Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 8 noiembrie 2002
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.156/16-11-2002

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
07-12-2021
06-12-2021 (comună)
06-12-2021
25-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2002 > 08-11-2002 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 8 noiembrie 2002

Informare privind depunerea la secretarii generali ai Camerei Deputaților și Senatului, în vederea exercitării de către deputați și senatori a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, a următoarelor legi:

Ședința a început la ora 9,45.

Lucrările ședinței au fost conduse de domnii Nicolae Văcăroiu, președintele Senatului, și Doru Ioan Tărăcilă,vicepreședinte al Senatului, asistați de domnii Tudor Mohora, secretar al Camerei Deputaților, și Constantin Nicolescu, secretar al Senatului. Din prezidiu a făcut parte domnul Ovidiu Cameliu Petrescu, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Pemiteți-mi să declar deschisă ședința noastră comună de astăzi, conform programului, pe care noi l-am aprobat deja, legat de dezbaterea Legii bugetului de stat pentru anul 2003.

Vă anunț că din totalul de 484 de parlamentari și-au anunțat prezența 372 de colegi, 112 sunt absenți. Deci, după înregistrarea prezenței, avem cvorumul de lucru.

Permiteți-mi să dau cuvântul doamnei deputat Paula Ivănescu.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu aș ruga pe secretarii de ședință să facă o verificare în sală dacă este cvorum, că una este semnătura și alta este prezența în sală.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Având în vedere prezența înregistrată, mă refer la colegii care și-au anunțat prezenta, probabil că unii dintre ei se mai află pe la grupuri. Eu vă propun să facem apelul. rog să începem cu Camera Deputaților.

 
 

Domnul Tudor Mohora:

- Abiței Ludovic - absent
- Afrăsinei Viorica - prezentă
- Albu Gheorghe - absent
- Ana Gheorghe - absent
- Anastasescu Olga Lucheria - prezent
- Andea Petru - prezent
- Andrei Ioan - prezent
- Andrei Zeno - prezent
- Andronescu Ecaterina - absentă
- Antal Istvan - absent
- Anton Marin - absent
- Antonescu George Crin Laurențiu - absent
- Antonescu Niculae Napoleon - prezent
- Apostolescu Maria - absentă
- Arghezi Mitzura Domnica - absentă
- Ariton Gheorghe - prezent
- Armaș Iosif - absent
- Arnăutu Eugenu - prezent
- Asztalos Ferenc - absent
- Baban Ștefan - absent
- Babiaș Iohan-Peter - prezent
- Babiuc Victor - absent
- Baciu Mihai - prezent
- Bahrin Dorel - absent
- Baltă Mihai - prezent
- Baltă Tudor - prezent
- Bar Mihai - prezent
- Bara Radu Liviu - absent
- Barbu Gheorghe - absent
- Bartoș Daniela - absentă
- Bădoiu Cornel - prezent
- Bălăeț Mitică - prezent
- Bălășoiu Amalia - absentă
- Băncescu Ioan - absent
- Bâldea Ioan - prezent
- Becsek-Garda Dezideriu Coloman - prezent
- Bentu Dumitru - prezent
- Bercăroiu Victor - prezent
- Berceanu Radu Mircea - absent
- Bereczki Endre - prezent
- Birtalan Ákos - absent
- Bivolaru Ioan - absent
- Bleotu Vasile - prezent
- Boabeș Dumitru - prezent
- Boagiu Anca Daniela - absentă
- Boajă Minică - absent
- Boc Emil - absent
- Bogea Angela - prezentă
- Boiangiu Cornel - absent
- Bolcaș Augustin Lucian - absent
- Böndi Gyöngyike - absentă
- Borbely Laszlo - absent
- Bozgă Ion - prezent
- Bran Vasile - absent
- Brînzan Ovidiu - absent
- Brudașca Damian - absent
- Bucur Constantin - absent
- Bucur Mircea - absent
- Buga Florea - prezent
- Burnei Ion - prezent
- Buruiană Aprodu Daniela - absentă
- Buzatu Dumitru - absent
- Buzea Cristian Valeriu - absent
- Calcan Valentin Gigel - prezent
- Canacheu Costică - absent
- Cazan Gheorghe Romeo-Leonard - absent
- Cazimir Ștefan - prezent
- Cășunean-Vlad Adrian - absent
- Cerchez Metin - absent
- Cherescu Pavel - absent
- Chiliman Andrei Ioan - absent
- Chiriță Dumitru - absent
- Ciontu Corneliu - absent
- Ciuceanu Radu - prezent
- Ciupercă Vasile Silvian - absent
- Cîrstoiu Ion - absent
- Cladovan Teodor - absent
- Cliveti Minodora - prezentă
- Coifan Viorel-Gheorghe - prezent
- Cojocaru Nicu - absent
- Creț Nicoară - absent
- Cristea Marin - absent
- Crișan Emil - prezent
- Dan Matei-Agathon - absent
- Daraban Aurel - prezent
- Dinu Gheorghe - prezent
- Dobre Traian - absent
- Dobre Victor Paul - prezent
- Dobrescu Smaranda - prezentă
- Dolănescu Ion - absent
- Dorian Dorel - absent
- Dorneanu Valer - prezent
- Dragomir Dumitru - absent
- Dragoș Liviu Iuliu - prezent
- Dragu George - absent
- Drăgănescu Ovidiu-Virgil - absent
- Drețcanu Doina-Micșunica - absentă
- Dumitrescu Cristian Sorin - prezent
- Dumitriu Carmen - prezentă
- Duțu Constantin - absent
- Duțu Gheorghe - prezent
- Enescu Nicolae - prezent
- Erdei Doloczki Istvan - absent
- Eserghep Gelil - absent
- Fâcă Mihail - prezent
- Firczak Gheorghe - absent
- Florea Ana - prezentă
- Florescu Ion - prezent
- Fotopolos Sotiris - absent
- Frunzăverde Sorin - absent
- Gaspar Acsinte - prezent
- Georgescu Florin - prezent
- Georgescu Filip - absent
- Gheorghe Valeriu - absent
- Gheorghiof Titu Nicolae - absent
- Gheorghiu Adrian - prezent
- Gheorghiu Viorel - prezent
- Gingăraș Georgiu - absent
- Giuglea Ștefan - prezent
- Godja Petru - prezent
- Grădinaru Nicolae - prezent
- Grigoraș Neculai - prezent
- Gubandru Aurel - prezent
- Gvozdenovici Slavomir - absent
- Hașotti Puiu - absent
- Hogea Vlad Gabriel - prezent
- Holtea Iancu - absent
- Hrebenciuc Viorel - prezent
- Ianculescu Marian - prezent
- Ifrim Mircea - prezent
- Ignat Miron - absent
- Iliescu Valentin Adrian - prezent
- Ionel Adrian - absent
- Ionescu Anton - absent
- Ionescu Costel Marian - absent
- Ionescu Dan - absent
- Ionescu Daniel - prezent
- Ionescu Mihaela - absentă
- Ionescu Răzvan - prezent
- Ionescu Smaranda - prezentă
- Iordache Florin - prezent
- Iriza Marius - prezent
- Iriza Scarlat - prezent
- Ivănescu Paula Maria - prezentă
- Jipa Florina Ruxandra - absentă
- Kelemen Atilla Bela Ladislau - absent
- Kelemen Hunor - absent
- Kerekes Károly - absent
- Kónya-Hamar Sandor - prezent
- Kovács Csaba-Tiberiu - prezent
- Kovács Zoltan - absent
- Lari Iorga Leonida - prezentă
- Lazăr Maria - prezentă
- Lăpădat Ștefan - prezent
- Lăpușan Alexandru - prezent
- Leonăchescu Nicolae - prezent
- Lepădatu Lucia Cornelia - absent
- Lepșa Victor Sorin - prezent
- Longher Ghervasen - absent
- Loghin Irina - absentă
- Luchian Ion - absent
- Magheru Paul - absent
- Maior Lazăr Dorin - prezent
- Makkai Grigore - prezent
- Man Mircea - absent
- Manolescu Oana - prezentă
- Marcu Gheorghe - absent
- Mardari Ludovic - prezent
- Marin Gheorghe - absent
- Marineci Ionel - prezent
- Márton Árpád Francisc - prezent
- Mălaimare Mihai-Adrian - prezent
- Mărăcineanu Adrian - prezent
- Mândrea-Muraru Mihaela - absentă
- Mândroviceanu Vasile - prezent
- Mera Alexandru Liviu - absent
- Merce Ilie - prezent
- Meșca Sever - prezent
- Miclea Ioan - absent
- Micula Cătălin - absent
- Mihalachi Vasile - prezent
- Mihăilescu Petru Șerban - absent
- Mincu Iulian - prezent
- Mircea Costache - prezent
- Mirciov Petru - prezent
- Miron Vasile - prezent
- Mitrea Manuela - absentă
- Mitrea Miron Tudor - absent
- Mitu Dumitru Octavian - absent
- Mițaru Anton - absent
- Mînzînă Ion - prezent
- Mocioalcă Ion - absent
- Mocioi Ion - absent
- Mogoș Ion - absent
- Mohora Tudor - prezent
- Moisescu George Dumitru - prezent
- Moisoiu Adrian - prezent
- Moiș Văsălie - absent
- Moldovan Petre - prezent
- Moldovan Carmen Ileana - absentă
- Moldoveanu Eugenia - prezentă
- Moraru Constantin Florentin - absent
- Motoc Marian-Adrian - prezent
- Muscă Monica Octavia - absentă
- Mușetescu Tiberiu-Ovidiu - absent
- Naidin Petre - prezent
- Nan Nicolae - absent
- Nassar Rodica - absentă
- Naum Liana Elena - absentă
- Nădejde Vlad-George - absent
- Năstase Ioan Mihai - absent
- Neacșu Ilie - prezent
- Neagu Ion - prezent
- Neagu Victor - prezent

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule secretar Mohora, deja avem cvorumul de lucru, deci foarte mulți colegi au venit, putem începe lucrările ședinței noastre.

 
 

Domnul Tudor Mohora:

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Rog colegii să-și păstreze locurile și să fie prezenți pentru a putea demara lucrările noastre.

Permiteți-mi, înainte de a trece la continuarea dezbaterii bugetului de stat, fiind o zi mare astăzi, mulți colegi își serbează ziua, Sf.Mihail și Gavril, dați-mi voie să transmit tuturor doamnelor, domnilor, familiilor dumneavoastră, tuturor celor care serbează astăzi ziua de Sf.Mihail și Gavril, multă sănătate, bucurii și succese în viață. (Aplauze)

De asemenea, vă rog să-mi permiteți, în conformitate cu prevederile Legii nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, prevederile art.17, să vă anunț că au fost depuse la secretarii generali ai Camerei Deputaților și Senatului legile care vă dau posibilitatea sesizării Curții Constituționale.

Legea privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/1999 pentru abrogarea Legii nr. 31/1996 privind regimul monopolului de stat;

Legea privind producerea și comercializarea hameiului;

Legea pentru acceptarea unor amendamente adoptate de organizația maritimă internațională la Londra la 26 mai 2000, respectiv la 5 decembrie 2000, la Protocolul din 1988 privind Convenția internațională din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare, încheiată la Londra la 1 noiembrie 1974;

Legea pentru acceptarea unor amendamente adoptate prin rezoluții de către organizația maritimă internațională de la Londra la 18 mai 1998, 26 mai 2000, 5 decembrie 2000 și, respectiv, la 6 iunie 2001 la Convenția internațională din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare, adoptată la Londra la 1 noiembrie 1974, precum și a Codului internațional pentru instalațiile de protecție contra incendiului (Codul FSS), adoptat de Organizația Maritimă Internațională prin Rezoluția MSC.98 (73) a Comitetului Securității Maritime, la Londra la 5 decembrie 2000;

Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 58/2002 pentru modificarea și completarea Legii voluntariatului nr.195/2001;

Legea pentru ratificarea Convenției Internaționale privind reprimarea finanțării terorismului, adoptată la New York la 9 decembrie 1999;

Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.105/2002 privind ratificarea Acordului de asistență financiară nerambursabilă dintre România, reprezentată de Ministerul Finanțelor Publice, și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, convenit prin scrisoarea semnată la Washington D.C. la 8 mai 2002 și la București la 27 mai 2002 pentru Proiectul de dezvoltare instituțională a sectorului privat și public;

Legea pentru ratificarea Acordului privind înființarea organizației internaționale pentru dezvoltarea sectorului piscicol în Europa Centrală și de Est (EUROFISH), adoptat la Copenhaga la 23 mai 2000.

 
Dezbateri asupra Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2003 (art.14 - 18).

Stimați colegi,

Continuăm cu dezbaterea pe articole a proiectului de buget de stat pe 2003. Suntem la art.14.

Vă rog, legat de amendamente respinse, și mă refer acum la alin.1 de la art.14, dacă sunt intervenții.

La alin.2, alin.5 și 6, înțeleg că nu sunt intervenții.

Stimați colegi,

Supun votului dumneavoastră, în totalitate, art.14 în formularea primită de la inițiator, Ministerul Finanțelor.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați. 33 de voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Cu 216 voturi pentru, 33 voturi împotrivă și 2 abțineri art.14 a fost votat.

Trecem la art.15. Avem la alin.1 și 2 amendamentul Comisiilor reunite pentru buget-finanțe, bănci...

 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte, am ceva de obiectat aici.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Imediat, vă dau cuvântul.

…amendamente la cele două alineate aprobate de către guvern, deci acceptate, avem însă și amendamente respinse. Permiteți-mi să dau cuvântul pentru alin.2,înțeleg, da? la alin.1? Vă rog să ascultăm.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte, mă fugărește Puterea.

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Dați-mi voie să-i spun și eu domnului Mișu Tănăsescu "La mulți ani" și să dea Dumnezeu la mulți bani pentru învățământul la art.15 cu alin.2. (Aplauze)

Domnule președinte,

La art.15 cu alin.1 avem o chestiune de principiu care s-a practicat în fiecare an la discutarea bugetului. Deci noi avem intervenții, comisiile de învățământ ale Senatului și Camerei Deputaților, la alin.2 și apoi la o serie de anexe. Toate aceste sume care privesc cheltuielile social culturale se regăsesc în art.15 cu alin.1 ca total. Și, dacă se modifică art.15 cu alin.2, ceea ce ar fi o mană cerească de Sfântul Mihail, a dat Dumnezeu mai puțin și Sf.Mihai mai mult, atunci trebuie să modificăm și cifra de la art.15 cu alin.1 total.

De aceea, v-aș ruga, domnule președinte, să acordăm un vot de principiu la art.15 alin.1 ca dacă în cazul în care se modifică art.15 cu alin.2 sau se modifică anexele în mod corespunzător, să putem face corecția. Dacă nu, nu. Asta ar fi rugămintea noastră. Să supunem și să votăm de principiu art.15 cu alin.1. Discutăm art.15 cu alin.2, vedem ce se întâmplă, discutăm anexele și pe urmă revenim, votăm tot de principiu, dacă este și art.15 cu alin.2 și revenim în final.

Vă mulțumesc pentru atenție, domnule președinte.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Vă rog dacă la art.15, mă refer și la celelalte alineate, mai sunt intervenții? Am înțeles art.15 alin.1 și 2.

Înțeleg că nu mai avem alte intervenții la art.15.

Stimați colegi,

Da, la art.15 alin.1 și 2 a ridicat problema domnul deputat Stanciu. Să-l votăm de principiu. Ați cerut să-l votăm de principiu. Bun. Deci nu mai sunt alte intervenții, vreau să încheiem discuția și după aceea vă dau și răspunsul legat de voturile...Votăm de principiu. Vreau să vă spun că Ministerul Finanțelor este de acord să votăm de principiu alin.1 și 2, urmând că dacă sunt intervenții și se acceptă la anexe și să facem corecturile de rigoare. O să supun la vot după aceea, vă rog, puțină răbdare.

Domnul Radu F. Alexandru, vă rog.

 
 

Domnul Radu F. Alexandru:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Amendamentul pe care îl propun se referă la soarta a două teatre naționale, Teatrul Național din Tg.Mureș și Teatrul Național din Craiova. Pe ideea unei descentralizări a Ministerului Culturii, și-mi permit să afirm, o idee nefericită în cazul teatrelor naționale, s-a procedat la o gravă discriminare. Trei teatre din cele 6 naționale, respectiv București, Iași și Cluj, au rămas în structura Ministerului Culturii, alte 3 teatre, Timișoara, Tg.Mureș și Craiova, au fost scoase din structura Ministerului Culturii și lăsate în sarcina administrației locale. O administrație locală care nu a avut și nu are posibilitatea să întrețină aceste teatre. S-a ajuns la o situație cu totul și cu totul dramatică.

Teatrul Național din Tg.Mureș, unul dintre cele mai prestigioase teatre din țara românească, a ajuns să pună lacăt la ușile teatrului, actorii teatrului de la secția română au trimis o scrisoare domnului prim-ministru în care au cerut acceptul să ceară sprijin Ministerului Culturii de la Budapesta să sponsorizeze, să întrețină teatrul.

Teatrul Național din Craiova, teatru care a fost în ultimul deceniu ambasadorul teatrului românesc, care a întreprins cele mai strălucite turnee în toată lumea, teatrul care este legat prin excelență de spectacolele montate de Silviu Purcărete, unul dintre numele de referință astăzi în teatrul mondial, este în situația de a-și bloca întreaga activitate, de a nu mai avea fonduri pentru premierele pentru spectacolele pe care le are în repertoriu. Ca urmare a intervenției personale a domnului președinte Ion Iliescu, Teatrul Național din Timișoara și Opera Națională din Timișoara au revenit în structura Ministerului Culturii ca o punctuală îndreptare a unei abordări nefericite.

Amendamentul pe care îl propun și apelul cald și insistent pe care îl fac domniilor dumneavoastră este de a vota revenirea în structura Ministerului Culturii a celor două teatre care au rămas în afara organigramei, în afara structurii Ministerului Culturii, respectiv Teatrul Național din Craiova și Teatrul Național din Tg.Mureș. Nu există nici o rațiune, nu există nici o logică ca din 6 teatre naționale, 4 să fie în structura Ministerului Culturii și două abandonate, în sarcina unor administrații locale care, realmente, nu pot asigura nici măcar salariile și montările cele mai sărace ale acestui teatru.

Vă rog insistent și îl rog pe domnul ministru al culturii, care nu o dată și-a exprimat sprijinul și a dovedit sprijinul pentru cultura românească, acceptați revenirea celor două teatre și alocarea bugetului Ministerului Culturii în așa fel încât cele două teatre să poată reveni în structura Ministerului Culturii.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Ca să mergem ordonat, dați-mi voie să supun la vot propunerea legată de art.15 alin.1, respectiv să-l votăm de principiu în formula propusă în comisiile de buget-finanțe, acceptată această formulă de ministrul de finanțe, Mihai Nicolae Tănăsescu, urmând ca în funcție de cum vom vota la anexe să luăm decizia finală.

Vă rog, cine este pentru art.15 alin.1? Vă rog să votați. Vă mulțumesc foarte mult.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

În unanimitate a fost votat art.15 alin.1 în formula propusă de comisiile de buget-finanțe.

Continuăm dezbaterea cu alin.2.

Dacă sunt observații? Vă rog, domnule deputat Stanciu, vă ascultăm.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Stimate doamne și stimați domni senatori și deputați,

La art.15 alin.2, se precizează o parte din cheltuielile pentru învățământ. În speță: "Cheltuielile social-culturale pe capitole de cheltuieli sunt în sumă de 15.3l7,6 miliarde pentru învățământ, 12.415 miliarde pentru sănătate, 4.792,5 pentru cultură, religie și acțiuni privind activitatea sportivă și de tineret, și 32.567,5 pentru asistență socială, alocații, pensii, ajutoare și indemnizații".

Cele două comisii de învățământ reunite în ședință, în plen, au decis practic, în unanimitate, că alocația pentru învățământ nu este cea corespunzătoare. Adică, cea pe care domnul prim-ministru a anunțat aici ca fiind de 4%.

Din analiza pe care noi am făcut-o, rezultă că, în acest 4% sunt incluse, pe lângă alocațiile de la bugetul de stat de 15.317, alocațiile de la bugetul local de 44.425 și, de aici încolo, o serie de poziții care sunt discutabile.

Aceste două tipuri de alocații - buget central și buget local - fac 3,2, ceea ce mi se pare total insuficient, dacă avem în vedere ceea ce se practică în lumea civilizată, în speță chiar în țările din Est, unde în Ungaria este 4,6, în Cehia 5,1, în Polonia 7,5. Nu vorbim de Franța 6, Canada 7,5, Finlanda 8,1, Danemarca 8,3. Deci, uitați de ce Danemarca este în față.

Atunci, în aceste condiții, noi am spus că nu pot fi luate în calcul pentru 4% veniturile proprii, care reprezintă 0,3-0,4 din alocații. Deci, venitul propriu al universităților, al școlilor, adică acele sticle, borcane pe care trebuie să le aducă acum copiii la școală, ca pe vremurile "bune", nu putem să le prindem aici. De asemenea, el este de fapt și venitul extrabugetar. N-are ce căuta în buget.

De asemenea, domnule președinte, este un punct discutabil, în sensul că, și anul trecut, și anul acesta, în buget se prind niște garanții în credite. Anul trecut s-au prins 200 milioane. Aceste 200 de milioane reprezentau și ele circa 0,3. Nu s-a cheltuit un dolar, deși ele figurează în calculul lui 4%.

Anul acesta s-au prevăzut, domnule președinte de ședință, 150 - dar într-o formulă care nu este acceptabilă - chiar dacă cele 200 milioane pot fi imputabile și nouă, școlii ca atare, pentru că nu am realizat programe la timp. Anul acesta se pare că se va schimba chestiunea. Dar s-a schimbat și optica domnului ministru. Anul trecut spunea că se garantează 200 milioane, un credit de 200 milioane de dolari; anul acesta la art.15 alin.4 se spune altceva, și în speță se spune că: "Guvernul poate garanta credite externe în limita de 150 milioane dolari", ceea ce este altceva.

În concluzie, domnule președinte și domnule ministru, comisiile reunite, care au cea mai mare densitate de doctori pe metru pătrat, de învățământ, știință, tineret și sport propune ca să respectăm ceea ce a spus domnul prim-ministru, adică să ajungem la aproximativ 4%. Și, ca atare, noi am venit cu o suplimentare de 5.297,5, spunând că, dacă pentru a avea 4% trebuie 7.100,2 miliarde, pentru că am dat jos tot ceea ce este îndoielnic și venituri proprii extrabugetare, am spus să fim mai modești și cerem numai 5.297 miliarde.

De unde vom avea aceste surse? Noi am spus în amendamentele care sunt la comisie, aprobate cu semnătura a doi președinți, și ne-am limitat. Numai unul am să vi-l citesc. N-am să le susțin și pe celelalte, pentru că, probabil, mai vor să intre colegii, pe noi ne-a surprins, domnule președinte și domnule ministru, foarte mult un program al Ministerului Justiției, care, vă rog, eu n-am înțeles, poate ni-l explică cineva, sună în următorul fel: Programul de la Anexa 3/16/27 pag.1. Ori suntem luați de, mă scuzați de expresie, de Bulă, ori ceva nu este în regulă: "Evaluarea activității fiecărei instanțe", deci, este evaluarea activității unei instanțe, "pe baza indicatorilor statistici existenți", deci care sunt cărțile astea de statistică "și stabilirea necesarului de judecători", deci, nu să-i încadrez, stabilirea necesarului, "și de personal auxiliar" - și, acum, atenție! de ce facem evaluarea instanțelor pe bază statistică, de ce stabilim necesarul de judecători și personal auxiliar - în vederea creării independenței magistraților".

N-am înțeles! Ieri, am spus și noi să ne facă mai puțin corecți, mai puțin sensibili la foloase necuvenite, pe profesori, dar să ne facă independenți, cu salariile de la justiție. Și acest program, domnule președinte de ședință, apare cu 3.977,446 miliarde. Și am zis așa: să ne facă și pe noi puțin independenți și să luăm de aici 1.500 miliarde. Că dacă noi îi învățăm carte, nu mai ajung la judecătorii. Iar dacă noi, profesorii, ne-am face datoria, doamna Stănoiu ar intra în șomaj, că n-ar avea pe cine să mai judece. Pe cine să mai bage în pușcărie, pe cine să mai prindă cu șpagă?! Deci, școala este de vină. Și atunci, să luăm de aici 1.500 miliarde. Mai avem și dincolo premieri peste premieri, nu mai insist. Dau premii. Pentru ce iau premii? Au 15 sporuri. Păi, să le dăm un spor din ăsta de muncă, așa, mai abitir.

De aceea, noi spunem că aceste 5.000 miliarde ni se cuvin, și, în speță, aceste 1.500 miliarde, ca să facem și noi evaluarea fiecărei școli, pe baza indicatorilor statistici specifici, în vederea stabilirii numărului de dascăli, de cadre didactice, astfel încât să asigurăm independența profesorilor. Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze.)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnule profesor, vă rog. Aveți cuvântul, domnule deputat Baciu.

 
 

Domnul Mihai Baciu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu voi fi mai scurt și, în mod sigur, mai puțin interesant decât colegul meu, domnul Anghel Stanciu.

Cu voi începe prin a cita din Legea Învățământului art.170 alin.1: "Finanțarea învățământului de stat se face de la bugetul de stat, în limitele a cel puțin 4% din produsul intern brut", în concordanță cu niște cerințe. Nu se spune nimic despre surse extrabugetare, venituri proprii ș.a.m.d. Nici măcar despre creditele astea externe nu se spune.

Vreau să adaug un singur lucru, care mie mi se pare foarte important. Este momentul ca, dincolo de discursurile domnului prim-ministru, dincolo de afirmațiile - nu de azi, de ieri - de doi ani ale Puterii, să trecem la fapte în ceea ce privește învățământul, și nu fapte senzaționale. Să respectăm, pur și simplu, legea. Pentru că, eu am mai spus-o și repet: se pare că Nicolae Iorga avea dreptate în ’37, când spunea că cea mai mare revoluție în România nu va fi nici cea comunistă, nici cea de altă natură, ci respectarea întru totul a legii, a legii în spiritul și litera ei. Aceasta este legea, pe care o am în mână. După câte știu, nu a fost abrogată, mai ales articolul ăsta nu a fost amendat, deci 4%, asta cerem.

După calculele noastre nu sunt 4% alocați pentru învățământ. Nici pomeneală. Din această cauză, Grupurile parlamentare ale Partidului Democrat, luând în discuție și aplecându-se cu mare atenție asupra problemei acesteia, a învățământului, inclusiv asupra amendamentului prezentat, și care l-a arătat mai pe larg domnul Anghel Stanciu, solicităm, de conivență cu comisiile de învățământ ale Camerei Deputaților și Senatului, să aprobați, stimați colegi, acest amendament.

Și mai adaug încă ceva. Sigur că unele state, majoritatea, alocă mai mult decât pentru învățământ. Vreau să vă spun că statul francez a avut unele necazuri în anii trecuți, din punct de vedere economic. Unul din marile partide ale Europei de azi, Partidul Socialist Francez, făcând o analiză serioasă, o analiză în detaliu a cauzelor care au dus la încetinirea creșterii economice și la multe alte necazuri în economia franceză, a tras concluzia că este vorba de o alocare insuficientă în educație și cercetare.

Sigur că aceste alocații în cercetare și educație nu dau rezultate imediate. Nu dau rezultat cum aloci într-o fabrică sau mai eu știu ce complex zootehnic. Dar, pe termen lung, așa cum se spune și astăzi în țările civilizate, aceste segmente ale activității sociale, educația și cercetarea, sunt absolut - să spunem așa - determinante.

Este un motiv, mi se pare mie, cu totul eminent, cu totul important, să adoptăm acest alineat.

Și mai este o chestiune și cu asta închei. În buget, dacă dumneavoastră ați urmărit cu atenție, sunt convins că ați făcut-o, nicăieri nu se scrie cât la sută din p.i.b. atârnă alocația pentru ministerul cutare sau cutare, nicăieri. Numai la nivelul discursului verbal s-a spus 4% în învățământ. Eu sunt convins că nu s-au scris astea în buget, pentru ca să nu putem noi să raportăm aici ceea ce se spune la realitate. Dar noi am făcut calculele. Și nu-i 4% nici pe departe. Dacă introducem și altceva, pe lângă alocația bugetară, avem 3,2, ceea ce este mult diferit, mult sub lege.

De aceea, încă o dată, ca să nu mai lungesc vorba, și o să mai revin, dacă va mai fi cazul, vă rog să facem anul acesta o cotitură în politica pentru educație și cercetare. Aici este vorba de educație. Să aprobăm acest amendament, iar sursele de finanțare, sigur, pe care aici domnul Stanciu le-a prezentat un pic mai colorat, dar în esență are dreptate, aceste surse de finanțare pentru acest plus de alocare pentru învățământ sunt raționale, sunt credibile, sunt așadar posibile, și vă rugăm să aprobăm împreună această solicitare, respectiv acest amendament. Vă mulțumesc pentru că veți pune umărul, în sfârșit, și vom pune cu toții la o dezvoltare, la o cotitură în sistemul educativ românesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc, domnule deputat Baciu.

Are cuvântul domnul deputat Dumitru Bălăeț.

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț:

Domnilor președinți,

Stimați colegi senatori și deputați,

La art.15 alin.2 rândul al treilea, unde se prevede suma pentru cultură, religie și acțiuni privind activitatea sportivă și de tineret, dacă o împărțim la patru domenii, pe care le cuprinde, de fapt, propaganda pentru imaginea țării, Ministerul Informațiilor Publice, cultură-religie la un loc, Ministerul Culturii și Cultelor și Ministerul Tineretului, ni se arată că avem aici cea mai de jos parte a bugetului de stat pe 2003, fapt care se menține din bugetele trecute, și care continuă să fie, după părerea mea, una din fobiile foarte greșit aplicate în cadrul politicii bugetare a țării.

Domnul ministru al culturii, Răzvan Theodorescu, a anumit bugetul culturii un "buget decent", deși este - așa cum am spus - cel mai mic posibil din toate ministerele de bază. Un om de cultură, cum este Octavian Paler, l-a numit, într-un cadru festiv, un "buget indecent". Pe cine să credem? Înclinăm să credem pe cel din urmă, câtă vreme cercetătorii și scriitorii de cărți, partea cea mai importantă a culturii, au ajuns cerșetori și muritori de foame în această țară plină de humor, cum a numit-o Bacovia. Humorul constă în a pune caii în coada căruței, adică a culturii în partea ei cea mai productivă, cărțile și bibliotecile în coada dezvoltării, când ele ar trebui să fie în frunte.

Iată de ce propun suplimentarea bugetului culturii la capitolele speciale producere de carte și biblioteci, capitole aproape inexistente în bugetul actual al Ministerului Culturii și Cultelor.

Mai avem o problemă foarte gravă, și pe care va trebui s-o rezolvăm în cadrul discuțiilor la buget, și anume Biblioteca Națională, care a fost scoasă, pur și simplu, în mod abuziv de pe tabelul investițiilor de la Ministerul Culturii. De aceea, ar trebui să se dea culturii cel puțin 1.000 miliarde lei pentru anul 2003. Sursa există în cadrul bugetului, dar ea ar trebui să fie înțeleasă mai bine de către cei ce vor să facă acest buget să funcționeze mai bine, și anume: diminuarea corespunzătoare de la art.17 alin.1 rândul 2 - unde se prevede suma astronomică de 73 miliarde lei într-o economie privatizată, domnilor. Nouă ni s-a spus până acum, tot timpul, că bugetul este umflat la partea economică, pentru că avem găuri negre la economia de stat. Acum nu mai avem economie de stat, avem economie privatizată și vedem că Guvernul a avut niște acoperiri pentru niște privatizați; pentru domnii de la Bacău, în special, s-au făcut niște sume din acestea, de la societatea "Tutunul Românesc" și din alte părți.

Aici avem un buget extrem de umflat și dacă vedem, în decursul anilor, el a crescut exponențial, de la 36.000 miliarde în 2001 la 73.000 miliarde în 2002. Pe capitolele respective se poate vedea ce umflătură extraordinară este în acest domeniu, în cadrul unei economii privatizate...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule deputat, v-am înțeles perfect, vă rog foarte mult " " "

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț:

Ați înțeles perfect, domnule președinte, că aici avem de-a face și cu societăți "căpușe", care sug bugetul de stat pe această direcție. Și eu nu vreau să insist în această privință, dar o examinare de principiu, în favoarea culturii, ar trebui făcută. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult. Vă rog frumos, dacă la alin.2 de la art.15 mai doriți să luați cuvântul? Înțeleg că nu mai sunt luări de cuvânt.

Dau cuvântul domnului ministru Mihai Nicolae Tănăsescu, pentru răspunsuri.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte,

Aș vrea să fac unele comentarii vizavi de propunerile care au fost făcute în această dimineață la art.15 alin.2 pentru învățământ și cultură.

Aș vrea să reiterez încă o dată și să susțin că sumele alocate, sumele publice alocate domeniului învățământului sunt de 4% din p.i.b. Sigur, așa cum menționa domnul deputat, ele sunt împărțite pe mai multe categorii: bugetul de stat, bugetele locale, care într-adevăr sunt de 3,2%. Dar aș vrea să fac specificația foarte clară că atât creditele externe, cât și veniturile proprii sunt surse ale învățământului. Ele nu pot fi scoase în afara acestei instituții, fiindcă ele sunt surse care merg cu destinația acestei acțiuni. Legea spune foarte clar, că 4% se calculează la fondurile publice.

De aceea, susțin, domnule președinte, doamnelor și domnilor, că acțiunea de învățământ, așa cum este prevăzută în proiectul bugetului acoperă 4% din p.i.b. Spunea domnul Bălăeț, mai departe, să luăm - și aș vrea să mă refer la acest articol încă puțin - spunea domnul profesor, domnul președinte, să luăm din suma de 3.977 miliarde din Programul Ministerului Justiției: aș vrea să vă spun, domnule profesor, acești bani reprezintă de fapt funcționarea întregului minister; iar dacă mergem la anexa sintezei Ministerului Justiției, o să vedem că această sumă de 3.977 se regăsește în totalitate la nivelul Ministerului Justiției pe cheltuieli de personal, cheltuieli materiale, servicii ș.a.m.d. Deci, reprezintă cheltuielile totale pe Ministerul Justiției. Sigur, magistraturile din cadrul ministerului funcționează. Acest program pe care dumneavoastră l-ați enumerat, nu știu dacă poate formularea nu este cea mai fericită, dar el reprezintă in facto funcționarea acestei instituții a statului. Ar trebui să luăm de la instituția judecătorească și să punem în altă parte. Sigur, aceasta trebuie să fie decizia dumneavoastră. Dar, repet, așa cum a fost fundamentat bugetul de stat pe aceste sume, noi credem că ele au fost repartizate în mod judicios.

Legat de propunerea făcută, de a lua de la acest capitol care se cheamă "Alte acțiuni economice", cu permisiunea dumneavoastră, aș vrea să fac următoarea specificație, și anume: în cadrul acestui capitol bugetar, așa cum este el definit, intră rezervele materiale naționale ale României - 1.200 miliarde -, intră de asemenea sumele care sunt acordate stimulării exportului - peste 2.000 miliarde -, sunt sumele alocate cofinanțărilor în lei aferente programelor de finanțare din fondurile nerambursabile ale Uniunii Europene - peste 7.600 miliarde. Intră sumele aferente turismului - 193 miliarde; intră sumele aferente întreprinderilor mici și mijlocii - încă 200 miliarde.

Sigur, când vedem o sumă foarte mare, de atâtea mii de miliarde, mă simt nevoit să spun și să vă informez de componența acestei sume. A lua de la stimularea exportului sau a lua din Fondul național de preaderare sume pentru cofinanțarea proiectelor nerambursabile de la Uniunea Europeană, noi considerăm că nu este sursa cea mai potrivită pentru a amenda acest capitol.

De aceea, domnule președinte, propunerea noastră este de păstrare a art.15 alin.2 așa cum a fost formulat și așa cum a fost aprobat de către Comisia pentru buget-finanțe, bănci. Mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Domnule deputat Stanciu, vă ascultăm. Eu cred că ați fost convingător și în prima luare de cuvânt, domnule Stanciu, dar asta este situația. Ați auzit răspunsul.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Evident, dacă prin evaluarea activității fiecărei instanțe pe baza indicatorilor statistici existenți și stabilirea necesarului de judecători și personal auxiliar, în vederea creării independenței magistraților se înțelege funcționarea Ministerului Justiției, atunci să desființăm Institutul de Statistică și să facă dânșii treaba asta, că eu știu că avem un Institut Național de Statistică, care poate să evalueze pe baza indicatorilor statistici. Dar, dacă, într-adevăr, este așa cum a spus domnul ministru, cred că trebuie schimbat titlul. Pentru că este posibil să se mai uite cineva prin bugetul acesta și să ne creadă că avem niște deficiențe în partea superioară.

De aceea, eu aș solicita, de principiu, să se găsească, până terminăm bugetul, nu pe picior, acum, un titlu corespunzător acestui program. Și dacă domnul ministru spune că de aici nu poate să dea, atunci să ne dea măcar de la Anexa 3/36/01, de la Serviciul Român de Informații. Este o sumă alocată pentru obținerea de informații.

Păi, noi, profesorii, suntem depozitarii informațiilor, cele mai multe, că-i știm de mici până se fac mari: ce note au luat, cum au rămas repetenți, ce pile au avut, cum au trecut în facultate, noi le știm, nu? Și, atunci, hai să perfecționăm sistemul ăsta, ce se chinuie aici? Creștem numărul de informatori? Creștem copii. Deci, să luăm măcar de aici.

Domnule președinte, scuzați-mă pentru acest mic interludiu. Am un mandat din partea grupurilor parlamentare, bazat pe cutumă de procedură. Grupurile noastre parlamentare doresc, înaintea votării art.15 alin.2, pe chestiunea de învățământ, să le acordați o pauză de 15 minute, să ne consultăm cu domnul ministru Mihai Nicolae Tănăsescu, deoarece noi constatăm că sunt niște discrepanțe foarte mari între salarii și care privește și alocarea bugetară. Și am invitat la această consultare și pe ceilalți lideri, ca să vedem totuși ce putem da efectiv, dincolo de aceste sume de 5.000 miliarde, care sunt necesare... Și am țipat, că dacă nu țipam, ziceați că sunt de acord cu ele. Nu. Cum e și la justiție. Întreabă domnul profesor Neagu: A țipat fata? N-a țipat. E una. Dacă a țipat e alta. Deci, noi țipăm aici să ne dați bani. Nu-i 4%. Ce venit propriu am eu în buzunar, numai nevastă-mea dispune: "Du-te la piață!" și-mi dă o listă mare " " " Și-mi zice că: "Ai venit propriu" De unde venit propriu? Am salariu.

Deci, am solicita această pauză să discutăm foarte serios problema cu domnul ministru Tănăsescu: ce ne poate da acum la învățământ. Anul trecut ne-a dat 300 miliarde și la rectificare ne-a luat 200. Să ne dea ce ne-a luat, acele 200, și cu alea 300 de anul trecut, noi solicităm... și ne declarăm mulțumiți cu 500 de miliarde, ca să fie un semnal pentru profesori. 1.000 din partea P.R.M., mai puneți și voi 500, și P.S.D.-ul " " "

Deci, solicităm această pauză și această consultare cu liderii grupurilor, dacă doresc să vină. Noi vrem să discutăm cu domnia sa 5 minute și promitem că venim toți în sală.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule deputat Stanciu, în primul rând vreau să rețineți: în 15 minute nu puteți să clarificați ce n-ați clarificat în două săptămâni. Au fost dezbateri la comisii pe buget, în prezența reprezentantului ministerului. S-a continuat această analiză la nivelul comisiilor de buget-finanțe, în prezența ministrului de finanțe. Deci, două săptămâni de discuții. Și știu, sunt informat că au fost discuții aprinse. Ați argumentat foarte bine. Vi s-a răspuns la fel de fundamentat. Ideea de a face acum o pauză și după aceea colegii să spună "nu mai reluăm lucrările" " " "

Repet: pot face altceva. Dacă vreți, veniți aici, discutați cu domnul ministru, dar nu rezolvați în 15 minute probleme pe care le-ați discutat timp de două săptămâni.

 
 

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Se poate rezolva în două minute. Noi cerem, iar domnul ministru să spună da.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Să fiți de acord " " " Eu vă respect și vă stimez foarte mult. Vă rog foarte mult. Nu rezolvați în cinci minute, după ce-ați discutat două săptămâni. S-a discutat și anul ș.a.m.d. Vi s-au dat răspunsurile de către ministrul de finanțe.

Domnul deputat Baciu.

 
 

Domnul Mihai Baciu:

Vă mulțumesc, domnule președinte,

Și revin la microfon pentru două motive: unul este că, iată, domnul ministru mă ascultă, și voiam să-i spun ceva. Domnule ministru Tănăsescu, tocmai voiam să vă felicit, să vă urez cele bune și cele de cuviință cu ocazia zilei dumneavoastră. Sunteți tizul meu, ca nume. Ca bani nu cred că suntem asemănători, din păcate.

Și, în al doilea rând, cred că-i bună pauza asta pe care a cerut-o domnul Stanciu, mai ales că este ziua domnului ministru și cred că o lasă și el mai moale acum cu zgârcenia. Sigur că orice ministru de finanțe, orice vistiernic trebuie să fie zgârcit. Ei, cred că astăzi o s-o lase mai moale, că este ziua domniei sale.

Dar vreau să spun altă chestiune. Dânsul a argumentat aici că este 4% din p.i.b. Și a adăugat o mulțime de chestiuni în 4% ăsta: bugetul de stat, bugetele locale etc.

Eu revin asupra legii, pentru că eu am obsesia aceasta: legea și respectul pentru lege. La art.170 se spune clar: "Fiananțarea învățământului - 4% din bugetul de stat. Nu zice nimic aici despre alte venituri. Venituri proprii, bugete locale, nimic. 4% din p.i.b.

La alin. 3 de la art. 170, Legea învățământului: "Institutele și unitățile de învățământ pot beneficia și de alte surse de venituri dobândite în condițiile legii: venituri proprii, subvenții, donații, sponsorizări și taxe de la persoanele juridice și fizice. Veniturile obținute din sursele menționate se gestionează și se utilizează integral la nivelul instituțiilor și unităților respective, inclusiv pentru majorarea fondului de salarii, fără vărsăminte la bugetul de stat, la bugetele locale și fără a afecta alocațiile bugetare".

Oameni buni, legea e clară: aceasta este legea! Această lege nu a fost abrogată, ea este în vigoare.

Domnul ministru se referă probabil la Ordonanța nr. 32 care se numește acum legea nu știu cât. Acolo se fac niște adaosuri la acest 4%, se face o mărunțire a acestui 4%, dar nu se spune acolo că această Lege a învățământului încetează, nu se spune că valabilitatea ei încetează sau că este cumva atenuată. Așa încât, toată argumentarea aceea cu 4%, în 4% băgându-se tot ce a spus domnul ministru, nu are valoare în fața legii și aceasta este Legea învățământului. Din această cauză, revin și solicit încă o dată să votăm, fie așa cum am solicitat prima dată, fie să ne retragem și să discutăm 15 minute cu domnul ministru în legătură cu această chestiune. Este vorba de bani pentru învățământ un an întreg; nu putem trece chiar așa ușor și chiar dacă domnul președinte Văcăroiu a adus niște argumente aici, eu zic să aibă bunăvoința acum, și dacă doriți, "mila" pentru dăscălimea română, se ne mai dea 15 minute să stăm de vorbă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Permiteți-mi... Domnule deputat Bălăeț, puțină răbdare.

Domnule ministru Tănăsescu, cred că de aici rezultă o concluzie, Ministerul de Finanțe are o posibilitate, că după 15 minute veți găsi vreo soluție. Probabil că eu n-am fost convingător. Vă rog să luați cuvântul și să explicați dacă ar avea eficiență această discuție. Nu ne mai reîntrunim, domnule profesor Stanciu.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Aș vrea să fac o specificare ca să se înțeleagă foarte clar: ceea ce v-a prezentat domnul deputat este o lege care este în funcțiune, dar care a fost modificată, iar acele articole la care face dânsul referire au fost modificate prin Ordonanța nr. 32 din 2001, aprobată de către dumneavoastră ca lege, în care, datorită mutațiilor care au avut loc de la legea de aprobare și până în prezent, și vă dau doar exemplu: trecerea învățământului preuniversitar la colectivitățile locale " Deci, această lege este modificată iar construcția bugetului de stat este făcută pe noua legislație care spune că 4% acordat învățământului se referă la totalul fondurilor publice care cuprind și venituri proprii și credite externe și bugete locale ș.a.m.d.

Deci, construcția bugetului este făcută respectând legislația în vigoare. Aceata este specificația pe care aș vrea s-o aduc în atenția dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule ministru,

Acceptați un dialog de un sfert de oră, considerați că va avea eficiență?

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu (din loja Guvernului):

N-are eficiență, domnule!

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule profesor, ați ascultat răspunsul ministrului de finanțe. Confirmă că nu vi s-a dat răspunsul, nu există nici o soluție, pierdem 15 minute, încă o oră până ne strângem și este păcat, sincer păcat.

Domnul deputat Bălăeț.

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Înainte de a pune întrebarea pe care vreau să o pun domnului ministru Tănăsescu, vreau să-l felicit cu ocazia zilei de astăzi și să-i urez "La mulți ani!"

Întrebarea pe care vreau să o pun este următoarea: dânsul a ocolit într-un fel, în cadrul răspunsului dânsului, propunerea pe care o făcusem eu pentru alte acțiuni economice de unde să se ia mia de miliarde, spunând că este vorba de simularea comerțului exterior și micile întreprinderi, pentru care și eu pledez.

Dar, problema este următoarea: pe ansamblul art. 17, de ce cheltuielile de la bugetul de stat pe acțiuni economice sunt într-o continuă creștere când noi am fost pur și simplu intoxicați, și noi, și opinia publică, pentru faptul că o economie de stat este o economie care cheltuiește foarte mult de la buget.

Trebuie să vă atrag atenția că în cadrul economiei noastre privatizate, în mod accelerat, în ultimii trei ani, cheltuielile de la bugetul de stat sunt într-o creștere exponențială.

Iată, domnule ministru, de la 36 de miliarde cheltuieli economice în 2001, la 44.000 de miliarde în 2002 și la 73.000 de miliarde în 2003. Ori avem economie privatizată care aduce venituri la bugetul de stat, ori avem o economie privatizată care "suge" bugetul de stat și să vedem de ce îl "suge"?! De ce, mă rog, la cheltuielile pentru transporturi și la ministerul domnului Mitrea avem o creștere de la 15.000 de miliarde în 2001, la 18.000 de miliarde în 2002 și la 30.000 de miliarde în 2003?! Păi, noi știm niște acțiuni economice care înseamnă "spoială" pe lângă ceea ce ar fi trebuit să se facă. Luați așa-zisă linie de metrou de suprafață de la Ghencea până la Piața Presei Libere și vedeți, domnilor, că nu s-a făcut mai nimic. Este acceași linie de tramvai care circulă exact în niște condiții aproape asemănătoare; populația nu simte nimic în acest domeniu.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule deputat,

V-am înțeles și colegii v-au înțeles perfect...

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț:

Da, haideți să vedem și răspunsul adecvat, domnule președinte.

Sper că Parlamentul nu este o simplă anexă la Guvern și majoritatea trebuie să judece Guvernul pentru greșelile pe care le face în domeniul culturii. Și, de aceea, vă rog foarte mult să revizuim articolul acesta privind cultura și propunerea de 1.000 de miliarde, din cele 73.000 de miliarde pe care le dăm în acțiuni economice, unde știm că foarte multe din aceste acțiuni sunt modalități de a "suge" bugetul de către societăți "căpușe", cu caracter preponderent politic. Aceasta este problema! Și vă rog foarte mult să dați răspunsul, ca partid de guvernământ, la această chestiune.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumim, domnule deputat. O să vă dea răspunsul domnul ministru Mihai Nicolae Tănăsescu.

Vreau să rețineți că dacă aveți lumină în clădire trebuie să facem un efort în continuare ca să avem curent electric. Trebuie să mai construim și centrala nucleară, trebuie să mai facem multe lucruri. Deci, nu este chiar totul privatizat și încă avem nevoie de o serie de lucruri.

Domnul ministru Mihai Tănesescu.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să fac niște clarificări ca să nu se creeze confuzie. Din păcate, domnul deputat face o analiză comparativă care nu este corectă. A compara un buget al Ministerului Transporturilor în 2002 cu un buget al Ministerului Transporturilor în 2003, când am arătat că în acest nou buget intră și fondul special al drumurilor. Deci, dacă comparăm A cu B în condițiile comparabile, sigur, rezultatele sunt false.

De aceea, vreau să vă spun foarte clar că în cadrul bugetului Ministerului Transporturilor, datorită trecerii fondurilor drumurilor în interiorul, în scheletul bugetului, sigur sumele sunt superioare cu mult vizavi de anul 2002.

Mai mult, această creștere la acest capitol "Alte acțiuni economice" este ca urmare, în primul rând, al alocării duble în anul 2003 față de 2002 a sumelor necesare a cofinanțărilor locale pentru susținerea proiectelor nerambursabile, a banilor veniți de la Uniunea Europeană, în mod gratuit.

Deci, dacă în anul 2002 am avut sub 3.000 de miliarde, în anul 2003, ca urmare a programelor care sunt desenate, avem peste 7.600 de miliarde, componenta locală cu care trebuie să contribuim la aceste proiecte.

Deci, aș dori încă o dată și cu permisiunea dumneavoastră, ca analizele acestea comparative pe care să le facem, să le facem în mod corect.

De aceea, domnule președinte, susțin încă o dată că sumele, așa cum au fost alocate pe capitole de cheltuieli, să rămână în forma care a fost aprobată de către comisie.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul deputat Stanciu.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Raționamentul domnului președinte de ședință referitor la consultarea noastră cu domnul ministru de finanțe a fost corect până la un punct, în sensul că, domnul ministru, repezentanții ministerului s-au întâlnit cu toate grupurile parlamentare sau cu repezentanții acestora, cu excepția celui al Partidului România Mare. Reprezentăm în acest Parlament circa 25%. Suntem un partid ales democratic, cu alegeri confirmate chiar de observatorii și interni, dar și externi.

Solicităm, deci, domnule președinte, această întrevedere, în numele celor 105, ca să nu spun cei 121 care au fost aleși.

Problema este dacă ne acordați acest timp acum sau putem găsi o soluție de compromis, în sensul, că să trecem peste 15.2 și să ne garantați că luni, înaintea începerii programului, domnul ministru va avea o întâlnire cu Grupul parlamentar reunit Senat, Camera Deputaților al PRM, spre a ne asculta și nouă, ca grup, ca entitate a acestui Parlament, păsurile privitoare la învățământ și spre a repara, zic eu, o scăpare, că nu cred că a fost cu intenție lipsa de consultare a grupului.

Acesta este cuvântul nostru, domnule președinte, a celor două grupuri. Ori ne dați acum 15 minute să se întâlnească grupul cu domnul ministru, ori înainte de începere, luni, trecându-se pe 15.2... Deci, noi am cerut-o acum! Dar, ca să nu se creadă că vrem să "..

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înțeles, domnule Stanciu.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Și eu vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Sigur, este o cerere justificată a grupului parlamentar. Vă propun să sărim peste alin. 2. Rog Ministerul de Finanțe, luni, la ora 14,00 o întâlnire cu grupul, pentru că la ora 15,00 vom intra în plen pentru a continua dezbaterile.

Deci, nu votăm acum alin. 2.

Trecem la alin. 3. Dacă sunt amendamente? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră alin. 3.

Cine este pentru? Vă mulțumesc foarte mult.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Alineatul 3 a fost aprobat.

La alin. 4 dacă sunt intervenții?

Domnule profesor Stanciu, vă rog.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Comisiile de învățământ și știință ale celor două Camere, tineret și sport a uneia din Camere, au constatat că sunt cuprinse în acel 4% nu numai veniturile extrabugetare, jonglate, așa cum am spus, printr-o anumită inginerie financiară, dar și 150 de milioane de dolari la 15.4.

Comisiile au votat unanimitate și au înaintat Comisiilor reunite de buget, finanțe un simplu amendament constând într-un singur cuvânt: se scoate un cuvânt și se introduce altul. Atenție! Guvernul poate garanta credite externe în limita a 150 de milioane de dolari SUA, contractate de către instituții de învățământ superior de stat, pe bază de proiecte în condițiile legii.

Acest articol, domnule președinte, a existat și în bugetul pe 2002, numai că atunci spunea așa: "Guvernul garantează credite externe în limita a 150 de milioane de dolari SUA".

Deci, propunem să se scoată "poate" și să se spună "garantez". Este și normal, pentru că așa a fost și anul trecut. Că acest "poate", domnule președinte, era așa cum eram noi tineri: "Dacă și cu parcă se plimba într-o barcă. Poate se răstoarnă barca".

Deci, am ruga să înțelegem, "Guvernul garantează", că așa a fost și în 2002 și nu înțelegem logica de ce spune "poate". Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dacă mai sunt intervenții la alin. 4? Nu mai sunt intervenții.

Domnule ministru Mihai Nicolae Tănăsescu, vă rog să răspundeți.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Domnule deputat,

Am citit și eu Legea bugetului care a apărut în Monitorul Oficial, partea I nr. 784/11 decembrie 2001 și aici spune în felul următor: "Guvernul poate garanta credite externe în limita ".." și așa mai departe.

Există în legea bugetului pe anul trecut exact aceeași formulare.

Deci, Guvernul poate să garanteze dacă i se solicită să garanteze. Există banii respectivi cuprinși în buget, în așa fel încât ministerul, pe baza proiectelor pe care le face, să acceadă către acești bani.

 
 

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Spuneți cât s-a cheltuit din 2.200 de dolari?!

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Nu știu, să întrebăm ministerul! Dacă nu a fost în stare...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule profesor, finanțarea celor 150 de milioane sunt pe proiecte! Deci, Ministerul Învățământului...

Domnule Bolcaș, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnilor președinți,

Domnilor colegi,

Problema este puțin mai adâncă decât pare și nu este vorba numai de o neînțelegere lingvistică. Domnul ministru Tănăsescu a lămurit acest lucru. În concepția domniei sale înseamnă că acest articol permite Guvernului să garanteze dacă i se cere. Este fals juridic acest lucru! Din moment ce se folosește sintagma "poate", înseamnă că las la latitudinea Guvernului garantarea. Nu-l oblig în condițiile în care am un proiect să efectueze această garanție. Știți care este consecința? Că Legea bugetului se aplică de data aceasta nu prin efectul ei, prin dispoziția legală ce o votați, ci votați ca să se poată aplica prin simplul ordin al ministrului, nici măcar prin Hotărâre de Guvern. Or, așa ceva nu se poate. Evident că amendamentul este corect, obligând Guvernul să garanteze și neexistând decât motive de refuz care sunt cenzurabile pe căile de contestație care sunt puse la dispoziție. Pentru aceasta susțin amendamentul.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule deputat Bolcaș, tot noi, prin lege, aprobăm un plafon de îndatorare care, de regulă, este 3 miliarde și jumătate de dolari, dar în fiecare an noi am aprobat acest lucru. Dacă Ministerul Învățământului vine spre sfârșitul anului cu un proiect, când plafonul de îndatorare aprobat de Parlament și convenit, de regulă, cu Fondul Monetar Internațional a fost epuizat, Ministerul de Finanțe nu mai poate da garanția depășind acest plafon. Deci, el nu poate să spună "garantez", pentru că ar însemna să garanteze toți. Deci, Ministerul Învățământului trebuie să vină prompt cu proiecte, în timp util, pentru a face acest joc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule președinte,

Vă mulțumesc. Lămurirea dumneavoastră este extraordinar de bine venită în sprijinul acestui amendament, pentru că atunci nu numai garantarea este aleasă, să zicem, aleatoriu, de un organ administrativ dar și prioritățile sunt alese de acesta.

Or, aici vreau să știu că în garantarea acestor credite învățământul are o prioritate, are "felia lui de tort" bine stabilită. Dacă elimin "poate" am "felia lui de tort" stabilită. Nu se fac cereri, nu se fac proiecte, nu garantează nimic și la sfârșitul anului bugetar se duc aceste obligații la capitolul la care trebuie să se ducă. Există proiecte, este obligat să le garanteze!

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Stanciu.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Îmi cer scuze că tot vă deranjez, dar este grea școala și dacă nu repetăm nu învățăm.

Deci, vreau să repet următorul lucru: am întins poate o inelegantă, să zicem, cursă domnului ministru, spunându-i că în bugetul de anul trecut s-a scris "garantează" și nu "poate" și domnia sa a venit și a spus: "Nu, tot "poate" s-a scris!". Și l-am întrebat: "Și cât s-a cheltuit?". Nimic! Ca să se facă anul trecut 4% s-au adăugat 200 de milioane că pot fi garantate, ceea ce reprezenta în 2002, 0,36.

Anul acesta, ca să se ajungă tot la 4%, adică, chipurile, să se respecte ordonanța nr. 32 cu "Fonduri publice", luând bugetul de stat, s-a adăugat 150, care se vor cheltui ca și cei de anul trecut, adică deloc. Or, această inginerie financiară nu o acceptăm! Să fim corecți cu noi și să punem "va garanta", pentru că altfel nu pot să fac - și aici era domnul Nicolaescu, cred - când i s-a răspuns: "Nu pot fundamenta bugetul pe ceva care nu există, adică pe un proiect de lege care este și trebuie să-l fundamentez pe ceva care există".

Deci, noi avem clar 4% din fonduri publice, pentru fondul de 4% avem nevoie de 150 de milioane și aceste 150 de milioane trebuie garantate, nu că pot fi garantate.

Deci, rămânem la această idee, clar, să se scrie acolo "garantat" și vom vedea, domnule președinte, că vom cheltui noi de la învățământ acești bani, dar dacă ei nu sunt garantați, nu ne ducem cu fiecare proiect cu țârâita acolo și spunem: "Băi, vezi ce scrie aici?!", "Poate!".

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înțeles, domnule!

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

O clipă și am terminat. "În acest birou nu se fumează sau se fumează o zi da și una nu!". "Azi nu se fumează!". "În acest birou se dau credite externe!". "Poate!". "Azi nu se poate!".

Deci, trebuie să fie clar, "garantează". Mi se pare normal și firesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumim, domnule deputat.

Domnul ministru Mihai Nicolae Tănăsescu.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Trebuie să intervin și, sigur, pentru a demonstra că acest lucru este foarte bine determinat și că sumele pe care noi le considerăm că pot fi cheltuite, suntem de acord cu amendamentul dumneavoastră în care să scriem ferm: "Garantează acest fond".

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Deci, supun la vot alin. 4.

Cine este pentru?

 
 

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

În forma pe care a spus-o domnul ministru.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

În forma cu "garantează" și nu "poate garanta", deci în propunerea pe care dumneavoastră ați făcut-o.

Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Mergem mai departe, stimați colegi, la art. 15 alin. 8, dacă se mai susține? Înțeleg că nu.

Supun votului dumneavoastră alin. 8.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

În unanimitate.

Alineatul 9. Am supus votului alin. 8, unde nu s-a mai intervenit.

La alin. 5, 6 și 7 dacă sunt intervenții? Nu.

Supun votului dumneavoastră alin. 5, 6 și 7.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 8 abțineri s-au votat și aceste alineate.

La alin. 9 dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Vă ascultăm, domnule deputat.

 
 

Domnul George Dumitru Moisescu:

Taxele poștale percepute de Compania Națională Poșta Română S.A. pentru prestații reprezentând plata la domiciliul beneficiarilor a drepturilor de pensii în anul 2003 nu pot depăși 1,35% din valoarea sumelor plătite prin poștă. Spun acest lucru pentru faptul că se fac și alte plăți, prin CEC, prin BANCPOST.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul ministru Tănăsescu. Tot la acest punct?

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Domnule președinte,

Considerăm că amendamentul acesta nu poate să fie susținut, întrucât textul inițial se referă numai la plata la domiciliul beneficiarului a drepturilor de pensie de către Compania Națională Poșta Română.

Obiectul convențiilor încheiate periodic de ministere și alte instituții publice cu această companie națională îl constituie achitarea lunară, pentru fiecare titular de drepturi, la domiciliul acestuia, a drepturilor stabilite prin convenție.

De aceea, considerăm că nu este oportună sublinierea acestei sintagme "prin poștă", în cadrul acestui alineat al art. 15.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înțeles.

Dacă mai există vreo intervenție la acest alineat? Înțeleg că nu. Ați auzit și răspunsul.

Supun votului dumneavoastră alin. 9, în formularea Ministerului de Finanțe și acceptată de comisii.

Cine este pentru? Mulțumesc foarte mult.

Împotrivă? 13 voturi împotrivă.

Abțineri?

Cu 13 voturi împotrivă, 2 abțineri, deci, cu mare majoritate de voturi pentru s-a aprobat și alin. 9.

La art. 10 dacă sunt intervenții?

Domnule deputat Onisei, vă rog, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Ioan Onisei:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Alineatul 10 al art. 15 constituie, în opinia noastră, și, când spun a noastră mă refer la Comisiile pentru cultură, atât de la Camera Deputaților, cât și de la Senat, o eroare.

Felul în care este formulat nu ține cont de faptul că, prin Legea nr. 574 din 2001, care a aprobat Ordonanța de urgență nr. 9 din ianuarie 2001, ordonanță ce privea unele măsuri în domeniul culturii, artei, drepturilor de autor și cinematografiei, Oficiul Român pentru drepturile de autori este trecut în subordinea directă a Guvernului, legea prevede că este coordonat de ministrul și nu de Ministerul Culturii. Prin urmare, în opinia celor două comisii ORDA ar fi trebuit să-și găsească o poziție distinctă în construcția bugetului de stat, directorul general al acestui oficiu urmând să fie ordonator principal de credite.

Așadar, noi am susținut și susținem eliminarea alin. 10, astfel cu acesta este formulat și deschiderea unei noi anexe la Legea bugetului de stat, o anexă 3.58 care să prevadă veniturile și cheltuielile pentru Oficiul Român pentru Drepturile de Autor.

Mă grăbesc să subliniez și faptul că, ulterior apariției legii, Hotărârea Guvernului de organizare și funcționare a ORDA avea o formulă greșită care adăuga la lege o formulă criticată, inclusiv de Consiliul Legislativ și însuși Guvernul a precizat faptul că: "ORDA se finanțează din alocații acordate eventual distinct prin bugetul Ministerului Culturii și Cultelor".

Vă rog, în concluzie, să observați, pe de o part, faptul că ORDA nu se regăsește nici măcar distinct în categoriile de venituri și cheltuieli ale Ministerului Culturii și Cultelor, dar, de fapt, în opinia noastră, repet, opinia unanimă a Comisiilor pentru cultură de la Camera Deputaților și de la Senat, ORDA trebuie să aibă poziție bugetară distinctă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul deputat Márton.

 
 

Domnul Márton Arpád Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Puteți să observați că la pagina 28, punctul 42 la amendamente respinse se regăsește un amendament al Comisiei pentru cultură care nu propune eliminarea alin. 10, ci reformularea sa, în partea finală, astfel: "sunt prevăzute în Anexa nr. 3.58", ceea ce prevede o explicitare distinctă și o anexă distinctă pentru ORDA.

Motivarea respingerii este că în legea care reglementează aceste autorități nu este prevăzut că ORDA ar funcționa ca ordonar principal de credite. Am verificat și, din păcate, e o greșeală de a noastră, o scăpare, n-am specificat în textul legii de aprobare a ordonanței că ea devine ordonator principal de credite.

Ca atare, ne aflăm într-o situație destul de delicată din punct de vedere juridic, suntem în fața unei autorități independente subordonate Guvernului, care, conform acestei legi, beneficiază de o sumă de bani, explicitată, evident, de la Ministaerul Culturii. În această situație, există două posibilități: ori să avem anul acesta o explicitare, ori e menirea noastră ca, în timpul cel mai scurt, anul viitor, să modificăm această lege să explicităm că ORDA este ordonator principal de credite. Și, în felul acesta, deja, anul viitor este obligatoriu ca precizarea să apară explicit în lege.Mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Onisei.

 
 

Domnul Ioan Onisei:

Doar o scurtă completare, domnul ministru, domnule președinte. Sunt absolut de acord cu colegul meu din Comisia de cultură, adică, putem primi prin votul nostru și această formulare a art. 10. Dar vreau să vă precizez că, după Legea privind drepturile de autor și drepturile conexe, ORDA a fost tot timpul, cu excepția unei perioade din 2001, o autoritate autonomă, ordonar principal de credite - directorul general al ORDA, iar autonomia ORDA este cerută inclusiv în procesul de integrare al României în Uniunea Europeană - Cap. 20 - cultură și audiovizual. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Domnul ministru Mihai Nicolae Tănăsescu.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Domnule președinte,

Eu cred că concluzia este clară. Tocmai respectând legea, a apărut acest alin. 10 al art. 15, prin care am arătat distinct care sunt cheltuielile Oficiului român pentru drepturile de autor.

Venind în întâmpinarea celor spuse de dumneavoastră, cred că putem, la anexa Ministerului Culturii, să facem o steluță prin care să spunem că suma respectivă este aferentă ORDA. Dar ea nu poate să fie ordonator principal de credite, fiindcă hotărârea de punere în aplicare a legii spune foarte clar că, în mod distinct, așa cum ați arătat dumneavoastră, sumele respective sunt date acestei instituții prin Ministerul Culturii.

Și, de aceea, propunerea noastră este ca la anexa respectivă să evidențiem în mod distinct cheltuielile pentru această instituție.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Iată că problema este rezolvată. De acord, domnule coleg?

 
 

Domnul Ioan Onisei:

Este un pas important câștigat, dar am să-l rog pe domnul ministru ceva mai mult. Sigur că e o chestiune ușor incomodă, ca să mă exprim eufemistic, dar am putea chiar face o anexă. Pentru că, iată, nu se cere o suplimentare, deși ORDA a vrut o suplimentare de circa 600 de miliarde, și, atunci, haide să deschidem o anexă...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Aceasta înseamnă să-l facem ordonator principal de credite și nu este posibil.

 
 

Domnul Ioan Onisei:

E adevărat, dar, atunci, la Ministerul Culturii, nu este suficient, domnule președinte de ședință al Senatului, să avem numai asteriscul. Trebuie să detaliem pe categorii de cheltuieli ce revine ORDA.

Pentru că, altminteri, ORDA rămâne la pixul, stiloul sau ce folosește domnul ministru Răzvan Theodorescu și va primi bani așa cum vrea domnul ministru Răzvan Theodorescu. Mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul deputat Marton.

 
 

Domnul Marton Arpad Francisc:

Eu cred că pentru anul acesta, această soluție cu steluță este una acceptabilă și, pentru la anul, trebuie să modificăm legea, ca să-l facem ordonator principal de credite.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Eu vă rog să vă gândiți la anexă, domnule Onisei.

Supun votului art. 10, nu discutăm aici anexa, în formula Ministerului de Finanțe.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 6 voturi împotrivă.

Abțineri? 10 abțineri.

Cu mare majoritate, s-a aprobat alin. 10.

Rog un răspuns de la domnul ministru Mihai Nicolae Tănăsescu la alin. 11, unde domnul Radu Alexandru a cerut ca cele două teatre să treacă la Ministerul Culturii. Sigur că nu face parte din buget, este cu totul altceva. Dar dacă doriți să luați cuvântul aici?

Deci, domnul Radu Alexandru a cerut un alineat nou, 11 la art. 15, prin care Teatrul Național din Târgu Mureș și Teatrul Național din Craiova să treacă la Ministerul Culturii.

Vreți să luați cuvântul aici? Ascultăm, domnule Nicolaescu.

 
 

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:

Domnule președinte,

Un comentariu și, după aceea, o argumentație.

În primul rând, ne pare rău că nu este în sală domnul Răzvan Theodorescu pentru că, sigur, e greu să rezolvăm problema acestui amendament prin Ministerul Finanțelor Publice, care și-a spus punctul de vedere la respingerea amendamentului. Că aceste două instituții, așa cum funcționează ele astăzi, trebuie să fie finanțate din bugetele locale.

Acum încerc argumentația și după aceea am să vă fac o propunere.

Singurele teatre naționale din România care au rămas în subordine locală sunt cele din Târgu Mureș și Craiova. Eu am să mă refer numai la cel din Târgu Mureș, pentru că sunt deputat de Mureș și îi cunosc foarte bine situația.

De mai multă vreme, de când a apărut această subordonare a Teatrului Național din Târgu Mureș la consiliul județean, sunt mari probleme în finanțarea teatrului. La început, nici consiliul județean nu dorea să-l finanțeze, nici consiliul municipal Târgu Mureș nu dorea să-l finanțeze, fiecare încercând să paseze responsabilitatea finanțării teatrului.

Probabil că vă aduceți aminte că în cursul acestui an au fost greve, chiar greva foamei, ale personalului artistic de la Teatrul Național din Târgu Mureș, pentru că instituția avea foarte multe datorii și, în același timp, nimeni nu dorea să finanțeze activitatea teatrului. Să nu uităm că Teatrul Național din Târgu Mureș are două secții: o secție în limba română și o secție în limba maghiară. Amândouă, din păcate, sunt în această situație: de mizerie, de subfinanțare și, în același timp, trebuie să remarcăm totuși faptul că spectacolele Teatrului Național din Târgu Mureș sunt unele din cele mai apreciate din țară.

Se pune întrebarea simplă: de ce Teatrul Național din Târgu Mureș este tratat ca un teatru de mâna a doua și nu ca un teatru național, el rămânând în subordinea autorității locale? Din păcate, domnul Tănăsescu nu poate să răspundă, că nu este domeniul dumnealui de activitate, este domeniul domnului Răzvan Theodorescu.

De aceea, eu v-aș propune să trecem peste acest articol, să-l așteptăm pe domnul Răzvan Theodorescu să ne explice rațiunea pentru care nu dorește ca și cele două teatre din Târgu Mureș și Craiova să redevină teatre naționale cu statut de prim rang, cum sunt celelalte din țară, și, după aceea să rediscutăm acest articol. Poate, domnul Răzvan Theodorescu va înțelege să retreacă cele două teatre în subordinea Ministerului Culturii și Cultelor și atunci amendamentul nu își mai are rost.

Nu dorim suplimentare de fonduri, pentru că ele rămân aceleași, se vor duce de la bugetul local la Ministerul Culturii. Deci, nu este o problemă pentru Ministerul Finanțelor, este o problemă de principiu. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Imediat vă dau cuvântul, doamnă Dobrescu.

Sigur, corect, nu face obiectul bugetului, a fost un proiect de lege cu teatrele naționale, s-a aprobat de către Parlament, dorim să facem acest lucru, nu contestăm, dar înseamnă o inițiativă legislativă prin care să trecem acest demers. A fost un scurt comentariu legat de problema în discuție.

Doamna senator Dobrescu.

 
 

Doamna Maria Antoaneta Dobrescu:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Fiind senator de Dolj și făcându-se de două ori vorbire în acest plen despre Teatrul Național din Craiova, prin colegii mei, domnul senator și domnul deputat, mă simt datoare să intervin în fața dumneavoastră.

Într-adevăr, vă reamintesc că anul trecut, la discutarea bugetului, am intervenit pentru a clarifica puțin statutul Teatrului Național din Craiova și, la acea dată, și a Teatrului din Târgu Mureș și a celui din Timișoara. Desigur că s-a obținut atunci, prin prezența aici a Ministerului Culturii, a domnului ministru Răzvan Theodorescu, acceptul ca programele să fie susținute la nivel național de către Ministerul Culturii. Ceea ce este firesc și ceea ce cred și aștept din partea domnului ministru Răzvan Theodorescu să confirme și de această dată. Fără susținerea financiară din partea Ministerului Culturii a programelor acestor teatre, nu s-ar putea organiza, din bugetul care este la această dată alocat teatrelor trecute în subordinea consiliilor județene, nici un festival sau, mă rog, alte spectacole.

Prin urmare, aceasta este o problemă a Ministerului Culturii. Eu am făcut doar o clarificare aici, nu cred că este acum cadrul cel mai potrivit ca să o abordăm și, poate, să găsim o soluție, pentru că noi discutăm, până la urmă, bugetul.

Cât privește, însă, trecerea teatrelor la consiliul local - și este vorba, de această dată, numai de două teatre: Teatrul din Târgu Mureș și cel din Craiova, s-a înțeles de anul trecut că se dorește a ne alinia spre o descentralizare. Un lucru firesc dar acest lucru ar însemna să se producă și de la etapă la etapă, cu celelalte teatre naționale, care să intre în același sistem.

Or, dacă nu, să se găsească o soluție, o linie corectă pentru absolut toate teatrele naționale. Altfel, se vor simți lezați, cred eu, pe bună dreptate, și actorii de la Teatrul Național din Craiova și aceia de la Teatrul din Târgu Mureș.

Dar, repet încă o dată, această problemă se poate regla la nivelul discuției cu domnul ministru Răzvan Theodorescu.

Cât privește finanțarea, și pentru Teatrul Național din Craiova, ea este prevăzută în momentul acesta la consiliul județean. Cât este de, eu știu, suficientă, este o discuție care, în momentul de față, nu sunt în măsură să o dezvolt.

Oricum, suma care era prevăzută la Ministerul Culturii a trecut pentru consiliul județean, prin urmare, este aceeași finanțare. Rugămintea este de a se vedea această sumă, dacă mai poate fi amendată, sau, cel puțin la rectificarea bugetului, ca să-i asigurăm pe oamenii aceștia că se pot dezvolta și programele lor.

Dar, repet încă o dată, trebuie să ajungem la o linie constantă și să avem un punct de vedere, poate, și din partea Comisiilor de cultură din Cameră și din Senat. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule deputat Onisei, tot ce se poate puteți întreba. Vreți să mai adăugați argumente în plus? Vă rog.

Eu vreau să rețineți că nu face obiectul bugetului! Haideți, atunci, să introducem în buget tot ce vreți!

 
 

Domnul Ioan Onisei:

Domnule președinte,

Face obiectul unei anexe la buget și e de datoria mea să-mi informez colegii senatori și deputați că nu există nici o lege care să transfere categorii de instituții de spectacol din subordinea Ministerului Culturii în subordinea consiliilor locale sau județene, după caz.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Fără act normativ, nu s-ar putea vorbi astăzi!

 
 

Domnul Ioan Onisei:

Dacă îmi îngăduiți, o să vă spun cum s-a făcut. S-a făcut printr-o simplă anexă la Legea bugetului de stat de anul trecut și, de fapt, este numai un transfer de sarcină de finanțare, nu este o descentralizare. Pentru că nu s-a făcut niciodată predare-primire de patrimoniu, de bunuri ș.a.m.d.

Mai mult decât atât, bâlbâim aceste lucruri de doi ani de zile, dovadă că domnul ministru al culturii a venit în Comisia pentru cultură a Camerei și a cerut să aprobăm ordonanță de urgență de retransmitere în subordinea Ministerului Culturii a Operei și Teatrului din Timișoara.

Eu consider că este o propunere care trebuie primită și domnul ministru al culturii să vină cu o strategie clară de descentralizare, una care să fie bazată și pe Legea nr. 213 a proprietății publice și regimului juridic al acesteia, astfel încât să existe și patrimoniu, dar, mai ales, resursele financiare necesare pentru funcționarea acestor instituții. Mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul deputat Bolcaș.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Pornesc de la remarca judicioasă a domnului președinte Văcăroiu că fără un act normativ nu se poate realiza trecerea din subordinea organelor locale în subordinea Ministerului Culturii a acestor două instituții. Dar cred că s-a vorbit prea mult, prea prolix și s-au întunecat termenii ecuației în care s-a făcut această propunere.

Propunerea ține de un singur argument, dacă vreți, cultural. Și Teatrul Național din Craiova și, mai mult, Teatrul Național din Târgu Mureș au o valoare de simbol. Vreți să le dați această valoare de simbol sau nu?

Problemă. Aceasta se rezolvă prin Legea bugetului de stat? Integral, nu și are dreptate domnul președinte Văcăroiu. Dar prin Legea bugetului de stat se deschide poarta principală pentru rezolvarea acestei probleme.

Nu mai este o chestiune, dacă vreți, de surse bugetare. Avem o translație de fonduri, care nu afectează în nici un fel globalitatea bugetului. Dar această translație de fonduri situează deja perspectiva a ceea ce se urmărește: trecerea în subordinea Ministerului Culturii.

Problemă. Subordinea este de mai multe feluri. Dacă, la ora actuală, am o subordine financiară raportată la Ministerul Culturii, aceasta nu înseamnă că în viitor nu va trebui să rezolv și problemele subordinii administrative, dacă vreți, ierarhice.

Sub aceste auspicii, îl rog pe domnul ministru Tănăsescu să înțeleagă că, dincolo de problema financiară, care poate, prin Legea bugetului, să deschidă o perspectivă frumoasă, este și problema acestui simbol ce trebuie să-l acordăm celor două teatre. Pentru aceasta, mă pronunț pentru acest amendament. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Mălaimare.

 
 

Domnul Mihai Adrian Mălaimare:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Ne aflăm în fața unei probleme extrem de importante pentru destinul artei scenice românești. Aș vrea doar să vă fac o foarte scurtă mărturisire: eu sunt, ca director de teatru, ca instituție culturală, prima instituție descentralizată în mod oficial, domnul ministru Caramitru m-a trimis la Primăria Capitalei.

Vă mărturisesc că în forumul meu interior am suferit în momentul acela, dar, iarăși, vreau să-i mulțumesc public primarului Băsescu pentru faptul că a înțeles că trebuie să ajute o instituție de cultură, indiferent dacă ea este condusă de un adversar politic extrem de serios și de hotărât cum sunt. Încă o dată, îi mulțumesc. Și Teatrul Masca, descentralizat de Caramitru, a fost ajutat, în continuare, de primarul Băsescu.

Așa ar fi trebuit să se întâmple cu toate instituțiile. Din păcate, constatăm că la Craiova și la Târgu Mureș lucrurile nu au mers cum trebuie; am constatat că lucrurile s-au întâmplat la fel și la Timișoara, dar acolo s-a găsit o rezolvare oarecum underground, nu cunosc foarte exact amănuntele. Mi se pare că problema care se pune astăzi aici este una de viitor. Din cauza aceasta, noi l-am chemat pe domnul ministru Răzvan Theodorescu, împreună cu o strategie care să privească descentralizarea tuturor instituțiilor de cultură, pentru că este un fenomen cu care trebuie să fim absolut de acord.

Din acest punct de vedere, fiind alături de tot ceea ce înseamnă artist în România și care se simte prost, pentru că, și Craiova, și Târgu Mureș, încă nu știu cui aparțin, nu știu cine îi plătește, nu știu cine are grijă de ei, repet, principiul descentralizării este corect. Și, domnule președinte, indiferent ce vom hotărî în acest moment, important este ca domnul Răzvan Theodorescu să prezinte Parlamentului soluția clară a principiului pe care încearcă să-l aplice în ceea ce privește descentralizarea.

Avem nevoie de principii, înainte de a comite un act precum este cel pe care l-a produs asupra Teatrelor din Timișoara, Târgu Mureș și Craiova. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul deputat Nicolaescu.

 
 

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cred că s-a înțeles până acum că este o problemă deosebit de importantă și, mai ales, că într-o dezbatere democratică în care Parlamentul trebuie să fie corect informat și să decidă în cunoștință de cauză, este nevoie ca ministrul culturii, domnul Răzvan Theodorescu, să vină să prezinte Parlamentului ceea ce consideră dumnealui necesar în ceea ce privește politica în domeniul teatrelor. Deocamdată, noi nu știm de ce patru teatre naționale sunt într-un fel, de ce două teatre naționale sunt în alt fel.

Ar trebui să știm pe ce argumente dumnealui a luat aceste decizii, dar, mai ales, eu cred că dumnealui are nevoie de acordul Guvernului. Și, de aceea, vă propuneam și susțin aceeași propunere, să trecem peste acest amendament și să-l reluăm în discuție după ce domnul ministru vine și prezintă Parlamentului ceea ce dumnealui crede că este mai bine pentru cultura românească. Pornind de la faptul că două teatre naționale, și domnul Bolcaș avea dreptate, simbol în cultura românească sunt altfel tratate decât celelalte teatre naționale.

Dacă se dorește descentralizare până la capăt, o vom vedea, o vom avea, rămâne să vedem ce ne spune ministrul. Vă mulțumesc și vă rog să aveți înțelegere, să tratăm în acest mod această delicată problemă. Mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Cred că s-a discutat foarte mult. Vă fac o propunere, haideți să mergem pe această formulă, nu are rost să continuăm încă cinci ore pe tema aceasta.

Luni, rediscutăm, în prezența ministrului Răzvan Theodorescu. De acord?

 
 

Domnul Viorel Gheorghe Coifan:

Și a ministrului Octav Cozmâncă!

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Iată un exemplu în care trei ministere nu au colaborat: Ministerul Culturii, Ministerul Finanțelor și Ministerul Administrației Publice. Eu, ca deputat de Timiș, am reușit să retrec înapoi, în subordinea Ministerului Culturii, cele două instituții, pentru că am arătat că doar 46% din finanțare se asigura anul trecut de către Ministerul Culturii, restul era în sarcina consiliului județean. Și, ca dovadă că nu a fost o strategie clară de descentralizare, doresc să spun că înainte de război Teatrul Național ținea de Primăria Timișoarei.

Cu alte cuvinte, solicit în mod imperios ca luni, la această discuție, să fie prezenți domnul ministru al administrației publice Octav Cozmâncă și domnul ministru al culturii Răzvan Theodorescu. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

De acord să mergem pe formula aceasta? Da.

Deci, la art. 15 a rămas să discutăm luni alin. 2 și acest alineat nou propus - 11, în prezența domnului Răzvan Theodorescu și a ministrului Octav Coznmâncă, așa cum s-a spus aici.

La art. 16 nu avem amendamente respinse, avem un amendament al Comisia pentru buget, finanțe.

Îl rog pe domnul vicepreședinte Tărăcilă să conducă ședința în continuare, pentru 5 minute. (Se retrage de la prezidiu și conducerea lucrărilor este preluată din acest moment de către domnul vicepreședinte al Senatului, Doru Ioan Tărăcilă.)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimați colegi,

Art. 16 are două alineate și există doar amendamente admise la nivelul Comisiilor pentru buget, finanțe și bănci ale Senatului și Camerei Deputaților.

Îl consult pe domnul ministru Mihai Nicolae Tănăsescu dacă este de acord cu cele două amendamente? Vă mulțumesc.

Comisia insistă în amendamente? Da.

Supun votului dumneavoastră art. 16 alin. 1.

Cine este pentru, în varianta prezentată de Comisiile pentru buget, finanțe și bănci? Vă rog să votați! Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă? 1 vot împotrivă.

Se abține cineva? 6 abțineri.

Cu majoritate de voturi, art. 16 alin. 1 a fost adoptat de plenul celor două Camere.

La alin. 2 este, de asemenea, un amendament formulat de Comisiile pentru buget, finanțe și bănci, susținut de Ministerul de Finanțe. Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă rog să votați! Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nici un vot.

Se abține cineva? 1 abținere în partea stângă, un coleg.

Deci, adoptat și art. 16 alin. 2.

Supun votului dumneavoastră art. 16, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nici un vot.

Se abține cineva? 7 abțineri.

Cu majoritate de voturi, art. 16 este adoptat de plenul celor două Camere.

La art. 17 există mai multe amendamente respinse, deci, nu există nici un amendament acceptat.

Primul amendament respins este la art. 17 alin. 1.

Inițiatorii doresc să-l susțină? Nu.

Îl supun votului dumneavoastră în varianta care există în proiectul de lege.

Cine este pentru, vă rog? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă?

Se abține cineva?

Cu 3 abțineri, cu majoritate de voturi, art. 17 alin. 1 a fost adoptat.

Alin. 2 nu are amendamente, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru varianta dată de inițiator? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nici un vot.

Se abține cineva?

Cu 10 abțineri, deci, cu majoritate de voturi, art. 17 alin. 2 a fost adoptat.

La art. 17 alin. 3 nu există amendamente. Doriți să interveniți? Vă rog. Domnule deputat Bălăeț, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Mitică Bălăeț:

Noi am mai discutat problema art. 17 și cu propunerea mea de a transfera o mie de miliarde în beneficiul culturii de la acest articol și în special de la alin. 3, unde eu nu cunoșteam pentru ce sunt aceste acțiuni economice. Dacă sunt pentru comerțul exterior și pentru întreprinderile mici și mijlocii, socotesc că a fost o eroare.

Dar rămâne problema pe ansamblu și aici domnul ministru Tănăsescu trebuie să ne răspundă foarte clar, de ce în cadrul unei economii privatizate, și privatizate cum s-a privatizat la noi, există această presiune asupra bugetului din partea acțiunilor economice? Și presiune care nu este în scădere, ci în creștere.

Pe ansamblu, de la 36 de miliarde lei în 2001... la 44 de mii de miliarde de lei, la 73 de mii de miliarde de lei. Aproape că avem de a face cu o dublare, numai în doi ani.

Aceasta este problema! Când noi și opinia publică a fost, pur și simplu, îndobitocită cu ideea că privatizarea aduce scăderea presiunilor bugetare și găurile negre din buget pot dispărea pe această cale.

Îl rog foarte mult să nu mai ocolească răspunsul la o asemenea întrebare, care este formulată direct și care trebuie să fie cunoscută de către Parlament în realitatea ei. Dacă dânsul crede că de aici, din cele 73 de miliarde de lei, nu se poate da nimic la cultură, aceasta este o altă chestiune, dar noi susținem că s-ar putea da și s-ar putea găsi soluții, ținând seama de faptul că, așa cum am arătat, este vorba de o subvenționare a unor societăți, în multe privințe, căpușe. Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă reamintesc, stimați colegi, că art. 17 alin. 2, cel despre care a făcut vorbire domnul deputat Bălăeț, a fost votat de plen cu 10 abțineri.

La art. 17 alin. 3 nu există nici un amendament din partea colegilor senatori sau a comisiilor. Îl supun votului plenului celor două Camere în varianta inițiatorului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nici un vot.

Se abține cineva? 11 abțineri.

Cu majoritate de voturi, alin. 3 al art. 17 este adoptat.

Voci din sală:

Domnule președinte, care a fost rezultatul votului?

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Cu 11 abțineri am spus și cu majoritate de voturi, a fost adoptat.

La art. 17 alin. 4. Există amendament respins și îl întreb pe colegul care l-a formulat dacă îl susține?

Dacă nu, supun votului dumneavoastră alin. 4 al acestui articol, în varianta inițiatorului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nu.

Vă rog să mă iertați, erau voturi împotrivă în partea din spate a colegilor din Grupul parlamentar PRM. 19 voturi contra.

Cine se abține? 9 abțineri.

Cu majoritate de voturi, art. 17 alin. 4 adoptat.

Mai avem și art. 17 alin. 4 nou. Amendament propus, consult dacă este susținut?

Dacă nu este susținut, mergem la art. 17 alin. 5.

Art.17 alin.5. Există amendament propus. Consult inițiatorul dacă îl susține în plenul Camerelor. Nu îl susține.

Supun votului dumneavoastră acest alineat în varianta inițiatorului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Cine este contra? 11 voturi contra.

Cine se abține? 22 abțineri.

Cu majoritate de voturi pentru, alin.5 a fost adoptat.

La alin.6 există amendament. Îi consult pe domnii deputați și senatori care au formulat amendamentul dacă doresc să îl susțină.

Domnul senator Iuliu Păcuraru.

Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Iuliu Păcurariu:

Art.17 alin.6 se referă la modul în care este utilizat fondul special al drumurilor.

În actul normativ care reglementează acest fond special al drumurilor se prevede că ministerul transferă banii pe fiecare județ. De la nivelul județului, acești bani se repartizează pe obiectivele de infrastructură rutieră a județului respectiv, respectiv drumurile județene și drumurile comunale.

Anul trecut, la bugetul de stat am intervenit și am cerut ca această împărțire pe obiective să se facă în plenul Consiliului județean, prin hotărâre a consiliului județean, deci prin deliberare în această instituție a administrației publice locale la nivelul județului, să fie votată de către consilierii județeni, pentru că practica a arătat că executivul consiliilor județene repartiza acești bani după buna lui voie și după interesele lui, indiferent de culoarea politică a președintelui consiliului județean.

Vreau să vă spun că, în aprecierea mea, acest mecanism, alături de cel de la art.25 din bugetul pe anul trecut, au fost cauzele care determină migrarea politică a primarilor către partidul care conduce consiliul județean.

Vreau să vă spun, domnule președinte, că toate aceste idei și toată această analiză am prezentat-o Congresului Puterilor Locale și Regionale într-un material trimis în 22 iulie acest an, și vă anunț că am fost înștiințat săptămâna trecută că acest material va fi pus în discuția Comisiei instituționale, comisie care, după cum bine știți, face raportul de țară.

Vreau să vă mai amintesc că în raportul de țară sau raportul preliminar care a fost aprobat de această comisie în 25 aprilie 2002 se vorbește de o reintroducere a monitorizării României la nivelul congresului, și anume modul în care România implementează principiile Cărții europene a administrației publice locale, și problema pe care o ridic intră în incidența art.9, care prevede că transferurile către administrațiile locale nu trebuie să suporte nici o condiționare de orice natură ar fi ea, și cu atât mai mult una politică.

În economia acestui articol, așa cum a fost supus de inițiator, se vede foarte clar că se ajunge la stupida și absurda situație în care Ministerul Transporturilor repartizează sume pe un drum județean care face parte din domeniul public, pe un drum comunal care intră în domeniul public de administrare a Consiliului local.

Vreau să vă spun că această construcție a art.6 este un pas înapoi, dacă vreți, față de bugetul pe anul 2001 și de bugetele din ceilalți ani, și cred că ar trebui, dacă doriți să arătăm că într-adevăr ne interesează acea Carte europeană pe care România a ratificat-o în 1997, să revenim asupra construcției acestui articol.

Vreau să fac observația că, în timpul discuțiilor pe care le-am avut la Comisia pentru buget, finanțe și bănci, am propus o altă reformulare care nu apare, și anume înlocuirea acelei "consultări" "consultarea președinților Consiliilor județene".

Pentru înțelegere, citez textul: "Repartizarea pe județe a transferurilor din bugetul de stat către bugetele locale pentru drumuri județene, comunale și pentru străzile care se vor amenaja în perimetre destinate construcțiilor de cvartale de locuințe, noi locuințe rurale și urbane se face de către Ministerului Lucărilor Publice, Transporturilor și Locuinței cu consultarea președinților consiliilor județene." Mi se pare absolut normal, dacă dorim cât de cât ca măcar aparențele să le salvăm, să înlocuim "...consultarea președinților Consiliilor județene" cu formularea "...pe baza unei documentații aprobate în plenul Consiliului județean", pentru că amendamentul, așa cum este formulat în continuare intră în contradicție și, practic, nu poți să accepți un asemenea articol cu partea I și cu partaa a II-a, pentru că ele sunt contradictorii.

Deci demersul meu este: fie reformulăm acea parte din articol, și anume că ministerul face repartizarea la nivelul județelor pe baza legii, iar de acolo să intre în funcțiune amendamentul, fie acceptați această reformularea corectă pe care o propun eu: "...pe baza unei documentații aprobate prin vot în plenul Consiliului județean."

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Invit la tribună reprezentantul Guvernului.

Domnule secretar de stat Florescu, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Tudor Florescu (secretar de stat, MLPLT):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Referitor la amendamentul propus de domnul senator Iuliu Păcurariu, pot să fac următorul comentariu: ce înseamnă modul în care se repartizează fondul special al drumurilor. Acesta este reglementat prin Legea nr.118/1996 cu amendamentele și modificările ulterioare aprobate de către Parlament.

Referitor la amendamentul pe care domnia sa dorește să fie introdus în acest articol, vreau să spun că nu putem ca prin Legea bugetului să stabilim cum se împart fondurile la nivel de Consiliu județean, fiind vorba de autonomia consiliilor județene.

Ceea ce face în momentul de față Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței este de a împărți acest fond pe bază de consultare a președinților consiliilor județene și a unei metodologii care este aprobată și este în funcțiune.

Față de cele exprimate, nu putem fi de acord cu amendamentul domnului senator.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnul deputat Onisei.

 
 

Domnul Ioan Onisei:

Îmi este teamă că domnul secretar de stat nu a fost foarte atent și în ceea ce a exprimat dumnealui este o contradiție în termeni.

Noi am cerut tocmai în sensul respectării autonomiei locale, pe baza criteriilor prevăzute în Legea nr.118, ca aceste fonduri să fie transmise la județe și să fie repartizate prin hotărârea consiliului județean, prin care să se transfere către bugetele locale, și lucrările să fie însușite prin hotărâri ale consiliilor locale, și nu prin transmitere directă pe conivența între ministru sau cine se ocupă de aceste fonduri și președintele consiliului județean.

Vă mulțumesc.

În continuare, conducerea lucrărilor ședinței este preluată de domnul Nicolae Văcăroiu, președintele Senatului.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Ați ascultat argumentele de o parte și de alta.

Domnul senator Păcuraru.

 
 

Domnul Iuliu Păcurariu:

Nu șiu care este calitatea reprezentantului Guvernului care a răspuns observațiilor mele, dar, pentru Dumnezeu, să ne explice cum poate fi vorba de autonomie locală, când ministrul repartizează sume pe obiective care intră în administrarea consiliului județean sau consiliului local.

Singurele, prin Legea nr.215, care au această competență sunt consiliile locale sau consiliile județene, pentru că ele sunt alese și au ca obiect administrarea domeniului public și privat al unităților administrative.

Aș dori să mi se dea un răspuns cât de cât corect, ca să nu folosesc cuvinte puțin mai grele.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vreau să vă informez că punctul de vedere al domnului secretar de stat Florescu este însușit și de ministrul de finanțe.

Vă rog, domnule Mihai Nicolae Tănăsescu.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Domnule președinte,

Vreau să fac două comentarii.

Dacă ne uităm la Legea bugetului de anul trecut, la art.35 aferent fondului drumului, această specificație era făcută și acolo. De data aceasta, a fost trecută în partea din față de Legii bugetului, fiindcă fondul drumurilor, după cum bine știți, a fost integrat în cadrul bugetului. Deci funcționarea acestui fond special al drumurilor a fost prevăzut și anul acesta, și îl propunem și pentru anul următor.

Mai mult, de ce spunem noi "cu consultarea președintelor Consiliilor județene". În momentul în care se face un drum județean care probabil trece de la un județ la altul, nu ne putem opri la limita județului X și apoi să așteptăm până la celălalt județ sau nu.

De aceea, consultarea este o flexibilizare a modului de punere în practică a utilizării banilor pentru fondul drumurilor.

Deci noi considerăm că formula care a fost aprobată de către dumneavoastră anul trecut poate să funcționeze și anul acesta, cu integrarea fondului în conținutul Bugetului de stat.

 
 

Domnul Ioan Onisei (din sală):

Domnule președinte...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule Onisei, s-a spus tot ce se putea spune. Am înțeles și argumentele dumneavoastră.

 
 

Domnul Ioan Onisei:

Domnule ministru,

Vă rog să urmăriți cu atenție articolul și legea de bază și să observați că este vorba de drumuri județene și comunale. Așadar, nu este vorba de drumuri naționale, ca să existe înțelegerea între cei doi președinți și așa mai departe.

Dacă este să aveți contraargumente, vă rog să aveți contraargumente solide.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Ați ascultat toate aceste argumente, cred eu destul de clare și de o parte și de alta.

Supun votului dumneavoastră alin.6 în formularea inițială a Ministerului Finanțelor, acceptată de Comisiile pentru buget, finanțe și bănci.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 25 de voturi împotrivă.

Abțineri? 7 abțineri.

Cu majoritate de voturi pentru, s-a votat formula propusă de Ministerul Finanțelor.

Supun votului dumneavoastră art.17 în totalitate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 24 de voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Cu majoritate de voturi pentru, art.17 a fost votat.

Vă propun să dezbatem și art.18, după care ne oprim.

De acord? Vă mulțumesc.

La art.18 avem alin.1 și 2 în propunerea celor două Comisii pentru buget, finanțe și bănci, însă avem și amendamente respinse.

La alin.1 avem un amendament admis al Comisiilor pentru buget, finanțe și bănci și aprobat de Guvern.

Supun votului dumneavoastră alin.1.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? 7 abțineri.

Cu majoritate de voturi pentru, s-a votat.

Alin.2.

Domnul deputat Palade. Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Doru Dumitru Palade:

Domnule președinte,

Îmi pare bine că sunteți chiar dumneavoastră aici.

Țineți minte că, în 1993-1994, Fondul Monetar Internațional a cerut desființarea fondului special de cercetare care ducea bugetul cercetării la un nivel de 0,8% din p.i.b.. Este adevărat, acel fond era anexă la bugetul de stat.

Dumneavoastră chiar, personal, și chiar în sală sunt vreo opt profesioniști din Guvernul de atunci care pot să certifice faptul că ați spus că într-adevăr bugetul de stat va face un efort deosebit ca să preia fondurile destinate cercetării, și tot dumneavoastră ați spus că trebuie să facem în așa fel ca acestea să nu scadă niciodată sub 0,5-0,55% din p.i.b. Cred că politica de atunci a PDSR-ului se continuă și astăzi. Totuși, ce s-a întâmplat: în 1998 a fost o prăbușire, și întreb și eu ce a făcut PNL-ul, PD-ul, UDMR-ul de s-a prăbușit la 0,13% din p.i.b, să nu dăm vina numai pe PNȚCD, și de atunci ne străduim să revenim măcar la nivelul candidatelor la Uniunea Europeană, pe care vi le-a arătat în alocuțiunea sa rostită de domnul profesor Stanciu, care, pe baza observațiilor primite de la Comunitatea Europeană, țările candidate Polonia: 0,45%, Slovenia: 0,64%, Cehia: 0,47%, Estonia: 0,48%, Ungaria: 0,4% din p.i.b. au făcut un salt și, deci, nu sunt candidate degeaba, numai Cipru are 0,18%, dar nu ne comparăm…

Vreau să arăt că în toate rezoluțiile date de Comunitatea Europeană se spune că țările candidate trebuie să fie conștiente că potențialul tehnico-științific le va asigura dezvoltarea necesară aderării la Comunitatea Europeană, și această aderare nu se poate obține numai prin eforturi economice - prin licențe și importuri de utilaje.

Iată că la noi nu se înțelege bine acest lucru. Guvernul nu respectă nici Ordonanța nr.57/2002, măcar prin 0,000 și ceva la sută să vedem o creștere permanentă... Iată că se alocă 0,18% din p.i.b față de 0,21%. anul trecut, și să nu mi se spună că avem acces la programele cadru ale Comunității Europene. Nu putem accede la programele europene dacă nu avem o pregătire în spate, dacă nu avem niște laboratoare puse la punct și niște cercetători tineri, având în vedere că și învățământul pregătește tot cercetători bine pregătiți. Nu putem accede la valoarea visată de noi sau la care am dori să accedem la aceste programe. De fapt, din creșterea față de anul trecut, de numai 13,2%, nu acoperim decât aproape jumătate inflația estimată pentru acel an. Deci este o scădere în valori reale.

De asemenea, Guvernul nu respectă acordul social pe 2002 pentru sectorul cercetare-dezvoltare. I s-a dat și avizul CES-ului, care prevedea creșteri graduale, pentru ca în 2007 să ajungă la un nivel comparabil cu țările europene.

De asemenea, Ordonanța nr.57 introduce noi programe de finanțare - finanțarea sectorială a misterelor economice și finanțarea nucleului pentru institute naționale, care au numai niște prevederi simbolice de finanțare pentru anul viitor. Mai mult, fondurile nu satisfac nici măcar derularea programelor naționale lansate de actualul Executiv și nici indexarea anuală a valorilor acestora cu indicele mediu de inflație, după cum este prevăzut în Ordonanța nr.57. Nu vreau să mai insist.

Mă refer la ceea ce a semnat Guvernul Isărescu la 28 martie 2000, prin documentul de poziție la Dosarul nr.17 "Știință și cercetare": ca în 2007 să ajungem la un nivel de 1% din p.i.b. așa s-a semnat atunci era totuși Guvernul României. Vreau să vă spun că numai cu un efort de 688,7 miliarde de lei ne-a ridicat la 0,22%, și tot ceea ce am spus eu înainte că Guvernul nu respectă s-ar putea spune că respectă. Deci este vorba numai de 688,7 miliarde de lei pentru a ne duce de la 0,18% la 0,22%, în așa fel încât putem să arătăm și Comunității Europene că suntem serioși cu documentele pe care le semnăm.

Vreau să atrag atenția că, recent, în această săptămână, la întâlnirea Grupului parlamentar România - Uniunea Europeană, Senat și Camera Deputaților, Comisia pentru integrare europeană, documentul adus de parlamentarii europeni este foarte dur la adresa României, și ni se arată că în orice facem nu reușim să fim serioși până la capăt.

688,7 miliarde de lei reprezintă ceva mai mult de jumătate din datoria unui post de televiziune în legătură cu care, domnule ministru Tănăsescu, vă tot interpelează o tânără deputată a noastră. Să ne arătați cât au fost reduse și trecute la datoria publică niște cheltuieli de la un anumit post de televiziune privat. Deci puțin mai mult decât jumătate din cât s-a redus ar reprezenta acest efort pentru cercetarea științifică românească, fără de care degeaba discutăm de dezvoltarea economică.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă la alin.2 mai există intervenții.

Domnul deputat Stanciu.

Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

În primul rând, sunt mandatat din partea Grupului parlamentar din Senat, și respectiv din Camera Deputaților să vă mulțumim pentru faptul că ați acceptat întâlnirea dintre grupurile parlamentare și domnul ministru Tănăsescu, la ora 14,00, în sala Grupului parlamentar de la etajul 1M.

De asemenea, adresăm și domnului ministru invitația de a ne întâlni la ora 14,00.

Domnule președinte,

Știți mult mai bine decât mine care este rolul cercetării științifice în dezvoltarea, modernizarea unei tehnologii. Și este clar pentru toți că fără știință, fără cercetare științifică nu vom avea nici dezvoltare tehnologică, nici produse competitive pe piața europeană unde vrem să ne integrăm și, în speță, nici locuri de muncă și nici nivel de trai. Or, nu înțelegem de ce a fost posibil să se desființeze fondul special pentru cercetare, unul dintre primele fonduri, de 1% în perioada în care erați prim-ministru, și apoi s-au înființat, existând la un moment dat, vreo 30 și ceva de fonduri. Poate s-a dorit în mod intenționat să devenim cu adevărat o colonie tehnologică și o piață de desfacere.

Nu văd, dacă nu înglobăm materie cenușie în produsele noastre, să putem fi prezenți pe piața comună europeană, să fim competitivi și să aducem în țară profit. Or, scăderea continuă a acestui fond pentru cercetare demonstrează că toate guvernele și-au asumat riscul de a trăi în mediocritate tehnică sau chiar de a sucomba. De aceea, comisiile pentru învățământ, știință, tineret și sport, cu toată responsabilitatea lor, au propus să majoreze acest fond cu 600 de miliarde de lei.

Nu vrem să spunem aici că am iertat nu știu pe cine sau ce post de nu știu câte mii de miliarde, că s-au reeșalonat la alții nu știu ce și așa mai departe. Dar cercetarea științifică are nevoie, mai ales că a apărut o lege aprobată prin ordonanță și, prin această ordonanță, distinsul domn ministru a avut bunăvoința să treacă peste Parlament și să taie acel 0,8% din produsul intern brut, după ce, în prealabil, prin Ordonanța nr.32, a tăiat din fosta Ordonanță nr.8 acel 1/5 din fondurile alocate învățământului. Deci, domnule ministru, aveți o contribuție esențială la decapitarea cercetării științifice românești.

Creștem fondurile la informatori ca să ne cerceteze, creștem fondurile la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității Statului. Deci avem cercetători acolo, și îi omorăm pe aceștia" De aceea, noi spunem să luăm de la justiție, și vă spunem și de la ce capitol - este vorba de 600 de miliarde de lei din una dintre cele două surse de impozitare indirecte - cap.XVII.01, și 27 de miliarde din fondul de premii. Eu nu înțeleg cum este cu premiile la justiție. Au 15 sporuri și le mai dăm și premii. Adică, dacă bagă mai mulți nevinovați în pușcărie, iau premiu mai mare?! Nu știu cum este!

De asemenea, nu înțeleg, domnule ministru, cum se armonizează prin Legea bugetului și prin Legea salarizării aceste salarii.

Stimați colegi,

Vă voi pune la dispoziție niște grafice. Coloanele acestea reprezintă salariile. Observați ce are justiția. Și vream să le mai mărim ca să iasă din pagină!

Am și situația din Statele Unite și din Austria. În Statele Unite, medicina este cea care unde se plătește cel mai mult; restul, justiția este la nivelul celorlalte. În Austria, medicina, poliția, învățământul și armata sunt, practic, la același nivel.

Deci, cred că trebuie să încercăm să îi responsabilizăm, nu în sensul că, dacă le dăm bani mulți, iau ciubuc mai mic. La salariu mic, ciubuc mic, la salariu mare, ciubuc mare! (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PRM.)

De aceea, vă rog, domnule președinte, să votăm acest articol și să le luăm 600 de miliarde de lei.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Înțeleg că ministrul finanțelor și comisia își păstrează punctul de vedere.

Stimați colegi,

Au auzit toate argumentele.

Supun votului dumneavoastră alin.2 de la art.18 în formula propusă de către Guvern, cu acceptul Comisiilor pentru buget, finanțe și bănci.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 25 de voturi împotrivă.

Abțineri? 6 abțineri.

Articolul a fost votat cu majoritate de voturi pentru.

Dacă la acest articol mai există vreo intervenție.

Deoarece nu mai doriți să continuăm, ne oprim aici cu votul. Urmează să votăm pe total art.18. Vă mulțumesc.

 
Informare privind depunerea la secretarii generali ai Camerei Deputaților și Senatului, în vederea exercitării de către deputați și senatori a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, a următoarelor legi:

Stimați colegi,

Vă mai anunț că s-a depus la secretarii generali ai Camerei Deputaților și Senatului, în vederea exercitării dreptului de sesizare a Curții Constituționale, Legea cinematografiei.

Ne vom revedea luni, la ora 15,00. Vom începe cu art.15, și apoi vom da votul final pentru art.18.

Vă mulțumesc.

Ședința s-a încheiat la ora 12,15.

   

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti marți, 7 decembrie 2021, 23:45
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro