Plen
Ședința Camerei Deputaților din 2 decembrie 2002
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.172/12-12-2002

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
07-12-2021
06-12-2021 (comună)
06-12-2021
25-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2002 > 02-12-2002 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 2 decembrie 2002

Informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților.

Ședința a început la ora16,55.

Lucrările ședinței au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Tudor Mohora și Nicolae Leonăchescu, secretari.

 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Permiteți-mi să deschid ședința de astăzi a Camerei Deputaților cu anunțul tradițional privind prezența. Din cei 344 de deputați sunt prezenți 283, 61 fiind absenți, din care 24 deputați participă la alte acțiuni parlamentare.

Începem ședința cu informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează a fi avizate de comisiile permanente.

1. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 119/2002 pentru modificarea art.14 alin.1 lit.e) din Ordonanța Guvernului nr. 65/1997 privind regimul pașapoartelor în România, adoptat de Senat în ședința din 21 noiembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, pentru avize - Comisia pentru politică externă și Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termenul de depunere al raportului - 4 decembrie.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

2. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.128/2002 pentru modificarea art.15 din Ordonanța Guvernului nr. 40/2000 privind acreditarea agențiilor de credit în vederea administrării fondurilor pentru acordarea de microcredite, adoptat de Senat în ședința din 21 noiembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanțe și bănci și pentru avize - Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului - 4 decembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

3. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 132/2002 pentru punerea în aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2002 privind industria de apărare, adoptat de Senat în ședința din 21 noiembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, urmând a elabora un raport comun - Comisia pentru industrie și servicii, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și pentru avize - Comisia pentru buget-finanțe, bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termenul de depunere a raportului - 4 decembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 135/2002 pentru ratificarea Acordului de împrumut pentru Proiectul de dezvoltare instituțională a sectorului privat și public, semnat la București la 13 septembrie 2002 între România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, adoptat de Senat în ședința din 21 noiembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget-finanțe, bănci și pentru avize - Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului - 4 decembrie 2002.

În conformitate cuprevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 126/2002 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/1999 privind repartizarea profitului Regiei Autonome Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat, adoptat de Senat în ședința din 21 noiembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget-finanțe, bănci și pentru avize - Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului - 4 decembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

6. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.82/1999 privind înlocuirea închisorii contravenționale cu sancțiunea obligării contravenientului la prestarea unei activități în folosul comunității, respins de Senat în ședința din 21 noiembrie 2002.

Cu acest proiect de lege a fost sesizată, în vederea reexaminării, în fond, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului - 20. decembrie 2002.

7. Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului nr.13 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind abolirea pedepsei cu moartea, încheiat la Vilnius la 3 mai 2002, adoptat de Senat în ședința din 21 noiembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină și imunități; pentru avize - Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale.

Termenul de depunere a raportului - 20 decembrie 2002.

8. Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de înțelegere, semnat la Tel Aviv la 14 mai 1996, cu privire la Acordul între Guvernul României și Guvernul Statului Israel privind transporturile aeriene civile, semnat în Israel la 19 decembrie 1967, adoptat de Senat în ședința din 21 noiembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru industrie și servicii și pentru avize - Comisia pentru politică externă și Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termenul de depunere a raportului - 16 decembrie 2002.

9. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Slovenia privind transportul maritim, semnat la București la 28 mai 2002, adoptat de Senat în ședința dibn 21 noiembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru industrie și servicii și pentru avize - Comisia pentru politică externă și Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termenul de depunere a raportului - 16 decembrie 2002.

10. Proiectul de Lege privind ratificarea Convenției între România și Republica Slovenia pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaiziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital, semnată la București la 8 iulie 2002, adoptat de Senat în ședința din 21 noiembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget-finanțe, bănci și pentru avize - Comisia pentru politică externă și Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termenul de depunere a raportului - 16 decembrie 2002.

11. Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului României și Guvernul Republicii Letone privind readmisia persoanelor, semnat la Riga la 5 iulie 2002, adoptat de Senat în ședința din 21 noiembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și pentru avize - Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, Comisia pentru politică externă și Comisia juridică de disciplină și imunități. Termenul de depunere a raportului - 16 decembrie 2002.

12. Proiectul de Lege privind înființarea comunei Traian, județul Ialomița, prin reorganizarea comunei Crivița, adoptat de Senat în ședința din 21 noiembrie 2002.

Cu acest proeict de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și pentru avize - Comisia pentru buget-finanțe, bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termenul de depunere a raportului - 20 decembrie 2002.

13. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.178/2002 privind produsele cosmetice, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru sănătate și familie și pentru avize - Comisia pentru industrie și servicii și Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termenul de depunere a raportului - 4 decembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege ureamză a fi dezbătut în procedură de urgență.

14. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 161/2002 pentru modificarea art.14 din Ordonanța Guvernului nr. 125/1998 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale a Medicamentului, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru sănătate și familie și petnru avize - Comisia pentru buget-finanțe, bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termenul de depunere a raportului - 4 decembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaților acest proiect de lege urmează a fi dezbătut înprocedură de urgență.

15. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 164/2002 privind plata obligațiilor bugetare scadente la data de 25 decembrie 2002, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget-finanțe, bănci și pentru avize - Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termenul de depunere a raportului - 4 decembrie 2002.

În confomitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a di dezbătut în procedură de urgență.

16. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 127/2002 privind unele măsuri de accelerare a acțiunii de eliberare a titlurilor de proprietate asupra terenurilor agricole și forestiere, adoptat de Senat în ședința din 26 noiembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și pentru avize - Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice și Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termenul de depunere a raportului - 4 decembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

17. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 136/2002 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea sediilor Parchetului Național Anticorupție și instanțelor judecătorești care își desfășoară activitatea în Palatul de Justiție din municipiul București, adoptat de Senat în ședința din 26 noiembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și pentru avize - Comisia pentru buget-finanțe, bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termenul de depunere a raportului - 4 decembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proict de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

18. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 142/2002 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 5/2001 privind procedrua somației de plată, adoptat de Senat în ședința din 26 noiembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină și imunități și pentru avize - Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic. Termenul de depunere a raportului - 4 decembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

19. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 151/2002 privind prorogarea termenului prevăzut la art.1 alin.1 din Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 121/2001 pentru suspendarea temporară a tuturor procedurilor referitoare la adopțiile internaționale, adoptat de Senat în ședința din 26 noiembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină și imunități și pentru avize - Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale. Termenul de depunere a raportului - 4 decembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

20. Propunerea legislativă privind interdicția de circulație a autovehiculelor grele în zilele de sâmbătă, duminică și sărbători legale, inițiată de domnul deputat Constantin Niculescu.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru industrie și servicii și pentru avize - Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termenul de depunere a raportului - 3 februarie 2003.

21. Propunerea legislativă privind înființarea comunei Șerbăuți, județul Suceava, inițaită de domnul deputat Dorel Petru Crăciun.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și pentru avize - Comisia pentru buget-finanțe, bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termenul de depunere a raportului - 3 februarie 2003.

22. Propunerea legislativă privind înființarea comunei Horodnic de Sus, județul Suceava, inițiată de domnul deputat Dorel Petru Crăciun.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și pentru avize - Comisia pentru buget-finanțe, bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termenul de depunere a raportului - 3 februarie 2003.

23. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.283/2002 privind publicitatea, inițiată de domnul deputat Sali Negiat.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia de cultură, arte, mijloace de informare în masă și pentru avize - Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termenul de depunere a raportului - 3 februarie 2003.

24. Propunerea legislativă privind declararea zilei de 16 decembrie - Ziua Iertării, a Impăcării și a Ajutorării Aproapelui, inițiată de domnul Metin Cerchez.

Cu această propunere legislativă a fost sesizată, în fond - Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termenul de depunere a raportului - 3 februarie 2003.

25. Proiectul de Lege privind înființarea și funcționarea agențiilor cu capital privat pentru construcția de locuințe, adoptat de Senat în ședința din 26 noiembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și pentru avize - Comisia pentru buget-finanțe, bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termenul de depunere a raportului - 3 februarie 2003.

26. Proiectul de Lege privind modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală, respins de Senat în ședința din 26 noiembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate, în vederea reexaminării, următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină și imunități și pentru avize - Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale. Termenul de depunere a raportului - 3 februarie 2003.

27. Proiectul de Lege privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a apalicării Tratatului de pace între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, adoptat de Senat în ședința din 26 noiembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină și imunități și pentru avize - Comisia pentru buget-finanțe, bănci, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, Comisia pentru politică externă. Termenul de depunere a raportului - 4 decembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

 
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, a următoarelor legi:

Vă prezint, în continuare, nota cu privire la legile care sunt depuse la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către dumneavoastră a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cuprevederile art.17 alineatele 2 și 3 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constiuționale, următoarele legi:

Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2002 privind revenirea în proprietate publică a statului și în administrarea Ministerului Culturii și Cultelor a imobilului Corp A1-S-Pavilion administrativ, situat în municipiul Craiova, str.Mihai Viteazul nr4, județul Dolj, din patrimoniul Societății Comerciale Editura Scrisul românesc - S.A;

Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2002 privind transmiterea, cu titlu gratuit, a unui imobil, proprietate privată a statului, în proprietatea Comitetului Olimpic Român;

Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 106/2002 privind acordarea unui ajutor cu titlu gratuit producătorilor agricoli din județele Dolj și Mehedinți, ca urmare a fenomenelor meteorologice nefavorabile din perioada octombrie 2001-iulie 2002;

Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2002 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.111/1999 privind reglementarea transferului unor echipamente specifice sectorului de drumuri, achiziționate din împrumutul acordat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, către societățile comerciale înființate prin reorganizarea Regiei Autonome "Administrația Națională a Drumurilor din România";

Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2002 pentru ratificarea Acordului de împrumut (Al doilea împrumut pentru ajustarea structurală a sectorului privat) dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 13 septembrie 2002;

Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2002 pentru ratificarea amendamentelor la Aranjamentul stand-by dintre România și Fondul Monetar Internațional, convenit prin Scrisoarea Părții române din 17 octombrie 2001 și Decizia Consiliului Directorilor Executivi al Fondului Monetar Internațional din 31 octombrie 2001, precum și pentru ratificarea Memorandumului suplimentar de politici economice și financiare și a Memorandumului tehnic de înțelegere, convenite prin Scrisoarea Părții române din 12 august 2002 și Decizia Consiliului Directorilor Executivi al Fondului Monetar Internațional din 28 august 2002;

Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 116/2002 privind modificarea Legii nr.373/2002 pentru aprobarea finanțării repatrierii personalului navigant, debarcat sau aflat la bordul unor nave maritime detransport, achitarea drepturilor restante și pentru menținerea în siguranță a navelor din patrimoniul companiei de Navigație Maritimă Romline - S.A Constanța;

Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 120/2002 privind aprobarea Sistemului de susținere și promovare a exportului cu finanțare de la bugetul de stat;

Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 123/2002 pentru prorogarea termenului prevăzut la art.1 alin.1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.121/2001 pentru suspendarea temporală a tuturor procedurilor referitoare la adopțiile internaționale;

Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 125/2002 pentru ratificarea Protocolului adițional la Scrisoarea de înțelegere privind controlul drogurilor și aplicarea legii, semnată la data de 3 iulie 2001 între Guvernul României și Guvernul Statelor Unite ale Americii, semnat la București la 24 septembrie 2002;

Legea privind completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit;

Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2002 pentru modificarea Legii nr.202/2000 privind unele măsuri pentru asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală în cadrul operațiunilor de vămuire;

Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.64/2002 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.214/1999 privind acordarea calității de luptător în rezistența anticomunistă persoanelor condamnate pentru infracțiuni săvârșite din motive politice, persoanelor împotriva cărora au fost dispuse, din motive politice, măsuri administrative abuzive, precum și persoanelor care au participat la acțiuni de împotrivire cu arme și răsturnare prin forță a regimului comunist în România.

Vă supun spre aprobare, în continuare, comisiile de mediere. Prima este pentru soluționarea textelor divergente la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2002 pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor. Sunt propuși domnii deputați: Bivolaru Ioan, Vasile Aurelia, Daraban Aurel - PSD, Miclea Ioan și Palade Doru Dumitru - PRM, Albu Gheorghe - PD, Anton Marin - PNL.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Comisia de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2002 privind industria de apărare. Sunt propuși colegii noștri: Bivolaru Ioan, Vasile Aurelia, Mitu Octavian - PSD, Buzea Cristian Valeriu și Tudor Marcu - PRM, Toro Tiberiu - UDMR, Cerchez Metin - Grupul parlamentar al minorităților naționale.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Dezbaterea Propunerii legislative privind reînființarea comunei Sâmbăta de Sus, județul Brașov (amânarea votului final).

Primul proiect înscris pe ordinea de zi de astăzi este Propunerea legislativă privind reînființarea comunei Sâmbăta de Sus, județul Brașov. Inițiatorul să prezinte proiectul de lege.

Poftiți.

 

Domnul Gheorghe Roșculeț:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Primul document în care se face referire la așezarea de la Sâmbăta de Sus datează din anii 1436-1437. Sâmbăta de Sus va cunoaște o dezvoltare economică socială și culturală semnificativă începând cu domnia lui Constantin Brâncoveanu, ctitorul mănăstirii din Braniștea Sâmbetei la sfârșitul veacului al XVII-lea. Treptat, așezarea se va consolida sub toate aspectele datorită destoiniciei, inteligenței cu care locuitorii acestor meleaguri vor pune în valoare resursele naturale deosebit de bogate ale zonei.

În vremurile moderne, ca și în perioada contemporană, localitatea Sâmbăta de Sus s-a dovedit capabilă să funcționeze ca unitate administrativ teritorială de sine stătătoare. Amintind că sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de lege, condiții economice, de infrastructură, dotări social-culturale, văzând avizuzl favorabil al Consiliului Legislativ, nr. 386/31.X.2002, ca și punctul de vedere favorabil al Guvernului, nr. 2481 din 1 octombrie 2002, și ținând cont de faptul că această localitate a avut statut de comună până în anul 1968, precum și de realitățile economice, demografice și social-culturale, solicit să se revină la statutul de comună pe care l-a avut această așezare până la reorganizarea administrativ-teritorială din anul 1968.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Bara din partea Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic.

 
 

Domnul Liviu Radu Bara:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege supus astăzi dezbaterii îndeplinește toate condițiile prevăzute de Anexa nr.4 din Legea nr.351 din 2001, referitoare la elemente și nivelul de dotare al localităților și comisia propune, cu modificările propuse în raportul respectiv, aprobarea acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

La dezbateri generale, dacă dorește cineva să se înscrie? Vă mulțumesc.

Trecem atunci la dezbaterea proiectului de lege.

Titlul proiectului de lege. Vă rog să urmăriți amendamentul 1. Dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt. Admis amendamentul și se modifică titlul legii în mod corespunzător.

La art.1 urmăriți amendamentul 2. Dacă aveți obiecțiuni. Nu sunt. Este admis amendamentul 2 și se modifică în întregime art.1. După actualul art.1, prin amendamentul 3, comisia propune un alt text, dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt. Admis amendamentul și se introduce art.2.

Pentru art.3, urmăriți, vă rog, amendamentul 5. Dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt. Este admis amendamentul și se modifică art.3 în mod corespunzător.

Prin amendamentele 6, 7 și 8, comisia propune o nouă alcătuire pentru art.4. Vă rog să-l urmăriți. Nu aveți obiecțiuni. Sunt admise amendamentele 6, 7 și 8 și se modifică în mod corespunzător art.4.

Da. Domnule Brudașca, unde aveți o intervenție?

 
 

Domnul Damian Brudașca:

Noi vorbim despre faptul că se înființează comuna Sâmbăta de Sus în județul Brașov, nu în județul Bihor, așa cum este în alin.3 art.4. Deci, vă rog să faceți cuvenita modificare.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Asta înseamnă că toți colegii noștri urmăresc cu foarte mare atenție fiecare alineat al legilor supuse dezbaterii. Nu cred că mai e nevoie să supun la vot, pentru că este o eroare materială. Mulțumim colegului nostru că l-a semnalat.

Pentru art.4 și 5, comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră? Nu sunt. Adoptate textele inițiatorului.

Vom supune, parcurgând textele acestui proiect de lege, proiectul votului final de mâine.

 
Propunerea legislativă privind declararea ca oraș a comunei Gilău, județul Cluj (retrimisă comisiei).

Următorul proiect, Propunerea legislativă privind declararea ca oraș a comunei Gilău, județul Cluj. Inițiator este domnul Damian Brudașca și rog pe cei de la Brașov să urmărească textul pentru a vedea dacă nu este plasată această comună în județul Bihor.

 

Domnul Damian Brudașca:

Nu e cazul, domnule președinte. Apreciez umorul dumneavoastră deosebit astăzi.

Aș vrea să supun atenției dumneavoastră faptul că această localitate, Gilău, atestată documentar încă din Evul Mediu, a fost sediul unuia dintre voievozii care sunt amintiți la începutul statalității românești, încă la anul 1100. A fost de-a lungul timpului și un important centru economic, social și cultural. Se știe că în perioada interbelică și ulterior a fost centru de plasă, iar ulterior centru raional. După 1968, localitatea a avut tentative de a reveni oraș agroindustrial, așa cum era prevăzut, însă evenimentele din 1989 au stopat tendințele celor care vizau realizarea acestui obiectiv. De curând, având în vedere numărul de locuitori, potrivit recensământului din 1992 - 7996 și potrivit recensământului din acest an, peste 8100 de locuitori, primarul localității și consilierii acestuia consideră că sunt întrunite condițiile pentru ca localitatea lor, comuna lor să fie declarată oraș. Cu atât mai mult cu cât în județul Cluj nu mai avem decât un singur oraș, Huedin, restul sunt toate municipii. Între argumentele care sunt avute în vedere, este în primul rând dotarea economică pe care o are această comună. Este vorba de existența a 25 de unități economice de stat și a peste 260 de unități particulare. În plus, comuna dispune de o rețea școlară și de grădinițe care o situează între cele mai evoluate din județ, inclusiv un liceu există pe raza localității respective.

Menționez că și din punct de vedere al asistenței sanitare, dispune de un centru de sănătate, cabinete medicale și laboratoare, cabinete stomatologice și două puncte sanitare în cele două localități componente, respectiv satele Someșul Rece și Someșul Cald.

În privința dotărilor culturale, posedă, pe lângă o casă de cultură, și o bibliotecă publică cu peste 11 700 de volume.

În privința utilităților are rețele de alimentare cu apă în lungime de 22,8 km la care sunt racordate 1500 de gospodării, 10 km de rețea de canalizare la care sunt racordate 750 de gospodării, iar în prezent se continuă lucrările pentru extinderea acestei rețele - 1120 de gospodării erau la data întocmirii acestei expuneri de motive racordate la rețeaua de gaz metan în lungime de 27 de km.

Mai menționez faptul că potrivit proiectelor pe care le preconizează Consiliul județean Cluj, pe raza acestei localități urmează să se realizeze un parc industrial. Acestea sunt câteva dintre argumentele pe care le-am avut în vedere atunci când am susținut ideea declarării comunei Gilău drept oraș.

În proiectul Prefecturii Cluj pentru ridicarea la rang de oraș a unor localități care întrunesc condițiile aferente se situează, pe prima poziție, în toate variantele de lucru de până acum localitatea Gilău. Aduc ca argument faptul că ea a fost așa cum menționam, a fost centru de plasă, iar ulterior centru raional, iar în prezent întrunește toate condițiile. Din punct de vedere al populației, din punct de vedere al dotărilor edilitar-gospodărești, al situației economico-sociale, culturale, sanitare, întrunește toate condițiile pentru a fi declarată oraș.

Evident că mi s-a reproșat aici că nu s-a făcut referendum, că n-ar fi fost consultată populația. În cazul în care acesta este singurul argument de refuz, având în vedere și precedentele create, solicit plenului să dispună retrimiterea acestui proiect de lege la comisie, dându-mi posibilitatea ca la începutul anului viitor, până la începerea noii sesiuni parlamentare, să se facă toate procedeele legale, astfel încât să se întrunească și această prevedere de consultare a populației prin referendum.

Ar fi păcat să se pună în felul acesta capăt unei tendințe reale a populației din această localitate de a beneficia de structurile urbane.

 
Propunerea legislativă privind înființarea comunei Valea Drăganului, județul Cluj (retrimisă comisiei).

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, domnul Bara.

 

Domnul Radu Liviu Bara:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Dacă nu era și ultima frază, cred că dădeam și eu niște explicații, dar având în vedere că domnul Brudașca la ultima frază, a spus că solicită retrimiterea la comisie, comisia este de acord și pentru Gilău, și pentru Valea Drăganului și pentru Rădești, fiindcă toate sunt cam în aceeași situație. Suntem de acord ca până în ianuarie sau până când începem iarăși sesiunea, dacă reușesc într-o săptămână să completeze documentația, nu avem nimic împotrivă, pentru a supune încă o dată în discuție aceste legi.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Supun, pe rând, votului dumneavoastră cele 3 propuneri.

Stimați colegi, supun votului retrimiterea la comisie a Propunerii legislative privind înființarea comunei Valea Drăganului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? O abținere.

Cu două abțineri, majoritatea pentru, nici un vot contra, s-a restituit propunerea comisiei.

 
Propunerea legislativă privind reînființarea Comunei Rădești, județul Galați (retrimisă comisiei).

Propunerea legislativă privind reînființarea comunei Rădești, județul Galați.

Nu știu dacă inițiatorul e de aceeași părere. Da? Deci, la solicitarea inițiatorului și cu acordul comisiei, vă propun retrimiterea proiectului la Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Propunerea legislativă privind declararea ca oraș a comunei Gilău, județul Cluj. Se propune retrimiterea ei spre analiză la Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea Ordonanța Guvernului nr. 19/1997 privind transporturile (amânarea votului final).

Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 19/1997 privind transporturile.

Rog întâi Comisia pentru industrii și servicii să prezinte motivele pentru care ne propun respingerea acestui proiect.

 

Domnul Ántal István:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Comisia pentru industrie și servicii a fost sesizată pentru avizare și dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 19 privind transporturile.

Ordonanța Guvernului nr. 19 constituie cadrul general aplicabil tuturor modurilor de transport din sistemul național de transport. De asemenea, ordonanța constituie și temeiul în baza căruia se emit acte normative specifice modurilor de transport și activităților conexe acestora.

Ordonanța Guvernului nr. 19, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.197, a fost modificată și completată prin Ordonanța Guvernului nr. 94 din 2000 aprobată prin Legea nr.51/2002. Propunerea legislativă a fost avizată favorabil de Consiliul Legislativ cu nr.95 din 9 iulie 2002 cu observații și propuneri care se referă la titlul propunerii legislative, conținutul articolului unic și coținutul articolului de modificare.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, cu adresa nr.26/797 din 19 septembrie 2002, a avizat favorabil propunerea legislativă cu amendamente care țin seama de observațiile Consiliului Legislativ.

Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței, autoritatea de stat în domeniul transporturilor, cu actul nr.TS/1923 din 03.X.2002 consideră că nu se poate susține propunerea legislativă, întrucât prevederile acesteia se regăsesc în actele normative care privesc domeniul transporturilor.

În raport de obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Proiectul de lege a fost examinat în ședința comisiei din 20 noiembrie 2002 și la lucrările comisiei au participat inițiatorii propunerii legislative și specialiștii din cadrul Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței.

La lucrările comisiei, de asemenea, au fost prezenți 18 deputați din totalul de 26 de deputați, membri ai comisiei. Raportul comisiei asupra propunerii legislative a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

În cadrul dezbaterilor, membrii comisiei au constatat că tezele cuprinse în propunerea legislativă, respectiv asigurarea condițiilor unei concurențe loiale între modurile de transport, utilizarea optimă a infrastructurilor de transport și a capacităților de trafic a acestora, respectarea normelor de protecție a mediului și acordarea autorizațiilor pentru transportatori se regăsesc în textul ordonanței Guvernului nr.19 după cum urmează:

"Dezvoltarea sistemului național de transport se realizează ținându-se seama de asigurarea condițiilor de consevare și protejarea mediului". Art.4. lit.e).

"Ministerul Transporturilor coordonează modurile de transport printr-o abordare multimodală, ținând seama de capacitățile existente sau de cele prevăzute pentru fiecare mod de transport". - Art.5 alin.3.

Art.10. "Ministerul Transporturilor este organ de specialitate al administrației publice centrale și în această calitate are următoarele atribuții:

a) "Asigură beneficiarului de transport dreptul de a alege liber modul de transport, transportatorul și mijlocul de transport" - prevăzut în art.10 lit.e);

b) "Asigură condiții unui mediu concurențial normal în interiorul fiecărui mod de transport, precum și între modurile de transport" - prevăzute la art.10 lit.h);

c) "Elaborează politica economică în domeniul transporturilor", art.10, lit.k);

d) "Elaborează politici de dezvoltare echilibrată a tuturor modurilor de transport", prevăzut la art.10, lit,m).

"Persoanele fizice sau juridice care efectuează transporturi de bunuri și de persoane, altele decât cele în interes personal se autorizează de Ministerul Transporturilor, prevăzut la art.22 din ordonanță".

Totodată, trebuie menționat că prin Ordonanța Guvernului nr.56/2002 privind monitorizarea pieței transporturilor rutiere și măsurile ce trebuie luate în situații de criză în domeniul transporturilor rutiere de mărfuri, proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței a fost aprobat de plenul Camerei Deputaților în ședința din 3 octombrie 2002, s-a stabilit un sistem de protecție împotriva situației de criză și instituirea unui proces decizional în această situație.

În urma dezbaterilor, ținând seama de cele prezentate anterior și având în vedere că propunerea legislativă nu cuprinde elemente de noutate care să fie incluse în actele normative care privesc domeniul transporturilor, Comisia pentru industrii și servicii propune respingerea propunerii legislative.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea inițiatorilor? Poftiți, domnule deputat.

 
 

Domnul Gheorghe Dinu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul meu de inițiativă legislativă prevedea doar completarea Ordonanței Guvernului nr.19 aprobată prin Legea nr.197 privind transporturile, și anume cu un articol menit să înlăture concurența neloială între modurile de transport.

Cu alte cuvinte, este vorba de faptul că în ultima perioadă, în ultimii ani, pe căi infrastructuri paralele, șosele cu calea ferată, s-au autorizat agenți economici care fac transport public de călători defavorizând celălalt mod de transport, și anume transportul feroviar, care este tot infrastructura statului care, de asemenea, consumă bani de la bugetul statului pentru întreținere și în care statul a introdus miliarde de dolari.

Are investiții în infrastructura feroviară miliarde de dolari. Această infrastructură este pe cale de, sau aproape de colaps, pentru că între timp s-au autorizat agenți economici care efectuează transport de călători concurând în modul cel mai neloial posibil transportul feroviar.

Proiectul de lege pe care am dorit să-l inițiez s-a legat de faptul că atunci când Ministerul Transporturilor, părintele tuturor modurilor de transport, autorizează un agent economic care să facă transport pe o anumită distanță paralelă cu alt mod de transport, să facă un studiu de impact privind eficiența transportului, dacă celălalt concurent sau celălalt participant la transport nu este afectat, să aibă în vedere faptul că implicațiile condițiilor de mediu sunt net favorabile trasportului electric pe calea ferată. Și, de asemenea, cum spuneam, considerentele economice pentru că același stat este părinte și pentru transportul rutier și pentru transportul feroviar.

N-am dorit decât atât: înainte de a da autorizație de transport călători pentru agenți economici, statul, prin Ministerul Transporturilor să nu acorde așa ceva până când nu face un studiu de impact.

Din păcate, colegii mei de la Comisia de industrii și servicii, sesizată în fond, au reținut doar alambicarea condițiilor prinse în legea sau în Ordonanța nr.19 din 1997 în care erau prevăzute la modul general condiții de mediu, condiții de concurență loială, neloială, dar nicidecum obligația Ministerului Transporturilor ca atunci când acordă niște facilități sau niște trasee, rute de transport, să efectueze un studiu privind toate implicațiile care le au asupra și celorlalte moduri de transport pe care le gestionează.

Îmi pare rău, colegii mei n-au reușit să mă înțeleagă și îmi exprim nedumerirea pentru că un astfel de proiect de lege putea să prevină niște accidente pe căile rutiere care se petrec, ați observat chiar și săptămânile trecute, cisterna care s-a răsturnat în județul Mureș, care a pus în pericol extraordinar atât cetățenii din jur dar și transportul rutier în mod deosebit.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Bivolaru.

 
 

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aș dori de la bun început să îl asigurăm pe colegul nostru, domnul deputat care a inițiat acest proiect de modificare a Ordonanței nr.19 că a fost foarte bine înțeles în cadrul comisiei și aș putea să spun că a avut și o oarecare șansă deosebită în acest domeniu pentru că, într-adevăr, în această comisie sunt mai mulți deputați care lucrează în domeniul transporturilor.

Toate tezele care se desprind din acel articol pe care domnul deputat îl promovează ca modificator al Ordonanței 19 sunt reale, sunt corecte, deci lucrul acesta s-a discutat în comisie și nu au fost contestate. Important este, și aici îl contrazic pe domnul deputat, că aceste teze s-ar regăsi în mod alambicat în Legea 197 care aprobă Ordonanța 19. Ele se regăsesc în totalitate chiar nedisimulate și chiar expres prevăzute, numai că sunt prevăzute în articole diferite. Sunt teze care sunt prevăzute în articole diferite.

Singura contribuție în acest sens ar fi revenit în aprobarea acestei modificări ca să luăm toate aceste teze din articole diferite și să le introducem într-un singur articol. Această procedură nu aduce absolut nimic nou în cadrul Legii 197 de aprobarea Ordonanței 19 și, în consecință, cu regretul de rigoare, ar trebui să aprobăm în cadrul comisiei respingerea acestei propuneri legislative nu ca fiind nefondată ci, pur și simplu, pentru că tezele respective se regăsesc deja în lege și noi chiar putem să spunem de la această tribună din partea comisiei că felicităm pe domnul deputat că gândește pozitiv într-o astfel de lege și că îl așteptăm cu propuneri care vin în continuare pe legea transporturilor rutiere în domeniul în care domnia sa face o oarecare trimitere care va fi modificată în perioada imediat următoare.

Aceasta este explicația, nu a fost nici neînțelegere și nici rea voință. Poate că doar puțin mai mult profesionalism.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai dorește cineva să intervină. Nu.

Epuizându-se dezbaterile cu privire la propunerea de respingere, o vom supune votului final în ședința de mâine.

 
Propunerea legislativă privind exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații și Serviciului de Informații Externe (amânarea votului final).

Următoarea, Propunerea legislativă privind exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații.

Comisia pentru apărare o rog să ia loc în banca dumneai și să motiveze propunerea de respingere a proiectului.

Aveți cuvântul!

 

Domnul Dorel Bahrin:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile art.89 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată spre dezbatere și avizare în fond, în procedură obișnuită, cu propunerea legislativă privind exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații și Serviciului de Informații Externe.

Menționez că atât Consiliul Legislativ, cât și comisiile permanente ale Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații și Serviciului de Informații Externe au avizat negativ această propunere.

Prin această inițiativă legislativă se propune constituirea comisiilor de control parlamentar pe principiul parității care să cuprindă un număr egal atât din partea majorității parlamentare cât și a partidelor de opoziție.

În ansamblu, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a constatat: propunerea legislativă nu este în concordanță cu cerințele principiului autonomiei fiecărei Camere a Parlamentului, așa cum este statuat prin dispoziții constituționale. Conform art.61 din Constituție. "Organizarea și funcționarea fiecărei Camere se stabilesc prin regulament propriu". Fiecare Cameră își constituie, potrivit configurației politice, comisii permanente, comisii de anchetă, comisii speciale ori comisii comune.

În al doilea rând, adoptarea propunerii legislative ar crea o vădită contradicție cu dispozițiile art.12 din Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă.

În al treilea rând, propunerea legislativă mai prezintă și alte deficiențe în plan conceptual, așa cum sunt ele precizate în avizul negativ al Consiliului Legislativ. Între acestea, aș menționa faptul că inițiatorul nu propune abrogarea unor articole din actuala legislație în vigoare care reglementează atât activitatea de control parlamentar asupra activității S.R.I., cât și asupra activității S.I.E.

La lucrările comisiei au participat 22 de deputați din 26. În urma dezbaterii, în ședința din 19 noiembrie 2002, comisia, având în vedere aspectele menționate mai sus, a hotărât cu 21 de voturi pentru și un vot împotrivă să vă propună respingerea acestei inițiative legislative.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Aș întreba întâi dacă inițiatorul dorește să intervină.

Domnul deputat Tudor Marcu. Și apoi domnul deputat Boc. În ordinea în care s-au anunțat.

 
 

Domnul Marcu Tudor:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Asta nu înseamnă că dumneavoastră nu sunteți tot colegul nostru.

Dați-mi voie să vă spun că acest proiect de lege a fost propus de domnul Victor Babiuc în urmă cu puțin timp. Domnia sa a dorit să facă un echilibru între partide la desemnarea membrilor comisiilor de control al activităților Serviciului Român de Informații și Serviciului de Informații Externe. Nu e corect acest echilibru, pentru că nicăieri nu este prevăzut echilibru, nici o comisie nu putea fi prevăzută aici.

De la bun început, această lege nu își are suportul din punct de vedere chiar de tehnică legislativă. Dar dacă domnia sa a găsit de cuviință să-și aducă o contribuție la îmbunătățirea celor două legi, cea referitoare la Comisia de control a activității Serviciului Român de Informații și cealaltă, corespondentă, pentru Serviciul de Informații Externe nu este un lucru de neconceput și eu achiesez, că e la modă termenul, să putem discuta într-o altă ședință și cu alte concepte asupra acestor comisii, deoarece în modul în care au fost create, ele nu aduc o contribuție la bunul mers al controlului parlamentar asupra acestor servicii.

Vă rog să vă amintiți dumneavoastră dacă vreodată până acum Comisia de control a activității Serviciului de Informații Externe a spus măcar o vorbă în Parlament referitoare la controlul pe care această comisie, în două forme pe care le-a avut în vechea legislatură și în noua legislatură, depășind aproape patru ani, și vă asigur că nu a fost adusă niciodată în discuție nici o activitate din acest serviciu. E adevărat că au depus un jurământ, e adevărat că sunt și lucruri secrete, dar cele mai multe nu sunt secrete. Și noi tocmai de aceea am instituit comisia aceasta ca să poată să afle Parlamentul ce probleme sunt în comisie, în serviciul acesta, pentru buna desfășurare a lui și nu numai pentru controlul parlamentar, dar pentru controlul societății civile, reprezentată prin Parlament, asupra acestui serviciu.

Același lucru și pentru Serviciul Român de Informații.

Am avut o discuție cu domnul Sassu acum câteva minute, într-adevăr, noi avem o deficiență în atributele cu care aceste două comisii de control au fost îndreptățite, deficiență pe care vă propun să o putem elemina cu un alt proiect de lege sau cu îmbunătățirea legilor anterioare care vor face subiectul unor activități ulterioare.

În concluzie, sunt de acord, perfect de acord cu respingerea acestui proiect care, în esența lui, nu este decât să repună în echilibru nefiresc un partid care are 5% cu un partid care are 40% în reprezentarea în comisiile respective, dar cu esența unui control mai eficace al acestor comisii de către Parlament, sunt de acord și propun să-l putem discuta într-un viitor cât mai apropiat pentru bunul mers al controlului parlamentar asupra acestor servicii.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc. Domnul deputat Boc.

 
 

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

O să încerc în câteva cuvinte să susțin această propunere legislativă, încercând să ofer câteva argumente în sensul de a explica de ce este nevoie de o reprezentare paritară a grupurilor parlamentare, a partidelor parlamentare, în Comisia de control parlamentar asupra activității S.R.I. și S.I.E.

Încă de la început aș vrea să observați faptul că toate argumentele formulate de Comisia de apărare împotriva acestui proiect sunt argumente de natură formală, nici un amendament nu a fost de fond, iar aceste argumente de natură formală invocându-se prevederile Legii 24/2000 cu privire la tehnica legislativă, sunt argumente care pot fi surmontate de către inițiator printr-o reformulare a unor texte, iar nu prin respingerea propunerii în ansamblu.

Deci, argumentele de procedură, argumentele de formă pot fi suplinite, cele de fond, este adevărat, mai greu.

Nu am găsit până în momentul de față, în afară de cele precizate de distinsul coleg Marcu, argumente de fond pentru respingerea acestui proiect de lege.

Aș începe în susținerea proiectului de lege de la un principiu general recunoscut în lumea democratică, și anume, principiul care consacră acel caracter civil al puterii de stat, în sensul că puterea de stat trebuie să aibă un caracter civil, să fie controlată de către societatea civilă, prin reprezentanți ai acesteia în fruntea structurilor militare sau de interne și amintiți-vă că nu mică ne-a fost mirarea că și în România ministrul de interne nu mai este militar de carieră, ministrul apărării nu mai este militar de carieră, a fost un prim pas important spre democratizarea societății românești. De ce? Pentru că aceste structuri prin excelență, dispunând de un grad ridicat de disciplină, mobilizare și rigoare, pot oricând evolua spre o dictatură militară sau spre confiscarea puterii în stat. De aceea, democrațiile au în fruntea lor în serviciile militare și de interne reprezentanți ai societății civile sau persoane care nu provin din structura militară, o formă de control. Statul asigură prin aceste mecanisme faptul că niciodată democrația nu va luneca spre o dictatură militară, așa cum se întâmplă de exemplu în America Latină.

Deci, un prim pas important în România a fost făcut. Următorul pas este controlul civil asupra sistemului de apărare și a siguranței naționale. Acest control civil cum se poate realiza? În primul rând, prin controlul parlamentar, întrucât Parlamentul reprezintă diversitatea opiniei publice din societate și acest control parlamentar trebuie să fie eficient.

Din acest punct de vedere, lipsa controlului parlamentar eficient asupra acestor structuri poate oricând crea condiții pentru comiterea unor abuzuri sau, cel puțin, suspiciunea societății civile asupra utilizării serviciilor în scopuri politice sau în alte scopuri decât cele pentru care a fost creată. Cu atât mai mult se impune un asemenea control în statele foste comuniste, în care structurile sistemului de siguranță națională au fost utilizate în exces pentru exercitarea puterii totalitare, amintiți-vă că serviciile secrete, este nevoie să vă amintim de poliția politică, poliție ce a lucrat în folosul puterii totalitare.

Deci, iată, o precauție suplimentară pe care ar trebui să ne-o luăm, din perspectiva noastră. De aceea, pornind de la premisa că siguranța națională și activitatea S.R.I.-ului nu au și nu trebuie să aibă culoare politică, și forma de control asupra acestor structuri trebuie să fie una paritară, una echidistantă din punct de vedere politic.

S-a spus aici de către colegul nostru că nu există un precedent. Există chiar un precedent în Camera Deputaților, unde în regulamentul nostru se prevede că - precizez exact - "Comisia pentru regulament are o reprezentare paritară de la toate partidele politice". E adevărat, pentru a reglementa un regulament al Camerei noastre care stă la baza organizării și funcționării Camerei Deputaților. Deci, avem un precedent.

De ce n-am putea institui un asemenea precedent și în cazul Comisiei pentru controlul activității S.R.I.-ului și a Serviciului de Informații Externe. Ar fi, repet, o măsură care, pe de o parte, ar întări credința societății civile că serviciile secrete își desfășoară activitatea în conformitate cu legea, sunt controlate în mod echidistant de către puterea politică și nici o putere politică care va avea majoritatea în acest Parlament nu va folosi aceste servicii secrete pentru alte scopuri decât cele prevăzute de lege. Deci, nu va deturna și nu se va deturna scopul acestor comisii.

Iată de ce cred că propunerea formulată de colegul nostru este eficientă. Amintiți-vă că rapoartele Serviciului Român de Informații pe anii trecuți încă n-au fost discutate în Parlament. Dacă am avea o comisie paritară, poate că ar exista o mai mare mobilitate pentru ca aceste rapoarte să fie discutate la zi, iar abuzurile sesizate să fie curmate din timp, s-ar putea preveni foarte multe alte evoluții negative.

Și să nu uităm un lucru pe care ni-l spune tot teoria, că orice putere care deține puterea are tendința de a abuza de ea. Ea merge, cum spunea Montesquieu "până acolo unde întâlnește limită". Și tot Montesquieu ne spunea că "puterea trebuie să oprească puterea". Adică trebuie să avem la îndemână acele mijloace instituționale, acele mijloace procedurale care să opună puterii puterea. Puterea Serviciului Român de Informații poate fi oprită de puterea corpului electoral exprimată prin parlamentari, reprezentați în aceste comisii de supraveghere și control a activității S.R.I. și S.I.E.

Iată de ce cred că toate aceste argumente de substanță și pentru conservarea democrației în România de a împiedica eventualele evoluții, eventualele regrese în materie de democrație, s-ar impune un asemenea demers. Probabil că procedural nu este corect. Domnul Marcu are dreptate. S-ar putea să avem nevoie să modificăm Legea S.I.E., Legea Serviciului Român de Informații. Sunt de acord cu domnia sa. Dar, haideți să nu aruncăm această idee, să nu aruncăm, așa cum se spunea, "o dată cu covata să aruncăm și copilul din covată". Haideți să retrimitem această lege la comisie, să vedem în cadrul comisiei cum putem să reamenajăm acest principiu, dacă suntem de acord cu el, și după care să găsim și corelările legislative corespunzătoare.

Propunerea ar fi de a o rediscuta încă o dată în comisie și a face recorelările legislative corespunzătoare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai dorește cineva să intervină. Poftiți, domnule...!

 
 

Domnul Dorel Bahrin:

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să fac câteva precizări. Dacă s-a făcut de către comisie referire la art.12 din Legea nr.24/2000, acestea au vizat evitarea paralelismelor pe care le putem introduce în elaborarea legilor pe care noi le votăm. Apoi, trebuie să ținem cont că trebuie să modificăm întâi prevederile constituționale pentru a putea introduce asemenea norme care nu spunem că nu sunt bune, și sunt prevăzute în propunerea legislativă, dar trebuie să modificăm mai întâi legile care reglementează această activitate și apoi să venim cu asemenea propuneri.

Din aceste motive, vă rog să fiți de acord cu respingerea propunerii legislative.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, stimați colegi.

Dacă mai dorește cineva să intervină. Domnul deputat Boc.

 
 

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Numai o simplă întrebare sau o întrebare retorică: am discutat în Parlament Legea Pruteanu și am invocat aici multe paralelisme, în acea lege am invocat multe paralelisme cu privire la faptul că ceea ce domnia sa prevedea în lege exista deja în legea română din 1991 încoace cu privire la necesitatea traducerii instrucțiunilor de utilizare ale diferitelor aparate sau produse din străinătate și acolo nu s-a tratat cu aceeași unitate de măsură.

Deci, nu credem că este un impediment major pentru a rediscuta această lege și a face corelările corespunzătoare. Iar ideea rămâne în continuare că dacă suntem de acord că acest principiu este sănătos, este bun, haideți să nu-l aruncăm, să-l retrimitem la comisie, iar în cadrul comisiei să reformulăm poate și în legile aferente esența acestei propuneri legislative care trebuie să fie menținută.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule deputat!

 
 

Domnul Octavian Constantin Petruș:

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Aș dori ca domnul Boc, care a susținut acest proiect de lege, să ne prezinte câteva cazuri de funcționare a unui asemenea sistem în democrațiile consolidate. N-am auzit de așa ceva nici în Statele Unite, nici în țările Europei de Vest și dumnealui propune niște soluții care nu funcționează. Vă dau și un exemplu: să presupunem că avem un guvern care are o anumită majoritate parlamentară, iar în problema serviciilor secrete există comisii paritare. Comisii din acestea, jumătate, jumătate, lipsește un membru al comisiei și politica serviciilor secrete este total diferită de cea a guvernului. Este o soluție care în practică nu cred că funcționează.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Dar nu s-a pronunțat numele dumneavoastră!? Poftiți! Dacă mai găsiți și o altă celebră lege în afară de Legea Pruteanu care să atragă atenția celor care vă aud, vă și felicit pentru inventivitate.

 
 

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte, mai găsesc dacă doriți, dacă aveți timpul și răgazul necesar.

Mulțumesc, domnule președinte.

Distinsul meu coleg spunea că în alte țări democratice nu există un asemenea principiu. Aș vrea să-l asigur pe domnia sa că există. Eu nu sunt inițiatorul acestei legi și nu am venit eu să susțin cu exemple din alte țări, dar pot să vă spun că în Germania, de exemplu, există un asemenea precedent, după știința mea, și în Germania, de exemplu, dacă opoziția dorește să constituie o comisie de anchetă, ea nu poate fi refuzată de către majoritatea parlamentară. Tot pe aceată linie, repet, a întăririi controlului parlamentar și, implicit, al opoziției.

Iar în al doilea rând aș vrea să-i reamintesc distinsului meu coleg că țările democratice despre care face domnia sa referire n-au trecut prin lagărul comunist, așa cum am trecut noi 50 de ani, când serviciile secrete au fost arma numărul unu a puterii politice. Deci, până să ajungem la nivelul țărilor democratice, să avem acea mentalitate, avem nevoie de acele precauții care să ne asigure că niciodată nu vom mai ajunge acolo unde am fost.

Iată de ce este necesar să avem patru ochi în loc de doi acolo unde s-a dovedit că în trecut am avut serioase probleme.

Iar invocarea argumentului domniei voastre că s-ar putea să lipsească un membru din comisie și s-ar putea promova o altă politică, dați-mi voie să spun că nu rezistă unei analize logice și raționale. Iar ideea că oricând serviciile secrete trebuie să facă politica guvernului sau a unui partid politic care, evident, formează guvernul, iarăși mi se pare a fi puțin forțată. Serviciile de informații, serviciile secrete nu fac politica nici unui partid politic. Ele fac politica siguranței naționale, politică prevăzută și sancționată de lege și nu politica unui partid politic reprezentat într-o formă sau alta în Parlament.

Cu asta trebuie să fim de acord pentru că, dacă partidele politice vor folosi serviciile secrete ca unelte pentru a ajunge la putere și pentru menținerea la putere, sunt convins că atunci democrația este în pericol.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Rog comisia să se pronunțe cu privire la propunerea de restituire sau de retrimitere a proiectului la comisie.

 
 

Domnul Dorel Bahrin:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă mai trebuie să mai venim cu alte argumente pentru a se respinge această propunere legislativă, atunci ar trebui să facem trimitere la Constituție unde se menționează că "Fiecare Cameră își constituie comisii permanente și poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale".

Mai fac precizarea că în curând Legea pentru organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații va fi pe agenda de lucru a Camerei Deputaților. Și, în aceste condiții, este normal ca membru al acestei Comisii pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, să susțin propunerea pe care am făcut-o de respingere acestei propuneri legislative.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Eu cred că s-au făcut suficiente discuții și pe fond și cu privire la propunerea de restituire. Oricum, potrivit regulamentului, sunt obligat să supun votului dumneavoastră întâi propunerea de retrimitere la comisie formulată de domnul deputat Boc.

Cine este pentru? 22 de voturi pentru restituire.

Împotrivă? 45 împotrivă.

Abțineri? 6 abțineri.

Cu 6 abțineri, 22 voturi pentru, 45 voturi împotrivă, a fost respinsă cererea de restituire a propunerii la comisia de fond.

În aceste condiții, rămâne să supunem votului final propunerea de respingere, ceea ce vom face în cursul ședinței de mâine.

 
Dezvoltarea interpelărilor și primirea de răspunsuri la interpelări adresate membrilor Guvernului.

Cu aceasta, am terminat prima parte a ședinței de astăzi. Trecem la partea a doua, destinată primirii răspunsurilor la interpelări.

Dau cuvântul domnului secretar Leonăchescu pentru a prezenta prima interpelare.

Aș avea rugămintea la cei care prezintă interpelările, le dezvoltă mai bine-zis, conform celor prevăzute de regulament, să o facă într-un mod foarte concis, pentru că sunt 30 de răspunsuri. Și dacă fiecare din dumneavoastră va vorbi 5 sau mai multe minute, n-o să puteți primi răspunsurile toți ceilalți. Deci, vă rog, foarte multă concizie, așa cum ne cere și regulamentul.

 

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Am prezentat în scris interpelarea și, pe scurt, esența ei este următoarea.

Locatarii a trei blocuri din București, din Str. Cobălcescu nr.41, sunt purtați pe drumuri, prin procese interminabile, într-un incredibil proces de retrocedare. Sunt o mulțime de dosare (20 de cazuri), unele blocate la nivelul Judecătoriei Sectorului I și suspendate pentru lipsă de acte de proprietate. Imobilele au fost ipotecate, iar ipoteca nu a fost onorată. Alte dosare au evoluat; la instanța de fond au obținut câștig de cauză, dar la nivelul Tribunalului Municipiului București au început să apară surprizele. Cu aceleași probe la dosar se obțin decizii invers: se anulează hotărârile de la instanța de bază, se retrimit, ciclul se reia. Cei care au obținut titlul de proprietate în baza Legii nr.112/1995 și a Legii nr.10/2001 sunt disperați, pentru că unele instanțe ignoră aceste două legi și consideră actele de vânzare-cumpărare ca nefiind valabile.

Întrebarea și interpelarea pe care eu am adresat-o Ministerului Justiției, doamnei ministru Rodica Stănoiu, este: dacă legile acestea două, nr.112/1995 și Legea nr.10/2001 mai sunt valabile și dacă mai sunt valabile, de ce la nivelul Tribunalului Municipiului București nu se respectă.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Ivanov, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Alexe Costache Ivanov (secretar de stat, Ministerul Justiției):

Stimate domnule deputat, la interpelarea formulată de dumneavoastră, adresată ministrului justiției, privind modul de aplicare a Legii nr.112/1995 și nr.10/2001 de către instanțele judecătorești, vă comunicăm următoarele.

Activitatea de judecată este atributul exclusiv al instanțelor judecătorești, iar judecătorii sunt independenți și se supun numai legii, astfel că nici ministrul justiției și nici o altă autoritate constituită în stat nu poate interveni pentru a influența soluționarea litigiilor de către instanțele judecătorești, datorită principiului separației puterilor în stat.

Verificările efectuate de ministrul justiției nu pot conduce la o imixtiune în desfășurarea proceselor în curs de judecată și nici nu pot repune în discuție ceea ce a fost deja judecat.

Dacă soluțiile pronunțate prin hotărâri irevocabile sunt de natură a nemulțumi părțile litigiului, acestea au posibilitatea formulării unor cereri de recurs în anulare, legal timbrate, în condițiile și în termenele prevăzute de Codul de procedură civilă, adresate procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, care este titularul acestei căi de atac sau ministrului justiției, la cererea căreia poate fi declarată această cale extraordinară de atac. Semnează doamna Rodica Mihaela Stănoiu, ministrul justiției.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule ministru.

 
 

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Am ascultat cu stupoare argumentația că judecătorii sunt independenți, că n-ar mai trebui să treacă prin Parlament, niciodată, nici o acțiune a lor, că, în fond, Ministerul Justiției nu-i poate controla, că, în fond, Parlamentul nu are dreptul să se amestece în acest minister și că n-ar trebui nici să-l mai votăm, până la urmă.

Eu nu cred că este vreun om, în țara asta, deasupra legii; nu cred că plătim un Minister al Justiției care nu poate să patroneze procesul de acordare a dreptății, de impunere a ei și, în fond, de impunere a legii. Oamenii nu cer altceva decât respectarea legii, atât. De ce nu suntem capabili s-o respectăm? Și de ce sunt purtați oamenii zeci de ani prin procese interminabile, cu adevărul în mână?

Este o întrebare la care o reformă a justiției poate da răspunsul, și pe care o întârziem.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Mircea Costache, dacă este? Poftiți. Vă rog și pe dumneavoastră să vă dezvoltați interpelarea tot atât de concis.

 
 

Domnul Costache Mircea:

Mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Numai puțin.

Domnule Leonăchescu, lăsați-l să asculte, că este o altă interpelare, adresată tot dumnealui.

 
 

Domnul Costache Mircea:

Mulțumesc, domnule președinte. Este de fapt o revenire la o problemă mai veche. Eu am adresat o interpelare pe adresa Ministerului Justiției, în legătură cu activitatea infracțională a unui primar, Constantin Dragoe, comuna Brăești, județul Buzău.

Domnul ministru secretar de stat mi-a dat atunci un răspuns amplu. Activitatea infracțională era cunoscută. Dar, în legătură cu posibilitatea de a stopa, de a aplica legea în așa fel încât lucrurile să nu se mai perpetueze, mai ales că eu am anexat și o listă cu 188 de semnături ale cetățenilor, mi s-a spus că ăsta este mersul justiției în România.

Am revenit de data aceasta și am cerut ca aplicând normele de drept ale celerității și întregul cadru legal care există, să mi se spună ce s-a întreprins de atunci și până acum, pentru că se face dovada că activitatea infracțională a primarului este în continuă desfășurare, ea se amplifică, se adaugă în fiecare zi noi și noi aspecte. Și aștept acum să văd ce metode, ce modalități găsește Ministerul Justiției pentru astfel de situații.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Ivanov, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Alexe Costache Ivanov:

Mulțumesc, domnule președinte. Într-adevăr, domnul deputat Mircea Costache a relatat cu foarte multă exactitate faptul că s-a mai făcut o interpelare pe această temă și nu ne solicită decât ce s-a făcut în ultima parte, în ultimul timp.

Vreau să vă aduc la cunoștința dumneavoastră, domnule deputat, că urmărirea penală a fost finalizată. Învinuitului Dragoe Constantin i-au fost prezentate materialul de urmărire penală și urmează să fie trimis în judecată. Probabil că în zilele acestea rechizitoriul a ajuns la instanța de judecată.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule deputat.

 
 

Domnul Costache Mircea:

Se pare că, dacă mergem în ritmul acesta, un om condamnat la 9 ani de închisoare își face de cap în continuare în fruntea cetățenilor, în calitate de primar, dacă mergem în ritmul acesta, înseamnă că Parchetul Național Anticorupție, Teatrul Național - Secția româno-maghiară și toate celelalte parainstituții ne vor determina să nu mai vorbim la Parchet, să vorbim la pereți, ca să fie măcar un lucru înțeles.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Tot domnul deputat Mircea Costache, care a formulat două întrebări Ministerului Administrației Publice, ministerul vă roagă să " " "

 
 

Domnul Costache Mircea:

Am văzut ambele răspunsuri. Ambele cer o prelungire.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Exact, pentru definitivarea verificărilor pe care le-au de făcut în vederea formulării răspunsului. V-am anunțat ca să știți cum vă organizați timpul în continuare.

Pentru Ministerul Justiției este o întrebare amânată la cererea domnului deputat Eugen Pleșa.

 
 

Domnul Eugen Pleșa:

Mulțumesc, domnule președinte. Era întrebarea legată tocmai de cele, cel puțin două căi de rezolvare a problemei privind proprietatea. Au existat, cum au spus și colegii mei, cum a zis domnul Leonăchescu, o lege, Legea nr.112/1995, care este în funcțiune, nu a fost abrogată, a apărut Legea nr.10 și, pe lângă astea mai există și, eu știu, soluțiile acestea prin instanță, sentință prin care se retrocedează, că așa vrea judecătorul.

Și vreau să-i amintesc domnului secretar de stat Ivanov, care este foarte bine informat, este un profesionist în materie, că nu-i adevărat ce se afirmă și este chiar dăunător, că judecătorii fac ce vor ei, spus mai popular. Inamovibilitatea judecătorilor înseamnă puterea, libertatea lor de a se exprima pe o plajă în cadrul " " ", pe o plajă de sentințe, eu știu, de timp ca sancțiune, în cadrul textului de lege. Deci, nu poate să dea o sentință, eu știu, pentru unul care a făcut un viol, să dea o sentință de la furt din buzunar sau a.m.d. Dar ceea ce este foarte grav, este că judecătorii și instanțele au fost reduse, dacă vreți, de la doi judecători (suntem singura țară din lume, noi și probabil unii prin Africa, în care unul, judecător, și ăla de obicei din cei până în 25 - 30 de ani, judecă cum vrea el), și este un singur judecător; înainte erau doi. A avut grijă cineva să modifice structura instanței. Am cerut să se facă asta, să se revadă, nu s-a făcut.

încă o dată, atât timp cât și judecătorii nu-și fac datoria, așa ca orice cetățean de orice profesie în țara asta, este un haos tolerat, pentru care, repet, ministrul justiției este responsabil. N-am spus să ceară ministrul justiției cum să-și facă datoria. Am spus că trebuie să le atragă atenția că și ei, ca și ceilalți salariați în România, trebuie să-și facă atribuțiunile de serviciu. Adică, să respecte ceea ce spune legea.

Vreau să vă spun că sunt oameni evacuați aiurea, pe niște cereri date de niște impostori. Este un haos, este o bătaie de joc în țara asta de nu se vede. Nu se poate. Primăriile restituie unuia care nu are nici un fel de document, dar el cere, el a făcut o notificare; altul vine cu un avocat abil și iarăși cere; iar eu, de exemplu, cu toate că nu voiam să spun asta, am cumpărat o locuință pe baza unei legi, și acum trebuie să vin să particip la fel de fel de ședințe pe la judecătorie, că vine nu știu cine să anuleze. Chiar așa, se poate întâmpla ca de la doi, trei ani să se schimbe, unii dau o lege și alții vin și o răsucesc?

Deci, aici era întrebarea: să se facă disciplină în sistemul ăsta al justiției. Mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru Ivanov, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Alexe Costache Ivanov:

Mulțumesc, domnule președinte. Răspunsul întocmit de către colegii mei este destul de amplu. El cuprinde următoarele referitor la întrebările puse de domnul deputat.

Referitor la notificările pentru redobândirea imobilelor, Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv, a prevăzut în art.21 posibilitatea persoanei care se consideră îndreptățită a beneficia de drepturile stabilite prin această lege, să notifice persoanele juridice deținătoare ale imobilelor.

Aceeași lege, astfel cum a fost modificată de Ordonanța de Urgență nr.175/2001 pentru modificarea și completarea Legii nr.10/2001 a stabilit răspunderi și sancțiuni pentru exercitarea abuzivă a drepturilor prevăzute de lege. Astfel, art.402 din lege, introdus de această ordonanță dispune: "Exercitarea abuzivă a dreptului de a depune notificări în vederea restituirii de imobile în temeiul prezentei legi atrage răspunderea civilă pentru pagubele produse", prevedere care este instituită de această ordonanță, care mai prevede în mod expres "răspunderea materială pentru abuzul de drept în aceeași materie". Art.403 sancționează penal pe cei care au săvârșit un abuz de drept, acționând cu intenție: "fapta de a notifica persoane juridice, deținătoare a imobilului, știind că nu este îndreptățit, potrivit prezentei legi, la măsuri reparatorii, în scopul de a împiedica încheierea actelor juridice de înstrăinare a acestuia sau a actelor juridice în cadrul procesului de privatizare, dacă s-a pricinuit o pagubă, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la trei luni la trei ani sau cu amendă".

Nu s-ar putea interzice cetățenilor să notifice persoana juridică, deținătoarea imobilului decât cu încălcarea dreptului constituțional la petiționare, consfințit prin art.47 din Constituția României, dar exercitarea abuzivă a acestui drept atrage răspunderea materială sau penală a celui în cauză.

De asemenea, statistica Decretului nr.92/1950, la care faceți referire în interpelare, nu are relevanța raportată la numărul de notificări, deoarece obiectul Legii nr.10/2001 îl formează și alte imobile decât cele preluate în conformitate cu dispozițiile acestui decret.

Referitor la contractele de vânzare-cumpărare către foștii chiriași ai imobilelor ce formează obiectul Legii nr.10/2001, arătăm următoarele.

Art.18 lit.d) din lege prevede obligativitatea stabilirii măsurilor reparatorii numai în echivalent, în situația în care imobilul a fost înstrăinat fostului chiriaș, cu respectarea dispozițiilor Legii nr.112/1995. Dreptul celui care se consideră că, potrivit legii, ar putea beneficia de restituirea în natură a imobilului, de a solicita anularea sau constatarea nulității unui act juridic privitor la bunuri ce pretinde a-i fi restituit, este consacrat de art.21 din Constituția României, care prevede accesul liber la justiție. Exercitarea abuzivă a acestui drept, chiar dacă nu este sancționată expres de Legea nr.10/2001, atrage răspunderea materială a celui în cauză, în conformitate cu dispozițiile Codului civil și Codului de procedură civilă.

Hotărârile judecătorești pronunțate în această materie pot fi desființate numai prin intermediul căilor de atac ordinare sau extraordinare. În cazurile în care a fost sesizat Ministerul Justiției, consider că sunt întrunite condițiile art.330 din Codul de procedură civilă, am solicitat Parchetului General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție declararea recursului în anulare împotriva hotărârilor criticate, deoarece încheierea contractului de vânzare-cumpărare cu bună-credință de către chiriașul cumpărător nu atrage nulitatea absolută a contractelor astfel încheiate, iar nulitatea relativă nu poate fi invocată de unități necontractante. Legea nr.10/2001, în art.46 prevede același regim al actelor juridice de înstrăinare, încheiate cu privire la aceste imobile, menținând contractele încheiate cu respectarea legilor în vigoare la data înstrăinării pentru imobilele preluate cu titlu valabil, respectiv cele încheiate cu bună-credință pentru imobilele preluate fără titlu valabil.

Mai mult, Curtea Constituțională, prin Decizia nr.98/21.03.2002, a declarat neconstituționale dispozițiile art.46, alin.3 din lege, care sancționează cu nulitatea absolută contractele având ca obiect imobilele preluate prin confiscarea averii, ca urmare a unei hotărâri judecătorești de condamnare, pentru infracțiuni de natură politică, prevăzute de legislația penală, săvârșite ca manifestare a opoziției față de sistemul totalitar comunist.

Referitor la situația locativă a chiriașilor sau a celora cărora li s-au anulat contractele de vânzare-cumpărare încheiate cu rea-credință ori au căzut în contradictoriu cu proprietarii revendicatori ai imobilelor, Legea nr.10/2001 și Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.40/1999, aprobată prin Legea nr.241/2001, prevăd măsuri de protecție a acestora, fiind exclusă varianta practicării unor evacuări brutale, rușinoase pentru regimul actual, cu toate că procesele sunt în derulare, fără soluția finală. Evacuarea nu poate fi dispusă decât în baza unor hotărâri definitive, pronunțate pentru nerespectarea obligațiilor chiriașilor, instituită de actele normative respective.

Referitor la situația sancționării judecătorilor care dau sentințe după legea bunului plac sau intereselor personale și anularea sentințelor astfel pronunțate, vă comunicăm că ori de câte ori ministrul justiției a avut indicii că în cauzele având asemenea obiect s-au săvârșit fapte penale, a procedat potrivit dispozițiilor legale în vigoare, iar avizele date de Ministerul Justiției pentru judecători au vizat inclusiv asemenea cauze.

De asemenea, potrivit art.330 pct.3 din Codul de procedură civilă, hotărârile judecătorești irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare când s-au săvârșit infracțiuni de către judecători, în legătură cu hotărârea pronunțată. Astfel că, în cazul în care se constată că sunt întrunite condițiile în cauză, hotărârile astfel pronunțate pot fi desființate potrivit dispozițiilor legale în vigoare. Cu stimă, semnează doamna Rodica Mihaela Stănoiu, ministrul justiției.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

 
 

Domnul Costache Mircea:

Solicit răspunsul în scris.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Da. Vă rog, domnule ministru, comunicați răspunsul în scris.

Doamna deputat Mona Muscă, vă rog să vă prezentați propria dumneavoastră interpelare, adresată Ministerului Justiției, cu situația deportaților.

 
 

Doamna Monica Octavia Musca:

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Interpelarea este către doamna ministru al justiției, Rodica Stănoiu.

Obiectul interpelării: situația deportaților dinainte de 1944, care nu beneficiază de prevederile art.1 din Decretul-Lege nr.118/1990 republicat.

Situația celor care au fost deportați din România nu a fost nici până la ora actuală reglementată și rezolvată în totalitate. O parte dintre aceștia nu au beneficiat încă de compensațiile și reparațiile care li se cuveneau. Acesta este și cazul domnului Epitrop Victor, care a fost deportat împreună cu familia în Siberia, în anul 1941, motiv pentru care nu a beneficat de prevederile Decretului-Lege nr.118/1990.

Deși s-a adresat mai multor instituții pentru rezolvarea cazului său și pentru a primi despăgubirile cuvenite, domnia sa nu a primit nici un răspuns favorabil.

Ținând cont de faptul că nu este o situație singulară, vă rog să precizați prin ce căi pot cetățenii în cauză să reintre în drepturi și să beneficieze de despăgubiri.

Vă rog, de asemenea, să specificați dacă există vreo prevedere legală în acest sens și care este instituția competentă. Mulțumesc frumos.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Ivanov.

 
 

Domnul Alexe Costache Ivanov:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimată doamnă deputat, la interpelarea formulată de dumneavoastră privind situația deportaților dinainte de 1944, care nu beneficiază de prevederile art.1 din Decretul-Lege nr.118/1990 republicat, vă comunicăm următoarele.

Cazul domnului Epitrop Victor, deportat în Siberia în 1941, se încadrează în dispozițiile Ordonanței Guvernului nr.105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945, din motive etnice, publicată în Monitorul Oficial al României nr.426/31 august 1999, aprobată prin Legea nr.189/2000, publicată în Monitorul Oficial al României nr.553/8 noiembrie 2000, cu modificările ulterioare.

Potrivit art.1 lit.a) din ordonanța de mai sus, astfel cum a fost modificată, "beneficiază de prevederile prezentei ordonanțe persoana - cetățean român - care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a avut de suferit persecuții din motive etnice, după cum urmează: a) a fost deportată în ghetouri și lagăre de concentrare din străinătate".

Dispozițiile citate sunt reluate în art.1 lit.a) din hotărârea Guvernului nr.127 din 14 februarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României nr.139/22 februarie 2002.

Cererea se depune la Casa județeană de pensii, sau după caz, la Casa de Pensii a Municipiului București, conform art.22, al articolului unic din Legea nr.367/2001 privind aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.242/2000 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.105/1999, publicată în Monitorul Oficial al României nr.386/16 iulie 2001.

Cererea poate fi depusă până la data de 31 decembrie 2003, deci, suntem în termen, conform art.7 alin.2 din Ordonanța nr.105/1999, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.586/2002 pentru modificarea art.1 lit.c) din ordonanța Guvernului nr.105/1999 publicată în Monitorul Oficial al României nr.808/7 noiembrie 2002. Semnează, cu stimă, ministrul justiției Rodica Mihaela Stănoiu.

Este bine să vă transmit un exemplar, dar nu am decât un exemplar de lucru. O să-l primiți, pentru că sunt foarte multe date pe care numai de aici le puteți lua.

 
 

Doamna Monica Octavia Musca:

Am o rugăminte: el nu poate să beneficieze din motive etnice. El a fost deportat din motive politice din Basarabia în Siberia. " "

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Metin Cerchez, dacă este? Nu.

Cu aceasta, interpelările adresate ministrului justiției au fost epuizate.

Pentru Ministerul Agriculturii, domnul Gheorghe Valeriu, P.N.L., poftiți.

Vă rog, domnule Predilă, să vă apropiați de microfon pentru a formula răspunsurile.

 
 

Domnul Gheorghe Valeriu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În urma unei informații primite de la Asociația Patronală a producătorilor de cereale din România, s-ar fi importat grâu infestat radioactiv din Ucraina, care ori a primit certificat de origine românească și a plecat la export, ori a intrat pe piața de consum din România.

Rugămintea a fost dacă s-a făcut controlul la frontieră privind acest grâu. Mersi.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi, v-aș ruga să fiți de acord, sunt patru deputați care doresc să pună întrebări Ministerului Agriculturii. Întrucât domnul secretar de stat Predilă are o problemă cu deplasatul, vă rog să vă prezentați fiecare interpelările pentru a vă răspunde pe rând la fiecare din ele.

în continuare, domnul deputat Damian Brudașca. Asta vă rugam, să nu fie obligat să tot vină la microfon, că nu se poate deplasa. Se deplasează foarte greu.

 
 

Domnul Damian Brudașca:

Aștept răspunsul.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Petre Posea. Este domnul deputat Petre Posea? A, poftiți.

 
 

Domnul Petre Posea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul interpelării este următorul: prin Hotărârea de Guvern nr. 695/1998 s-a aprobat Regulamentul de vânzare către Regia Națională a Pădurilor a masei lemnoase destinate agenților economici.

Unele prevederi din regulament sunt învechite și nu se mai pot aplica în unele condiții, când peste 1,5 mil. ha. de pădure au trecut în proprietate privată. Federațiile patronale din industria lemnului solicită de trei ani de zile modificarea acestui act normativ.

Când va iniția Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor modificarea regulamentului, așa cum a fost el negociat cu factorii interesați?

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna deputat Liana Naum, de la P.S.D.?

 
 

Doamna Liana Naum:

Aștept răspunsul.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Deci, domnule ministru, vă rog să vă prezentați răspunsurile la cei patru colegi, începând cu domnul Gheorghe Valeriu.

 
 

Domnul Gheorghe Predilă (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor):

Domnule președinte,

Referitor la interpelarea domnului deputat Gheorghe Valeriu, Ministerul Agriculturii, respectiv domnul ministru Ilie Sârbu, îi prezintă următorul răspuns: din toate evidențele pe care le avem la dispoziția Ministerului Agriculturii, din verificările pe care le-am făcut, rezultă că în 2001 în România s-au importat 296,4 mii tone grâu, din care, din Republica Moldova nu s-a importat nici o cantitate de grâu, iar din Ucraina s-au importat 515 tone pentru sămânță, care s-a multiplicat pe bază de contract pe teritoriul României și a fost exportată pe baza Ordinului nr. 31 al ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor.

În acest an, pe primele nouă luni, în România s-au importat 53.175 tone grâu. Din Republica Moldova s-au importat 21,3 mii de tone, din Ucraina numai 120 de tone de grâu pentru sămânță, care a intrat în țară la data de 18 martie a.c., prin punctul vamal Dornești, Siret, sămânță care, la fel, pe bază de contract s-a multiplicat pe teritoriul României și a fost exportată de Vital Hail S.A. din localitatea Garant, județul Timiș.

În ce privește solicitarea importatorilor din Orientul Apropiat și Mijlociu, ca loturile de grâu exportate din România să aibă cuprinse în certificatul de analiză date privind calitatea și contaminarea radioactivă, nu este o noutate, pentru că, cel puțin în ultimii 12 ani, orice produs agroalimentar este însoțit și de buletin de analiză privind nivelul radioactivității.

Deci, nu este ceea ce a inserat domnul Scurtely, ci aceasta este o treabă care se practică pentru că sunt cerințe la care noi trebuie să răspundem în timpul exportului.

mediatizarea care s-a realizat nu are la bază date certe și noi am avut o discuție cu domnul Scurtely, noi îl cunoaștem mai bine decât alții pe domnul Scurtely și, ca atare, dânsul nu are nici un fel de document care să-i susțină afirmațiile.

Noi vă asigurăm de întreaga noastră considerație și vă stăm la dispoziție oricând, cu răspunsuri la solicitările dumneavoastră, cu rugămintea ca atunci când aveți și alte lucruri pe care trebuie să le lămurim, să o faceți și pe altă cale, dacă vreți și rapid, pentru că vă răspundem cu plăcere, întrucât sunt reguli și legi ale statului român pe care nu le poate eluda nimeni.

În ceea ce privește răspunsul doamnei deputat Liana Naum, vrem să vă informăm că programul de îmbunătățiri funciare care s-a aprobat pentru anul 2003 prevede pregătirea până la 31 martie 2003 a unei suprafețe amenajate cu lucrări de irigații de 1.500.908 ha, față de 1.072.000 ha, cât au fost pregătite să funcționeze în acest an.

Cum sunt repartizate? În perioada 1 octombrie - 31 decembrie 2002 se fac lucrări pe 238.830 ha, iar la 31 martie 2003 vor mai fi gata încă 190.000 ha. Pentru punerea în funcțiune a acestor suprafețe sunt necesare ca volume de lucrări repararea unui număr de 774 de stații de pompare, dragaje și decolmatări la prize și canale care însumează peste 1.042.000 metri cubi, reparații pereuri pe 175.000 metri pătrați și repararea a 518 Km de linii electrice care sunt în administrarea S.N.I.F. și Electrica S.A.

Până la sfârșitul lunii decembrie se vor readuce la parametri de funcționare 300.000 de ha pentru irigații și 200.000 de ha pentru desecări, 400.000 de ha pentru combaterea eroziunii și 550 Km diguri la Dunăre și râuri interioare care se vor consolida.

Totodată, începem și acțiunea de introducere a cadastrului de îmbunătățiri funciare în sistemul de îmbunătățiri funciare.

Referitor la reabilitarea și modernizarea unor suprafețe amenajate cu lucrări de irigații nefuncționabile în prezent, pentru următorii ani s-a aprobat de către Guvern un program de reabilitare pentru 1.000.000 de ha, din care 400.000 de ha pentru 2003, în funcție de asigurarea surselor de finanțare, din surse externe, cu condiția asigurării echipamentului de udare obligatoriu.

De asemenea, sunt prevăzute și alte măsuri; dacă sunteți de acord, ele sunt inserate pe încă două pagini, să le primiți în scris și dacă este să continuăm și în cadrul comisiei și în plen dialogul. Noi vă asigurăm că pentru ceea ce am prezentat există deja sursele financiare și deci nu se ridică probleme că nu ar putea să fie îndeplinite.

Referitor la întrebarea domnului deputat Damian Brudașca. Dânsul a sesizat că în anul 2002 s-au constatat pagube produse de animalele sălbatice și în mod deosebit de mistreț la culturile agricole de pe raza comunelor Ciucea și Negreni din județul Cluj.

în situația în care ar fi existat anumite pagube, perioada actuală, eu vă spun că este tardiv să le mai constatăm, dar noi am intervenit la direcția silvică, la direcția agricolă. Din păcate, autoritățile și agricultorii din aceste două comune anul trecut nu au înregistrat și nu au solicitat despăgubiri pentru asemenea pagube. Noi, așa cum ne-ați cerut, vom face o verificare în continuare, organele agricole, să vedem. pentru că răspunsul la întrebare l-am primit zilele trecute, nu aveam cum, este o echipă acolo care verifică, dar, cu respect vă informez că am solicitat informații și de la Asociația județeană a vânătorilor și pescarilor sportivi care gestionează fondul de vânătoare respectiv și ei au venit și ne-au dat în scris că nu au înregistrat anul trecut pagube și nu au fost solicitați de autoritățile localităților respective și nici de direcțiile silvice să intervină împreună pentru combatere. Dacă vom avea alt răspuns, așa cum ne-ați solicitat, noi vom veni în completare. În momentul de față, pe bază de semnături de la cei vizați ni s-a spus că nu au înregistrat asemenea reclamații anul trecut, iar dacă ar fi să constatăm acum, nu mai putem să constatăm la fața locului, întrucât ele s-au întâmplat anul trecut, anul acesta au fost alte culturi.

În ceea ce privește întrebarea domnului deputat Petre Posea. Eu vreau să scurtăm, să vă informez că în momentul de față la Ministerul Agriculturii se lucrează de un colectiv de specialiști la această modificare și că mâine, dacă știți și dacă puteți, la ora 14,00 domnul secretar de stat Ionescu are întâlnire cu sindicatele din silvicultură și cu cei din exploatarea lemnului. La unul din puncte se analizează exact acest proiect de act normativ. Dacă vă satisface răspunsul, vă rog să vă considerați deja de acum anunțați și invitați și la această discuție, care este strict de specialitate și pentru că ați lucrat și probabil vă veți reîntoarce în sector, mai puteți să vă aduceți contribuția și pentru alte probleme care se pun mâine în dezbatere.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mai rămâneți puțin, domnule Predilă, că am senzația că domnul Damian Brudașca dorește să facă un comentariu și poate se cuvine să-i dați răspuns.

 
 

Domnul Damian Brudașca:

Eu mulțumesc domnului ministru pentru răspuns. Sesizez faptul că toate cele semnalate de mine s-au petrecut în acest an, în afara distrugerii propriu-zise a culturilor este vorba și de distrugerea terenului, pentru că porcii mistreți, pe suprafețe destul de mari au distrus, au râmat pământul respectiv, creându-le celor din zonă probleme foarte serioase. Singura chestiune pe care o aveam de comentat sau de sugerat este aceea că probabil în fondul de vânătoare din această iarnă va fi inclusă mai ales zona Negreni, cu satele Prelucele Osoiele, zone care au semnalat cele mai mari distrugeri petrecute în acest an. Deci, semnalarea mea vizează activitatea de anul acesta. Și rugămintea cetățenilor din zonă pe care i-am întâlnit la începutul lunii noiembrie anul acesta vizează rugămintea de a fi incluse în fondul de vânătoare, în special, localitățile amintite.

În speranța că se va ține cont de acest lucru, mulțumesc încă o dată.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc și eu.

Există în continuare un grupaj de interpelări... Poftiți, domnule deputat, doriți și dumneavoastră să comentați.

 
 

Domnul Petre Posea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc și domnului ministru.

De asemenea, vreau să mulțumesc domnului ministru pentru invitația pe care ne-a făcut-o pentru mâine și aș fi de acord să mergem toată subcomisia de silvicultură la Ministerul Agriculturii.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Pe cei care mai perturbă lucrările nu le mai dau cuvântul în susținerea interpelărilor.

 
 

Doamna Monica Octavia Musca:

PD-ul face scandal!

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Vă spun de ce face, vor să le dau cuvântul ca să "..

La propunerea colegilor domnul deputat Boc va rămâne ultimul ca să îi întrețină în continuare buna dispoziție în sală.

Pentru întrebările adresate Ministerului Lucrărilor Publice, Transportului și Locuinței, la care va răspunde domnul Tudor Florescu, dau cuvântul domnului Boc întâi. Așa era înscris și trebuie să respect listele. Și, oricum, după aceea se face liniște în sală, vă garantez.

 
 

Domnul Emil Boc:

Mulțumesc, domnule președinte, și apreciez faptul că într-adevăr sunteți președintele Camerei Deputaților și sunteți echidistant și apreciați după regulament și nu după alte criterii intervențiile noastre. De data aceasta le apreciem. Când le criticăm, le criticăm.

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Interpelarea mea este adresată domnului Miron Mitrea, cu următorul subiect: deplasarea cu un automotor al CFR, în interes personal la o partidă de vânătoare.

Subiectul acestei interpelări mi-a fost oferit de un amplu reportaj din publicația din Cluj, "Clujanul", intitulată: "CFR - moșie privată", unde articolul se intitulează în acest fel, cu argumente foarte directe și pertinente cu privire la utilizarea banului public într-un scop privat. Aceasta este, de fapt, esența interpelării: dacă avem sau nu avem de-a face cu o utilizare a banului public în scopuri private. În noaptea de 2 spre 3 noiembrie, în cursul unei călătorii în interes personal, domnul ministru Mitrea, împreună cu domnul Mihail Necolaiciuc, fost director general al CFR, s-a deplasat la o partidă de vânătoare în zona localității Chișinău Criș, județul Arad. Pentru această utilizare s-a utilizat un automotor al CFR care a plecat din stația Cluj Napoca la ora 0,03. Automotorul a circulat cu regim de maximă urgență, determinând întârzieri de 50 până la 100 de minute în circulația unor trenuri de marfă și călători. Printre trenurile care au înregistrat întârzieri din cauza deplasării domnului ministru s-a aflat și internaționalul 407 care a fost oprit pentru aproape o oră în stația Oșohei.

Având în vedere această situație de fapt am solicitat domnului ministru să ne prezinte următoarele: 1) cine a achitat contravaloarea acestei deplasări; 2) care au fost considerentele care au determinat deplasarea în regim de urgență, fapt ce a determinat întârzierea circulației celorlalte trenuri.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Aveți cuvântul, domnule Florescu.

 
 

Domnul Tudor Florescu (secretar de stat, Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră vă facem cunoscute următoarele: deplasarea automotoarelor 761 și 793 în datele de 2 și 3 noiembrie 2002, pe distanțele București - Târgu Mureș - Cluj Napoca și retur s-a efectuat cu delegați din cadrul ministerului și ai Companiei Naționale CFR S.A, în scopuri oficiale, costurile acestei deplasări fiind suportate de către Compania Națională Căi Ferate CFR S.A.

2) Deplasarea automotoarelor în noaptea de 2 spre 3 noiembrie 2002, pe distanța Cluj Napoca - Arad s-a efectuat în scopul remedierii unor defecțiuni apărute pe parcurs la suspensia automotorului 793 și la motorul termic al automotorului nr. 761 care puneau în pericol deplasarea în siguranță către București.

Menționăm că automotoarele în cauză sunt construite în anul 1951 și prezintă un grad avansat de uzură.

Având în vedere că remedierea defecțiunilor apărute se putea efectua numai de către specialiștii din centrul Arad a fost necesară deplasarea în regim de urgență la Arad pentru ca automotoarele să fie apte să circule în condiții de siguranță în ziua de 03.11.2002.

Cu deosebită considerație, ministrul lucrărilor publice, transportului și locuinței, domnul Miron Mitrea Tudor.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Drept la replică, domnule deputat?

 
 

Domnul Emil Boc:

Mulțumesc, domnule președinte.

M-ați făcut să nu mai invoc încă o dată prevederile Regulamentului, dumneavoastră aplicându-le fără solicitarea noastră.

Domnule președinte,

Întrebarea mea era simplă: dacă domnul ministru Mitrea a fost sau nu a fost cu acest autotren și dacă a fost sau nu la o partidă de vânătoare, așa cum susține mass-media. Eu nu am pus de la mine nimic. Nu am văzut nici o dezmințire publică din partea domnului Mitrea cu privire la aceste articole apărute în presă și nu cred că domnia sa nu este la curent cu ceea ce se scrie despre ministerul domniei sale și despre activitatea pe care o desfășoară. Să fiu bine înțeles: eu regret că domnul Mitrea a suferit un mic incident, din câte am înțeles și îi urez însănătoșire grabnică și multă sănătate pe această direcție, dar în privința aceasta mass-media este destul de exigentă și menționează faptul că domnia sa, potrivit unor surse din Asociația județeană a vânătorilor și pescarilor Arad, care confirmă: "importantele personaje au vânat pe fondul de vânătoare a RomSilva". Alte surse din RomSilva Arad de această dată întăresc acest lucru: "domnul ministru a fost duminică, 3 noiembrie în Arad. Vizita nu a avut, însă, de ce să fie anunțată, deoarece a fost una privată" - citez din ce se menționează în mass-media de la acea vreme. Cu alte cuvinte, domnul ministru a utilizat sau nu a utilizat autotrenul pentru acea vizită privată, în vederea participării la o partidă de vânătoare? Dacă a participat, se suportă contravaloarea costului până la Arad, la fel ca orice persoană particulară, dacă a fost în interes privat. Deci, la acest lucru aș dori să am un răspuns. Defecțiunile care au fost invocate de dumneavoastră, evident că sunt corecte, nu le pot contesta. Subiectul interpelării reprezenta, repet, folosirea banului public în interes privat. A fost sau nu acest lucru realizat?

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Florescu.

 
 

Domnul Tudor Florescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule deputat,

Răspunsul se referă efectiv la întrebările dumneavoastră: 1) cine a achitat contravaloarea acestei deplasări? 2) care au fost considerentele care au determinat deplasarea în regim de urgență, fapt ce a determinat întârzierea circulației celorlalte trenuri?

Deci, la cele două întrebări ați primit răspuns.

Referitor la comentariul pe care domnia voastră l-a făcut ulterior, nu-mi pot permite să spun că presa spune sau nu spune adevărul, decât un singur comentariu, dacă mi-ați permite, se spune: fostul director general al CFR, domnul Mihail Necolaiciuc. vă aduc la cunoștință că este prezentul director general.

Pe acest considerent, nu văd ce alte comentarii trebuie făcute ca să confirm sau să infirm adevărurile spuse de presă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Pentru domnul ministru Moucha s-a depus o interpelare.

 
 

Domnul Damian Brudașca (din sală):

Mai sunt două aici.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Am mai făcut o intercalare.

Domnul Nicolae Sersea este prezent? Poftiți?

 
 

Domnul Damian Brudașca (din sală):

Mai sunt și aici două.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

toți cei de aici au interpelare, stimate coleg. Am făcut o mică intercalare pentru că mulți dintre colegii dumneavoastră au spus că l-am sărit pe domnul Moucha care era al doilea, dacă vă interesează. Bun.

 
 

Domnul Nicolae Sersea (din sală):

Aștept răspunsul.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Așteptați răspunsul.

Poftiți, domnule Moucha.

 
 

Domnul Romulus Ion Moucha (secretar de stat, Ministerul Industriei și Resurselor):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Și pentru a respecta solicitarea dumneavoastră, ca să fim foarte scurți, întrucât volumul este mare, voi înmâna la sfârșitul intervenției mele, in extenso, răspunsul la interpelarea domnului deputat. În momentul de față doresc doar să sublinez câteva aspecte ale răspunsului Ministerului Industriei și Resurselor.

Și anume, faptul că SNP Petrom, ca și celelalte societăți naționale și/sau comerciale, aflate sub autoritatea Ministerului Industriei și Resurselor au obligația de a se conforma prevederilor legale, respectiv Ordonanța de urgență nr. 60/2001 și Hotărârea Guvernului nr. 461/2001 privind aprobarea normelor de aplicare a acestei ordonanțe, privind achiziționarea contractelor de lucrări pentru forajul sondelor de țiței și gaze naturale prin organizarea - sublinez - prin organizarea de licitații.

Ordinul Ministrului Industriei și Resurselor nr. 84/2002 la care face referire domnul deputat prevede că aprobarea declanșării procedurilor cu privire la atribuirea contractelor de achiziții publice se face de către Colegiul Ministerului Industriei și Resurselor, înainte de publicarea anunțului de participare, în Monitorul Oficial - partea a VI-a.

Aș dori, de asemenea, să precizez faptul că în perioada de timp scursă de la emiterea acestui ordin, respectiv în 24 aprilie 2002, SNP Petrom a depus la secretariatul general al ministerului nostru un număr de 60 de documentații de licitații, dintre care 26 au obiect forajul de sonde.

De asemenea, trebuie să precizez faptul că până în prezent PETRON-ul nu a notificat către ministerul nostru asupra unei așa-zise reduceri a producției cauzate de "avizarea cu întârziere" a documentațiilor de licitație pentru forajul de sonde.

Propunerea ca "pentru o scurtă perioadă imediat să se efectueze licitații cu un regulament minimal, sub supravegherea unei comisii tripartite care să asigure transparența hotărârilor" este contrară prevederilor legale în vigoare și nu ține cont de faptul că în prezent comisiile de evaluare sunt constituire din reprezentanți ai PETROM-ului și Ministerului Industriilor.

Având în vedere cele de mai sus, considerăm că aplicarea Ordonanței de urgență nr. 60/2001 privind achizițiile publice, precum și a ordinelor adiacente, nu este opțională și că în acest sens trebuie, ca să spunem așa, respectate regulile jocului, prin aplicarea măsurilor legale.

Așa după cum am spus la început, domnule președinte, voi înmâna domnului deputat Sersea, in extenso, răspunsul la interpelarea domniei sale.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Din partea Ministerului Învățământului este? Pentru a răspunde domnului Adrian Moisoiu care nu este nici dumnealui.

Revenim la întrebările adresate Ministerului Lucrărilor Publice.

Domnul deputat Emil Rus de la PRM. Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Emil Rus:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea a fost adresată în scris și punctual, așa că nu are rost să mai dezbat încă o dată conținutul ei. Îl rog pe domnul reprezentant al ministrului să-mi răspundă la problemele ridicate.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog, domnule ministru.

 
 

Domnul Tudor Florescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule deputat,

Având în vedere gravitatea faptelor care fac obiectul interpelării, s-a dispus cu actul nr. 41H/2.043 din 28.11.2002 constituirea în cadrul Societății Naționale de Transport Feroviar de Călători CFR Călători S.A. a unei comisii de cercetare asupra celor sesizate de dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule coleg.

 
 

Domnul Emil Rus (din sală):

Eu am solicitat răspunsul și în scris.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Vă oferă și răspunsul scris.

Domnul deputat Damian Brudașca, pentru același minister.

 
 

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte,

Având în vedere maniera extrem de interesantă în care se răspunde din partea acestui minister m-am văzut nevoit să revin la o întrebare adresată anterior în legătură cu calitatea greu de calificat a lucrărilor de modernizare a șoselei pe porțiunea localității Poieni din județul Cluj.

În primul răspuns mi s-a precizat cu mare exactitate că localitatea este la 5 Km de Huedin și că nu s-a făcut anul acesta nici un fel de lucrare. Nu am precizat eu anul în care s-a făcut lucrarea.

Admir, de asemenea, precizia care există la acest minister.

Ulterior am trimis o listă de 357 de persoane care solicită din anul 2000 intervenția autorităților competente, având în vedere că s-au acoperit șanțurile și rigolele și li se înfundă curțile și li se aduc mari prejudicii, mari pierderi cu ocazia fiecăror perioade cu ploi mai intense.

Să vedem dacă și de data aceasta răspunsul este de aceeași manieră exactă și nu evazivă.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru Florescu, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Tudor Florescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră vă facem cunoscute următoarele: s-a constatat pe teren că inundarea terenurilor din zona drumului se datorează colmatării podețelor de cale ferată.

Din această cauză, podețele corespondente, aparținând drumului național, precum și albiile celor două podețe se colmatează în permanență.

Lucrările de eliminare a acestor cauze au fost demarate în toamna anului 2002 și se află în curs de derulare.

Până în prezent s-au efectuat decolmatările albiilor în zona podețelor și aval până la KM 565 plus 569 Valea Hodiș, Km 566 plus 445, Pârâul Țiganilor. La celelalte podețe lucrările de decolmatare sunt în curs de desfășurare. Primăria Comunei Poieni poate certifica cele menționate.

Cu deosebită considerație.

 
 

Domnul Damian Brudașca:

Îmi pare sincer rău, domnule președinte și domnule ministru, și de data aceasta rămân, cum se spune, bouche bée, pentru modul absolut funcționăresc în care se răspunde.

Lista respectivă poartă semnătura primarului. Primarul personal mi-a depus-o la biroul parlamentar acum câteva zile, deci nici vorbă să se fi efectuat asemenea lucrări. Încearcă din anul 2000 adresându-se autorităților naționale, Agenției Naționale a Drumurilor, prefecturii, consiliului județean, pentru a reuși să se apuce de lucru cei care se fac vinovați de executarea absolut prăpăstioasă a lucrărilor.

Nu este vorba numai de aceste decolmatări, domnule ministru, este vorba de faptul că nu s-a respectat proiectul inițial, că șanțurile și rigolele au fost înfundate datorită modului în care s-au făcut lucrările. Fiindcă aici, așa cum se spune și în presa locală, trebuie să-l imit pe domnul coleg Boc - îmi pare rău că n-am adus-o - aici s-au luat comisioane grase, iar cei care au luat comisioanele poate că nu doresc să se întoarcă și să facă lucrarea așa cum era prevăzută în documentații.

Eu protestez împotriva modului în care se răspunde interpelărilor adresate de către parlamentari membrilor Guvernului, asupra modului iresponsabil în care se dau răspunsuri și nu soluții problemelor ridicate de o comunitate, așa cum este comuna Poieni.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Aceluiași minister îi adresează o interpelare domnul Valeriu Zgonea, de la PSD.

 
 

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Eu am primit răspunsul de la Ministerul Transporturilor, din acest punct de vedere nu mai am comentarii, el este în deplinătatea întrebărilor pe care le-am pus. Dacă domnul ministru mai are ceva de completat..., dar eu sunt mulțumit de răspunsul pe care l-au trimis. Mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna Mona Muscă, tot aceluiași minister i se adresează cu o problemă, "vecină" cu Președintele Camerei...

 
 

Doamna Monica Octavia Muscă:

Așa este și poate puneți și dumneavoastră o vorbă bună...

Interpelarea este adresată domnului Miron Mitrea, ministrul lucrărilor publice, transporturilor și locuințelor. Obiectul interpelării: Amenajarea albiei pârâului Vărărie, comuna Tulgheș, județul Harghita.

Comuna Tulgheș din județul Harghita, ca și alte localități din țară, se confruntă cu problema inundațiilor, provocate în acest caz de pârâul Vărărie, a cărui albie nu este încă amenajată în mod corespunzător. Pentru a evita inundațiile și pagubele produse gospodăriilor din zonă, precum și școlii și bisericii, este nevoie de lucrări destul de complexe și costisitoare. Proiectul există deja, a fost aprobat și înaintat însă lipsesc fondurile pentru punerea lui în aplicare.

Fiind vorba de siguranța oamenilor și de protejarea bunurilor și proprietăților acestora, ca și ale unor instituții publice: școala și biserica, vă rog să-mi spuneți dacă ministerul dumneavoastră a luat în considerare acest proiect și dacă îl va finanța? Ținând cont de faptul că situația nu este singulară și, din păcate, multe localități au aceeași problemă, vă rog să precizați dacă există o strategie a ministerului pe care îl conduceți în acest domeniu și care este ea? Vă mulțumesc frumos.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Aveți cuvântul, domnule ministru Florescu.

 
 

Domnul Tudor Florescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimată doamnă deputat,

Potrivit actelor normative în vigoare, cazul expus intră în competența de analiză și soluționare a Comisiei județene Harghita de apărare împotriva dezastrelor, autoritățile publice locale asigurând finanțarea lucrărilor necesare. În conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 47/1994 privind apărarea împotriva dezastrelor, aprobată prin Legea nr. 124/1995, strategia în domeniu revine Ministerului Apelor și Protecției Mediului, pe lângă care este constituită Comisia centrală pentru apărarea împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice. Potrivit aceluiași act normativ, pe lângă Ministerul Lucrărilor Publice, Transportului și Locuinței, funcționează Comisia centrală de apărare împotriva efectelor seisemelor și alunecărilor de teren.

Din acest punct de vedere, ministerul nostru, referitor la întrebarea din interpelarea dumneavoastră, nu are atribuții în domeniu. Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Monica Octavia Muscă:

Nu mai am nimic de zis, asta e... Ne adresăm la celălalt minister.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Doamnă deputat,

Haideți să ne ocupăm colegial de această problemă, care nu e de competența dumnealor. Trebuie să ne adresăm comisiei județene și Ministerului Mediului.

Pentru domnul Mircea Nicu Toader, care a solicitat reprogramarea unui răspuns, oral.

 
 

Domnul Mircea Nicu Toader:

Domnule președinte,

Către dumneavoastră mă adresez, că sala este foarte goală, și către domnul ministru secretar de stat...

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Căruia îi adresați o nouă interpelare... Poftiți.

 
 

Domnul Mircea Nicu Toader:

Am solicitat răspunsul oral deoarece în răspunsul scris pe care îl transmite domnul ministru Mitrea nu rezolvă problemele ridicate de mine. În esență, interpelarea se referă la respectarea prevederilor Hotărârii de Guvern nr. 160/1996 privind reglementarea transportului fluvial de mărfuri în trafic direct dintre România și alte state. Este o hotărâre de guvern care protejează armatorii români pentru transportul de mărfuri pe Dunăre, existând obligativitatea de transport între cele două țări: între o țară de pe Dunăre, recte, România, și o altă țară, singura flotă care poate să transporte este flota din țările respective, respectiv, România sau Ungaria, dacă merge în Ungaria. Pentru un alt stat, un "terț pavilion", cum se numește în literatura de specialitate, trebuie să existe aprobarea Ministerului Transporturilor.

Am semnalat foarte multe încălcări ale acestei hotărâri de guvern, motiv pentru care am și făcut interpelarea respectivă, iar răspunsul pe care l-a dat Ministerul Transporturilor nu mă satisface, deoarece se constată în continuare o încălcare flagrantă a acestei hotărâri de guvern. Sigur că românul este întotdeauna inventiv, a găsit soluții pentru ocolirea acestei hotărâri de guvern, motiv pentru care am să solicit (de fapt, a doua interpelare îi este adresată Ministerului de Interne, privind controlul de frontieră la Călărași) în mod expres acest control și, totodată, o interpretare corectă a hotărârii de guvern privind modalitatea în care se transportă, de regulă, mărfurile în tranzit.

După răspunsul pe care îl dă domnul ministru, am să revin încă o dată.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Aveți cuvântul, domnule ministru.

 
 

Domnul Tudor Florescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule deputat,

Răspunsul la interpelarea dumneavoastră l-ați primit în scris, înainte să solicitați revenirea cu răspuns oral. Aș vrea să spicuiesc din răspunsul pe care vi l-am transmis în scris că:

Hotărârea nr. 160/1996 reglementează numai activitatea internă și se aplică pe teritoriul României. Autoritățile române pot acționa în conformitate cu prevederile acestei hotărâri numai în ceea ce privește navele care încarcă în porturile românești. În expunere, în continuare, v-am arătat că se poate ca unele nave, pe parcursul transportului, să-și schimbe punctul de destinație, lucru care nu intră în competența unităților de sub autoritatea ministerului nostru.

În ceea ce privește activitatea ministerului nostru, vă asigurăm că organele de control ale Autorității Navale Române au făcut și vor face în continuare verificările necesare pentru a nu permite încălcarea drepturilor companiilor de navigație fluvială românești cuprinse în Hotărârea nr. 160/1996. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Mircea Nicu Toader:

Am avut nevoie de răspunsul concret al domnului ministru deoarece am arătat că există întotdeauna spiritul de orientare al agenților care realizează astfel de documente și, în mod concret, chiar în răspunsul pe care îl dă domnul ministru se spune: "Cazurile semnalate de dumneavoastră, în care armatori ucrainieni prezintă ca documente de transport un contract în care marfa are ca destinație un port din Ucraina intră sub incidența prevederilor respectivei hotărâri de guvern". Este foarte real, documentul de transport prevede ca destinație Ucraina, în realitate, navele pleacă spre altă zonă, falisifică documentele de transport, șterg practic și trec altă destinație, încălcând flagrant atât legislația europeană de transport cât și cea românească. Fiindcă a trece pe un document, în fals, altă destinație reprezintă fals în document. Fapt pentru care, pentru a fi eliminat, există două modalități: fie să existe un control de frontieră, așa cum prevede Legea frontierei, în zona Călărași, acolo unde este ieșirea din țară și nu mai pot fi schimbate documentele; fie ar trebui modificate normele de aplicare a Hotărârii nr. 160, și aceasta este rugămintea pe care i-o adresez eu domnului Florescu,să modifice în mod concret iar pe documentele de transport pentru marfa în tranzit care pleacă din Portul Constanța să se scrie în mod expres destinația, fără posibilitatea de a fi schimbată. În momentul în care aceasta este schimbată, orice organ de control vamal poate să oprească nava și să confiște marfa.

Același lucru îl pățim și noi în mod frecvent, dacă încercăm să facem astfel de falsuri ("noi", însemnând flota română), și de multe ori am avut mari probleme, când am încercat să încărcăm marfă din Ungaria spre altă destinație decât România, existând riscul confiscării navei. De ce noi să fim întotdeauna mai frustrați și să fim mai binevoitori cu alți armatori și, în special, cu flota ucrainiană, care este extraordinar de agresivă? Și pot să vă spun că navele în care se transportă aceste mărfuri sunt și sub convențiile de transport de pe Dunăre, un exemplu clar: marfa pe care am semnalat-o noi se referă la un tranport de șrot cu Nava Tolstoi, care a încărcat 5 mii de tone; armatorii români au semnalat această încălcare, nava a fost controlată în Portul Călărași cu ajutorul poliției de frontieră și am constatat aceste falsuri grosolane, fără ca să ia nimeni nici un fel de măsură.

Îi solicit încă o dată domnului ministru să se modifice în mod clar normele de aplicare și să se interzică plecarea navelor din Portul Constanța cu o altă destinație decât cea care este prevăzută în scrisoarea de trăsură. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Cu aceasta, interpelările adresate Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței s-au epuizat.

Pentru Ministerul de Interne, doamna deputat Paula Ivănescu.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Interpelarea este adresată domnului ministru de interne Ioan Rus.

Chiar dacă au trecut 12 ani de evoluție democratică, în rândul unora din angajații Ministerului de Interne mentalitățile și obiceiurile specifice perioadei dictatoriale se mențin și în prezent, drepturile omului sunt încălcate frecvent, de la rețineri abuzive la folosirea bătăii, de la intimidări la constrângeri de toate felurile, pentru a obține mărturii în sensul dorit de anchetatori.

Filofteia Gheorghe din comuna Drajna județul Prahova trăiește în concubinaj cu Ion Neagu, care este condamnat pentru furt și, în acest moment, reținut în arestul poliției ca învinuit într-un alt dosar. Ion Niagu este unul din principalii martori în procesul intentat de fosta soție primarului din Drajna, Ion Călinoiu, în legătură cu o presupusă incendiere ce ar fi avut loc în anul 2000.

În data de 18 octombrie 2002, Ion Călinoiu, primarul, a fost luat de pe stradă și reținut în arestul poliției 24 de ore, fără ca parchetul să dea apoi curs mandatului de arestare preventivă propus de anchetatorii poliției din Prahova.

Gheorghe Filofteia a fost reținută abuziv și băgată la beci în 17 octombrie 2002, precum și în ziua de 19 noiembrie 2002, când s-a prezentat cu pachet la concubinul, ei Ion Neagu. Aici și atunci domnul comandat Ilie Ion a lovit-o în ficat și rinichi, a insultat-o și amenințat-o, pentru a o obliga să depună mărturie în sensul dorit de el la procesul ce se va judeca în curând și unde, neapărat, primarul comunei Drajna trebuie condamnat.

Gheorghe Filofteia a depus o a doua plângere la parchet cu privire la abuzurile și încălcările drepturilor sale de către un reprezentant al poliției.

Problema este că, dacă Gheorghe Filofteia, o femeie simplă, fără educație, este obligată să treacă prin asemenea întâmplări, în câte exemplare se multiplică acest caz? Pentru că marii criminali, traficanți, tâlhari și violatori scapă din mâinile unora dintre angajații instituției menite să apere cetățenii, iată, sunt hăituiți, reținuți, amenințați și, mai rău, bătuți oameni simpli care au sau nu au legătură cu cazurile anchetate de polițiști.

Pornind de la cazul amărâtei femei din Drajna, vă rog să ne spuneți ce măsuri luați pentru a limita abuzurile și a respecta drepturile omului, inclusiv dreptul de a fi nevinovat până la decizia justiției în cadrul diverselor etape de acțiune ale poliției?

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule general Abraham, poftiți.

 
 

Domnul Pavel Abraham (secretar de stat în Ministerul de Interne.):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În legătură cu această interpelare, aș arăta că la Ministerul de Interne a fost constituit un Dosar penal nr. 937/P/28.11.2002, cauza fiind înregistrată și la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești. Din cercetările efectuate până în prezent cu privire la săvârșirea de către comisarul șef Ilie Ion, adjunct al Șefului Inspectoratului județean de poliție Prahova a infracțiunii de purtare abuzivă, faptă prevăzută și pedepsită de art. 250 Cod Penal, au rezultat următoarele:

În perioada august 2000 - octombrie 2001, la nivelul Inspectoratului județean de poliție s-au primit și înregistrat 7 plângeri penale referitoare la comiterea de către autori necunoscuți a unor fapte penale, toate având ca parte vătămată pe Geană Bănică din Ploiești, concubinul numitei Călinoiu Ilona, fostă soție a lui Călinoiu Ion, primar al Comunei Drajna, județul Prahova. Din cele șapte plângeri penale, șase vizau infracțiunea de distrugere, constând în tăierea anvelopelor autoturismului, spargerea parbrizului, farului și lunetelor acestuia, iar una viza infracțiunea de distrugere prin incendierea locuinței de serviciu a părții vătămate.

Organele competente ale poliției prahovene, sub comanda comisarului șef de poliție Ilie Ion, în urma desfășurării activităților informativ-operative și de cercetare specifice, au identificat autorii celor șapte infracțiuni în persoana numiților: Neagu Ion, din Comuna Drajna, Prahova, recidivist; Lebeș Ion, din Comuna Baba Ana, județul Prahova, recidivist; Călinoiu Ion, primar al comunei Drajna, județul Prahova.

La data de 24.10.2002, dosarul cauzei a fost înaintat Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova, cu propunerea de trimitere în judecată a celor trei făptuitori. Procurorul care a instrumentat cauza, la data de 2.11.2002, a întocmit rechizitoriul și a sesizat instanța de judecată competentă, stabilind și probând în sarcina celor trei inculpați următoarele infracțiuni:

- Pentru Neagu Ion, distrugere și distrugere prin incendiere, cu consecințe deosebit de grave, fapte prevăzute de art. 217 Cod Penal alin. 1 și 4.

- Pentru Călinoiu Ion, complicitate și instigare la distrugere și distrugere prin incendiere, cu consecințe deosebit de grave, de asemenea.

Referitor la acuzațiile aduse în legătură cu anchetarea abuzivă, folosirea de violență și lipsirea de libertate a numitei Gheorghe Filofteia de către comisarul șef de poliție Ilie Ion, vă informez că aceasta a fost invitată în ziua de 16.10.2002 la sediul Inspectoratului de poliție județean Praova de către ofițerul căruia îi fusese repartizat cazul inculpatului Neagu Ion, întrucât din cercetări a rezultat că numita Gheorghe Filofteia cunoștea date concrete cu privire la comiterea faptelor pentru care concubinul ei Neagu Ion era cercetat. Cu această ocazie, a fost condusă la comisarul șef de poliție, care, potrivit dispozițiilor, atribuțiilor și fișei postului coordona cercetările în cauză. Pe perioada celor 4-5 minute cât au durat discuțiile în biroul comisarului șef, acestea s-au desfășurat într-un mod civilizat, nu s-au exercitat violență, amenințări sau loviri asupra sus-numitei, care a relatat de la început tot ce cunoștea în legătură cu cauza. În continuare, Gheorghe Filofteia a fost audiată în calitate de martor în alt birou, de către ofițerul căruia îi fusese repartizat cazul.

Precizez că ulterior, când numita Gheorghe Filofteia a fost audiată în calitate de martor de către procuror, declarația acesteia a avut același conținut și nu a cuprins nici o referire la vreo atitudine de intimidare sau purtare abuzivă a organelor de cercetare ale poliției pe timpul anchetei.

Vă informez totodată, că, în urma cercetărilor efectuate, a rezultat că față de numita Gheorghe Filofteia nu s-au dispus măsuri privative de libertate de către organele de poliție ale județului Prahova. În acest sens, menționez că în ziua de 17.10.2002 persoana în discuție nu a fost chemată și nu s-a prezentat la poliție.

De asemenea, nu se confirmă faptul că aceasta, în ziua de 19 noiembrie, a fost bătută și introdusă în arest. În această zi, Gheorghe Filofteia s-a prezentat la Inspectoratul de poliție județean Prahova, la punctul special amenajat pentru primirea pachetelor pentru arestați, solicitând aprobarea pentru predarea unui pachet cu alimente lui Neagu Ion, care se afla în arestul unității. Conform procedurii, pachetul a fost primit de agentul de poliție și apoi predat arestatului sub semnătură, fără ca Filofteia Gheorghe să fi intrat în sediul inspectoratului pentru a fi audiată.

Cu privire la reținerea în arestul poliției a primarului comunei Drajna, Călinoiu Ion, vă informez că acesta a fost invitat în ziua de 17.10.2002 la sediul poliției, întrucât, în urma audierii inculpaților Neagu Ion și Lebeș Ion și a martorei Gheorghe Filofteia, se concluzionase vinovăția acestuia în săvârșirea infracțiunilor de distrugere prezentate anterior. După audiere, care s-a desfășurat fără a fi folosite violențe ori amenințări și fără opuneri din partea învinuitului, având în vedere periculozitatea faptelor comise, Călinoiu Ion a fost reținut conform normelor de procedură penală, pe bază de ordonanță, și introdus în arestul inspectoratului. În ziua de 18.10.2002, învinuitul a fost prezentat procurorului competent, care a pus în mișcare acțiunea penală și a dispus continuarea cercetării inculpatului în stare de libertate, sens în care acesta, la expirarea ordonanței de reținere, a fost pus în libertate.

Menționez totodată că în cauza privind pe cei trei inculpați, potrivit dispozițiilor procedurii penale, cercetările au fost permanent coordonate de procurorul șef de secție al Parchetului de pe lângă Tribunalul județean Prahova.

Întrucât, față de comisarul șef de poliție Ilie Ion s-au formulat acuzații, inclusiv prin intermediul mass-media, de cercetare abuzivă față de acesta, se efectuează cercetări penale în condițiile prevăzute de art. 64 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul Polițistului, sub supravegherea unui procuror desemnat din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, urmând ca la definitivarea acestora să se dispună măsurile prevăzute de lege.

Cu deosebită stimă, semnează domnul ministru de interne Ioan Rus. Mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna deputat dorește să facă o observație la acest răspuns.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Dumneavoastră mi-ați dat, într-un fel, un răspuns birocratic, dar să știți că nu este acesta modul de a rezolva problemele pe care unii..., unii dintre angajații Ministerului de Interne (deci, nu Poliția, ca instituție) le au. Eu vă spun că, inclusiv dintre subalterni și colegi de ai domnului comandant Ilie Ion știu că aceste fapte s-au întâmplat: bătaia din ziua de 19 noiembrie.

Mă rog, nu este cazul, că sursele își păstrează de obicei anonimatul, de frică,dar chiar vă rog să încercați să faceți lumină în acest caz, pentru că asemenea oameni vă fac foarte multe pete negre pe obraz și este păcat de activitatea instituției care se numește "poliție" și e păcat și de coordonarea pe care o exercită domnul ministru împreună cu echipa de conducere.

Să știți că aceste fapte există, dumneavoastră vă apărați sau citiți, mă rog, ce v-au trimis ei, dar este foarte bine să vă interesați despre adevăr.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Călin Popescu Tăriceanu are o interpelare adresată Ministerului Tineretului și Sportului. Nu este, vă rog să-i transmiteți în scris răspunsul domnului ministru.

Domnul deputat Mircea Nicu Toader are o interpelare adresată Ministerului de Interne.

 
 

Domnul Mircea Nicu Toader:

Mulțumesc, domnule președinte.

În interpelarea adresată Ministerului Transporturilor am subliniat că am încă o interpelare, cu același subiect, practic: modul în care se respectă Legea privind frontiera de stat, cu implicații privind aplicarea Hotărârii de Guvern nr. 160/1996, care acordă niște facilități, niște condiții pentru armatorii fluviali. În mod concret, mă bucur că răspunsul mi-l dă domnul general Abraham, cu dânsul împreună am stabilit că este bine, modificarea Legii frontierei să prevadă în mod expres punct de frontieră la Călărași, nu numai pentru armatorii români, ci și pentru a opri o dată pentru totdeauna și traficul ilicit de mărfuri și alte posibilități de evaziune.

În Portul Călărași, nici până în prezent (și așa este și răspunsul) nu a fost constituit acest punct de frontieră, motiv pentru care îndeplinirea formalităților de ieșire din țară a navelor care încarcă în Portul Constanța se face chiar în acest port, în mod ilegal! (legea prevede foarte clar că ieșirea din țară se face în Portul Călărași). Și, din acest motiv, își permit acești armatori și, în același timp, agenții lor, să falsifice documentele de transport.

Dacă ieșirea s-ar fi făcut în mod normal, la Călărași, acolo unde se face controlul de frontieră la ieșirea din țară, nu și-ar mai fi permis să facă documente false, mai ales că, dacă, pe documentul de transport se prevedea destinația "Ucraina", nu aveau ce căuta spre zona Călărași, unde este cu totul alt drum.

Solicit în mod expres domnului Abraham să intervină pentru constituirea acelui punct de frontieră. Nu e nevoie decât de o șalupă și atâta tot și vom opri foarte multe din abuzurile care se produc. Abuzuri, pe de o parte, privind încălcarea acestei hotărâri de guvern, pe de altă parte, acest tranzit de țigări fraudulos care se produce prin neverificarea navelor care tranzitează, de regulă, zona românească a Dunării, unde ambele maluri sunt românești.

Și vreau să mai subliniez încă o dată că în țările riverane Dunării, unde ambele maluri sunt românești, nu există să nu se facă un control de frontieră, mă refer la zona Ungariei sau a Iugoslaviei, unde toate navele sunt oprite, sunt controlate ca documente de transport și acolo unde se găsește un document falsificat, cum a fost cel descoperit (prin grija, e adevărat, a poliției de frontieră) în convoiul Navei Tolstoi care a fost oprit la Călărași, că s-au falsificat documentele, nu am avut nici puterea, ca să nu spun dorința, de a opri această navă, de a confisca marfa și de a opri o dată pentru totdeauna acest trafic ilicit, prin care nu numai flota română pierde, ci, implicit, economia românească. Mulțumesc. Aștept răspunsul domnului general.... sau comisar, mă scuzați.

 
 

Domnul Pavel Abraham:

Nu ținem la...

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Aveți cuvntul, domnule general Abraham.

 
 

Domnul Pavel Abraham:

Domnule președinte,

Domnule deputat,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră cu privire la nerespectarea de către poliția de frontieră a dispozițiilor art. 29, 6 și 7 din Ordonanța de urgență nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României conform cărora navele sub pavilion străin care tranzitează Dunărea interioară trebuie să fie supuse controlului în Porturile Călărași și Galați, am onorea să vă comunic următoarele:

Deși Punctul de control pentru trecerea frontierei Călărași (România) - Silistra (Bulgaria) pentru traficul internațional de călători și mărfuri a fost înființat prin Hotărârea Guvernului nr. 701/1993, infrastructura necesară funcționării acestuia nu a fost încă realizată. La ora actuală nu există o zonă destinată pentru controlul în siguranță al navelor comerciale care intră sau ies de pe Dunărea interioară.

Precizez totodată că în luna iulie a anului 2001 Inspectoratul general al Poliției de frontieră a avizat favorabil dosarul cu documentația Obiectivului de investiții: "Punctul de control pentru trecerea frontierei Călărași (România) - Silistra (Bulgaria)" transmis de Consiliul județean Călărași.

Până în prezent, navele străine care au plecat din porturile românești au realizat controlul de trecere a frontierei în portul de încărcare a mărfii. Controlul de frontieră specific Poliției de frontieră, conform atribuțiilor acesteia, nu este afectat, chiar dacă până în prezent nu s-a reușit amenajarea Punctului de frontieră Călărași.

Poliția de frontieră suplinește lipsa punctului de trecere printr-o corectă și completă informație cu privire la navele străine care navighează pe Dunăre, actualizată permanent în baza datelor obținute de la celelalte puncte de trecere a frontierei, navele aflate în misiune pe Dunăre, organele de cooperare interne și externe.

În situații de urgență, Poliția de frontieră asigură controlul din mers al navelor comerciale care navighează pe Dunărea interioară cu privire la trecerea frontierei de stat a persoanelor, precum și prevenirea stărilor de pericol care intră în competența sa.

Conform reglementărilor legale în vigoare, verificarea mărfurilor și a documentelor de însoțire a acestora nu este de competența Poliției de frontieră.

Cu deosebită stimă, ministrul de interne, domnul Ioan Rus. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat,

Ați primit și răspuns scris, ați primit și răspuns detaliat...

 
 

Domnul Mircea Nicu Toader:

Răspunsul în scris, domnule președinte, îl știam, că l-am primit înainte, eu l-am întrebat pe domnul secretar de stat când se va pune în legalitate Punctul de froniteră Călărași?

Aceasta este întrebarea pe care am pus-o, iar cât privește faptul că în încheirea răspunsului se spune: "Conform reglementărilor legale în vigoare, verificarea mărfurilor și a documentelor de însoțire a acestora nu este de competența Poliției de frontieră", cu stimă, pot să-i spun că șeful punctului de control sau al comisiei de control frontieră este Poliția de frontieră, căreia îi este subordonată inclusiv vama, care trebuie să constate încălcări ale legislației vamale și navele pot fi oprite oricând, poliția este singura care are dreptul să oprească o navă.

Rugămintea și întrebarea pe care o adresez, dacă poate să răspundă,este când se va intra în legalitate și în respectarea acestei legi, prin constituirea punctului de control la Călărași și oprirea oricărei forme de control de frontieră în Portul Constanța?

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule general, mai aveți vreo explicație?

 
 

Domnul Pavel Abraham:

Pot să îi spun domnului deputat că noi vom face demersurile necesare pentru ca să intre în legalitate Consiliul județean Călărași, care are obligația să facă acest lucru. Noi am mai făcut acest lucru, așa cum, de fapt, am informat și înainte, în scris, și credem că într-o perspectivă foarte apropiată vom putea să fim cu toții în legalitate.

Oricum, așa cum și domnia sa a remarcat, Poliția de frontieră, atunci când a fost sesizată, și în acest caz, a trecut la verificarea documentelor navelor și disponibilitatea Ministerului de Interne există în permanență. Dar atâta timp cât un punct nu este organizat, nu putem să îl realizăm noi.

 
 

Domnul Mircea Nicu Toader (din sală):

Dar organizarea este în competența dumneavoastră, totuși...

 
 

Domnul Pavel Abraham:

Dacă se realizează infrastructura, or, aceasta este de competența Consiliului județean Călărași, respectiv, a Ministerului Administrației Publice.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

Haideți, că, se pare, că exagerăm puțin discuția, nu puteți primi răspunsul exact în termenii pe care îi doriți dumneavoastră!

Domnul Metin Cerchez, dacă este? Care are o interpelare adresată Ministerului Sănătății. Nu este domnul deputat, o să primească răspunsul acasă.

Tot Ministerului Sănătății îi adresează o interpelare domnul Mircea Nicu Toader. Îl rog să încerce să fie mai sintetic pentru că a monopolizat ședința de astăzi.

 
 

Domnul Mircea Nicu Toader:

Păi, nu am nici o vină, domnule președinte, decât că sunt ultimul la catalog.

Interpelarea mea se adresează doamnei ministru Daniela Bartoș.

În mod concret, în anul 2000, printr-o finanțare externă, au fost aduse în România, pentru spitalele din țară, o serie de aparate de înaltă performanță - aparatură radiologică, de radio-diagnostic, radio-terapie de anestezie, terapie intensivă, bloc operator și altele, în mare parte fiind montate. Au rămas totuși 60 de stații de sterilizare care nu au fost montate deoarece nu există o prevedere legală privind alocarea fondurilor necesare montării acestor stații de sterilizare. Sigur că, până în prezent, 36 de stații, după informațiile pe care le am eu, au fost montate pe căi lăturalnice, sponsorizări sau alte forme care nu sunt cele prevăzute în documentele sau în legislația privind montarea unor astfel de aparate și instalații.

Mai mult decât atât, în mod concret, la Galați, fiindcă eu sunt deputat de Galați, există o astfel de stație care se găsește la spitalul "Elisabeta Doamna" din Galați, unde zace pe culoarele spitalului. Eu am și pozele cu această stație care stă în continuare în magazie. O astfel de stație care costă circa 200 de mii de dolari nu poate fi montată deoarece nu s-a găsit încă soluția resurselor financiare pentru acoperirea acestui montaj.

Vreau să arăt că sâmbătă am asistat la punerea în funcțiune a unei astfel de stații la celălalt spital - la spitalul județean din Galați, dar fondurile necesare montării acestei instalații nu au fost cele prevăzute prin legislație, ci pe o cale de finanțare gen sponsorizare, și am solicitat găsirea unei soluții legale pentru montarea unei astfel de instalații, cu atât mai mult cu cât răspunsul primit de la Casa Județeană de Asigurări de Sănătate a fost total negativ: "Nu există prevedere legală. Chiar dacă există bani, fonduri pentru așa ceva, nu există o prevedere legală pentru montarea unei astfel de stații."

Rugămintea pe care o adresez doamnei ministru este de a găsi o soluție pentru a putea monta această stație care stă de doi ani de zile și este absolut necesară, mai ales că există o prevedere prin care stațiile de sterilizare vechi pot fi reabilitate, dar acestea noi nu pot fi montate.

Aștept un răspuns. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna ministru Luminița Gheorghiu, aveți cuvântul.

 
 

Doamna Luminița Gheorghiu (secretar de stat, Ministerul Sănătății și Familiei.):

Domnule președinte,

Stimate domnule deputat Mircea Nicu Toader,

Aveți răspunsul favorabil la întrebarea dumneavoastră, și anume: printr-un proiect de hotărâre de Guvern cu aplicabilitate din anul 2003, va fi rezolvată și problema instalării stației de sterilizare la spitalul "Elisabeta Doamna" din Galați.

Sigur că dotarea cu echipamente performante a fost și este un efort care trebuie susținut și la nivel local, printr-o coparticipare la finanțarea amenajării locațiilor, deci, în speță, a spațiilor unde se montează aparatele medicale de înaltă performanță.

Etapizarea alocării de resurse, respectiv prin Hotărârea de Guvern nr.382/2002, cât și prin hotărârea ce va fi promovată la începutul anului 2003, s-a impus din rațiuni bugetare pe relația cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate pentru anul 2002, respectiv pentru anul 2003.

Măsurile care s-au întreprins pe această linie reprezintă o soluție la problemele ridicate în teritoriu. Deci, în anul 2003 se va monta și această stație de sterilizare. Ceea ce s-a montat până acum s-a făcut conform unui cadru legal pe care vi l-am invocat, este vorba de hotărârea Guvernului nr.382/2002, și în curs este un proiect al unei hotărâri de Guvern care va intra în vigoare în 2003.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea Nicu Toader (din sală):

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc, doamna ministru.

Constat că nu mai sunt alte interpelări de dezvoltat și nici de primit răspunsuri, astfel încât declar închisă ședința de astăzi.

Ședința s-a încheiat la ora 19,25.

 
   

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti marți, 7 decembrie 2021, 14:29
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro