Radu Alexandru Feldman
Radu Alexandru Feldman
Ședința Senatului din 23 septembrie 2002
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.133/02-10-2002

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
07-12-2021
25-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2002 > 23-09-2002 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 23 septembrie 2002

3. Declarații politice rostite de domnii senatori
  3.4 Radu Alexandru Feldman

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

................................................

Îl invit la tribună pe reprezentantul Grupului Parlamentar al Partidului Național Liberal, domnul senator Radu Alexandru Feldman.

Aveți cuvântul!

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

V-aș ruga ca, înainte de a porni ceasul care...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu l-am pornit încă.

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Vă mulțumesc. V-aș ruga să-mi îngăduiți să fac o precizare.

Nu cred că afirmațiile domnului președinte al Comisiei pentru cultură, culte, artă și mijloace de informare în masă trebuie cauționate de membrii comisiei. Totuși, mă simt dator, ca om care a participat la o ședință ce s-a desfășurat pe parcursul câtorva ore, în fața întregii prese, să-mi exprim tristețea și regretul că un membru al C.N.A.

- o instituție extrem de importantă - își permite să dezinformeze opinia publică, să spună un neadevăr - nu vreau să spun să mintă - legat de felul în care s-au desfășurat lucrările.

Toți membrii C.N.A. au intervenit de câte ori au considerat oportun și nimeni nu a îndrăznit să-i cenzureze, să-i oprească în a-și expune punctul de vedere sau să aibă comentarii inadecvate față de cele afirmate. Este un semnal extrem de întristător pe care-l primim din partea C.N.A. și cu atât mai întristător cu cât se pare că domnul Ralu Filip intră în vederea celor care vor să-l instaleze ca președinte al C.N.A. Regret nespus că aceasta este uvertura viitoarei activități a domnului Ralu Filip în fruntea C.N.A.

Și acum, îngăduiți-mi, domnule președinte, stimați colegi, să vă prezint declarația politică de astăzi.

Zilele scurse de când C.N.A. a decis să retragă licența de emisie postului de televiziune OTV nu au putut și nu aveau cum să poată să aștearnă uitarea peste un act de o gravitate a cărei amploare mulți încă nu o realizează.

Nu intenționez să repet nici unul din lunga listă a argumentelor invocate de cei care au contestat decizia.

Mă simt însă dator să semnalez că este pentru prima dată în istoria Ronâniei democratice când se încalcă Constituția țării.

În 1866, Constituția lui Carol I, prima Constituție democratică, stipula clar - citez: "Nici un ziar sau publicațiune nu va putea fi suspendat sau suprimat".

În 1923, Constituția păstrează articolul neschimbat, și așa va rămâne și între anii 1930-1938, sancțiunile imaginate, în condiții cu totul excepționale, fiind confiscarea numărului din tipografie sau suspendarea ziarului pe unadouă zile.

Dictatura lui Carol al II-lea și dictatura comunistă au fost singurele regimuri care au șters din Constituție articolul invocat.

Constituția din 1991, cea care marca din nou cadrul democratic în România postcomunistă și sub autoritatea căreia suntem și astăzi, exprimă ferm, la art. 30 alin. 4, faptul că - citez: "Nici o publicație nu poate fi suprimată".

Dacă trecem peste precizarea, altfel inutilă, că, prin "publicație", legiuitorul nu a putut înțelege altceva decât mass-media, sub toate formele ei de exprimare, este limpede că, prin decizia luată, Consiliul Național al Audiovizualului se află în flagrant de încălcare a Constituției. Cum s-a ajuns aici? În primul rând, ca urmare a imixtiunii politicului în activitatea C.N.A. Este bine cunoscută scrisoarea adresată de consilierul prezidențial Corina Crețu președintelui C.N.A., Șerban Madgearu, scrisoare care nu se încadrează sub nici o formă în atribuțiile de serviciu ale doamnei consilier, câtă vreme C.N.A. se află încă sub controlul Parlamentului, și nu al Președinției.

Este recunoscut, de asemenea, de însuși președintele Ion Iliescu, telefonul pe care l-a dat personal aceluiași președinte, pentru a-i sugera ce să declare în conferința de presă ce urma să aibă loc la sediul instituției, cu recomandarea, citez: "Să se precizeze că nu la presiunea administrației prezidențiale s-a luat această decizie.

E o decizie pe care Consiliul și-o asumă". Am încheiat citatul.

Din respect pentru instituția prezidențială mă abțin să fac comentariile care se impun de la sine, dar care, din păcate, nu au putut și nu vor putea fi evitate.

Cel de-al doilea motiv pentru care s-a ajuns ca o instituție a statului să încalce Constituția ilustrează precaritatea democrației, a statului de drept în România.

Legea, piatra de temelie a oricărei democrații autentice, este într-o permanentă suferință. Toți o invocă, dar aproape nimeni nu o respectă. Decizia de suspendare a postului OTV este urmare a felului în care moderatorul Dan Diaconescu a înțeles să se comporte în fața invitaților la emisiunea din 10 septembrie a.c. - Corneliu Vadim Tudor și Romeo Beja. Nu i-a cenzurat, nu i-a dat afară din platou și nu a oprit emisiunea. Avea dreptul s-o facă? Legea îi permitea s-o facă? Art. 3 alin. 1 din Legea audiovizualului, legea de bază a C.N.A., spune clar, citez: "Prin difuzarea și retransmiterea serviciilor de programe se realizează și se asigură pluralismul politic și social, cu respectarea libertăților și a drepturilor fundamentale ale omului".

De câteva sute de ani, libertatea de exprimare este recunoscută în toată lumea democratică, drept unul dintre drepturile fundamentale ale omului. Amendamentul nr. 1 din Constituția Statelor Unite stipulează libertatea necondiționată de exprimare a oricărui cetățean al Statelor Unite ale Americii.

Corneliu Vadim Tudor este președintele unui partid parlamentar și, ca atare, nimeni nu are dreptul să-i cenzureze gândurile și ideile, atâta vreme cât el nu încalcă legea. Din clipa în care și-a făcut intrarea pe scena politică, Corneliu Vadim Tudor a fost, însă, într-un neîntrerupt conflict cu legea. De la permanenta incitare la ură, pe considerente de rasă, religie, naționalitate, sex sau orientare sexuală la insultă și calomnie, de la instigarea la acțiuni împotriva ordinii publice, la demersuri care au adus grave prejudicii credibilității și intereselor țării, de la macularea, dincolo de orice limită, a imaginii publice a unor personalități de prim rang de pe scena politică sau din societatea civilă, la erodarea constantă a credibilității unor instituții de bază ale statului, toate aceste manifestări legate de numele lui Corneliu Vadim Tudor intră, indubitabil, sub incidența legii, a Codului penal, o lege...

Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală):

Domnule președinte, regulamentul vă dă voie să-l întrerupeți să insulte și să bată câmpii.

Domnul Radu Alexandru Feldman:

...o lege pe care ar fi trebuit să o...

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Vă rog să aplicați regulamentul, că băiatul a luat-o razna. (Râsete în sală.)

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să-l ascultăm și apoi aveți dreptul la replică, pe care vi-l ofer.

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Să nu profereze insulte, că pe urmă știe ce-l așteaptă.

Domnul Radu Alexandru Feldman:

...o lege pe care ar fi trebuit să o apere și să o aplice instituțiile abilitate ale statului. Nu au făcut-o. După emisiunea din 10 septembrie, la doar două zile, Consiliul Național al Audiovizualului a suspendat OTV, dar la două săptămâni de la emisiune nici Parchetul General, nici Ministerul de Interne nu s-au autosesizat față de afirmațiile făcute de Corneliu Vadim Tudor și Romeo Beja.

Slăbiciunea justiției, a Parchetului General, nu de azi, de ieri, ci de ani de zile, este principala cauză pentru care manifestările extremiste de toate sorgințile au ajuns să aibă astăzi, în România, un caracter aproape cotidian.

După 12 ani de chinuitoare tranziție, într-un moment în care șansele României de integrare în lumea democrată sunt mai mari ca oricând, e timpul să intrăm în normalitate. E timpul ca legea să fie repusă în drepturile ei și societatea românească să funcționeze sub semnul respectului față de lege. E o datorie care ne revine, prin excelență, nouă, clasei politice, și nu avem voie să ne derobăm de la ea, nici măcar pasând-o pe umerii unor moderatori de televiziune, oricât de dotați și de rodați ar fi aceștia.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti joi, 9 decembrie 2021, 15:37
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro