Adrian Moisoiu
Adrian Moisoiu
Ședința Camerei Deputaților din 5 noiembrie 2002
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.153/15-11-2002

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2002 > 05-11-2002 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 5 noiembrie 2002

  1. Intervenții ale domnilor deputați:
  1.2 Adrian Moisoiu - încercarea de a "demonstra un adevăr: Este greu să fii român în județul Mureș, dar cel mai greu e să fii român în județul Harghita";

Domnul Corneliu Ciontu:

................................................

Poftiți, domnule deputat Adrian Moisoiu. Va urma domnul Emil Rus.

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

E greu să fii român în Țara ta. E foarte greu să fii român în județul Mureș, dar cel mai greu e să fii român în județul Harghita!

Acest adevăr voi încerca să-l demonstrez prin câteva exemple, ce provin din situația social-explozivă care domnește în Țară, cât și din existența unui protocol mârșav încheiat între un partid politic efemer la guvernare - PSD, și o uniune culturală apreciată ilegal drept partid politic - UDMR.

E greu să fii român în România, atunci când populația apreciază că Țara merge într-o direcție greșită, dar îi votează pe cei care ne conduceau sau ne conduc încă… O singură dată a încercat să procedeze altfel, în 1996, dar a căzut din lac în puț…

Cine este răspunzător pentru dezastrul care domnește peste tot? Oamenii simpli sau cei care ne-au condus: FSN, PDSR, CDR, adică PNL + PNȚCD + PD împreună cu UDMR, iar acum PSD și PUR împreună cu același UDMR?

Cine a inițiat exportul de inteligență și a alungat mii de tineri aiurea pe meridianele globului, îndepărtându-i de un viitor pe care trebuiau să-l aibă aici, la noi acasă?

Cine a permis atâtea tunuri financiare (Safi, FNI, Bancorex, Sovata, Combinatul Siderurgic Reșița, Societatea Națională a Tutunului Românesc și multe, multe altele), pentru a-și satisface clientela politică?

Dacă e greu să fii român în România, atunci e și mai greu în județul Mureș, acolo unde pe lângă criterii politice, românii sunt divizați și pe criterii religioase, acolo unde, pe lângă greutățile vieții de zi cu zi, ființează terorismul și provocările udemeriste, palpabile sub toate formele.

Cine i-a separat pe copiii români de copiii maghiari din școlile unde învățau împreună, i-a dat afară ca pe niște măsele stricate pe părinții lor de la locurile de muncă, a provocat conflictul de la 20 martie 1990?

Aici se duce o politică permanentă, abilă și eficientă de maghiarizare, aici nervii sunt permanent puși la încercare și vigilența mereu trează.

Este politica pașilor mărunți, promovată de UDMR, susținută de un protocol de colaborare PSD - UDMR care se reînnoiește anual și care se manifestă prin sfidarea autorității statului român prin cele mai diverse acțiuni: nedepunerea sau depunerea unor coroane în bernă la sărbătorirea Zilei Naționale a României, ridicarea și dezvelirea de statui ale unor criminali de război care au ucis cu sânge rece zeci de mii de români, începând cu cei 13 generali executați în 1848, continuând cu Horthy, criminalul de război Wass Albert sau, mai recent, Kossuth Lajos.

Și dacă UDMR sfidează și batjocorește poporul român, aceasta se face cu sprijinul conducătorilor noștri, a unor inconștienți care le permit să arboreze steagul național al Ungariei pe teritoriul României, să dezvelească basoreliefuri fără a avea aprobările necesare, să pregătească autonomii pe care să le marcheze cu table indicatoare bilingve și care sfidează Legea administrației publice locale. UDMR-ul își permite cheltuirea a miliarde de lei din banii publici pentru montarea plăcuțelor bilingve acolo unde recentul recensământ nu consemnează un procent de 20% minoritari, extinzând legea la cătune sau cartiere (de exemplu cartierul Hetiur sau chiar municipiul Sighișoara). Este necesar de știut că de multe ori numele localității tradus în limba maghiară nu are nimic comun cu denumirea ei în limba română !

Cum poate fi interpretat faptul că, la o lună și jumătate de la deschiderea anului școlar, nu sunt manuale de limba română, istorie și geografie pentru elevii care studiază în limba maghiară?

Și dacă în județul Mureș este situația aceasta, cum este ea în județul Harghita, unde românii sunt minoritari, găsindu-se într-o proporție de circa 14%? Acolo, muzeele românești sunt transformate în muzee secuiești și nici măcar cimitirele nu le mai aparțin!

Distinși domni pesediști, amintirea suferințelor și masacrelor suferite în anii '40, nu pot fi uitate de românii ardeleni niciodată, oriunde ar trăi ei!

Scoaterea la înaintare a lupului, fiindcă așa definește un proverb pe cel ce-și schimbă părul dar își menține năravul, mă refer la obscurul dumneavoastră purtător de cuvânt, Cosmin Gușă, ieri cederist azi un remarcabil pesedist, care înalță ode armoniei PSD-UDMR, deși UDMR militează pentru eliminarea din Constituție a sintagmei "stat național unitar", dovedește că PSD s-a angrenat într-o dragoste nechibzuită: iubește pe cine nu merită!

De aceea, afirm: e greu să fii român în țara ta! Dar în județul Mureș? Dar, mai ales, în județul Harghita ?

Vă mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 29 noiembrie 2021, 20:03
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro