprezentanților Partidului Liberal ca la articolul unic, în loc de textul de aprobare a ordonanței să se menționeze respingerea ordonanței de urgență.

Cine este pentru?

7 voturi pentru.

Împotrivă?

Evident, marea majoritate împotriva propunerii de respingere a ordonanței. În aceste condiții, supun votului dumneavoastră textul articolului unic din proiectul de lege în formularea inițiatorului.

Cine este pentru? 37 voturi pentru.

Împotrivă? 9 voturi contra.

Abțineri? Nici o abținere.

Cu 37 voturi pentru, 9 contra, nici o abținere s-a adoptat textul articolului unic.

Titlul ordonanței de urgență. Nu sunt obiecțiuni. Adoptat în unanimitate.

Art.I, preambul. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Pct.1, 2 și 3 de la art.I. Nu sunt obiecțiuni, votate în unanimitate.

Pct.4, 5, 6, 7, 8 și 9. Nu sunt obiecțiuni, votate în unanimitate.

Art.II. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate cu cele 10 puncte ale sale.

Art.III. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.IV. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.V, VI, VII. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Art.VIII, IX și X. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Art.XI. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul de lege mâine votului final.

Stimați colegi, sunt doi reprezentanți ai Guvernului care așteaptă de dimineață aici și v-aș propune să luăm punctele 30 și 31. Sunt și priorități legislative și oricum, economisim două ore din cele date.

 
   

Domnul Emil Boc (din bancă):

Iar mergem repede?

(Proteste în sală.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Înțeleg că au încetat vocile care protestau și să luăm pct.30: aprobarea Ordonanței de urgență pentru modificarea Legii 26/90.

Stimați colegi,

Vă aduc aminte că programul de mâine începe la 8.30. Deci, mâine la ora 8.30 începem dezbaterea acestor proiecte pentru a le termina până la votul final.

Cu aceasta suspendăm lucrările ședinței de astăzi.

Ședința s-a încheiat la ora 14.06.

 
     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti joi, 2 decembrie 2021, 3:05
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro