Dorin Grigore Popescu
Dorin Grigore Popescu
Ședința Camerei Deputaților din 5 noiembrie 2002
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.153/15-11-2002

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
07-12-2021
06-12-2021 (comună)
06-12-2021
25-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2002 > 05-11-2002 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 5 noiembrie 2002

  1. Intervenții ale domnilor deputați:
  1.15 Dorin Grigore Popescu - comentariu pe marginea aderării României la NATO;

Domnul Corneliu Ciontu:

................................................
Îl invit pe domnul deputat Dorin Popescu, va urma domnul Emil Crișan.

Domnul Dorin Grigore Popescu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

România a reușit o adevărată "lovitură" în materie de diplomație, grație căreia va obține aproape sigur invitația de a adera la NATO, la summitul Alianței din noiembrie de la Praga, relatează cotidianul american The Washington Times, în ediția sa de joi, 31 octombrie 2002.

România a impresionat Alianța Nord-Atlantică mai ales prin reformele din domeniul militar, iar oficialii care au vizitat recent România au recunoscut progresele obținute de aceasta în direcția dezvoltării unei democrați și a unei economii de piață funcționale, avertizând, totodată, că primirea unei invitații de aderare la Praga nu înseamnă și o acceptare imediată ca membru deplin în comunitatea occidentală.

"În ceea ce privește Praga, reprezintă doar începutul. mai sunt multe de făcut în lunile și anii de după acest summit", a declarat un înalt oficial american.

Potrivit The Washington Times, unii diplomați occidentali sunt preocupați îndeosebi de faptul că foștii agenți ai securității vor putea avea acces la informațiile NATO în momentul primirii României în Alianță, deși oficialii NATO par să fie satisfăcuți de poziția Guvernului român care i-a asigurat că aceste chestiuni delicate sunt gestionate cu grijă și că mulți dintre foștii agenți ai securității vor dispărea treptat - treptat din posturile de conducere, o dată cu schimbarea generațiilor. "În proporție de 80-85%, cadrele care activează în structurile de informații externe și interne sunt noi", scrie The Washington Times, citându-l pe ministrul de externe, Mircea Geoană.

Publicația americană amintește despre cotația pe care a primit-o România miercuri, 30 octombrie, din partea agenției de rating Fitch reflectă, o dată în plus, natura situației economice și a climatului de afaceri existent în România. După ce a îmbunătățit ratingul de țară în privința stabilității pe termen lung al monedei naționale, Fitch consideră că, "în ultimii doi ani, România a câștigat un credit mult mai mare și, în prezent, se bucură de cea mai solidă performanță macroeconomică de la începerea procesului de tranziție".

Cu toate acestea, agenția a avertizat că "acest proces poate fi obstrucționat de un cadru instituțional și administrativ defectuos, de puternice interese și de corupție". Această declarație a fost principalul motiv pentru ședința CSAT care a discutat modul cum va funcționa Oficiul Registrului Național pentru Informații Secrete de Stat. Această instituție va verifica toate persoanele care vor avea acces la informațiile de tip NATO.

Mediile occidentale sunt îngrijorate de faptul că informațiile strict secrete vor fi manipulate de persoane cu legături cu fosta Securitate. Dintre toate statele aspirante, România s-a dovedit a fi cea mai pro-americană, iar sprijinul său deschis pentru SUA i-a afectat relațiile cu Uniunea Europeană, la structurile căreia speră să adere în 2007. Dacă ar fi să aleagă între cele două părți, Europa - Statele Unite, România pare să fi optat deja pentru cea din urmă, deși, în plan oficial, autoritățile de la București susțin cu tărie că ambele sunt egale ca importanță pentru politica lor externă.

Ministrul român de externe, Mircea Geoană, a apreciat că "România are nevoie de NATO în preajma sa, deoarece UE nu este cu adevărat un actor în această zonă". Conștient de cuvântul greu pe care SUA îl are de spus în procesul decizional al Alianței, Mircea Geoană și-a orientat ofensiva diplomatică spre Washington, curtând administrația americană, dar făcând în același timp lobby pe lângă importante grupuri media. Pentru această atitudine, Guvernul României trebuie să dea explicații în fața oficialilor Uniunii Europene.

În conferința de presă, ministrul afacerilor externe, Mircea Geoană, a declarat că problema foștilor ofițeri ai securității, prezenți în structurile guvernamentale românești, este o problemă pe cale de dispariție, ea nefiind în vreun fel un obstacol în relațiile României cu partenerii săi occidentali sau în calea aderării țării noastre la NATO. Șeful diplomației române a recunoscut, de asemenea, că există mai degrabă o preocupare pentru ceea ce a numit "influența reziduală" a foștilor lucrători ai Securității care, în prezent, desfășoară diverse activități economice și de afaceri.

Problema fostei securități reprezintă o "îmbinare interesantă între realitate și mitologie", pornind de la reputația acesteia, însă, în ultimii 10 ani, datorită unui proces de transformare, doar 85% din personalul acestei instituții a fost recrutat sau angajat dup㠒90.

Aceste probleme nu sunt atât de dominante cum par să fie. ele reprezintă un semnal de preocupare pentru noi, dar a spune că dacă ne uităm pe o listă, pe o scală a "gravității" acestor acuze, aș spune că problema foștilor securiști în România este astăzi o problemă pe cale de resorbție, iar invitarea României la Praga va accelera, nu numai în termeni interni practic, dar și în termeni de reputație a României, resorbția acestui subiect (...) Problema foștilor securiști este, în evaluarea mea, din punct de vedere politic, o chestiune pe cale de a fi resorbită", a afirmat ministrul afacerilor externe.

Desigur că puteți face asemenea afirmații, domnule ministru Geoană, atunci când aveți de partea dumneavoastră un mecanism, precum Consiliul de Supraveghere al Dosarelor Securității, condus de un "distins" domn care, alături de S.R.I., încearcă să tergiverseze aflarea adevărului în legătură cu Securitatea din România.

În perioada următoare, autoritățile române vor îndeplini obligațiile ce revin României ca viitor membru NATO. Veți înființa, începând cu 23 noiembrie, o nouă instituție, Oficiul Registrului Național pentru Informații Secrete de Stat (ORNISS), care va verifica toate persoanele ce vor avea acces la informațiile clasificate de tip NATO.

Șeful diplomației române a mai spus că este firesc ca presa occidentală, înainte de o decizie atât de importantă, cum este invitarea unei țări să devină "aliatul Americii", să radiografieze viitorii aliați. Articolele apărute în presa internațională trebuie privite înțelegând faptul că mai sunt lucruri de corectat, dar fără a considera că tot ce apare în presă este "singura preocupare".

De aceea, domnule ministru, ar trebui să fiți mai atent la declarațiile pe care le faceți, astfel încât să nu afectați politica externă a României, acum, cu câteva zile înaintea invitării României la NATO.

Vă mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti miercuri, 8 decembrie 2021, 3:39
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro