Adrian Păunescu
Adrian Păunescu
Ședința Senatului din 23 septembrie 2002
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.133/02-10-2002

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
07-12-2021
25-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2002 > 23-09-2002 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 23 septembrie 2002

3. Declarații politice rostite de domnii senatori
    3.1 Adrian Păunescu

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

................................................

Poftiți, domnule senator, aveți cuvântul!

Domnul Adrian Păunescu:

Aș vrea să încep prin a spune că am primit din partea domnului senator Frunda un pachet de hârtii în care se află... - n-am apucat să-l studiez -, după precizarea dumnealui din scrisoarea care însoțește aceste hârtii, și Hotărârea Guvernului pentru aprobarea normelor de aplicare a dispozițiilor privitoare la dreptul cetățenilor aparținând unor minorități naționale de a folosi limba maternă în administrația publică locală, cuprinse în Legea administrației publice locale, și că, la punctul 3, zice dumnealui, din anexa nr. 1/17 veți găsi denumirea municipiului Sighișoara și în limba maghiară - Segheșvar.

Asta este o șmecherie pe care o resping cu hotărâre, pentru că eu nu asta am discutat! Nu ungurească, avocățească! (Rumoare.) Păi, pentru că e făcută...

Vorbim una și facem alta. Nu, se poate face, eu nu spun că e un cap de țară. Ce vrea să suplinească dumnealui, trimițându-mi această hârtie? Faptul că a declarat aici că la Sighișoara sunt maghiari în procentaj de 21,2%. Asta a fost problema. Nu că este într-o hotărâre a Guvernului, care are această greșeală, și eu, de fapt, de aceea am și ridicat problema, am mai ridicat-o anterior, într-o ședință de Senat, că îngăduie ca sub 20%, printr-un act de bunăvoință pe care nu-l înțeleg, să se inscripționeze bilingv Sighișoara. Iată, eu am dovada că lucrurile pe care le-am spus sunt exact așa cum le-am spus.

Primăria Municipiului Sighișoara către Prefectura Județului Mureș: "Cu referire la adresele 6.178 și 6.844, precizăm că pentru municipiul Sighișoara prevederile art. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 1.206/2001 nu sunt aplicabile. Potrivit art. 11 din hotărâre, ca de altfel și potrivit Legii nr. 215/2001, inscripționarea în limba maternă a denumirii unei localități în care cetățenii unei minorități au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor este permisă. În Sighișoara, ponderea stabilită prin lege și hotărâre nu este atinsă.

Ponderea cetățenilor aparținând unei minorități naționale prevăzută la art. 1 se stabilește pe baza datelor recensământului populației organizat potrivit legii.

Or, 1: la recensământul din 1992 populația stabilă a municipiului era de 35.939 locuitori, din care 7.057 maghiari, adică 19,6%, așa cum am afirmat aici. La 1 iulie 2001, potrivit datelor furnizate de Direcția Județeană de Statistică Mureș, conform adresei nr. ".. și așa mai departe, populația municipiului era de 36.183, cu o creștere de 13 persoane față de recensământul din 1992, număr care nu influențează cu nimic procentajul populației de etnie maghiară, iar la recensământul din 2002, conform centralizatorului CPL pe oraș, populația stabilă a municipiului era de 32.287 persoane, din care 5.958 maghiari, aceștia având o pondere de 18,45%". Ar fi o aberație să se pună, zice primarul municipiului, tăblițe indicatoare de localitate, în prezent nefiind nici în limba română. Pentru cătunul Angofa, care la recensământul din 1992 avea 4 persoane, din care un maghiar (pondere 25%) și Dealul Viilor (corect: Cătunul Viilor), o prelungire a străzii Viilor, unde din 124 de persoane, 42 erau maghiare (34%), acestea fiind, practic, unități administrație-fantomă, care n-ar mai trebui să se regăsească în noua împărțire administrativă a țării. Dorin Demeșean - primar; Ioan Bădău - secretar."

Asta am spus eu. Dacă erau peste 20%, repet, în ciuda faptului că prevederea aceasta a legii este excesivă, mă ridicam și veneam și-mi ceream iertare de la domnul senator Frunda. Ce-mi dă dumnealui aici este doar o hârtie în care se dovedește că, într-adevăr, se intenționează inscripționarea bilingvă acolo unde nu e cazul, nici măcar după legea nouă. Asta-i tot, domnule Frunda. În ce vă privește ca preocupare. (Rumoare.) Păi, dumneavoastră n-aveți preocuparea asta, că ați rezolvat-o într-un mod submesean, adică pe sub masă.

Din sală:

Nu vă uitați în direcția drumului, ci oblic, așa...

Domnul Adrian Păunescu:

Domnule, eu n-am... domnule senator P.D., n-am...

Aici sunt ca un radar care vede cu ce viteză se merge.

N-am culoare politică, pentru că am culoarea adevărului.

În această chestiune! (Rumoare.)

Domnule, dumneavoastră erați un bun bărbat de companie. (Râsete.)

Sunteți foarte drăguț, pe cuvântul meu! Foarte bine, vorbiți. Și mă bucur să putem vorbi românește. Asta-i mare lucru.

Acum, dacă e vorba de partide, să salut faptul că în permanență colegul nostru de partid și de Senat, Vintilă Matei, are privirea aplecată și către amărâți. Iată, avem aici o veste: bătrânii Buleteanu nu mai dorm în grajdul vacii, după ce în ziua de Paște le-a ars casa, senatorul Vintilă Matei le-a construit celor doi septuagenari o altă locuință. După dezastru, bătrânii au dormit patru luni împreună cu vaca.

Este un lucru pentru care avem motive de mândrie, mai ales că am auzit că unii dintre cei cărora Vintilă Matei le construiește case au și pretenția de a le plăti impozitele în viitor și... Vintilă Matei va înfia în curând județul Vâlcea.

Ar trebui să vă spun că se petrec lucruri de neînchipuit. De exemplu, în unele școli, la Școala nr. 172 "Sfântul Andrei" - din București, în numele părinților și elevilor acestei școli semnând Chiriță Emilia și Oprean Maria, un profesor - Ștefan Smarandache - care pregătește lotul olimpic de matematică și căruia i se datorează multe medalii de aur obținute la olimpiadele internaționale de matematică se află în imposibilitatea de a-și desfășura activitatea didactică. Asta din cauza neînțelegerilor dintre profesorul Smarandache și directorul școlii, de asemenea, profesor de matematică. Sigur, e o diferență între cei doi, se pare că directorul școlii, din cele pe care ni le scriu cei ce reclamă, este absolvent doar al Institutului pedagogic de 3 ani. Domnul Gheorghe Ghelesel dorește să-l înlăture din școală pe domnul profesor Smarandache. Mie mi se pare că aici se poate găsi sâmburele unei situații repetabile: ori de câte ori un om se remarcă, sigur, face eforturi ca el să devină șomer. Ori de câte ori el face fapte excepționale, el devine și culpabil. (Rumoare.)

Dumneavoastră păreți senatorul P.D., al cărui nume îl uit în clipa asta, care are obsesia sexuală numită P.S.D.

Nu scot eu o frază să nu spuneți dumneavoastră P.S.D.

Nu, că nu e domnul senator Pană, cum ați crede! Nu. E omul de lângă domnul Pană. În fine!

Din sală:

Domnul senator Pană a zis...

Domnul Adrian Păunescu:

Da, domnul Pană a zis? E, amândoi aveți aceeași obsesie... (Aplauze.)

E un fapt rar să viseze doi oameni același vis. Bine, să vă fie de bine, ce mai!

Eu am de semnalat și un alt aspect, care este de mai multe ori discutat aici, el se leagă de un anumit proces de feudalizare, la care se ajunge printr-o descentralizare fără autoritate centrală, prin ruperea legăturilor cu centrul și prin ruperea legăturilor cu legea. Mi s-a semnalat, și am fost săptămâna trecută la Craiova și ne-am interesat îndeaproape, că la Casa de Asigurări de Sănătate Dolj se petrec lucruri grave, între care cel mai grav este acela că medicilor li se pretind lucruri imposibil de realizat, că li se caută nod în papură și că li se desfac contractele de muncă atunci când sunt legați printr-un contract cu Casa de Asigurări de Sănătate fără motive serioase.

Am încercat să vorbim și cu doamna directoare a acestei Case de Asigurări de Sănătate, dumneaei este greu abordabilă, vreau să vă fac următoarea precizare: la C.A.S. Dolj, pentru a ajunge în audiență la biroul de relații cu publicul, trebuie să faci cerere de audiență. Deci pentru a merge la cei care stabilesc orarul audiențelor trebuie să faci, la rândul tău, o cerere de audiență, pe care, uneori, cei ce o primesc o onorează, alteori n-o pot onora, fiind foarte ocupați. Această Casă de Asigurări de Sănătate face eforturi disperate de a distruge toate policlinicile private. Există o policlinică privată numită "Sfântul Ilie" care a avut contract cu C.A.S. Dolj în anul 2000, dar i s-a reziliat, urmând să fie reziliat și un al doilea contract încheiat la începutul anului 2002. Această policlinică dispune de 12 cabinete medicale dotate cu aparatură modernă, în care își desfășoară activitatea 43 de medici și personalul calificat.

Ei bine, ca urmare a unui control efectuat de C.A.S.

Dolj, în mod preconceput, la Policlinica "Sfântul Ilie" s-a reziliat acest contract pentru analize de laborator, iar toate documentele notei de constatare pe baza căreia s-a emis notificarea de reziliere nu sunt semnate de membrii comisiei de control.

La contestația formulată de Policlinica "Sfântul Ilie", directoarea generală Dumitrașcu și directoarea economică Moraru s-au exprimat în sensul că "nu contează legea, noi facem legea la C.A.S. Dolj", iar unii membri ai comisiei de control și-au exprimat o altă opinie, se pare încetățenită la acest C.A.S. Dolj, că "nu contează cine are dreptate, dați-ne în judecată, că judecata oricum durează 2-3 ani și până atunci policlinica moare".

Relațiile dintre această Casă de Asigurări de Sănătate și Policlinica "Sfântul Ilie" au decurs normal doar la începutul înființării celei din urmă, până când s-au făcut eforturi vizibile din partea C.A.S. de a reduce punctajul acordat policlinicii, neținându-se cont de criteriile C.N.A.S.

Cu toate aceste necazuri, cu toate aceste piedici false, Policlinica "Sfântul Ilie" s-a clasat pe locul I, la egalitate cu policlinica Spitalului Județean nr. 1.

Este evident că lucrurile nu pot merge bine, de vreme ce, în cadrul acestui C.A.S., directoarea a implementat o adevărată dictatură, impunând salariaților să semneze contracte de fidelitate cu amenințări de sancțiuni și, ulterior, le-a impus și alte contracte prin care îi avertiza cu desfacerea contractului de muncă dacă divulgă informații din cadrul C.A.S. Dolj.

Un conflict grav a izbucnit și între o doctoriță, Viviana Mudava, reprezentanta legală a unui cabinet medical,

BIOS, și C.A.S. Dolj, din cauza faptului că doctorița a contestat modul defectuos de fixare a plafoanelor. Ca urmare a exprimării acestui punct de vedere, ea a fost supusă unui control distructiv.

De fapt, cine este deasupra poate face oricând vrea dovada că subordonații sunt nepregătiți, cerând un act pe care legea nu-l prevede.

Ei bine, femeile acestea, bărbații aceștia, intelectualii aceștia de la policlinicile din Craiova nu au o problemă de natura celei de la O.N.U. între S.U.A. și Irak, evident, nu e o problemă globală. Dar au o problemă care este chiar problema vieții lor - nu mai pot trăi -, 43 de medici nu sunt un număr oarecare care poate fi dat la o parte și se poate merge liniștit înainte.

Relațiile de colaborare ale acestei Case de Asigurări de Sănătate sunt defectuoase nu numai în privința medicilor, ci și cu agenții economici care își plătesc la zi C.A.S.-ul, dar nu intră în posesia acelor vignete care fac dovada achitării asigurărilor de sănătate.

Nu mai spun de celălalt personaj, bolnavul, care este purtat de colo-colo. De fapt, toate observațiile Casei de Asigurări de Sănătate se referă la obligația medicilor de a purta pe drumuri cetățenii. Asta de fapt li se cere medicilor: să nu facă lucrul la care se pricep, ci să facă birocrație și să-i poarte pe drumuri pe amărâți. Este o batjocură la adresa oamenilor care își caută sănătatea, o batjocură la adresa marilor intelectuali de care ne aducem aminte numai când suntem foarte strâmtorați și este și o batjocură la adresa autorităților.

Nimeni de la conducerea județului Dolj nu poate acționa împotriva acestor încălcări ale legii și acestor batjocuri. Se pare că este totuși cineva care o iubește pe această doamnă, ține această structură care este închisă, care este blocată.

În ultimul rând al declarației mele politice vreau să vă precizez un fapt: Comisia pentru cultură, culte, arte și mass-media a Senatului s-a întrunit săptămâna trecută, așa cum am anunțat, în legătură cu cazul OTV și acolo, într-o majoritate aproape de unanimitate, noi am înțeles să fim solidari cu ideea de libertate a presei și să pretindem oamenilor care reprezintă interesul acestei națiuni în organismul independent pe care îl compun, C.N.A., să se mai gândească o dată, să nu taie înainte de a număra corect.

Aș vrea să semnalez contribuția senatorului Radu F.

Alexandru la această ședință și contribuția senatorilor Grigore Zanc, Ungheanu Mihai și Constantinescu. A participat și domnul profesor Buzatu, a vorbit și domnul Solcanu. Am încercat cu toții să fim raționali și să nu avem remușcări atunci când ne vom aminti de faptul că am fost senatori pentru fapte ale noastre care, de fapt, nu sunt ale noastre.

S-a precizat și acolo, ca și de la această tribună, că Senatul nu poate nici da ordine, nici da indicații. Poate sugera examene de conștiință. Spre nefericirea mea, și cred că nu numai a mea, am văzut niște declarații ale unor membri ai C.N.A., printre care domnul Ralu Filip, față de care și acolo și aici mărturisesc bune sentimente și prețuire, niște declarații aberante, cum că nu ar fi fost lăsat să vorbească. Colegul Radu F. Alexandru și domnul Zanc sunt de față.

Radu, l-a oprit cineva să vorbească? Au fost lăsați să vorbească de 5-6 ori. Este adevărat că la un moment dat domnul Ungheanu i-a zis: "Domn’e, dumneata vorbești prea mult", dar asta era o părere a domnului Ungheanu, pe care am amendat-o spunând: "Domnule Ungheanu, să-l lăsăm să vorbească, fiindcă despre asta va vorbi când va pleca". A vorbit.

Domnul Mihai Ungheanu:

Vorbea în locul președintelui.

Domnul Adrian Păunescu:

Și vorbea în locul președintelui, da.

Ei bine, ne-a jignit foarte grav prin declarațiile sale.

Spre deosebire de actualul președinte care își termină mandatul, domnul Madgearu, care a spus că soluția pe care a dat-o Senatul este o soluție fezabilă la care se poate ajunge să se mai gândească o dată.

Nu am înțeles de unde atâta lipsă de sensibilitate față de un fapt care oricum ar fi luat este închiderea unui orizont. Am spus public, în ședința comisiei, că nu suntem solidari cu erorile cuiva, dar că este inadmisibil să se înceapă sancționarea unui post de televiziune prin desființarea lui. Și că ar trebui găsite soluții intermediare în așa fel încât să poată fi pus și postul și publicul în condiția de a judeca, de a-și asuma anumite răspunderi și de a încerca să nu stingem o lumină. Indiferent de părerea noastră despre ea. Repet un alt lucru pe care l-am spus aici: Mă deprimă bucuria răutăcioasă, aproape bolnavă, cu care colegi de presă - cărora dacă li s-ar aplica aceleași criterii mureau de mult, pentru că mint izbucnesc în hohote de râs și aplaudă o asemenea măsură aberantă, o asemenea măsură grăbită, o asemenea măsură cu care, încă o dată spun, nu voi fi solidar nici azi, nici mâine, niciodată. Pentru că pe această cale se poate ajunge oriunde, numai în statul de drept, nu.

Sunt mișcat de faptul că și ziare din străinătate, și oameni de autoritate din străinătate încep să se preocupe de acest fapt.

De asemenea, sunt bucuros că Guvernul a dat o precizare că nu s-a amestecat și nu se amestecă în această treabă.

Din sală:

Și îl credeți?

Domnul Adrian Păunescu:

Încă o dată, de la tribuna Senatului României fac apel... Poftiți?

Domnul Valentin Dinescu (din sală):

A întrebat dacă îl credeți.

Domnul Adrian Păunescu:

Dacă i-am crezut?! Mă rog. Dumneavoastră aveți harul de a vă faceți dușmani exact acolo unde nu v-ar mai trebui. E o prostie ce ați spus.

Eu nu spun dacă am crezut sau nu, pentru că nu este Dumnezeu să-l cred. Eu spun că este important că Guvernul a spus acest lucru și niște oameni de conștiință de la C.N.A. ar trebui să ia această declarație, să se conformeze ei și să rejudece cazul. Asta am spus.

Cred că trebuie făcut, într-adevăr, un nou examen de conștiință din partea acestor oameni, ca să nu ajungem la situații definitiv închise și care vor izbucni atunci când ne va fi lumea mai dragă.

Cred în continuare în libertatea presei și cred în obligația noastră de a ne bate pentru libertatea presei!

(Aplauze.)

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti joi, 9 decembrie 2021, 16:10
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro