Plen
Ședința Senatului din 12 septembrie 2002
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.128/21-09-2002

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2002 > 12-09-2002 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 12 septembrie 2002

17. Dezbaterea și adoptarea proiectului Legii partidelor politice

Domnul Alexandru Athanasiu:

................................................

Cu 89 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă și o abținere, a fost adoptat.

Trecem la următorul proiect de lege: proiectul Legii partidelor politice.

Rog inițiatorii să își ocupe locurile.

Este vorba de o propunere legislativă care are ca inițiatori reprezentanți ai Grupurilor parlamentare P.N.L. din Senat și Camera Deputaților.

Vă rog să prezentați, din partea inițiatorilor!

Domnul Iustian Mircea Teodor:

Acest proiect de lege se înscrie în cadrul demersului promovat de societatea civilă, susținut și de Partidul Național Liberal, de consolidare a democrației în România.

Democrația are ca suport existența partidelor politice.

Ele, conform Constituției, definesc și exprimă voința politică a cetățenilor, generând puterea în stat. Partidele politice insuficient structurate, cu reguli de funcționare lacunare sau neclar definite, generează o putere și o clasă politică pe măsură. Pe de altă parte, se creează premisa unui dezechilibru între putere și opoziție, existând riscul mimării democrației, în timp ce, în fapt, puterea se concentrează în mâna unor grupuri de interese, iar partidele politice nu sunt capabile să exprime voința politică a cetățenilor.

Neîncrederea populației în partidele politice este justificată, dar, în același timp, reprezintă un motiv de îngrijorare. Migrația politicienilor în toate direcțiile, ingineriile politice, înscrierea și menținerea în Registrul partidelor politice a unor fantome politice, crearea deliberată de confuzie, prin semne electorale și denumiri, practic, identice, cât și lipsa unor sancțiuni, întrăresc convingerea populației că Politicul este cauza relelor din societate și nu cel care oferă soluții.

Legea nr. 27/1996 a fost bine venită, dar, cu toate că a funcționat 6 ani, pe parcursul a patru alegeri generale, nu a avut ca rezultat creșterea încrederii în partidele politice și nici structurarea acestora ca adevărate instituții ale democrației.

Din aceste motive, credem că prezenta propunere legislativă este necesară și sperăm că, dacă va fi adoptată, va produce efecte benefice asupra sistemului politic românesc și va contribui la consolidarea statului de drept.

Ce aduce nou - în câteva cuvinte - această propunere legislativă?

1) Faptul că desparte prevederile Legii nr. 27/1996 în două legi noi: cea a partidelor politice și cea a finanțării partidelor politice, având în vedere că cele două legi reglementează activități diferite, autorizate, validate și controlate de autorități diferite. Este vorba de înființarea, organizarea, funcționarea și dizolvarea partidelor politice, care se află sub cupola Tribunalului București, și, după caz, a Curții Constituționale, respectiv, de finanțare a partidelor politice, activitate supravegheată și controlată de Curtea de Conturi.

2) Un alt fapt, introducerea a trei noi capitole privind membrii partidelor politice, Registrul partidelor politice și fuziunea partidelor politice.

3) În privința organizării partidelor politice apar noi precizări referitoare la structura statutului, reglementări cu privire la simbolistica partidelor politice, cât și reglementarea potrivit căreia subdiviziunile partidelor politice respectă împărțirea administrativ-teritorială a țării.

Nu a fost acceptată de Cameră, din păcate, prevederea potrivit căreia, o dată cu pierderea sprijinului politic al partidului, se pierde și funcția publică dobândită ca urmare a apartenenței la acel partid.

În capitolul IV, cu privire la înregistrarea partidelor politice, se crește numărul minim necesar de membri pentru funcționarea unui partid politic. De asemenea, înregistrarea alianțelor politice are reglementări similare înregistrării partidelor politice. S-a propus ca dintr-o alianță politică să nu facă parte și alt tip de organizații decât partidele politice legal înregistrate, prevedere încă respinsă de Camera Deputaților.

De asemenea, se introduc reglementări privind fuziunea partidelor politice, se sistematizează situațiile în care încetează activitatea partidelor politice și apar prevederi noi în acest domeniu, cum ar fi inactivitatea unui partid sau neîndeplinirea obiectivelor stabilite pentru un partid politic.

De asemenea, proiectul de lege precizează faptul că datele din Registrul partidelor politice sunt informații de interes public și faptul că Tribunalul București este singura instituție în drept a opera în Registrul partidelor politice.

Fac apel la dumneavoastră, având în vedere faptul că marea majoritate a amendamentelor au venit din partea tuturor partidelor politice reprezentate azi în Parlament și acestea, în cea mai mare parte, au fost acceptate, să fiți de acord cu votarea acestui proiect legislativ.

Mulțumesc.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc.

Din partea Guvernului, domnul ministru Acsinte Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar - ministru pentru relația cu Parlamentul:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul și-a exprimat punctul de vedere cu privire la propunerea legislativă aparținând unor senatori și deputați din Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal pe calea unor amendamente. Aceste amendamente au fost promovate, la început, la Camera Deputaților, unde proiectul a fost depus pentru prima dată; în cea mai mare parte ele au fost însușite. Amendamentele Guvernului au fost amendamente de fond, amendamente de redactare pe normele de tehnică legislativă, amendamente de restructurare a legii pe capitole.

Vreau să menționez că am participat și la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului, unde s-a dezbătut proiectul care astăzi vă este prezentat. Cu acea ocazie au fost făcute o serie de amendamente, pe care le-am însușit din partea Guvernului și pe care le susținem, deci, în continuare.

Mă refer la amendamentele propuse spre adoptare. Au fost făcute și unele amendamente de respingere, sigur, în măsura în care ele vor fi susținute. Urmează ca plenul Senatului să se pronunțe prin vot asupra acestora.

Apreciez, domnule președinte, că sunt întrunite, și așa cum spunea și domnul senator, într-adevăr, că proiectul de lege, în forma venită de la Cameră, reflectă participarea politică a partidelor reprezentate în Parlament prin grupurile sale parlamentare.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Domnul senator Predescu, vă rog să prezentați raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Domnul Ion Predescu:

Domnule președinte,

Ați constatat - și dumneavoastră, domnilor colegi că raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări este de admitere pentru proiectul de lege examinat, cu amendamente cuprinse în Anexa nr. 1, iar amendamentele respinse se află în Anexa nr. 2 la raport.

Proiectul de lege, așa cum s-a menționat, are ca obiect reglementarea înființării, înregistrării, funcționării și încetării activității din diverse cauze a partidelor politice.

Problema finanțării partidelor politice, ținând seama de complexitatea ei, face obiectul unui alt proiect de lege, care se află în proces legislativ la Camera Deputaților.

Din proiectul de lege, din raport și din anexele la acesta, cât și din prezentările făcute de colegul inițiator și de domnul ministru Gaspar, reprezentând Guvernul, s-au făcut sublinierile care sunt necesare pentru reținerea datelor esențiale ale proiectului de lege.

Dorim să vă asigurăm că dezbaterile la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări s-au purtat cu exigență, dovadă amendamentele admise, ca și cele respinse, rigoarea cu care a fost tratată această reglementare, date fiind exigența și obligațiile noastre de a asigura partidelor politice o reglementare cât mai bună, cât mai corespunzătoare rolului lor în societate și de a preveni întemeierea formală de partide, urmată de inactivitate, fiind foarte bine venit acel art. 27, care prevede că în anul preelectoral are loc o nouă procedură de verificare a condițiilor pe care trebuie să le îndeplinească un partid. Pentru că înființarea se poate obține cu îndeplinirea tuturor condițiilor de formă și de fond, ca după aceea să urmeze o inactivitate totală, o deturnare a scopului pentru care a fost înființat partidul. Și, de aici, a survenit reglementarea din art. 27, care este una dintre cele mai importante prevederi ale acestui proiect de lege.

Cu aceste observații și cu rugămintea de a accepta amendamentele pe care le-a adoptat Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, și cu care atât inițiatorii, cât și Guvernul au fost de acord, vă solicit să fiți de acord cu raportul comisiei, cu amendamentele adoptate.

În privința amendamentelor respinse, în măsura în care vor fi susținute, ne menținem punctul de vedere de respingere a acestora.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

La dezbateri generale dacă sunt înscrieri la cuvânt?

Constatăm că nu sunt.

A, vă rog! Vă rog, domnule senator!

Domnul Valentin Dinescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Cu siguranță că această lege ține mai mult cont de realitățile survenite, în ultima perioadă, pe scena politicii românești și noi considerăm că era necesară o nouă reglementare legislativă referitoare la activitatea partidelor politice.

Apreciem, în același timp, că, prin bunăvoința colegilor noștri din Senat, această lege este, în acest moment, perfectibilă, pentru că ar fi neplăcut și ar fi chiar pierdere de timp ca, la o perioadă relativ scurtă după apariția ei, să constatăm că are nevoie de unele îmbunătățiri.

M-aș referi aici, în primul rând, la faptul că legea nu face nici un fel de reglementare asupra statutului aleșilor pe listele unui partid, care - dintr-un motiv sau altul, fie că pierd sprijinul politic, fie că demisionează rămân, în continuare, fără ca ei la vremea respectivă să fi făcut dovada unor virtuți personale, ci doar dovada listei partidului respectiv.

De asemenea, apreciem că nu există, sub aspect doctrinar, o reglementare sau, cel puțin, o referire mai expresă cu privire la tentația unor minorități de a-și face partide pe criterii etnice. Noi suntem astăzi în situația de a găsi soluții privind integrarea socială a romilor. Gândiți-vă că, acceptând ca această etnie să își facă partide politice, contribuim, în mod deliberat, la enclavizarea ei.

De asemenea, suntem astăzi puși în fața unei situații de a răspunde sau de a nu răspunde unei întrebări: dacă U.D.M.R. este formațiune politică sau este asociație culturală? Ce se va întâmpla dacă, potrivit acestei legi, vom constata că U.D.M.R. nu se va înscrie ca partid politic, dar va participa la alegerile din 2004?

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Vă rog, din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., domnul senator Puskas Valentin-Zoltan.

Domnul Pusk.s Valentin-Zolt.n:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Deci, Grupul parlamentar al U.D.M.R. susține acest proiect de lege, având în vedere că în viața politică românească este nevoie de o lege care să facă, hai să zic așa, o ordine în rândul partidelor politice, pentru că, dacă la întreprinderi avem microîntreprinderi și sprijinim activitatea acestora, nu cred că același lucru este valabil și pentru partidele politice.

Suntem de acord și cu amendamentele aduse de către Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului, unele chiar fiind deosebit de bune.

Mă refer la faptul că, cei care fac parte dintr-o organizație a minorităților naționale, pot face parte și dintr-un partid politic și chiar pot candida pe lista partidului respectiv în alegerile locale sau generale.

Temerea că anumite organizații ale minorităților naționale vor candida, vor participa la alegeri, nu este justificată. Art. 59 din Constituție prevede, în mod clar, expres, că aceste organizații ale minorităților naționale, chiar dacă nu întrunesc numărul de voturi, vor fi reprezentate în Parlament. Și, dacă îmi amintesc bine, luni, stimatul nostru coleg, domnul senator Corneliu Vadim Tudor, președintele Partidului România Mare, a spus că:

"Constituția noastră este foarte bună, nu trebuie schimbată!" Și eu zic așa, cel puțin la acest capitol.

În ceea ce privește amendamentele aduse de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări avem o singură observație, pe care o voi explica și o voi spune la momentul respectiv, dar susținem că nu există pericolul ca o organizație - subliniez, așa scrie și în proiectul de lege - a minorităților naționale să participe la alegeri.

Acesta nu este un pericol, ci este un lucru bun, este un lucru excelent pentru democrație și, pentru acest lucru, noi vom vota acest proiect de lege, cu un mic amendament, pe care, la rândul meu, o să-mi spun părerea la articolul respectiv.

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Închidem aici dezbaterile.

Vă rog, domnul senator Iorgovan. În nume personal sau din partea Grupului parlamentar P.S.D.?

Domnul Antonie Iorgovan:

Am mandat din partea grupului, dar cred că ceea ce spun nu va afecta imaginea grupului.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă rog!

Asta nu știm, asta nu știm!

Domnul Antonie Iorgovan:

Onorat Senat,

Domnilor reprezentanți ai Guvernului,

Această dezbatere este, fără îndoială, un moment care se așază în istoria democrației postrevoluționare din România. Este, în sfârșit, o etapă a așezărilor în ceea ce privește reglementarea partidelor politice. Dacă până acum am avut legea din 1996, care a însemnat un plus față de reglementările în vigoare, până la data respectivă, acest fenomen complex și complicat nu de puține ori a simțit nevoia să fie, din nou, reglementat și, deci, Legea nr. 26 să intre în istorie, pentru că ne obligă viața, și, mai ales, drumul european. Aș vrea să remarc discuțiile care au avut loc în Comisia juridică, aș vrea să scot în evidență nota de profesionalism care a domnit în comisia noastră; acolo nu au fost, până la urmă, opinii liberale, social-democrate sau de altă natură, a fost, pur și simplu, un curent al Europei. Că s-a ridicat o problemă, mi-aș îngădui să spun că problema U.D.M.R.-ului nu este o problemă a U.D.M.R.-ului, că problema U.D.M.R.-ului este problema organizațiilor minorităților naționale.

Această chestiune este tranșată de Constituția României.

Vreau să spun și ca membru al Comisiei de redactare a Legii de revizuire a Constituției că nu există o preocupare din partea partidelor, care am rămas la masa de revizuire a Constituției, în acest sens. Art. 58 din Constituția României este un articol care face cinste României. Este un drept câștigat. Deci, noi cei care am muncit la această lege și muncim la revizuirea Constituției nu vom face nici un pas înapoi. Nu mai puțin, aș vrea să precizez, și, e bine să se știe, și vreau să accentuez: această lege vine cu un plus de normalitate, pentru că facem abstracție de denumirea organizațiilor respective; "..ele sunt cunoscute. Nu e unul și același lucru să participi în competiția electorală și, deci, să intri în rândul subiectelor de drept public alături de partidele politice sau să fi o simplă organizație cu caracter cultural, social, sportiv etc. Dacă noi participăm, organizațiile cetățenilor aparținând altor minorități, potrivit art. 58 din Constituție, în competiția electorală, deci, cei care participăm, este corect ca acestor organizații să li se aplice, în mod corespunzător, regimul partidelor politice. Este, ceea ce zic eu, înțelept, Comisia juridică propune, și îmi place să cred că Senatul va adjudeca, este vorba de art. 55, în redactarea pe care o propune comisia, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri, repet, numai acestora, li se aplică în mod corespunzător prevederile prezentei legi.

Aș mai dori să scot în evidență o chestiune de mare subtilitate (nu vreau să intru în detalii), de mare subtilitate juridică: această lege, prin amendamentele propuse de comisie, clarifică ceea ce se cheamă problema neconstituționalității în activitatea unui partid politic. Legea în vigoare lasă să se înțeleagă că pe această problemă sar putea pronunța și Tribunalul Capitalei, pe ideea că este autoritatea Republicii, singura, de altfel, competentă să înregistreze partidul politic și, pe cale de consecință, potrivit principiului contrariu să acuz, această autoritate ar fi și cea care trebuie să se pronunțe atunci când se consideră că în activitatea unui partid politic au intervenit elemente de neconstituționalitate prin raportare la art. 30 alin. 7 din Constituție. Comisia juridică, și mulțumesc colegilor din Comisia juridică că au agreat amendamentul pe care am avut cinstea să-l propun, a ajuns la concluzia, și colegii..., eu pot confirma, este un punct de vedere unanim, că pe această materie România nu poate să aibă două autorități. Pe de o parte, Curtea Constituțională, și este un text în Constituție, iar pe de altă parte, Tribunalul Capitalei. Sunt câteva aspecte asupra cărora am dorit să vă rețin atenția Domniilor voastre, tocmai pentru a scoate în evidență progresul pe care-l realizează acest act normativ. Am convingerea că Domniile voastre veți aproba și amendamentele pe care le sugerează comisia.

Mulțumesc respectuos.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Da.

Domnul senator Predescu.

Domnul Ion Predescu:

Domnule președinte,

Aș dori să aduc sumare explicații cu privire la observațiile de perfectibilitate a acestei reglementări, și anume, o primă observație: situația celor aleși, eventual plecați, deveniți independenți, trecuți la alte partide nu este de domeniul reglementării acestei legi, ci aparține ca reglementare Legii electorale sau Legii statutului deputaților și senatorilor. Sigur este că nu poate face obiect de reglementare al acestei legi.

A doua observație: relația, raportul minorități etnice partide politice. Cu privire la aceasta doresc să vă citesc primul rând din art. 3: "Pot funcționa ca partide politice numai asociațiile cu caracter politic constituite potrivit legii". Prin urmare, acest text limpezește cât se poate de clar, determinând criteriul de constituire a partidelor politice, și anume numai criteriul politic. Partide politice nu se pot constitui pe altfel de criterii: criterii, de altfel, cum ar fi criteriul etnic, criteriul filozofic, religios, profesional etc. Art. 3 este cât se poate de tranșant, e imperativ și determină criteriul unic de constituire a asociațiilor denumite de interes, de ordin public, denumite partide politice.

Cred că, o a treia observație pe cale de consecință: această lege vine, spre deosebire de reglementarea precedentă să rezolve și situația așa-ziselor formațiuni politice, cele care nu aveau definire în conținut, în program și în activitate, mai ales în criteriul și în componentele lor, criteriul politic - bază de apreciere, de asociere și de constituire.

Prin urmare, se poate spune că formațiunile politice rămân în afară și ele vor putea, eventual, participa la procesul electoral sub un alt statut și cu un alt regim.

Prin urmare, legea aceasta are și acest merit de a aduce limpezire în relațiile sociale care stau la baza constituirii, funcționării, desfășurării activității partidelor politice și, după cum vedeți, în amendamentul nr. 1 de la art. 1, unde noi am schimbat cuvântul "influențează formarea" înlocuindu-l cu sintagma" contribuie la formarea opiniei publice", ceea ce este cu totul esențial diferit, pe de o parte, corespunzător termenului Constituției, care a fost gândit, la vremea lui, și s-a demonstrat a fi pe deplin corespunzător, și, pe de altă parte, corespunde activității și naturii acesteia, pe care o desfășoară partidele politice.

Acestea au fost sumarele considerații pe care am ținut să le explic, pentru a arăta că din punct de vedere al temerilor formulate prin observațiile critice la adresa proiectului de lege nu există temei de a fi socotite ca întemeiate.

Mulțumesc.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc.

Închidem dezbaterile generale.

Întreb pe colegii senatori care au formulat amendamentele și care figurează în Anexa nr. 2 a raportului respectiv, cele respinse, dacă și le susțin. Dacă și le susțin, le vom supune discuției în ordinea articolelor la care s-au făcut amendamentele. Înțeleg, domnul senator Roman, că vreți să vi-l susțineți? Deci, stăruiți... În regulă. Deci, la punctul 1 din Anexa nr. 2, amendamentul Aron Belașcu.

Se susține? Nu-i aici. Nu se susține, lipsind.

Punctul 2 din raport - amendamentul Nicolae-Vlad Popa. Se susține?

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Da.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Da.

Vă rog!

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule președinte,

Foarte scurt! Am cerut includerea în textul art. 5 alin. 1 a frazei: "în procesul electoral va fi folosit ca semn electoral de către fiecare partid politic numai semnul permanent al acestora". Am constatat cu toții în experiențele electorale avute că semnele electorale ale unor partide minuscule semănau cu semnele electorale ale partidelor puternice. Vă dau câteva exemple: trei trandafiri au semănat cu cele trei garoafe și au obținut voturi.

U.D.M.R.-ul a obținut voturi în Delta Dunării, dat fiind faptul că laleaua stilizată semăna cu lotca stilizată a unei formațiuni din zonă, Partidul Național Liberal, prin acea săgeată în cerc, a pierdut aproape două procente din voturile sale. Și era o chestiune simplă de a opri această derutare a electoratului prin un semn electoral diferit semnului permanent al partidului. Este necesar un control, și vedeți prin această lege, se impune un control permanent asupra semnului definitiv. Dincolo, în Legea electorală, există o procedură urgentă, o procedură specială a verificării semnului electoral și nu de puține ori s-a greșit în acea viteză de rezolvare a cazurilor. Și atunci am considerat necesar ca să existe o identitate între semnul permanent, reglementat, în legea de față și semnul electoral. E o legătură între Legea partidelor politice și Legea electorală. Deci, doar pentru controlul, verificarea permanentă a acestor semne.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Am înțeles.

Dacă domnul senator Predescu dorește să replice?

Domnul Ion Predescu:

Da. Două considerente, domnule președinte.

Mulțumesc.

Art. 5 trebuie să cuprindă numai elementele esențiale de identitate ale fiecărui partid, iar nu și elemente din activitate, semnele electorale - element de activitate. Al doilea considerent: acest element ține de Legea electorală, pentru că aceasta reglementează semnul electoral și acesta este în dinamică, în evoluție, în schimbări. Prin urmare, nu ține de lege... de constanta Legii partidelor politice. Sunt cele două motive pentru care cvasiunanimitatea comisiei a respins acest amendament și le menținem.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul formulat de domnul senator Nicolae Vlad Popa, respins de către comisie. Cine este în favoarea acestui amendament va vota da, cine este împotriva acestui amendament va vota nu.

Da, domnule senator Popa, aveați ceva, în afară de faptul că s-a făcut comparația cu laleaua în Deltă?

(Rumoare.) Da. Bun.

Deci, vă rog să vă exprimați votul asupra acestui amendament. Repet: cine votează da, e în favoarea amendamentului, cine votează nu, e împotriva lui.

Amendament respins cu 35 de voturi pentru, 66 de voturi împotrivă, o abținere.

Domnule senator Szab., vroiați să vorbiți?

Vă rog!

Domnul Szab. K.roly-Ferenc:

Mă văd nevoit să fac o precizare legată de afirmația onorabilului coleg în legătură cu...

Domnul Alexandru Athanasiu:

...cu laleaua din Deltă.

Domnul Szab. K.roly-Ferenc:

...evidentă direcție a fenomenului care ar fi adus voturi în plus organizației pe care o reprezint și care a obținut voturi în toate județele, dovadă că este cunoscută, acolo unde a avut candidați, și a avut candidați. Eu aș vrea să spun că această afirmație cred că se bazează, în afară de fantezie, pe niște elemente de care nici serviciile speciale nu sunt în stare să ne documenteze informativ, pentru că, reamintesc, în aceeași măsură se pot confunda semnele electorale în favoarea cuiva, precum și în defavoarea cuiva. Acest fenomen aleator care, evident că la nivel de țară îmi pot permite să apreciez că este de ordinul zecilor de mii, mai ales când cetățeanul grăbit le mai încurcă, dar în nici un caz nu pot spune că cineva a beneficiat de pe urma acesteia, întrucât, în aceeași măsură, a putut fi și prejudiciat de același număr de voturi. Eu m-am simțit obligat să fac această precizare.

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Să limpeziți un echivoc. S-a limpezit oricum prin vot, domnule senator, fiindcă s-a considerat nesemnificativ.

Punctul 3 din raport, amendamentul Petre Roman, se susține?

Vă rog!

Domnul Petre Roman:

Amendamentul pe care l-am propus se referă la un lucru foarte important și bine cunoscut nouă, și anume că de multe ori listele fondatorilor sunt liste, dacă nu chiar fictive, în parte, cu foarte multe semne de întrebare în ceea ce privește corectitudinea alcătuirii lor. Este adevărat că proiectul de lege introduce un capitol care încearcă să rezolve această situație și o face cu mijloace corecte și potrivite, respectiv se înființează un Registru al partidelor politice la Tribunalul București.

Acest lucru contribuie substanțial la rezolvarea problemei, fără îndoială. Totuși, după părerea mea, nu este suficient. Noi știm prea bine că presiunea opiniei publice este, cel puțin în primă instanță, mult mai eficientă decât recursul viitor la o instanță. De aceea, am propus ca lista fondatorilor unui partid să apară în Monitorul Oficial și cel puțin într-un cotidian cu distribuire națională.

În momentul când un cetățean, imediat și fără nici un fel de cereri, are acces la această listă apare presiunea opiniei publice. Iată, X este pe lista acelui partid și din acel moment se creează o anumită presiune care, fără îndoială, este mai eficientă pentru înlăturarea ambiguităților, tendințelor de fraudă, în ce privește alcătuirea listelor de fondatori.

Prin urmare, susțin că acest amendament nu vine decât să întărească intenția legiuitorului și cred că este bine venită.

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Vă rog!

Domnul senator Nicolescu.

Domnul Constantin Nicolescu:

La amendamentul domnului Petre Roman eu am reținut acolo și nominalizarea pentru 50.000 de membri.

Aș vrea să citim cu atenție articolul care stabilește această cifră. După mine este o necorelare.

Domnul Petre Roman (din sală):

Nu insist.

Domnul Constantin Nicolescu:

Nu insistați, dar este o necorelare în articol și vreau să o citim cu atenție: "Lista trebuie să cuprindă cel puțin 50.000 de membri fondatori, domiciliați în cel puțin 21 de județe ale țării și municipiului București, dar nu mai puțin de 1.000 de persoane pentru fiecare dintre aceste județe și municipiul București."

Dacă facem o socoteală simplă, 21 de județe ori 1.000 înseamnă 21.000 și mai punem Capitala cu 6 sectoare câte 1.000 ar însemna încă 6.000, înseamnă maxim 27.000. Este o necorelare între cifra de 50.000 și dacă punem această condiție...

Ori punem 2.000 minim pe aceste județe, ori modificăm și spunem 1.000 în fiecare județ al țării.

Domnul Petre Roman (din sală):

Nu insist.

Domnul Constantin Nicolescu:

Am înțeles, dar necorelarea va da posibilitatea de interpretare la hotărârea judecătorească. Eu cred că trebuie să judecăm bine acest articol, că necorelarea există.

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Predescu dorește să răspundă cu o motivare suplimentară la amendamentul Petre Roman și la precizarea legată de această necorelare a numărului total de membri cu numărul minim de membri pe fiecare județ din cele minimum 21 de județe, pe care a făcut-o domnul senator Nicolescu.

Domnul Ion Predescu:

Dacă avem în vedere o cifră minimă, cred că nu putem vorbi despre nici o recorelare, dar mie mi se pare mai important faptul că domnul senator Petre Roman nu a mai stăruit asupra cifrei de 50.000.

Cu privire la a doua parte a amendamentului - și anume publicarea în Monitorul Oficial - membrii comisiei și ceilalți, în afară de dumnealui, au apreciat că nu este cazul publicării pentru că nu prezintă utilitate și ar fi cheltuieli pe care le-am impune partidelor la zecile de mii de persoane de publicat în Monitorul Oficial. Cheltuielile ar fi cvasiinutile.

Iar publicarea ar deveni un al doilea criteriu de verificare suplimentar, pe lângă cel prevăzut de lege, care dă listelor ce trebuie certificate, sub calitatea de act public și sub sancțiunea Codului penal, răspunderea pentru cei care le întocmesc.

Noi am apreciat că este suficientă acea răspundere atât de riguroasă cu trimiterea la Codul penal, cu autenticitatea semnăturii și răspunderea celor care le întocmesc, întocmirea pe localități pentru verificare sunt date suficiente și nu mai apare ca necesară publicarea în Monitorul Oficial, care, de altfel, nu se practică.

Motiv pentru care mențin din partea comisiei punctul de vedere de respingere a acestui amendament.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Supun votului dumneavoastră amendamentul făcut de domnul senator Petre Roman. Cine este în favoare, da, cine nu, nu.

Cu 39 de voturi pentru, 74 împotrivă și 11 abțineri, amendamentul a fost respins.

Punctul 4 din raport. Amendamentul Nicolae-Vlad Popa se susține, domnule senator?

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Da, domnule președinte.

Domnul Ion Predescu:

Domnule președinte,

Vă cer scuze! Am rugămintea ca 4, 5, 6, 7 țin de aceeași problemă, deci să le discute pe toate.

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Sunt legate, le motivez împreună. Da, da, asta voiam să spun.

Este vorba de o chestiune pe care eu - și nu numai eu - am socotit-o inutilă, ilogică, și anume, prinderea în textul legii a sintagmei "divizarea totală sau parțială a partidului politic".

În România nu a existat niciodată o divizare a unui partid politic. Chiar dacă asociația, persoana juridică, persoana juridică comercială, poate să divizeze, există un alt interes, în cadrul formațiunii politice acest lucru nu poate fi realizat. Și atunci, pe o logică elementară am cerut să nu reglementăm un lucru unde nu există nici un interes de reglementare.

Noi am putea aici să discutăm, de exemplu, o lege privind protecția balenelor sau a rinocerilor, dar nu facem acest lucru pentru că nu avem interesul să reglementăm un astfel de obiect.

Aici, într-adevăr, chestiunea este nu numai ilogică, nu există interesul de care vorbeam și, ca atare, am cerut eliminarea textului. S-au făcut afirmații, dar eu nu cred că un partid din România, pe calea hotărârii conducerii sale, să fie divizat. Nu este în interesul nici unei formațiuni politice să se ajungă la asemenea situație. Este o situație absurdă.

Eu nu cred că pe această cale putem intra în sfera absurdului reglementând ceva ce nu se va aplica niciodată.

Din cauza aceasta am cerut eliminarea acestor texte și aceasta este motivația eliminării.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnule senator Predescu, doriți să răspundeți?

Domnul Ion Predescu:

Da.

Domnule președinte,

Problema s-a discutat și este, simplu, o rezolvare de principiu.

Legea care, reglementând situația persoanelor juridice, fie de drept public sau privat, prevede ca modalități de reorganizare, transformare, modificare, încetare și divizare. Noi, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, suntem convinși că atâta vreme cât legea prevede această modalitate, inițiatorii adoptând-o au avut în vedere reglementarea legală și cu această modalitate de principiu.

Acum problema este dacă este sau nu compatibilă. În privința compatibilității nu aveți temei să spuneți că este incompatibilă. Că se practică, aceasta este altă chestiune.

Noi am acceptat rezolvarea de principiu, legală, a modalității privind persoanele juridice, de încetare sau transformare, inclusiv divizare.

Nu există nici o contradicție, nici o incompatibilitate, nici un fel de corelare sau altceva negativ în reglementarea adoptată. De aceea, de principiu fiind admisibilă, dacă în practică nu se regăsește, este o altă problemă.

Dar nu există problemă de incompatibilitate principială.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Petre Roman.

Domnul Petre Roman:

Am susținut propunerea făcută de domnul senator Popa pentru că mie mi se pare evident că această prevedere este contrară spiritului legii. Legea vrea să stabilizeze partide puternice, serioase, active pe scena democrației românești...

Domnul Ion Predescu:

...și le îndeamnă la divizare.

Domnul Petre Roman:

...și în același timp le îndeamnă la divizare.

Domnul Ion Predescu:

Nu e așa!

Domnul Petre Roman:

Păi, fraților, una e una, alta e alta!

Domnul Ion Predescu:

Nu e așa!

Domnul Petre Roman:

Ba așa e, domnule senator! Aici, orice mi-ați spune, nu intrăm în domeniul pur tehnic.

Domnul Ion Predescu:

Ba da!

Domnul Petre Roman:

Nu, că politica prevalează întotdeauna în această chestiune.

Domnul Ion Predescu:

Ca practică, nu ca teorie.

Domnul Petre Roman:

Ca practică, se înțelege. Or, să îndemni partidele la divizare din capul locului, eu cred că domnul senator Popa are dreptate. Nu are rost să introducem. Dacă se întâmplă acest lucru, el oricum în substanța legii este admis, dar chiar să o și promovăm noi ca atare, cred că nu e potrivit.

Domnul Ion Predescu:

Domnule președinte,

Ar fi vorba de o temere, dar reglementarea legală cu temerea nu au legături.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Mai sunt alte înscrieri la cuvânt? Nu. Vă rog să-mi permiteți să spun și eu câteva cuvinte.

Cred că amendamentul domnului senator Popa este corect dintr-un motiv extrem de simplu. Sigur că noi putem aduce aici argumentul general al reorganizării persoanei juridice și, pe cale de consecință, partidul politic fiind la rându-i o persoană juridică i se aplică acest regim. Dar acest lucru s-ar face numai în cazul în care nu ar exista o lege specială a partidului politic care poate, prin definiție, să deroge, deci să facă excepție de o prevedere generală.

Eu cred că în această lege trebuie făcută această derogare. Deci, să facă excepție de o prevedere generală. Eu cred că în această lege trebuie făcută această derogare.

De ce? Partidul politic, spre deosebire de o persoană juridică cu sau fără scop lucrativ, nu are aceleași rațiuni pentru a se reorganiza. Partidul politic există atâta vreme cât are un program politic asumat, atâta vreme cât are un număr de votanți consacrat. Dacă o întreprindere, o societate comercială se reorganizează pentru că are interes să facă mai eficientă o parte din patrimoniu, prin divizare, dându-l altei unități, sau dacă are interesul să se divizeze parțial, adică să mai nască altă întreprindere, dar să rămână și ea pe piața economică, are un rost.

Dar care este rostul la un partid să-și divizeze patrimoniul?

Dacă vorbim de divizare totală, înseamnă că iau naștere două partide noi, care își împart un patrimoniu vechi, patrimoniul fostului partid. La ce ajută o asemenea reglementare? Un partid, în momentul în care se scindează, înseamnă că cei care pleacă din acel partid urmăresc un alt program politic, deci vor să constituie un nou partid. Nu poate să fie o hotărâre comună, voluntară a conducerii acelui partid de a se diviza.

În al doilea rând, care este rațiunea să împarți patrimoniul unei persoane juridice, mai ales când una rămâne, dacă vorbim de divizarea parțială, aceea în care apare o nouă entitate, în cazul nostru, un nou partid, dar rămâne și partidul vechi? Care este rațiunea, în acest caz, să-i faci o transmitere parțială de patrimoniu? Adică, înzestrezi un nou partid cu patrimoniul tău, tu rămânând ca partid, îl înzestrezi și pe el, ca să poată să facă o politică, din start, alta decât a partidului inițial?

Deci, stimați colegi, a rezolva în plan tehnic juridic problema, în acest caz, nu este corect. Ați spune:

"Reorganizarea se aplică la orice persoană juridică". Da, cu excepțiile raționale și cu excepțiile din speța noastră.

Aici divizarea nu are rost. Fuziunile, absorbțiile, da, pentru că merg pe ideea legii. În fond, ce vrea legea? Să facă o anumită ordine în materia partidelor, să micșoreze numărul partidelor și partidele să ilustreze cât mai bine marile curente doctrinare. Acesta este rostul legii. Și să existe un control al societății civile asupra partidelor, să existe o coerență a activității lor. Divizarea se opune chiar acestui scop. Deci, pe de o parte, încurajăm cât mai mult strângerea partidelor într-un număr cât mai mic cu putință, cât mai rațional cu putință, dar, pe de altă parte, vorbim de divizare.

Cred că argumentele expuse sunt suficiente. Divizarea nu are nici un rost, pentru că divizarea, în esență, este o modalitate de a împărți patrimoniul. Or, această lege nu împarte patrimoniul, ci consacră programe politice exprimate de structuri de partid.

Deci, eu cred că, de data aceasta, argumentul este foarte solid și reorganizarea la partide politice, pe calea divizării, este un nonsens.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vreau să spun și eu ceva.

Domnul Ion Predescu:

Doresc să conchid și eu, domnule președinte.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă rog!

Domnul ministru Gaspar.

Domnul Mircea Teodor Iustian:

Ca inițiator, vă susțin, domnule președinte de ședință.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Sigur că în proiectul de lege s-au trecut formele clasice de reorganizare a persoanelor juridice - partidele sunt persoane juridice de drept public - forma comasării și forma divizării. Comasarea are și ea două modalități.

Am comasare prin absorbție, când un partid mai mare îl absoarbe pe unul mai mic și ia naștere o nouă persoană juridică. Este aceeași persoană juridică, care își majorează, într-un fel, patrimoniul.

Cea de-a doua modalitate la comasare este comasarea prin fuziune, când două persoane juridice se unesc, se naște o singură persoană juridică celelalte două dispărând de pe firmament.

Opusul comasării este divizarea. Se poate împărți total sau parțial o persoană juridică. Așa cum se poate să se unească, tot așa se poate și diviza. Noi am trecut regula generală. Chiar dacă în viață nu se va întâmpla așa, totuși ea trebuie enunțată și nu putem să trecem numai o singură modalitate de reorganizare, aceea a comasării prin absorbție sau prin fuziune. De altfel, fac foarte des greșeli chiar oameni care stăpânesc unele noțiuni. Aud că se spune "fuziune prin absorbție" sau "absorbție prin fuziune". Este cu totul anapoda modul acesta de exprimare.

Deci, să fie foarte clar, aceste două modalități le trecem ca normă generală. Că se va aplica în viață, asta vom vedea, dar nu putem să trecem numai o parte din modalitățile de reorganizare a persoanelor juridice.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Predescu:

Și eu...

Domnule președinte,...

Domnul Alexandru Athanasiu:

Imediat! Dacă din partea celorlalte grupuri parlamentare mai dorește cineva să intervină?

Da, vă rog, domnule senator, din partea Grupului parlamentar P.R.M.

Domnul Eugen Marius Constantinescu:

Mulțumesc, domnule președinte,

În favoarea acestui amendament există încă un argument. Pentru a păstra spiritul legii și pentru a nu introduce încă o ambiguitate, cred că este necesară susținerea amendamentului de eliminare, dintr-un motiv foarte clar: se divizează un partid cu 52.000 de membri și rezultă două partide, unul cu 20.000 și unul cu 32.000 de membri, ceea ce este împotriva spiritului legii, dar, păstrând această formulă, este posibilă divizarea și apariția a două formațiuni politice care nu mai satisfac condiția legii.

Mulțumesc.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc.

Considerăm că dezbaterile au fost...

Domnul Ion Predescu:

Cerusem și eu cuvântul, domnule președinte.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Da, vă rog, dacă e ceva nou...

Domnul Ion Predescu:

Da, e ceva nou.

V-ați referit la efecte practice și le-ați fundamentat pe un singur element, și anume elementul patrimonial. Vă rog a observa și a reține, susținătorii acestei teze, că nu elementul patrimonial este determinant în asociațiile politice denumite partide politice.

În al doilea rând, eu am făcut precizarea... Inițiatorii... că nu ne aparține nouă, Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, deci nu primim observațiile și reproșurile. Inițiatorii au gândit de această manieră, la modul general - și ați auzit explicațiile domnului ministru Gaspar pentru care au menținut divizarea ca mod alternativ de transformări și de operări în modificările persoanei juridice denumită partid politic. Dacă, practic, nu se realizează, este cu totul altceva.

Al treilea considerent: nu cred că se poate interpreta ca o încurajare a divizării și a neconsolidării partidelor politice faptul că în normele generale de reglementare instituțională se prevede și divizarea, ca modalitate de transformare sau încetare a activității unui partid politic.

Nu se poate ajunge la o asemenea concluzie. Raționamentul este prea forțat.

În fond, eu nu renunț, că nu am calitatea de a renunța, la opinia Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, dar fac precizarea că este atributul suveran al plenului de a decide într-un fel sau altul. În ce mă privește, din punct de vedere teoretic juridic, susțin teza comisiei, dar din punct de vedere practic nu am motive să mă opun la rațiunile și argumentele tezei dumneavoastră.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Aș face o precizare, în calitate de inițiator. Nu a figurat o astfel de prevedere în proiectul inițial. Ea a apărut din amendamentul de la Camera Deputaților.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Vă supun votului amendamentul de la punctul 4 din raport, amendament respins. Cine este în favoarea sa va vota da, cine este împotriva sa va vota nu.

Amendamentul a fost respins cu 53 de voturi pentru,

59 împotrivă, 10 abțineri.

Din sală:

Listă!

Domnul Alexandru Athanasiu:

Da, listă.

În aceste condiții, domnule senator, cred că nu mai susțineți următoarele amendamente, pentru că ele erau legate...

Domnul Ion Predescu:

Sunt în consecință.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Sunt pe cale de consecință, da.

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Le susțin, dar nu...

Domnul Alexandru Athanasiu:

Nu are rost, adică nu pot să se elimine celelalte, atâta vreme cât s-a acceptat această formulă.

În aceste condiții, vă supun votului dumneavoastră, dar nu înainte de a-i da cuvântul domnului senator Puskas Valentin-Zoltan, în legătură cu punctul 8 din raportul comisiei, Anexa 1.

Domnul Pusk.s Valentin-Zolt.n:

Deci, în legătură cu amendamentul comisiei...

Domnule președinte, vă mulțumesc.

Revin la ceea ce a spus distinsul meu coleg, domnul senator Dinescu, ca nu cumva o organizație a minorităților naționale să se transforme într-un partid politic. Eu propun ca textul adoptat de către comisie, care sună în felul următor: "Organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri li se aplică în mod corespunzător prevederile prezentei legi" să fie completat: "cu excepția art. 19 - care se referă tocmai la înregistrarea partidelor politice - 27, 48 și 53", care sunt consecințele acestora.

Deci, în acest cadru nu se poate înregistra o organizație a minorităților naționale ca partid politic.

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Predescu.

Domnul Ion Predescu:

Nu pot exprima decât un punct de vedere personal.

Comisia a considerat că "în mod corespunzător" însemnează - și toată lumea trebuie să înțeleagă - că li se aplică numai acele dispoziții care corespund organizațiilor minorităților naționale.

În ce mă privește, personal, chiar dacă înscriem excepția, ea nu schimbă cu nimic legea, pentru că nu vatămă cu nimic nici drepturile minorităților, nici drepturile celorlalți, de vreme ce art. 19 se referă la condițiile de constituire a partidelor politice, care nu pot fi impuse în condițiile constituirii organizațiilor minorităților etnice, art. 27 este acea prevedere din anul preelectoral de a se verifica aceleași condiții, art. 48 și art. 53 sunt de consecință. Dacă se înscriu aceste excepții, care ar putea fi înscrise ca o precizare la text, dar nu ca amendament, că nu s-ar putea aduce, ele nu schimbă cu nimic textul legii.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc.

Mai stăruiți, domnule senator?

Domnul Pusk.s Valentin-Zolt.n:

Deci, tocmai am cerut pentru claritatea textului. Știți cum este... Pentru claritate, vă rog foarte mult să supuneți la vot.

Domnul Alexandru Athanasiu:

De aceea am și acceptat luarea de cuvânt, pentru că nu este un amendament pe fond. Mai stăruiți, față de explicațiile date?

Domnul Pusk.s Valentin-Zolt.n (din sală):

Nu.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Bun.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei...

Domnul Pusk.s Valentin-Zolt.n:

Cu amendamentul... Cu amendamentul pe care l-am propus.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Deci, stăruiți pentru acest amendament de formulare?

Domnul Pusk.s Valentin-Zolt.n:

Sigur. Este de formulare, da.

Domnul Alexandru Athanasiu:

De formulare. Pe fond nu se poate face.

Bine. Deci, vă rog să vă exprimați prin vot asupra acestei formulări mai explicite a textului din articolul respectiv.

Cine este pentru?

Amendamentul este acceptat cu 83 de voturi pentru,

34 împotrivă, 5 abțineri.

Reținem că este un amendament de formulare. Vă rog să se înscrie în cuprinsul textului formularea exactă pe care a prezentat-o domnul senator.

Supun votului raportul comisiei, cu amendamentele propuse de comisie.

Adoptat cu 89 de voturi pentru, 30 împotrivă, nici o abținere.

Supun votului plenului proiectul de lege, cu precizarea caracterului organic al acesteia.

Proiectul de lege este adoptat cu 92 de voturi pentru,

31 împotrivă, nici o abținere.

Mulțumim inițiatorilor, mulțumim comisiei.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 6 decembrie 2021, 14:38
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro