Plen
Ședința Senatului din 23 septembrie 2002
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.133/02-10-2002

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
06-12-2021 (comună)
06-12-2021
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2002 > 23-09-2002 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 23 septembrie 2002

Aprobarea programului de lucru  

Ședința a început la ora 15,58.

Lucrările au fost conduse de domnul Doru Ioan Tărăcilă, vicepreședintele Senatului, asistat de domnii Constantin Nicolescu și Mihai Ungheanu, secretari ai Senatului.

   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 23 septembrie 2002, ședința fiind condusă de subsemnatul, asistat de domnii senatori Constantin Nicolescu și Mihai Ungheanu, secretari ai Senatului.

Înainte de a vă prezenta ordinea de zi și programul de lucru, rog colegii din grupurile parlamentare P.N.L.,

P.D., U.D.M.R. și P.R.M. să primească scuzele de rigoare din partea Grupului parlamentar al P.S.D. care a întârziat la dezbateri datorită discuțiilor legate de proiectul de buget pe anul viitor. Sunt convins că acest proiect de buget va fi prezentat și celorlalte grupuri parlamentare de către reprezentanții Executivului.

 
   

Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală):

Procedură!

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Numai să aprobăm ordinea de zi și după aceea vă dau cuvântul.

Din totalul de 140 de senatori și-au înregistrat prezența, prin vot electronic, până în acest moment, un număr de 109 colegi senatori; cvorumul de ședință este de 71 de parlamentari. Motivat absentează de la lucrările Senatului un număr de 12 colegi: 3 colegi sunt membri ai Guvernului, 5 colegi sunt plecați în delegații, doi colegi sunt bolnavi și doi colegi sunt învoiți. Cvorumul de ședință este însă nemodificat, 71 de parlamentari.

Programul de lucru: lucrări în plen până la ora 19,30.

Ordinea de zi, cea care v-a fost distribuită.

În legătură cu programul de lucru aveți de făcut observații? Dacă nu sunt observații, vă adresez rugămintea să vă pronunțați prin vot asupra programului de lucru al Senatului, respectiv lucrări în plen. Vă rog să votați.

Programul de lucru a fost aprobat de plenul Senatului cu 70 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 3 abțineri.

 
Aprobarea ordinii de zi  

Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală):

Procedură!

   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Imediat!

În legătură cu ordinea de zi, nu? Dacă este în legătură cu ordinea de zi, vă rog, aveți cuvântul!

 
   

Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală):

Domnule președinte de ședință și onorați colegi de la P.S.D.,

Am primit scuzele domnului senator Tărăcilă, dă dovadă de seriozitate, dar vă rog să vă gândiți că în fiecare zi de luni se întârzie programul de la o jumătate de oră în sus. E, totuși, prea mult pentru că toți suntem oameni ocupați, e început de săptămână și avem programul foarte încărcat. Numai faptul că am fost informați că a venit domnul ministru al finanțelor publice - Mihai Tănăsescu - să vă supună proiectul de buget pentru anul 2003 ne-a determinat să nu părăsim lucrările ședinței. Dar au fost propuneri din mai multe direcții.

Până la urmă a triumfat răbdarea, am rămas, dar dacă simțiți nevoia să stați mai mult în ședința grupului dumneavoastră parlamentar, haideți să amânăm cu o jumătate de oră începutul lucrărilor. Luni să nu începem la ora 15,00 sau la 15,30, să începem la ora 16,00, dar aș vrea să știm o socoteală. Vă rog, puneți-vă în situația noastră și vedeți că situația este umilitoare, să stăm să așteptăm și să ne uităm la niște bănci goale, indiferent cât de motivate și de obiective ar fi motivele dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

Sigur că observațiile dumneavoastră sunt corecte, ele, de fapt, au fost făcute pe parcursul sesiunii trecute de mai multe ori, din cauza absenței colegilor din diverse grupuri parlamentare. Într-adevăr, ziua de astăzi, însă, aș spune că a depășit cu mult orice întârziere, întrucât lucrările au început sau, mai bine zis, încep cu o oră întârziere.

Deci, în legătură cu ordinea de zi aveți observații?

Nefiind observații, vă rog să vă pronunțați prin vot.

Ordinea de zi a fost aprobată de plenul Senatului cu 75 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 11 abțineri.

 
Declarații politice rostite de domnii senatori  

La declarații politice, invit din partea Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat și umanist) pe domnul senator Adrian Păunescu. Dacă mai sunt colegi din grupuri parlamentare care nu s-au înscris vă rog să o facă.

  Adrian Păunescu

Poftiți, domnule senator, aveți cuvântul!

   

Domnul Adrian Păunescu:

Aș vrea să încep prin a spune că am primit din partea domnului senator Frunda un pachet de hârtii în care se află... - n-am apucat să-l studiez -, după precizarea dumnealui din scrisoarea care însoțește aceste hârtii, și Hotărârea Guvernului pentru aprobarea normelor de aplicare a dispozițiilor privitoare la dreptul cetățenilor aparținând unor minorități naționale de a folosi limba maternă în administrația publică locală, cuprinse în Legea administrației publice locale, și că, la punctul 3, zice dumnealui, din anexa nr. 1/17 veți găsi denumirea municipiului Sighișoara și în limba maghiară - Segheșvar.

Asta este o șmecherie pe care o resping cu hotărâre, pentru că eu nu asta am discutat! Nu ungurească, avocățească! (Rumoare.) Păi, pentru că e făcută...

Vorbim una și facem alta. Nu, se poate face, eu nu spun că e un cap de țară. Ce vrea să suplinească dumnealui, trimițându-mi această hârtie? Faptul că a declarat aici că la Sighișoara sunt maghiari în procentaj de 21,2%. Asta a fost problema. Nu că este într-o hotărâre a Guvernului, care are această greșeală, și eu, de fapt, de aceea am și ridicat problema, am mai ridicat-o anterior, într-o ședință de Senat, că îngăduie ca sub 20%, printr-un act de bunăvoință pe care nu-l înțeleg, să se inscripționeze bilingv Sighișoara. Iată, eu am dovada că lucrurile pe care le-am spus sunt exact așa cum le-am spus.

Primăria Municipiului Sighișoara către Prefectura Județului Mureș: "Cu referire la adresele 6.178 și 6.844, precizăm că pentru municipiul Sighișoara prevederile art. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 1.206/2001 nu sunt aplicabile. Potrivit art. 11 din hotărâre, ca de altfel și potrivit Legii nr. 215/2001, inscripționarea în limba maternă a denumirii unei localități în care cetățenii unei minorități au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor este permisă. În Sighișoara, ponderea stabilită prin lege și hotărâre nu este atinsă.

Ponderea cetățenilor aparținând unei minorități naționale prevăzută la art. 1 se stabilește pe baza datelor recensământului populației organizat potrivit legii.

Or, 1: la recensământul din 1992 populația stabilă a municipiului era de 35.939 locuitori, din care 7.057 maghiari, adică 19,6%, așa cum am afirmat aici. La 1 iulie 2001, potrivit datelor furnizate de Direcția Județeană de Statistică Mureș, conform adresei nr. ".. și așa mai departe, populația municipiului era de 36.183, cu o creștere de 13 persoane față de recensământul din 1992, număr care nu influențează cu nimic procentajul populației de etnie maghiară, iar la recensământul din 2002, conform centralizatorului CPL pe oraș, populația stabilă a municipiului era de 32.287 persoane, din care 5.958 maghiari, aceștia având o pondere de 18,45%". Ar fi o aberație să se pună, zice primarul municipiului, tăblițe indicatoare de localitate, în prezent nefiind nici în limba română. Pentru cătunul Angofa, care la recensământul din 1992 avea 4 persoane, din care un maghiar (pondere 25%) și Dealul Viilor (corect: Cătunul Viilor), o prelungire a străzii Viilor, unde din 124 de persoane, 42 erau maghiare (34%), acestea fiind, practic, unități administrație-fantomă, care n-ar mai trebui să se regăsească în noua împărțire administrativă a țării. Dorin Demeșean - primar; Ioan Bădău - secretar."

Asta am spus eu. Dacă erau peste 20%, repet, în ciuda faptului că prevederea aceasta a legii este excesivă, mă ridicam și veneam și-mi ceream iertare de la domnul senator Frunda. Ce-mi dă dumnealui aici este doar o hârtie în care se dovedește că, într-adevăr, se intenționează inscripționarea bilingvă acolo unde nu e cazul, nici măcar după legea nouă. Asta-i tot, domnule Frunda. În ce vă privește ca preocupare. (Rumoare.) Păi, dumneavoastră n-aveți preocuparea asta, că ați rezolvat-o într-un mod submesean, adică pe sub masă.

Din sală:

Nu vă uitați în direcția drumului, ci oblic, așa...

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Domnule, eu n-am... domnule senator P.D., n-am...

Aici sunt ca un radar care vede cu ce viteză se merge.

N-am culoare politică, pentru că am culoarea adevărului.

În această chestiune! (Rumoare.)

Domnule, dumneavoastră erați un bun bărbat de companie. (Râsete.)

Sunteți foarte drăguț, pe cuvântul meu! Foarte bine, vorbiți. Și mă bucur să putem vorbi românește. Asta-i mare lucru.

Acum, dacă e vorba de partide, să salut faptul că în permanență colegul nostru de partid și de Senat, Vintilă Matei, are privirea aplecată și către amărâți. Iată, avem aici o veste: bătrânii Buleteanu nu mai dorm în grajdul vacii, după ce în ziua de Paște le-a ars casa, senatorul Vintilă Matei le-a construit celor doi septuagenari o altă locuință. După dezastru, bătrânii au dormit patru luni împreună cu vaca.

Este un lucru pentru care avem motive de mândrie, mai ales că am auzit că unii dintre cei cărora Vintilă Matei le construiește case au și pretenția de a le plăti impozitele în viitor și... Vintilă Matei va înfia în curând județul Vâlcea.

Ar trebui să vă spun că se petrec lucruri de neînchipuit. De exemplu, în unele școli, la Școala nr. 172 "Sfântul Andrei" - din București, în numele părinților și elevilor acestei școli semnând Chiriță Emilia și Oprean Maria, un profesor - Ștefan Smarandache - care pregătește lotul olimpic de matematică și căruia i se datorează multe medalii de aur obținute la olimpiadele internaționale de matematică se află în imposibilitatea de a-și desfășura activitatea didactică. Asta din cauza neînțelegerilor dintre profesorul Smarandache și directorul școlii, de asemenea, profesor de matematică. Sigur, e o diferență între cei doi, se pare că directorul școlii, din cele pe care ni le scriu cei ce reclamă, este absolvent doar al Institutului pedagogic de 3 ani. Domnul Gheorghe Ghelesel dorește să-l înlăture din școală pe domnul profesor Smarandache. Mie mi se pare că aici se poate găsi sâmburele unei situații repetabile: ori de câte ori un om se remarcă, sigur, face eforturi ca el să devină șomer. Ori de câte ori el face fapte excepționale, el devine și culpabil. (Rumoare.)

Dumneavoastră păreți senatorul P.D., al cărui nume îl uit în clipa asta, care are obsesia sexuală numită P.S.D.

Nu scot eu o frază să nu spuneți dumneavoastră P.S.D.

Nu, că nu e domnul senator Pană, cum ați crede! Nu. E omul de lângă domnul Pană. În fine!

Din sală:

Domnul senator Pană a zis...

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Da, domnul Pană a zis? E, amândoi aveți aceeași obsesie... (Aplauze.)

E un fapt rar să viseze doi oameni același vis. Bine, să vă fie de bine, ce mai!

Eu am de semnalat și un alt aspect, care este de mai multe ori discutat aici, el se leagă de un anumit proces de feudalizare, la care se ajunge printr-o descentralizare fără autoritate centrală, prin ruperea legăturilor cu centrul și prin ruperea legăturilor cu legea. Mi s-a semnalat, și am fost săptămâna trecută la Craiova și ne-am interesat îndeaproape, că la Casa de Asigurări de Sănătate Dolj se petrec lucruri grave, între care cel mai grav este acela că medicilor li se pretind lucruri imposibil de realizat, că li se caută nod în papură și că li se desfac contractele de muncă atunci când sunt legați printr-un contract cu Casa de Asigurări de Sănătate fără motive serioase.

Am încercat să vorbim și cu doamna directoare a acestei Case de Asigurări de Sănătate, dumneaei este greu abordabilă, vreau să vă fac următoarea precizare: la C.A.S. Dolj, pentru a ajunge în audiență la biroul de relații cu publicul, trebuie să faci cerere de audiență. Deci pentru a merge la cei care stabilesc orarul audiențelor trebuie să faci, la rândul tău, o cerere de audiență, pe care, uneori, cei ce o primesc o onorează, alteori n-o pot onora, fiind foarte ocupați. Această Casă de Asigurări de Sănătate face eforturi disperate de a distruge toate policlinicile private. Există o policlinică privată numită "Sfântul Ilie" care a avut contract cu C.A.S. Dolj în anul 2000, dar i s-a reziliat, urmând să fie reziliat și un al doilea contract încheiat la începutul anului 2002. Această policlinică dispune de 12 cabinete medicale dotate cu aparatură modernă, în care își desfășoară activitatea 43 de medici și personalul calificat.

Ei bine, ca urmare a unui control efectuat de C.A.S.

Dolj, în mod preconceput, la Policlinica "Sfântul Ilie" s-a reziliat acest contract pentru analize de laborator, iar toate documentele notei de constatare pe baza căreia s-a emis notificarea de reziliere nu sunt semnate de membrii comisiei de control.

La contestația formulată de Policlinica "Sfântul Ilie", directoarea generală Dumitrașcu și directoarea economică Moraru s-au exprimat în sensul că "nu contează legea, noi facem legea la C.A.S. Dolj", iar unii membri ai comisiei de control și-au exprimat o altă opinie, se pare încetățenită la acest C.A.S. Dolj, că "nu contează cine are dreptate, dați-ne în judecată, că judecata oricum durează 2-3 ani și până atunci policlinica moare".

Relațiile dintre această Casă de Asigurări de Sănătate și Policlinica "Sfântul Ilie" au decurs normal doar la începutul înființării celei din urmă, până când s-au făcut eforturi vizibile din partea C.A.S. de a reduce punctajul acordat policlinicii, neținându-se cont de criteriile C.N.A.S.

Cu toate aceste necazuri, cu toate aceste piedici false, Policlinica "Sfântul Ilie" s-a clasat pe locul I, la egalitate cu policlinica Spitalului Județean nr. 1.

Este evident că lucrurile nu pot merge bine, de vreme ce, în cadrul acestui C.A.S., directoarea a implementat o adevărată dictatură, impunând salariaților să semneze contracte de fidelitate cu amenințări de sancțiuni și, ulterior, le-a impus și alte contracte prin care îi avertiza cu desfacerea contractului de muncă dacă divulgă informații din cadrul C.A.S. Dolj.

Un conflict grav a izbucnit și între o doctoriță, Viviana Mudava, reprezentanta legală a unui cabinet medical,

BIOS, și C.A.S. Dolj, din cauza faptului că doctorița a contestat modul defectuos de fixare a plafoanelor. Ca urmare a exprimării acestui punct de vedere, ea a fost supusă unui control distructiv.

De fapt, cine este deasupra poate face oricând vrea dovada că subordonații sunt nepregătiți, cerând un act pe care legea nu-l prevede.

Ei bine, femeile acestea, bărbații aceștia, intelectualii aceștia de la policlinicile din Craiova nu au o problemă de natura celei de la O.N.U. între S.U.A. și Irak, evident, nu e o problemă globală. Dar au o problemă care este chiar problema vieții lor - nu mai pot trăi -, 43 de medici nu sunt un număr oarecare care poate fi dat la o parte și se poate merge liniștit înainte.

Relațiile de colaborare ale acestei Case de Asigurări de Sănătate sunt defectuoase nu numai în privința medicilor, ci și cu agenții economici care își plătesc la zi C.A.S.-ul, dar nu intră în posesia acelor vignete care fac dovada achitării asigurărilor de sănătate.

Nu mai spun de celălalt personaj, bolnavul, care este purtat de colo-colo. De fapt, toate observațiile Casei de Asigurări de Sănătate se referă la obligația medicilor de a purta pe drumuri cetățenii. Asta de fapt li se cere medicilor: să nu facă lucrul la care se pricep, ci să facă birocrație și să-i poarte pe drumuri pe amărâți. Este o batjocură la adresa oamenilor care își caută sănătatea, o batjocură la adresa marilor intelectuali de care ne aducem aminte numai când suntem foarte strâmtorați și este și o batjocură la adresa autorităților.

Nimeni de la conducerea județului Dolj nu poate acționa împotriva acestor încălcări ale legii și acestor batjocuri. Se pare că este totuși cineva care o iubește pe această doamnă, ține această structură care este închisă, care este blocată.

În ultimul rând al declarației mele politice vreau să vă precizez un fapt: Comisia pentru cultură, culte, arte și mass-media a Senatului s-a întrunit săptămâna trecută, așa cum am anunțat, în legătură cu cazul OTV și acolo, într-o majoritate aproape de unanimitate, noi am înțeles să fim solidari cu ideea de libertate a presei și să pretindem oamenilor care reprezintă interesul acestei națiuni în organismul independent pe care îl compun, C.N.A., să se mai gândească o dată, să nu taie înainte de a număra corect.

Aș vrea să semnalez contribuția senatorului Radu F.

Alexandru la această ședință și contribuția senatorilor Grigore Zanc, Ungheanu Mihai și Constantinescu. A participat și domnul profesor Buzatu, a vorbit și domnul Solcanu. Am încercat cu toții să fim raționali și să nu avem remușcări atunci când ne vom aminti de faptul că am fost senatori pentru fapte ale noastre care, de fapt, nu sunt ale noastre.

S-a precizat și acolo, ca și de la această tribună, că Senatul nu poate nici da ordine, nici da indicații. Poate sugera examene de conștiință. Spre nefericirea mea, și cred că nu numai a mea, am văzut niște declarații ale unor membri ai C.N.A., printre care domnul Ralu Filip, față de care și acolo și aici mărturisesc bune sentimente și prețuire, niște declarații aberante, cum că nu ar fi fost lăsat să vorbească. Colegul Radu F. Alexandru și domnul Zanc sunt de față.

Radu, l-a oprit cineva să vorbească? Au fost lăsați să vorbească de 5-6 ori. Este adevărat că la un moment dat domnul Ungheanu i-a zis: "Domn’e, dumneata vorbești prea mult", dar asta era o părere a domnului Ungheanu, pe care am amendat-o spunând: "Domnule Ungheanu, să-l lăsăm să vorbească, fiindcă despre asta va vorbi când va pleca". A vorbit.

 
   

Domnul Mihai Ungheanu:

Vorbea în locul președintelui.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Și vorbea în locul președintelui, da.

Ei bine, ne-a jignit foarte grav prin declarațiile sale.

Spre deosebire de actualul președinte care își termină mandatul, domnul Madgearu, care a spus că soluția pe care a dat-o Senatul este o soluție fezabilă la care se poate ajunge să se mai gândească o dată.

Nu am înțeles de unde atâta lipsă de sensibilitate față de un fapt care oricum ar fi luat este închiderea unui orizont. Am spus public, în ședința comisiei, că nu suntem solidari cu erorile cuiva, dar că este inadmisibil să se înceapă sancționarea unui post de televiziune prin desființarea lui. Și că ar trebui găsite soluții intermediare în așa fel încât să poată fi pus și postul și publicul în condiția de a judeca, de a-și asuma anumite răspunderi și de a încerca să nu stingem o lumină. Indiferent de părerea noastră despre ea. Repet un alt lucru pe care l-am spus aici: Mă deprimă bucuria răutăcioasă, aproape bolnavă, cu care colegi de presă - cărora dacă li s-ar aplica aceleași criterii mureau de mult, pentru că mint izbucnesc în hohote de râs și aplaudă o asemenea măsură aberantă, o asemenea măsură grăbită, o asemenea măsură cu care, încă o dată spun, nu voi fi solidar nici azi, nici mâine, niciodată. Pentru că pe această cale se poate ajunge oriunde, numai în statul de drept, nu.

Sunt mișcat de faptul că și ziare din străinătate, și oameni de autoritate din străinătate încep să se preocupe de acest fapt.

De asemenea, sunt bucuros că Guvernul a dat o precizare că nu s-a amestecat și nu se amestecă în această treabă.

Din sală:

Și îl credeți?

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Încă o dată, de la tribuna Senatului României fac apel... Poftiți?

 
   

Domnul Valentin Dinescu (din sală):

A întrebat dacă îl credeți.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Dacă i-am crezut?! Mă rog. Dumneavoastră aveți harul de a vă faceți dușmani exact acolo unde nu v-ar mai trebui. E o prostie ce ați spus.

Eu nu spun dacă am crezut sau nu, pentru că nu este Dumnezeu să-l cred. Eu spun că este important că Guvernul a spus acest lucru și niște oameni de conștiință de la C.N.A. ar trebui să ia această declarație, să se conformeze ei și să rejudece cazul. Asta am spus.

Cred că trebuie făcut, într-adevăr, un nou examen de conștiință din partea acestor oameni, ca să nu ajungem la situații definitiv închise și care vor izbucni atunci când ne va fi lumea mai dragă.

Cred în continuare în libertatea presei și cred în obligația noastră de a ne bate pentru libertatea presei!

(Aplauze.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Ioan Aurel Rus

Invit la tribună pe domnul senator Ioan Aurel Rus,

Grupul parlamentar al Partidului România Mare.

Aveți cuvântul, domnule senator!

   

Domnul Ioan Aurel Rus:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică va cuprinde un text din Sfânta Scriptură:

"Lăsați copiii să vină la mine și nu-i opriți!"

Aceste precepte scripturistice sunt de-a lungul veacurilor mărturia dragostei dumnezeiești revărsate peste copii și vine direct de pe buzele Mântuitorului. În lume însă mulți au găsit că aceste cuvinte pot fi traduse după bunul-plac și, mai ales, că putem fi înșelați în traducerea Cărții Sfinte.

Poate așa ceva a găsit domnul Bruce Jackson, de vreme ce a încercat să ne arate că nu e bine să lăsăm copiii să admire și să iubească această țară și pe senatorul Corneliu Vadim Tudor și știți bine cuvintele adresate de acesta poporului român cu privire la democrație.

Ascultător de șeful lui venit de peste ocean, Kurt Treptow, ajuns la Iași, traduce Scriptura nu prin dragoste firească revărsată peste discipoli, ci cu siluirea celor mici, adică, pe înțeles, dedându-se la pedofilie.

Acesta este rolul emisarilor de peste ocean trimiși sub acoperire? Este ori nu acest individ rezident C.I.A.?

Scandalul iscat în jurul istoricului american stabilit la Iași, acuzat de pedofilie, trafic de minori și pornografie infantilă ia proporții.

Poliția, în cea mai mare tăcere, de o săptămână și mai bine efectuează anchete pe urmele lui și la fundația acestuia, iar instituțiile abilitate ale statului tac ori dezinformează.

Se pare că tentaculele caracatiței pedofile și nu numai au ramuri și la Palatul Cotroceni, iar dacă acesta este adevărul nu ne mai miră tăcerea. Este adevărat că acest individ, de negăsit azi, a fost ajutat de Ioan Talpeș să fugă din țară cu un avion militar?

Domnule procuror general al României,

Situația ori scapă de sub control, ori este instrumentată după planurile lui Bruce Jackson, numai că noi nu vom tăcea și nu vom admite aceasta.

Ce este în inima părinților care și-au văzut copiii peste 40 la număr - victime ale siluirii animalice pornite din capul unui individ ajutat de oamenii săi?

Doamnelor și domnilor senatori, ne aflăm în fața unui caz grav care trebuie să-și afle soluționare și explicații.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Maria Petre

Invit la microfon pe doamna senator Maria Petre,

Grupul parlamentar al P.D.

Aveți cuvântul, doamnă senator!

Doamna Maria Petre:

Înainte de a prezenta propriu-zis declarația mea politică de azi aș vrea să-mi dați voie, domnule președinte, să mulțumesc fiecăruia dintre colegii noștri care au răspuns la apelul pe care l-am lansat de la acest microfon în urmă cu două săptămâni. Vă amintiți poate că era vorba de acel proiect de pregătire pentru școală a copiilor din Făcăieni, intitulat "Solidaritate pentru Făcăieni".

Le mulțumesc tuturor celor care au făcut gestul de a dona acea sută de mii de lei sau chiar o sumă mai mare și vă rog pe ceilalți care încă nu ați făcut, din diverse motive, lucrul acesta, să o faceți, fiindcă la Făcăieni mai este încă nevoie de ajutor pe această țintă: pregătirea copiilor pentru școală.

Voi trece acum la declarația mea politică de azi.

Ea privește o temă care, cred eu, este importantă pentru fiecare dintre noi, ca senatori. Tema este întrebările și interpelările, ca instrument constituțional de control parlamentar.

Vă adresez, din acest punct de vedere, de la început rugămintea de a nu cataloga cu ușurință declarația mea ca venind din partea unui senator al opoziției.

Pun această problemă azi, fiindcă eu cred că ne interesează și ne afectează pe fiecare dintre noi, ca senatori aleși să reprezentăm cetățenii din circumscripțiile noastre electorale.

Unul dintre instrumentele noastre de lucru, consacrat ca atare de Constituție și de Regulamentul Senatului, este acela al întrebărilor adresate Executivului în ansamblul său sau unuia dintre miniștri, membri ai acestuia.

Am adresat, ca mulți dintre dumneavoastră, întrebări pe diverse teme, fie primului-ministru, fie unuia sau altuia dintre miniștri.

Ce am constatat? Am constatat, mai întâi, că aproape fără excepție, deși te adresezi ministrului, răspunsul este dat de un secretar de stat. În acest context, am avut chiar surpriza ca la o întrebare pe care o adresasem primului-ministru să pretindă că-mi răspunde un domn secretar de stat de la Ministerul Agriculturii, deși în conținutul întrebării era vorba de rezultatul unei acțiuni de control a Corpului de Control, subordonat, cum bine știți cu toții, primului-ministru.

Am constatat apoi că răspunsurile primite sunt atât de formale, încât aproape că nu-ți recunoști întrebarea în conținutul răspunsului.

De rezolvarea problemei pentru care unul sau mai mulți cetățeni ți s-au adresat, ca senator, nici nu mai poate fi vorba.

Iată un exemplu pe care eu l-am înregistrat de curând.

La solicitarea unui cetățean din Buftea l-am întrebat, în urmă cu două săptămâni, pe domnul ministru al administrației publice, căruia cel în cauză îi trimisese un memoriu foarte detaliat, cu luni de zile în urmă, cum explică faptul că, deși în scrisoarea de răspuns, domnul ministru Cozmâncă promitea că până la sfârșitul lunii mai va pune capăt ocupării ilegale a postului de secretar de la Primăria Buftea, situația era neschimbată la data de 5 septembrie.

Mi-a răspuns, bineînțeles, pe rețeta deja clasică, domnul secretar de stat Ionel Fleșariu, că ministerul nu poate impune unui consiliu local ce hotărâri să adopte sau nu.

Evident că nu despre asta era vorba, ci despre banala acțiune de control de legalitate pe care prefectul de Ilfov o face probabil la fel de formal pe cât înțeleg și miniștrii, prin subalternii lor, să răspundă senatorilor.

Exemplele pot continua, și mulți dintre dumneavoastră puteți da măcar unul.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat cere conducerii Senatului să facă demersurile necesare, încât relația Parlament - Executiv să revină la normal, adică la dimensiunile constituționale, regulamentare și, mai ales, democratice.

Vă mulțumesc.

   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Și eu vă mulțumesc, doamna senator.

 
  Radu Alexandru Feldman

Îl invit la tribună pe reprezentantul Grupului Parlamentar al Partidului Național Liberal, domnul senator Radu Alexandru Feldman.

Aveți cuvântul!

   

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

V-aș ruga ca, înainte de a porni ceasul care...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu l-am pornit încă.

 
   

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Vă mulțumesc. V-aș ruga să-mi îngăduiți să fac o precizare.

Nu cred că afirmațiile domnului președinte al Comisiei pentru cultură, culte, artă și mijloace de informare în masă trebuie cauționate de membrii comisiei. Totuși, mă simt dator, ca om care a participat la o ședință ce s-a desfășurat pe parcursul câtorva ore, în fața întregii prese, să-mi exprim tristețea și regretul că un membru al C.N.A.

- o instituție extrem de importantă - își permite să dezinformeze opinia publică, să spună un neadevăr - nu vreau să spun să mintă - legat de felul în care s-au desfășurat lucrările.

Toți membrii C.N.A. au intervenit de câte ori au considerat oportun și nimeni nu a îndrăznit să-i cenzureze, să-i oprească în a-și expune punctul de vedere sau să aibă comentarii inadecvate față de cele afirmate. Este un semnal extrem de întristător pe care-l primim din partea C.N.A. și cu atât mai întristător cu cât se pare că domnul Ralu Filip intră în vederea celor care vor să-l instaleze ca președinte al C.N.A. Regret nespus că aceasta este uvertura viitoarei activități a domnului Ralu Filip în fruntea C.N.A.

Și acum, îngăduiți-mi, domnule președinte, stimați colegi, să vă prezint declarația politică de astăzi.

Zilele scurse de când C.N.A. a decis să retragă licența de emisie postului de televiziune OTV nu au putut și nu aveau cum să poată să aștearnă uitarea peste un act de o gravitate a cărei amploare mulți încă nu o realizează.

Nu intenționez să repet nici unul din lunga listă a argumentelor invocate de cei care au contestat decizia.

Mă simt însă dator să semnalez că este pentru prima dată în istoria Ronâniei democratice când se încalcă Constituția țării.

În 1866, Constituția lui Carol I, prima Constituție democratică, stipula clar - citez: "Nici un ziar sau publicațiune nu va putea fi suspendat sau suprimat".

În 1923, Constituția păstrează articolul neschimbat, și așa va rămâne și între anii 1930-1938, sancțiunile imaginate, în condiții cu totul excepționale, fiind confiscarea numărului din tipografie sau suspendarea ziarului pe unadouă zile.

Dictatura lui Carol al II-lea și dictatura comunistă au fost singurele regimuri care au șters din Constituție articolul invocat.

Constituția din 1991, cea care marca din nou cadrul democratic în România postcomunistă și sub autoritatea căreia suntem și astăzi, exprimă ferm, la art. 30 alin. 4, faptul că - citez: "Nici o publicație nu poate fi suprimată".

Dacă trecem peste precizarea, altfel inutilă, că, prin "publicație", legiuitorul nu a putut înțelege altceva decât mass-media, sub toate formele ei de exprimare, este limpede că, prin decizia luată, Consiliul Național al Audiovizualului se află în flagrant de încălcare a Constituției. Cum s-a ajuns aici? În primul rând, ca urmare a imixtiunii politicului în activitatea C.N.A. Este bine cunoscută scrisoarea adresată de consilierul prezidențial Corina Crețu președintelui C.N.A., Șerban Madgearu, scrisoare care nu se încadrează sub nici o formă în atribuțiile de serviciu ale doamnei consilier, câtă vreme C.N.A. se află încă sub controlul Parlamentului, și nu al Președinției.

Este recunoscut, de asemenea, de însuși președintele Ion Iliescu, telefonul pe care l-a dat personal aceluiași președinte, pentru a-i sugera ce să declare în conferința de presă ce urma să aibă loc la sediul instituției, cu recomandarea, citez: "Să se precizeze că nu la presiunea administrației prezidențiale s-a luat această decizie.

E o decizie pe care Consiliul și-o asumă". Am încheiat citatul.

Din respect pentru instituția prezidențială mă abțin să fac comentariile care se impun de la sine, dar care, din păcate, nu au putut și nu vor putea fi evitate.

Cel de-al doilea motiv pentru care s-a ajuns ca o instituție a statului să încalce Constituția ilustrează precaritatea democrației, a statului de drept în România.

Legea, piatra de temelie a oricărei democrații autentice, este într-o permanentă suferință. Toți o invocă, dar aproape nimeni nu o respectă. Decizia de suspendare a postului OTV este urmare a felului în care moderatorul Dan Diaconescu a înțeles să se comporte în fața invitaților la emisiunea din 10 septembrie a.c. - Corneliu Vadim Tudor și Romeo Beja. Nu i-a cenzurat, nu i-a dat afară din platou și nu a oprit emisiunea. Avea dreptul s-o facă? Legea îi permitea s-o facă? Art. 3 alin. 1 din Legea audiovizualului, legea de bază a C.N.A., spune clar, citez: "Prin difuzarea și retransmiterea serviciilor de programe se realizează și se asigură pluralismul politic și social, cu respectarea libertăților și a drepturilor fundamentale ale omului".

De câteva sute de ani, libertatea de exprimare este recunoscută în toată lumea democratică, drept unul dintre drepturile fundamentale ale omului. Amendamentul nr. 1 din Constituția Statelor Unite stipulează libertatea necondiționată de exprimare a oricărui cetățean al Statelor Unite ale Americii.

Corneliu Vadim Tudor este președintele unui partid parlamentar și, ca atare, nimeni nu are dreptul să-i cenzureze gândurile și ideile, atâta vreme cât el nu încalcă legea. Din clipa în care și-a făcut intrarea pe scena politică, Corneliu Vadim Tudor a fost, însă, într-un neîntrerupt conflict cu legea. De la permanenta incitare la ură, pe considerente de rasă, religie, naționalitate, sex sau orientare sexuală la insultă și calomnie, de la instigarea la acțiuni împotriva ordinii publice, la demersuri care au adus grave prejudicii credibilității și intereselor țării, de la macularea, dincolo de orice limită, a imaginii publice a unor personalități de prim rang de pe scena politică sau din societatea civilă, la erodarea constantă a credibilității unor instituții de bază ale statului, toate aceste manifestări legate de numele lui Corneliu Vadim Tudor intră, indubitabil, sub incidența legii, a Codului penal, o lege...

 
   

Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală):

Domnule președinte, regulamentul vă dă voie să-l întrerupeți să insulte și să bată câmpii.

 
   

Domnul Radu Alexandru Feldman:

...o lege pe care ar fi trebuit să o...

 
   

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Vă rog să aplicați regulamentul, că băiatul a luat-o razna. (Râsete în sală.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să-l ascultăm și apoi aveți dreptul la replică, pe care vi-l ofer.

 
   

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Să nu profereze insulte, că pe urmă știe ce-l așteaptă.

 
   

Domnul Radu Alexandru Feldman:

...o lege pe care ar fi trebuit să o apere și să o aplice instituțiile abilitate ale statului. Nu au făcut-o. După emisiunea din 10 septembrie, la doar două zile, Consiliul Național al Audiovizualului a suspendat OTV, dar la două săptămâni de la emisiune nici Parchetul General, nici Ministerul de Interne nu s-au autosesizat față de afirmațiile făcute de Corneliu Vadim Tudor și Romeo Beja.

Slăbiciunea justiției, a Parchetului General, nu de azi, de ieri, ci de ani de zile, este principala cauză pentru care manifestările extremiste de toate sorgințile au ajuns să aibă astăzi, în România, un caracter aproape cotidian.

După 12 ani de chinuitoare tranziție, într-un moment în care șansele României de integrare în lumea democrată sunt mai mari ca oricând, e timpul să intrăm în normalitate. E timpul ca legea să fie repusă în drepturile ei și societatea românească să funcționeze sub semnul respectului față de lege. E o datorie care ne revine, prin excelență, nouă, clasei politice, și nu avem voie să ne derobăm de la ea, nici măcar pasând-o pe umerii unor moderatori de televiziune, oricât de dotați și de rodați ar fi aceștia.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
  Corneliu Vadim Tudor

(Domnul senator Corneliu Vadim Tudor solicită dreptul la replică.)

Acum doriți sau...?

   

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Acum aș dori, domnule președinte.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, aveți cuvântul!

După aceea urmează la cuvânt domnul senator George Pruteanu.

 
   

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Dacă depășesc cumva vă rog să-mi contabilizați din timp.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu, vă rog să nu depășiți și, mai ales, să nu facem un incident deosebit din afirmațiile domnului senator Radu Alexandru Feldman.

 
   

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eram curios când va veni momentul ca domnul Radu Feldman Alexandru să-și mai exercite profesia antiVadim, pentru că asta este profesia lui: anti-Vadim. Din asta trăiește, altceva nu știe să facă.

În urmă cu câțiva ani, în aceeași sală, mai erau câțiva care aveau aceeași profesie, în frunte cu Nistor Bădiceanu, zis "Ciment", pentru că suferise o condamnare penală, întrucât furase ciment prin 1959.

Îl vedeți, nu, pe domnul Nistor Bădiceanu, îi vedeți și pe cei care și-au înșelat electoratul și nu au știut să facă altceva, decât să se ia de mine, deși erau lucruri mai bune de făcut.

De domnul Feldman eu nu am auzit până în 1974, când, la Cenaclul Uniunii Scriitorilor, am citit o piesă de teatru de-a mea, iar Nichita Stănescu, care era jos, în restaurant, auzind că sunt atacat mârșav de un scriitor cu barbă de culoare tracică, pentru că tracii aveau barbă roșie - zic istoricii -, mi-a trimis o scrisoare de susținere prin Dorel Dorian, în care l-a făcut pulbere pe domnul Feldman, după care domnul Feldman s-a ocupat cu chestiuni pe care nu vreau să le relatez la microfonul Senatului, întrucât nu vreau să mă cobor la nivelul său de înțelegere și de a face polemică.

Dar ceva ar fi bine să lămurească domnul Feldman și după aceea stăm de vorbă. Înainte de 1989 a avut o percheziție la domiciliul său, făcută de miliție. Nu mică a fost surpriza celor care i-au vizitat locuința să vadă pe pereții săi nu mai puțin de 5 portrete ale lui Adolf Hitler.

Ce căutau portretele lui Adolf Hitler, domnule Feldman, în biroul dumitale? E o nebunie! Asta mi-a confirmat-o fostul colonel de securitate, actualul nostru deputat Ilie Mercea. Miliția l-a întrebat: "Bine, domnule Feldman, noi știm că dumneata ești de o anumită etnie, jos pălăria, o respectăm, dar ce caută Hitler la dumneata în birou?" Domnul Feldman a răspuns că "e materialul lui de studiu".

Acum l-a lăsat pe Hitler și se ocupă de un alt material de studiu. Este vorba de mine.

La OTV a apărut și domnul Feldman și l-a acuzat, din senin, pe Sorin Ovidiu Vântu, ca, după aceea, domnul Sorin Ovidiu Vântu să apară la "Antena 1" și să spună care e motivul real pentru care domnul Feldman sare așa, din senin, la beregata unor oameni care nu i-au făcut nimic: pentru că-l vizitase odată la birou pe domnul Vântu și i-a cerut 80.000 de dolari ca să facă un film de-al lui.

Scenariile și piesele de teatru ale domnului Feldman sunt cele mai sinistre făcături din literatura română.

Numai Răzvan Popescu a reușit să fie atât de nesărat.

N-ai talent, domnule Feldman, n-am cum să te ajut.

Eu și în somn, când vorbesc, sunt mai talentat ca dumneata la masa de lucru. N-am ce să-ți fac.

Văd că domnul Feldman repetă în Senat ce a zis aseară la "Realitatea TV": "De când a apărut Corneliu Vadim Tudor în viața politică..." Dar de când mă monitorizează pe mine domnul Feldman?

Domnule Feldman, eu am creat o mișcare, domnule!

Bună, rea, a depășit 30%. Asta e realitatea. Partidul România Mare, în sondajele reale, are peste 30%. Eu nu sunt un aviator politic, ca să nu zic traseist politic pe linia de centură a Bucureștilor. N-am sărit din P.C.R. sau din calitatea de ginere al ministrului comunist al justiției,

Ioan Ceterki, în calitate de membru al P.D., de acolo, în calitate de membru P.N.L., de s-a invit o situație, anul trecut, de râsul lumii.

Și scriitorii din sala asta, și cei care se preocupă îndeobște cu asemenea materie de lucru vor putea scoate o schiță minunată. Anul trecut, cineva a făcut o glumă. A spus că P.N.L. va fi antrenat la guvernare alături de P.D.S.R. Domnul Feldman, care era liderul grupului parlamentar, a spus: "Da. În principiu, de acord, dar cu o condiție. Să fiu făcut eu" - adică el -.președintele Senatului".

Cum, domnule?! Să rămână domnul Nicolae Văcăroiu fără colegi, domnule?! Adică îi iei matale locul acestui colos?! De-abia i l-a luat Doru Tărăcilă!... Dar provizoriu... Pentru că nimeni nu poate să-l înlocuiască pe acest titan care este domn’ Nae Văcăroiu...

Domnul... Eu cu asta vreau să închei... Toate minciunile astea, cu așa-zisul meu antisemitism, rasism, xenofobie, șovinism, sunt strigăte disperate ale celor care nu au cum să le mai oprească.

Dacă cineva îmi va face o singură dovadă de acțiune sau de declarație antisemită, sau xenofobă, sau rasistă a mea eu prezint scuze public, îmi pun cenușă și ies din politică.

Eu am atacat infractorii. Nici o etnie, niciodată.

Ce-ar trebui să facă ziarele franceze care spun că țiganii i-au nenorocit?! Că asta e realitatea... Noi nu zicem de toți țiganii, ci de cei care strică imaginea României, o fac țăndări.

Ce-ar trebui să zică oamenii de marcă din P.D.S.R. care văd și ei ce dificil este să îndeplinești toate condițiile aberante pe care le pun unele căpetenii ale U.D.M.R.-ului?!

Înseamnă că și ei sunt împotriva ungurilor? În Partidul România Mare sunt peste 10.000 de unguri. Ce Dumnezeu, vreți să vi-i aduc aici să facă o demonstrație în fața Senatului?!

Nu m-am luat niciodată de poporul biblic. Îl respect mai mult decât îl respectați dumneavoastră, domnule Feldman!

Dumneavoastră vă e rușine că sunteți evreu. Nu vă ziceți Feldman, vă zicei "F". Ce este aia "F"? Titlul romanului lui D.R. Popescu "F"? Ce este aia "F", domnule?!

Eu, dacă aș fi evreu, m-aș bucura, domnule! Este o mândrie să fii în descendența poate a celui mai mare scriitor din istoria antichității, care a fost regele David și care a scris cei 150 de psalmi.

Terminați cu minciunile astea, că nu ține figura!

Luptați-vă cu adevărații dușmani ai țării și ai democrației.

Dumneavoastră vreți să împușcați doi iepuri. Dați și în Ion Iliescu, dați și în Partidul România Mare. Credeți că scăpați și de mine, și de Iliescu. Păi, nu o să scăpați, pentru că, așa cum a declarat Ion Iliescu, el nu va ieși din politică o mie de ani, și nici eu, pentru că mă țin scai după el... Normal... Așa că, haideți să nu ne pierdem umorul...

Vă recomand lectura unui excelent pamflet, pe care l-a scris Ion Cristoiu și pe care l-a publicat în "Jurnalul Național", intitulat chiar așa: "Iliescu a căzut în capcana OTV", și asta e realitatea, se confirmă ce spunem noi.

Minți diabolice i-au întins o cursă antidemocratică domnului Ion Iliescu. Înțeleg. Vreți să se finalizeze dosarele în justiție împotriva mea. Dar de ce nu vreți să se finalizeze dosarele marilor corupți din P.N.L., de pildă Nini Săpunaru, care a jefuit vămile României, Valeriu Stoica, acela care a vândut copii... Atâția oameni care au fost la guvernare!

Care sunt limitele libertății de opinie?! Cine stabilește asta? Aveți un șubler? Dumneavoastră sunteți monitorul clasei? Păi ce am zis eu la OTV zic și aici! Și cred că nu se supără nimeni. Din cuvinte nu se moare. Dacă domnul Adrian Năstase a fost supărat că i s-a stricat petrecerea celor 600 de zile, nu avea decât să ceară a doua zi, a treia zi, conform dreptului de replică, așa cum public și eu în România Mare.

Azi mi-a scris prefectul Capitalei, generalul Gabriel Oprea, drept la replică. Îl voi publica. Așa e normal.

Învățăm cu toții din mers democrația. Ce vină am eu că vorbele mele dor mai mult! Ce vină am eu că-și pun toți mâna în cap! Ce vină am eu că providența m-a iubit și în 48 de ore a dat dreptate la aproape tot ce am zis!

După ce am zis de Bruce Jackson, toată presa română a scris că el a luat 100.000 dolari... bani ca să facă, chipurile, lobby pentru admiterea României în NATO. La alte 48 de ore aflăm că nu a stat în bacșișul ăla de semințe sau de înghețată. A mai luat câteva milioane sau zeci de milioane de dolari, și acum se cercetează, pentru a executa, fără licitație, un tronson de autostradă.

Cine mă judecă pe mine?! Cine mă trimite pe mine în Belarus?! Bruce! Du-te tu în Belarus, mister Bruce! Cine are grijă de viitorul copiilor din România? Același Bruce Jackson sau Michael Jackson ăsta... cum îl cheamă!...

Michael Guest... că îi confund mereu... ambasadorul SUA?!... Față de funcția lui am tot respectul, dar nu-și depășește cumva atribuțiile?!

Și vine domnul Kurt Treptow și pângărește - că ăsta este cuvântul biblic - nu 40 de copii, cum se spune, se pare că sunt circa 700... Așa este, Mihai Ungheanu?...

Se pare că sunt 700 de copii...

Și eu le spun: domnilor, vă primim ca prieteni, ca parteneri, puteți să vă instalați și baze NATO, suntem pentru așa ceva, pentru că am gustat din binefacerile vecinătății care ne-a nenorocit, ne-a contaminat cu o mare putere în expansiune, puterea panslavistă, dar nu depășiți limita ospitalității noastre. Nu ne nenorociți copiii!

Dacă eu spun asta, sunt extremist, domnule Feldman?! Cum puteți da dumneavoastră ochii cu copiii pe care, în felul acesta, îi expuneți? Că dacă băgați călușul în gura unui om ca mine sau în gura unui partid ca Partidul România Mare o să zburde toți pedofilii și toți nemernicii prin țara asta?! E sat fără câini. Faceți dumneavoastră operațiunea asta de asanare morală și nu va fi nici o supărare, dar dumneavoastră nu faceți decât provocări, diversiuni, crezând că aveți vreun efect. Nu aveți, domnule, nici un efect. Ați avut efect, cum ați avut acolo, trei-patru ani, când împreună cu ministrul apărării de atunci, un alt mason, ca și alții, nu-i mai spunem pe nume, Victor Babiuc, ați luat un avion militar și v-ați dus, câine surd la vânătoare, prin Bosnia, de era să vă împuște chiar americanii pe care îi apărați acum. Ați plecat cu coada între picioare din Bosnia?! Nu cumva vă dați o importanță mai mare decât aveți, domnule Feldman?!

Eu vă spun. După ce nu veți mai fi în Senat am să vă angajez la mine, la cabinet, pentru că am nevoie de evrei inteligenți. Sunteți inteligent, dar nu aveți har, nu aveți talent. Nu am cum să vă ajut. (Aplauze.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da. Domnule senator, sigur că ați depășit timpul normal care se cuvine unui drept la replică. Restul este contabilizat pe partid, pentru că numai...

 
   

Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală):

Drept la replică la drept la replică, domnule...

 
   

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Da...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sigur că poate fi, pentru că tot noi discutăm astăzi, începând cu prima intervenție politică făcută în Senat de către domnul senator Adrian Păunescu, că, dacă trăim în democrație, atunci trebuie să ne ascultăm unii pe alții...

Exact același lucru spuneați și dumneavoastră...

Vă rog, aveți cuvântul, domnule senator!

 
   

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Domnul senator Corneliu Vadim Tudor...

 
   

Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală):

Un minut drept la replică...

 
   

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Îmi acordați minutul, da?!

Dacă ar fi să intru în logica dumneavoastră și în codul dumneavoastră moral, dreptul meu la replică, vă rog să mă ascultați cum v-am ascultat și eu, dreptul meu la replică... ar trebui să vin și vă scuip în gură, așa cum ați cerut în publicația dumneavoastră... (Rumoare în sală.)

".. să facă pe stradă, oamenii, care întâlnesc membrii C.N.A.-ului...

Pe prima pagină a ziarului "România liberă" ați cerut ca oamenii pe stradă să oprească și să scuipe în gură membrii C.N.A.-ului...

 
   

Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală):

Domnul Tărăcilă, se face de râs...

 
   

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Nu ăsta e însă răspunsul pe care vreau să ți-l dau,

Cornele...

 
   

Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală):

Ăsta e nivelul...

 
   

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Ăsta e nivelul pe prima pagină a "României Mari"...

Domnule senator... domnul președinte al comisiei...

 
   

Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală):

Facem revista presei?...

 
   

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Am avut în față prezentat... a dat C.N.A.-ul în judecată revista România Mare?!...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnul senator, vă rog...

 
   

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Este o realitate...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule senator...

 
   

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Dar nu vreau să continuu în felul acesta...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule senator, vă rog respectuos, fiind drept la replică, să răspundeți acuzelor aduse...

 
   

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Și nu am spus tocmai că nu intru pe acest cod moral pe care îl proferați, domnule senator...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să nu-l mai întrerupeți...

 
   

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Vreau să-ți spun un singur lucru, Cornele... Și mă adresez ție, așa cum mă adresam în anii în care amândoi credeam că suntem născuți pentru a face numai literatură. Toate lucrurile pe care le-ai spus la acest microfon în dreptul de replică pe care l-ai luat nu au nici o legătură cu realitatea...

De la percheziția, de la cele două percheziții pe care mi le-a făcut Securitatea, și nu Miliția, în casă, până la mult repetatul moment al întâlnirii cu Sorin Ovidiu Vântu, vreau să vă spun, stimați colegi... întâmplarea fericită face că este în sală un coleg care a asistat la acea întâlnire și care poate depune, mi-a spus, mărturie, oricând, nu că nu i-am cerut 80.000 dolari sau 80.000 de lei... nici un ban... A fost o propunere de a participa la un proiect cultural inițiat în cadrul cinematografiei naționale. Nu s-a pus problema nici o clipă de nici o sumă.

Toate afirmațiile pe care le-ai făcut, domnule senator, nu au nici o realitate cu adevărul. Dar nu asta vreau să spun pentru că nu este o premieră. Nu am o fixație legată de dumneavoastră. Nu am nimic legat de dumneavoastră personal.

 
   

Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală):

Dar cine te pune, domnule?!...

 
   

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Nu mă pune nimeni, domnule senator... nu mă pune nimeni...

Cât timp veți practica genul ăsta de politică, cât timp veți exprima, prin excelență, o politică extremistă în România, veți avea în mine un adversar, domnule senator...

 
   

Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală):

Azi ești, mâine nu mai ești...

 
   

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Ăsta este un punct de vedere. Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Stimați colegi, domnule senator Radu F. Alexandru, atunci când dumneavoastră ați vorbit, v-a ascultat efectiv, nu v-a întrerupt deloc.

 
   

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Ne jignește pe toți, domnule...

În ce calitate face el asta?!... Așa vrea el să mă închidă pe mine?!

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, stimați colegi, am oferit cuvântul și domnului senator Corneliu Vadim Tudor, și domnului senator Radu F. Alexandru în replică.

Vă propun să închidem acest incident pe dreptul la replică, deși mai sunt colegi în sală care se simt vizați de discursurile de la tribună.

 
  George Mihail Pruteanu

Îl invit să prezinte declarația politică pe domnul senator George Mihail Pruteanu, Grupul parlamentar al P.S.D.

(social-democrat și umanist).

   

Domnul George Mihail Pruteanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

E plăcut să găsești microfonul încins de verva unor scriitori ca Adrian Păunescu, Radu F. Alexandru, Corneliu Vadim Tudor și în felul acesta speri să ai și o sală ceva mai dispusă spre bunăvoință.

Printr-o coincidență, declarația mea politică se va referi tot la postul OTV și fac de la început precizarea că este în nume propriu, nu în numele partidului, nu în numele grupului parlamentar.

Fac această declarație politică, în primul rând din motive profesionale. În afară de filologie, eu predau și la facultăți de jurnalistică, deci sunt legat profesional de mass-media, de activitatea mediatică.

În al doilea rând, o fac dintr-un impuls, chiar dacă sună patetic, un implus de conștiință.

Pur și simplu, pe mine m-a frământat chestiunea aceasta. Eu mă uitam adesea la acest post, și când vorbea Nicolae Văcăroiu, și când vorbea Șerban Mihăilescu, și când vorbea primul-ministru la acest post, și când vorbeau cei despre dosarele Securității, și când vorbea Vadim Tudor, avea doza lui de sare și piper. Chiar dacă aveam motive eu însumi, de pildă, dacă aș fi fost într-un organism de decizie, să sancționez acest post, dar nu cu desființarea, ci cu amendă usturătoare, un motiv ar fi fost, de pildă, acea emisiune josnică în care moderatorul Dan Diaconescu era părtaș la un șantaj ordinar la adresa unei jurnaliste care dansase într-un mediu intim, cu ani în urmă, cu bustul gol, și moderatorul era părtaș la doi ordinari șantajiști, care voiau să reducă la tăcere pe acea jurnalistă prezentând faptul că ea, cu cinci ani în urmă, dansase, nimic mai mult, la un Revelion, cu sânii goi.

Era o emisiune josnică și merita o amendă de 50-100-200 de milioane. Nu știu care sunt cifrele care chiar ar ustura un asemenea post.

Dar obiecțiile pe care le aduc deciziei care s-a luat și care mă afectează direct, dacă vreți, ca telespectator al acelui post sunt pe scurt următoarele:

În primul rând, m-a frapat, efectiv, promptitudinea dictatorială a executării deciziei.

Este incredibil. Am fost zilele trecute, două zile, la Bruxelles, la un seminar organizat de Parlamentul European cu țările candidate, pe teme de mass-media. Și s-a ridicat problema aceasta acolo. Am fost întrebat despre asta. Am răspuns cât am putut mai obiectiv.

Președintele de ședință, care era un spaniol, a întrebat candidații din celelalte țări, Polonia, Ungaria, Cehia,

Slovacia, Bulgaria, dacă există un precedent. Zece secunde de tăcere. Nimeni nu a răspuns da. Din păcate, aveam eu un precedent, s-a mai întâmplat așa ceva în România cea liberă doar la mineriade, când, mă rog, din motive complexe, unele ziare au fost împiedicate să apară.

Promptitudinea aceasta de talia unui Franco, de talia unui Mobutu S.s. S.ko Cuku Nbengu Wazabanga, a unui Antonescu, la ora două ai decis, la ora patru deja îi tăiem curentul. Incredibil și nedemocratic, stimați colegi.

Pe mine m-a lăsat cu o stare de neliniște. În spațiul democratic, o asemenea promptitudine are un iz de dictatură, de...

Păi, nici primul-ministru, nici șeful statului, Ion Iliescu, nu cred că pot da dispoziții care să fie executate atât de prompt, în două ore... (Rumoare în sală.)

Nu. Nu polemizez, îmi spun doar gândurile mele cu, îmi pare rău, riscul de a le repeta pe ale altora.

Al doilea lucru care m-a supărat în adâncul meu de om, pur și simplu, a fost sentimentul pe care l-am trăit în școală, al nedreptății unei sancțiuni colective.

Pățeam cu unii diriginți, se spărgea un geam, nimeni nu îl turna pe cel care a spart geamul și era pedepsită toată clasa.

Stimați colegi,

Poate greșesc, dar eu simt că aici, pentru că directorul este bețiv, pentru că directorul înjură, pentru că directorul face potlogării, închidem fabrica. La acest post de televiziune, la acest organ mediatic, existau și oameni, poate cuminți, conformiști poate chiar, care făceau niște emisiuni la locul lor, poate nebăgate în seamă, dar care se trezesc acum și fără cariera, mică, măruntă pe care or fi visat-o sau mare, și fără leafa aceea, fără nici un motiv, pedepsind mai mulți inocenți pentru vina, să spunem, a unui culpabil, și Dan Diaconescu are culpe, dar nu care să ducă la închiderea unui post. Este echivalentul în plan mediatic al unei execuții, într-o țară în care pedeapsa cu moartea a fost desființată. Repet, pedeapsa colectivă, pedepsind pe toți pentru culpa unuia, mi se pare o nedreptate strigătoare la cer.

În fine, încă un argument care îmi justifică starea de nemulțumire, aproape de indignare, este transferul responsabilității unui om politic în spatele unui moderator.

Nu am văzut emisiunea care a umplut, pare-se, paharul, cea cu senatorul Corneliu Vadim Tudor, dar mi s-a relatat de către cei care au văzut, oameni credibili, că adesea moderatorul își făcea acea datorie de a spune:

"Domnule senator, aveți dovezi? Domnule senator, o să ne închidă postul, va trebui să prezentați dovezi." Mai mult decât atât, ce să facă un moderator în fața unui impetuos ca senatorul Corneliu Vadim Tudor?

Și dincolo de impetuos sau nu, este șeful unui partid parlamentar, are imunitate parlamentară, are dreptul la opinii politice, fie și usturătoare.

Domnul Dan Diaconescu este un "mărunt trepăduș" față de un orator cum este domnul senator Corneliu Vadim Tudor, dar oricine ar fi fost, rolul lui acolo este să aducă aceste scurte fraze: "Dovezi, aveți dovezi?"... dar nu să intre în polemică, fiindcă nu știe mai mult decât interlocutorul său. Or, am sentimentul că prin această decizie este pedepsit moderatorul respectiv și postul pe care îl conduce pentru responsabilitatea care revine, de fapt, invitaților, fie el senatorul Corneliu Vadim Tudor, fie Dan Petrescu, fie Șerban Mihăilescu, oricine ar fi, au responsabilitatea lor.

Asta am vrut să vă spun, să fac publică starea mea de nemulțumire față de o decizie care are un iz foarte nedemocratic și amenințător. Eu vred că va trebui, așa cum și domnul senator Adrian Păunescu, în calitate de președinte al Comisiei pentru cultură, culte, artă și mijloace de informare în masă a spus, că trebuie să se gândească mai bine, și acest post să-și trăiască viața, pedepsit cum se cuvine, pecuniar, cu amenzi usturătoare pentru măgăriile pe care le-a făcut, dar nu împuști pe cineva pentru niște măgării. Asta am vrut să vă spun.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Deși cred că ar trebui să respingem acel apelativ pe care i l-ați pus domnului Dan Diaconescu în momentul în care ați spus că este un "mărunt trepăduș" în massmedia, dimpotrivă, cred că este un ziarist care pe cei mai mulți dintre noi ne-a invitat în emisiunile Domniei sale. (Aplauze.)

Din sală:

V-a făcut oameni.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimați colegi,

 
  Mihai Ungheanu

Dați-mi voie să invit la cuvânt pe domnul senator Mihai Ungheanu, Grupul parlamentar al Partidului România Mare.

   

Domnul Mihai Ungheanu:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor senatori,

Revin la chestiunea legislativă legată de problema OTV.

Există chestiuni care nu pot fi încheiate decât după ce s-au epuizat toate procedurile legale.

Interzicerea unui post de televiziune particular în România de către Consiliul Național al Audiovizualului constituie, pentru legislatorii români, o piatră de încercare.

Este un precedent periculos pentru democrație și un semn de întrebare asupra răspunderii noastre parlamentare.

Mi-am afirmat poziția de respingere a acestei decizii luate în disprețul legii.

Ce facem cu libertatea presei, ce facem cu Constituția care, în articolul 30 alineatul 4, scrie clar că: "Nici o publicație nu poate fi suprimată."

Un alt articol al Constituției României scrie foarte clar că "Nimeni nu este deasupra legii". Este Consiliul Național al Audiovizualului un consiliu care lucrează deasupra legii proprii, deasupra Parlamentului, deasupra Constituției României?

Consider că aceste chestiuni nu pot lăsa Senatul indiferent.

Am participat la o audiere a Consiliului Național al Audiovizualului, organizată de Comisia pentru cultură, culte, artă și mijloace de informare în masă a Senatului, nefinalizată încă, după părerea mea, care mi-a întărit convingerea că ne aflăm în fața unui periculos abuz și, evident, în fața unui atac la democrație.

Legile europene, după care este alcătuită și legea românească a audiovizualului, au fost în așa fel concepute, încât retragerea de licență să nu se poată face decât pe motive tehnice, și nu pe motive de conținut. Așa stau lucrurile și cu structurarea Legii audiovizualului din România. Asta se vede foarte clar în capitolul privitor la licențe și autorizații, intrăm pe o pantă strict legislativă, doar două articole îngăduie retragerea de licență, articolul 57 și articolul 65, și numai pe criterii tehnice, exclusiv tehnice. Or, articolul unic al deciziei Consiliului Național al Audiovizualului spune că: "Se retrage licența de emisie...", rețineți, "licența de emisie",

"... în baza articolului 43.", care nu are nici o legătură cu problema licențelor.

Mai mult decât atât, singura autoritate, conform articolului 65 din lege, pe care l-am citat, care poate retrage "licența de emisie", este Autoritatea Națională de Reglementări în Comunicații, și nu Consiliul Național al Audiovizualului.

Iată că noi, cei de la Comisia pentru cultură, culte, artă și mijloace de informare în masă, am primit o decizie în care semnătura este pusă anapoda. Cum poate președintele Consiliului Național al Audiovizualului semna o decizie de retragere de licență de emisie, când nu are, prin lege, acest drept? El poate să retragă, Consiliul Național al Audiovizualului, doar licența audiovizuală.

În acest moment, postul OTV are dreptul la licența audiovizuală. Decizia aceea nu este valabilă, iar Parlamentul trebuie să-și pună problema modului în care lucrează Consiliul Național al Audiovizualului.

Parlamentul trebuie să cunoască această manipulare a legii, s-au vânturat vorbe despre autonomia Consiliului Național al Audiovizualului, ca și când Consiliul Național al Audiovizualului ar fi deasupra Parlamentului și a Constituției, ceea ce este inadmisibil.

Conform articolului 10 alineatul 1 din Legea Consiliului Național al Audiovizualului, Consiliul Național al Audiovizualului este o autoritate publică autonomă, dar sub control parlamentar, așa cum Consiliul Național al Audiovizualului are sub control posturile de televiziune, el este sub controlul Parlamentului României. Decizia de desființare a OTV se află sub control parlamentar, lucrul acesta este foarte clar, iar faptul că unul dintre membrii acestui Consiliu Național al Audiovizualului și-a permis să facă declarații în presă, de tip politic, agresiv, depășindu-și condiția echidistantă pe care trebuie să o respecte, conform legii, ne arată că lucrurile nu sunt deloc în regulă.

Cei care fac parte din acest Consiliu Național al Audiovizualului nu sunt acolo pentru a face agitații politice, ci pentru a lucra și a fi garanți ai bunului mers al posturilor de televiziune.

Domnule președinte de ședință,

Este necesar ca ședința de audiere a Consiliului Național al Audiovizualului să se finalizeze, conform regulii parlamentare, cu un vot al membrilor comisiei. Acest vot va arăta dacă membrii Comisiei pentru cultură, culte, artă și mijloace de informare în masă sunt sau nu de acord cu ceea ce a hotărât în mod aberant și grotesc Consiliul Național al Audiovizualului.

În general, în Parlament se votează un raport și vă semnalez că Consiliul Național al Audiovizualului nu s-a prezentat cu nici un raport în fața Comisiei pentru cultură, culte, artă și mijloace de informare în masă, ceea ce arată că nu cunoaște care sunt distanțele și realele legături între cele două trepte.

Deci, ca membru al comisiei, cer finalizarea prin vot a acestei audieri, fie față de ceea ce ni s-a prezentat, fie față de un raport, pentru a vedea care dintre noi este cu adevărat pentru această decizie aberantă și cine vrea ca Consiliul Național al Audiovizualului să lucreze așa cum lucrează.

Comisiile senatoriale au condiție miniparlamentară, ele trebuie să se poarte așa cum cere Regulamentul Senatului, cum cere regula vieții parlamentare și Constituția.

Aș vrea să vă amintesc că s-a propus sau s-a sugerat acestui consiliu să-și revizuiască hotărârea, pentru că legea nu permite ce au făcut și va trebui să ne gândim foarte serios dacă încălcarea Constituției de către membrii acestui consiliu, dacă modul în care înțeleg ei să lucreze cu posturile de televiziune, dacă modul lor de a lucra cu Parlamentul este acceptabil și dacă nu trebuie să ne punem problema înlocuirii acestui Consiliu Național al Audiovizualului pentru a instala un nou ciclu de lucru, conform algoritmului.

Situația este extrem de gravă. Ceea ce au făcut este inadmisibil și din acest punct de vedere v-am vorbit astăzi.

Închei afirmând cu toată speranța că această operație a Consiliului Național al Audiovizualului, evident ilegală și antidemocratică, cu mari repercusiuni, dacă nu se îndreaptă, trebuie să intre și în atenția președintelui Senatului, astăzi absent, care este garantul actului legislativ și al controlului parlamentar.

Nu mai puțin îmi exprim speranța că va intra și în atenția președintelui României, căruia mă adresez pe această cale, garant al Constituției și democrației în România.

Constituția prevede că publicațiile nu pot fi suprimate, deci nici un post de televiziune, că nimeni nu este deasupra legii, iar Consiliul Național al Audiovizualului nu poate să retragă o licență pe care nu are dreptul să o retragă.

Aceasta este legea pe care noi am făcut-o și pe care Consiliul Național al Audiovizualului nu a respectat-o.

(Aplauze.)

Din sală:

Bravo!

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Din sală:

Și eu!

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Invit la cuvânt pe domnul senator Paul Păcuraru.

Doriți să vă înscrieți la cuvânt, domnule senator Petre Roman?

Din sală:

Da.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă ofer cuvântul după aceea.

 
  Nicolae Paul Anton Păcuraru

Poftiți, domnule senator Paul Păcuraru!

   

Domnul Nicolae Paul Anton Păcuraru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sfârșitul săptămânii trecute a consemnat lansarea unui important program al Guvernului, Planul național antisărăcie și promovarea incluziunii sociale, care este concentrat pe două direcții, una este absorbția sărăciei și a doua, limitarea excluziunii sociale.

Nu mă voi opri asupra acestui program; sigur, la prima vedere el este încă încărcat de teorii, de concepte, de analize mai degrabă de catedră, poată că și autorii programului sunt mai mult în catedră, decât pe teren, mă voi opri, în puținul timp pe care îl am la dispoziție, la o analiză a unei contradicții, a unei stări de fapt care este în evidentă contradicție cu programul lansat, și anume la situația din circumscripția pe care o reprezint, județul Galați.

Este cunoscut faptul că privatizarea combinatului, realizată prin intermediul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 119/2001 a făcut, doar în colateralul privatizării, să se piardă aproximativ în jur de 20 de mii de locuri de muncă, deci fără ca "Sidex"-ul să-și atingă personalul de bază, în colateralul privatizării, aproximativ 20 de mii de locuri de muncă au fost scăzute în județul Galați.

Iată însă că un nou ordin al Guvernului, în totală contradicție cu Planul național antisărăcie, dacă vreți, pune pe drumuri încă aproape 10 mii de oameni. Este vorba de Ordonanța Guvernului nr. 66/2002 prin care se introduce un nou concept, "autodisponibilizarea", deci disponibilizarea la cerere, prin care în fața unor... se numesc stimulente, pe care le dă, pe de-o parte statul, pe de-o parte patronatul, în jur de 8.000 de oameni și-au anunțat deja intenția de a se disponibiliza.

Stimulentele sunt 50, 75 sau 100 de milioane/salariat, plus plata salariului, adică a diferenței dintre indemnizația de șomaj și venitul net realizat pe ultimele 12 luni, plus o serie de drepturi sociale, nu intru în amănunte.

Cert este că județul Galați, care nu a avut probleme majore legate de șomaj, începe deja să intre în topul orașelor cu șomaj din România, cert este că privatizarea în loc să-și arate efectele benefice și, sigur, este bine că acest combinat a fost privatizat, începe din ce în ce mai mult să-și arate efectele nefaste în plan social, și aceste efecte sunt datorate, în exclusivitate, în opinia mea,

Guvernului, care nu a demarat absolut nimic, dar absolut nimic pentru a crea un mecanism alternativ economic sau stimulente economice alternative, în așa fel încât ceea ce se restructurează și era nevoie să fie restructurat să fie completat în materie de locuri de muncă.

Fac pe această cale, pentru că timpul nu-mi permite o analiză mai completă, un apel cât se poate de clar la Guvern, ca împreună cu Banca Mondială care este interesată și împreună cu patronatul I.S.P.A.T.-ului care este și el interesat, să demareze un program de dezvoltare a întreprinderilor mici și mijlocii în zonă, singurul care ar putea să absoarbă mii de oameni din cele zeci de mii diponibilizați și fără nici un fel de speranță a unui loc de muncă, în județul Galați.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule senator.

 
  Petre Roman

Invit la tribună pe domnul senator Petre Roman,

Grupul parlamentar al Partidului Democrat.

Aveți cuvântul!

   

Domnul Petre Roman:

Domnule președinte,

Stimate și stimați colegi,

M-am hotărât să iau cuvântul văzând cum se desfășoară lucrurile în Senatul nostru și fac apel la memoria, și o supun în memoria unui mare dispărut dintre noi, este vorba de senatorul Ion Aurel Stoica, pe care mulți dintre dumneavoastră și-l amintesc și care a reușit un consens minunat în 1994, dacă nu mă înșel, când toți senatorii au votat - eu atunci eram deputat - un cod deontologic. Foarte, foarte rar ni-l aducem aminte și încă și mai rar îl respectăm.

Două lucruri însă aș dori să le aduc acum în atenția dumneavoastră, votate de toți senatorii, fără excepție atunci, din acest cod deontologic propus de Ion Aurel Stoica.

Unul era acela că senatorii nu se vor ataca, se vor abține de la atacuri ale unora împotriva celorlalți, atacuri între colegi. Am asistat astăzi la un asemenea atac pe care îl consider, dincolo de orice, abuziv și dăunător.

Al doilea lucru care figura în acel cod deontologic era ca senatorii în declarațiile politice să se abțină de la generalizări abuzive. Iarăși am asistat astăzi la două generalizări abuzive și aș spune chiar dăunătoare pentru chiar intenția aceluia care le-a prezentat. Este inacceptabil să fie asimilat acest istoric american, Kurt Treptow, cu poporul american sau cu administrația americană...

 
   

Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală):

Cine a zis asta?

 
   

Domnul Petre Roman:

Dumneavoastră.

 
   

Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală):

Cum am zis, domnule?

 
   

Domnul Petre Roman:

O să vă luați stenograma.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, domnilor!

 
   

Domnul Petre Roman:

O să vă luați stenograma. După cum...

 
   

Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală):

Domnu’...

 
   

Domnul Petre Roman:

Vă rog să nu mă întrerupeți, da?

 
   

Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală):

Nu, da’ spuneți minciuni, domnu’ Roman...

 
   

Domnul Petre Roman:

Veți lua stenograma.

 
   

Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală):

Așa se creează senzația că noi atacăm poporul american.

 
   

Domnul Petre Roman:

După cum tot o generalizare abuzivă a fost și aceea în ceea ce îl privește pe Bruce Jackson care, el, ar reprezenta administrația americană. Iarăși un lucru pe care nu îl puteți proba. O fac asta în numele acelui cod deontologic pe care știu că l-au votat toți senatorii și mai ales pentru că acest cod deontologic încerca să aducă, cum să spun eu... un pic de pace, un pic de raționalitate, un pic de cumsecădenie în relația, cel puțin aceea care privește colegialitatea, după cum și în ceea ce privește răspunderea noastră față de subiecte care sunt de ordin național. Stenograma, evident, stă la dispoziția tuturor, mass-media a fost de față. Prin urmare, nu am de retras nimic din ceea ce am spus. Am fost foarte atent la ceea ce am spus...

 
   

Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală):

Am dreptul la replică.

 
   

Domnul Petre Roman:

Și cred că în acest moment...

 
   

Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală):

Niște "judecători" cu 3% să ne bage pumnul în gură...

 
   

Domnul Petre Roman:

Vreți... Nu vă puteți abține de la asemenea atitudini...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnilor senatori, vă rog!

 
   

Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală):

Adică știți mai bine ceea ce am zis eu?

 
   

Domnul Petre Roman:

Știu. Știu exact ce am zis.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule senator, veți vedea dreptul la replică. Vă rog, să-l ascultăm pe domnul senator Roman.

 
   

Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală):

Sau este ca pariul cu agricultura?

 
   

Domnul Petre Roman:

Este ca pariul cu agricultura, în sensul că acela a fost unul adevărat și corect.

 
   

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

De aia moare țara de foame, domnu’ Roman!

 
   

Domnul Petre Roman:

Ei, vedeți?!

 
   

Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală):

Ar trebui să mai tăceți din gură vreo 100 de ani, domnu’ Roman.

 
   

Domnul Petre Roman:

Da. Nu am de ce să tac din gură, pentru că am de spus lucruri care sunt importante...

 
   

Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală):

Ați înfometat o țară, domnule.

 
   

Domnul Petre Roman:

Vedeți, asta este singura dumneavoastră modalitate de a face politică, înjurând. Faceți-o!

 
   

Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală):

Da, domnule. Înjur pe cei care ați înfometat țara.

 
   

Domnul Petre Roman:

În orice caz eu nu vorbesc cu dumneavoastră, vorbesc cu colegii.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, domnule senator.

 
   

Domnul Petre Roman:

Și bineînțeles că, în continuare, rămân de părere că acel cod deontologic își are locul și rolul său printre noi.

Vă mulțumesc. (Comentarii în partea P.R.M.-ului.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Doriți să interveniți, aveți dreptul la replică. Poftiți!

 
   

Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală, în drum spre tribună):

Domnu’ Roman voia să țină o...

Vorbesc din mers ca să economisesc timp.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Plus celelalte trei fraze pe care le-ați spus din bancă.

 
   

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Domnu’ Roman, dacă voiați să fiți echidistant, poate ar fi trebuit să ne criticați pe amândoi sau pe nici unul.

Dar dumneavoastră aveți un cui cu mine. Cine a început discuția asta? Cine ne tot provoacă pe noi, dacă nu domnul Radu F. Alexandru și alții? De aici a plecat totul, că dacă își vedea de treaba lui nu se nășteau discuțiile.

Întâmplarea face că eu vă simpatizez personal pe dumneavoastră, deși știu că sunteți atât de plin de sine că nu aveți nevoie de simpatia nimănui. Da’ vă simpatizez pentru că sunteți un om stilat. Vorbiți 5 limbi străine, deși la Ath.n.e Palace e un recepționer care vorbește 8 limbi străine. Acum ce ar trebui să-i facem? Să-l facem primministru? Să-l facem șeful Senatului?

Domnu’ Petre Roman, nu mai dezinformați Senatul. Și nu luați presa ca invocare a opiniilor dumneavoastră. Eu am proprietatea bună a termenilor. Dintre noi doi eu sunt oratorul, domnu’ Roman. Vă place sau nu vă place... Am tipărit două volume de 1.000 de pagini, acum e al treilea sub tipar. Sunt orator. Am rostit sute de discursuri în viața mea. Poate nu așa de bune ca ale acelui colos numit Ion Solcanu care este aici. Sau nu mai e aici. A dispărut. (Se amuză.) Dar vă spun, am proprietatea termenilor. Cum adică spuneți că eu am identificat pe Kurt Treptow cu poporul american? Ce Dumnezeu! Cum se poate minți așa? Sau poate v-a jucat memoria o festă.

Am tot respectul față de poporul american fără de care nu se poate concepe civilizația lumii din ultimele două veacuri. Dar când acest om vine aici, primește bani de la S.I.E., de la generalul Ioan Talpeș, generalul Talpeș pe urmă dă telefon la Iași să se blocheze orice anchetă, îl scoate din arestul Poliției, îl bagă într-un avion militar, îl aduce la București, după care i se pierde urma.

Casetele... - sunt peste 300 de casete - și nu știe pe unde sunt.

 
   

Domnul Petre Roman (din sală):

Să facem o interpelare pe tema asta.

 
   

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Domnu’ Roman, ce ar trebui să fac eu acum, domnule? Unde a fost suprapunerea lui Kurt Treptow cu poporul american? Ce Dumnezeu!

 
   

Domnul Petre Roman (din sală):

Să luăm stenograma.

 
   

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Îmi pare rău că nu ați fost la Cluj când am dezvelit statuia președintelui Woodrow Wilson împreună cu sute de oameni și cu primarul Clujului. Am rostit un discurs în care mi-am exprimat admirația sinceră față de această mare națiune. E o națiune bravă, o națiune născută din suferință religioasă, pentru că toți puritanii persecutați s-au dus acolo și pe la 1620 s-a întâmplat nenorocirea din care i-a salvat Dumnezeu până la urmă cu naufragiul vasului Mayflower, Massachusetts, în Plymouth. Știu istoria poporului american cred că mai bine decât o știu mulți oficiali americani. N-a zis nimeni nimic de poporul american, dar când ăsta este rezident CIA și când ăsta este tratat la nivel foarte înalt, de șeful administrației prezidențiale a țării noastre, când el se face vinovat de niște monstruozități incredibile, ce Dumnezeu! Aveți copii. Aveți fete, ca și mine. Și băieții deștepți fac fetițe! Iar mamele deștepte fac băieți! Ca să dau satisfacție și doamnelor din P.S.D. (Se amuză.) Aveți nepoți sau, mă rog, a născut una dintre fete. Să vă trăiască! Ne e indiferent ce se întâmplă cu copiii din țara asta? Se numește asta populism? Se numește demagogie când instituțiile care trebuie prin lege să facă treaba asta nu o fac! Îl protejează pe nefericitul ăsta. Păi, dacă ăsta trăia în China, îl împușca până acum, domnule. Și nu cred că îl acuza cineva pe Jiang Zemin sau pe altcineva că are sentimente antiamericane. Nu zic să se întâmple așa, dar ceva trebuie să se facă.

În privința lui Bruce Jackson. Dumneavoastră aveți un mandat al Parlamentului României pe lângă NATO. Iarăși s-a mințit că noi nu am vrea în NATO. Ce să fac mai mult ca să demonstrez că vrem și noi să adere - nu să se integreze, că o țară nu se integrează, aderă la un bloc militar? Dar trebuie să informăm corect...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnu’ senator, v-am acordat numai dreptul la replică...

 
   

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

În două propoziții am terminat.

Trebuie să informăm corect care sunt costurile. Un cost este șomajul din industria de apărare. Aproape e "culcată la pământ" industria românească de apărare.

 
   

Domnul Adrian Păunescu (din sală):

A venit cel pe care l-ați numit. (Se referă la domnul senator Solcanu care revine în sala de ședință.)

 
   

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Ai fost lăudat în lipsă, maestre. (Se amuză. Sala se amuză.) Numai Mihail Kogălniceanu mai avea statura ta.

(Se adresează domnului senator Ion Solcanu.)

Și un alt cost, dragă domnule Petre Roman, este genul acesta "do ut des" cum zic latinii (îmi dai, îți dau) sau "donnant-donnant" (cum zic francezii). Adică ne bagă el în NATO, dar nici câteva sute de mii sau milioane de dolari nu-s de colea. Și uite că a luat bani. Ar trebui să știm și noi ce se întâmplă cu banul public. Pentru că riscul cel mare ăsta e. Țările Estului european percep că pentru a intra în NATO - sau cine știe ce alte structuri se mai nasc în arhitectura în mișcare a mileniului III, vă dați seama că după un deceniu, două, trei probabil vor fi alte structuri militare, politice - trebuie să dai bani și noi nu avem de unde să dăm bani. Și chiar dacă am avea, nu e corect principiul ăsta. Prin urmare... Vă rog să mă iertați, și pe dumneavoastră și pe domnul Radu Feldman, eu nu o spun cu ură, dar vorbiți cu un pamfletar, cu un polemist. Dacă nu replic imediat, îmi plesnește o venă în cap. Nu sunt robot. Și Păunescu suferă și el.

Suntem oameni sensibili, delicați. Uitați-vă la noi, ne suflă vântul! Eu vreau să vă spun, prezentând iertare, că am mai sărit și eu peste cal, puneți-vă în situația noastră.

Dumneavoastră ne provocați. Și veniți și cu dezinformări.

O minciună cu două adevăruri. Două adevăruri sunt cele cuprinse în codul deontologic al regretatului Ion Aurel Stoica. Într-adevăr, în cartea de discursuri de care vorbeam am panegiricul pe care l-am rostit la moartea lui Ion Aurel Stoica, un om remarcabil. Așa este, dar cine provoacă? Dacă vreți cu adevărat să domnească un climat de pace și de civilitate haideți, fiecare, să ne arăm parcela noastră. Pentru că dacă suntem aici, nu suntem din capul nostru. Am visat eu noaptea să fiu șef de partid și senator și am căzut din pat? Nu, domnule! M-au trimis câteva milioane de oameni. Când nu o să mai reprezint speranța acelor oameni veți fi dumneavoastră, partidele așa-zis democratice, în locul nostru. Până acum, un sfert din populația României este cu România Mare.

Și cum spunea un nefericit, Dan Pavel, în ziarul "Ziua" astăzi, anticipând un plan de scoatere în afara legii a Partidului România Mare pe care îl pune la cale premierul Adrian Năstase - și nu mai pot eu acum, sunt foarte panicat, vă dați seama! -, el spunea despre "Vadimizarea" României. N-am nici o vină. Obișnuiți-vă cu ideea. Că dacă se va conduce țara tot mai prost, țara asta se va Vadimiza. Și va fi bine. Că va scăpa de foamete și de bandiți.

Vă mulțumesc. (Aplauze în partea P.R.M.-ului.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

 
  Gheorghe Buzatu

Stimați colegi, înainte de a încheia declarațiile politice îl invit la cuvânt pe domnul senator profesor Gheorghe Buzatu, ultimul vorbitor. Sunt mai mulți colegi înscriși la cuvânt, dar timpul afectat grupurilor parlamentare a fost epuizat.

   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Eu îmi propusesem să vorbesc tot despre cazul OTV.

(Vociferări în sală.) Nu mai este de actualitate. Vreau numai să atrag atenția asupra unui lucru. E vorba de atacurile - pot să le spun murdare - pe care le-a declanșat după ședința pe care a condus-o domnul senator Adrian Păunescu, atât de frumos, de energic, miercurea trecută, cuvintele pe care domnul Ralu Filip a găsit de cuviință să le exprime. Și față de prețuirea pe care a arătat-o senatorilor prezenți care s-au pronunțat, vreau să arăt și cealaltă opinie. Nu vă dau opinia mea. Voi face trimitere la un articol din "Cronica română" de astăzi, semnat de domnul Victor Nițelea sub titlul "C.N.A.,

Cenzura Națională a Audiovizualului". Să vedem cine sunt membrii acestui C.N.A. Îmi dați voie să citez: "În prima sa componență de după înființare Consiliul era plin de nume grele ale culturii și jurnalisticii românești, de intelectuali cu adânc și meritat prestigiu, precum: Ecaterina Oproiu, Răzvan Theodorescu, Tudor Gheorghe, Romulus Vulpescu, Alexandru Piru ori Paul Anghel. Azi el e compus, în majoritate, din pițifelnici, din jurnaliști submediocri, condeie ușurele, conștiințe volatile și versatile, care, tocmai din cauza incapacității profesionale și a lipsei de greutate specifică proprie, au fost siliți să-și caute sprijin în altă parte. De aceea primul C.N.A. era format din învățători, din profesori, iar actualul, din milițieni." Nu cred că este cazul să mai fac comentarii pe marginea acestui text.

Doamnelor și domnilor senatori,

Am asistat aici la o dezbatere care, cred eu, a fost foarte interesantă, utilă și va avea consecințe, în sensul că vom trage învățăminte.

Eu, ca istoric, vreau să vă spun că sunt complet dezamăgit. Și la discuția care a fost la Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă s-au adus ca argumente asemenea acuzații: "postul a fost desființat pentru atacuri, afirmații antisemite, xenofobe, discriminatorii etc., etc.", dar nici unul din membrii C.N.A.-ului nu a reușit să explice în ce constă, ce înțelege el, nici domnul Ralu Filip, nici domnul președinte al Consiliului și așa mai departe. Din păcate, constat că la noi prea adeseori se lansează cu multă ușurință etichete de acest fel.

Sunt dintre cei care am primit și eu asemenea atacuri, asemenea calificări. M-am ocupat de Garda de Fier, am devenit legionar. M-am ocupat de Stalin, am devenit stalinist; de Antonescu, am devenit, dintr-o dată, antonescian, nu antonescolog, și antisemit. Și așa mai departe, și așa mai departe. Unde se va ajunge? Nu știu unde se va ajunge. Cert este că trebuie controlate cuvintele, trebuie specificate, înțelese sensurile cuvintelor, sensurile expresiilor.

Dacă este vorba de mișcare antisemită, de mișcare xenofobă, haideți să facem un lucru. Dacă este plătit S.R.I.-ul, care-și întocmește anual rapoartele sale, să vedem ce ne comunică, și în raportul pe 1996, și pe 1998, și pe 2001, nu știu dacă a venit, și să vedem în ce măsură avem de-a face cu un fenomen care este surprins în documente oficiale. Acestea contează pentru istorie. Că noi aici ne ciondănim este un alt aspect.

Pe de altă parte, este cazul să terminăm cu asemenea expresii aruncate de la colțul străzii sau de la tribuna parlamentară, pentru că, iată, săptămâna trecută am fost la Moscova, îmi propusesem să vorbesc despre altceva. Am făcut o vizită prin librării. Am adus nu mai puțin de 60 de cărți privind perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. Săptămâna viitoare am să le aduc aici, ca să le expun, și este inimaginabil, la Moscova, care era model de țară comunistă, este o libertate de creație, de afirmație. Se scrie o istorie, se publică despre toate curentele, din toate curentele. În același timp, se găsesc în rafturile librăriilor cinci sau șase monografii, biografii ale lui Adolf Hitler. La noi, când a apărut "Mein Kampf" a fost nenorocire, a fost dezastru. De ce?! Nu se poate scrie istoria dacă ne lipsește un asemenea izvor, pentru că, înainte de a fi o operă ideologică, "Mein Kampf", și nu fac eu aici elogiul sau apologia acestei lucrări, este o lucrare memorialistică. Trebuie să fie cercetată. Trebuie.

Acum se găsesc la Moscova, în librării, lucrările lui Bormann, ale lui Adolf Hitler, s-a publicat volumul de memorii al lui Ribbentrop, fostul ministru de externe al Germaniei, și asta unde?! În capitala unui stat care a fost în război și a luptat pe viață și pe moarte cu Germania, iar la noi, în România, imediat apare extremismul, antisemitismul și toate celelalte "isme". Am vorbit cândva despre aceste "isme". Data viitoare am să vă arăt o carte care, dacă va fi editată la București, și îmi doresc acest lucru, pot să spun că mă angajez să coordonez editarea ei, o să vă surprindă. O carte care a apărut în 1974 în Elveția, și acum a apărut la Moscova, la un preț destul de important. Știți cum se cheamă?!

"Adolf Hitler, fondatorul Israelului". Este aici antisemitism?

Dacă se caută să se afle adevărul, dacă se emit ipoteze, dacă se avansează scenarii, dar dacă se pun în evidență documente care până acum au stat sub șapte lacăte?

Nicidecum.

Doamnelor și domnilor,

Am să închei cu ceea ce mi-am propus totuși să vorbesc; este foarte scurtă această parte. Eu l-am cunoscut pe americanul Kurt Treptow, pentru că s-a întâmplat ce s-a întâmplat, nu vreau să fiu nici groparul său, să-l înfund, am fost chiar prieteni, până la un punct, până în 1995. Am avut o problemă de raporturi științifice, pentru organizarea unei manifestări, ne-am separat și nu ne-am mai vorbit după aceea. Un tânăr foarte serios, a venit recomandat la Iași de un profesor foarte mare din America, cel mai de seamă istoric american din acest moment, care se ocupă de istoria românilor - Keith Hitchins. Am colaborat, am scos și o carte, un volum de documente despre mișcarea legionară, procesul lui Corneliu Zelea Codreanu, am să-i fac în continuare promovare acestei cărți, în momentul de față am sub tipar un volum despre Antonescu, va apărea peste două săptămâni. Acolo, fără să vorbesc cu Kurt Treptow, de zece ani aproape, i-am cuprins o colaborare, îi voi lăsa acest studiu al său, pe care l-a ținut anul trecut, ca o comunicare, o să-l vedeți peste...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule senator,

Vă rog să concluzionați!

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Da.

Ce vreau să subliniez aici?

Să ne gândim la cazuri celebre. Fără să afirm că domnul Treptow este un caz celebru, pe la noi, pe aici, au mai trecut și alții. Este vorba de a controla anumite medii. Din informațiile pe care le am până în acest moment și având în vedere care este deznodământul actual, numai în acest moment, pe care încă nu îl știu precis, pot să spun că avem de-a face cu un agent, probabil cu un spion, care a fost dublat de un pedofil.

Socrul lui a dat ieri un interviu, a stat în casă la el 10 ani, nu a bănuit nimic despre acest lucru. Acest aspect - pedofilia - l-a trădat. A făcut să fie un agent deconspirat. Aceasta este starea lui actuală. Ne gândim la om, America este mare, este departe, reprezintă un model, un punct de atracție, un magnet. Să fim însă convinși că trebuie rezolvat acest caz aici, acasă, și potrivit legilor române. Îmi este tare teamă însă că dacă el, cetățean civil american, a dispărut așa, probabil că a fost inclus, domnule președinte, și cu asta am încheiat, în acea convenție pe care a semnat-o România cu Statele Unite, cum că militarii americani scapă judecății Tribunalului Penal Internațional. Noi ne referim la tribunalul românesc.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Ceilalți, care nu au apucat să vorbească astăzi, este adevărat, ședința a început mai târziu, dar prelungindu-se cu 40 de minute declarațiile politice, sunt convins că vor fi înscriși pentru săptămâna viitoare.

Vă rog să-mi permiteți să vă aduc la cunoștință nota pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

 
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale:  

În conformitate cu prevederile art. 17 alin. 2 și 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

- Legea privind trecerea unor terenuri forestiere în administrarea Regiei Autonome "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat";

- Legea privind grațierea unor pedepse și înlăturarea unor măsuri și sancțiuni.

Prezenta notă se aduce la cunoștința senatorilor în ședința în plen din 23 septembrie 2002.

Constituirea comisiei de mediere pentru soluționarea textelor aflate în divergență la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 54/2000 privind constituirea și menținerea stocurilor minime de siguranță pentru țiței și produse petroliere  

Stimați colegi,

Trecem la punctul 3 din ordinea de zi, constituirea unor comisii de mediere.

Constituirea comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență apărute la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 54/2002 privind constituirea și menținerea stocurilor minime de siguranță pentru țiței și produse petroliere.

Grupul P.S.D., vă rog, trei propuneri.

   

Domnul Dionisie Bucur:

Domnii senatori Bădulescu Doru Laurian, Novolan Traian și Dinu Marin.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, Grupul parlamentar al P.R.M., două propuneri.

 
   

Doamna Angela Mihaela Bălan:

Vă mulțumesc.

Propunerile noastre sunt domnii senatori Constantin Bîciu și Mircea Nedelcu.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

P.N.L., o propunere.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Domnul senator Paul Păcuraru.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

U.D.M.R., o propunere.

 
   

Domnul Kereskenyi Alexandru:

Grupul U.D.M.R. propune pe domnul senator Pete Ștefan.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Dacă nu sunt observații, vă rog să ne pronunțăm prin vot asupra acestei comisii.

Vă rog să votați.

Comisie aprobată de plenul Senatului cu 77 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și o abținere.

 
Constituirea comisiei de mediere pentru soluționarea textelor aflate în divergență la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață  

Constituirea comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență apărute la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață.

Grupul P.S.D., trei propuneri.

   

Domnul Dionisie Bucur:

Domnii senatori Bădulescu Doru Laurian, Novolan Traian și Dinu Marin.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

P.R.M., două propuneri.

 
   

Doamna Angela Mihaela Bălan:

Domnii senatori Constantin Bîciu și Mircea Nedelcu.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

P.D., o propunere.

 
   

Doamna Maria Petre:

Îl propunem pe domnul senator Viorel Pană.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

U.D.M.R., o propunere.

 
   

Domnul Kereskenyi Alexandru:

Îl propunem pe domnul senator Pete Ștefan.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Dacă nu sunt intervenții legate de propunerile formulate, vă rog să vă pronunțați prin vot.

Comisie aprobată de plenul Senatului cu 88 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și 4 abțineri.

 
Constituirea comisiei de mediere pentru soluționarea textelor aflate în divergență la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 32/2002 privind organizarea și funcționarea serviciilor publice de alimentare cu apă și canalizare  

Constituirea comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență apărute la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 32/2002 privind organizarea și funcționarea serviciilor publice de alimentare cu apă și canalizare.

Grupul P.S.D., trei propuneri.

   

Domnul Dionisie Bucur:

Domnii senatori Hrițcu Florin, Bucur Dionisie și Pricop Mihai-Radu.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

P.R.M., două propuneri.

 
   

Doamna Angela Mihaela Bălan:

Doamna senator Angela Bălan și domnul senator Alexandru Ionel.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

P.D., o propunere.

 
   

Doamna Maria Petre:

Doamna senator Maria Petre.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

P.N.L., o propunere.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Domnul senator Fabini Hermann.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Nefiind intervenții, vă rog să vă pronunțați prin vot.

Comisie aprobată de plenul Senatului cu 83 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și două abțineri.

 
Constituirea comisiei de mediere pentru soluționarea textelor aflate în divergență la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 138/2001 pentru modificarea și completarea Legii nr. 83/1998 privind procedura falimentului băncilor  

Constituirea comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 138/2001 pentru modificarea și completarea Legii nr. 83/1998 privind procedura falimentului băncilor.

Grupul P.S.D., trei propuneri.

   

Domnul Dionisie Bucur:

Domnii senatori Crăciun Avram, Hârșu Ioan și Rahău Nicolae.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

P.R.M., două propuneri.

 
   

Doamna Angela Mihaela Bălan:

Doamna senator Maria Ciocan și domnul senator Vasile Horga.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

P.N.L., o propunere.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Domnul senator Dan Constantinescu.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

U.D.M.R., o propunere.

 
   

Domnul Kereskenyi Alexandru:

Domnul senator Valentin-Zolt.n Pusk.s.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Dacă nu sunt intervenții în legătură cu propunerile, vă rog să vă pronunțați prin vot.

Comisie aprobată de plenul Senatului cu 71 de voturi pentru și 5 abțineri.

 
Constituirea comisiei de mediere pentru soluționarea textelor aflate în divergență la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/2002 privind reglementarea dreptului de proprietate al Federației Comunităților Evreiești din România asupra lăcașurilor de cult, cimitirelor și altor bunuri destinate activităților cultului mozaic  

Constituirea comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență apărute la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/2002 privind reglementarea dreptului de proprietate al Federației Comunităților Evreiești din România asupra lăcașurilor de cult, cimitirelor și altor bunuri destinate activităților cultului mozaic.

Grupul P.S.D., patru propuneri.

   

Domnul Dionisie Bucur:

Domnii senatori Iorgovan Antonie, Opriș Octavian,

Stoica Fevronia și Pujină Nelu.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

P.R.M., o propunere.

 
   

Doamna Angela Mihaela Bălan:

Domnul senator Aron Belașcu.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

P.D., o propunere.

 
   

Doamna Maria Petre:

Îl propunem pe domnul senator Petre Roman.

Din sală:

A plecat!

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Ședința comisiei de mediere nu este astăzi, să știți!

Grupul U.D.M.R., o propunere.

 
   

Domnul Kereskenyi Alexandru:

Domnul senator Eckstein-Kov.cs P.ter.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Dacă sunt intervenții legate de cele șapte propuneri?

Dacă nu sunt, vă rog să vă pronunțați prin vot. Vă rog să votați.

Comisie aprobată de plenul Senatului cu 80 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și 4 abțineri.

 
Constituirea comisiei de mediere pentru soluționarea textelor aflate în divergență la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicațiilor  

Constituirea comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență apărute la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicațiilor.

Grupul P.S.D., trei propuneri.

   

Domnul Dionisie Bucur:

Domnii senatori Bădulescu Doru Laurian, Novolan Traian și Dinu Marin.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Grupul P.R.M., două propuneri.

 
   

Doamna Angela Mihaela Bălan:

Domnii senatori Constantin Bîciu și Mircea Nedelcu.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Grupul P.D., o propunere.

 
   

Doamna Maria Petre:

Domnul senator Viorel Pană.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Grupul P.N.L., o propunere.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Domnul senator Paul Păcuraru.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă consult dacă sunt intervenții în legătură cu propunerile făcute.

Nefiind, vă rog să ne pronunțăm prin vot.

Comisie aprobată de plenul Senatului cu 83 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și 6 abțineri.

 
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarei legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale:- Legea privind schimbarea denumirii comunei Viișoara, județul Neamț, în Alexandru cel Bun  

Am să dau citire unei note pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 17 alin. 2 și 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-a depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, Legea privind schimbarea denumirii comunei Viișoara, județul Neamț, în Alexandru cel Bun.

Prezenta notă se aduce la cunoștința senatorilor în ședința în plen din 23 septembrie 2002.

Dezbaterea și adoptarea raportului comisiei de mediere pentru soluționarea textelor aflate în divergență la proiectul Legii privind grațierea și procedura acordării grațierii  

La punctul 4 din ordinea de zi avem raportul comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul de Lege privind grațierea și procedura acordării grațierii.

Vă rog să observați că în mediere a existat un singur punct.

Comisia propune textul în varianta Camerei Deputaților.

Dacă sunt observații?

Dacă nu sunt observații, supun votului dumneavoastră raportul comisiei de mediere.

Vă rog să ne pronunțăm prin vot.

Vă rog să votați textul în varianta Camerei Deputaților.

Cu 89 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă și 4 abțineri, raportul a fost aprobat de plenul Senatului.

Dezbaterea și adoptarea raportului comisiei de mediere pentru soluționarea textelor aflate în divergență la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 44/1998 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 39/1998 privind activitatea de standardizare națională în România  

La punctul 5 din ordinea de zi avem înscris raportul comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 44/1998 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 39/1998 privind activitatea de standardizare națională în România.

Sunt două texte în divergență, ambele propuse de comisia de mediere în varianta Camerei Deputaților.

Vă consult dacă aveți observații.

Dacă nu sunt observații, vă rog să ne pronunțăm prin vot asupra raportului comisiei de mediere, raport ce conține cele două texte în varianta Camerei Deputaților.

Vă rog să votați.

Raport aprobat de plenul Senatului cu 90 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și două abțineri.

Dezbaterea și adoptarea raportului comisiei de mediere pentru soluționarea textelor aflate în divergență la proiectul Legii cinematografiei  

La punctul 6 pe ordinea de zi avem înscris raportul comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii cinematografiei.

Am înțeles că la acest proiect de lege există o serie de observații. Domnul senator Sergiu Nicolaescu dorește să intervină.

Domnule senator, în timpul raportului sau înainte, ca să nu ne blocăm cu raportul.

   

Domnul Sergiu Nicolaescu (din sală):

În timpul raportului, la art. 14.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Rog pe unul dintre colegii care au participat să ocupe loc la pupitrul comisiei pentru a da explicații Senatului.

Din partea Senatului au participat domnii senatori:

Solcanu Ion, Zanc Grigore, Rebreanu Nora, Nicolaescu Sergiu, Ungheanu Mihai, Vasile Radu și Alexandru Kereskenyi. Rog doi colegi senatori să ocupe loc la pupitrul comisiei. (La pupitrul comisiei iau loc domnii senatori Sergiu Nicolaescu și Grigore Zanc.)

Domnule senator Zanc va trebui să dați răspunsuri la întrebările formulate de domnul senator Sergiu Nicolaescu. Am înțeles că are câteva observații de făcut în legătură cu soluțiile propuse de comisia de mediere.

 
   

Domnul Grigore Zanc (din sală):

Să stea la masa inițiatorului.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, poftiți, că timpul costă bani!

Ceilalți colegi din sală au observații în legătură cu raportul comisiei de mediere, pentru a vota conform regulamentului?

Până la poziția 14 din raport nu este nici o observație am înțeles.

Domnul senator Sergiu Nicolaescu.

 
   

Domnul Sergiu Nicolaescu:

14 după numerotarea Camerei Deputaților, 15 după notarea de la noi.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Noi avem cu toții un raport în față. Este vorba de numărul curent...

 
   

Domnul Sergiu Nicolaescu:

14 trebuie să fie.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

La numărul curent 14 este vorba de art. 12 în varianta Senatului.

 
   

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Art. 14 nou.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Atunci cred că este numărul curent 16, la Senat art. 14, la Camera Deputaților art. 13. Este vorba de poziția 16 din raport, comisia ne propune varianta Camerei Deputaților.

Vă rog, aveți cuvântul!

 
   

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă rog să-mi permiteți să citesc un text. Va fi scurt, dar e important pentru mine și pentru cinematografie.

"Ne permitem să vă semnalăm că textul alăturat nu este o pledoarie pentru o nouă lege a cinematografiei și nici măcar pentru ameliorarea condițiilor unei bresle artistice autohtone.

Este verificat că cinematografia, prin vocația de a depăși frontierele naționale, reprezintă segmentul cultural care are, în cel mai înalt grad, posibilitatea de a fixa statura culturală și profilul spiritual al unei țări. Atenția maximă și investițiile incredibile pe care țări din fostul lagăr socialist și, în primul rând, Ungaria, Polonia, Rusia, le fac pentru a susține apariția pe piața mondială a unor filme-ambasadori sunt covârșitoare dovezi că cinematografia devine unul din elementele forte ale susținerii interesului național și imaginii naționale".

Această notă v-o trimit: Fănuș Neagu, Dumitru Radu Popescu, Ecaterina Oproiu, Petre Sălcudeanu, Ion Cărmăzan - regizor, Andrei Blaier - regizor, Șerban Marinescu - regizor, Geo Saizescu - regizor, Uniunea Cineaștilor din România, președintele ei, academician Mihnea Gheorghiu, Uniunea Autorilor și Realizatorilor de Film din România, președinte Sergiu Nicolaescu, DACIN SARA, președinte Mircea Mureșan, Uniunea Realizatorilor și Creatorilor de Film și din Audiovizual, Andrei Blaier,

Centrul Național al Cinematografiei, Decebal Mitulescu.

De asemenea, există un document scris trimis de Ministerul Culturii și Cultelor care susține punctul de vedere pe care încerc să vi-l expun astăzi.

Domniile voastre, la acest articol, ați votat un procent de 5% pe care societățile de cablu ar trebui, printr-o taxă specială, să-l dea cinematografiei. Acest 5% care a fost propus a intrat în discuție, în cadrul medierii, cu 0% propus de Camera Deputaților. Din păcate, am fost bătuți la vot, respectiv propunerea Domniilor voastre a fost bătută la vot.

Este ultima încercare pe care o putem face ca să susținem în continuare acest punct pentru ca, în acest fel, conform regulamentului, să intrăm într-o discuție în plenul celor două Camere și acolo să ne încercăm încă o dată șansele.

Vă rog să-mi permiteți, acum, foarte pe scurt...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Numai puțin vă rog, este o problemă pe care trebuie s-o rezolvăm. În raport noi nu avem textul exact.

Dumneavoastră susțineți textul în varianta Senatului sau aveți o variantă nouă, ca să nu ieșim din cadrul constituțional?

 
   

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Eu susțin varianta Senatului.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Aprobată de Senat. Deci propuneți să respingem soluția dată de colegi în cadrul comisiei de mediere, respectiv textul Camerei Deputaților.

Să-l ascultăm pe domnul senator Zanc.

 
   

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Dar nu am adus argumentele încă. Dați-mi voie să vă spun argumentele care susțin această problemă.

Eu vreau să vă spun următoarele lucruri: societățile pe cablu sunt societăți care, prin intermediul unor antene de satelit, captează o serie de emisiuni ale unor posturi străine. Aceste emisiuni captate sunt transmise prin cablu și se obține pentru această transmisiune, din partea abonaților, o anumită sumă. Această sumă este, în România, de la 3,5 până la 14,5 dolari/lună. În aceste condiții, în Europa, să luăm exemplul Franței, există o taxă de 5,5% care se plătește din veniturile acestor societăți de cablu. În Spania suma este de 5%, în Anglia se taxează Loteria Națională cu 50 de milioane de lire pe an pentru producția națională de filme, iar statul englez ajută cinematografia națională de 150 milioane de lire pe an. Anul acesta Rusia a acordat cinematografiei naționale 200 de milioane de dolari. În țările vecine - Ungaria, Cehia,

Polonia - sprijinul de stat este extrem de important.

Care este sprijinul care se obține în România? În România, prin bugetul de stat, se acordă, în cel mai bun caz, o sumă care este în jur de 12-14 miliarde, adică prețul unui singur film. Dacă cinematografia noastră națională reușea, în 1989, să facă 30 de filme, în 1999 făcea un singur film, în anul 2000, zero filme - ZERO filme, recunoașteți, este o performanță - iar în 2001 am reușit să facem 8 și anul acesta sperăm să avem 14 filme. În următoarele luni, din două în două săptămâni, vom avea un film românesc în premieră.

Ceea ce este important de spus este că societățile care vând casete plătesc o taxă de 3%. Nimeni nu a sărit în ajutorul lor, nimeni nu a protestat. Ei continuă să plătească. La o societate de cablu sunt minimum 25-30 de posturi, în 24 de ore, emite minimum 20 de filme de cinema care nu au fost cumpărate, au fost prinse din neant, de pe cer și transmise celor care sunt abonați.

Problema care s-a pus cu destulă demagogie, nu cu destulă, cu cumplită demagogie, a fost aceea că "săracii români trebuie să mai dea o taxă, de data aceasta, filmului românesc". Această taxă la care mă refer, este vorba de 4 milioane de abonamente, este o taxă care pe lună ar corespunde cu 2.600 lei, deci mai puțin decât o pâine. Aceasta este demagogia cu care a încercat cineva să ne convingă și să ne învingă la vot.

Vă rog să mă credeți - și cu asta am încheiat dacă eu apăr cu fanatism interesele cinematografiei, vă întreb pe Domniile voastre, ceilalți ale cui interese apără?

Ale cetățeanului român care dă o pâine pe lună cinematografiei românești? Mă îndoiesc de acest lucru.

De aceea, v-aș ruga să mă susțineți în eliminarea punctului, a art. 14 al Camerei Deputaților, să revenim la litera...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să-mi dați voie mie, că eu știu ce trebuie să supun votului.

Să ascultăm punctul de vedere al domnului senator Grigore Zanc.

 
   

Domnul Grigore Zanc:

Domnule președinte,

Distinși colegi,

Într-adevăr, în Senat s-a aprobat 5% taxă pentru societățile de cablu. La Camera Deputaților a fost eliminat la mediere, având unele trimiteri la Legea nr. 8/1996, conform căreia se percep, la preluarea de emisiuni, un anumit număr de taxe care totalizează vreo 13% și în care se includ și drepturi de autor conexe și drepturi de producție cinematografică.

Întrucât în argumentația din comisia de mediere n-a fost adus un alt argument, firește că am considerat că nu poate fi taxată de două ori o producție sau o emisiune și având în vedere că mai există și formula unor contracte pentru obținerea acestei taxe, iar, pe de altă parte, intervențiile Societății de investiții pentru aparatură de cablu și în domeniul televiziunii prin cablu, respectiv Societatea UPS, am pledat sau eu am considerat că putem fi de acord cu această formulă pe care a adoptat-o Camera Deputaților. Ulterior, s-a descoperit că acel 2% este prins într-o ordonanță.

Deci rămâne să decideți dumneavoastră, cu mențiunea că, în ce mă privește, mă abțin fie și pentru simplul motiv că, la această oră, românului nu trebuie să i se ia o pâine, ci îi trebuie dată încă o pâine. Dar aceasta este o altă chestiune, o chestiune care se leagă de felul în care s-a considerat că eu, conducând discuția din comisia de mediere, am frustrat cinematografia - și s-a și lansat de așa o sumă importantă care trebuia să-i revină.

La comisie n-a fost nici o obiecție din partea ministerului, că s-a amintit aici numele domnului ministru. Domnul Sergiu Nicolaescu avea o hârtie în care scria: "Noi, ministerul, ne-am susținut amendamentele la comisie."

Vă împărtășesc aceste aspecte nu pentru a vă influența să votați într-un fel sau altul, personal mă abțin, sunt solidar cu votul dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Ne-ați dat o informație care nu știu dacă este corectă.

Ați spus că această taxă, această sumă se regăsește prinsă într-o altă ordonanță, sau ați spus o ordonanță de urgență? Vă rog să precizați.

 
   

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Da, dați-mi voie. Această taxă de 2% a apărut, prima dată, în Legea nr. 22, pe care Domniile voastre ați votat-o în 1999 și este cuprinsă în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 152/2000, care funcționează în momentul de față. Deci ar însemna ca noi să luăm de la cinematografie această sumă care există în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 152/2000, obținută pe vremea lui Mugur Isărescu și a lui Ion Caramitru.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Așadar, abrogăm ordonanța respectivă acum, prin legea aceasta?

 
   

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Păi, în mod automat, toate ordonanțele se abrogă prin noua lege. Toate ordonanțele: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 152/2000, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9 din 2001, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 67 din 1997 și Legea nr. 22 din 1999, toate se abrogă, domnule președinte. Deci în momentul de față, se plătește acest 2%. Ce înseamnă 2%? 2% înseamnă între 6 și 10 filme românești pe an. Din acest moment ar însemna că noi, acest Parlament de astăzi, frustrăm cinematografia între 6 și 10 filme, ceea ce înseamnă că o reducem la 1-2 filme pe an. Am deveni, pur și simplu, ucigașii filmului românesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule senator, de ce vă întreb? Pentru că la art. 40, poziția 56 din raport, comisia de mediere ne propune textul în varianta Camerei Deputaților, iar potrivit acelui text Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 152/2000 nu se abrogă.

 
   

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Nu?

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Poziția nr. 56 din raport, art. 49, text în varianta Camerei Deputaților.

 
   

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Domnule președinte, dați-mi voie. Suntem la art. 14.

Dacă mă treceți la art. 46, nici nu îl am în față. Eu vorbesc de art. 14.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu, nu, nu sărim peste el, nici vorbă. Eu v-am întrebat dacă această taxă care spuneți că există într-o lege în vigoare, legea respectivă rămâne sau nu?

 
   

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Nu rămâne, domnule președinte. În mod sigur, toate ordonanțele se abrogă în finalul legii. Nu am toată legea la mine. Dar toate, absolut toate aceste ordonanțe se abrogă din momentul apariției noii legi. În finalul acestei legi este menționat acest lucru. Eu nu am toată legea la mine, am numai art. 14, domnule președinte.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Păi, în varianta Senatului, pe care ați propus să o modificați, vă rog să observați poziția 56 din raport. Se abrogau doar anumite articole din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 152/2000, apoi, în varianta pe care ne-o propuneți astăzi, se abrogă numai art. 4 și 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2001.

Bun. Să revenim la art. 14, cel despre care s-au făcut discuții și ați avut intervenția domnului senator Sergiu Nicolaescu, în sensul să respingem punctul de vedere propus de comisia de mediere. Doriți să vă pronunțați în legătură cu această chestiune? Domnul senator Ion Predescu.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Domnule președinte,

Din cele două expuneri ale reprezentanților Comisiei pentru cultură, culte, artă și mijloace de informare în masă, președinte și vicepreședinte, dacă am reținut eu exact, nu am înțeles, taxa aceasta se cuprinde în abonamentul pe care eu, ca cetățean abonat la societatea de televiziune particulară, societatea de televiziune prin cablu îmi stabilește un abonament lunar, taxa aceasta este în concurs, în cumul cu abonamentul meu, sau i se adaugă?

 
   

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Se adaugă, domnule președinte.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Păi așa spuneți. Sau se absoarbe și o plătește societatea de televiziune? Plătesc tot eu, cetățeanul, și abonamentul și taxa sau sunt absorbite?

 
   

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Se adaugă și înseamnă 2.600 de lei pe lună.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Păi, de ce nu ne-ați spus și nouă clar lucrul acesta, ca să înțelegem? Prima problemă.

A doua: taxa de 2% instituită prin acea ordonanță, ordonanța aceea care a instituit-o, acest text de instituire a acelei taxe este abrogat de această lege sau este menținut?

 
   

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 152/2000 va fi în finalul articolului abrogată, la fel ca și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 67/1997, ca și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2001.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Sigur, va fi abrogată, dacă nu explicit, implicit. Păi, devine incompatibilă, în contradicție cu textul care înlătură această taxă.

 
   

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Da, da.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Păi, acestea sunt problemele. Lămuriți-ne cu acestea, ca să știm ce votăm. Ați purtat o discuție, nu vă supărați, destul de confuză în această privință. Să ne lămurim: acceptăm abonamentul, pe de o parte, o taxă pentru filmul românesc de 2%, pe de altă parte, pe care trebuie să o suport tot eu, abonatul, nu?

 
   

Domnul Sergiu Nicolaescu :

Corect.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Aceasta este situația?

 
   

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Corect.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Bine. Acum ați lămurit.

 
   

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Și am spus că această sumă este de 2.600 de lei pe lună.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, dacă dorește să mai intervină cineva?

 
   

Domnul Constantin Toma (din sală):

Domnule președinte, vă rog să îmi acordați cuvântul.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Doriți să interveniți? (Discuții în sală.)

 
   

Domnul Constantin Toma:

Domnule președinte...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, aveți cuvântul!

 
   

Domnul Constantin Toma:

Domnule președinte, noi am înțeles, pentru că e o chestiune tehnică, noi am înțeles că există o lege în vigoare care produce efecte și în baza căreia se percepe o taxă de 2%. Senatul a aprobat, la vremea respectivă, o altă variantă, cu 5%.

Domnul senator Sergiu Nicolaescu ne propune păstrarea, nicidecum o altă variantă, deci în urma acestei medieri păstrarea vechii taxe de 2%. Așadar, taxa există, eu asta înțeleg. Dacă există taxa, să o păstrăm. (Discuții în sală.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnul senator Ion Solcanu.

 
   

Domnul Ion Solcanu:

Domnule președinte,

Stimate colege și stimați colegi,

Știm cu toții că noi acum putem vota textul Senatului, cel pe care l-am adoptat cu toții altădată, rămânând ca plenul celor două Camere să hotărască asupra procentului acestei taxe, să revină 2%, așa cum prevede ordonanța care se află în vigoare acum, sau să îl elimine cu desăvârșire. Deci ceea ce vă propun...

 
   

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Noi votăm 5%, părerea Senatului.

 
   

Domnul Ion Solcanu:

Noi votăm varianta Senatului.

 
   

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Corect.

 
   

Domnul Ion Solcanu:

Că nu putem vota altceva dintre textele de mediere.

 
   

Domnul Ion Predescu (din sală):

Sau varianta Camerei, depinde.

 
   

Domnul Ion Solcanu:

Sau varianta Camerei.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu vă supărați, avem Regulamentul Senatului care stabilește foarte clar că avem mai multe variante. Nu avem decât una. Avem și varianta Senatului, avem și varianta Camerei, care este propusă de comisia de mediere.

 
   

Domnul Ion Solcanu:

Sigur că da. Dacă refuzăm varianta comisiei de mediere, care este a Camerei...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci noi nu putem să supunem la vot decât varianta propusă de comisia de mediere.

 
   

Domnul Ion Solcanu:

Sigur, de comisia de mediere.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

În situația în care ea va fi respinsă, va rămâne punctul de vedere exprimat de Senat la votarea legii.

 
   

Domnul Ion Solcanu:

Exact, exact aceasta este problema. Deci respingând varianta comisiei de mediere, rămânem pentru mediere în plenul celor două Camere pe varianta Senatului.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Păi disputa nu e de procedură, domnule președinte.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sigur că nu este. Domnul senator Solcanu a ridicat...

 
   

Domnul Ion Predescu:

Disputa nu discută de procedură, domnule președinte, că votăm ori una, ori alta, tertium non datur, în privința medierii. Problema e aceea pe care cred că am ridicat-o eu: care este situația acelei taxe, ca să știm pe fondul rezolvării, pentru că pe fondul legiferării soluțiile diferă.

Aceasta este problema, de fapt, ca să știm cum votăm pe fondul legiferării. Senatul - cu taxă, Camera - fără taxa de 2%. Asta e.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci, stimați colegi...

 
   

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Nu, cinematografia cu filme sau cinematografia fără filme. Iertați-mă, domnule coleg!

 
   

Domnul Ion Predescu:

Explicați, domnule senator Nicolaescu!

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Așadar, v-aș ruga să îmi precizați, domnule senator Sergiu Nicolaescu, la art. 14, despre care text este vorba?

 
   

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Deci, la lit. j), care la Cameră a fost eliminat. Dați-mi voie să o citesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Lit. j), colectarea unei contribuții de 5%?

 
   

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Lit. j) din propunerea făcută de Senat, normal, nu?

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Păi, era vorba de 2%, era vorba de 5%? Acum observăm că la lit. j)...

 
   

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Domnule președinte,

Senatul a propus 5%, iar Camera Deputaților, 0%.

Legea actuală este de 2%. Nu e nici o confuzie nicăieri.

Legea actuală are prevăzut 2% și se aplică.

Dumneavoastră, Senatul, ați votat 5%. Dacă vreți să știți, propunerea mea era tot de 2%, dar s-a considerat în Comisia pentru cultură, culte, artă și mijloace de informare în masă a Senatului că 5% e mai bine. Mă rog...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Acum, eu am înțeles. Deci, stimate colege și stimați colegi, varianta care a fost votată de Senat nu este cu 2%, ci este cu 5%. "... o contribuție de 5% din veniturile realizate lunar de agenții economici, prin încasarea taxelor de abonament plătite pentru recepția prin cablu a emisiunilor de televiziune". Acesta este textul.

 
   

Domnul Ion Predescu (din sală):

Aceasta o plătesc ei, domnilor. (Discuții în sală.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci o plătesc cei care difuzează emisiunile, este clar, mărind abonamentul. Nici nu vă gândiți altfel, că este simplu, că nu plătesc cei care au abonament, după text.

Mărește abonamentul, dar aceea este o altă problemă.

Așadar, stimate colege și stimați colegi, colegul nostru, domnul senator Sergiu Nicolaescu ne propune să respingem varianta Camerei Deputaților, în sensul de a păstra textul Senatului, intrând, în felul acesta, în medierea celor două Camere, la art. 14 lit. j).

 
   

Domnul Ion Solcanu:

Iertați-mă! Eu cred că trebuie să supunem votului varianta comisiei de mediere. Dacă respingem varianta comisiei de mediere...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Păi eu ce am spus? Varianta comisiei de mediere este varianta Camerei Deputaților, nu este alta. Dacă o respingem, nu se întâmplă nimic, rămânem la varianta care a trecut prin Senat, că nu am acceptat varianta propusă de mediere. Vă rog să vă pronunțați prin vot...

 
   

Domnul Ion Solcanu (din sală):

Dar nu avem text de mediere.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Păi, text de mediere... De ce nu mă ascultați? Pentru că nu aveți text de mediere, ei au propus să respingeți textul. Deci ei propun să scoatem textul Senatului din corpul legii, nu au alt text. Ei ne propun o soluție, nu ne propun text. Ei spun: "Scoateți lit. j)!" (Discuții în sală.)

Stimate colege și stimați colegi,

Vă rog să mă ascultați, că este foarte simplu, dar vorbim mai mult și nu ne ascultăm. Deci comisia de mediere propune eliminarea textului Senatului, nu propune alt text. Dacă veți vota "da", veți fi de acord cu poziția Camerei Deputaților, dacă veți vota "nu", va rămâne textul votat de Senat, la lit. j) art. 14, și vom merge în ședință comună pentru mediere.

 
   

Domnul Eugen Marius Constantinescu (din sală):

Îmi permiteți, domnule președinte?

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă rog.

 
   

Domnul Eugen Marius Constantinescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să reamintesc tuturor...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Să nu spuneți că ați descoperit textul în corpul legii!

 
   

Domnul Eugen Marius Constantinescu:

...colegilor prezenți - nu - că asupra acestei probleme am discutat suficient de mult în comisie, iar în momentul în care s-a propus această taxă de 5% s-au avut în vedere interesele cinematografiei românești. Cine a respins această taxă de 5%, vreau să spun clar, are interese personale în afacerea cu cablul și vrea să își protejeze această afacere.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnul senator, și cei care au propus-o în ce au interes? De ce îi jigniți pe ceilalți colegi?

 
   

Domnul Eugen Marius Constantinescu:

Eu nu am nici un fel de afacere...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Atunci, vă rog să aduceți argumente legate de lege, nu de altceva.

 
   

Domnul Eugen Marius Constantinescu:

Însă știu că este unul din mijloacele prin care cinematografia poate fi finanțată și eu propun...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, haideți să nu tensionăm relațiile dintre noi.

Domnul senator Sergiu Nicolaescu v-a adus argumente serioase legate de dezvoltarea cinematografiei și noi o dăm pe interese personale.

 
   

Domnul Eugen Marius Constantinescu:

Perfect, aceasta vreau să și spun, ca să fim de acord cu varianta Senatului.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimate colege și stimați colegi,

Haideți să mai repetăm o dată, pe procedură, că apoi cine știe cum se votează și o să spună colegii că nu au înțeles. Deci noi avem un text la art. 14 lit. j) în varianta Senatului cu această contribuție de 5%. Comisia de mediere propune să eliminăm acest text.

Din sală:

Camera a propus să eliminăm acest text.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Camera a eliminat și deci am ajuns la mediere.

Comisia de mediere, după ce proiectul de lege a trecut și prin cealaltă Cameră, propune varianta Camerei, în sensul eliminării acestei contribuții prevăzute la lit. j).

Fiind propunerea formulată de către comisia de mediere, eu sunt obligat, potrivit Regulamentului Senatului, să supun votului dumneavoastră în primul rând varianta comisiei. Deci dacă veți aproba varianta comisiei atunci textul va fi eliminat. Dacă veți respinge varianta comisiei, va rămâne textul în varianta noastră și vom ajunge la ședință reunită. Vă rog să vă pronunțați prin vot. Vă rog să votați.

 
   

Domnul Ion Solcanu (din sală):

A rămas varianta Senatului.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Așadar, varianta propusă nu a trecut. Varianta propusă de comisia de mediere a fost respinsă în plenul Senatului, întrucât a întrunit doar 23 de voturi pentru,

81 de voturi contra și 5 abțineri.

Bun. Textul următor, domnul senator Sergiu Nicolaescu. La ce text aveți observații?

 
   

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Acesta este.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu mai aveți alte observații?

 
   

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Nu, nu mai am.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Bun, atunci vă rog să observați dacă la acel articol despre care ne spuneați, 40 din corpul legii, 56 în raportul de mediere, Ordonanța nr. 152/2000 este abrogată sau nu. Deci varianta propusă de colegii din comisia de mediere este varianta Camerei Deputaților. Bun, vă mulțumesc, ați introdus două taxe.

Stimați colegi, vă supun votului...

 
   

Domnul Aurel Pană (din sală):

Domnule președinte,

Sunt două taxe!

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stați puțin, să rezolvăm problemele noastre, deocamdată. Nu sunt două taxe, lăsați-le că o să le controleze și o să vadă.

 
   

Doamna Norica Nicolai (din sală):

Sunt două taxe.

 
   

Domnul Ion Predescu (din sală):

Este abrogată sau nu?

 
   

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Domnule președinte,

Dacă s-a respins hotărârea comisiei de mediere, noi rămânem pe aceeași poziție a Senatului, deci automat am rămas pe poziția Senatului.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule senator, eu vă întreb la poziția 56 din raport, art. 40, în varianta Senatului spuneți: "Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 152/2000" și mai departe "se abrogă", iar în cealaltă se spune altceva și eu întrebam... nu știu, dar bănuiesc că este corect ce propune comisia de mediere. (Discuții în sală.)

 
   

Domnul Ion Predescu:

Domnule președinte,

Dacă ordonanța era în vigoare și Camera Deputaților nu are nici o prevedere cu privire la aceasta, înseamnă că o menține cu acest 2%. Pentru noi, soluția concordantă este să o abrogăm, că altfel avem în text la lit. j 5% și în ordonanță, 2%.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimați colegi,

Dacă nu propuneți nici un fel de amendament, pentru că bănuiesc că nu poate fi propus pe picior, vă propun să nu supun votului final acest raport, rugându-vă să verificați dacă textul care prevedea în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 152/2000...

 
   

Domnul Ion Predescu:

Este sau nu este abrogat, altfel rămâne nemodificat.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Eu vă spun că nu este abrogat, pentru că, vă rog să observați, în textul Camerei articolul respectiv nu se abrogă, el rămâne în vigoare.

 
   

Doamna Norica Nicolai (din sală):

Se abrogă în textul Senatului.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Și atunci, domnule președinte, poate interveni o abrogare implicită, prin efectul modificării.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci rămâne în vigoare și ordonanța?!

 
   

Domnul Ion Predescu:

Păi rămâne în pro rest, iar aici este modificarea implicită. Dacă legea aceasta prevede 5% și ordonanța 2%, și nu avem nici o prevedere expresă cu privire la 2% din ordonanță, este abrogat implicit de modificarea ulterioară adoptată prin această lege. Prin urmare tot la modificare ajungem.

 
   

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Domnule președinte,

Acum...

 
   

Domnul Ion Predescu:

Numai o clipă, domnule. Să rezolvăm acum problema, pentru că mă tem că în ședința comună nu o putem rezolva, fiindcă acolo va interveni Camera și condițiile în care se discută...

 
   

Domnul Sergiu Nicolaescu:

De la aceeași Cameră am obținut în Ordonanța nr. 152/2000 2%, de la aceeași Cameră! Și legea respectivă...

 
   

Domnul Ion Predescu:

Și s-ar putea atunci să mențină pe 2%. Pe mine mă deranjează că nu ați venit cu lucrurile pregătite!

 
   

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Ce vă deranjează? Nu am auzit.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Că nu sunt pregătite lucrurile acestea și noi ne... ne-ați ținut la un text de mediere atâta timp...

 
   

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Vă asigur, domnule Predescu, că sunt pregătite.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Mă refer la Comisia pentru cultură, culte, artă și mijloace de informare în masă, nu la dumneavoastră, dumneavoastră erați interesat.

 
   

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Lăsați Comisia pentru cultură, culte, artă și mijloace de informare în masă...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Haideți să revenim la text!

 
   

Domnul Ion Predescu:

Vedeți câte discuții purtăm aici!

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Haideți să revenim la text. Deci dumneavoastră spuneți că nu deranjează foarte tare, chiar dacă sunt două texte contradictorii, că unul prevede 2% și unul 5% în legislația românească, putem trece peste asta.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei, cu amendamentul votat, propus de domnul senator Sergiu Nicolaescu.

 
   

Domnul Eugen Marius Constantinescu (din sală):

Domnule președinte,

Dacă-mi permiteți...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stați puțin, aveți observații la vreun articol?

 
   

Domnul Eugen Marius Constantinescu (din sală):

La acesta.

 
   

Domnul Grigore Zanc:

Domnule președinte,

Art. 49, în varianta Camerei, așa cum s-a votat și la mediere...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Legea nu are 49 de articole, domnule senator. Vorbim de 40, în varianta Senatului.

 
   

Domnul Grigore Zanc:

Bun, la poziția 56.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

 
   

Domnul Grigore Zanc:

La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 67/1997 privind înființarea, organizarea, funcționarea Oficiului Național al Cinematografiei și constituirea Fondului Cinematografic Național, aprobată cu modificările...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Avem textele în față, vă rog să ne spuneți ce dorim să facem cu ele.

 
   

Domnul Grigore Zanc:

Nu, vreau să vă spun că se abrogă toate celelalte reglementări în domeniul cinematografiei, o dată cu legea.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu vă supărați, dumneavoastră ați semnat raportul comisiei de mediere și ne propuneți textul în varianta Camerei, asta vă spun de o jumătate de oră.

 
   

Domnul Grigore Zanc:

Da, și?!

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci dumneavoastră, ca să corelați ceea ce am votat anterior, trebuie să spuneți: respingeți, stimați colegi, și art. 40 și votați-l în varianta Senatului.

 
   

Domnul Ion Predescu (din sală):

Camera nu l-a abrogat. (Discuții în sală.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Păi, Camera nu va abroga textul!

 
   

Domnul Sergiu Nicolaescu:

În varianta Senatului este trecută Ordonanța nr. 152/2000, în varianta Camerei se spune: "cu modificările și completările ulterioare la Legea nr. 22/1999", or,

Ordonanța nr. 152/2000 era o completare la Legea nr. 22/1999. Deci în realitate se abrogă.

Încă o dată, a fost Ordonanța nr. 67 în anul 1997 domnule Predescu, dacă vreți să mă urmăriți -, în 1999 a fost o lege care a introdus acest 2%; acest 2% este, din nou, confirmat de Ordonanța nr. 152/2000. Deci, practic, dacă nu vorbești de Ordonanța nr. 152/2000, el rămâne Legea nr. 22/1999.

 
   

Domnul Ion Predescu (din sală):

Sunt acte normative diferite.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sunt acte normative diferite.

Vă rog.

 
   

Domnul Ion Solcanu:

Domnule președinte,

Dacă-mi îngăduiți...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog.

 
   

Domnul Ion Solcanu:

Pentru a rămâne în concordanță cu textul pe care noi l-am votat mai înainte la art. 14 lit. j) noi trebuie să respingem și textul Camerei Deputaților de la punctul 5, poziția 56...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Corect.

 
   

Domnul Ion Solcanu:

...care face vorbire de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 152/2000 și care este explicită, pe câtă vreme dincolo, la varianta Camerei, este subînțeleasă.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Se vorbește de modificări. Da, domnul senator Constantinescu.

În numele comisiei, mai mențineți textul în varianta Camerei? Domnul senator Zanc?

 
   

Domnul Grigore Zanc:

Nu.

Din sală:

Nu.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să vă pronunțați prin vot... da, vă rog. Vă rog să mă iertați.

 
   

Domnul Mircea Ionescu-Quintus (din sală):

Și într-o variantă și în cealaltă se abrogă toate dispozițiunile contrare prezentei legi.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule președinte, de acord, dar asta când nu mai știm care sunt legile contrare, dar aici când vorbim expres de art. 5 și 6...

Stimați colegi,

Există un incident pe procedură pe poziția 56 din raportul comisiei de mediere, respectiv art. 40 din lege.

Deci dacă veți vota ca în precedent, textul propus de comisia de mediere va fi respins și vom rămâne la varianta Senatului.

Vă rog să votați.

Textul propus de comisia de mediere a fost respins, întrunind doar 4 voturi pentru, 69 voturi împotrivă și 11 abțineri.

 
   

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Vă mulțumesc, domnilor colegi.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei de mediere în ansamblu, cu cele două amendamente, de fapt cu cele două respingeri, pentru că legea a rămas, la cele două puncte, în varianta Senatului. Vă rog să votați.

Cu 74 de voturi pentru, 15 voturi împotrivă și 13 abțineri, raportul comisiei de mediere a fost aprobat cu cele două obiecțiuni.

Sunteți de acord să mai luăm în dezbatere două, trei proiecte de lege? Sunt ușoare. (Discuții în sală.) Cele care sunt acorduri. Nici cu acordurile nu sunteți de acord? Vă rog să vă pronunțați prin vot dacă sunteți de acord.

 
   

Doamna Norica Nicolai (din sală):

Cu ce?

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Să continuăm dezbaterile legislative numai pe acorduri, că sunt două acorduri.

S-a aprobat cu 72 voturi pentru, 18 voturi împotrivă și 5 abțineri.

 
Dezbaterea și adoptarea raportului comisiei de mediere pentru soluționarea textelor aflate în divergență la proiectul Legii pentru ratificarea Acordului dintre România și Republica Turcia în domeniul securității sociale, semnat la Ankara la 6 iulie 1991  

V-aș ruga, rapid, reprezentanții Executivului, să prezentați punctul de vedere în legătură cu proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre România și Republica Turcia în domeniul securității sociale, semnat la Ankara la 6 iulie 1999.

Invit reprezentanții noștri, colegii de la Comisia pentru muncă și protecție socială, domnul senator Constantin Bălălău.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule secretar de stat!

   

Domnul Răzvan Cirică - secretar de stat în Ministerul Muncii și Solidarității Sociale:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Foarte pe scurt, încheierea Acordului dintre România și Republica Turcia în domeniul securității sociale...

Din sală:

Prezentați-vă!

 
   

Domnul Răzvan Cirică:

Răzvan Cirică, secretar de stat în Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.

Încheierea acestui acord se înscrie, pe de o parte, în procesul pregătirii României în vederea aderării la Uniunea Europeană și, pe de altă parte, respectă prevederile care se aplică României din Carta social-europeană revizuită, care statuează la art. 12 obligația părților de a lua măsurile necesare, astfel încât să se asigure exercitarea efectivă a dreptului la asigurarea socială.

Nu intru în detalii, noi susținem adoptarea acestui proiect de lege în forma cuprinsă în raportul comisiei.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule președinte!

 
   

Domnul Constantin Bălălău:

Comisia pentru muncă și protecție socială a adoptat raport favorabil, în forma adoptată de Camera Deputaților.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă consult dacă doriți să interveniți. Mulțumesc. Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei pentru muncă și protecție socială la proiectul de lege. Vă rog să vă pronunțați prin vot. Vă rog să votați.

Raport aprobat de plen cu 86 de voturi pentru, un vot împotrivă și 5 abțineri.

Cu precizarea caracterului legii de lege ordinară, o supun votului dumneavoastră. Vă rog să votați.

Aprobat de plenul Senatului cu 100 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și două abțineri.

 
Dezbaterea și adoptarea raportului comisiei de mediere pentru soluționarea textelor aflate în divergență la proiectul Legii pentru ratificarea Acordului Protocolului privind protecția mediului la Tratatul asupra Antarcticii, adoptat la Madrid la 4 octombrie 1999  

La punctul 8 avem proiectul Legii pentru ratificarea Protocolului privind protecția mediului la Tratatul asupra Antarcticii, adoptat la Madrid la 4 octombrie 1991.

Raportori, colegii din Comisia pentru sănătate, ecologie, tineret și sport. Îl invit la tribună pe veșnic tânărul nostru coleg, domnul senator Cârciumaru.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule secretar de stat!

   

Domnul Adrian Câmpurean - secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Acordul acesta a fost semnat în anul 2001, este vorba de un protocol semnat în anul 2000 la Madrid, în care România aderă la Tratatul antarctic, semnat la Washington în 1951.

Rugămintea noastră este să îl aprobați în varianta aprobată de Camera Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

Îl rog pe domnul senator Ion Cârciumaru să prezinte punctul de vedere al comisiei.

 
   

Domnul Ion Cârciumaru:

În urma dezbaterilor, pe data de 18 septembrie 2002, membrii comisiei au hotărât întocmirea raportului favorabil, în forma adoptată de Camera Deputaților.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă consult dacă aveți observații. Dacă nu sunt, vă rog să vă pronunțați, printr-un vot, atât asupra raportului comisiei, cât și asupra legii în ansamblu, cu precizarea caracterului legii de lege ordinară.

Vă rog să votați.

Proiect de lege aprobat de plenul Senatului cu 100 de voturi pentru, un vot împotrivă și nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Celelalte legi au amendamente, am spus că vom lua în dezbatere numai cele două proiecte. Celelalte legi, dacă vom face plen joi, sigur vor fi incluse în ordinea de zi a plenului de joi. Am spus că vor rămâne în continuare în ordinea de zi.

Luăm o pauză de trei minute, oferind colegilor retragerea de la dezbateri.

PAUZĂ

*

* *

DUPĂ PAUZĂ

 
Întrebări și interpelări adresate Guvernului de doamnele și domnii senatori Maria Ciocan, Angela Mihaela Bălan, Nicolae Paul Anton Păcuraru, Radu Alexandru Feldman, Gheorghe Flutur, Mircea Nedelcu  

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Invit colegii pentru a formula întrebări.

Doamna senator Maria Ciocan. Se pregătește doamna senator Angela Bălan.

   

Doamna Maria Ciocan:

Întrebarea mea este adresată doamnei ministru Ecaterina Andronescu din Ministerul Educației și Cercetării.

Revin la întrebarea mea adresată dumneavoastră în data de 10.12.2001 cu privire la Ordonanța Guvernului nr. 115/1998 publicată în Monitorul Oficial nr. 321/1998, aprobată prin Legea nr. 193/1999, cu referire la acordarea de credite pentru studenții din învățământul superior, curs de zi, învățământ de stat și privat.

Întrebare: vă rugăm să ne comunicați dacă s-a stabilit banca prin care să se deruleze aceste credite sau cum se va proceda în cazul în care nu există o bancă dispusă să acorde credite studenților, în baza ordonanței menționate mai sus.

Solicit răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc.

Și a doua întrebare este adresată domnului ministru Marian Sârbu, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.

"Ca urmare a sesizărilor primite din partea unui număr de peste 200 de pensionari din județul Maramureș, care au depus memoriu la Președinție și la Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, prin care solicită recorelarea pensiilor pentru asigurarea unei vieți decente, vă facem cunoscut că toate recorelările de până acum au majorat pensiile doar cu câteva zeci de mii de lei și, în cele mai fericite cazuri, cu câteva sute de mii de lei, discrepanța dintre cei pensionați înainte de 1997 și cei pensionați după acest an, rămânând foarte mare. Aceste discrepanțe se datorează și faptului că nu s-au respectat în totalitate cele trei criterii de bază: vechime în muncă, grupă de muncă și nivelul salariilor din perioada muncii.

O nouă corelare care va avea la bază cele trei criterii enumerate mai sus se va face din câte știm abia la sfârșitul anului 2003.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu vă supărați, dar asta nu prea seamănă a întrebare. Haideți să citim regulamentul, stimați colegi.

 
   

Doamna Maria Ciocan:

Rugăm a vă preciza punctul dumneavoastră de vedere cu privire la recorelarea și aducerea la același nivel a tuturor pensiilor într-un timp cât mai scurt, având în vedere că un pensionar ieșit la pensie înainte de 1997 și după 36 de ani în câmpul muncii beneficiază de 1.446.000 lei pe lună și numai costurile întreținerii se ridică la peste 1.500.000 lei. Vă mulțumesc. Solicit răspuns în scris.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Și eu vă mulțumesc. Vă adresez însă rugămintea pentru viitor ca întrebarea să fie întrebare, pentru că, observați, ați făcut extrem de multe corelații, și, de altfel, trebuie o documentare serioasă pentru domnul ministru.

O invit la tribună pe doamna senator Angela Bălan.

 
   

Doamna Angela Mihaela Bălan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebare pentru Ministerul Finanțelor Publice, domnului ministru Mihai Nicolae Tănăsescu.

Notariatele au fost dintotdeauna instituții foarte solicitate de către cetățeni și deci foarte aglomerate.

Privatizarea lor în 1996 promitea servicii superioare pentru cetățeni, chiar dacă acest lucru însemna și taxe mult mai mari. După 6 ani însă se constată că statul, prin intervenția sa, sufocă notariatele, abuzează de timpul liber al cetățenilor și mai ales de banii lui. Spre exemplu: pentru legalizarea unui certificat, pentru adeverință sau pentru declarații de venit, cetățeanul aleargă la CEC, la trezorerie, la poștă, plătește onorariul la notar, timbru judiciar de stat, taxa de timbru, suportând, în același timp, și cozi interminabile la aceste instituții. Întrebăm Ministerul Finanțelor Publice, pe domnul ministru, dacă are în vedere desființarea birocrației de stat impusă notariatelor private și simplificarea serviciilor aferente pentru ca cetățeanul român să nu mai cheltuie bani, timp și nervi pe niște servicii care oricum aduc mari venituri la bugetul statului.

Rugăm răspuns scris.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, și eu vă mulțumesc.

Invit la tribună pe domnul senator Paul Păcuraru.

 
   

Domnul Nicolae Paul Anton Păcuraru:

Domnule președinte,

Am două întrebări: prima, adresată doamnei ministru Ecaterina Andronescu și este legată de bursele care se acordă pentru învățământul preuniversitar pentru tinerii din Moldova care studiază în România.

Este cunoscut faptul că marea majoritate a lor provin din familii cu venituri reduse, că au o imperioasă nevoie de bursă pentru a putea continua studiile în România, precum și faptul că mai ales anii terminali - clasele a XI-a și a XII-a - au rămas în momentul de față fără acoperire în burse din partea ministerului, ceea ce determină a fi în imposibilitatea de a-și încheia ciclul școlar dacă nu sunt susținuți. Întrebarea este: ce are în vedere ministerul pentru bursele acordate în învățământul preuniversitar pentru tinerii din Republica Moldova?

A doua întrebare este adresată domnului ministru Georgiu Gingăraș, ministrul tineretului și sportului.

Este de notorietate criza de terenuri de sport care afectează mai ales marile aglomerări urbane. În această situație totul este improvizat ca teren de sport: străzile, aleile și așa mai departe, perturbând liniștea publică și tinerii expunându-se accidentelor. Am vrea să-l întrebăm pe domnul ministru ce are în vedere sau dacă Ministerul Tineretului și Sportului dispune de o strategie pentru ca aglomerările urbane să beneficieze și ele de spații corespunzătoare pentru sport, de asemenea, dacă Centrul de Cercetare pentru Probleme de Sport are analize în acest sens și care sunt perspectivele pe următorii 4-5 ani în România.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

Înainte de a merge mai departe cu întrebările, vă rog să se consemneze că din partea Ministerului Sănătății și Familiei doamna ministru a oferit răspuns scris doamnei senator Norica Nicolai, și, de asemenea, domnul secretar de stat Niculescu din partea Ministerului de Externe a oferit răspuns scris domnului senator Gheorghe Buzatu.

Mulțumesc.

Mergem mai departe. Îl invit la tribună pe domnul senator Radu F. Alexandru pentru a formula întrebări către Ministerul Educației și Cercetării.

 
   

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Întrebarea mea este adresată doamnei ministru Ecaterina Andronescu, ministrul educației și cercetării.

Vă rog să aveți amabilitatea, doamnă ministru, să precizați care a fost cuantumul total al fondului alocat în vederea începerii anului școlar în municipiul București, atât din bugetul ministerului, cât și din cel al administrației locale, și modul cum a fost acesta repartizat pe sectoare. Solicit răspuns în scris. Cu considerație,

Radu F. Alexandru.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la tribună pe domnul senator Gheorghe Flutur pentru a adresa o întrebare Ministerului Agriculturii,

Alimentației și Pădurilor. Aveți cuvântul!

 
   

Domnul Gheorghe Flutur:

Vă aduc la cunoștință faptul că am fost sesizat de mai multe persoane din județele Olt și Dolj cu privire la abuzurile privind aplicarea Legii fondului funciar. Este și cazul familiilor Popescu George Adrian și Vasilescu Victoria din comuna Drăghiceni, județul Olt, precum și cel al familiilor Pretorianu Mircea și Hatmanu Maria și alții din comuna Amărăștii de Jos, județul Dolj.

Pentru semnatarii sesizării din județul Dolj Comisia județeană a validat diferența de suprafață până la 50 ha de teren pentru fiecare, care nu a fost acordat celor îndreptățiți nici până astăzi, terenul aflându-se în folosința Societății S.C. "Rediaș" S.A. În cazul familiilor din județul Dolj le este refuzată chiar și validarea retrocedării terenurilor cuvenite, deoarece Comisia de fond funciar din județul Olt refuză să cedeze aceste terenuri comisiei din județul Dolj. Fac precizarea că în această situație se află și alte persoane, existând temerea, din partea lor, că se dorește concesionarea acestor terenuri către S.C.

"Rediaș" S.A.

Față de cele prezentate, vă rog să ne precizați care sunt motivele pentru care s-a întârziat punerea în posesie a cetățenilor menționați și ce măsuri veți lua pentru rezolvarea urgentă a acestor cazuri.

Vă anexez în copie o plângere ce mi-a fost adresată de cei nedreptățiți. Aștept răspuns în scris.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc. Dacă aveți și interpelarea, vă rog s-o prezentați.

 
   

Domnul Gheorghe Flutur:

Este adresată domnului ministru Octav Cozmâncă, ministrul administrației publice.

Vă aduc la cunoștință faptul că am fost sesizat de un număr de 60 de familii din județul Dâmbovița, comuna Mătăsaru, satul Tețcoiu, asupra unor abuzuri foarte grave săvârșite de către unii cetățeni de etnie romă, abuzuri față de care autoritățile locale și județene nu au luat nici o măsură până în prezent.

În conținutul acestei sesizări se arată faptul că unii cetățeni romi lasă animalele proprii să distrugă culturile agricole ale celorlalți cetățeni din satul Tețcoiu și din satele învecinate, precum și faptul că aceștia își construiesc case în mod abuziv, fără autorizație de construcție, pe terenurile ce nu le aparțin, și sustrag din rețeaua publică de electricitate curent electric pe care nu-l plătesc.

Tot din conținutul plângerii reiese faptul că unii cetățeni romi au devastat căminul cultural din localitate, lăsându-i doar zidurile, au distrus sistemul de irigații din zonă, iar în prezent scot dalele de ciment din canalele de irigații existente. Cu toate că Prefectura Județului Dâmbovița cunoaște acest lucru, până în prezent nu au fost luate măsuri de stopare a acestui fenomen, iar oamenii de bună-credință din zonă m-au rugat să vă adresez această interpelare în speranța rezolvării, măcar în al doisprezecelea ceas, a acestei situații grave din comuna Mătăsaru, județul Dâmbovița.

Vă solicit, domnule ministru, să dispuneți declanșarea unei anchete și să-mi comunicați în scris răspunsul dumneavoastră asupra măsurilor ce au fost luate atât în legătură cu cei care au săvârșit abuzurile amintite, cât și față de autoritățile statului care n-au intervenit pentru rezolvarea acestei situații.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

Doamna senator Angela Bălan. Să înțeleg că ați primit și răspuns? S-a și rezolvat situația.

 
   

Doamna Angela Mihaela Bălan:

Se va rezolva sigur.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mă bucur că, în sfârșit, P.R.M.-ul susține Guvernul, dacă spuneți că se va rezolva sigur.

 
   

Doamna Angela Mihaela Bălan:

Sunt convinsă că se va rezolva. De fapt, toate întrebările și interpelările pe care le-am adresat până astăzi, domnule președinte de ședință, au avut o rezolvare. Și, câteodată, a fost și mai rapidă decât mă așteptam.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
   

Doamna Angela Mihaela Bălan:

Interpelarea de astăzi este adresată Ministerului Sănătății și Familiei, doamnei ministru Daniela Bartoș.

Citim în presă că angajații unui spital dintr-un oraș din nordul Moldovei aduc mâncare de acasă pentru bolnavi, pentru că spitalul a acumulat datorii mari și a intrat în imposibilitatea de a-și plăti serviciile. Peste câteva zile, disperat, directorul acestui spital și-a data demisia. Sau cel mai mare spital din Moldova, e vorba de Spitalul "Sfântul Spiridon" din Iași, nu mai are oxigen iar conducerea acestuia nu poate rezolva problema pentru că are la firma distribuitoare 400 milioane de lei datorii. Și, peste toate acestea, vine Ministerul Finanțelor Publice cu ordin conform căruia spitalele nu mai pot face cheltuieli pentru medicamente, salarii, dacă nu și-au achitat facturile către firme prestatoare de servicii, companii care, lunar, trebuie să întocmească o listă neagră a datornicilor, pe care s-o depună la Direcția Generală a Finanțelor Publice.

Întrebăm din nou Ministerul Sănătății și Familiei care recunoaștem că are și unele realizări, pe doamna ministru Daniela Bartoș, totuși, încotro merge sistemul de sănătate în România, pe cine slujește acest sistem? Care sunt, în acest moment, relațiile cu atotputernica Casă Națională a Asigurărilor de Sănătate și dacă această Casă vine în întâmpinarea cetățeanului, a românului plătitor de taxe în domeniu, dar nu și beneficiar al serviciilor corespunzătoare acestor taxe. Rugăm răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

Îl invit la tribună pe domnul senator Mircea Nedelcu.

 
   

Domnul Mircea Nedelcu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am o interpelare adresată doamnei Ecaterina Andronescu, ministrul educației și cercetării. Interpelarea cred că a ajuns deja pe biroul dumneaei. Este vorba despre problemele din sistemul de învățământ al județului Hunedoara, probleme generate de ordinul Ministerului Educației și Cercetării, n-am să vă mai rețin, deoarece este puțin mai lungă, am s-o depun la secretariat pentru consemnare.

Interpelare:

"Anul școlar 2002-2003, abia la început de drum, care, după afirmațiile dumneavoastră se va desfășura sub semnul calității, ridică în județul Hunedoara o serie de probleme pe care am să le expun în rândurile următoare.

Conform strategiei M.E.C. o clasă este normată la un număr de 25 de elevi (pentru clasele I-IV), iar în situațiilimită, cu aprobarea ministerului, se acceptă un număr mai mic. Școlile din mediul rural, de la sate, vor fi comasate în acelea aflate în centrul de comună. Spre exemplificare, în comuna Telicu - județul Hunedoara, s-a desființat o clasă de 17 elevi, comasându-se într-o clasă cu peste 30 de elevi. Bineînțeles, ca urmare a acestei măsuri, se va reduce corespunzător numărul de cadre didactice. Acest exemplu nu este singular în județul nostru și, din nefericire, este extins, mai ales în comunele aflate în zone montane, greu accesibile, unde căile și mijloacele de transport, mai ales pe timp de iarnă, sunt o aventură și pentru adulți, cu atât mai mult pentru copilașii claselor primare.

S-au desființat deja școlile din Balșa, Toplița, Hăsdău și după acestea vor urma alte sate și comune. Satul Meria din comuna Lunca Cernii trebuie să primească 7-8 copii de clasele I-IV, din cătunul Boroslav, în condițiile în care aceștia sunt nevoiți să parcurgă mai bine de 8 km peste deal, acolo unde iarna nici vânătorii mai experimentați nu se încumetă să ajungă decât în grupuri organizate.

Copiii din satul Mada (lângă Balșa), de asemenea, vor fi obligați să parcurgă kilometri până în orașul Geoagiu sau municipiul Orăștie, fără a le fi asigurat mijlocul de transport. De altfel, problema mijloacelor de transport este una deosebit de grea în județul Hunedoara, creând dificultăți și copiilor din comuna Burjuc, care, la fel, sunt obligați să parcurgă pe jos 8-10 km de la locuințele părinților până la școală.

Stimată doamnă ministru, apreciem eforturile și strădaniile Guvernului, pe care îl reprezentați cu cinste, pentru a asigura copiilor cadrul necesar unui învățământ de calitate. De aceea vă adresez, în numele locuitorilor județului Hunedoara, rugămintea ca, așa cum vă preocupați de respectarea Protocolului cu U.D.M.R., să vă preocupați și de copilașii de etnie română de aici.

Fac această afirmație bazându-mă pe următoarele argumente: în Valea Jiului, la Petroșani, Lupeni, Petrila există secții de învățământ în limba maghiară. Iată cum stă situația în Petroșani: 4 copii din clasa a V-a (vor rămâne 3), 5 copii de clasa a VI-a, nici un copil în clasa a VII-a și 4 copii de clasa a VIII-a. La un total de 12 copii, datorită Protocolului semnat cu U.D.M.R., există aprobarea M.E.C. să funcționeze această secție. Și asta în condițiile în care toate localitățile din Valea Jiului sunt legate rutier, accesul fiind facilitat de mijloace de transport în comun în orice anotimp. Este doar un exemplu.

Noi nu contestăm necesitatea ca acești copii de etnie maghiară să studieze în limba maternă. Dar nu înțelegem de ce copiii românilor nu sunt tratați cu aceeași atenție.

Profit de această ocazie pentru a mai puncta câteva probleme. Știm cu toții că există mulți copii care provin din familii cu grave probleme sociale. La ora actuală, legea nu permite alfabetizarea celor care, din diverse motive, nu au urmat clasele I-IV. Însă este posibil să-și completeze studiile în clasele V-VIII. Vă atrag atenția că există multe situații de acest gen și, ca urmare, vor rămâne mulți tineri analfabeți.

O altă problemă este cea legată de posibilitatea înființării de clase pentru anii de studiu XI-XII în cadrul liceelor industriale pentru care există cereri. De exemplu, există această solicitare la Colegiul teoretic "Matei Corvin" din municipiul Hunedoara, dar nu se poate rezolva datorită inflexibilității sistemului.

În încheiere, voi expune o gravă situație asupra căreia mi-au atras atenția foarte mulți tineri, în cadrul discuțiilor purtate în teritoriu. La examenul de titularizare, normal, au obținut postul cei cu note peste 5. Pe posturile neocupate, conform sistemului, trebuie angajat un absolvent de Politehnică, înaintea unui student aflat în sistemul de învățământ la distanță, cu frecvență redusă etc.

Criteriile de angajare a personalului suplinitor necalificat îi discriminează pe cei aflați în curs de calificare.

Examenele pentru titularizare defășurate anul acesta au scos, de asemenea, la iveală o serie de probleme, cum ar fi necesitatea înființării unei comisii naționale care să stabilească și să anunțe din timp tematica privind desfășurarea concursului. Un absolvent al centrului universitar Timișoara, spre exemplu, va fi din start dezavantajat în momentul corectării lucrării sale la București, din cauza diferențelor de punctare, de abordare a subiectului, practicate în centrul universitar respectiv. Poate aceasta este una din cauzele rezultatelor slabe obținute de absolvenți la examenul de titularizare de anul acesta.

Sunt o mulțime de exemple de absolvenți eminenți care au luat note mici la titularizare, apoi au luat din nou note foarte mari la lucrările pentru masterat. Când este corect ilustrat de notele comisiilor de evaluare nivelul lor de pregătire?

Mă alătur tinerilor, copiilor, părinților acestora, precum și cadrelor didactice din județul Hunedoara, cu rugămintea de a analiza cu atenție problemele legate de învățământul în această zonă a României, în vederea găsirii soluțiilor necesare rezolvării lor. Cu deosebită considerație, senator P.R.M. de Hunedoara - Mircea Nedelcu.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

Îl invit la tribună pe domnul senator Paul Păcuraru cu o interpelare adresată, de asemenea, Ministerului Sănătății și Familiei.

 
   

Domnul Nicolae Paul Anton Păcuraru:

Începerea școlilor aduce în prim plan și problema cabinetelor medicale școlare, organizate conform Ordinului nr. 653/2001 privind asistența medicală a preșcolarilor, elevilor și studenților. Potrivit art. 1, asistența medicală și stomatologică a preșcolarilor, elevilor și studenților este asigurată în cabinetele medicale și stomatologice din grădinițe, școli și unități de învățământ superior înființate ca urmare a reorganizării dispensarelor medicale în aceste unități, integrate în structura spitalelor teritoriale și finanțate de la bugetul de stat. Pentru serviciile medicale curative, cabinetele medicale sunt finanțate din fondul de asigurări sociale de sănătate. Direcțiile județene de sănătate publică trebuie să asigure medici și cadre medii pentru cabinete, fiind alocată anual suma modestă de 1.200.000 lei, iar unitățile de învățământ trebuie să asigure spațiul. Din păcate, analizând ceea ce se întâmplă în țară, vom vedea că foarte puține școli și grădinițe beneficiază de aceste prevederi, în special cele din mediul urban. De exemplu, în județul Galați, care are 60 de localități, există doar 18 cabinete școlare, 16 funcționând în municipiul Galați. Direcția județeană de sănătate publică se confruntă cu diverse probleme: refuzul directorilor de școală de a oferi un spațiu, lipsa medicilor (la ultimul concurs pentru cinci locuri vacante nu s-a prezentat nimeni); fondurile foarte mici alocate. Pe 2002 s-au alocat doar 350.000 lei pe cabinet.

Având în vedere aceste aspecte, vă rugăm, doamnă ministru, să ne răspundeți la următoarele întrebări:

1. Ce măsuri are în vedere Ministerul Sănătății și Familiei pentru îmbunătățirea asistenței medicale școlare, inclusiv stomatologice, în special pentru tinerii din mediul rural?

2. Care este cauza pentru care medicii nu sunt interesați spre acest domeniu?

3. Cum este monitorizată activitatea acestor cabinete și cum sunt valorificate raporturile făcute de acestea?

4. Dispune Ministerul Sănătății și Familiei de un program coerent de profilaxie și instruire pentru acordarea primului ajutor și de educație pentru sănătate în general?

5. Cum vor fi implicate aceste cabinete în programul Ministerului Sănătății și Familiei de educație pentru sănătate?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Radu Alexandru.

 
   

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate doamne senatori,

Stimați domni senatori,

Interpelarea mea este adresată doamnei Rodica Stănoiu, ministrul justiției.

Doamna ministru, de ani de zile, opinia publică internă și internațională înregistrează cu tot mai acută îngrijorare escaladarea manifestărilor extremiste în societatea românească. Oameni politici al căror program se reduce la o permanentă incitare la ură pe considerente de rasă, religie, naționalitate, sex sau orientare sexuală și care nu o dată prin acțiunile lor au atentat la stabilitatea națională și au adus grave prejudicii intereselor țării, mișcări de sorginte fascistă care-și desfășoară public activitatea, recomandându-se ca acționând în spiritul Constituției, publicații care, număr de număr, nu fac decât să calomnieze, să batjocorească, să maculeze dincolo de orice limită imaginea publică a unor personalități de prim rang, toate acestea au ajuns să aibă în România de azi un caracter de inadmisibil cotidian.

Un ziar central relata recent faptul că în Germania a fost interzisă prezența pe rețelele informatizate a oricăror imagini sau texte care promovează idei sau concepte extremiste, de sorginte fascistă-nazistă.

În Franța, după alegerile parlamentare și prezidențiale din acest an, una din primele măsuri luate de noul guvern desemnat, a fost interzicerea site-urilor mișcării de extremă-dreaptă, asociată cu Frontul Popular condus de Jean Marie Le Pen.

În România, doamna ministru, mișcarea legionară există și acționează sfidând orice lege și orice rațiune. La adresa de internet www.legiunea.com găsim site-ul mișcării legionare, bine gestionat și ținut la zi. El cuprinde, pe lângă altele, atacuri calomnioase exprimate într-un limbaj suburban la adresa unor înalți demnitari ai statului, la adresa ambasadorului S.U.A. în România.

Programul de acțiuni suplimentare privind aderarea României la NATO, prezentat de domnul prim-ministru Adrian Năstase în fața Parlamentului, stabilea în sarcina unor ministere ca, până la 15 mai a.c., să se pună în aplicare Legea privind interzicerea organizațiilor fasciste, a simbolurilor cu caracter fascist, rasial sau xenofob și a promovării culturii unor persoane vinovate de infracțiuni împotriva păcii și omenirii.

În preajma datei care constituia termenul pentru această măsură, ca o sfidare, putem citi în plin centrul Capitalei, afișate la loc vizibil, numeroase anunțuri privind invitarea la o conferință pentru comemorarea jertfelor mișcării legionare.

Exemplificările pot continua pe pagini întregi. Ce surprinde într-un mod greu de înțeles este pasivitatea, incapacitatea instituțiilor abilitate ale statului de a impune autoritatea legii. Mă refer, în primul rând, la Parchetul General care, conform art. 131 din Constituție, își desfășoară activitatea sub directa dumneavoastră autoritate.

Pentru că ne apropiem cu pași repezi de momentul evaluării pregătirii și capacității României de a fi primită în Alianța Nord-Atlantică, pentru că reforma instituțiilor de ordine publică și a justiției este un subiect prioritar în perspectiva summit-ului de la Praga, vă rog, doamna ministru, ca în conformitate cu obligațiile constituționale pe care le aveți în fața Parlamentului să-mi spuneți:

1. Ministerul pe care cu onoare îl conduceți are în vedere un program de luptă împotriva extremismului și de repunere a legii în deplina ei autoritate?

2. Care sunt reperele de bază ale acestui program?

Firește, doar în măsura unui răspuns afirmativ la prima întrebare.

Solicit răspuns în scris. Cu deosebită considerațiune.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Rog staff-ul să înainteze în regim de urgență către ministerele vizate interpelările și întrebările domnilor senatori, întrucât majoritatea au solicitat azi răspuns în scris.

Dați-mi voie să declar închisă ședința Senatului de astăzi. Mâine și poimâine avem ședințe pe comisii.

Ședința se încheie la ora 18,50.

 
     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 6 decembrie 2021, 20:55
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro