Ștefan Giuglea
Ștefan Giuglea
Ședința Camerei Deputaților din 5 noiembrie 2002
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.153/15-11-2002

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2002 > 05-11-2002 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 5 noiembrie 2002

  1. Intervenții ale domnilor deputați:
  1.13 Ștefan Giuglea - intervenție "Avem nevoie de o cooperație în România";

Domnul Corneliu Ciontu:

................................................
Îl invit pe domnul deputat Ștefan Giuglea, va urma domnul deputat Nicolae Leonăchescu.

Domnul Ștefan Giuglea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea se intitulează "Avem nevoie de o cooperație în România". Ampla reformă legislativă începută în anul 1990 în România, prin care statul de drept trebuie să asigure respectarea drepturilor umane și civile, aplicarea fără echivoc a legii, a făcut ca și în domeniul cooperației să fie imperios necesară asigurarea unui cadru juridic de organizare și funcționare.

În prezent, sectorul cooperatist funcționează conform Decretului-lege nr.66 din 1990 și a Legii nr.109 din 1996. Funcționarea economiei românești în tranziție și post-tranziție impune o legislație cooperatistă adecvată condițiilor concrete, dar care să respecte principiile ce guvernează mișcarea cooperatistă națională și internațională. Aceste principii sunt: asocierea voluntară deschisă, controlul democratic al membrilor, participarea economică a membrilor, autonomie și independență, educație, instruire și informare, cooperare între cooperative, preocupare pentru comunitate.

Regimul comunist totalitar, prin conducătorii cooperației din acea perioadă a alterat grav politica și principiile cooperatiste, transformând cooperația într-o cenușăreasă a economiei naționale și o prostituată a politicii comuniste.

Legislația în domeniu elaborată după 1990 nu a reușit în totalitate să elimine influențele comuniste și să stabilească rolul și locul cooperației în economia românească. Cred că este necesar ca Guvernul Adrian Năstase să elaboreze și să aplice pentru cooperative o politică de sprijinire și încurajare de natură economică, financiară, tehnică și logistică fără a se încălca principiile mai sus menționate. Elaborarea acestei politici trebuie să țină cont de condițiile economice și sociale concrete, de resursele disponibile și rolul pe care cooperativele îl pot juca în dezvoltarea țării.

Natura legală a Legii cooperatiste depinde de definirea obiectului ei. Dacă legislația cooperatistă are menirea de a reglementa activitatea sectorului cooperatist va face parte dintr-o lege economică publică și va trebui să includă, în afara reglementărilor de formare, structura activității și dezvoltarea cooperativelor, reglementări privind autoritatea tutelară și responsabilitatea acesteia.

În cazul de față, legislația cooperatistă reprezintă doar o chestiune de a propune potențialilor cooperatori un mod de organizare și funcționare, găsindu-ne astfel în domeniul legii private.

Cuprinderea legii cooperatiste într-unul din aceste domenii reflectă, fără doar și poate, o opțiune politică. În contextul ajustării structurale, legea privată trebuie să reprezinte opțiunea logică, având în vedere că legiuitorul nu caută să se amestece în activitățile cooperativelor, permițându-i să-și dezvolte activități într-o manieră autonomă.

În momentul de față există în Camera Deputaților 3 inițiative parlamentare și se așteaptă o ordonanță de la guvern. Pentru ca legea cooperației să fie eficientă, aplicabilă și funcționabilă, ea trebuie să respecte următoarele considerente: să fie suplă, explicită și să nu cuprindă elemente de statut sau de convenție, să fie făcută pentru miile de cooperatori, nu numai pentru conducătorii diferitelor structuri ale cooperației, să cuprindă cât mai puține elemente de centralizare și de supercentralizare, să apere și să prezinte interesele cooperației și ale cooperatorilor și nu anumitor grupări economice sau politice, să permită promovarea conducătorilor și liderilor care să stăpânească și să aplice ferm principiile conducerii moderne. În acest context, cred că este oportun să promovăm o lege a cooperației echilibrată economic, social și politic, dar care să răspundă principiilor cooperatiste.

Tergiversarea Legii cooperației va da posibilitatea unor părți intrate în opoziție să facă interpretări speculative care au drept scop acumularea unui fals capital politic. Mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti joi, 2 decembrie 2021, 1:47
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro