Plen
Ședința Senatului din 12 septembrie 2002
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.128/21-09-2002

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2002 > 12-09-2002 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 12 septembrie 2002

Aprobarea ordinii de zi Ședința începe la ora 9,30.

Lucrările sunt conduse de Alexandru Athanasiu, vicepreședinte al Senatului, asistat de Romeo Octavian Hanganu și Constantin Nicolescu, secretari ai Senatului.

 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Domnilor senatori,

Vă rog să vă ocupați locurile!

Deschidem lucrările ședinței Senatului din 12 septembrie 2002. Ședința va fi condusă de către mine, împreună cu domnii secretari Constantin Nicolescu și Romeo Octavian Hanganu.

Vă fac cunoscută prezența la lucrările în plen ale Senatului. Și-au anunțat prezența 122 de colegi.

Absentează motivat următorii colegi senatori: Ioan Belu, bolnav, Octav Cozmâncă, la Guvern, Peter-Kovacs Eckstein, în delegație, Eugeniu Florescu, învoit, Liviu Maior, în delegație, Viorel Marian Pană, în delegație, Dan Nicolae Rahău, în delegație, Rodica Mihaela Stănoiu, la Guvern, Emil Răzvan Theodorescu, la Guvern.

Din sală:

Nu e la Guvern, este aici domnul Theodorescu.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Cu atât mai bine. După vorba poetului.

Distinși colegi,

Vă supun votului dumneavoastră ordinea de zi a ședinței plenului Senatului de astăzi. Vă rog să vă exprimați votul!

Ordinea de zi este adoptată cu 99 de voturi pentru, un vot împotrivă, o abținere.

 
Aprobarea programului de lucru pentru săptămâna 16-21 septembrie a.c.

De asemenea, vă supun votului dumneavoastră programul de lucru al Senatului care v-a fost transmis pentru săptămâna viitoare, cu precizarea că luni, 16 septembrie, ziua de deschidere a anului școlar, activitatea se va desfășura în circumscripțiile electorale, marți vor fi lucrări în grupurile parlamentare, apoi în plenul Senatului, cu structura de program specifică pentru prima zi din săptămână, în mod obișnuit, miercuri și joi, lucrări în comisiile permanente, vineri și sâmbătă, activitate în circumscripțiile electorale.

Vă supun votului programul de lucru pentru săptămâna viitoare.

Programul de lucru este adoptat cu 103 voturi pentru, nici unul împotrivă, nici o abținere.

Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale:

La punctul următor din agenda de lucru a Senatului de astăzi vă fac cunoscute legile care pot fi atacate la Curtea Constituțională în baza prevederilor art. 17 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992, și anume:

- Legea privind înființarea comunei Cămin, județul Satu Mare;

- Legea privind înființarea comunei Șimișna, județul Sălaj;

- Legea pentru modificarea art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 22/1992 privind finanțarea ocrotirii sănătății;

- Legea privind înființarea comunei Negrilești, județul Bistrița-Năsăud;

- Legea privind înființarea comunei Dumitrița, județul Bistrița-Năsăud;

- Legea pentru ratificarea Acordului european asupra instruirii și formării asistenților medicali, încheiat la Strasbourg, la 25 octombrie 1967;

- Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2002 pentru completarea Legii nr. 152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe;

- Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2002 pentru modificarea Legii asigurărilor sociale de sănătate nr. 145/1997;

- Legea privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 179/2001 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 271/2001 privind regimul activităților de transport, comercializare și recuperare a țițeiului, gazolinei, condensatului și etanului lichid.

Deci, din acest moment, aveți un termen de 5 zile în care pot fi atacate, pentru neconstituționalitate, aceste proiecte de lege.

La punctul următor din agenda noastră de lucru urmează să propunem reprezentanți în comisiile de mediere la următoarele proiecte de lege:

Constituirea comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 61/2002 pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 66/1996 privind reorganizarea Casei de Economii și Consemnațiuni din România în societate bancară pe acțiuni

Prima comisie de mediere, la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 61/2002 pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 66/1996 privind reorganizarea Casei de Economii și Consemnațiuni din România în societate bancară pe acțiuni.

Din partea Grupului parlamentar P.S.D. (Social Democrat și Umanist) - 3 propuneri.

Vă rog, din partea liderilor de grup parlamentar...

Doamna senator Maria Antoaneta Dobrescu.

 

Doamna Maria Antoaneta Dobrescu:

Domnule președinte,

Vă propunem, din partea Grupului P.S.D. (Social Democrat și Umanist), pe domnii senatori Crăciun Avram,

Hârșu Ion și Rahău Dan.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar P.R.M. - 2 propuneri.

 
 

Domnul Ioan Aurel Rus:

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnii senatori Maria Ciocan și Vasile Horga.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar P.D. - o propunere.

 
 

Domnul Ion Vela:

Domnul senator Iuliu Păcurariu.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar U.D.M.R. - o propunere.

 
 

Domnul Szabo Karoly-Ferenc:

Domnul senator Puskas Valentin-Zoltan.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc.

Vă rog să vă exprimați votul asupra componenței nominale a comisiei de mediere.

Adoptată cu 96 de voturi pentru, nici un vot împotrivă,

5 abțineri.

 
Constituirea comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul de Lege privind vânzarea spațiilor aflate în proprietatea privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, destinate sediilor partidelor politice

Următoarea comisie de mediere, la proiectul de Lege privind vânzarea spațiilor aflate în proprietatea privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, destinate sediilor partidelor politice.

Din partea Grupului parlamentar P.S.D. (Social Democrat și Umanist) - 3 propuneri.

 

Doamna Maria Antoaneta Dobrescu:

Propunem pe domnii senatori Opriș Octavian, Iorgovan Antonie și Predescu Ion.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar P.R.M. - 2 propuneri.

 
 

Domnul Ioan Aurel Rus:

Domnii senatori Aron Belașcu și Dumitru Petru Pop.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar P.D. - o propunere.

 
 

Doamna Maria Petre:

Domnul senator Petre Roman.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar P.N.L. - o propunere.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Domnul senator Mircea Iustian.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Mulțumesc.

Vă rog să vă exprimați votul asupra propunerilor făcute.

Adoptat cu 101 voturi pentru, nici un vot împotrivă,

5 abțineri.

 
Constituirea comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul de Lege pentru modificarea art. 1 lit. c) din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice

Propuneri pentru alcătuirea comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru modificarea art. 1 lit. c) din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice.

Din partea Grupului parlamentar P.S.D. (Social Democrat și Umanist) - 4 propuneri. Vă rog să le formulați!

 

Doamna Maria Antoaneta Dobrescu:

Vă propunem pe domnii senatori Predescu Ion, Opriș Octavian, Iorgovan Antonie și Prichici Emilian.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar P.R.M. - o propunere.

 
 

Domnul Ioan Aurel Rus:

Domnul senator Dumitru Petru Pop.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar P.N.L. - o propunere.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Doamna senator Norica Nicolai.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Din partea Grupului parlamentar U.D.M.R. - o propunere.

 
 

Domnul Szabo Karoly-Ferenc:

Domnul senator Eckstein Kov.cs-P.ter.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc.

Vă rog să vă exprimați votul asupra propunerilor făcute.

Adoptat cu 100 de voturi pentru, nici unul împotrivă, o abținere.

 
Constituirea comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor industriale

Propuneri pentru comisia de mediere la proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor industriale.

Din partea Grupului parlamentar P.S.D. (Social Democrat și Umanist) - 3 propuneri.

 

Doamna Maria Antoaneta Dobrescu:

Propunem pe domnii senatori Novolan Traian, Marin Dinu și Seche Ion.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar P.R.M. - 2 propuneri.

 
 

Domnul Ioan Aurel Rus:

Domnii senatori Constantin Bîciu și Mircea Nedelcu.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar P.D. - o propunere.

 
 

Doamna Maria Petre:

Propunem pe domnul senator Romeo Octavian Hanganu.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar U.D.M.R. - o propunere.

 
 

Domnul Szabo Karoly-Ferenc:

Domnul senator P.te Istv.n.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă rog să vă exprimați votul asupra propunerilor făcute.

Adoptat cu 102 voturi pentru, un vot împotrivă, două abțineri.

 
Constituirea comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul de Lege privind grațierea și procedura acordării grațierii

În fine, ultimele propuneri, legate de constituirea comisiei de mediere la proiectul de Lege privind grațierea și procedura acordării grațierii.

Din partea Grupului parlamentar P.S.D. (Social Democrat și Umanist) - 3 propuneri.

 

Doamna Maria Antoaneta Dobrescu:

Vă propunem pe domnii senatori Predescu Ion, Opriș Octavian și Iorgovan Antonie.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar P.R.M. - 2 propuneri.

 
 

Domnul Ioan Aurel Rus:

Domnii senatori Aron Belașcu și Dumitru Petru Pop.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar P.D. - o propunere.

 
 

Doamna Maria Petre:

Domnul senator Petre Roman.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar P.N.L. - o propunere.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Domnul senator Nicolae-Vlad Popa.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc.

Vă rog să vă exprimați votul asupra propunerilor făcute.

Adoptat cu 102 voturi pentru, un vot împotrivă,

3 abțineri.

 
Dezbaterea și adoptarea raportului comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului

Trecem la următorul punct din agenda lucrărilor Senatului - raportul comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului.

Punctul 1 din raport, referitor la art. 4 alin. 1, introducerea lit. f) cu conținutul pe care l-a dat Camera Deputaților.

Dacă există observații? Dacă nu există, vă precizez că textul a fost votat în unanimitatea membrilor comisiei de mediere în varianta adoptată de Camera Deputaților.

Vi-l supun votului.

Adoptat cu 98 de voturi pentru, 12 împotrivă, două abțineri.

Punctul 2 din raport, referitor la art. 14. Este vorba de un nou alineat, alin. 6, de asemenea adoptat, în unanimitate, de comisia de mediere în varianta dată textului de către Camera Deputaților.

Dacă sunt observații? Dacă nu, vă supun votului textul în această formulare.

Adoptat cu 87 de voturi pentru, 16 împotrivă,

8 abțineri.

Punctul 3 din raport, referitor la art. 29 alin. 2, de asemenea varianta Camerei Deputaților, votat în unanimitatea membrilor comisiei de mediere.

Vă supun textul votului.

Adoptat cu 86 de voturi pentru, 19 împotrivă,

3 abțineri.

Punctul 4 din raport, de asemenea a fost adoptat în varianta Camerei Deputaților ca lege organică.

Vă supun votului formularea adoptată de comisia de mediere.

Adoptată cu 72 de voturi pentru, 16 împotrivă,

10 abțineri.

Vă supun votului raportul comisiei de mediere în ansamblul său. Vă rog să vă exprimați votul!

Adoptat cu 78 de voturi pentru, 19 împotrivă,

9 abțineri.

Raportul comisiei de mediere a fost adoptat.

Continuarea dezbaterilor și adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 11/2002 privind transferul pachetului de acțiuni deținut de stat la Societatea Comercială HORTICOLA - S.A. București de la Agenția Domeniilor Statului la Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat

Trecem la următorul punct din ordinea de zi; este vorba de proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 11/2002 privind transferul pachetului de acțiuni deținut de stat la Societatea Comercială HORTICOLA - S.A. București de la Agenția Domeniilor Statului la Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat.

Dacă sunt intervenții pe marginea acestui proiect de lege?

Au avut loc dezbateri generale la ședința trecută a plenului Senatului.

Domnule secretar de stat Predilă,

Dacă mai aveți ceva de adăugat?

 

Domnul Gheorghe Predilă - secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor:

Domnule președinte de ședință,

În ședința trecută, domnii senatori au ridicat câteva probleme și președintele de ședință, domnul senator Tărăcilă, a considerat necesară... Dacă dânșii mai doresc să venim cu argumente în susținerea proiectului de lege, o putem face. Dacă este nevoie, o facem. Dacă dânșii consideră că au fost suficiente, nu mai venim. Eu sunt pregătit să dau răspunsuri.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

De acord.

Întreb colegii senatori dacă doresc să primească explicații suplimentare...

Mai multe voci din sală:

Nu, nu! Să trecem la vot!

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Da.

Vă rog, domnule senator!

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule președinte,

Nu a trecut mult timp de la acea ședință și eu mă mir că domnul secretar de stat ocolește un răspuns.

Deci...

 
 

Domnul Victor Apostolache (din sală):

Nu ocolește nici un răspuns!

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Un moment.

Da, vă rog! Vă rog!

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule președinte,

Este a nu știu câta oară când domnul senator intervine în acest mod. V-aș ruga foarte mult...

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă rog, aveți cuvântul!

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Deci, pentru acest motiv s-a amânat votul final, să răspundă unor întrebări puse de senatori, consemnate și, ca atare, noi așteptăm răspunsurile. Nu-l mai întrebăm încă o dată pe domnul ministru.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Am reținut. Bun.

Dacă nu mai există alte intervenții, vă rog, domnule secretar de stat, să dați răspunsurile care s-au cerut în ședința trecută și pentru care s-a amânat adoptarea proiectului de lege în acea ședință.

 
 

Domnul Gheorghe Predilă:

Domnule președinte,

Noi, atunci, în expunerea de motive, unul dintre argumente a fost acela că trebuie să gospodărim mai bine acest patrimoniu care a rămas din ce a fost, deoarece, la vremea respectivă, asupra patrimoniului acestei unități s-au manifestat lucruri deosebit de negative, astăzi, noi fiind în instanță cu aproape 40 de procese. Cu permisiunea dumneavoastră, am să ridic câteva probleme.

În Cișmigiu, deci, există sediul social al acestei instituții, format din trei corpuri de clădire cu suprafața de 2.287 m2. Cu mandat special de la F.P.S., în 1999,

A.G.A., fără a consulta consiliul de administrație, a vândut două corpuri de clădire. Întâi le-a închiriat și apoi le-a vândut unei firme care avea acționari două doamne, din care una este soacra fostului director, cu 400 milioane, deci 400 m2 construibili, iar 600 m2 de teren, care se aflau între cele două clădiri, sunt închiriați pe 20 de ani, cu 6.000 lei pe an. Noi ne aflăm în proces să ne recuperăm acest patrimoniu, pentru că așa a fost vândut la vremea respectivă. Cele 21 de magazine, și subliniez, toate aflate în București, în 1999, au fost închiriate toate, cu prețuri care orice român ar fi dorit să le aibă pentru că cea mai mică suprafață este de 80 m2, cea mai mare 180 m2, cea mai mică chirie a fost de 1,45 dolari pe m2, și cea mai mare chirie a fost de 11 dolari, în Calea Victoriei.

Noi, acum, nu am primit nici toate drepturile... întreprinderea... suntem în procese, sunt 31 de procese la HORTICOLA, 8 ale ministerului... Au mai fost, practic, puși în posesie doi membri ai unei firme cu 12,8 ha de pământ în București, în Gherghiței... Nu ne-a plătit nici o redevență, suntem în proces cu ei, și alte motive ne-au determinat ca să putem să administrăm mai bine... și de aceea s-a făcut propunerea de către Guvern ca această unitate să preia pachetul majoritar de acțiuni, respectiv Regia Protocolului de Stat, restul patrimoniului rămânând la proprietarul de drept, HORTICOLA, Societatea HORTICOLA.

Deci, nu se ia pământ. HORTICOLA rămâne, ea rămâne și-l administrează, numai pachetul majoritar este propus să treacă la Regia Protocolului de Stat. Acestea sunt considerentele.

Dacă Guvernul actual e de vină cu ceva pentru ce s-a întâmplat, să ne spună dânșii.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Da.

 
 

Domnul Gheorghe Predilă:

Nu are rost să spunem noi, că se știe.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Domnule secretar de stat,

Înțeleg că, în esență, acestea sunt argumentele...

 
 

Domnul Gheorghe Predilă:

Domnule președinte,

Noi avem o informare foarte mare. Nu e cazul, eu zic că e suficient.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Da. Bun.

Dacă din partea celorlalte grupuri parlamentare mai există observații sau întrebări?

Dacă nu sunt,...

Da, vă rog, domnule senator!

 
 

Domnul Petre Roman:

Stimate domnule secretar de stat,

În esență, dumneavoastră spuneți că Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat va gestiona mai bine decât Agenția Domeniilor Statului. De ce?

Cum se face că, doar cu un punct mai devreme, am aprobat o lege privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului și înființarea Agenției Domeniului Statului, iată că agenția va trebui să se ocupe de privatizarea unui număr mare de terenuri și, în același timp o declarație, incapabilă să gestioneze HORTICOLA.

Este o contradicție gravă. Atunci desființăm Agenția Domeniilor Statului, mai întâi, pentru că a fost incapabilă să gestioneze corect HORTICOLA și, probabil, multe altele.

Hotărâți-vă, dar nu se poate să vă dați la o parte, să spuneți: Guvernul nu are nici o vină!

Ei și! Despre vină e vorba aici?! Este vorba despre ce facem, logic sau ilogic.

Ori, Agenția Domeniilor Statului se ocupă de privatizare, și încă de multe terenuri, și atunci îi acordăm încredere, ori nu. Și atunci ne întoarcem și punem totul în Regia Autonomă a Protocolului de Stat, și ne întoarcem la ce-a fost. Hotărâți-vă!

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
 

Domnul Gheorghe Predilă:

Domnule președinte,

Eu n-am făcut niciodată afirmația că Agenția Domeniilor Statului este incapabilă.

În primul rând, ce s-a întâmplat, nu s-a întâmplat din vina...

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Numai un moment! Aș ruga să închideți telefoanele mobile!

 
 

Domnul Gheorghe Predilă:

Deci, nu exista agenția la vremea respectivă, când s-au întâmplat toate acestea. Agenția nu face altceva decât să stea în procese acum, ca să poată să mai adune cioburile care au rămas din acea-zisă privatizare de atunci.

Având în vedere că și obiectul de activitate al acestei societăți și Regia Protocolului de Stat au în obiectul de activitate activități similare, Guvernul a considerat necesar, și Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, că poate fi mai bine administrată și mai bine pusă în valoare această proprietate și poate să-i crească mult mai bine eficiența. De ce? Ca să putem să o protejăm mai bine, având în vedere că ea este, de acum, sub egida directă a Guvernului.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc.

În aceste condiții, s-au dat explicațiile la întrebările...

 
 

Domnul Petre Roman:

Teoretic s-au dat, că, în fond...

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Da. Închidem discuțiile...

Vă supun votului raportul suplimentar întocmit de către comisie. Vă rog să vă exprimați votul!

Adoptat cu 86 de voturi pentru, 33 voturi împotrivă.

Vă supun votului proiectul de lege, cu precizarea că este vorba de o lege organică.

Adoptat cu 78 de voturi pentru, 48 de voturi împotrivă, nici o abținere.

Din sală:

Se cere listă.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Da, listă pentru grupurile parlamentare.

 
Continuarea dezbaterilor și adoptarea proiectului de Lege privind trecerea unor terenuri forestiere în administrarea Regiei Autonome Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat

Trecem la următorul punct de pe ordinea de zi a ședinței Senatului: proiectul de Lege privind trecerea unor terenuri forestiere în administrarea Regiei Autonome Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat.

Dezbaterile au avut loc în ședința din săptămâna trecută. Problema care s-a pus în discuție, și care a generat amânarea votării proiectului de lege, se referea la caracterul acesteia.

Reamintesc colegilor senatori, proiectul de lege adoptat, ca lege ordinară, de Camera Deputaților, în raportul comisiei apărea o mențiune privitoare la caracterul organic al legii. De aici, o întreagă discuție. Există o notă a Departamentului legislativ al Senatului cu privire la faptul că acest proiect de lege se încadrează, în mod categoric, în rândul legilor ordinare, din punct de vedere al cvorum-ului de vot necesar pentru adoptarea lor. Motivul principal, dacă-mi permiteți, fără a fi un comentariu de altă natură, ci unul strict tehnic, și citind această notă, principalul motiv vizează faptul că este vorba de o schimbare a dreptului de administrare, și nu a dreptului de proprietate.

Așa stând lucrurile, nu se încadrează acest proiect de lege în acelea unde caracterul organic este determinat de regimul general de proprietate, așa cum, în termeni expreși, Constituția prevede. Nefiind vorba decât de schimbarea administratorului asupra terenului, evident că nu se poate pune problema unei legi organice.

Pe de altă parte, întrucât Camera Deputaților a adoptat legea ca lege ordinară, cutuma spune foarte clar că, în aceste situații, legea se adoptă în forma, din acest punct de vedere, în care a fost adoptată de Camera sesizată întâi. Acestea sunt argumentele, în sinteză, din nota Departamentului legislativ al Senatului.

În raport cu aceste precizări, v-aș supune votului raportul comisiei, cu această precizare de esență, că ne aflăm în prezența unei legi cu caracter ordinar, așa cum a fost adoptată și de către Camera Deputaților.

Domnul senator Predescu, dacă aveți, suplimentar, de precizat anumite lucruri, vă rog!

 

Domnul Ion Predescu:

Vă mulțumesc, chiar suplimentar.

Solicit a se avea în vedere, la stabilirea categoriei căreia îi aparține acest proiect de lege, și prevederile art. 1 alin. 5 din Legea nr. 90 din 26 martie 2001 pentru organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, care spune așa: "Pentru realizarea Programului de guvernare, Guvernul exercită următoarele funcții" - lit. c) - "funcția de administrare a proprietății statului prin care se asigură administrarea proprietății publice și private a statului, precum și gestionarea serviciilor pentru care statul este responsabil", iar art. 27 din aceeași lege, alin. 1 prevede: "Guvernul adoptă hotărâri și ordonanțe în prezența majorității membrilor săi, hotărârile și ordonanțele se adoptă prin consens". Dacă nu se realizează consensul, hotărăște primul-ministru.

Actele juridice prin care Guvernul realizează funcțiile sale prevăzute la art. 1 din această lege sunt cele două categorii: hotărârile și ordonanțele. În această ipoteză, pe care o dezbatem, Guvernul a apărat la proiect de lege.

Foarte bine! Adică a înțeles să supună măsura controlului Parlamentului.

Prin urmare, să fie limpede. Guvernul putea să rezolve problema și prin hotărâre de Guvern, fiind un act de administrare, iar nu un act de dispoziție asupra dreptului de proprietate. Lucrurile fiind pe deplin lămurite, prin urmare, nu încape nici un dubiu că acest proiect de lege aparține categoriei legilor ordinare, iar nu legilor organice.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Cred că lucrurile sunt, din punct de vedere juridic, lămurite, motiv pentru care vă supun votului raportul favorabil al comisiei noastre.

Adoptat cu 76 de voturi pentru, 44 voturi împotrivă și 5 abțineri.

Vă supun votului proiectul de lege în ansamblul său, cu precizarea că este vorba de o lege ordinară.

Adoptat cu 73 de voturi pentru, 53 de voturi împotrivă, nici o abținere.

Listă pentru grupurile parlamentare, vă rog!

 
Aprobarea retrimiterii la Comisia pentru administrația publică și organizarea teritoriului a proiectului de Lege privind declararea ca oraș a comunei Ghimbav, județul Brașov

Trecem la următorul punct de pe ordinea de zi, proiectul de Lege privind declararea ca oraș a comunei Ghimbav, județul Brașov.

Invit inițiatorul proiectului de lege și pe domnul președinte al Comisiei pentru administrația publică și organizarea teritoriului să ia loc.

Aveți cuvântul!

 

Domnul Ionel Fleșariu - secretar de stat în Ministerul Administrației Publice:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Am venit în calitate de inițiator; de fapt este vorba de o propunere legislativă, nu este inițiativa Guvernului.

Guvernul și-a exprimat punctul de vedere și acesta este negativ, pe considerentul că, potrivit Legii nr. 351/2001, localitățile din România, unitățile administrativteritoriale sunt categorisite pe ranguri.

Această lege prevede că trecerea dintr-un rang în altul se face pe bază de referendum.

În cazul Ghimbavului, această consultare a populației nu a fost realizată. Mai mult decât atât, într-o anexă,

Anexa 2 la aceeași lege, se stabilesc niște indicatori de performanță pentru a fi trecut în rang de oraș, de la comună, și nici aceștia nu sunt integral îndepliniți.

În consecință, Guvernul nu și-a dat acordul, avizul favorabil, pentru organizarea comunei Ghimbav ca oraș.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Da, vă mulțumesc.

Din partea comisiei, domnul președinte S.res Denes.

 
 

Domnul S.res Denes:

Domnule președinte,

Onorați colegi,

Sigur, și Comisia pentru administrația publică și organizarea teritoriului a luat în dezbatere acest proiect de lege și am constatat exact ceea ce onoratul reprezentant al Guvernului a prezentat aici.

În primul rând, nu s-a respectat o condiție de bază, organizarea referendumului, ceea ce este obligatorie, atât după Legea nr. 3/2000, cât și după Legea nr. 351/2001 și, de asemenea, nu se îndeplinesc condițiile stabilite de Legea nr. 351/2001 privind organizarea localităților din România.

Având în vedere aceste chestiuni, precum și avizele negative al Consiliului Legislativ și al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, precum și părerea și punctul de vedere al Guvernului care, de asemenea, este negativ,

Comisia pentru administrația publică și organizarea teritoriului propune respingerea proiectului de lege.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc.

Există o singură problemă de ordin procedural, dacă nu mă înșeală memoria, inițiatorul proiectului de lege, a propunerii legislative, este domnul deputat Vasile Bran, dacă este exact, pe care nu îl văd.

Din sală:

Nu știa de ordinea de zi.

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Aș dori să iau cuvântul tot pe o problemă de procedură, dacă-mi permiteți.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă rog!

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule președinte,

Cred că există o chestiune de fond, și anume, acest referendum, de care vorbea reprezentantul Guvernului și președintele comisiei, s-a efectuat. Eu am participat personal la referendum. Comuna Ghimbav, de fapt, de mult este oraș, având aeroport și nenumărate întreprinderi importante, dintre care cea de elicoptere. Eu cred că datele nu sunt corecte, referendumul a avut loc, s-a aprobat cu o mare majoritate, și aș ruga să trimiteți la comisie să încercăm să punem lucrurile la punct.

Vă pot spune cu siguranță că acest referendum a avut loc.

Deci, este ceva, o lipsă de comunicare, comisia trebuie să cerceteze exact ce s-a întâmplat acolo.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Reamintesc colegilor, deși o știu, proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților.

Oricum dacă ar fi respins aici, el ar urma o nouă lectură la Camera Deputaților, întrucât inițiatorul nici nu este în sală. Cred că este mai înțelept, dat fiind și ceea ce s-a spus astăzi, să retrimitem la comisie sau să rămână pe agenda Senatului, dar, totuși, în prezența inițiatorului, aceasta fiind, să zic, procedura pe care noi am urmat-o consecvent în cazul propunerilor legislative, de a fi dezbătute în prezența celui care le-a inițiat.

Aș consulta plenul Senatului dacă ar fi de acord, fie dat fiind această afirmație a domnului senator NicolaeVlad Popa, în sensul că s-a efectuat referendumul, să trimitem la comisie.

Da.

Vă rog, domnule secretar de stat!

 
 

Domnul Ionel Fleșariu:

Domnule președinte,

În măsura în care, de la data exprimării punctului de vedere de către Guvern, s-au schimbat unele date ale problemei, rugămintea ar fi ca proiectul să vină din nou pentru punct de vedere la Guvern, pe baza dovezilor că a avut loc referendumul și că sunt îndeplinite celelalte condiții prevăzute de lege.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

În acord cu aceasta, v-aș supune votului retrimiterea la comisie pentru completarea documentației necesare, ținând seama că totuși Camera Deputaților a adoptat acest proiect.

Cine este de acord cu retrimiterea la comisie, în vederea completării documentației necesare?

Cu 107 voturi pentru, 5 împotrivă, 5 abțineri se retrimite comisiei de specialitate a Senatului, în vederea completării documentației și în vederea întocmirii unui raport suplimentar.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind stimularea industriei de tehnologia informației

Trecem la următorul punct din ordinea de zi: proiectul de Lege privind stimularea industriei de tehnologia informației.

Rog, din partea inițiatorului.

Din partea comisiei, domnul senator Novolan.

Vă rog, dacă aveți amabilitatea să vă prezentați Senatului și, de asemenea, să prezentați conținutul proiectului de lege.

 

Domnul Radu Cernov - secretar de stat în Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informațiilor:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Mă numesc Radu Cernov, sunt secretar de stat pentru comunicații la Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informațiilor și am venit să supun aprobării dumneavoastră un proiect de Lege privind stimularea investițiilor în domeniul tehnologiei informației.

Strategia națională de dezvoltare a sectorului de tehnologie a informației cuprinde ca prioritate susținerea industriei naționale și stimularea exporturilor, în vederea pregătirii României pentru trecerea la societatea informațională.

Pentru a atinge acest obiectiv se impune adoptarea acelor măsuri care să încurajeze mărirea semnificativă a volumului investițiilor străine în România, dat fiind specificul domeniului care presupune atât transfer de tehnologie, cât și un flux constant de capital care poate fi generat de piața regională și globală a echipamentelor și tehnicii de calcul.

Prezentul proiect de lege introduce ca facilitate menită să atragă în România marii investitori din domeniul tehnologiei informației, scutirea de la plata impozitului pe profit pentru acele societăți comerciale care realizează o cifră anuală de cel puțin un miliard de dolari S.U.A.

Această facilitate se aplică până la data aderării României la Uniunea Europeană, și numai pentru acele societăți comerciale care au ca obiect principala activitate fabricarea calculatoarelor și a altor echipamente electronice, activitate prevăzută în clasificarea activităților din economia națională la poziția 3002.

Față de cele prezentate mai sus, vă rog să aprobați acest proiect de lege cu toate amendamentele propuse de comisie, cu care și noi suntem de acord.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumim.

Din partea comisiei, domnul senator Novolan.

 
 

Domnul Traian Novolan:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Analizând pe text proiectul de lege, Comisia economică consideră pertinente unele din observațiile făcute de Consiliul Legislativ, pe care le-a preluat ca amendamente în anexa la raport.

În legătură cu formularea art. 3 din proiectul de lege, menționăm că, după intrarea în vigoare a Legii nr. 390/2002, s-au aprobat noile atribuții în structura organizatorică a Ministerului Dezvoltării și Prognozei, eliminându-se orice paralelism cu activitatea Agenției Române pentru Investiții Străine în domeniul investițiilor.

Față de cele prezentate, Comisia economică consideră oportună amendarea corespunzătoare a textului prin înlocuirea în lege a sintagmei "Ministerul Dezvoltării și Prognozei" cu sintagma "Agenția Română pentru Investiții Străine".

Propunem plenului Senatului adoptarea proiectului de lege cu amendamentele din anexă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

La dezbateri generale, din partea grupurilor parlamentare, dacă sunt înscrieri la cuvânt.

Din sală:

Da.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Da, vă rog, domnule senator Vasile Horga.

 
 

Domnul Vasile Horga:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să spun de la început faptul că Grupul parlamentar al Partidului România Mare este de acord cu această inițiativă, cum de altfel este de acord cu orice inițiativă care ar aduce un plus de dezvoltare în țara noastră, în aceste momente dificile, dar trebuie să atragem atenția asupra unor aspecte pe care acest proiect de lege le scapă din vedere.

În primul rând, mi se pare că textul este mult prea condensat pentru prevederile și pentru consecințele pe care acest proiect de lege le va avea în viitorul economic al României.

Totodată, acest proiect de lege devine tentant pentru agenții economici care vor beneficia de prevederile sale, dar nu pentru valoarea exorbitantă a nivelului vânzărilor pe care acest proiect de lege îl prevede pentru un singur producător sau comerciant, ci, mai ales, prin formularea pe care o are art. 1 al acestui proiect în care, de fapt, se prevede că producătorul respectiv trebuie să aibă în obiectul de activitate această activitate de fabricare și nu îl obligă ca din activitatea de fabricare să facă veniturile respective. Pentru că, mai departe, spune că acest comerciant poate să înregistreze venituri din vânzarea acestor produse.

Deci, de aici se poate foarte lesne subînțelege că, dacă în obiectul de activitate principal se prevede producerea de astfel de echipamente, acest producător nu este obligat să-și vândă, să-și realizeze această cifră de afaceri din producția lui proprie, poate să importe foarte bine aceste echipamente și să facă acel miliard de dolari, și iată că este scutit de impozitul pe profit pentru perioada anului care realizează această cifră de afaceri și ne vom trezi în viitor că vom avea foarte multe asemenea întreprinderi în România care au în obiectul principal de activitate producerea dar în schimb importă din alte țări unde această producție este mai ieftină și vor revinde această producție în România sau în altă parte și își va realiza cu certitudine acest miliard, iar noi, bugetul de stat, vom fi frustrați de impozitul pe profit și nu vom avea nici locuri de muncă, nu vom avea nici taxe, nici impozite și nici celelalte contribuții colaterale.

De aceea, trebuie să se aibă în vedere, în momentul în care normele de aplicare vor fi făcute, să se prevadă foarte clar că numai din producția făcută în România să se realizeze aceste venituri.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Da, vă mulțumesc.

Dacă mai sunt și alte intervenții în cadrul dezbaterilor generale? Înțeleg că nu sunt.

Inițiatorul și-a însușit amendamentele cuprinse în raport, motiv pentru care vă supun votului dumneavoastră raportul comisiei, cu amendamentele cuprinse în anexă.

Din sală:

S-a stricat!

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Merge, merge! Mai greu, dar merge.

Raportul este adoptat cu 102 voturi pentru, 8 voturi împotrivă, 4 abțineri.

Vă supun votului proiectul de lege în ansamblul său, cu precizarea caracterului ordinar al proiectului de lege.

Adoptat cu 102 voturi pentru, 4 voturi împotrivă,

9 abțineri.

Vă mulțumim.

 
 

Domnul Radu Cernov:

Mulțumim.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind grațierea unor pedepse și înlăturarea unor măsuri și sancțiuni

Trecem la următorul proiect de Lege privind grațierea unor pedepse și înlăturarea unor măsuri și sancțiuni.

Invit reprezentanții Ministerului Justiției, doamna secretar de stat Cristina Tarcea și doamna consilier Nicoleta Iliescu.

Din partea Comisiei juridice, pentru numiri, disciplină, imunități și validări, domnul senator Predescu.

Proiectul este cunoscut, a mai fost discutat.

Vă rog, din partea inițiatorului, să faceți o scurtă rememorare a conținutului acestui proiect de lege.

 

Doamna Cristina Tarcea - secretar de stat în Ministerul Justiției:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor senatori,

Doamnelor senator,

Prin prezentul proiect de lege supus atenției dumneavoastră se dorește atingerea uneia dintre finalitățile politicii penale din România, și anume aceea ca persoane, care au fost condamnate pentru fapte care prezintă un grad de pericol social redus și care nu mai au în antecedente condamnări penale, să beneficieze de clemența legii prin grațiere.

Fără să insist, aș dori totuși să prezint faptul că de dispozițiile acestui proiect de lege vor beneficia doar persoanele care au fost condamnate definitiv la o pedeapsă cu închisoarea care nu depășește 5 ani, indiferent de modalitatea de executare a acesteia, suspendare cu închisoarea sau loc de muncă, precum și persoanele care nu sunt cunoscute ca recidiviste.

De asemenea, de prevederile proiectului beneficiază și minorii față de care s-au aplicat măsuri educative.

Nu în ultimul rând, scopul proiectului este și acela de a preîntâmpina și de a rezolva o situație delicată întâlnită în penitenciare, și anume supraaglomerarea acestora.

Prin urmare, vă rugăm să aveți amabilitatea să adoptați proiectul supus atenției dumneavoastră în forma prezentată de inițiator, în forma adoptată de Camera Deputaților și de Comisia juridică, pentru numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Și eu vă mulțumesc, doamna secretar de stat.

Domnul senator Ion Predescu, vă rog, aveți cuvântul!

 
 

Domnul Ion Predescu:

După cum ați menționat și dumneavoastră, prevede și raportul, proiectul de lege se află în procedură de reexaminare.

Este cunoscută întinderea și condiționările pentru a beneficia de prevederile acestui proiect de lege, privind grațierea pedepselor până la 5 ani, grațierea amenzilor, condițiile impuse de proiectul de lege pentru a beneficia de aceasta; pedepsele să fie definitive până la intrarea în vigoare a legii, în sensul Codului de procedură penală, ca pedepse penale definitive cei la care se referă legea, să nu fie recidiviști sau în stare de recidivă, să nu se fi sustras de la executare din motive imputabile și să nu fie exceptate faptele pentru care au fost condamnați la pedepse definitive, prin hotărâri judecătorești penale.

Doresc să precizez că proiectul de lege face parte din categoria actelor normative de realizare a politicii penale.

Astfel încât, problema ce a făcut obiectul de discuție, în unele momente ale sale cu caracter de dispută în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, în cele două faze ale trecerii proiectului de lege pe ordinea de zi a acesteia, au fost de domeniul științei penale și mai puțin de domeniul politicii penale. Ca act normativ de politică penală, condițiile, întinderea și în general conținutul proiectului de lege este expresia voinței autorității publice care realizează aceasta, știut fiind că executarea legilor este competența exclusivă a Guvernului.

Ca atare, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, dând prioritate criteriilor și obiectivelor de politică penală, a menținut proiectul în forma adoptată de Camera Deputaților, pentru a doua oară, și raportul, după cum se constată, cu majoritate de voturi este un raport de admitere a acestui proiect, fără amendamente.

Cu aceste observații, solicit plenului Senatului să fie de acord cu raportul întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și să adopte ca atare proiectul de Lege privind grațierea unor pedepse și înlăturarea unor măsuri și sancțiuni cu caracter penal.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

La dezbateri generale invit colegii, din partea grupurilor parlamentare, să exprime puncte de vedere pe marginea proiectului.

Din sală:

Au fost dezbateri generale.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Nu, nu! N-au fost dezbateri generale. Au fost la o altă dată. La altă dată.

Deci, dacă nu sunt înscrieri la cuvânt, întreb pe domnul senator Ionel Alexandru, care a depus o serie de amendamente la comisie, dacă stăruie în susținerea lor.

Din sală:

Nu e în sală!

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Nu e prezent? Nu este. Domnul senator Ionel Alexandru a susținut 5 amendamente, respinse toate de către comisie și, așa cum s-a precizat, raportul nu conține amendamente.

În această situație, supun votului dumneavoastră raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, care a fost prezentat de domnul senator Predescu.

Raport adoptat cu 92 de voturi pentru, 19 voturi împotrivă, 7 abțineri.

Vă supun acum votului proiectul de lege, cu precizarea caracterului organic al acesteia.

Proiectul de lege este adoptat de plenul Senatului cu 88 de voturi pentru, 32 voturi împotrivă, 7 abțineri.

Cu o întârziere de 7 luni se deschid porțile pușcăriilor pentru cei care au fost condamnați la pedepse sub 5 ani, ceea ce, sigur, Senatul putea face de acum 7 luni.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2002 privind modificarea și completarea unor dispoziții din Codul penal referitoare la infracțiuni contra demnității și infracțiuni contra autorității, precum și a unor dispoziții din Codul de procedură penală

Trecem la următorul punct pe ordinea de zi: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2002 privind modificarea și completarea unor dispoziții din Codul penal referitoare la infracțiuni contra demnității și infracțiuni contra autorității, precum și a unor dispoziții din Codul de procedură penală.

Rog, din partea inițiatorului, doamna secretar de stat Tarcea, să prezentați proiectul de lege.

 

Doamna Cristina Tarcea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Vă prezentăm, din nou, o modalitate de realizare a politicii penale, de data aceasta sub o cu totul altă formă, nu este vorba de clemența legii, este vorba de reașezarea și reanalizarea gradului de pericol social al faptei săvârșite, valorii ocrotite prin incriminare și, în final, prin oferirea unei noi incriminări și unei noi sancțiuni pedepselor vizate de ordonanță. Este vorba, așa cum am arătat, de o modalitate de realizare a politicii penale, dar și de o modalitate prin care România înțelege să răspundă exigențelor internaționale, obligațiilor asumate în momentul în care a devenit membru al Consiliului Europei și mă refer aici în special la Rezoluția 1123 din 1997 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

Pentru toate aceste considerente s-a reanalizat gradul de pericol social al unor fapte prevăzute de legea penală. Este vorba despre infracțiunea de insultă, pentru care s-a eliminat pedeapsa alternativă a închisorii, rămânând doar pedeapsa amenzii. Este vorba despre infracțiunea de calomnie, față de care ordonanța de urgență prevede pedeapsa alternativă a amenzii, cu pedeapsa închisorii de la 2 luni la 2 ani. De asemenea, prin ordonanță s-a dispus și abrogarea infracțiunii de ofensă adusă autorității. S-a redus, de asemenea, pedeapsa prevăzută de actele normative anterioare în ceea ce privește infracțiunea de ultraj.

Pentru toate aceste considerente, vă rugăm să aveți amabilitatea să aprobați proiectul de lege privind adoptarea ordonanței de urgență în forma adoptată de Camera Deputaților. Și, de asemenea, să luați act că Guvernul României își însușește amendamentele formulate în cadrul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului în ceea ce privește titlul II art. 27 punctul 1 lit. a), datorită faptul că între timp a fost adoptată Legea nr. 169/2002 și pentru corelare se impuneau anumite precizări privind competența instanțelor.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Da.

Doamna secretar de stat,

Din partea inițiatorului, vă însușiți amendamentele din raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări cuprinse la Anexa nr. 1? Deci, sunt mai multe amendamente, nu numai la art. II...

 
 

Doamna Cristina Tarcea:

Da. La Anexa nr. 1...

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Deci, sunteți de acord cu toate amendamentele care sunt în raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări?

 
 

Doamna Cristina Tarcea:

Nu. Numai cu amendamentul vizând art. II, art. 27 punctul 1 lit. a). Este ultimul amendament.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Dar cele de la art. 206 alin. 1 și de la art. 239 alin. 1 sunt amendamente făcute la acele două infracțiuni: la calomnie și la ultraj, pe care comisia le propune ca amendamente ale sale în raport, vi le însușiți și pe acestea?

 
 

Doamna Cristina Tarcea:

Nu. Pe acestea, nu. Noi susținem...

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Asta voiam să știu exact. Bine, mulțumesc.

Aveți cuvântul, domnule senator Predescu, pentru prezentarea raportului comisiei.

 
 

Domnul Ion Predescu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Ați reținut despre ce e vorba: ordonanța de urgență a Guvernului prin care a reconsiderat gradul de pericol social și, corespunzător, pedepsele pentru infracțiunea de insultă (205), calomnie (206), ultraj (239), în cele 3 forme reglementate ale sale. Și, corespunzător, a operat și modificări prevăzute la art. II privind competența de judecată a tribunalului.

În comisie au fost adoptate amendamentele prevăzute la Anexa 1 și anume: la art. 206 pedeapsa alternativă cu închisoarea de la 2 luni la 2 ani a fost redusă între o lună și 6 luni. Aceasta, la propunerea senatorilor Viorel Dumitrescu, Aron Belașcu, Pop Dumitru, Eckstein-P.ter Kov.cs. Al doilea amendament, la art. 239, ultraj, alin. 1, forma simplă a infracțiunii, la propunerea ca amendament a domnului senator Petre Roman s-a introdus, acceptându-se cu majoritate de voturi și alternativa: "... sau cu amendă", menținându-se prima alternativă, închisoare, 3 luni la 3 ani. Și atunci pedeapsa penală este:

"Se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 3 ani, sau cu amendă".

Comisia a sesizat că a avut loc o decorelare în privința trimiterii la textele care stabilesc competența și a adoptat amendamentul suplimentar privind modificarea art. 27 punctul 1 lit. a) și anume trimiterea la art. 189 se face real la alin. 4 și 5, iar la tâlhărie (art. 211) trimiterea se face la alin. 2, la 21 și 3. În forma adoptată de Camera Deputaților avuseseră loc erori. Aceste corectări de corelare, prin trimitere, au fost necesare, impuse de o completare ulterioară a Codului penal și a Codului de procedură penală.

Cu aceste 3 amendamente, vă supunem pentru aprobare raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Și eu vă mulțumesc.

La dezbateri generale invit reprezentanții grupurilor parlamentare să ia cuvântul.

Domnul senator Petre Roman, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

 
 

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu o să mă refer, acum, în mod special la amendamentul pe care l-am propus, fiindcă s-ar putea să fie nevoie să o fac când vom discuta propriu-zis amendamentele.

Vreau, însă, să informez pe colegii senatori, pe doamnele și domnii senatori, că în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări acest proiect de lege a fost foarte pe larg și foarte serios dezbătut. Am discutat acest proiect de lege în 4 dezbateri. Am invitat la dezbaterile noastre cele mai importante instituții care au de-a face cu aceste modificări; e vorba totuși de un lucru foarte important - modificarea Codului penal. Dezbaterea a fost cu atât mai importantă, cu cât, deși nu se face o referire specifică la delictul de presă, în realitate dezbaterile s-au concentrat, în foarte mare parte, pe acest aspect. Cum se răsfrânge actuala reglementare propusă în ceea ce privește delictul de presă? Trebuie să o spunem foarte deschis: am militat, și exprim și aici punctul de vedere pe care l-am prezentat în comisie, că delictul de presă, cel de calomnie, spre exemplu, nu trebuie să conducă la referire la Codul penal. Cu alte cuvinte, nu trebuie să conducă la pedeapsa cu închisoarea. Amendă, da, bineînțeles. Așa se procedează în toate părțile cu democrație dezvoltată, așezată. Cu atât mai mult, lucrul acesta mi se pare important în condițiile noastre, în care presa liberă poate să intervină ca o voce a opiniei publice, care, altminteri, nu are posibilitatea să se exprime. O spun cu toată contondența, dacă e să folosim un cuvânt potrivit. Numai că domnul senator Predescu a făcut o remarcă perfect justificată și anume, că în Constituția noastră se prevede că delictul de presă se incriminează, se stabilește printr-o lege. Cu alte cuvinte, ar fi anticonstituțional ca să prevedem o măsură specifică cu privire la delictul de presă într-un proiect de lege care privește o chestiune mult mai vastă, și anume,

Codul penal.

Ceea ce doresc să subliniez, în acest moment, este că, în modul cel mai ferm, susțin că delictul de presă, de calomnie, celălalt este deja în situația de a fi sancționat numai prin amendă, că delictul de presă, de calomnie, noi credem că nu trebuie să conducă la închisoare sub nici o formă, și că acest lucru - doamna secretar de stat nu mă urmărește în acest moment...

 
 

Doamna Cristina Tarcea:

Ba da!

 
 

Domnul Petre Roman:

... este mai de curând la Ministerul Justiției, dar, fără îndoială, va înțelege că trebuie să ne asculte cu mai multă atenție. Ceea ce eu îndemn, și aș dori ca lucrul acesta să vină din partea Guvernului, dacă nu, o putem face noi, ca o propunere legislativă, fără îndoială, dar ar face bine Guvernul să-și asume această chestiune, și anume delictul de presă sub forma calomniei să nu conducă la Codul penal, să nu conducă la pedeapsa cu închisoarea, ci numai la amendă. Acolo, în zona civilă, lucrurile se desfășoară altfel și, dacă ziariștii au greșit, dacă un organ de presă a greșit, plătește, și cu asta lucrurile se restabilesc, dar, în nici un caz nu doresc să mai ajungem în situația ca vreun ziarist să fie amenințat cu închisoarea pentru delictul de calomnie.

Am fost în situația aceasta, o spun, pe propria piele, ca să spun așa, și în momentul în care exista riscul evident ca un ziarist care îmi produsese daune de această natură, să fie în situația de a fi supus unei condamnări cu închisoarea să îmi retrag plângerea, tocmai din acest motiv. Am făcut-o, prin urmare, sunt în măsură să vorbesc despre acest lucru.

Vă îndemn, doamna secretar de stat, să examinați acest lucru și să găsiți modalitatea, conformă cu Constituția, pentru ca delictul de presă, sub forma calomniei, să nu conducă la pedeapsa cu închisoarea. El nu își are locul aici, pentru că, așa cum domnul senator Predescu a subliniat foarte exact, Constituția nu ne permite să o facem.

Din același motiv, și în mod cât se poate de coerent, am propus, și comisia, în majoritatea ei, doar cu două abțineri, a aprobat ca infracțiunea care privește ofensa adusă unui funcționar care îndeplinește o funcție ce implică exercițiul autorității de stat să fie alternativ cu amenda. Exact din aceleași motive, nu mai este nevoie să repet.

De aceea, vă rog pe dumneavoastră să fiți de acord cu această propunere pe care am făcut-o, și pe care colegii senatori au îmbrățișat-o; în felul acesta am fi coerenți cu ceea ce cred că Guvernul va înțelege că este bine să facă, din toate punctele de vedere este bine să o facă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dacă mai sunt înscrieri la cuvânt în cadrul dezbaterilor generale?

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L., doamna senator Norica Nicolai.

Vă rog!

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Grupul parlamentar liberal susține acest proiect de lege.

Dincolo de imposibilitatea constituțională de a reglementa o chestiune care este prezentă pe rolul instanțelor, și anume, delictul de presă, dar actuala opțiune pentru pedepse alternative este o opțiune corectă, de politică penală.

Considerăm, că nu închisoarea este soluția pentru a evalua pericolul social al unei fapte, închisoarea trebuie să fie excepția într-o politică penală corectă, iar sancțiunea, pedeapsa amenzii este o opțiune de politică penală care trebuie să fie mai mult prezentă, nu numai pentru aceste infracțiuni ce țin de calitatea persoanei și de caracteristicile acesteia, ci pentru mai multe infracțiuni, pentru că, și principial, astăzi, noi toți am votat un proiect de grațiere, înțelegând o realitate a penitenciarelor românești și o realitate a justiției românești. Noi salutăm acest proiect de lege și îl considerăm un pas important și decisiv în politica noastră penală.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc, doamna senator.

Permiteți-mi să spun și eu câteva cuvinte. (Se deplasează la tribună.)

Stimați colegi,

Lucrurile sunt mult mai simple decât par.

Această ordonanță și actualul proiect de lege vin în direcția înscrierii politicii penale românești la exigențe și la standarde europene. Dispariția prin abrogare a art. 238, deci a incriminării ofensei aduse autorității, o politică mai blândă în materia unor infracțiuni care aduc atingere imaginii persoanei se înscrie în această politică democratică, europeană.

Din acest punct de vedere cred, dacă nu chiar sunt convins, că reprezentanții Senatului în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări au procedat bine. Au procedat bine, pentru că au înțeles care este mesajul real al acestei ordonanțe, și anume, acela de a, pe de o parte, duce reglementarea penală la nivelul țărilor democratice, unde angajamente instituționale ne obligă, iar pe de altă parte, faptul că, sunt o serie de infracțiuni care exprimau un primitivism și, de asemenea, o anumită dictatură în societatea românească.

Noi trebuie să fim convinși, cât ne-ar supăra calomnia, și cât ne supără mitocănia, mai ales, că poate în România ar trebui incriminat delictul de mitocănie, nu neapărat delictul de presă. Nu delictul de presă trebuie atât de aspru pedepsit. Mitocănia și minciuna, dar pentru că tot vorbim de calomnie, cred că cel care calomniază cu bună-știință, și această infracțiune nu se poate săvârși decât cu intenție, este un mitocan, și dacă este un mitocan, el trebuie ars la buzunar. Foarte simplu spus.

Amendă, despăgubiri pecuniare, inclusiv pentru daune morale. Aceasta este soluția!

Vă mai spun un lucru, ca să nu prelungim discuția.

Într-o țară civilizată, măsura de a aprecia unde se ridică gradul de civilizație este transformarea într-o măsură cât mai mare a pedepsei penale în pedeapsă civilă. Cu cât mai multe amenzi, cu cât mai multe despăgubiri acordate corect și repede, nu după moarte, cu atât o țară este mai civilizată. Nu închiderea calomniatorului rezolvă problema, ci arderea mitocanului la buzunar. Acesta trebuie să fie, îmi iertați limbajul, soluția corectă, soluția civilizată, soluția democratică și, încă o dată, personal, dar și în numele Grupului P.S.D. o spun, cred că trebuie să susținem coerența acestei ordonanțe, care a venit cu soluții în această direcție, pe care le-a desăvârșit Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. (Revine la masa prezidiului.)

Trecem la raportul comisiei.

O întreb, încă o dată, pe doamna secretar de stat, dacă nu își însușește cele două amendamente cuprinse la pozițiile 1 și 2 din raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, aceasta pentru a ști procedura pe care trebuie să o urmăm.

 
 

Doamna Cristina Tarcea:

Am ascultat cu deosebită atenție intervențiile și, în acest context, ne însușim și noi amendamentele formulate de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, în ceea ce privește reducerea pedepselor pentru calomnie.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumim, doamna secretar de stat, și îndrăznesc, chiar în numele tuturor colegilor senatori, care pot ajunge, poate mai repede în circumscripțiile electorale astăzi, motiv pentru care, deoarece domnul senator Eckstein nu este prezent la lucrări și nu poate să susțină amendamentele pe care le-a formulat în cadrul comisiei, și care au fost respinse, supun votului dumneavoastră doar raportul comisiei, cu amendamentele Belașcu,

Roman și Roibu-Predescu.

Vă supun votului.

Cu 108 voturi pentru, nici un vot împotrivă și o abținere, a fost adoptat.

Supun votului proiectul de lege în ansamblul său, cu precizarea caracterului organic.

Cu 113 voturi pentru, nici un vot împotrivă și două abțineri, a fost adoptat.

Mulțumim reprezentanților Ministerului Justiției și comisiei.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru completarea Legii nr. 123/2001 privind regimul străinilor în România

Punctul 11 pe agenda lucrărilor Senatului - proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 123/2001 privind regimul străinilor în România.

Vă rog, din partea inițiatorului, doamna secretar de stat, să prezentați proiectul de lege.

 

Doamna Cristina Tarcea:

Acest proiect de lege dorește să răspundă unor relații, din păcate destul de triste. Sigur, cadrul legal era asigurat prin Legea nr. 123/2001, lege care încă nu reglementa cazurile speciale, în care cetățeanul străin sau apatridul care solicită intrarea pe teritoriul României a săvârșit crime de război, crime împotriva păcii și omenirii sau crime contra umanității.

Prin urmare, cu precizarea că acesta este scopul vizat de proiectul de lege aflat în fața Domniilor dumneavoastră, vă rugăm să aveți amabilitatea să-l adoptați în forma propusă și adoptată de Camera Deputaților.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Da, vă mulțumesc.

Raportul este comun și a fost întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Prezentați dumneavoastră, domnule senator Predescu?

 
 

Domnul Ion Predescu:

Domnule președinte,

Raportul comun este de admitere, fără amendamente.

În raport sunt consemnate toate considerentele care au dus la raportul de admitere a proiectului de lege.

Evenimentele din ultima perioadă de timp, solidaritatea internațională, siguranța fiecărui stat conduc la luarea măsurilor care sunt înscrise în completarea Legii privind regimul străinilor nr. 123/2001. Motive pentru care, fără a înțelege să stăruim, pentru că sunt prea bine cunoscute, și suficient de clare și de înțelese, solicităm onoratului plen al Senatului să fie de acord cu raportul celor două comisii, adică de acceptare a proiectului de lege, fără amendamente.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

La dezbateri generale, din partea grupurilor parlamentare, dacă sunt înscrieri la cuvânt? Constat că nu sunt.

Raportul este fără amendamente, motiv pentru care supun votului dumneavoastră direct proiectul de lege, cu precizarea caracterului organic al legii. Vă rog să vă exprimați votul!

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului Legii partidelor politice

Cu 89 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă și o abținere, a fost adoptat.

Trecem la următorul proiect de lege: proiectul Legii partidelor politice.

Rog inițiatorii să își ocupe locurile.

Este vorba de o propunere legislativă care are ca inițiatori reprezentanți ai Grupurilor parlamentare P.N.L. din Senat și Camera Deputaților.

Vă rog să prezentați, din partea inițiatorilor!

 

Domnul Iustian Mircea Teodor:

Acest proiect de lege se înscrie în cadrul demersului promovat de societatea civilă, susținut și de Partidul Național Liberal, de consolidare a democrației în România.

Democrația are ca suport existența partidelor politice.

Ele, conform Constituției, definesc și exprimă voința politică a cetățenilor, generând puterea în stat. Partidele politice insuficient structurate, cu reguli de funcționare lacunare sau neclar definite, generează o putere și o clasă politică pe măsură. Pe de altă parte, se creează premisa unui dezechilibru între putere și opoziție, existând riscul mimării democrației, în timp ce, în fapt, puterea se concentrează în mâna unor grupuri de interese, iar partidele politice nu sunt capabile să exprime voința politică a cetățenilor.

Neîncrederea populației în partidele politice este justificată, dar, în același timp, reprezintă un motiv de îngrijorare. Migrația politicienilor în toate direcțiile, ingineriile politice, înscrierea și menținerea în Registrul partidelor politice a unor fantome politice, crearea deliberată de confuzie, prin semne electorale și denumiri, practic, identice, cât și lipsa unor sancțiuni, întrăresc convingerea populației că Politicul este cauza relelor din societate și nu cel care oferă soluții.

Legea nr. 27/1996 a fost bine venită, dar, cu toate că a funcționat 6 ani, pe parcursul a patru alegeri generale, nu a avut ca rezultat creșterea încrederii în partidele politice și nici structurarea acestora ca adevărate instituții ale democrației.

Din aceste motive, credem că prezenta propunere legislativă este necesară și sperăm că, dacă va fi adoptată, va produce efecte benefice asupra sistemului politic românesc și va contribui la consolidarea statului de drept.

Ce aduce nou - în câteva cuvinte - această propunere legislativă?

1) Faptul că desparte prevederile Legii nr. 27/1996 în două legi noi: cea a partidelor politice și cea a finanțării partidelor politice, având în vedere că cele două legi reglementează activități diferite, autorizate, validate și controlate de autorități diferite. Este vorba de înființarea, organizarea, funcționarea și dizolvarea partidelor politice, care se află sub cupola Tribunalului București, și, după caz, a Curții Constituționale, respectiv, de finanțare a partidelor politice, activitate supravegheată și controlată de Curtea de Conturi.

2) Un alt fapt, introducerea a trei noi capitole privind membrii partidelor politice, Registrul partidelor politice și fuziunea partidelor politice.

3) În privința organizării partidelor politice apar noi precizări referitoare la structura statutului, reglementări cu privire la simbolistica partidelor politice, cât și reglementarea potrivit căreia subdiviziunile partidelor politice respectă împărțirea administrativ-teritorială a țării.

Nu a fost acceptată de Cameră, din păcate, prevederea potrivit căreia, o dată cu pierderea sprijinului politic al partidului, se pierde și funcția publică dobândită ca urmare a apartenenței la acel partid.

În capitolul IV, cu privire la înregistrarea partidelor politice, se crește numărul minim necesar de membri pentru funcționarea unui partid politic. De asemenea, înregistrarea alianțelor politice are reglementări similare înregistrării partidelor politice. S-a propus ca dintr-o alianță politică să nu facă parte și alt tip de organizații decât partidele politice legal înregistrate, prevedere încă respinsă de Camera Deputaților.

De asemenea, se introduc reglementări privind fuziunea partidelor politice, se sistematizează situațiile în care încetează activitatea partidelor politice și apar prevederi noi în acest domeniu, cum ar fi inactivitatea unui partid sau neîndeplinirea obiectivelor stabilite pentru un partid politic.

De asemenea, proiectul de lege precizează faptul că datele din Registrul partidelor politice sunt informații de interes public și faptul că Tribunalul București este singura instituție în drept a opera în Registrul partidelor politice.

Fac apel la dumneavoastră, având în vedere faptul că marea majoritate a amendamentelor au venit din partea tuturor partidelor politice reprezentate azi în Parlament și acestea, în cea mai mare parte, au fost acceptate, să fiți de acord cu votarea acestui proiect legislativ.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc.

Din partea Guvernului, domnul ministru Acsinte Gaspar.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar - ministru pentru relația cu Parlamentul:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul și-a exprimat punctul de vedere cu privire la propunerea legislativă aparținând unor senatori și deputați din Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal pe calea unor amendamente. Aceste amendamente au fost promovate, la început, la Camera Deputaților, unde proiectul a fost depus pentru prima dată; în cea mai mare parte ele au fost însușite. Amendamentele Guvernului au fost amendamente de fond, amendamente de redactare pe normele de tehnică legislativă, amendamente de restructurare a legii pe capitole.

Vreau să menționez că am participat și la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului, unde s-a dezbătut proiectul care astăzi vă este prezentat. Cu acea ocazie au fost făcute o serie de amendamente, pe care le-am însușit din partea Guvernului și pe care le susținem, deci, în continuare.

Mă refer la amendamentele propuse spre adoptare. Au fost făcute și unele amendamente de respingere, sigur, în măsura în care ele vor fi susținute. Urmează ca plenul Senatului să se pronunțe prin vot asupra acestora.

Apreciez, domnule președinte, că sunt întrunite, și așa cum spunea și domnul senator, într-adevăr, că proiectul de lege, în forma venită de la Cameră, reflectă participarea politică a partidelor reprezentate în Parlament prin grupurile sale parlamentare.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Domnul senator Predescu, vă rog să prezentați raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

 
 

Domnul Ion Predescu:

Domnule președinte,

Ați constatat - și dumneavoastră, domnilor colegi că raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări este de admitere pentru proiectul de lege examinat, cu amendamente cuprinse în Anexa nr. 1, iar amendamentele respinse se află în Anexa nr. 2 la raport.

Proiectul de lege, așa cum s-a menționat, are ca obiect reglementarea înființării, înregistrării, funcționării și încetării activității din diverse cauze a partidelor politice.

Problema finanțării partidelor politice, ținând seama de complexitatea ei, face obiectul unui alt proiect de lege, care se află în proces legislativ la Camera Deputaților.

Din proiectul de lege, din raport și din anexele la acesta, cât și din prezentările făcute de colegul inițiator și de domnul ministru Gaspar, reprezentând Guvernul, s-au făcut sublinierile care sunt necesare pentru reținerea datelor esențiale ale proiectului de lege.

Dorim să vă asigurăm că dezbaterile la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări s-au purtat cu exigență, dovadă amendamentele admise, ca și cele respinse, rigoarea cu care a fost tratată această reglementare, date fiind exigența și obligațiile noastre de a asigura partidelor politice o reglementare cât mai bună, cât mai corespunzătoare rolului lor în societate și de a preveni întemeierea formală de partide, urmată de inactivitate, fiind foarte bine venit acel art. 27, care prevede că în anul preelectoral are loc o nouă procedură de verificare a condițiilor pe care trebuie să le îndeplinească un partid. Pentru că înființarea se poate obține cu îndeplinirea tuturor condițiilor de formă și de fond, ca după aceea să urmeze o inactivitate totală, o deturnare a scopului pentru care a fost înființat partidul. Și, de aici, a survenit reglementarea din art. 27, care este una dintre cele mai importante prevederi ale acestui proiect de lege.

Cu aceste observații și cu rugămintea de a accepta amendamentele pe care le-a adoptat Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, și cu care atât inițiatorii, cât și Guvernul au fost de acord, vă solicit să fiți de acord cu raportul comisiei, cu amendamentele adoptate.

În privința amendamentelor respinse, în măsura în care vor fi susținute, ne menținem punctul de vedere de respingere a acestora.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

La dezbateri generale dacă sunt înscrieri la cuvânt?

Constatăm că nu sunt.

A, vă rog! Vă rog, domnule senator!

 
 

Domnul Valentin Dinescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Cu siguranță că această lege ține mai mult cont de realitățile survenite, în ultima perioadă, pe scena politicii românești și noi considerăm că era necesară o nouă reglementare legislativă referitoare la activitatea partidelor politice.

Apreciem, în același timp, că, prin bunăvoința colegilor noștri din Senat, această lege este, în acest moment, perfectibilă, pentru că ar fi neplăcut și ar fi chiar pierdere de timp ca, la o perioadă relativ scurtă după apariția ei, să constatăm că are nevoie de unele îmbunătățiri.

M-aș referi aici, în primul rând, la faptul că legea nu face nici un fel de reglementare asupra statutului aleșilor pe listele unui partid, care - dintr-un motiv sau altul, fie că pierd sprijinul politic, fie că demisionează rămân, în continuare, fără ca ei la vremea respectivă să fi făcut dovada unor virtuți personale, ci doar dovada listei partidului respectiv.

De asemenea, apreciem că nu există, sub aspect doctrinar, o reglementare sau, cel puțin, o referire mai expresă cu privire la tentația unor minorități de a-și face partide pe criterii etnice. Noi suntem astăzi în situația de a găsi soluții privind integrarea socială a romilor. Gândiți-vă că, acceptând ca această etnie să își facă partide politice, contribuim, în mod deliberat, la enclavizarea ei.

De asemenea, suntem astăzi puși în fața unei situații de a răspunde sau de a nu răspunde unei întrebări: dacă U.D.M.R. este formațiune politică sau este asociație culturală? Ce se va întâmpla dacă, potrivit acestei legi, vom constata că U.D.M.R. nu se va înscrie ca partid politic, dar va participa la alegerile din 2004?

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Vă rog, din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., domnul senator Puskas Valentin-Zoltan.

 
 

Domnul Pusk.s Valentin-Zolt.n:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Deci, Grupul parlamentar al U.D.M.R. susține acest proiect de lege, având în vedere că în viața politică românească este nevoie de o lege care să facă, hai să zic așa, o ordine în rândul partidelor politice, pentru că, dacă la întreprinderi avem microîntreprinderi și sprijinim activitatea acestora, nu cred că același lucru este valabil și pentru partidele politice.

Suntem de acord și cu amendamentele aduse de către Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului, unele chiar fiind deosebit de bune.

Mă refer la faptul că, cei care fac parte dintr-o organizație a minorităților naționale, pot face parte și dintr-un partid politic și chiar pot candida pe lista partidului respectiv în alegerile locale sau generale.

Temerea că anumite organizații ale minorităților naționale vor candida, vor participa la alegeri, nu este justificată. Art. 59 din Constituție prevede, în mod clar, expres, că aceste organizații ale minorităților naționale, chiar dacă nu întrunesc numărul de voturi, vor fi reprezentate în Parlament. Și, dacă îmi amintesc bine, luni, stimatul nostru coleg, domnul senator Corneliu Vadim Tudor, președintele Partidului România Mare, a spus că:

"Constituția noastră este foarte bună, nu trebuie schimbată!" Și eu zic așa, cel puțin la acest capitol.

În ceea ce privește amendamentele aduse de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări avem o singură observație, pe care o voi explica și o voi spune la momentul respectiv, dar susținem că nu există pericolul ca o organizație - subliniez, așa scrie și în proiectul de lege - a minorităților naționale să participe la alegeri.

Acesta nu este un pericol, ci este un lucru bun, este un lucru excelent pentru democrație și, pentru acest lucru, noi vom vota acest proiect de lege, cu un mic amendament, pe care, la rândul meu, o să-mi spun părerea la articolul respectiv.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Închidem aici dezbaterile.

Vă rog, domnul senator Iorgovan. În nume personal sau din partea Grupului parlamentar P.S.D.?

 
 

Domnul Antonie Iorgovan:

Am mandat din partea grupului, dar cred că ceea ce spun nu va afecta imaginea grupului.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă rog!

Asta nu știm, asta nu știm!

 
 

Domnul Antonie Iorgovan:

Onorat Senat,

Domnilor reprezentanți ai Guvernului,

Această dezbatere este, fără îndoială, un moment care se așază în istoria democrației postrevoluționare din România. Este, în sfârșit, o etapă a așezărilor în ceea ce privește reglementarea partidelor politice. Dacă până acum am avut legea din 1996, care a însemnat un plus față de reglementările în vigoare, până la data respectivă, acest fenomen complex și complicat nu de puține ori a simțit nevoia să fie, din nou, reglementat și, deci, Legea nr. 26 să intre în istorie, pentru că ne obligă viața, și, mai ales, drumul european. Aș vrea să remarc discuțiile care au avut loc în Comisia juridică, aș vrea să scot în evidență nota de profesionalism care a domnit în comisia noastră; acolo nu au fost, până la urmă, opinii liberale, social-democrate sau de altă natură, a fost, pur și simplu, un curent al Europei. Că s-a ridicat o problemă, mi-aș îngădui să spun că problema U.D.M.R.-ului nu este o problemă a U.D.M.R.-ului, că problema U.D.M.R.-ului este problema organizațiilor minorităților naționale.

Această chestiune este tranșată de Constituția României.

Vreau să spun și ca membru al Comisiei de redactare a Legii de revizuire a Constituției că nu există o preocupare din partea partidelor, care am rămas la masa de revizuire a Constituției, în acest sens. Art. 58 din Constituția României este un articol care face cinste României. Este un drept câștigat. Deci, noi cei care am muncit la această lege și muncim la revizuirea Constituției nu vom face nici un pas înapoi. Nu mai puțin, aș vrea să precizez, și, e bine să se știe, și vreau să accentuez: această lege vine cu un plus de normalitate, pentru că facem abstracție de denumirea organizațiilor respective; "..ele sunt cunoscute. Nu e unul și același lucru să participi în competiția electorală și, deci, să intri în rândul subiectelor de drept public alături de partidele politice sau să fi o simplă organizație cu caracter cultural, social, sportiv etc. Dacă noi participăm, organizațiile cetățenilor aparținând altor minorități, potrivit art. 58 din Constituție, în competiția electorală, deci, cei care participăm, este corect ca acestor organizații să li se aplice, în mod corespunzător, regimul partidelor politice. Este, ceea ce zic eu, înțelept, Comisia juridică propune, și îmi place să cred că Senatul va adjudeca, este vorba de art. 55, în redactarea pe care o propune comisia, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri, repet, numai acestora, li se aplică în mod corespunzător prevederile prezentei legi.

Aș mai dori să scot în evidență o chestiune de mare subtilitate (nu vreau să intru în detalii), de mare subtilitate juridică: această lege, prin amendamentele propuse de comisie, clarifică ceea ce se cheamă problema neconstituționalității în activitatea unui partid politic. Legea în vigoare lasă să se înțeleagă că pe această problemă sar putea pronunța și Tribunalul Capitalei, pe ideea că este autoritatea Republicii, singura, de altfel, competentă să înregistreze partidul politic și, pe cale de consecință, potrivit principiului contrariu să acuz, această autoritate ar fi și cea care trebuie să se pronunțe atunci când se consideră că în activitatea unui partid politic au intervenit elemente de neconstituționalitate prin raportare la art. 30 alin. 7 din Constituție. Comisia juridică, și mulțumesc colegilor din Comisia juridică că au agreat amendamentul pe care am avut cinstea să-l propun, a ajuns la concluzia, și colegii..., eu pot confirma, este un punct de vedere unanim, că pe această materie România nu poate să aibă două autorități. Pe de o parte, Curtea Constituțională, și este un text în Constituție, iar pe de altă parte, Tribunalul Capitalei. Sunt câteva aspecte asupra cărora am dorit să vă rețin atenția Domniilor voastre, tocmai pentru a scoate în evidență progresul pe care-l realizează acest act normativ. Am convingerea că Domniile voastre veți aproba și amendamentele pe care le sugerează comisia.

Mulțumesc respectuos.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Da.

Domnul senator Predescu.

 
 

Domnul Ion Predescu:

Domnule președinte,

Aș dori să aduc sumare explicații cu privire la observațiile de perfectibilitate a acestei reglementări, și anume, o primă observație: situația celor aleși, eventual plecați, deveniți independenți, trecuți la alte partide nu este de domeniul reglementării acestei legi, ci aparține ca reglementare Legii electorale sau Legii statutului deputaților și senatorilor. Sigur este că nu poate face obiect de reglementare al acestei legi.

A doua observație: relația, raportul minorități etnice partide politice. Cu privire la aceasta doresc să vă citesc primul rând din art. 3: "Pot funcționa ca partide politice numai asociațiile cu caracter politic constituite potrivit legii". Prin urmare, acest text limpezește cât se poate de clar, determinând criteriul de constituire a partidelor politice, și anume numai criteriul politic. Partide politice nu se pot constitui pe altfel de criterii: criterii, de altfel, cum ar fi criteriul etnic, criteriul filozofic, religios, profesional etc. Art. 3 este cât se poate de tranșant, e imperativ și determină criteriul unic de constituire a asociațiilor denumite de interes, de ordin public, denumite partide politice.

Cred că, o a treia observație pe cale de consecință: această lege vine, spre deosebire de reglementarea precedentă să rezolve și situația așa-ziselor formațiuni politice, cele care nu aveau definire în conținut, în program și în activitate, mai ales în criteriul și în componentele lor, criteriul politic - bază de apreciere, de asociere și de constituire.

Prin urmare, se poate spune că formațiunile politice rămân în afară și ele vor putea, eventual, participa la procesul electoral sub un alt statut și cu un alt regim.

Prin urmare, legea aceasta are și acest merit de a aduce limpezire în relațiile sociale care stau la baza constituirii, funcționării, desfășurării activității partidelor politice și, după cum vedeți, în amendamentul nr. 1 de la art. 1, unde noi am schimbat cuvântul "influențează formarea" înlocuindu-l cu sintagma" contribuie la formarea opiniei publice", ceea ce este cu totul esențial diferit, pe de o parte, corespunzător termenului Constituției, care a fost gândit, la vremea lui, și s-a demonstrat a fi pe deplin corespunzător, și, pe de altă parte, corespunde activității și naturii acesteia, pe care o desfășoară partidele politice.

Acestea au fost sumarele considerații pe care am ținut să le explic, pentru a arăta că din punct de vedere al temerilor formulate prin observațiile critice la adresa proiectului de lege nu există temei de a fi socotite ca întemeiate.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc.

Închidem dezbaterile generale.

Întreb pe colegii senatori care au formulat amendamentele și care figurează în Anexa nr. 2 a raportului respectiv, cele respinse, dacă și le susțin. Dacă și le susțin, le vom supune discuției în ordinea articolelor la care s-au făcut amendamentele. Înțeleg, domnul senator Roman, că vreți să vi-l susțineți? Deci, stăruiți... În regulă. Deci, la punctul 1 din Anexa nr. 2, amendamentul Aron Belașcu.

Se susține? Nu-i aici. Nu se susține, lipsind.

Punctul 2 din raport - amendamentul Nicolae-Vlad Popa. Se susține?

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Da.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Da.

Vă rog!

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule președinte,

Foarte scurt! Am cerut includerea în textul art. 5 alin. 1 a frazei: "în procesul electoral va fi folosit ca semn electoral de către fiecare partid politic numai semnul permanent al acestora". Am constatat cu toții în experiențele electorale avute că semnele electorale ale unor partide minuscule semănau cu semnele electorale ale partidelor puternice. Vă dau câteva exemple: trei trandafiri au semănat cu cele trei garoafe și au obținut voturi.

U.D.M.R.-ul a obținut voturi în Delta Dunării, dat fiind faptul că laleaua stilizată semăna cu lotca stilizată a unei formațiuni din zonă, Partidul Național Liberal, prin acea săgeată în cerc, a pierdut aproape două procente din voturile sale. Și era o chestiune simplă de a opri această derutare a electoratului prin un semn electoral diferit semnului permanent al partidului. Este necesar un control, și vedeți prin această lege, se impune un control permanent asupra semnului definitiv. Dincolo, în Legea electorală, există o procedură urgentă, o procedură specială a verificării semnului electoral și nu de puține ori s-a greșit în acea viteză de rezolvare a cazurilor. Și atunci am considerat necesar ca să existe o identitate între semnul permanent, reglementat, în legea de față și semnul electoral. E o legătură între Legea partidelor politice și Legea electorală. Deci, doar pentru controlul, verificarea permanentă a acestor semne.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Am înțeles.

Dacă domnul senator Predescu dorește să replice?

 
 

Domnul Ion Predescu:

Da. Două considerente, domnule președinte.

Mulțumesc.

Art. 5 trebuie să cuprindă numai elementele esențiale de identitate ale fiecărui partid, iar nu și elemente din activitate, semnele electorale - element de activitate. Al doilea considerent: acest element ține de Legea electorală, pentru că aceasta reglementează semnul electoral și acesta este în dinamică, în evoluție, în schimbări. Prin urmare, nu ține de lege... de constanta Legii partidelor politice. Sunt cele două motive pentru care cvasiunanimitatea comisiei a respins acest amendament și le menținem.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul formulat de domnul senator Nicolae Vlad Popa, respins de către comisie. Cine este în favoarea acestui amendament va vota da, cine este împotriva acestui amendament va vota nu.

Da, domnule senator Popa, aveați ceva, în afară de faptul că s-a făcut comparația cu laleaua în Deltă?

(Rumoare.) Da. Bun.

Deci, vă rog să vă exprimați votul asupra acestui amendament. Repet: cine votează da, e în favoarea amendamentului, cine votează nu, e împotriva lui.

Amendament respins cu 35 de voturi pentru, 66 de voturi împotrivă, o abținere.

Domnule senator Szab., vroiați să vorbiți?

Vă rog!

 
 

Domnul Szab. K.roly-Ferenc:

Mă văd nevoit să fac o precizare legată de afirmația onorabilului coleg în legătură cu...

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

...cu laleaua din Deltă.

 
 

Domnul Szab. K.roly-Ferenc:

...evidentă direcție a fenomenului care ar fi adus voturi în plus organizației pe care o reprezint și care a obținut voturi în toate județele, dovadă că este cunoscută, acolo unde a avut candidați, și a avut candidați. Eu aș vrea să spun că această afirmație cred că se bazează, în afară de fantezie, pe niște elemente de care nici serviciile speciale nu sunt în stare să ne documenteze informativ, pentru că, reamintesc, în aceeași măsură se pot confunda semnele electorale în favoarea cuiva, precum și în defavoarea cuiva. Acest fenomen aleator care, evident că la nivel de țară îmi pot permite să apreciez că este de ordinul zecilor de mii, mai ales când cetățeanul grăbit le mai încurcă, dar în nici un caz nu pot spune că cineva a beneficiat de pe urma acesteia, întrucât, în aceeași măsură, a putut fi și prejudiciat de același număr de voturi. Eu m-am simțit obligat să fac această precizare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Să limpeziți un echivoc. S-a limpezit oricum prin vot, domnule senator, fiindcă s-a considerat nesemnificativ.

Punctul 3 din raport, amendamentul Petre Roman, se susține?

Vă rog!

 
 

Domnul Petre Roman:

Amendamentul pe care l-am propus se referă la un lucru foarte important și bine cunoscut nouă, și anume că de multe ori listele fondatorilor sunt liste, dacă nu chiar fictive, în parte, cu foarte multe semne de întrebare în ceea ce privește corectitudinea alcătuirii lor. Este adevărat că proiectul de lege introduce un capitol care încearcă să rezolve această situație și o face cu mijloace corecte și potrivite, respectiv se înființează un Registru al partidelor politice la Tribunalul București.

Acest lucru contribuie substanțial la rezolvarea problemei, fără îndoială. Totuși, după părerea mea, nu este suficient. Noi știm prea bine că presiunea opiniei publice este, cel puțin în primă instanță, mult mai eficientă decât recursul viitor la o instanță. De aceea, am propus ca lista fondatorilor unui partid să apară în Monitorul Oficial și cel puțin într-un cotidian cu distribuire națională.

În momentul când un cetățean, imediat și fără nici un fel de cereri, are acces la această listă apare presiunea opiniei publice. Iată, X este pe lista acelui partid și din acel moment se creează o anumită presiune care, fără îndoială, este mai eficientă pentru înlăturarea ambiguităților, tendințelor de fraudă, în ce privește alcătuirea listelor de fondatori.

Prin urmare, susțin că acest amendament nu vine decât să întărească intenția legiuitorului și cred că este bine venită.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Vă rog!

Domnul senator Nicolescu.

 
 

Domnul Constantin Nicolescu:

La amendamentul domnului Petre Roman eu am reținut acolo și nominalizarea pentru 50.000 de membri.

Aș vrea să citim cu atenție articolul care stabilește această cifră. După mine este o necorelare.

 
 

Domnul Petre Roman (din sală):

Nu insist.

 
 

Domnul Constantin Nicolescu:

Nu insistați, dar este o necorelare în articol și vreau să o citim cu atenție: "Lista trebuie să cuprindă cel puțin 50.000 de membri fondatori, domiciliați în cel puțin 21 de județe ale țării și municipiului București, dar nu mai puțin de 1.000 de persoane pentru fiecare dintre aceste județe și municipiul București."

Dacă facem o socoteală simplă, 21 de județe ori 1.000 înseamnă 21.000 și mai punem Capitala cu 6 sectoare câte 1.000 ar însemna încă 6.000, înseamnă maxim 27.000. Este o necorelare între cifra de 50.000 și dacă punem această condiție...

Ori punem 2.000 minim pe aceste județe, ori modificăm și spunem 1.000 în fiecare județ al țării.

 
 

Domnul Petre Roman (din sală):

Nu insist.

 
 

Domnul Constantin Nicolescu:

Am înțeles, dar necorelarea va da posibilitatea de interpretare la hotărârea judecătorească. Eu cred că trebuie să judecăm bine acest articol, că necorelarea există.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Predescu dorește să răspundă cu o motivare suplimentară la amendamentul Petre Roman și la precizarea legată de această necorelare a numărului total de membri cu numărul minim de membri pe fiecare județ din cele minimum 21 de județe, pe care a făcut-o domnul senator Nicolescu.

 
 

Domnul Ion Predescu:

Dacă avem în vedere o cifră minimă, cred că nu putem vorbi despre nici o recorelare, dar mie mi se pare mai important faptul că domnul senator Petre Roman nu a mai stăruit asupra cifrei de 50.000.

Cu privire la a doua parte a amendamentului - și anume publicarea în Monitorul Oficial - membrii comisiei și ceilalți, în afară de dumnealui, au apreciat că nu este cazul publicării pentru că nu prezintă utilitate și ar fi cheltuieli pe care le-am impune partidelor la zecile de mii de persoane de publicat în Monitorul Oficial. Cheltuielile ar fi cvasiinutile.

Iar publicarea ar deveni un al doilea criteriu de verificare suplimentar, pe lângă cel prevăzut de lege, care dă listelor ce trebuie certificate, sub calitatea de act public și sub sancțiunea Codului penal, răspunderea pentru cei care le întocmesc.

Noi am apreciat că este suficientă acea răspundere atât de riguroasă cu trimiterea la Codul penal, cu autenticitatea semnăturii și răspunderea celor care le întocmesc, întocmirea pe localități pentru verificare sunt date suficiente și nu mai apare ca necesară publicarea în Monitorul Oficial, care, de altfel, nu se practică.

Motiv pentru care mențin din partea comisiei punctul de vedere de respingere a acestui amendament.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Supun votului dumneavoastră amendamentul făcut de domnul senator Petre Roman. Cine este în favoare, da, cine nu, nu.

Cu 39 de voturi pentru, 74 împotrivă și 11 abțineri, amendamentul a fost respins.

Punctul 4 din raport. Amendamentul Nicolae-Vlad Popa se susține, domnule senator?

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Da, domnule președinte.

 
 

Domnul Ion Predescu:

Domnule președinte,

Vă cer scuze! Am rugămintea ca 4, 5, 6, 7 țin de aceeași problemă, deci să le discute pe toate.

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Sunt legate, le motivez împreună. Da, da, asta voiam să spun.

Este vorba de o chestiune pe care eu - și nu numai eu - am socotit-o inutilă, ilogică, și anume, prinderea în textul legii a sintagmei "divizarea totală sau parțială a partidului politic".

În România nu a existat niciodată o divizare a unui partid politic. Chiar dacă asociația, persoana juridică, persoana juridică comercială, poate să divizeze, există un alt interes, în cadrul formațiunii politice acest lucru nu poate fi realizat. Și atunci, pe o logică elementară am cerut să nu reglementăm un lucru unde nu există nici un interes de reglementare.

Noi am putea aici să discutăm, de exemplu, o lege privind protecția balenelor sau a rinocerilor, dar nu facem acest lucru pentru că nu avem interesul să reglementăm un astfel de obiect.

Aici, într-adevăr, chestiunea este nu numai ilogică, nu există interesul de care vorbeam și, ca atare, am cerut eliminarea textului. S-au făcut afirmații, dar eu nu cred că un partid din România, pe calea hotărârii conducerii sale, să fie divizat. Nu este în interesul nici unei formațiuni politice să se ajungă la asemenea situație. Este o situație absurdă.

Eu nu cred că pe această cale putem intra în sfera absurdului reglementând ceva ce nu se va aplica niciodată.

Din cauza aceasta am cerut eliminarea acestor texte și aceasta este motivația eliminării.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnule senator Predescu, doriți să răspundeți?

 
 

Domnul Ion Predescu:

Da.

Domnule președinte,

Problema s-a discutat și este, simplu, o rezolvare de principiu.

Legea care, reglementând situația persoanelor juridice, fie de drept public sau privat, prevede ca modalități de reorganizare, transformare, modificare, încetare și divizare. Noi, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, suntem convinși că atâta vreme cât legea prevede această modalitate, inițiatorii adoptând-o au avut în vedere reglementarea legală și cu această modalitate de principiu.

Acum problema este dacă este sau nu compatibilă. În privința compatibilității nu aveți temei să spuneți că este incompatibilă. Că se practică, aceasta este altă chestiune.

Noi am acceptat rezolvarea de principiu, legală, a modalității privind persoanele juridice, de încetare sau transformare, inclusiv divizare.

Nu există nici o contradicție, nici o incompatibilitate, nici un fel de corelare sau altceva negativ în reglementarea adoptată. De aceea, de principiu fiind admisibilă, dacă în practică nu se regăsește, este o altă problemă.

Dar nu există problemă de incompatibilitate principială.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Petre Roman.

 
 

Domnul Petre Roman:

Am susținut propunerea făcută de domnul senator Popa pentru că mie mi se pare evident că această prevedere este contrară spiritului legii. Legea vrea să stabilizeze partide puternice, serioase, active pe scena democrației românești...

 
 

Domnul Ion Predescu:

...și le îndeamnă la divizare.

 
 

Domnul Petre Roman:

...și în același timp le îndeamnă la divizare.

 
 

Domnul Ion Predescu:

Nu e așa!

 
 

Domnul Petre Roman:

Păi, fraților, una e una, alta e alta!

 
 

Domnul Ion Predescu:

Nu e așa!

 
 

Domnul Petre Roman:

Ba așa e, domnule senator! Aici, orice mi-ați spune, nu intrăm în domeniul pur tehnic.

 
 

Domnul Ion Predescu:

Ba da!

 
 

Domnul Petre Roman:

Nu, că politica prevalează întotdeauna în această chestiune.

 
 

Domnul Ion Predescu:

Ca practică, nu ca teorie.

 
 

Domnul Petre Roman:

Ca practică, se înțelege. Or, să îndemni partidele la divizare din capul locului, eu cred că domnul senator Popa are dreptate. Nu are rost să introducem. Dacă se întâmplă acest lucru, el oricum în substanța legii este admis, dar chiar să o și promovăm noi ca atare, cred că nu e potrivit.

 
 

Domnul Ion Predescu:

Domnule președinte,

Ar fi vorba de o temere, dar reglementarea legală cu temerea nu au legături.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Mai sunt alte înscrieri la cuvânt? Nu. Vă rog să-mi permiteți să spun și eu câteva cuvinte.

Cred că amendamentul domnului senator Popa este corect dintr-un motiv extrem de simplu. Sigur că noi putem aduce aici argumentul general al reorganizării persoanei juridice și, pe cale de consecință, partidul politic fiind la rându-i o persoană juridică i se aplică acest regim. Dar acest lucru s-ar face numai în cazul în care nu ar exista o lege specială a partidului politic care poate, prin definiție, să deroge, deci să facă excepție de o prevedere generală.

Eu cred că în această lege trebuie făcută această derogare. Deci, să facă excepție de o prevedere generală. Eu cred că în această lege trebuie făcută această derogare.

De ce? Partidul politic, spre deosebire de o persoană juridică cu sau fără scop lucrativ, nu are aceleași rațiuni pentru a se reorganiza. Partidul politic există atâta vreme cât are un program politic asumat, atâta vreme cât are un număr de votanți consacrat. Dacă o întreprindere, o societate comercială se reorganizează pentru că are interes să facă mai eficientă o parte din patrimoniu, prin divizare, dându-l altei unități, sau dacă are interesul să se divizeze parțial, adică să mai nască altă întreprindere, dar să rămână și ea pe piața economică, are un rost.

Dar care este rostul la un partid să-și divizeze patrimoniul?

Dacă vorbim de divizare totală, înseamnă că iau naștere două partide noi, care își împart un patrimoniu vechi, patrimoniul fostului partid. La ce ajută o asemenea reglementare? Un partid, în momentul în care se scindează, înseamnă că cei care pleacă din acel partid urmăresc un alt program politic, deci vor să constituie un nou partid. Nu poate să fie o hotărâre comună, voluntară a conducerii acelui partid de a se diviza.

În al doilea rând, care este rațiunea să împarți patrimoniul unei persoane juridice, mai ales când una rămâne, dacă vorbim de divizarea parțială, aceea în care apare o nouă entitate, în cazul nostru, un nou partid, dar rămâne și partidul vechi? Care este rațiunea, în acest caz, să-i faci o transmitere parțială de patrimoniu? Adică, înzestrezi un nou partid cu patrimoniul tău, tu rămânând ca partid, îl înzestrezi și pe el, ca să poată să facă o politică, din start, alta decât a partidului inițial?

Deci, stimați colegi, a rezolva în plan tehnic juridic problema, în acest caz, nu este corect. Ați spune:

"Reorganizarea se aplică la orice persoană juridică". Da, cu excepțiile raționale și cu excepțiile din speța noastră.

Aici divizarea nu are rost. Fuziunile, absorbțiile, da, pentru că merg pe ideea legii. În fond, ce vrea legea? Să facă o anumită ordine în materia partidelor, să micșoreze numărul partidelor și partidele să ilustreze cât mai bine marile curente doctrinare. Acesta este rostul legii. Și să existe un control al societății civile asupra partidelor, să existe o coerență a activității lor. Divizarea se opune chiar acestui scop. Deci, pe de o parte, încurajăm cât mai mult strângerea partidelor într-un număr cât mai mic cu putință, cât mai rațional cu putință, dar, pe de altă parte, vorbim de divizare.

Cred că argumentele expuse sunt suficiente. Divizarea nu are nici un rost, pentru că divizarea, în esență, este o modalitate de a împărți patrimoniul. Or, această lege nu împarte patrimoniul, ci consacră programe politice exprimate de structuri de partid.

Deci, eu cred că, de data aceasta, argumentul este foarte solid și reorganizarea la partide politice, pe calea divizării, este un nonsens.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vreau să spun și eu ceva.

 
 

Domnul Ion Predescu:

Doresc să conchid și eu, domnule președinte.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă rog!

Domnul ministru Gaspar.

 
 

Domnul Mircea Teodor Iustian:

Ca inițiator, vă susțin, domnule președinte de ședință.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Sigur că în proiectul de lege s-au trecut formele clasice de reorganizare a persoanelor juridice - partidele sunt persoane juridice de drept public - forma comasării și forma divizării. Comasarea are și ea două modalități.

Am comasare prin absorbție, când un partid mai mare îl absoarbe pe unul mai mic și ia naștere o nouă persoană juridică. Este aceeași persoană juridică, care își majorează, într-un fel, patrimoniul.

Cea de-a doua modalitate la comasare este comasarea prin fuziune, când două persoane juridice se unesc, se naște o singură persoană juridică celelalte două dispărând de pe firmament.

Opusul comasării este divizarea. Se poate împărți total sau parțial o persoană juridică. Așa cum se poate să se unească, tot așa se poate și diviza. Noi am trecut regula generală. Chiar dacă în viață nu se va întâmpla așa, totuși ea trebuie enunțată și nu putem să trecem numai o singură modalitate de reorganizare, aceea a comasării prin absorbție sau prin fuziune. De altfel, fac foarte des greșeli chiar oameni care stăpânesc unele noțiuni. Aud că se spune "fuziune prin absorbție" sau "absorbție prin fuziune". Este cu totul anapoda modul acesta de exprimare.

Deci, să fie foarte clar, aceste două modalități le trecem ca normă generală. Că se va aplica în viață, asta vom vedea, dar nu putem să trecem numai o parte din modalitățile de reorganizare a persoanelor juridice.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ion Predescu:

Și eu...

Domnule președinte,...

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Imediat! Dacă din partea celorlalte grupuri parlamentare mai dorește cineva să intervină?

Da, vă rog, domnule senator, din partea Grupului parlamentar P.R.M.

 
 

Domnul Eugen Marius Constantinescu:

Mulțumesc, domnule președinte,

În favoarea acestui amendament există încă un argument. Pentru a păstra spiritul legii și pentru a nu introduce încă o ambiguitate, cred că este necesară susținerea amendamentului de eliminare, dintr-un motiv foarte clar: se divizează un partid cu 52.000 de membri și rezultă două partide, unul cu 20.000 și unul cu 32.000 de membri, ceea ce este împotriva spiritului legii, dar, păstrând această formulă, este posibilă divizarea și apariția a două formațiuni politice care nu mai satisfac condiția legii.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc.

Considerăm că dezbaterile au fost...

 
 

Domnul Ion Predescu:

Cerusem și eu cuvântul, domnule președinte.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Da, vă rog, dacă e ceva nou...

 
 

Domnul Ion Predescu:

Da, e ceva nou.

V-ați referit la efecte practice și le-ați fundamentat pe un singur element, și anume elementul patrimonial. Vă rog a observa și a reține, susținătorii acestei teze, că nu elementul patrimonial este determinant în asociațiile politice denumite partide politice.

În al doilea rând, eu am făcut precizarea... Inițiatorii... că nu ne aparține nouă, Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, deci nu primim observațiile și reproșurile. Inițiatorii au gândit de această manieră, la modul general - și ați auzit explicațiile domnului ministru Gaspar pentru care au menținut divizarea ca mod alternativ de transformări și de operări în modificările persoanei juridice denumită partid politic. Dacă, practic, nu se realizează, este cu totul altceva.

Al treilea considerent: nu cred că se poate interpreta ca o încurajare a divizării și a neconsolidării partidelor politice faptul că în normele generale de reglementare instituțională se prevede și divizarea, ca modalitate de transformare sau încetare a activității unui partid politic.

Nu se poate ajunge la o asemenea concluzie. Raționamentul este prea forțat.

În fond, eu nu renunț, că nu am calitatea de a renunța, la opinia Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, dar fac precizarea că este atributul suveran al plenului de a decide într-un fel sau altul. În ce mă privește, din punct de vedere teoretic juridic, susțin teza comisiei, dar din punct de vedere practic nu am motive să mă opun la rațiunile și argumentele tezei dumneavoastră.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Aș face o precizare, în calitate de inițiator. Nu a figurat o astfel de prevedere în proiectul inițial. Ea a apărut din amendamentul de la Camera Deputaților.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Vă supun votului amendamentul de la punctul 4 din raport, amendament respins. Cine este în favoarea sa va vota da, cine este împotriva sa va vota nu.

Amendamentul a fost respins cu 53 de voturi pentru,

59 împotrivă, 10 abțineri.

Din sală:

Listă!

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Da, listă.

În aceste condiții, domnule senator, cred că nu mai susțineți următoarele amendamente, pentru că ele erau legate...

 
 

Domnul Ion Predescu:

Sunt în consecință.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Sunt pe cale de consecință, da.

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Le susțin, dar nu...

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Nu are rost, adică nu pot să se elimine celelalte, atâta vreme cât s-a acceptat această formulă.

În aceste condiții, vă supun votului dumneavoastră, dar nu înainte de a-i da cuvântul domnului senator Puskas Valentin-Zoltan, în legătură cu punctul 8 din raportul comisiei, Anexa 1.

 
 

Domnul Pusk.s Valentin-Zolt.n:

Deci, în legătură cu amendamentul comisiei...

Domnule președinte, vă mulțumesc.

Revin la ceea ce a spus distinsul meu coleg, domnul senator Dinescu, ca nu cumva o organizație a minorităților naționale să se transforme într-un partid politic. Eu propun ca textul adoptat de către comisie, care sună în felul următor: "Organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri li se aplică în mod corespunzător prevederile prezentei legi" să fie completat: "cu excepția art. 19 - care se referă tocmai la înregistrarea partidelor politice - 27, 48 și 53", care sunt consecințele acestora.

Deci, în acest cadru nu se poate înregistra o organizație a minorităților naționale ca partid politic.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Predescu.

 
 

Domnul Ion Predescu:

Nu pot exprima decât un punct de vedere personal.

Comisia a considerat că "în mod corespunzător" însemnează - și toată lumea trebuie să înțeleagă - că li se aplică numai acele dispoziții care corespund organizațiilor minorităților naționale.

În ce mă privește, personal, chiar dacă înscriem excepția, ea nu schimbă cu nimic legea, pentru că nu vatămă cu nimic nici drepturile minorităților, nici drepturile celorlalți, de vreme ce art. 19 se referă la condițiile de constituire a partidelor politice, care nu pot fi impuse în condițiile constituirii organizațiilor minorităților etnice, art. 27 este acea prevedere din anul preelectoral de a se verifica aceleași condiții, art. 48 și art. 53 sunt de consecință. Dacă se înscriu aceste excepții, care ar putea fi înscrise ca o precizare la text, dar nu ca amendament, că nu s-ar putea aduce, ele nu schimbă cu nimic textul legii.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc.

Mai stăruiți, domnule senator?

 
 

Domnul Pusk.s Valentin-Zolt.n:

Deci, tocmai am cerut pentru claritatea textului. Știți cum este... Pentru claritate, vă rog foarte mult să supuneți la vot.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

De aceea am și acceptat luarea de cuvânt, pentru că nu este un amendament pe fond. Mai stăruiți, față de explicațiile date?

 
 

Domnul Pusk.s Valentin-Zolt.n (din sală):

Nu.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Bun.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei...

 
 

Domnul Pusk.s Valentin-Zolt.n:

Cu amendamentul... Cu amendamentul pe care l-am propus.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Deci, stăruiți pentru acest amendament de formulare?

 
 

Domnul Pusk.s Valentin-Zolt.n:

Sigur. Este de formulare, da.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

De formulare. Pe fond nu se poate face.

Bine. Deci, vă rog să vă exprimați prin vot asupra acestei formulări mai explicite a textului din articolul respectiv.

Cine este pentru?

Amendamentul este acceptat cu 83 de voturi pentru,

34 împotrivă, 5 abțineri.

Reținem că este un amendament de formulare. Vă rog să se înscrie în cuprinsul textului formularea exactă pe care a prezentat-o domnul senator.

Supun votului raportul comisiei, cu amendamentele propuse de comisie.

Adoptat cu 89 de voturi pentru, 30 împotrivă, nici o abținere.

Supun votului plenului proiectul de lege, cu precizarea caracterului organic al acesteia.

Proiectul de lege este adoptat cu 92 de voturi pentru,

31 împotrivă, nici o abținere.

Mulțumim inițiatorilor, mulțumim comisiei.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere

Trecem la ultimul punct în ordinea de zi, punctul 13: proiectul de Lege privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere.

 

Domnul Dumitru Badea (din sală):

Vă rugăm, listă cu votul!

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Listă pentru grupurile parlamentare, da.

Vă rog, domnul deputat Bivolaru, inițiatorul legii, vă rog să luați loc. De asemenea, domnul senator Novolan și domnul secretar de stat Oană.

Și acum, cu viteza de taxi, să trecem la examinarea acestei consistente și importante propuneri legislative.

Aveți cuvântul, domnule deputat, ca inițiator, să prezentați, în esență, propunerea legislativă adoptată și de Camera Deputaților.

 
 

Domnul Ioan Bivolaru - deputat:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Am să încerc o scurtă prezentare, ca să folosim eficient timpul.

Prin Legea nr. 105/2000 de aprobare a Ordonanței Guvernului nr. 44/1997 privind transportul rutier se precizează în Anexa nr. 2 că activitatea de taximetrie se va reglementa printr-o lege specială.

Din 1990 până în prezent, acest sector al transportului public nu a beneficiat de reglementări, fiind lăsat la o abordare eterogenă, limitată la nivelul celor care s-au implicat în a realiza această activitate necontrolată, ale căror profituri au dus, în final, la o dezvoltare care impietează asupra dezvoltării durabile în transporturi și asupra mediului.

Dereglementarea în taximetrie atrage, în majoritatea cazurilor, abandonul în fața drepturilor consumatorilor, în primul rând, asupra respectării obligațiilor fiscale, asupra legalității și calității, precum și a siguranței consumatorilor.

Evaziunea fiscală a atins cote alarmante în acest sector, afectând, în prim rând, bugetele consiliilor locale, evaziune care se apreciază a fi între 1.500 și 2.500 miliarde, anual, sume care se redistribuie, într-o oarecare măsură, pe filierele subterane ale economiei de piață. Nu vă ascund că s-au făcut și se fac, în continuare, presiuni ca această lege să nu apară sau să fie amânată.

În multe cazuri, taximetria este un segment al activității lumii interlope, afectând imaginea acelor activități în taximetrie care sunt conforme cu legalitatea.

Costurile externe ale acestei activități vizând aglomerația și poluarea rezultă din excesul de mijloace auto implicate în acest mod de transport.

De asemenea, nu trebuie omis faptul că România are și trebuie să aibă și vocația de țară turistică. În acest context, taximetria este componentă importantă în asigurarea serviciilor de calitate și siguranță pentru dezvoltarea turismului național.

State ca Spania, Franța, Italia, Grecia, printre altele, și-au organizat taximetria după reguli, uneori chiar dure, asigurând prin aceasta servicii de calitate și contribuind, implicit, astfel la creșterea ponderii turismului în P.I.B.-ul național.

Domnule președinte,

Stimați domni senatori,

În dezbaterea începută, într-un fel, la sfârșitul sesiunii trecute, Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței, Ministerul Administrației Publice și Guvernul și-au exprimat adeziunea și aprobarea pentru ceea ce a rezultat în raportul Comisiei dumneavoastră economice. A fost o obiecțiune din partea Ministerului Finanțelor Publice, și cred că este corect ca să existe. S-a făcut un raport suplimentar pe cele 3 obiecțiuni ale Ministerului Finanțelor Publice și cred că este corect să se facă și o precizare în acest sens.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Vă rog, domnule secretar de stat Oană, din partea Ministerului Finanțelor Publice.

 
 

Domnul Gheorghe Oană - secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice:

Domnule președinte,

Vreau să vă spun că, pentru a asigura desfășurarea unei activități civilizate, suntem de acord cu reformulările de la Comisia economică și le susținem, pentru a închide problema cât mai repede, în acest fel... Și să apară legea cât mai repede.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Domnul senator Novolan, din partea Comisiei economice.

 
 

Domnul Traian Novolan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

În urma observațiilor făcute de către Ministerul Finanțelor Publice și de către unii domni senatori, plenul Senatului a hotărât trimiterea spre examinare a proiectului de lege, în vederea întocmirii unui raport suplimentar.

Comisia economică a reanalizat proiectul de lege și a preluat, în anexa la raportul suplimentar, majoritatea propunerilor făcute de către Ministerul Finanțelor Publice.

Propunem plenului Senatului să adopte proiectul de lege, cu modificările prevăzute în anexă la raportul suplimentar.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

La dezbateri generale dacă sunt înscrieri la cuvânt?

Da, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal.

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule președinte,

Pentru a face această declarație la dezbaterile generale, aș dori ca domnul inițiator, domnul deputat, să declare dacă își însușește amendamentele Comisiei economice pentru că este un lucru foarte important. Ajungem la mediere și după aceea nu știm cum...

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Și le-a însușit... a spus...

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

A declarat acest lucru...

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Da... a spus...

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule președinte,

De fapt, această lege a fost prelucrată la nivelul Senatului de la cap la coadă. Nu vreau să ating, mai am amendamente, câteva amendamente, 2-3, pe care le voi susține, dar, în marea majoritate, amendamentele noastre au fost admise și au transformat legea, dintr-o reglementare ultracentralistă, și care se baza pe o Cameră a taximetriștilor, care este deja organizată de domnul deputat, pe o lege care, într-adevăr, tinde să reglementeze activitatea taximetriștilor în țară.

Deci, noi vom vota, așa cum a fost modificată legea, cu amendamentele, câteva amendamente pe care le voi...

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Am reținut, da.

Din partea celorlalte grupuri parlamentare? Nu sunt luări de cuvânt. Vă propun, în acest context...

A, vă rog, poftiți!

Vârsta ne împiedică să vedem tot dintr-odată...

 
 

Domnul Constantin Bîciu:

Domnule președinte,

Aveți privire numai pentru o parte a sălii.

Dar, mă rog...

Domnilor senatori,

Domnule președinte,

Această lege a fost discutată timp de câteva luni în cadrul Comisiei economice a Senatului, împreună cu inițiatorii și cu diverse ministere.

S-au formulat, în total, deci, amendamente prezentate, astăzi, în plen, 462 de amendamente admise și 155 de amendamente respinse, la un text de lege care a venit de la Camera Deputaților doar cu 63 de articole.

Principala realizare a dezbaterilor este, așa cum a arătat și domnul senator Popa, desființarea Camerei naționale a taximetriștilor, care a fost înființată între dezbaterea din Camera Deputaților și dezbaterea din Senat.

Camera avea filiale deja în toate județele, și președintele Camerei naționale a taximetriștilor era domnul deputat, inițiatorul legii, domnul deputat Bivolaru.

Prin acea Cameră se încălca, se instituia un monopol asupra activității de taxi din țară și se încălca principiul constituțional al liberei asocieri.

Vreau să vă spun că dezbaterea de astăzi, aici, în Senat, a acestor articole, amendamente respinse... Deci, mă refer numai la cele 155... ia mult timp...

În plus, dacă cineva, care nu a participat la dezbateri, vrea să aibă o imagine asupra formei finale a legii, nu va reuși... nu va reuși pentru moment...

Fac o propunere care mi se pare că vine în ajutorul dezbaterii. Vreau să menționez că, în general, sunt de acord cu această lege, deci propunerea mea este următoarea: să fie retrimisă la Comisia economică și să fie prezentată senatorilor la casetă, în antiteză cu proiectul inițial al legii. Așa cum este prezentat astăzi textul inițial al legii, 462 de amendamente admise și 155 respinse, nu putem avea, nu se poate crea o imagine asupra textului final al legii.

Vă rog foarte mult să analizați această propunere și, pentru o dezbatere corectă, să fie retrimisă la Comisia economică.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Da, vă mulțumesc, domnule senator.

Dacă mai sunt alte luări de cuvânt?

Da, vă rog!

 
 

Domnul Teodor Marius Munteanu:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Dacă, sigur, cu tot regretul, trebuie să vă amintim, domnule coleg, dacă ne aducem aminte, în primăvară, ce am stabilit atunci când am hotărât împreună să o retrimitem la comisie, un motiv a fost și să studiem, toți senatorii, acest lucru pe îndelete.

Eu, personal, am făcut-o. M-a interesat această lege, am făcut-o, știu foarte bine despre ce este vorba. Ce să facem noi acuma? Să dăm frâu, în continuare, acestei imense evaziuni fiscale, să nu încercăm să curmăm această fraudă care este la vedere pentru orice cetățean, inclusiv pentru noi?!

De ce să luăm această măsură? Nu avem nici un temei, domnule președinte. Noi susținem, eu susțin, discutarea astăzi, în plen, a proiectului de lege, pentru a fi dezbătut și aprobat.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Și eu vă mulțumesc.

În legătură cu această cerere, din punct de vedere procedural ea nu se justifică. Nu există nici o nelămurire legată de conținutul amendamentelor și de concluziile raportului.

Dumneavoastră, înțeleg, domnule senator, doar că doriți să arătați că aveți o contribuție importantă în nașterea acestui proiect de lege, lucru pe care l-a spus într-o altă modalitate și domnul senator Popa și, în general, membrii comisiei, că au lucrat foarte mult la proiectul inițial venit de la Camera Deputaților și că trebuie să se știe care este diferența între textul actual. Deci, aici nu este o problemă, că există nelămuriri, că există o contradicție între textele respective.

Deci, problema este foarte clară. În acest moment avem aceste amendamente admise în Anexa nr. 1 la raport, avem o serie de o sută și ceva de amendamente în Anexa nr. 2, avem toți colegii senatori textul inițial de la Camera Deputaților. Nu există motive de retrimitere la comisie, întrucât comisia susține raportul, iar grupurile parlamentare susțin proiectul de lege, așa cum a fost amendat prin raportul comisiei.

Deci, nu există motive regulamentare pentru trimiterea la comisie.

Da, vă rog, pe scurt!

 
 

Domnul Constantin Bîciu:

Domnule președinte,

Țin să fac precizarea că nu am avut absolut nici o intenție să scot în evidență ceea ce ați numit dumneavoastră, deci, este departe de mine așa ceva. Am insistat doar asupra faptului că cineva, care nu a participat la dezbateri și are acum în față textul inițial al legii cu 63 de articole și cele 462 de amendamente admise nu poate să-și facă o imagine clară asupra legii. Sunt de acord cu dezbaterile, v-am rugat doar să supuneți la vot, este regulamentar, altceva nu doresc.

Mulțumesc.

Fără alte aprecieri.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Eu pot să supun la vot, dar singura problemă este că nu ne încadrăm în texul din regulament pentru retrimitere la comisie. Motivul pe care-l puneți dumneavoastră în discuție, și anume că toți colegii senatori care nu au participat la dezbatere nu pot înțelege textul proiectului de lege, mie mi-e jenă să-l supun la vot, pe acest motiv, să-l trimitem la comisie. Eu cred că toți colegii senatori au experiența, inteligența și înțelepciunea de a putea să-și configureze conținutul proiectului de lege.

Nu supun la vot retrimiterea la comisie, pe acest motiv, neregulamentar, pe de o parte, iar pe de altă parte, ușor ofensator, așa încât trecem acum la dezbaterea proiectului de lege.

În primul rând, Anexa nr. 2 conține un număr important de amendamente respinse. Îi întreb pe colegii senatori care le-au formulat dacă le mai susțin.

Da, vă rog, domnul senator Popa!

Care sunt cele 3 amendamente? Sunt mult mai multe ale P.N.L.-ului? Care sunt cele trei pe care doriți să le susțineți?

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Cele, trecute, ale P.N.L.-ului au fost primite, parțial. Eu le susțin numai pe aceste trei.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Spuneți-le!

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

La punctul 11...

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

La punctul 11 din raport, da?

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Da, la punctul 11 din raport se definește lampa-taxi.

Este o greșeală, vă pot spune, și un număr important de taximetriști au relatat această chestiune. Deci, se vorbește despre "caseta luminată" montată pe cupola, pe axa longitudinală, în textul propunerii, iar noi am cerut axa transversală. Este o chestiune foarte importantă... transversal... caseta respectivă se vede din față și din spate... Longitudinal, într-adevăr, poate să poarte reclame sau alte, eu știu, inscripții, dar ce este important este că, longitudinal, trebuie găurită, asta este o declarație făcută de un număr foarte mare de taximetriști, trebuie găurită caroseria pentru a prinde această cupolă, prinsă longitudinal...

Deci, ideea este să... așa cum majoritatea taxiurilor din țară funcționează cu lampa-taxi pe axa transversală... să rămână în această modalitate...

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Am înțeles. Bun.

Din partea inițiatorului.

Domnule deputat, vă rog!

 
 

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnilor senatori,

În literatura de specialitate nu există noțiunea de axă transversală a autovehiculului, ci numai de axă longitudinală.

Montajul acestei casete, eu am înțeles acum de la domnul senator, de-abia acum am înțeles ce dorește Domnia sa, este ca aceste înscrisuri pe casetă să se vadă din față-spate și nu să se vadă pe părțile laterale, adică să nu fie întoarsă caseta de asemenea manieră încât să nu se vadă din față și spate. Există text în lege în care se spune, se precizează că aceste înscrisuri se fac ca să fie văzute din fața și din spatele taxiului.

Deci, este foarte clar. Caseta va fi așezată pe axa transversală, această axă longitudinală a autovehiculului, ca să fie simetrică, și este ea însăși pusă perpendicular pe această axă longitudinală a autovehiculului. Lucrurile sunt foarte clare.

Suntem de acord cu totul în ceea ce a spus domnul senator, numai că exprimarea trebuie să rămână axa longitudinală. Nu există axă transversală la autovehicule.

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Păi, atunci treceți "perpendicular pe axa...", pentru că dacă rămâne axa longitudinală, este de-a lungul... Nu se poate...

 
 

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule senator,

Dar există alt articol care spune că exact aceste înscrisuri se fac să fie văzute față-spate... Deci, implicit se înțelege că este perpendicular pe axa longitudinală.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Mai stăruiți?

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Acest amendament este susținut de mine. El este, de fapt, predat de vreo 6 asociații de taximetriști, eu l-am susținut.

Dacă acei ingineri care funcționează, sunt șefi și manageri ai unor firme de taximetriști nu au știut o anumită definiție, eu cred că totuși dacă se menține axă longitudinală confuzia este evidentă.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Da, am reținut.

 
 

Domnul Ioan Bivolaru:

Ceea ce propune domnul senator este evident în proiectul de lege, nici nu poate fi altfel, decât exact cum a spus Domnia sa.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Da, vă rog!

Domnul senator Nicolescu.

 
 

Domnul Constantin Nicolescu:

Totuși domnul senator Popa are puțină dreptate și eu spun că trebuie să examinăm mai atent. Taximetriștii înțeleg prin longitudinală, cum se face în America. Dacă ați văzut, în America toate taximetrele au fixate pe axa longitudinală, îndeplinesc și condițiile pe care le puneți, se vede și din spate și din față această piramidă pe care o face, are în față taxi și în spate taxi și pe laterale se pun numerele și alte lucruri.

Deci, trebuie cât de cât o precizare.

Într-adevăr, pe axa longitudinală toți taximetriștii înțeleg genul America, și eu sunt de acord cu dumneavoastră, în termeni tehnici amândoi ne înțelegem, dar în limbajul public lucrurile așa se înțeleg, cum susține domnul Popa.

 
 

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Dacă-mi permiteți, atunci să introducem ceea ce dorește suplimentar, "sunt plasate perpendicular pe aria longitudinală."

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Bun, deci cu această precizare.

Din partea comisiei, domnul senator Traian Novolan, de acord?

 
 

Domnul Traian Novolan:

De acord, "perpendicular pe axa longitudinală"; de fapt așa se înțelege.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Deci, se completează textul în sensul arătat.

În raport cu aceasta, mai supun votului dumneavoastră acest amendament rezultat din acceptarea de către inițiator a amendamentului domnului senator Popa și cu precizarea respectivă.

Ca precizare, da.

Sunteți de acord cu această precizare?

Adoptată cu 85 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă, nici o abținere.

Al doilea amendament, domnule senator.

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Da, domnule președinte.

La punctul 42, art. 20, poziția 42. (Discuții în sală.)

Din sală:

Perpendicular. (Sala se amuză.)

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domniile lor nu au stat luni de zile să studieze sau să citească această lege.

La art. 20 se vorbește despre faptul că nu se admite transportul persoanelor în regim de taxi pe trasee fixe, prestabilite de taximetrist, care depășesc localitatea de autorizare.

Eu am considerat acest text discriminator. Este vorba despre o îngrădire absolut nejustificată a activității taximetristului, lui nu i se poate interzice o anumită formă de exercitare a meseriei.

Solicit eliminarea textului.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Eliminarea textului.

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Da.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Dacă aveți comentarii, domnule deputat.

 
 

Domnul Ioan Bivolaru:

Sigur, comentariile sunt necesare. A apărut un nou mod de transport, definit, destul de impropriu, maxi-taxi, nu are nici o legătură cu activitatea de taximetrie care se realizează; probabil că se va reglementa. Exact așa se realizează acest maxi-taxi, cu vehicule care nu sunt autoturisme, pe trasee fixe, prestabilite și care depășesc o anumită localitate.

Deci, pentru a nu suprapune această activitate a taximetriei reale, unde singurele trasee sunt cele comandate de client, nu prestabilite de taximetrist, și pentru a face demarcația clară între activitatea-zisă maxi-taxi și activitatea de taximetrie, care nu are nici o legătură cu această activitate de maxi-taxi trebuie ca acest text să rămână pentru că acesta este și textul de la care se va porni reglementarea privind activitatea de maxi-taxi care se va numi altfel, dar în orice caz va fi o reglementare.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Da, vă mulțumim.

A fost edificator.

Cine este în favoarea amendamentului va vota da, cine e împotrivă, nu.

Amendament respins, întrucât a întrunit doar 37 de voturi pentru, 67 voturi împotrivă, 3 abțineri.

Ultimul amendament, domnul senator.

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Ultimul amendament se referă la punctul 43.

Din sală:

Renunțați!

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Nu renunț.

Este vorba de modul în care se organizează accesul în locurile de aștepare.

Am considerat că accesul în locurile de așteptare este gratuit, așa cum este în marea majoritate a orașelor civilizate. În textul inițial se vorbește despre o taxă generală plătibilă pentru fiecare taximetru autorizat.

Aceasta este diferența. Consider că dacă există un număr de locuri limitate de așteptare, acestea pot fi gratuite.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Am înțeles.

Din partea inițiatorilor, domnul deputat Bivolaru.

 
 

Domnul Ioan Bivolaru:

Vreau să-l informez pe domnul senator, cu toată simpatia, că în toate statele europene deja este instituită licența de așteptare, care este o taxă pe locul de așteptare, dar noi aici am introdus-o, domnule senator, opțional. Rămâne la latitudinea autorității locale dacă vrea să-și facă sursă de venit la bugetul local, poate să instituie această taxă, dacă are locuri suficiente de așteptare, unde nu vor avea locuri de așteptare, sigur că problema este mult mai complicată.

Părerea noastră este să rămână această prevedere, mai ales că este opțională.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Supun votului dumneavoastră amendamentul formulat.

Amendament respins, a întrunit 38 de voturi pentru,

60 voturi împotrivă, 8 abțineri.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dacă din amendamentele respinse se mai susține vreunul?

Întrucât nu se mai susțin alte amendamente din Anexa nr. 2, supun votului dumneavoastră raportul...

 
 

Domnul Constantin Bîciu:

Domnule președinte,

Aș vrea să iau cuvântul.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă rog!

Spuneți-mi la ce poziție, domnule senator.

 
 

Domnul Constantin Bîciu:

Domnule președinte,

În amendamentele respinse cred că este poziția 145.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

La poziția 145, da?

 
 

Domnul Constantin Bîciu:

Da.

Și nu se referă la art. 57, se referă la articolul...

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Nu, dar nu este la poziția 145 din raport.

 
 

Domnul Constantin Bîciu:

La poziția 145 din amendamente respinse.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Da, vă rog, de acord.

 
 

Domnul Constantin Bîciu:

La art. 49 din lege, pentru anumite încălcări, inițiatorul prevedea o amendă cuprinsă între 50 și 250 de milioane lei pentru nerespectarea prevederilor arti. 8, cu amendă între 50 și 250 de milioane lei și confiscarea taximetrului pentru nerespectarea art. 44 alin. b, lit. f), și menționa:

"Autovehiculul va fi valorificat în condițiile legii".

Deci, pentru ambele am reformulat: "amendă cuprinsă - pentru prima - între 1,5 și 2 milioane lei aplicabilă operatorului de transport pentru nerespectarea art. 8" și la a doua, "amendă între 2-5 milioane lei aplicabilă taximetristului pentru nerespectarea prevederilor art. 53".

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Pentru colegi, este vorba despre o scădere mai consistentă a cuantumului amenzii, plus înlăturarea unor pedepse complementare, cum ar fi "confiscarea specială a taximetrului, dacă s-a săvârșit o infracțiune". Deci, este o atenuare a pedepsei, în esență, așa cum propune domnul senator Constantin Bîciu.

Eu vă supun votului dumneavoastră acest amendament, dânsul solicitând o amendă mai mică și în general o pedeapsă mai blândă.

Cine este pentru, votează în favoarea acestui amendament, cine este împotrivă, va vota nu.

Amendamentul a fost respins, întrucât a întrunit doar 51 de voturi pentru...

Din sală:

Listă!

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Imediat!

53 de voturi împotrivă, nici o abținere, după care, evident, lista pentru grupurile parlamentare.

Întrucât nu se mai susțin alte amendamente din Anexa nr. 2, supun votului plenului Senatului raportul comisiei cu toate amendamentele cuprinse în Anexa nr. 1, însușite de inițiator.

Vă supun votului raportul comisiei cu amendamentele însușite de inițiator și propuse de comisie.

Raportul comisiei a fost adoptat cu 85 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă și 3 abțineri.

Din sală:

Domnule președinte,...

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Un moment, nu am încheiat votul!

Vă rog, poftiți!

 
 

Domnul Constantin Bîciu:

Domnule președinte,

Încă o dată, nu ați observat și partea aceasta a sălii pentru că mai aveam la art. 72 un amendament care este destul de important.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Aveți dumneavoastră o problemă, vă ascult cu mare plăcere.

Păi, la 72 ați susținut la cele de la 145, acum... Am întrebat dacă mai aveți alte amendamente.

 
 

Domnul Constantin Bîciu:

După ce am susținut acel amendament, am revenit la locul meu pentru a-l supune la vot, îmi susțineam în continuare amendamentul următor.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

La punctul 72, după ce l-ați susținut pe cel de la 145.

 
 

Domnul Constantin Bîciu:

La punctul 155, art. 72 este amendamentul.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Punctul 145, da?

 
 

Domnul Constantin Bîciu:

Punctul 155 este ultimul din amendamentele respinse.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Cer scuze colegilor. Revenim. Revenim, vă rog susțineți-l! Este vorba de data intrării în vigoare, da?

Vă rog!

 
 

Domnul Constantin Bîciu:

Este cu totul altceva.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă rog!

 
 

Domnul Constantin Bîciu:

Ca prezenta lege să intre în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial, discuțiile s-au purtat în felul următor: în cuprinsul legii se prevede ca legea să devină aplicabilă la data de 1 ianuarie 2004.

Am considerat, termenul fiind foarte scurt, și am propus ca această lege să intre în vigoare la 1 ianuarie 2005.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc.

Supun votului amendamentul domnului senator Constantin Bîciu. (Discuții la masa prezidiului.)

Amendamentul a fost respins, întrucât a întrunit doar 29 de voturi pentru, 70 de voturi împotrivă, 3 abțineri.

În aceste condiții, votul care s-a dat pe raport rămâne valabil exprimat, întrucât el nu a suferit modificări ca urmare a eventualelor amendamente respinse.

Supun votului dumneavoastră raportul suplimentar care s-a întocmit de către comisie și care modifică anumite aspecte. Vă rog să votați!

Adoptat și raportul suplimentar cu 92 de voturi pentru,

22 voturi împotrivă, o abținere.

Din sală:

La raportul suplimentar nu mai au loc discuții?!

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Supun votului dumneavoastră proiectul legii, cu precizarea caracterului ordinar al acesteia.

Adoptat cu 97 de voturi pentru, 22 voturi împotrivă, nici o abținere.

Din sală:

Listă!

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

S-a și dat dispoziția pentru listă.

Întrucât a fost ultimul punct pe agenda de lucru a Senatului, încheiem acum ordinea de zi.

Pentru ședința din 17 septembrie ordinea de zi s-a transmis colegilor senatori.

Vă rog, din partea inițiatorului, dacă doriți să mai luați cuvântul?

 
 

Domnul Ioan Bivolaru:

Doresc să vă mulțumesc foarte mult domnilor senatori și domnului președinte pentru înțelegerea față de acest sector.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Și noi vă mulțumim.

În acest moment încheiem lucrările ședinței de astăzi,

12 septembrie 2002.

Ne vedem marți, 17 septembrie 2002.

Bună ziua!

Ședința s-a încheiat la ora 12,15.

 
   

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 6 decembrie 2021, 13:54
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro