Plen
Ședința Senatului din 23 septembrie 2002
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.133/02-10-2002

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2002 > 23-09-2002 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 23 septembrie 2002

17. Întrebări și interpelări adresate Guvernului de doamnele și domnii senatori Maria Ciocan, Angela Mihaela Bălan, Nicolae Paul Anton Păcuraru, Radu Alexandru Feldman, Gheorghe Flutur, Mircea Nedelcu  

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Invit colegii pentru a formula întrebări.

Doamna senator Maria Ciocan. Se pregătește doamna senator Angela Bălan.

Doamna Maria Ciocan:

Întrebarea mea este adresată doamnei ministru Ecaterina Andronescu din Ministerul Educației și Cercetării.

Revin la întrebarea mea adresată dumneavoastră în data de 10.12.2001 cu privire la Ordonanța Guvernului nr. 115/1998 publicată în Monitorul Oficial nr. 321/1998, aprobată prin Legea nr. 193/1999, cu referire la acordarea de credite pentru studenții din învățământul superior, curs de zi, învățământ de stat și privat.

Întrebare: vă rugăm să ne comunicați dacă s-a stabilit banca prin care să se deruleze aceste credite sau cum se va proceda în cazul în care nu există o bancă dispusă să acorde credite studenților, în baza ordonanței menționate mai sus.

Solicit răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc.

Și a doua întrebare este adresată domnului ministru Marian Sârbu, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.

"Ca urmare a sesizărilor primite din partea unui număr de peste 200 de pensionari din județul Maramureș, care au depus memoriu la Președinție și la Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, prin care solicită recorelarea pensiilor pentru asigurarea unei vieți decente, vă facem cunoscut că toate recorelările de până acum au majorat pensiile doar cu câteva zeci de mii de lei și, în cele mai fericite cazuri, cu câteva sute de mii de lei, discrepanța dintre cei pensionați înainte de 1997 și cei pensionați după acest an, rămânând foarte mare. Aceste discrepanțe se datorează și faptului că nu s-au respectat în totalitate cele trei criterii de bază: vechime în muncă, grupă de muncă și nivelul salariilor din perioada muncii.

O nouă corelare care va avea la bază cele trei criterii enumerate mai sus se va face din câte știm abia la sfârșitul anului 2003.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu vă supărați, dar asta nu prea seamănă a întrebare. Haideți să citim regulamentul, stimați colegi.

Doamna Maria Ciocan:

Rugăm a vă preciza punctul dumneavoastră de vedere cu privire la recorelarea și aducerea la același nivel a tuturor pensiilor într-un timp cât mai scurt, având în vedere că un pensionar ieșit la pensie înainte de 1997 și după 36 de ani în câmpul muncii beneficiază de 1.446.000 lei pe lună și numai costurile întreținerii se ridică la peste 1.500.000 lei. Vă mulțumesc. Solicit răspuns în scris.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Și eu vă mulțumesc. Vă adresez însă rugămintea pentru viitor ca întrebarea să fie întrebare, pentru că, observați, ați făcut extrem de multe corelații, și, de altfel, trebuie o documentare serioasă pentru domnul ministru.

O invit la tribună pe doamna senator Angela Bălan.

Doamna Angela Mihaela Bălan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebare pentru Ministerul Finanțelor Publice, domnului ministru Mihai Nicolae Tănăsescu.

Notariatele au fost dintotdeauna instituții foarte solicitate de către cetățeni și deci foarte aglomerate.

Privatizarea lor în 1996 promitea servicii superioare pentru cetățeni, chiar dacă acest lucru însemna și taxe mult mai mari. După 6 ani însă se constată că statul, prin intervenția sa, sufocă notariatele, abuzează de timpul liber al cetățenilor și mai ales de banii lui. Spre exemplu: pentru legalizarea unui certificat, pentru adeverință sau pentru declarații de venit, cetățeanul aleargă la CEC, la trezorerie, la poștă, plătește onorariul la notar, timbru judiciar de stat, taxa de timbru, suportând, în același timp, și cozi interminabile la aceste instituții. Întrebăm Ministerul Finanțelor Publice, pe domnul ministru, dacă are în vedere desființarea birocrației de stat impusă notariatelor private și simplificarea serviciilor aferente pentru ca cetățeanul român să nu mai cheltuie bani, timp și nervi pe niște servicii care oricum aduc mari venituri la bugetul statului.

Rugăm răspuns scris.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, și eu vă mulțumesc.

Invit la tribună pe domnul senator Paul Păcuraru.

Domnul Nicolae Paul Anton Păcuraru:

Domnule președinte,

Am două întrebări: prima, adresată doamnei ministru Ecaterina Andronescu și este legată de bursele care se acordă pentru învățământul preuniversitar pentru tinerii din Moldova care studiază în România.

Este cunoscut faptul că marea majoritate a lor provin din familii cu venituri reduse, că au o imperioasă nevoie de bursă pentru a putea continua studiile în România, precum și faptul că mai ales anii terminali - clasele a XI-a și a XII-a - au rămas în momentul de față fără acoperire în burse din partea ministerului, ceea ce determină a fi în imposibilitatea de a-și încheia ciclul școlar dacă nu sunt susținuți. Întrebarea este: ce are în vedere ministerul pentru bursele acordate în învățământul preuniversitar pentru tinerii din Republica Moldova?

A doua întrebare este adresată domnului ministru Georgiu Gingăraș, ministrul tineretului și sportului.

Este de notorietate criza de terenuri de sport care afectează mai ales marile aglomerări urbane. În această situație totul este improvizat ca teren de sport: străzile, aleile și așa mai departe, perturbând liniștea publică și tinerii expunându-se accidentelor. Am vrea să-l întrebăm pe domnul ministru ce are în vedere sau dacă Ministerul Tineretului și Sportului dispune de o strategie pentru ca aglomerările urbane să beneficieze și ele de spații corespunzătoare pentru sport, de asemenea, dacă Centrul de Cercetare pentru Probleme de Sport are analize în acest sens și care sunt perspectivele pe următorii 4-5 ani în România.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

Înainte de a merge mai departe cu întrebările, vă rog să se consemneze că din partea Ministerului Sănătății și Familiei doamna ministru a oferit răspuns scris doamnei senator Norica Nicolai, și, de asemenea, domnul secretar de stat Niculescu din partea Ministerului de Externe a oferit răspuns scris domnului senator Gheorghe Buzatu.

Mulțumesc.

Mergem mai departe. Îl invit la tribună pe domnul senator Radu F. Alexandru pentru a formula întrebări către Ministerul Educației și Cercetării.

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Întrebarea mea este adresată doamnei ministru Ecaterina Andronescu, ministrul educației și cercetării.

Vă rog să aveți amabilitatea, doamnă ministru, să precizați care a fost cuantumul total al fondului alocat în vederea începerii anului școlar în municipiul București, atât din bugetul ministerului, cât și din cel al administrației locale, și modul cum a fost acesta repartizat pe sectoare. Solicit răspuns în scris. Cu considerație,

Radu F. Alexandru.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la tribună pe domnul senator Gheorghe Flutur pentru a adresa o întrebare Ministerului Agriculturii,

Alimentației și Pădurilor. Aveți cuvântul!

Domnul Gheorghe Flutur:

Vă aduc la cunoștință faptul că am fost sesizat de mai multe persoane din județele Olt și Dolj cu privire la abuzurile privind aplicarea Legii fondului funciar. Este și cazul familiilor Popescu George Adrian și Vasilescu Victoria din comuna Drăghiceni, județul Olt, precum și cel al familiilor Pretorianu Mircea și Hatmanu Maria și alții din comuna Amărăștii de Jos, județul Dolj.

Pentru semnatarii sesizării din județul Dolj Comisia județeană a validat diferența de suprafață până la 50 ha de teren pentru fiecare, care nu a fost acordat celor îndreptățiți nici până astăzi, terenul aflându-se în folosința Societății S.C. "Rediaș" S.A. În cazul familiilor din județul Dolj le este refuzată chiar și validarea retrocedării terenurilor cuvenite, deoarece Comisia de fond funciar din județul Olt refuză să cedeze aceste terenuri comisiei din județul Dolj. Fac precizarea că în această situație se află și alte persoane, existând temerea, din partea lor, că se dorește concesionarea acestor terenuri către S.C.

"Rediaș" S.A.

Față de cele prezentate, vă rog să ne precizați care sunt motivele pentru care s-a întârziat punerea în posesie a cetățenilor menționați și ce măsuri veți lua pentru rezolvarea urgentă a acestor cazuri.

Vă anexez în copie o plângere ce mi-a fost adresată de cei nedreptățiți. Aștept răspuns în scris.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc. Dacă aveți și interpelarea, vă rog s-o prezentați.

Domnul Gheorghe Flutur:

Este adresată domnului ministru Octav Cozmâncă, ministrul administrației publice.

Vă aduc la cunoștință faptul că am fost sesizat de un număr de 60 de familii din județul Dâmbovița, comuna Mătăsaru, satul Tețcoiu, asupra unor abuzuri foarte grave săvârșite de către unii cetățeni de etnie romă, abuzuri față de care autoritățile locale și județene nu au luat nici o măsură până în prezent.

În conținutul acestei sesizări se arată faptul că unii cetățeni romi lasă animalele proprii să distrugă culturile agricole ale celorlalți cetățeni din satul Tețcoiu și din satele învecinate, precum și faptul că aceștia își construiesc case în mod abuziv, fără autorizație de construcție, pe terenurile ce nu le aparțin, și sustrag din rețeaua publică de electricitate curent electric pe care nu-l plătesc.

Tot din conținutul plângerii reiese faptul că unii cetățeni romi au devastat căminul cultural din localitate, lăsându-i doar zidurile, au distrus sistemul de irigații din zonă, iar în prezent scot dalele de ciment din canalele de irigații existente. Cu toate că Prefectura Județului Dâmbovița cunoaște acest lucru, până în prezent nu au fost luate măsuri de stopare a acestui fenomen, iar oamenii de bună-credință din zonă m-au rugat să vă adresez această interpelare în speranța rezolvării, măcar în al doisprezecelea ceas, a acestei situații grave din comuna Mătăsaru, județul Dâmbovița.

Vă solicit, domnule ministru, să dispuneți declanșarea unei anchete și să-mi comunicați în scris răspunsul dumneavoastră asupra măsurilor ce au fost luate atât în legătură cu cei care au săvârșit abuzurile amintite, cât și față de autoritățile statului care n-au intervenit pentru rezolvarea acestei situații.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

Doamna senator Angela Bălan. Să înțeleg că ați primit și răspuns? S-a și rezolvat situația.

Doamna Angela Mihaela Bălan:

Se va rezolva sigur.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mă bucur că, în sfârșit, P.R.M.-ul susține Guvernul, dacă spuneți că se va rezolva sigur.

Doamna Angela Mihaela Bălan:

Sunt convinsă că se va rezolva. De fapt, toate întrebările și interpelările pe care le-am adresat până astăzi, domnule președinte de ședință, au avut o rezolvare. Și, câteodată, a fost și mai rapidă decât mă așteptam.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Doamna Angela Mihaela Bălan:

Interpelarea de astăzi este adresată Ministerului Sănătății și Familiei, doamnei ministru Daniela Bartoș.

Citim în presă că angajații unui spital dintr-un oraș din nordul Moldovei aduc mâncare de acasă pentru bolnavi, pentru că spitalul a acumulat datorii mari și a intrat în imposibilitatea de a-și plăti serviciile. Peste câteva zile, disperat, directorul acestui spital și-a data demisia. Sau cel mai mare spital din Moldova, e vorba de Spitalul "Sfântul Spiridon" din Iași, nu mai are oxigen iar conducerea acestuia nu poate rezolva problema pentru că are la firma distribuitoare 400 milioane de lei datorii. Și, peste toate acestea, vine Ministerul Finanțelor Publice cu ordin conform căruia spitalele nu mai pot face cheltuieli pentru medicamente, salarii, dacă nu și-au achitat facturile către firme prestatoare de servicii, companii care, lunar, trebuie să întocmească o listă neagră a datornicilor, pe care s-o depună la Direcția Generală a Finanțelor Publice.

Întrebăm din nou Ministerul Sănătății și Familiei care recunoaștem că are și unele realizări, pe doamna ministru Daniela Bartoș, totuși, încotro merge sistemul de sănătate în România, pe cine slujește acest sistem? Care sunt, în acest moment, relațiile cu atotputernica Casă Națională a Asigurărilor de Sănătate și dacă această Casă vine în întâmpinarea cetățeanului, a românului plătitor de taxe în domeniu, dar nu și beneficiar al serviciilor corespunzătoare acestor taxe. Rugăm răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

Îl invit la tribună pe domnul senator Mircea Nedelcu.

Domnul Mircea Nedelcu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am o interpelare adresată doamnei Ecaterina Andronescu, ministrul educației și cercetării. Interpelarea cred că a ajuns deja pe biroul dumneaei. Este vorba despre problemele din sistemul de învățământ al județului Hunedoara, probleme generate de ordinul Ministerului Educației și Cercetării, n-am să vă mai rețin, deoarece este puțin mai lungă, am s-o depun la secretariat pentru consemnare.

Interpelare:

"Anul școlar 2002-2003, abia la început de drum, care, după afirmațiile dumneavoastră se va desfășura sub semnul calității, ridică în județul Hunedoara o serie de probleme pe care am să le expun în rândurile următoare.

Conform strategiei M.E.C. o clasă este normată la un număr de 25 de elevi (pentru clasele I-IV), iar în situațiilimită, cu aprobarea ministerului, se acceptă un număr mai mic. Școlile din mediul rural, de la sate, vor fi comasate în acelea aflate în centrul de comună. Spre exemplificare, în comuna Telicu - județul Hunedoara, s-a desființat o clasă de 17 elevi, comasându-se într-o clasă cu peste 30 de elevi. Bineînțeles, ca urmare a acestei măsuri, se va reduce corespunzător numărul de cadre didactice. Acest exemplu nu este singular în județul nostru și, din nefericire, este extins, mai ales în comunele aflate în zone montane, greu accesibile, unde căile și mijloacele de transport, mai ales pe timp de iarnă, sunt o aventură și pentru adulți, cu atât mai mult pentru copilașii claselor primare.

S-au desființat deja școlile din Balșa, Toplița, Hăsdău și după acestea vor urma alte sate și comune. Satul Meria din comuna Lunca Cernii trebuie să primească 7-8 copii de clasele I-IV, din cătunul Boroslav, în condițiile în care aceștia sunt nevoiți să parcurgă mai bine de 8 km peste deal, acolo unde iarna nici vânătorii mai experimentați nu se încumetă să ajungă decât în grupuri organizate.

Copiii din satul Mada (lângă Balșa), de asemenea, vor fi obligați să parcurgă kilometri până în orașul Geoagiu sau municipiul Orăștie, fără a le fi asigurat mijlocul de transport. De altfel, problema mijloacelor de transport este una deosebit de grea în județul Hunedoara, creând dificultăți și copiilor din comuna Burjuc, care, la fel, sunt obligați să parcurgă pe jos 8-10 km de la locuințele părinților până la școală.

Stimată doamnă ministru, apreciem eforturile și strădaniile Guvernului, pe care îl reprezentați cu cinste, pentru a asigura copiilor cadrul necesar unui învățământ de calitate. De aceea vă adresez, în numele locuitorilor județului Hunedoara, rugămintea ca, așa cum vă preocupați de respectarea Protocolului cu U.D.M.R., să vă preocupați și de copilașii de etnie română de aici.

Fac această afirmație bazându-mă pe următoarele argumente: în Valea Jiului, la Petroșani, Lupeni, Petrila există secții de învățământ în limba maghiară. Iată cum stă situația în Petroșani: 4 copii din clasa a V-a (vor rămâne 3), 5 copii de clasa a VI-a, nici un copil în clasa a VII-a și 4 copii de clasa a VIII-a. La un total de 12 copii, datorită Protocolului semnat cu U.D.M.R., există aprobarea M.E.C. să funcționeze această secție. Și asta în condițiile în care toate localitățile din Valea Jiului sunt legate rutier, accesul fiind facilitat de mijloace de transport în comun în orice anotimp. Este doar un exemplu.

Noi nu contestăm necesitatea ca acești copii de etnie maghiară să studieze în limba maternă. Dar nu înțelegem de ce copiii românilor nu sunt tratați cu aceeași atenție.

Profit de această ocazie pentru a mai puncta câteva probleme. Știm cu toții că există mulți copii care provin din familii cu grave probleme sociale. La ora actuală, legea nu permite alfabetizarea celor care, din diverse motive, nu au urmat clasele I-IV. Însă este posibil să-și completeze studiile în clasele V-VIII. Vă atrag atenția că există multe situații de acest gen și, ca urmare, vor rămâne mulți tineri analfabeți.

O altă problemă este cea legată de posibilitatea înființării de clase pentru anii de studiu XI-XII în cadrul liceelor industriale pentru care există cereri. De exemplu, există această solicitare la Colegiul teoretic "Matei Corvin" din municipiul Hunedoara, dar nu se poate rezolva datorită inflexibilității sistemului.

În încheiere, voi expune o gravă situație asupra căreia mi-au atras atenția foarte mulți tineri, în cadrul discuțiilor purtate în teritoriu. La examenul de titularizare, normal, au obținut postul cei cu note peste 5. Pe posturile neocupate, conform sistemului, trebuie angajat un absolvent de Politehnică, înaintea unui student aflat în sistemul de învățământ la distanță, cu frecvență redusă etc.

Criteriile de angajare a personalului suplinitor necalificat îi discriminează pe cei aflați în curs de calificare.

Examenele pentru titularizare defășurate anul acesta au scos, de asemenea, la iveală o serie de probleme, cum ar fi necesitatea înființării unei comisii naționale care să stabilească și să anunțe din timp tematica privind desfășurarea concursului. Un absolvent al centrului universitar Timișoara, spre exemplu, va fi din start dezavantajat în momentul corectării lucrării sale la București, din cauza diferențelor de punctare, de abordare a subiectului, practicate în centrul universitar respectiv. Poate aceasta este una din cauzele rezultatelor slabe obținute de absolvenți la examenul de titularizare de anul acesta.

Sunt o mulțime de exemple de absolvenți eminenți care au luat note mici la titularizare, apoi au luat din nou note foarte mari la lucrările pentru masterat. Când este corect ilustrat de notele comisiilor de evaluare nivelul lor de pregătire?

Mă alătur tinerilor, copiilor, părinților acestora, precum și cadrelor didactice din județul Hunedoara, cu rugămintea de a analiza cu atenție problemele legate de învățământul în această zonă a României, în vederea găsirii soluțiilor necesare rezolvării lor. Cu deosebită considerație, senator P.R.M. de Hunedoara - Mircea Nedelcu.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

Îl invit la tribună pe domnul senator Paul Păcuraru cu o interpelare adresată, de asemenea, Ministerului Sănătății și Familiei.

Domnul Nicolae Paul Anton Păcuraru:

Începerea școlilor aduce în prim plan și problema cabinetelor medicale școlare, organizate conform Ordinului nr. 653/2001 privind asistența medicală a preșcolarilor, elevilor și studenților. Potrivit art. 1, asistența medicală și stomatologică a preșcolarilor, elevilor și studenților este asigurată în cabinetele medicale și stomatologice din grădinițe, școli și unități de învățământ superior înființate ca urmare a reorganizării dispensarelor medicale în aceste unități, integrate în structura spitalelor teritoriale și finanțate de la bugetul de stat. Pentru serviciile medicale curative, cabinetele medicale sunt finanțate din fondul de asigurări sociale de sănătate. Direcțiile județene de sănătate publică trebuie să asigure medici și cadre medii pentru cabinete, fiind alocată anual suma modestă de 1.200.000 lei, iar unitățile de învățământ trebuie să asigure spațiul. Din păcate, analizând ceea ce se întâmplă în țară, vom vedea că foarte puține școli și grădinițe beneficiază de aceste prevederi, în special cele din mediul urban. De exemplu, în județul Galați, care are 60 de localități, există doar 18 cabinete școlare, 16 funcționând în municipiul Galați. Direcția județeană de sănătate publică se confruntă cu diverse probleme: refuzul directorilor de școală de a oferi un spațiu, lipsa medicilor (la ultimul concurs pentru cinci locuri vacante nu s-a prezentat nimeni); fondurile foarte mici alocate. Pe 2002 s-au alocat doar 350.000 lei pe cabinet.

Având în vedere aceste aspecte, vă rugăm, doamnă ministru, să ne răspundeți la următoarele întrebări:

1. Ce măsuri are în vedere Ministerul Sănătății și Familiei pentru îmbunătățirea asistenței medicale școlare, inclusiv stomatologice, în special pentru tinerii din mediul rural?

2. Care este cauza pentru care medicii nu sunt interesați spre acest domeniu?

3. Cum este monitorizată activitatea acestor cabinete și cum sunt valorificate raporturile făcute de acestea?

4. Dispune Ministerul Sănătății și Familiei de un program coerent de profilaxie și instruire pentru acordarea primului ajutor și de educație pentru sănătate în general?

5. Cum vor fi implicate aceste cabinete în programul Ministerului Sănătății și Familiei de educație pentru sănătate?

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Radu Alexandru.

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate doamne senatori,

Stimați domni senatori,

Interpelarea mea este adresată doamnei Rodica Stănoiu, ministrul justiției.

Doamna ministru, de ani de zile, opinia publică internă și internațională înregistrează cu tot mai acută îngrijorare escaladarea manifestărilor extremiste în societatea românească. Oameni politici al căror program se reduce la o permanentă incitare la ură pe considerente de rasă, religie, naționalitate, sex sau orientare sexuală și care nu o dată prin acțiunile lor au atentat la stabilitatea națională și au adus grave prejudicii intereselor țării, mișcări de sorginte fascistă care-și desfășoară public activitatea, recomandându-se ca acționând în spiritul Constituției, publicații care, număr de număr, nu fac decât să calomnieze, să batjocorească, să maculeze dincolo de orice limită imaginea publică a unor personalități de prim rang, toate acestea au ajuns să aibă în România de azi un caracter de inadmisibil cotidian.

Un ziar central relata recent faptul că în Germania a fost interzisă prezența pe rețelele informatizate a oricăror imagini sau texte care promovează idei sau concepte extremiste, de sorginte fascistă-nazistă.

În Franța, după alegerile parlamentare și prezidențiale din acest an, una din primele măsuri luate de noul guvern desemnat, a fost interzicerea site-urilor mișcării de extremă-dreaptă, asociată cu Frontul Popular condus de Jean Marie Le Pen.

În România, doamna ministru, mișcarea legionară există și acționează sfidând orice lege și orice rațiune. La adresa de internet www.legiunea.com găsim site-ul mișcării legionare, bine gestionat și ținut la zi. El cuprinde, pe lângă altele, atacuri calomnioase exprimate într-un limbaj suburban la adresa unor înalți demnitari ai statului, la adresa ambasadorului S.U.A. în România.

Programul de acțiuni suplimentare privind aderarea României la NATO, prezentat de domnul prim-ministru Adrian Năstase în fața Parlamentului, stabilea în sarcina unor ministere ca, până la 15 mai a.c., să se pună în aplicare Legea privind interzicerea organizațiilor fasciste, a simbolurilor cu caracter fascist, rasial sau xenofob și a promovării culturii unor persoane vinovate de infracțiuni împotriva păcii și omenirii.

În preajma datei care constituia termenul pentru această măsură, ca o sfidare, putem citi în plin centrul Capitalei, afișate la loc vizibil, numeroase anunțuri privind invitarea la o conferință pentru comemorarea jertfelor mișcării legionare.

Exemplificările pot continua pe pagini întregi. Ce surprinde într-un mod greu de înțeles este pasivitatea, incapacitatea instituțiilor abilitate ale statului de a impune autoritatea legii. Mă refer, în primul rând, la Parchetul General care, conform art. 131 din Constituție, își desfășoară activitatea sub directa dumneavoastră autoritate.

Pentru că ne apropiem cu pași repezi de momentul evaluării pregătirii și capacității României de a fi primită în Alianța Nord-Atlantică, pentru că reforma instituțiilor de ordine publică și a justiției este un subiect prioritar în perspectiva summit-ului de la Praga, vă rog, doamna ministru, ca în conformitate cu obligațiile constituționale pe care le aveți în fața Parlamentului să-mi spuneți:

1. Ministerul pe care cu onoare îl conduceți are în vedere un program de luptă împotriva extremismului și de repunere a legii în deplina ei autoritate?

2. Care sunt reperele de bază ale acestui program?

Firește, doar în măsura unui răspuns afirmativ la prima întrebare.

Solicit răspuns în scris. Cu deosebită considerațiune.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Rog staff-ul să înainteze în regim de urgență către ministerele vizate interpelările și întrebările domnilor senatori, întrucât majoritatea au solicitat azi răspuns în scris.

Dați-mi voie să declar închisă ședința Senatului de astăzi. Mâine și poimâine avem ședințe pe comisii.

Ședința se încheie la ora 18,50.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti duminică, 28 noiembrie 2021, 22:04
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro