Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 13 noiembrie 2002
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.160/23-11-2002

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2002 > 13-11-2002 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 13 noiembrie 2002

5. Dezbaterea proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat
 
consultă fișa PL nr. 525/2002 L466/2002

DUPĂ PAUZĂ

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Vă rog să-mi permiteți să declar deschisă ședința noastră comună. Vom continua cu discutarea bugetului de asigurări sociale de stat pe anul 2003.

Conform celor stabilite în Birourile permanente reunite, Guvernului i se alocă 30 de minute în total, iar pentru grupurile parlamentare câte 15 secunde pentru fiecare deputat și senator. În consecință, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat și Umanist din România - 59 minute, Grupul parlamentar al Partidului România Mare - 26 minute, Grupul parlamentar al Partidului Democrat - 10 minute, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal - 10 minute, Grupul parlamentar al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România - 10 minute, Grupul parlamentar al minorităților naționale - 5 minute, parlamentarii fără apartenență - 3 minute.

Vă anunț că s-au înscris la cuvânt, din partea Grupului parlamentar social-democrat și umanist, doamna deputat Smaranda Dobrescu, din partea P.R.M., domnii Ion Mînzînă și Iulian Mincu, din partea P.D.-ului, doamna deputat Paula Ivănescu, din partea P.N.L.-ului, doamna senator Norica Nicolai, din partea U.D.M.R.-ului, doamna deputat Bšndi Gyšngyke, din partea minorităților naționale, domnul deputat Gheorghe Firczak.

Vă rog să-mi permiteți să dau cuvântul, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat și Umanist, doamnei deputat Smaranda Dobrescu. Scuzațimă, un moment! Am greșit, îmi cer scuze! Vă rog să luați loc, doamna deputat!

Din partea Guvernului dacă se ia cuvântul?!

Domnul secretar de stat Petre Ciotloș.

Domnule secretar de stat,

Vă rog, aveți cuvântul!

După aceea vom prezenta raportul comisiilor și urmează luările de cuvânt.

Domnul Petre Ciotloș - secretar de stat în Ministerul Muncii și Solidarității Sociale:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Pentru următorii ani Guvernul își propune continuarea măsurilor de reformă economică prevăzute în planul de acțiuni al Programului de guvernare, măsuri care vor asigura menținerea creșterii economice în ritmuri anuale de peste 5 %. Transformările structurale ale economiei și societății românești au ca obiectiv construirea unei economii competitive și dinamice capabile de realizarea unei creșteri economice durabile, de ameliorare cantitativă și calitativă a ocupării forței de muncă, de realizarea unei mai mari coeziuni sociale.

Bugetul asigurărilor sociale de stat a fost fundamentat pe un număr mediu de salariați de 4.863.000 de persoane, cu 69.000 de persoane mai mult față de numărul mediu cu care s-a fundamentat bugetul în anul 2002, rata șomajului estimată pentru anul 2003 fiind sub 9%.

De menționat că rata șomajului înregistrată în luna iunie 2002 a fost de 9,6%, față de 12,4% cât se înregistra în ianuarie 2002. Salariul mediu utilizat la fundamentarea bugetului este de 6.962.000 lei, comparativ cu 5.582.000 lei în anul 2002. Această evoluție salarială are în vedere acoperirea integrală a creșterii indicelui mediu al prețurilor de consum în anul 2003, asigurându-se, totodată, o creștere în termeni reali cu 3%.

Politica socială promovată de Guvern urmărește asigurarea unui nivel corespunzător de protecție socială, servicii sociale cât mai accesibile întregii populații, șanse reale pentru toți cetățenii. Printre măsurile aprobate prin programul social, care vizează protecția socială pentru categoriile de persoane cu venituri mici, sunt incluse și cele referitoare la continuarea recorelării pensiilor în două etape din anul 2003, respectiv în lunile ianuarie și iulie, concomitent cu indexarea trimestrială a acestora în funcție de evoluția inflației. Stimularea ocupării forței de muncă și reducerea șomajului prin stimularea angajatorilor prin încadrarea în programul de ocupare temporară a forței de muncă pentru executarea de lucrări și activități de interes pentru comunitățile locale prin acordarea unei subvenții pentru fiecare loc de muncă la nivelul a 70% din salariul de bază minim brut pe țară.

Proiectele bugetelor asigurărilor sociale de stat și asigurărilor pentru șomaj au fost construite pe baza datelor de prognoză privind evoluția principalilor indicatori macroeconomici în anul 2003, execuția preliminată pe anul 2002 și susținerea financiară a măsurilor de protecție socială care se au în vedere pentru anul 2003.

La determinarea veniturilor ambelor bugete sociale s-a avut în vedere reducerea, de la 1 ianuarie 2003, cu 5% a nivelului contribuțiilor și anume: o reducere cu 2,67% la nivelul angajatului și cu 2,33% la nivelul angajatorului.

Astfel, contribuția angajatului este de 9,5 % pentru pensii și de 1% pentru șomaj, iar în cazul angajatorului aceasta este de 25,3% pentru pensii, incluzând și contribuția de 0,5% pentru accidente de muncă și boli profesionale și de 3,5% pentru șomaj. Reducerea cotelor de contribuții de asigurări sociale se încadrează în măsurile de reformă fiscală necesare alinierii acestora la nivelul celor practicate în majoritatea țărilor din Uniunea Europeană, fiind și un pas intermediar trecerii la sistemul unic de colectare a contribuțiilor începând cu data de 1 ianuarie 2004.

Un alt element de noutate pentru construcția bugetară a anului 2003 este acela că, începând cu 1 ianuarie 2003, din bugetul de asigurări sociale de stat nu se va mai plăti contribuția pentru asigurările de sănătate datorate de pensionari, aceștia fiind asigurați fără plata contribuției.

Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat sunt estimate la 133.505,5 miliarde lei, ceea ce reprezintă 7,2% din P.I.B. și sunt destinate plății pensiilor și celorlalte prestații de asigurări sociale, indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă datorată bolii, maternității, îngrijirii copiilor bolnavi, creșterii copiilor până la împlinirea vârstei de 2 ani, tratamentului balnear și de odihnă, ajutoarelor de deces.

Cheltuielile cu pensiile în sumă de 114.751 miliarde lei reprezintă 86% din totalul cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat și sunt destinate plății drepturilor celor 6,26 milioane pensionari, din care 4,6 milioane pensionari proveniți din sistemul de stat.

Pentru recorelarea pensiilor în anul 2003 au fost alocată suplimentar suma de 4.695.000 miliarde lei, de acest proces beneficiind un număr de 2.675.000 de pensionari. Pensia medie anuală a pensionarilor proveniți din sistemul asigurărilor sociale de stat care cuprinde influența aplicării indexărilor și recorelării pensiilor în anul 2003 va ajunge la 1.946.000 lei, cu o creștere de circa 20% față de cea din anul 2002.

Ca urmare a proceselor de indexare diferențiată și recorelare, pensia medie netă a persoanelor cu vechime completă, care beneficiază de recorelare, va ajunge la 2.777.000 lei în luna decembrie 2003, ceea ce reprezintă o creștere de peste 27% față de luna decembrie 2002.

Pensia medie a celor 1,68 milioane pensionari proveniți din sistemul pensiilor pentru agricultori va fi de 391.592 lei, asigurându-se o creștere de 17% față de anul 2002.

Bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2003 a fost construit echilibrat, excedentul de 1.675 miliarde lei, care este evidențiat, fiind, de fapt, suma contribuțiilor ce se estimează că se vor încasa în temeiul Legii 346/2002 pentru constituirea fondului inițial de accidente de muncă și boli profesionale.

În ceea ce privește cheltuielile bugetului asigurărilor pentru șomaj, acestea sunt destinate plății indemnizațiilor de șomaj, alocației de sprijin, plăților compensatorii și indemnizațiilor pentru absolvenți.

În categoria indemnizațiilor pentru șomaj sunt incluse și veniturile de completare pentru salariații din unitățile sectorului producției de apărare care își reduc temporar activitatea, cu menținerea contractului de muncă pentru personalul disponibilizat.

În anul 2003 beneficiază de plăți compensatorii persoanele disponibilizate prin concedieri colective din unitățile prevăzute în planul de restructurare în vederea aplicării Programului de restructurare a întreprinderilor și de reconversie profesională - RICOP. De asemenea, o importanță deosebită este acordată cheltuielilor destinate realizării măsurilor active, care să conducă la îmbunătățirea gradului de ocupare a forței de muncă. În cadrul acestora trebuie remarcate plățile pentru stimularea angajatorilor care încadrează absolvenți sau șomeri aparținând unor categorii defavorizate, plățile pentru stimularea șomerilor care se angajează înainte de expirarea perioadei de șomaj, plățile pentru stimularea mobilității forței de muncă și, nu în ultimul rând, sumele destinate acordării de credite cu dobânzi avantajoase pentru întreprinzătorii mici și mijlocii care creează locuri de muncă ocupate cu prioritate de șomeri.

Bugetul asigurărilor sociale pentru șomaj este constituit cu un excedent de 2.186 miliarde lei.

Față de cele expuse mai sus supunem dezbaterii și aprobării Parlamentului proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat și cel al asigurărilor de șomaj pe anul 2003.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Permiteți-mi să dau cuvântul președintelui Comisiei pentru buget, finanțe și bănci din Senat, domnul senator Ștefan Viorel, pentru a prezenta raportul la bugetul de asigurări sociale de stat pe anul 2003.

Vă ascultăm, domnule președinte!

Domnul Viorel Ștefan:

Domnilor președinți,

Onorat prezidiu,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

În urma examinării proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2003, a amendamentelor depuse la comisiile permanente ale celor două

Camere ale Parlamentului și a celor depuse de parlamentari, Comisiile pentru buget, finanțe și bănci ale Senatului și Camerei Deputaților, care au fost sesizate în fond, propun ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere și adoptare, cu amendamentele prezentate în anexele 1 și 2 la prezentul raport. Fac precizarea că anexa 1 conține un număr de 6 amendamente admise de către comisiile reunite, amendamente care vizează în principal modificări de redactare și două dintre ele vizează mutarea de sume de la o poziție la alta în cadrul aceluiași capitol de cheltuială, iar anexa 2 conține un număr de 24 de amendamente respinse, în legătură cu care se vor aduce argumente pro și contra în cadrul dezbaterilor care urmează.

Suplimentar, fac precizarea că prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Și eu vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Trecem la dezbateri pe marginea bugetului de asigurări sociale de stat pe anul 2003.

Permiteți-mi să dau cuvântul doamnei deputat Smaranda Dobrescu, Grupul parlamentar social-democrat și umanist.

Doamna deputat, aveți cuvântul!

Doamna Smaranda Dobrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2003 reflectă prevederile Programului de guvernare, ale Programului social aprobat prin Hotărâre de Guvern în vara 2002 și măsurile pe termen scurt din Planul național de combatere a sărăciei și promovarea incluziunii sociale.

Prevederile bugetului de pensii demonstrează atât aspecte pozitive, cât și negative existente în sistemul public de pensii.

Printre cele pozitive putem enumera:

În primul rând, veniturile reale din pensii în anul 2003 vor crește pentru categoria de pensionari de limită de vârstă și vechime completă, adică pentru 2.275.000 de pensionari, cu 11%, datorită etapei a doua de recorelare.

Pensiile reale ale urmașilor vor crește cu 8,93% și cele ale agricultorilor cu 9%. Toate celelalte categorii de pensie ce nu suportă procesul de recorelare nu-și vor eroda cu nimic puterea de cumpărare din 2002, întrucât indexările trimestriale prevăzute vor acoperi integral indicele de creștere a prețurilor de consum. Pensia medie netă pentru limită de vârstă și vechime completă va atinge în decembrie 2003 cuantumul de 2.700.000 lei, reprezentând aproape 60% din cuantumul salariului mediu net din acea lună. Valoarea medie a punctului de pensie - 39% - arată o creștere cu 0,5% față de 2002.

Al doilea aspect pozitiv e acela că pe fundalul indexării salariale cu 15% din 2003, efectuată în două etape, care va menține puterea de cumpărare din decembrie 2002, micșorarea de la 11,67% din salariu la 9,5% a contribuției individuale pentru CAS, cât și prin reducerea cotei individuale la asigurările de sănătate, veniturile reale ale salariaților vor crește cu 3%.

În al treilea rând, ultimele modificări ale legislației muncii și a Legii pensiilor se reflectă în Legea bugetului asigurărilor sociale prin mărirea veniturilor bugetare.

Printre aceste măsuri amintim: în primul rând, ridicarea limitării bazei de contribuții de la 3 la 5 salarii medii brute, măsură care, pe de o parte, va permite obținerea unor pensii mai mari din sistemul public în prezent limitate la circa 6.000.000 lei, iar pe de altă parte va îmbunătăți colectarea prin mărirea cuantumului contribuțiilor celor ce au venituri salariale mari. Veniturile bugetului de pensii vor crește cu circa 7% datorită preluării cheltuielilor medicale pentru pensionari de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Și nu în ultimul rând, veniturile bugetului public de pensii se așteaptă să crească urmare a apariției Legii privind munca în fracțiuni de timp prin transformarea convențiilor civile în contracte de muncă.

Menționăm că în această perspectivă prevederile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii vor trebui modificate în sensul corelării beneficiilor cu valoarea contribuțiilor, și nu a salariului, întrucât toate contractele de muncă ale unui salariat sunt supuse contribuțiilor CAS.

În al patrulea rând, se creează premisele de degrevare a bugetului asigurărilor sociale de sănătate de cheltuielile corespunzătoare bolilor profesionale și accidentelor de muncă, cât și a creării unui sistem corect, european de asigurări pentru aceste riscuri.

Anul 2003 reprezintă primul an de colectare a contribuțiilor minime de 0,5% din partea patronilor, urmând ca din 2004 Fondul național pentru accidente de muncă și boli profesionale să intre în funcțiune.

Toate aspectele ce le-am menționat concură la o colectare mai bună a veniturilor, premisă a echilibrării bugetului de pensii și a implementării unor fonduri de pensii complementare în perioada următorilor ani.

Desigur, despre sistemul public de pensii nu putem avea doar cuvinte de laudă. El constituie în continuare, datorită deficitelor înregistrate în ultimii ani, o mare problemă a bugetului de stat și a politicilor bugetare și fiscale. Pornind de la rata de dependență mare existentă, proiectul bugetului asigurărilor sociale de pensii reflectă și unele trend-uri negative cum ar fi: creșterea mediei anuale de noi pensionari pe baza pensionării anticipate, pentru care legea este suficient de permisivă. În al doilea rând, colectarea contribuțiilor, fundamentată în buget a avea un grad de colectare de circa 87%, este încă destul de scăzută, reflectând potențialul economic slab și gradul de îndatorare mare, în special al marilor societăți cu capital de stat și al companiilor naționale.

Colectarea în ultimii ani a fost slabă dintr-un complex de motive printre care putem menționa: contribuția legală foarte ridicată, numărul scăzut de contribuabili, dimensiune ridicată a muncii la negru, renunțarea la prevederea legală de calcul a pensiei funcție de contribuția plătită și lipsirea de conținut a noțiunii de stagii de cotizare, indisciplină financiară.

Și, în ultimul rând, cuantumul pensiei este încă scăzut în raport cu prețurile de consum, în special cu prețurile utilităților și al medicamentelor.

Acest proiect al bugetului de pensii pe 2003 ne îndeamnă să tragem anumite concluzii asupra politicii de urmat în domeniul pensiilor, astfel ca susținerea sistemului de pensii să nu impieteze asupra creșterii economice, dar și ca bugetul de pensii să fie sustenabil, indiferent de fluctuațiile economice.

Astfel, rezultă ca necesare: creșterea gradului de colectare prin aplicarea strictă a legislației, scăderea treptată a costurilor sociale ale unui loc de muncă, condiția creșterii gradului de ocupare, reducerea severă a muncii la negru, creșterea numărului de contribuabili cu cea mai importantă măsură a creșterii cheltuielilor de protecție socială, rezolvarea problemei pensionarilor agricultori într-o manieră asemănătoare Poloniei sau Bulgariei.

Bugetul, la rubrica contracte de asigurări ale agricultorilor, nu prevede nici o sumă, semn că viitorii pensionari nu vor beneficia de pensii, conform legislației existente.

Pentru rezolvarea acestei probleme este necesar ca statul, adică bugetul de stat să contribuie cu o parte clară la pensia fiecărui agricultor, care va contribui individual, fără a avea un cuantum minim obligatoriu al contribuției.

O altă posibilă rezolvare ar fi crearea unui cadru legislativ necesar funcționării unor fonduri de pensii capitalizate, în stare să ofere viitorului pensionar câștiguri suplimentare și o viață decentă.

În privința bugetului asigurărilor pentru șomaj, putem spune că fundamentarea acestui buget a avut în vedere o contribuție din partea angajatorilor, redusă la 3,5 de la 5 procente, o rată medie a șomajului de 8,9%, o creștere cu 69.000 de persoane a numărului de salariați și respectarea prevederilor Legii nr. 76/2001 și a Legii privind combaterea marginalizării sociale.

Bugetul asigurărilor pentru șomaj este consonant cu reforma Guvernului în sectorul de apărare, cu planurile de privatizare și restructurare ale economiei naționale și cu prevederile Programului european de acompaniament social.

Structura cheltuielilor dovedește ponderea în creștere a cheltuielilor cu măsurile active de combatere a șomajului, dar și cu cele privind formarea profesională, calificarea, recalificarea, serviciile de preconcediere. Grăitoare sunt prevederile de cheltuieli, majorate cu 74 de procente față de 2002, pentru stimularea angajatorilor care angajează absolvenți, cu 142% pentru cei care încadrează șomeri aparținând unor categorii defavorizate și cu 238 de procente mai mari decât pentru stimularea șomerilor care se angajează înainte de expirarea perioadei de șomaj.

Structura cheltuielilor reflectă politica activă în domeniu, cu accent de includere socială și angajare, cu orice chip, singura premisă solidă de luptă cu sărăcia și marginalizarea.

Noii șomeri, care primesc o indemnizație de 75% din salariul minim, vor beneficia de o creștere de 43% față de anul 2002, cu impact pozitiv asupra numărului de beneficiari ai Legii nr. 416 privind venitul minim garantat.

Pe ansamblul bugetului de stat regăsim în 2003 un complex de măsuri favorabile categoriei persoanelor fără loc de muncă. Printre acestea amintim: creșterea indemnizației de șomer cu 43 de procente, mărirea cu 17% a venitului minim garantat pe familie, mărirea cu 40% a pragului de calificare pentru obținerea venitului minim garantat, intrarea în vigoare a Legii combaterii marginalizării sociale.

Corelate cu măsurile de stimulare a zonelor cu rată ridicată a șomajului, la obținerea de credite avantajoase de dezvoltare și angajare a șomerilor, aceste măsuri, regăsite în bugetul asigurărilor de șomaj, ne dau garanția unor rezultate bune, urmare a eforturilor combinate de creare de noi locuri de muncă.

În concluzie, fără a exagera virtuțile celor două bugete, putem aprecia că mărirea pensiilor reale, plata regulată a acestora, dar și multiplele burse ale locurilor de muncă organizate de ANOF în cadrul unor politici diversificate de creare de locuri de muncă demonstrează o politică de protecție socială aflată pe un trend ascendent, corespunzător trend-ului general de creștere economică.

Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

Dați-mi voie să dau cuvântul, din partea Grupului parlamentar România Mare, domnului deputat Ion Mînzînă.

Domnul Ion Mînzînă:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Domnilor miniștri,

Analizarea unui proiect de buget, în cazul de față a proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat, ne pune, de fiecare dată, în situația de a stabili dacă resursele bugetare alocate în vederea asigurării unui nivel corespunzător de protecție socială sunt în deplină concordanță cu aspirațiile categoriilor sociale cărora se adresează.

Într-o simplă normalitate, acest buget trebuie privit dincolo de fundamentul statistic, pentru că de cele mai multe ori nivelurile indicatorilor bugetari ne îndepărtează dramatic de trăirile zilnice ale celor care așteaptă din partea guvernanților soluții capabile să determine o reducere a sărăciei, devenită o constantă a societății românești.

Prezentat de Guvern ca un punct forte, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2003 a primit critici chiar din partea Președintelui României, care a declarat că asistăm la un buget modest pentru protecție socială, deoarece nu numai că nu se acordă mult, dar nu suntem capabili să alocăm atât cât este necesar, pentru că, din păcate, una din problemele dominante a societății românești este sărăcia și, chiar sărăcia extremă.

Poziția parțial pertinentă a Președintelui l-a determinat pe primul-ministru să declare că: "Nu cred în sărăcia extremă, pentru că nimeni nu ține cont de economia subterană".

Declarația premierului surprinde din cel puțin două motive. Primul motiv se referă la faptul că deși nu crede în sintagma "sărăcie extremă", premierul stabilea ca prioritate în discursul de la ședința comună a Parlamentului de prezentare și susținere a proiectului Legii bugetului de stat și a proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2002 prevenirea și combaterea sărăciei extreme, prin asigurarea mijloacelor de trai pentru familiile cu copii și persoanele care se află în situații de maximă dificultate.

Al doilea motiv, paradoxal, stabilește o legătură între sărăcia extremă, de care "se bucură" o mare parte a populației, și economia subterană, în fapt, o dovadă de cinism, și nu rodul unei analize lucide.

Rezultă că economia subterană este strâns legată de cei care se află la guvernare și că Guvernul, deși are la dispoziție toate pârghiile necesare, susține economia subterană, ca instrument de păcălire a populației cu privire la sfera de cuprindere a sărăciei.

Acum câteva zile presa a publicat o listă a celor mai bogați oameni din România. Ne punem, firesc, următoarele întrebări:

1. Care sunt datoriile către bugetul asigurărilor sociale de stat pe care le au firmele acestor milionari în dolari?!

2. Ce măsuri a întreprins Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, prin organele de control abilitate, pentru recuperarea acestor sume debitoare?!

Proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale prevede ca venituri contribuții care se ridică la circa 10,1% din produsul intern brut. Aceste contribuții provin din sacrificarea unei părți a veniturilor private ale populației și au ca scop susținerea protecției sociale pe bază de mutualitate.

Proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat este constituit să se închidă cu un excedent de peste 1.675 miliarde lei. Cum el reprezintă fondul care asigură constitutiv funcționarea sistemului de pensii, a sistemului de asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale, rezultă că anii următori vor fi plini de evenimente nefericite. Această concluzie poate părea apocaliptică.

Creștinește, nu ne rămâne decât să spunem: "Doamne ferește și apără-ne!"

În cadrul bugetului de asigurări sociale se urmărește ca veniturile obținute să acopere în totalitate măsurile de protecție socială privind cheltuielile destinate pentru plata pensiilor și a celorlalte prestații de asigurări sociale de stat.

Corelările de care vor beneficia 2.775.000 de pensionari, din care 400.000 pensionari agricultori, în cele două etape, reprezintă sume curpinse între 40.000 și 142.000 pentru prima etapă, sume cuprinse între 60.000 și 151.000 în cea de a doua etapă, la care se adaugă mecanismul indexărilor trimestriale, care se vor realiza fără să se apeleze la subvenții de la bugetul de stat, dar cu o economie de fonduri din contribuții private de aproape 1.700 miliarde lei, care pe principiul vaselor comunicante vor permite actualei Puteri să consume fonduri publice din surse private, fără a da socoteală populației de contribuabili.

O minimă moralitate ar trebui să conducă, ținând cont de condițiile în care își duc traiul majoritatea pensionarilor, la respectarea sacrificiului populației, prin care se constituie acest buget, care să asigure alocarea veniturilor astfel constituite pentru realizarea nevoilor domeniului de referință.

Indicele prețurilor de consum și evoluția cursului de schimb sunt condiții minimale în redimensionarea valorii reale a drepturilor cumpărate de contribuabil. Starea pauperă a pensionarilor de drept, care și-au cumpărat dreptul la pensie, pensie garantată de Constituție, inclusiv ca putere de cumpărare, constituie o obligație ce revine de drept Executivului. Nerespectarea ei este o încălcare flagrantă a unui drept constituțional și, în acest caz, nu am mai asista la situația în care un pensionar a fost nevoit să se adreseze unor instanțe de judecată internaționale pentru a revendica păstrarea cuantumului pensiei în funcție de cursul de schimb.

Toate recorelările și indexările pensiilor pentru anul 2003 vor determina un nivel mediu lunar al pensiei de asigurări sociale de stat de circa 1.946.000 lei, iar pentru agricultori de 391.592 lei, față de un nivel mediu lunar în anul 2002 de circa 1.730.000 pentru pensiile de asigurări sociale de stat, respectiv, 357.400 pentru pensionarii agricultori. Rezultă astfel o creștere, în termeni nominali, de circa 12,5% în cazul pensiei de asigurări sociale de stat și de 9,6% pentru pensiile agricultorilor, în condițiile în care rata inflației, negociată cu organismele internaționale, va fi de 22% la sfârșitul anului 2002 și de circa 15% până la finele anului 2003.

Proiectul bugetului asigurărilor sociale pentru șomaj pentru anul 2003 prezintă o situație și mai paradoxală prin existența unui excedent de peste 2.186 miliarde lei, sold care, adăugat la excedentul de circa 5.000 miliarde lei din anul 2002, însumează peste 7.000 de miliarde lei, sumă de care populația de șomeri nu va beneficia niciodată.

Faptul că în expunerea de motive a bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2003 se aduce în discuție o rată a șomajului de 9,6% pentru luna iunie 2002, față de 12,4% în ianuarie același an, nu are nici o relevanță, știut fiind faptul că în orice perioadă de iarnă cererea de forță de muncă este mai mică, vorba primarului Capitalei, "iarna nu-i ca vara", și, spunem noi, nici numărul salariaților din ianuarie comparabil cu cel din iunie. Din excedentul fondului asigurărilor sociale pentru șomaj se pot asigura resurse suplimentare importante pentru activitatea de calificare și reconversie profesională.

Aserțiunea noastră este susținută și de afirmația reprezentantului Uniunii Europene pentru probleme de muncă și protecție socială, care a declarat că "România trebuie să facă eforturi pentru îmbunătățirea nivelului scăzut de pregătire a angajaților și a celor care caută un loc de muncă".

Privitor la cheltuielile de investiții pentru obiectivele Ministerului Muncii și Solidarității Sociale constatăm că ele privesc, în principal, Capitala, Bacăul - prietenii știu de ce - și Alexandria. Prea puțin, dacă ne raportăm la condițiile de desfășurare a activității salariaților care asigură gestionarea fondului, sumele putând fi direcționate către lucrări de investiții care să creeze și să perfecționeze centrele de calificare și recalificare locale.

Analiza proiectului bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2003 ne-a creat serioase semne de întrebare referitor la îmbunătățirea condițiilor de viață ale asiguraților, "beneficiari" de drept ai proceselor de alienare și excludere socială la care sunt supuși de actualul Guvern care, culmea, se declară "social-democrat".

Revenind la spusele Președintelui României, citez: "ceea ce prevede Legea bugetului la capitolul protecție socială este un minim necesar" constatăm că afirmația este forțată, pentru că, din păcate, construcția bugetară nu rezolvă, sub nici o formă, problemele încredințate acestui fond.

Grupurile parlamentare ale Partidului România Mare din cele două Camere nu vor vota acest proiect de buget, care nu este un buget de austeritate, nu este un buget de inspirație social-democrată, ci un buget prin care se asigură, din bani privați, disponibilități financiare suplimentare la dispoziția Guvernului.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Vă rog să-mi permiteți să dau cuvântul, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, domnului Barbu Gheorghe.

Aveți cuvântul, domnule deputat!

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Vă rog să-mi permiteți să-mi exprim regretul că la dezbaterea bugetului asigurărilor sociale de stat nu participă ministrul muncii și solidarității sociale, și cred că acest lucru ar fi fost important la această lege, cea mai importantă în ceea ce privește buna funcționare a protecției sociale și a asigurărilor sociale în România.

Construcția bugetului asigurărilor sociale de stat, la capitolul venituri, prezintă o variantă de creștere mult prea optimistă pentru realitatea economică și socială existentă în România. Cum altfel ar putea fi acest lucru caracterizat, din moment ce bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2001 s-a încheiat cu un deficit de peste 7.000 de miliarde, iar pe anul 2002, pe 9 luni, are un deficit mai mare de 10.000 de miliarde. Considerăm că prevederea prin care veniturile din contribuțiile datorate de angajatori cresc cu 131%, în condițiile diminuării contribuției cu 1%, este o cifră nerealistă, care ar presupune atât un grad de colectare mult mai mare, cât și o creștere importantă a numărului de asigurați.

Acest buget ne prezintă o creștere a cheltuielilor de personal cu aproape 173%, în timp ce cheltuielile cu pensiile de asigurări sociale cresc cu doar 113,6%, ceea ce este mai puțin decât rata prognozată a inflației, iar ajutoarele acordate asiguraților pentru decese cresc cu 141,6%. Aceste prevederi bugetare conduc la concluzia că P.S.D. are o politică prin care se îngrijește, cu deosebire, de salariații propriului sistem de asigurări, iar pensionarilor le asigură un nivel de trai în continuă scădere, ceea ce va conduce la creșterea numărului de decese, pe care, anticipându-le, P.S.D. se pregătește financiar, prin buget, să acorde ajutoarele prevăzute de lege.

Bugetul asigurărilor sociale de stat se dovedește a fi netransparent și prost gestionat în anii anteriori, din moment ce prevederile privind alte cheltuieli autorizate prin lege cresc cu 810%, iar dobânzile datorate Trezoreriei Statului cresc cu 366%, respectiv, 2.500 de miliarde. De remarcat și faptul că, după o creștere substanțială, cu peste 30-35% a salariilor angajaților din sistemul de pensii, peste nivelul de creștere a salariilor din restul sistemului bugetar, Casa Națională de Pensii își propune o creștere pentru plata orelor suplimentare cu 1.033%.

Cea mai gravă prevedere a bugetului asigurărilor de stat este cea de la art. 15.1, care încalcă prevederile legilor în vigoare, prin stabilirea pentru trimestrul I 2003 a valorii salariului mediu brut pe economie de 5.809.490 lei, la care se aplică coeficientul de 39%, și nu prin aplicarea acestui coeficient la salariul mediu brut pe economie, utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2003, de 6.962.000 lei, așa cum prevede Legea nr. 19/2000, cu modificările ulterioare.

Bugetul asigurărilor pentru șomaj consolidează instituirea indemnizației de șomaj unice, sistem de tip egalitarist. Bugetul nu cuprinde excedentele bugetare din anii anteriori, deși numai pentru anul 2002 se estimează un excedent de 5.000 de miliarde, sume care fizic nu mai există, ele fiind utilizate în acoperirea găurilor negre ale deficitului bugetar, deși acest excedent provine din contribuțiile de asigurare, nu din taxe și impozite.

Trebuie să remarcăm și faptul că acest proiect de buget al Fondului de șomaj a fost fundamentat pe contribuții diminuate, cuprinse în expunerea de motive, deși la data fundamentării acestui buget legislația în vigoare nu prevedea acest lucru, ea apărând ulterior depunerii proiectului de buget la Parlament.

Considerăm că prin acest proiect de buget, Guvernul României este, ca de obicei, nerealist, se plasează deasupra prevederilor legale și nu soluționează gravele probleme sociale cu care se confruntă mare parte a populației, motiv pentru care Grupurile parlamentare ale Partidului Democrat vor vota împotriva acestui proiect de lege.

Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul, din partea Grupului parlamentar național liberal, doamnei senator Norica Nicolai.

Doamna senator, aveți cuvântul!

Doamna Norica Nicolai:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Bugetele sociale ale tranziției românești sunt oglinda fidelă a stării națiunii, națiune care nu interesează nici pe domnul Adrian Năstase, și nici pe domnul ministru Sârbu, care ar fi fost normal să vină și să susțină un asemenea proiect în fața dumneavoastră, astăzi. Nici acest buget nu face excepție de la acest lucru, el fiind expresia unei stări de sărăcie generalizată.

Guvernul social-democrat ne propune un buget care pretinde a avea o viziune pragmatică, deschisă spre o economie reală. Nu vreau să cred că singurul element de pragmatism este majorarea alocației pentru înmormântare cu 53%.

Cert este că 10% din produsul intern brut al României trebuie să susțină o populație în sărăcie extremă. Este, de asemenea, cert că 4.000.400 de persoane trebuie să realizeze venituri care să alimenteze un buget, este cert că 69.000 de locuri de muncă și 9% procent de șomaj nu caracterizează o economie reală în România ci, dimpotrivă, caracterizează o economie care este departe de a fi o economie de piață, o economie viabilă, o economie a supraviețuirii. Explicația veșnică a acestor proiecții bugetare o constituie resursele limitate. Fără îndoială, resursele sunt limitate datorită incapacității și ineficienței guvernanților, care nu au capacitatea să susțină proiecte pentru stimularea liberei inițiative, pentru stimularea competiției, pentru stimularea concurenței, care nu au capacitatea să creeze o economie de piață.

Privilegiile acordate unora și promisiunile făcute tuturor caracterizează acest buget și în acest an. Ați promis o reducere a contribuțiilor cu 5% și ați oferit, printr-o recentă ordonanță de urgență, reduceri de 0,5 și 1,5% la contribuțiile asigurărilor sociale. Ați promis recorelări semnificative ale pensiilor și ați oferit și un procent de indexare de 8,9% și sume de bani cuprinse între 53.000 și 142.000, în prima fază, pentru ca mai apoi, spre sfârșitul mandatului, să oferiți sume generoase, între 60.000 și 150.000 de lei.

Ați promis că veți recalcula pensiile, dar această prevedere legală ați uitat-o. Probabil o veți aplica în campania electorală din 2004, pentru că legea este ultimul lucru care susține acest buget.

Ați promis, de asemenea, o majorare a veniturilor salariale de 6,9% și doresc să cred că aceasta nu cumulează veniturile premierului și ale femeii de serviciu, printr-o medie aritmetică.

De asemenea, ați promis că veți crea locuri de muncă.

În ceea ce privește politicile active de combatare a șomajului, folosiți aceleași privilegii, privilegii care înseamnă 1.100 de miliarde acordate prin credit societăților care creează locuri de muncă, un credit maxim accesat de 25 miliarde de lei. Dacă am admite că în România există societăți comerciale care nu sunt atât de decapitalizate și ar putea oferi garanții pentru accesarea acestui credit, doar 40 de societăți comerciale ar avea acces la aceste credite. Mă întreb: cine și cum va accesa aceste credite?!

Stimați colegi,

Ați trimis în Parlament și oferiți populației un buget cantonat efectiv într-o susținere statistică. Statistica nu este susținută de realitate și sperăm că această realitate va fi cea pe care o veți plăti.

În consecință, Grupurile parlamentare liberale nu pot susține un buget care nu este aproape de oameni și împreună cu ei, așa cum generos v-ați angajat atunci când ați câștigat Puterea. (Aplauze.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc, doamna senator.

Dau cuvântul, din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., doamnei deputat Bondi Gyongyike.

Doamna Bondi Gyongyike:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Fără doar și poate, un prim aspect pozitiv care trebuie evidențiat în legătură cu proiectul Legii bugetului de stat pentru anul viitor este faptul că se află în dezbaterea Parlamentului acum, la începutul lunii noiembrie 2002. De asemenea, demn de remarcat este și modul de alocare al fondurilor publice pe programe concrete, care urmează să fie finanțate din bugetele ministerelor de resort, fapt ce conferă un caracter de transparență în privința utilizării resurselor publice, spre atingerea unor scopuri clar definite.

Este, așadar, cel de al doilea an consecutiv, în care Guvernul înaintează forului legislativ al țării în timp util proiectul Legii asigurărilor sociale, document fundamental care asigură premisa funcționării normale a întregului sistem de protecție socială, incluzând plata pensiilor și a celorlalte drepturi de asigurări sociale, continuarea procesului de recorelare a pensiilor, indexările trimestriale ale acestor drepturi, reluarea programelor legate de piața muncii, precum și respectarea prevederilor programului social pe perioada 2002-2003.

De asemenea, trebuie remarcat faptul că acest proiect prezintă, pentru prima dată, un buget echilibrat, însoțit de o analiză în perspectiva evoluției veniturilor și cheltuielilor până în 2006, conferind astfel transparență și predictibilitate întregului sistem, garantând totodată respectarea dreptului la protecție și asistență socială a cetățenilor.

În condițiile actuale, când resursele financiare sunt limitate de capacitatea economiei de a genera resurse la un nivel adecvat necesităților sociale, politica în acest domeniu, promovată de Guvern, urmărește asigurarea unui nivel cât mai apropiat de ceva ce am putea numi "acceptabil", de protecție și servicii sociale tuturor categoriilor defavorizate ale populației, șanse reale pentru reintegrarea în societate a celor marginalizați social, reinserția pe piața muncii a celor aflați în căutarea unui loc de muncă, prin diferite programe și măsuri active, căutând mobilizarea tuturor mijloacelor financiare și umane.

La elaborarea acestui document s-a ținut cont de următoarele:

  • o creștere a populației active cu 69.000 de persoane, cu estimarea pentru 2003 a unei rate a șomajului sub 9%;
  • o sporire a salariului minim pe economie de la 1.750.000, cât este în prezent, la 2.500.000 lei de la 1 ianuarie 2003;
  • continuarea procesului de recorelare a pensiilor și de indexare a acestora;
  • asigurarea unui număr de 445.000 de bilete în stațiunile de odihnă și de tratament care, în mod bizar, este la același nivel cu cel stabilit în Legea bugetului pe anul 2002. Oare, chiar nu avem mai mulți beneficiari decât în trecut?!
  • creșterea salariilor personalului din sectorul bugetar, prin indexarea în două etape a acestora, cu observația că, pentru o creștere reală și previzibilă, ar fi fost necesară elaborarea legii privind salarizarea acestei categorii de angajați, care să țină cont de importanța activității desfășurate în acest sector.

Categoria socială cea mai defavorizată a perioadei de tranziție, care în România durează de 12 ani, o constituie cea a pensionarilor, reforma în sistemul pensiilor neaducând rezultatele dorite. Totuși, prin continuarea cu etapele a III-a și a IV-a ale procesului de recorelare, precum și prin indexarea trimestrială a pensiilor, situația economică a acestei categorii se va îmbunătăți, fără însă ca această ameliorare să însemne rezolvarea satisfăcătoare a situației din sistem, cu atât mai mult cu cât sesizăm, cu dezamăgire, că de efectele acestui proces nu beneficiază și pensionarii de invaliditate, fapt inechitabil, care va duce la o înrăutățire a situației și așa destul de precară a lor.

Cauzele problemelor din sistemul de pensii sunt complexe, și aș dori să evidențiez doar două dintre acestea.

Legea pensiilor nr. 19/2000 nu a fost urmată de Legea fondurilor private de pensii, iar întârzierea adoptării și aplicării ei va întârzia și mai mult înființarea unui sistem echitabil.

A doua cauză ține de starea generală a economiei și rezidă în proporția, mai bine-zis, disproporția dintre numărul pensionarilor și cel al persoanelor angajate, creșterea economică înregistrată în ultimii ani nefiind încă în măsură să asigure crearea acelor locuri de muncă noi, care să stabilească raportul dintre numărul pensionarilor și cel al persoanelor angajate, în favoarea celor din urmă.

O măsură care este menită să contribuie la corectarea stărilor negative constatate o constituie reducerea cotei de contribuții la asigurări sociale cu 5 puncte procentuale, scăzând în felul acesta costul forței de muncă.

Măsura va avea multiple efecte benefice asupra pieței forței de muncă, va duce la reducerea fenomenului muncii la negru și la stimularea creării de noi locuri de muncă, asigurându-se o bază mai largă de impozitare și, implicit, venituri suplimentare la buget.

Un alt set de măsuri a căror aplicare ar putea înclina balanța în sensul creșterii numărului de locuri de muncă din economie îl reprezintă programele derulate de Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă, un accent puternic fiind pus pe măsurile active, în detrimentul celor de natură pasivă, consumatoare de resurse și a căror eficiență redusă a dovedit-o experiența anilor trecuți.

Propunem ca excedentul prevăzut Fondului asigurărilor de șomaj pentru anul 2003 să fie utilizat, în exclusivitate, pentru finanțarea programelor active de combatere a șomajului și de creștere a gradului de ocupare a forței de muncă.

În paralel, dorim să subliniem necesitatea reducerii, dacă nu chiar desființării practicilor de acordare a plăților compensatorii la unele categorii de angajați, aceasta fiind, pe de o parte, discriminatorie, iar, pe de altă parte, nu produce efectele scontate.

În ceea ce privește colectarea veniturilor la buget, aș dori să atrag atenția autorităților responsabile despre necesitatea îmbunătățirii controlului financiar la acele societăți cu capital de stat, care se dovedesc rău platnice, înregistrând debite de miliarde de lei la plata obligațiilor și contribuind la crearea acelor imense goluri financiare care macină bugetul, în timp ce managerii acestor unități nu se sfiesc să-și stabilească salarii de sute de milioane, în condițiile în care unitățile pe care le conduc nu sunt competitive nici pe piața internă, și nici pe cea externă.

Referitor la controlul colectării contribuțiilor la cele două fonduri - Fondul asigurărilor sociale și de șomaj - suntem de părere că ar fi mai bine dacă activitatea ar reveni în atribuția instituțiilor responsabile cu administrarea acestor fonduri.

În speranța că execuția bugetară pe anul 2003 va asigura îndeplinirea întocmai a obiectivelor programului social pe 2002-2003 aprobat de Guvern, iar sumele prevăzute vor fi colectate și utilizate conform destinațiilor prevăzute, noi - Grupul parlamentar U.D.M.R. -, votăm favorabil proiectul de Lege al bugetului pe anul 2003.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

Dau cuvântul domnului senator Athanasiu Alexandru,

Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat și umanist).

Domnul Alexandru Athanasiu:

Domnule președinte,

Distinși colegi senatori și deputați,

Bugetul asigurărilor sociale de stat din acest an își propune să îndeplinească câteva funcții obligatorii și, în primul rând, o redistribuire, pe cât posibil, echitabilă a resurselor financiare pe care le are la dispoziție.

În al doilea rând, acest buget urmărește să pună în practică obiectivele politicii sociale a Partidului Social Democrat și anume: sustenabilitatea sistemului de asigurări sociale, reducerea discrepanțelor între diferite categorii de pensionari, ajustarea periodică a beneficiilor sociale în raport cu rata inflației și costurile generale ale vieții, dezvoltarea unei securități sociale multiforme prin extinderea gamei de prestații sociale și prin îmbogățirea formelor de asigurare prin pensii, accentuarea dimensiunii active a politicilor sociale prin încurajarea, finanțarea măsurilor de reinserție socială, preocuparea constantă pentru ameliorarea prestațiilor sociale prin dezvoltarea tratamentelor medicale pentru pensionari și, în fine, ceea ce credem că trebuie subliniat, mai important, mai încurajator și, sigur, mai bine este reducerea taxelor sociale.

S-a vorbit aici și de către reprezentanții Guvernului, și de către parlamentarii Majorității, dar și de către parlamentarii Opoziției despre această reducere a taxelor sociale.

Reducerea taxelor sociale este un deziderat vechi cu realizări minime încă. Este primul buget care, în mod clar, neechivoc, și cu o proiecție de viitor în privința susținerii politicilor sociale în România, își propune acest lucru.

Reducerea taxelor sociale are câteva obiective imediate importante. În primul rând, ieftinirea costului mâinii de lucru. Este firesc și obligatoriu totodată ca o politică social-democrată să încurajeze angajarea, iar încurajarea angajării se face pe diverse căi, dar cel mai repede, mai sigur și mai profitabil în timp scurt este ca taxa pe forța de muncă să scadă. Ori acest buget, pentru prima dată, aduce în câmpul dezbaterii parlamentare și apoi al execuției bugetului această soluție.

Putem să o criticăm, putem să spunem orice, dar nu putem s-o ignorăm. A critica este și democratic, și benefic câteodată, dar nu este, în nici un caz, real acum să criticăm acest prim pas.

Nimeni nu spune că acest buget este un buget care să rezolve problemele sociale ale României. El le susține în limitele resurselor financiare și a posibilităților economiei românești, dar curajul și asumarea ideii de a reduce taxa socială, taxa pe forța de muncă este un lucru pe care poți să-l critici dar, în nici un caz - și este regretabil - să-l ignori. A-l ignora, astăzi, înseamnă că puțini credem în această politică despre care toată lumea vorbește la superlativ, rezumându-se la vorbă și trecând greu, încet la faptă.

Reducerea taxei sociale are și un alt obiectiv important și anume reducerea evaziunii fiscale. Acest buget își propune - și sperăm că va reuși măcar în parte - să scoată la suprafață piața muncii neimpozitată, piața muncii dereglementată, piața muncii precară, piața muncii fără protecție, piața muncii în care nu există nici o regulă, în care nu există nici un drept, decât dreptul de a tăcea, eventual, și de a nu spune cum se plătesc anumite sume de bani.

Și, în fine, reducerea taxelor sociale reprezintă o posibilă, chiar probabilă sursă de atragere de venituri suplimentare la bugetul asigurărilor sociale. Cu cât mai mulți angajați, cu atât mai multe contribuții la un buget care are probleme și de structură și de execuție.

În legătură cu acest buget am putea spune astăzi, analizându-l, că, în primul rând, este un buget echilibrat și realist. Exprimarea veniturilor și dimensiunea cheltuielilor au avut în vedere atât rezultatele execuției bugetare, controlul susținut și constant al surselor de venituri, precum și distribuirea cheltuielilor în raport cu posibilitățile bugetare, cu obiectivele politicii sociale, cu nevoile curente și de durată ale beneficiarilor.

Ca o primă concluzie, am putea spune că prezentul buget are meritul de a constitui o bază solidă pentru dezvoltarea politicilor sociale în România de a funcționa fără deficite și de a permite, în limitele constrângerilor economice cunoscute, să asigure funcționarea ameliorată a prestațiilor sociale. Un buget care asigură prezentul și construiește - credem noi - pe baze solide, viitorul. Un buget reformist, pentru că acest buget este generator de venituri, și nu consumator de deficite, un buget care-și depășește condiția de a administra venituri inerțiale și care, dimpotrivă, stimulează crearea de venituri nu prin mărimea taxelor, ci prin stimularea creării locurilor de muncă și mărirea numărului contribuabililor, un buget reformist pentru că subliniază, prin măsuri concrete, aportul politicilor sociale la îmbunătățirea ambientului economic, un buget al incluziunii sociale, al încurajării coeziunii sociale și al muncii și nu al marginalizării și politicilor asistențiale de supraviețuire, un buget care încorporează coerent și articulat politici sociale necesare și dezvoltă, în acest domeniu, multiple forme de asigurare, un buget care încurajează politicile de economisire și de garantare a veniturilor profesionale prin sisteme de asigurări sociale în defavoarea politicilor de împovărare a sarcinii sociale asupra forțelor active ale societății prin dezvoltarea unor scheme asistențiale, un buget care reușește să îmbunătățească raportul de dependență între activi și pensionari și își propune acest lucru ca o modalitate sigură și obligatorie pentru dezvoltarea unei protecții sociale acoperitoare și cu beneficii decente, un buget care individualizează responsabilitățile instituționale și care dezvoltă dialogul social și pune premise consistente pentru viitorul generațiilor.

Putem spune astăzi că acest buget încurajează crearea locurilor de muncă, că acest buget scade costul forței de muncă, că acest buget încurajează creșterea numărului de contribuabili, că acest buget întărește coeziunea socială prin locuri de muncă suplimentare și prin participarea activă la producerea produsului intern brut, un buget care întărește funcția de asigurare a prestațiilor sociale și limitează, la niveluri normale, politicile asistențiale, un buget care împacă exigențele creșterii economice cu cerințele distribuției sociale de echitate și de beneficii, un buget care lansează politici novatoare în materie socială, strict legate de obiectivele dezvoltării economice ale României și de ameliorarea vieții cetățeanului, un buget administrat transparent și coerent pe baza dialogului social.

Domnule ministru al finanțelor, și stimați colegi,

Reușita acestui buget depinde, în mod sigur și direct, de îmbunătățirea situației economice a României, dar reușita lui depinde și de coerența și responsabilitatea instituțiilor, menite să administreze politicile sociale.

Depinde de cooperarea permanentă între obiectivele economice și exigențele sociale.

Dezvoltarea economică, civilizația socială, coeziunea socială și performanța economică - acestea trebuie să fie deviza permanentă a acțiunii de aplicare a bugetului asigurării sociale și, desigur, garanția că, prin execuția sa, obiectivele bugetare au fost îndeplinite atât pe capitolele sale, cât și - mult mai important - în viața cotidiană a fiecărui cetățean român.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumim, domnule senator.

Permiteți-mi să dau cuvântul domnului deputat Iulian Mincu, Grupul parlamentar al Partidului România Mare.

Domnule deputat, aveți cuvântul !

Domnul Iulian Mincu:

Domnule președinte,

Onorați reprezentanți ai Guvernului,

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Nu de mult, premierul Năstase spunea: "În politică trebuie întotdeauna să începi cu concluziile", și mai departe: "Eu sunt învățat să enunț mai întâi premisele".

Cele spuse de dânsul seamănă mult cu aforismul unui scriitor și filozof englez - citez: "Viața este arta de a trage concluzii suficiente din premise insuficiente".

1. Una din premisele premierului a fost atacul dur la adresa Ministerului Sănătății și Familiei și Casei pentru Asigurări de Sănătate pentru cheltuielile exagerate și nemotivate - spune el - în eliberarea de medicamente.

Exemplul devenit clasic, medicamente cu nume de discotecă - este vorba de Tanacan - cunoscut și cu numele de Ginko bilboa - vasodilatator cerebral, eliberat în primul semestru al anului 2002 în valoare de 73 miliarde lei la compensate și 29 miliarde lei la gratuități, este și rămâne încă clasic în exemplele date de premier.

Vreau să vă spun, însă, că Tanacan-ul, care este vasodilatator cerebral, a rămas în continuare, la propunerile comisiei, printre medicamentele compensate și gratuite. Aceasta este premisa.

Concluzia nu se lasă așteptată. La 31 decembrie 2002, Guvernul, sub conducerea premierului, a hotărât naționalizarea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, care trece sub conducerea Ministerului Sănătății și Familiei.

Bugetul Ministerului Sănătății și Familiei pe anul 2003, 14.000 miliarde lei, va constitui împreună...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Numai o secundă, domnule deputat!

Stimați colegi,

Vă rog să păstrați liniștea și să ascultăm pe domnul deputat Mincu.

Aveți cuvântul, domnule deputat!

Domnul Iulian Mincu:

Bugetul ministerului pe anul 2003, 14.000 miliarde, va constitui împreună cu bugetul asigurărilor de sănătate 56.000 de miliarde, un fond unic depus la Trezoreria Statului din care vor fi aprovizionate toate instituțiile și serviciile sanitare din țară.

Confiscarea, de fapt, a banilor patronilor și muncitorilor a declanșat revolta sindicatelor și patronatului.

3. Pentru a justifica această atitudine, Ministerul Sănătății și Familiei a alcătuit o listă a rușinii, formată din 31 de medici, care au cheltuit mari fonduri financiare. În capul listei se găsește un medic primar de la Pitești cu 9 miliarde lei cheltuite pe medicamente, în primul semestru al anului 2002. Pare impresionant, dar în tratamentul medicului respectiv se găsesc peste 100 de bolnavi cu hepatită cronică, majoritatea cu virus B și virus C, forme de boală care, netratată, evoluează rapid spre ciroză și cancer hepatic. Tratamentul este prescris însă de comisii ale Ministerului Sănătății și Familiei și a caselor de asigurări de sănătate, iar medicul nu face nimic altceva decât să elibereze rețetele. Într-adevăr, tratamentul este foarte scump. Interferon - tratamentul pe o lună costă 15-16 milioane, tratamentul cu Penitron - 12 milioane, dacă se adaugă 5 tablete zilnic de Rebetol, costă 41 milioane lunar. Uneori se ridică la 96 milioane lunar.

4. Premierul uită însă să menționeze lista datornicilor la Casa pentru Asigurări de Sănătate - 177.267 agenți economici cu o datorie de peste 20.000 miliarde lei, unde peste 43% sunt întreprinderi de stat și de pe lista aceasta nu am să citesc decât pe primul și pe ultimul dintre cei 10 mari datornici: Compania Națională a Lignitului - 1.055 miliarde și Cugir cu o datorie de 155 miliarde lei.

5. De reținut că la sfârșitul anului 2001 nu s-au plătit datoriile pe medicamente și întreținere a spitalelor, în valoare de 5.700 miliarde lei, deși în Trezorerie exista un plus de venit al asigurărilor de sănătate de peste 8.400 miliarde lei, iar acum, la sfârșitul semestrului I 2002, deși există un plus de încasări de peste 10.000 miliarde lei, nu se plătesc datoriile de 7.000 miliarde ale spitalelor.

În România de azi, conform recensământului din 2002, există o populație de 21.698.181, față de 23 milioane cât existau în 1989. Peste vârsta de 60 de ani trăiește 19% din populație. Incidența bolilor peste această vârstă este: de 42% boli cardiovasculare, 18% bolnavi neuropsihici, 10% cancer, 15% diabet zaharat. Îngrijirea lor costă foarte mult.

Aș vrea să menționez ceea ce am spus într-o interpelare făcută în Parlament: există un număr de bătrâni internați în azil pentru că nu are cine să-i întrețină.

Acești bătrâni plăteau, până nu demult, 400.000 lei pe lună, ulterior 900.000 lei pe lună, iar acum au fost obligați, din iunie, să plătească 1 milion și jumătate lei lunar. Mulți dintre ei nu au această posibilitate și au fost obligați să părăsească azilul. S-au dus cine știe pe unde!

Aș vrea să mai menționez că alimentația acestor bătrâni costa până nu demult, în luna iunie, 32.000 lei pe zi, iar cea de la cantinele sociale costa 23.000 pe zi.

În momentul de față se dă o alimentație de 51.000 pe zi la azil și 37.000 la cantină. Menționez că în penitenciar, limita pentru o masă pe zi este de 75.000 lei.

6. La sfârșitul semestrului I 2002, conform Institutului Național de Statistică, există această mișcare naturală a populației - natalitatea, în scădere; mortalitatea - în creștere, mai ales mortalitatea generală e în creștere față de semestrul I al anului 2001, în semestrul II al anului 2002, cu 2,2. Aș vrea să spun că sporul natural are un deficit al populației de minus 2,4 în 2002 față de 2 în 2001.

7. Două sunt cauzele majore ale acestei situații: sărăcia, respectiv nivelul de trai mult scăzut și asistența medicală ineficientă. Acestea sunt concluzii care nu-mi aparțin, ci aparțin unor foruri de specialitate internaționale. a) Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare - P.N.U.D., analizează 173 de țări și, din această monitorizare, România este pe locul 63. Sărăcia citată de acest for reprezintă ca evoluție: 7% din populație săracă în 1989, între 22 și 39% în 1994, 39% în 1997 și 44% în 2001. P.N.U.D. acuză lipsa investițiilor pentru modernizarea tehnologică din industrie. PIB-ul din industrie era, în 1985, peste 45%, iar în 1999, 28%.

Recent, premierul și-a exprimat concepția că păstrarea acestor fabrici este un ajutor social la care trebuie să contribuim întreaga societate.

Societatea germană GPK - Centrul de cercetare al pieții - publică în luna septembrie 2002 o situație comparativă a tuturor țărilor din Europa. Mă refer la țările din centrul și sud-estul Europei. Românii o duc mai prost decât ungurii, decât cehii, decât polonezii. Venitul mediu anual pe cap de locuitor al României este de 986 euro, față de Ungaria - 3213 euro, Cehia - 3020 euro, Polonia - 3019 euro, Slovacia - 2120 euro.

Aș vrea să menționez dintre țările Uniunii Europene numai 3: Elveția - 28.000, Norvegia - 22.000, Franța - 17.000 de euro.

Deci banii pentru sănătate, pentru educație și cultură în România lipsesc. 44% dintre români trăiesc în limita de sărăcie, iar 2.500.000 dintre ei suferă de sărăcie extremă.

Aș vrea să citez din "Cartea despre sărăcie", publicată de români, că între vârsta 16 și 24 ani, 38,2% trăiesc în sărăcie și 17,3% trăiesc în sărăcie extremă. Șomerii - 40% în sărăcie, 21,2% în sărăcie extremă. Lucrători pe cont propriu - 40,2% în sărăcie, 19,4% în sărăcie extremă, țăranii - 48,1% în sărăcie, 22,6% în sărăcie extremă. Familii cu 3 copii - 58,4% în sărăcie, 30,6% în sărăcie extremă. Familii cu 4 sau mai mulți copii - 68,3% în sărăcie, 44,2% în sărăcie extremă.

Peste 85% din salariați se plâng că salariul nu le ajunge de la o lună la alta și că trebuie să se împrumute.

Comparativ cu anul 1989, luat ca 100%, valoarea reală a salariului mediu a fost în 1994 de 69,1%, iar a salariului minim de 39,8%; în anul 1996 - 88,4%, respectiv, 30,1% minim, în 1999 - 68,6% și, respectiv, 25,8% minim și în 2001 - 71% și, respectiv, 42%.

În ceea ce privește pensiile...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule profesor,

Vă rog să grăbiți o concluzie. Timpul a expirat.

Domnul Iulian Mincu:

Trec la concluzii.

În ceea ce privește pensiile, valoarea reală, față de 1999 a fost la pensiile pentru asigurări de stat, în 2001, de 47,8%, iar la pensionarii agricoli de 36,4%.

De fapt, expresia elocventă a "grijii" față de populație se regăsește în cota din PIB alocată protecției sociale, de 10,1%, adică 18 dolari U.S.A. an/persoană, situație care ne plasează pe ultimele locuri din Europa.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat Iulian Mincu.

Permiteți-mi să dau cuvântul domnului Napoleon Pop, deputat, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal.

Aveți cuvântul, domnule deputat!

Domnul Napoleon Pop:

Domnilor președinți,

Domnilor miniștri,

Stimate colege și stimați colegi parlamentari,

Proiectul Legii asigurărilor sociale de stat ridică semne de întrebare, atât pe latura veniturilor, cât și a cheltuielilor. La o inflație de 19%, luată în calculul pentru construcția bugetului 2003, observăm că veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat înregistrează, în termeni reali, o scădere.

În aceste condiții, dacă avem în vedere că veniturile sunt asigurate în proporție covârșitoare de contribuțiile pe asigurările sociale, 93%, ne întrebăm care este impactul creșterii economice de 5,2% în susținerea politicilor sociale generale ale Guvernului și din ce venituri se vor asigura obiectivele acesteia, cu atât mai mult cu cât în expunerea de motive la lege se face precizarea că resursele financiare, generate prin bugetul asigurărilor sociale de stat, rămân limitate și în 2003.

Dacă contribuțiile pentru asigurări sociale datorate de salariați cresc nominal cu numai 3,5% în 2003, ne întrebăm cum această cifră, chiar în condițiile scăderii cu 2,67 puncte procentuale a cotei contribuției, poate să fie expresia unei mai bune colectări, determinate de anunțatele creșteri ale salariului minim și mediu pe economie și al creșterii numărului locurilor de muncă.

Mai departe, dacă contribuțiile pentru asigurări sociale datorate de angajatori cresc nominal cu 31% în 2003, față de 2002, atunci nu putem să înțelegem deloc care este impactul scăderii cotei corespunzătoare de 2,33 puncte procentuale în sarcina angajatorilor și care este corelația adevărată între contribuția acestora și numărul salariaților.

Ceea ce este evident este faptul că agenții economici sunt sever amendați că aceștia creează locuri de muncă, singura bază pentru o protecție socială reală. Sau, ce este mai grav, mediul de afaceri este mai neprietenos din perspectiva acestor contribuții, ceea ce este în contradicție cu puțina relaxare fiscală anunțată și cu interesul agenților economici să se creeze noi locuri de muncă într-o economie transparentă.

Resursele financiare limitate menționate în expunerea de motive reflectă, în fapt, tocmai aceste contradicții de abordare între declarații și realitate. Pe latura cheltuielilor, dacă ne uităm la nivelul mediu lunar al pensiilor de asigurări sociale de stat și al pensiilor agricultorilor, și care consumă 86% din veniturile bugetului, acestea nu pot asigura statutul de pensionari demni al unor oameni care au muncit o viață și care astăzi sunt nevoiți să renunțe la puținele - și parțial și total - utilități publice, să se izoleze și să recurgă chiar la gesturi necugetate.

Într-o atare situație, bugetul asigurărilor sociale de stat este un buget al 6,7 milioane de asistați, la care se mai adaugă și o parte din cei 4,4 milioane de salariați. Și, ca urmare, este greu de acceptat afirmația că, prin acest buget, se pot asigura, citez: "un nivel corespunzător de protecție socială, servicii sociale cât mai accesibile întregii populații și șanse egale pentru toți cetățenii".

Tot la capitolul "cheltuieli" mai sunt de semnalat unele aspecte care ne trimit în zona amărăciunii și chiar a cinismului. La o creștere, când sporul natural este negativ, indemnizațiile pentru concedii de maternitate cresc, în termeni reali, cu 9%, iar sumele prevăzute pentru concediile plătite pentru creșterea copiilor cresc, tot în termeni reali, cu 37%.

Ajutoarele acordate asiguraților și pensionarilor pentru decese și proteze, o îmbinare stranie de destinații ale unor cheltuieli, înregistrează creșteri cuprinse între 42 și 56%. Dacă știm ce se întâmplă cu fondurile și birocrația pentru proteze, atunci nu ne rămâne decât să spunem: "Dumnezeu să-i odihnească" pe cei mai mulți care ne vor părăsi în 2003, fapt conștientizat de acest buget.

În concluzie, bugetul asigurărilor sociale de stat este subdimensionat din punctul de vedere al cheltuielilor, față de obiectivele sociale ale Programului de guvernare.

Grupurile parlamentare ale P.N.L., votând Programul de guvernare, nu pot vota acest buget.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dați-mi voie, ultima luare de cuvânt.

Are cuvântul domnul deputat Sali Negiat, Grupul parlamentar al minorităților naționale.

Vă ascultăm, domnule deputat!

Domnul Sali Negiat:

Domnilor președinți ai Senatului și Camerei Deputaților,

Doamnelor și domnilor miniștri, senatori și deputați,

Rezultatele financiare-economice ale anului 2001 și cele estimative ale anului 2002 sunt la baza stabilirii în forma actuală a proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2003.

Continuarea realizării și aplicării măsurilor de reformă economică, prevăzută de către actuala guvernare, vor crea premisele susținerii actualului proiect de lege, prin obținerea veniturilor planificate și chiar mărirea lor. Înțelegem că în condițiile actuale, când resursele financiare sunt limitate, politica socială promovată de Guvern urmărește asigurarea unui anumit nivel de protecție socială tuturor cetățenilor țării, în special la categoriile de persoane cu venituri mici. Limita resurselor de asigurare a veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat necesită, în mod pragmatic, continuarea realizării unei economii reale, a relansării creșterii economice, condiții de bază pentru întrunirea criteriilor de aderare la Uniunea Europeană, cât și pentru acoperirea necesităților nevoilor sociale ale țării.

În aceste condiții, noi, Grupul parlamentar al minorităților naționale, considerăm că există șanse reale de îmbunătățire a protecției sociale, prin realizarea celor propuse prin actualul proiect de Lege a bugetului asigurărilor sociale de stat și vom vota pentru acest buget, cu speranța de a fi o bază pentru îmbunătățirea bugetelor pentru anii următori.

Vă mulțumim.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Stimate colege și stimați colegi,

Putem trece, după dezbateri generale, la aprobarea pe articole a legii.

Legat de titlul legii dacă sunt observații? Nu sunt. Vă rog să votați!

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Chiar la titlu? Vă mulțumesc, stimate colege și stimați colegi.

26 de voturi împotrivă.

Abțineri?

Cu majoritate de voturi, titlul a fost aprobat.

Cap. I. Titlul capitolului. Sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc foarte mult.

Voturi împotrivă? 52 de voturi împotrivă.

Abțineri? 6 abțineri.

Deci, denumirea cap. I a fost aprobată.

Art.1. Nu avem amendamente.

Cine este pentru? Vă mulțumesc foarte mult.

Voturi împotrivă? 69 de voturi împotrivă.

Abțineri?

Cu majoritate de voturi, art. 1 a fost votat.

Art. 2 alin. 1. Nu sunt amendamente.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 71 de voturi împotrivă.

Abțineri? 6 abțineri.

Cu majoritate de voturi, alin. 1 a fost votat.

Din sală:

Nu avem cvorum!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Să știți că numărăm corect, chiar ceva în plus. Să nu aveți grija aceasta. (Rumoare în sală.)

La art. 2 alin. 2, stimate colege și stimați colegi. Nu sunt amendamente. Comisiile pentru buget, finanțe și bănci au propus un amendament, care a fost acceptat de Ministerul Finanțelor Publice. Deci, supun votului dumneavoastră alin. 2 la art. 2, cu acest amendament acceptat de minister, la poziția 1, nr. crt. 1.

Cine este pentru? Vă mulțumesc foarte mult.

Împotrivă? 70 de voturi împotrivă.

Abțineri? Două abțineri.

Deci, cu majoritate de voturi, alin. 2 a fost votat.

La alin. 3, stimate colege și stimați colegi, nu avem amendamente.

Doamna Norica Nicolai (din sală):

Procedură, domnule președinte!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimată colegă, unde sunteți?

Doamna Norica Nicolai:

Nu, domnule președinte, procedură.

În conformitate cu Regulamentele Camerelor, urmează să fiți asistat de cel de al doilea secretar, pentru că riscați să numărați din doi în doi, ceea ce s-a întâmplat până acum. (Rumoare în sală.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc, doamna senator.

Credeam că aveți o impresie mai bună despre mine.

V-aș ruga, chiar vă invit, facem o pauză, am numărat 70. Vă rog să poftiți aici. Deci, Grupul parlamentar al P.R.M., știu tot, este numărat, sunt 60, se adaugă 10.

Vreți de fiecare dată, a intrat unul, a ieșit unul? Așadar, v-am spus și repet: nu se fac greșeli, poate o persoană, două.

Stimate colege și stimați colegi,

Alin. 3. Nu avem amendamente. În consecință, supun votului dumneavoastră art. 2 în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 81 de voturi împotrivă.

Abțineri? Două abțineri.

Deci, cu majoritate de voturi, art. 2 a fost votat.

Stimate colege și stimați colegi,

Trecem la art. 3. Doamna deputat Paula Ivănescu, vă rog, art. 3 alin. 2, da?

Vă ascultăm, doamna deputat.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Grupul parlamentar al Partidului Democrat a propus, ca de altfel și în anii trecuți, ca în bugetul asigurărilor pentru șomaj și celelalte bugete să fie trecute și excedentele din anii trecuți. Și anul acesta a introdus amendament, prin care să se modifice suma de venituri cu excedentul de 4.898,4 miliarde lei, reprezentând excedentul prognozat prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat din 2002. Cred că este normal ca aceste sume să nu fie deturnate, de indiferent ce partid guvernează țara, către alte locuri decât acelea, scopurile pentru care angajatorii și angajații depun bani la riscul pierderii locului de muncă.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

Vă rog, dacă mai sunt intervenții la acest alineat?

Dacă nu, vă rog, cine răspunde?

Domnul secretar de stat, vă rog, aveți cuvântul!

Am o rugăminte, domnul Petre Ciotloș, poate dați un răspuns colegilor, de ce nu este ministrul Marian Sârbu aici?

Domnul Petre Ciotloș:

Da. Domnul ministru Marian Sârbu nu este în țară, în momentul de față, iar eu sunt aici în calitate de secretar de stat și de președinte al Casei Naționale de Pensii.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să răspundeți!

Domnul Petre Ciotloș:

În conformitate cu prevederile Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice, bugetele instituțiilor publice cuprind numai veniturile și cheltuielile curente ale anului bugetar, respectiv ale anului financiar pentru care se aprobă bugetul, în cazul în speță, pentru anul 2003, fără ca în acestea să se reflecte și rezultatele exercițiului bugetar din anii precedenți.

Având în vedere cele prezentate, nu putem susține amendamentul propus.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Stimate colege și stimați colegi,

Comisiile pentru buget, finanțe și bănci, Ministerul Finanțelor Publice, Guvernul propun menținerea alin. 2 în formularea inițială. Supun votului dumneavoastră alin. 2 al art. 3 în formula propusă de Guvern.

Cine este pentru, vă rog? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 81 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Deci, cu majoritate de voturi s-a aprobat și alin. 2.

Supun votului dumneavoastră art. 3 în totalitate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 82 de voturi împotrivă.

Art. 3 a fost votat.

Dacă la titlul cap. II aveți observații? Nu sunt observații. Puteți să lăsați mâinile în jos, stimate colege și stimați colegi.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Acum se pot ridica mâinile. 82 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu avem abțineri. Două abțineri, scuzați-mă!

Nu am observat.

S-a votat titlul cap. II.

Art. 4. Nu avem amendamente. Supun votului dumneavoastră art. 4.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 81 de voturi împotrivă.

Abțineri? Două abțineri. 3 abțineri, scuzați-mă!

Art. 4 a fost votat.

Art. 5. Dacă aveți amendamente?

Doamna senator Norica Nicolai, aveți cuvântul!

Vă rog să fiți dură!

Doamna Norica Nicolai:

Domnule președinte,

Am propus modificarea acestui text de lege în sensul următor: "Controlul fiscal pentru stabilirea, urmărirea și încasarea debitelor pe anii precedenți se efectuează potrivit legii". În această materie există o reglementare legală, mă refer la Ordonanța de urgență a Guvernului nr.189/2001, deci este prea aproape ca să nu o putem respecta.

În al doilea rând, nu putem apela la o normă de trimitere legală și să acordăm un regim fiscal pentru o lege care încă nu este în vigoare. Așadar, este clar că un agent economic, în măsura în care creează debitul, trebuie judecat în raport de legea în vigoare existentă la data creării debitului.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Domnul secretar de stat Ciotloș, vă rog, dați un răspuns.

Domnul Petre Ciotloș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Tocmai acesta este motivul pentru care susținem respingerea amendamentului. Pentru rigurozitate, se dorește ca textul din proiectul de lege să accentueze faptul că stabilirea, urmărirea și încasarea debitelor din anii precedenți se efectuează în conformitate cu reglementările legale în vigoare la data când au avut loc operațiunile supuse controlului fiscal. Și, având în vedere cele pe care le-am susținut aici, nu putem susține amendamentul propus.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dacă mai sunt intervenții? Vă mulțumesc foarte mult.

Deci, Comisiile pentru buget, finanțe și bănci, dacă au un punct de vedere? Așadar, vă păstrați punctul de vedere.

Supun votului dumneavoastră art. 5 în formula propusă de inițiator și acceptată de Comisiile pentru buget, finanțe și bănci.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 82 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu avem abțineri.

S-a votat art. 5.

Cap. III. Titlul cap. III, dacă sunt observații? Nu sunt observații. Supun votului dumneavoastră titlul cap. III.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 82 de voturi împotrivă.

Abțineri?

Vedeți că ați rămas cu mâna sus de la voturi contra.

O abținere, înțeleg.

Deci, s-a votat titlul cap. III.

La art. 6, stimate colege și stimați colegi, avem amendamente? La art. 6 alin. 2. Înțeleg că nu se susține. În condițiile acestea, supun votului dumneavoastră art. 6 în totalitate.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 81 de voturi împotrivă.

Abțineri? Două abțineri.

Art. 6 a fost votat cu majoritate de voturi.

Dacă se mai susține amendamentul privind introducerea unui articol nou, art. 61? Nu se mai susține.

Trecem la art. 7.

Se susține, doamna deputat Ivănescu?

Doamna Paula Maria Ivănescu (din sală):

La art. 7 alin. 3?

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da

Doamna Paula Maria Ivănescu (din sală):

Da, se susține.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, vă ascultăm, doamna deputat Paula Ivănescu.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Îmi fac, încă o dată, datoria de a vă ruga să eliminăm alin. 3 din art. 7, care prevede suspendarea acordării drepturilor de natură salarială pentru funcționarii publici din acest domeniu. Măcar, poate, în ceasul al 12-lea să vă gândiți că nu este normal ca 3 ani de zile să le acordăm numai obligații, și drepturi nu.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Domnul secretar de stat Ciotloș, vă rog, un răspuns.

Rog să se pregătească și Comisiile pentru buget, finanțe și bănci. La art. 7 suntem.

Doamna Norica Nicolai (din sală):

Solicit cuvântul, domnule președinte!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Tot la punctul acesta?

Doamna Norica Nicolai (din sală):

Da.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Atunci, să o lăsăm și pe doamna senator Norica Nicolai.

Aveți cuvântul, doamna senator!

Doamna Norica Nicolai:

Domnule președinte,

Dincolo de faptul că aceste legi sunt suspendate încă din 2001, noi punem în discuție, prin aceste suspendări succesive, un principiu constituțional, acela al intrării în vigoare a legii. În conformitate cu art. 79 din Constituție, o lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial. Doar în situații de urgență, în situații excepționale, putem discuta despre amânarea intrării în vigoare a legii sau suspendarea executării unei legi, în conformitate cu Legea nr. 24/2000. Deci, dincolo de faptul că nu se respectă nici principiile prevăzute la art. 62 din Legea nr. 24/2000, dar trebuie să spunem odată că adoptăm legi pe care nu le putem pune în aplicare chiar în perioada unui mandat de 4 ani. Este anormal acest principiu, mai ales că aceste ordonanțe vin și îmbracă forma legislativă a ordonanței de urgență. Atunci când leam dat, le-am dat ordonanță de urgență considerând că sunt niște probleme sociale care justifică și salarizarea funcționarilor publici, și a magistraților, și acum considerăm că, neavând fonduri financiare, nu putem pune în aplicare o lege.

În aceste condiții, punem în cea mai penibilă situație Parlamentul României care a votat o lege, care trebuie să fie respectată de toată lumea. Dacă nu suntem în stare să aplicăm o lege, atunci nu mai inițiem legi.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, doamna senator.

Dacă mai sunt intervenții pe acest alineat? Înțeleg că nu mai sunt intervenții.

Are cuvântul domnul secretar de stat Ciotloș.

Domnul Petre Ciotloș:

Mulțumesc, domnule președinte.

La elaborarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2003 s-a avut în vedere reconsiderarea mecanismului de creștere a salariilor personalului bugetar, astfel încât evoluția veniturilor salariale să fie corelată cu evoluția inflației. Și, de altfel, prin corelare cu votul dat la aprobarea bugetului de stat, nu putem susține amendamentul propus.

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Sassu (din sală):

Solicit cuvântul, domnule președinte!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Acum susțineți aceeași problemă sau doriți să luați cuvântul?

Domnul Alexandru Sassu (din sală):

O chestiune de procedură, domnule președinte.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul deputat Sassu, aveți cuvântul!

Domnul Alexandru Sassu:

Domnule președinte,

Eu înțeleg că domnul ministru Marian Sârbu este dezinteresat de votarea bugetului, pe care, ulterior, să îl coordoneze. Această plecare din țară nu stă în picioare în fața unei explicații, dar ca cel care este trimis să susțină aceste puncte de vedere ale Guvernului, domnul secretar de stat Ciotloș, să citească în viteză o hârtie și să nu răspundă la ce este întrebat, mi se pare sfidător. (Rumoare în sală.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, domnul deputat Florin Georgescu.

Aveți cuvântul, domnule deputat!

Domnul Florin Georgescu:

Stimatul domn coleg deputat dorea o explicație mai analitică și, poate, mai directă, da?, atât de natură economico-socială, cât și juridică, pentru distinsa doamnă jurist, fost secretar de stat în Ministerul Muncii și Protecției Sociale, parcă îi zicea atunci, când pensiile nu erau mai mari, nu aveau o putere de cumpărare mai ridicată și nici salariile, ba, din contră, erau cu circa 10% mai mici decât astăzi. Despre ce e vorba? Este vorba despre o ordonanță care a acordat niște drepturi salariaților și care, în condițiile de austeritate în care este elaborat acest buget, pe total buget general consolidat e un deficit de 2,65%, ca să avem o inflație de 14%, dacă e inflația mare ne criticați că e prea mare, dacă e inflația prea mică ne criticați că nu dăm premii multe. Nu se poate și inflație mică și bani mulți pe piață din pensii și venituri, atâta timp cât producția națională crește într-un ritm de 5% pe an.

Ceea ce în fond dorește să reglementeze acel articol invocat de dumneavoastră printr-un amendament este faptul că nu se acordă prime de vacanță, indemnizația de delegare și plata tuturor orelor lucrate peste program cu sută la sută, ci un anumit cuantum, restul se dă timp liber sau se muncește mai intens în timpul programului, ceea ce este exprimat sintetic prin prevederea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat.

Din punct de vedere juridic este, cred eu, nu sunt specialist, dar este o modalitate perfect legală și anume, aceea ca într-o lege, cea a bugetului, care, potrivit Legii finanțelor publice... Domnul deputat Sassu și doamna senator Nicolai, dacă m-ați asculta, ați înțelege, pentru că dumneavoastră vorbiți între dumneavoastră și nu puteți să... Veniți iar la microfon, după aceea, nu vă supărați...

Vă mulțumesc pentru atenție.

Deci, din punct de vedere juridic, Legea finanțelor publice permite legii bugetare anuale, fie că e vorba de bugetul de stat sau bugetul asigurărilor sociale de stat, să introducă, cu caracter tranzitoriu pentru anul respectiv, anumite măsuri de natură fiscală, poate să modifice cota la un impozit sau să mărească - eu știu? - o redevență, și de natură bugetară, cum este în cazul de față, pe partea de cheltuieli a bugetului. Deci, o lege pe care noi am adoptat-o și care este bună în principiu, nu se aplică anul acesta. De ce? Nu sunt bani. Dacă veniți dumneavoastră cu bani mai mulți, cu soluții viabile, o să aplicăm aceste prevederi. Acesta este conținutul economic și juridic al explicației pe care noi v-o oferim dumneavoastră, dacă ne acordați atenția necesară, așa cum v-o acordăm noi, în timp ce vorbim de la acest microfon.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Are cuvântul!

Domnul Alexandru Sassu (din sală):

Solicit cuvântul, domnule președinte!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul Sassu, fiți elegant, doamna deputat Smaranda Dobrescu și, după aceea, vă dau cuvântul. Vă mulțumesc pentru înțelegere.

Aveți cuvântul, doamna deputat!

Doamna Smaranda Dobrescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să spun că, procedural, acest amendament identic a căzut la Legea bugetului de stat. Deci, noi l-am tranșat o dată.

În al doilea rând, pentru veridicitate, nu în această legislatură a fost propusă nici Legea statutului funcționarului public, nici legea privind salarizarea. Prin asumarea răspunderii în 1999, a fost aprobată Legea statutului funcționarului public. În noiembrie 2000, cu inițiativa Agenției Funcționarului Public, condusă de domnul Ludovic Orban, s-a creat Legea funcționarului public, salarizarea funcționarului public neputând fi pusă în aplicare în anul 2000, rămasă pentru posteritate, când se va putea aplica.

Acesta este adevărul!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul deputat Sassu.

Domnul Alexandru Sassu:

Vă mulțumesc, domnule președinte, și îi mulțumesc și domnului Florin Georgescu pentru că ne-a explicat punctul de vedere al Guvernului.

Îmi cer scuze că l-am deranjat să facă acest lucru și pot să vă spun că problema rămâne: de ce o lege nu se aplică de 3 ani de zile? Aceasta este întrebarea, iar răspunsul că nu sunt bani este o chestiune care nu stă în picioare. Dacă este așa, atunci trebuia să găsim altă metodă, nu suspendarea unei părți a unei legi - care s-a dat la un moment dat - timp de 3 ani de zile și, eventual, la nesfârșit.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Are cuvântul domnul Damian Brudașca.

Domnule deputat, aveți cuvântul!

Domnul Damian Brudașca:

Mulțumesc, domnilor președinți.

Eu aș dori să atrag atenția asupra iminenței adoptării acestui amendament, având în vedere faptul că există foarte multe semnale, în ultima perioadă, privind nemulțumiri în cadrul funcționarilor publici, vizavi de condițiile ce le sunt asigurate. Deci, dacă Guvernul, reprezentat prin segmentul său de muncă și protecție socială de domnul secretar Ciotloș, ar ține cont de aceste semnale ar trebui să își însușească punctul de vedere exprimat de către doamna senator.

Pe de altă parte, țineți cont că menținerea acestei situații conduce la încurajarea în continuare a stării de ciubucăreală în rândul funcționarilor publici, ori, tocmai de la acest microfon, în ultimele două zile, s-a atras atenția asupra existenței în rândul societății românești a unui nivel destul de îngrijorător de fapte care sugerează corupția, încălcarea legii și celelalte lucruri care s-ar putea să creeze Guvernului, prezidat de domnul Adrian Năstase, probleme la examenele viitoare.

Deci iată argumente în plus, în afara celor subliniate de antevorbitori, care ar trebui să conducă la acceptarea acestui amendament ca fiind de o necesitate imperioasă, atât pentru imaginea internă, pentru rezolvarea problemelor interne, cât, mai ales, pentru refacerea și corectarea edulcorată a imaginii externe.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Numai o secundă! Doamna senator Norica Nicolai nu a fost la bugetul de stat și nu știe lupta pe care Grupul P.R.M. a dat-o pentru a tăia vreo 4.000 de miliarde de la justiție.

Are cuvântul domnul senator Marius Constantinescu. L-am anunțat și nu am ce face. (Domnul președinte Nicolae Văcăroiu se adresează doamnei senator Norica Nicolai.)

Aveți cuvântul, domnule senator!

Domnul Eugen Marius Constantinescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Am o singură nedumerire: oare reprezentanții Guvernului nu mai știu că un drept odată câștigat nu poate fi retras așa de simplu, așa de ușor?! Invocând...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu l-au câștigat, că nu s-a aplicat până acum.

Domnul Eugen Marius Constantinescu:

Este un drept câștigat, domnule președinte, este o lege! Este un drept câștigat acesta, nu poate fi vorba de a bloca acordarea sau punerea în practică a acestei legi printr-o măsură justificată că nu sunt bani. Nu este logic să se procedeze în acest mod.

De aceea susținem amendamentul pe care l-a propus aici doamna Norica.

Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înțeles, domnule senator.

Are cuvântul doamna senator Norica Nicolai.

Doamna Norica Nicolai:

Domnule președinte,

Doresc să îi cer scuze domnului Florin Georgescu că l-am deranjat din somnul rațiunii și să îi mulțumesc că mi-a mai furnizat câteva argumente pentru susținerea acestui amendament.

Trebuie să vă amintesc, stimați colegi, că statutul funcționarului public este o lege organică. Salarizarea funcționarilor publici, prevăzută în Ordonanța nr. 33/2001, suspendarea acestei salarizări înseamnă neaplicarea unor texte din legea organică, ceea ce nu am avea dreptul să facem cu ocazia dezbaterilor bugetare, Legea bugetului fiind o lege ordinară.

În plus, domnule președinte, ați afirmat că nu am fost prezentă la dezbaterea bugetului de stat, am fost prezentă la o evaluare a performanțelor României la Uniunea Europeană și doresc să vă spun că una din problemele majore care s-au ridicat acolo, cu privire la neîdeplinirea acquis-ului comunitar, este salarizarea magistraților și a funcționarilor publici, salarizare care este deficitară, care este penibilă și una dintre principalele surse ale corupției din cele două sisteme, atât din administrație, cât și din magistratură.

Știm foarte bine cu toții că suntem în plină negociere a capitolului XXIII - "Afaceri de justiție și afaceri interne", cred că este momentul să dăm un semnal politic Uniunii Europene că suntem în stare să ne respectăm angajamentele atunci când aceste angajamente capătă putere de lege, că suntem în stare să respectăm o politică pe care o afirmăm la Bruxelles cu toată tăria, că suntem în stare să respectăm condiția oamenilor care servesc structurile puterii și structurile administrației în România și cred că trebuie să ne aplecăm cu mai multă responsabilitate asupra acestui text de lege. (Aplauze.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, doamna senator.

Era interesant dacă ne spuneați cum stă Parlamentul în evaluare. Oricum, vă mulțumesc.

Domnul președinte Florin Georgescu, domnule deputat, vă rog!

Domnul Florin Georgescu:

Doamna senator,

Eu vă respect pe dumneavoastră și nu îmi permit să vă adresez calificative mai puțin elegante... rămâne la aprecierea dumneavoastră cum vă adresați de la acest microfon.

Însă în ceea ce privește modul de aplicare a unei legi organice sau neorganice și caracterul ei logic - cum se invoca de aici - dar totodată trebuie să fie și un caracter legic al unui act juridic, este dovedit de faptul că neavând resurse bugetare nici în timpul guvernării dumneavoastră - pentru că de aceea trebuie să ne aducem aminte ce a mai fost prin istoria economică și politică a țării, unii vin la acest microfon și vorbesc de parcă acum au venit în viața politică, nu au guvernat, nu au luat hotărâri, nu au dat ordonanțe, nu au scăzut producția națională a țării cu 15%, nivelul de trai cu 20%, dânșii, din partea dreaptă, sunt niște forțe politice venite, iată, de la Bruxelles și nu din fosta Coaliție de dreapta C.D.R.-P.D.-U.D.M.R. ! (Aplauze.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule deputat...

Domnul Florin Georgescu:

Imediat, domnule președinte.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule deputat,

Vă rog să vă referiți la amendament.

Domnul Florin Georgescu:

Păi, la amendament, întâi am luat-o pe la Bruxelles, de unde a venit doamna și acum ajungem și la amendament.

Pentru a înțelege foarte bine rațiunea acestei măsuri este bine să amintim faptul că actul normativ invocat a fost emis de guvernarea Isărescu - așa cum a menționat doamna deputat Smaranda Dobrescu - în luna octombrie-noiembrie a anului 2000, înainte de alegeri, neavând resurse bugetare, ceea ce nu a afectat anul 2000 decât vreo lună de zile, urmând ca acele costuri bugetare să fie transferate în 2001, în 2002, către guvernarea noastră, de o manieră foarte elegantă, de altfel, ceea ce s-a confirmat, în final, prin creșterea procentajului domnilor Isărescu și Stolojan de la 7,70 la 8 și, respectiv de la 8 la 8,20 și a partidelor P.N.L. și P.N.Ț.C.D., primul de la 8 la 8,5 și P.N.Ț.C.D. de la 3 la 3,4. Acesta este rezultatul măsurii respective.

Nu putem să o aplicăm acum, cum nici dumneavoastră nu ați putut să o aplicați atunci, de aceea ați dat-o în ultimele săptămâni de mandat. O vom aplica probabil... (Discuții; rumoare.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumim, domnule deputat.

Eu cred că s-a discutat destul, art. 7, stimați colegi, alin. 3 a fost în discuție, deci este un amendament respins, iar Comisiile pentru buget, finanțe și bănci și Guvernul propun menținerea alin. 3 în formula inițială.

Supun votului dumneavoastră alin. 3, în formula inițială propusă de Ministerul Finanțelor Publice.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 83 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Alin. 3 s-a votat în formula inițială a Guvernului.

Supun acum votului dumneavoastră art. 7 în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc foarte mult.

Împotrivă? 85 de voturi împotrivă.

Abțineri? Două abțineri.

Cu majoritate de voturi a fost votat art. 7.

Suntem la art. 8, nu avem amendamente.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 83 de voturi împotrivă.

Abțineri? Două abțineri.

Cu majoritate de voturi, art. 8 a fost votat.

Stimați colegi,

Suntem la art. 9, nu sunt amendamente.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 82 de voturi împotrivă.

Abțineri?

Cu majoritate de voturi s-a votat art. 9.

Art. 10, dacă sunt observații? Nu avem amendamente.

Supun votului dumneavoastră art. 10.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 83 de voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu majoritate de voturi, art. 10 a fost votat.

Art. 11. Nu avem amendamente.

O secundă! Dumneavoastră doriți introducerea unui 111; este cu totul altceva. (Domnul președinte Nicolae Văcăroiu se adresează domnului deputat Gheorghe Barbu.)

Supun votului dumneavoastră art. 11.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 73 de voturi împotrivă.

Abțineri? Două abțineri.

Art. 11 a fost votat.

Un amendament respins, se propunea introducerea unui art. 111, din partea Grupului Democrat, vă ascultăm.

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Am solicitat introducerea unui nou articol care este următorul: "Din bugetul asigurărilor de șomaj se vor asigura plățile compensatorii, conform Ordonanței nr. 98/1999 privind protecția socială a persoanelor a căror contracte individuale de muncă vor fi desfăcute ca urmare a concedierilor colective, aprobate prin Legea nr. 312/2001, cu modificările și completările ulterioare, precum și a persoanelor cărora le-au încetat contractele individuale de muncă, din cadrul SIDEX Galați, conform prevederilor Ordonanței de urgență nr. 119/2001 cu modificările și completările ulterioare".

Acest lucru este necesar, întrucât despre plățile acestea prevăzute de către Ordonanța nr. 119/2001 se face referire în expunerea de motive, dar nu se regăsesc în articolele legii și, de asemenea, în Ordonanța nr. 119/2001 se vorbește de venituri de completare și nu de plăți compensatorii.

Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnule secretar de stat Ciotloș,

Vă rog, un răspuns!

Domnul Petre Ciotloș:

Mulțumesc, domnule președinte.

În actele normative menționate în amendament se prevede sursa de acoperire a cheltuielilor cu plățile compensatorii. Potrivit normelor de tehnică legislativă în procesul de legiferare trebuie evitată instituirea acelorași reglementări în două sau mai multe acte normative.

Trebuie menționat faptul că în bugetul asigurărilor pentru șomaj apar evidențiate distinct numai plățile compensatorii, deoarece în Ordonanța de urgență nr. 119/2001, potrivit art. 19 alin. 5, veniturile de completare prevăzute de această ordonanță sunt asimilate plăților compensatorii și se suportă din bugetul asigurărilor pentru șomaj.

Din acest motiv nu susținem amendamentul propus.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule secretar.

Amendamentul susținut de domnul deputat Gheorghe Barbu - ați auzit explicațiile - a fost respins de Ministerul Finanțelor Publice și cele două Comisii pentru buget, finanțe și bănci.

Supun, totuși, la vot acest amendament respins de Ministerul Finanțelor Publice și comisii.

Cine este pentru? 74 de voturi pentru.

Împotrivă? Majoritatea voturilor împotrivă.

Abțineri? Nu avem abțineri.

Amendamentul a fost respins.

Art. 12. Nu avem amendamente.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 72 de voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Art. 12 a fost votat.

Suntem la art. 13. Nu avem amendament.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 74 de voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu majoritate de voturi a fost votat art. 13.

Art. 14. Nu sunt amendamente.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Împotrivă, stimați colegi, pe urmă spuneți că nu v-am anunțat! 71 de voturi împotrivă.

Abțineri?

Art. 14 a fost votat în întregime.

La art. 15 dacă aveți amendamente? Înțeleg că nu aveți.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 70 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Art. 15 a fost votat.

Art. 16, dacă aveți observații? Înțeleg că nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art. 16.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 67 de voturi împotrivă.

Abțineri?

A fost votat art. 16.

Art. 17, dacă susțineți amendamentul?

Doamna deputat Paula Ivănescu, aveți cuvântul!

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Avem un amendament care prevede mărirea sumei alocate pentru acordarea de credite, conform prevederilor art. 87 din Legea nr. 76/2002, de la 1.100 miliarde la 1.500 miliarde.

Explicația și sursa creșterii acestei sume se află în excedentul bugetului de șomaj și toate amendamentele făcute la anexa respectivă se referă la creșterea creditelor, a sumelor date pentru înființarea de noi locuri de muncă pentru șomeri, a creșterii cheltuielilor cu calificarea și recalificarea șomerilor și a susținerii mobilității forței de muncă.

Cred că acest amendament, care are și sursă de finanțare și care se referă exact la ce ne doare mai tare, ar fi cazul să treacă prin votul dumneavoastră.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dau cuvântul domnului secretar de stat Ciotloș pentru a răspunde.

Dacă domnul Florin Georgescu are vreun răspuns aici?!

Domnul Petre Ciotloș:

Mulțumesc, domnule președinte.

S-a avut în vedere execuția bugetară, în principal execuția bugetară pe anul în curs, precum și posibilitățile de care dispune Ministerul Muncii și Solidarității Sociale pentru exercitarea unui control optim al modului de utilizare a acestor credite.

Propunerea făcută aici ar conduce la creșterea cheltuielilor totale ale bugetului asigurărilor pentru șomaj, cu implicații nefavorabile asupra echilibrului financiar al acestui buget și, în special, al bugetului general consolidat, convenit, de altfel, cu organismele internaționale.

Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră alin. 1 de la art. 17, în formula propusă de inițiator, respectiv Guvern.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 75 de voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

S-a votat alin. 1 în formula inițială a Guvernului.

Dacă mai aveți amendamente la art. 17?

Doamna senator Norica Nicolai, probabil că la alin. 2, da? Vă ascultăm.

Doamna Norica Nicolai:

Domnule președinte,

Noi am propus o diminuare a plafonului cuantumului maxim al creditului la 10 miliarde lei, cu următoarea motivare: în conformitate cu art. 86 din Legea nr. 76/2000 aceste credite sunt destinate sprijinirii întreprinzătorilor mici și mijlocii. În raport de normele metodologice de finanțare și de acordare a acestor credite, de garanțiile pe care băncile - și, în acest context, Banca Comercială - le solicită și în raport de o realitate care spune clar că se diminuează numărul persoanelor care creează întreprinderi mici și mijlocii, credem că trebuie să facem mult mai atractivă preluarea acestui credit și să dăm posibilitatea cât mai multor persoane să aibă acces la acest credit.

De aceea, 10 miliarde lei o considerăm o sumă rezonabilă care poate fi susținută de garanții ale companiilor pentru obținerea creditelor și poate sprijini la utilizarea integrală a fondului care, din păcate, dat fiind dificultățile birocratice în care creditul se scaldă în România, este dificil de accesat de către cei care vor să le acceseze.

În acest moment sunt județe în care plafoanele de credite au fost acceptate la limite minime și credem că este normal, pe principiul sprijinirii I.M.M.-urilor, principiu prevăzut și în Legea nr. 133/1999, să dăm acestora o șansă.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Doamna deputat Smaranda Dobrescu, vă rog, tot la alin. 2.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

După cum ați văzut, cele două amendamente ale art. 17 alin. 2 propuse de către Grupul parlamentar al Partidului Democrat și de către Grupul parlamentar P.N.L., au direcții opuse.

Primul dorește creșterea de la 25 la 30 miliarde, iar al doilea scăderea de la 25 la 10 miliarde. Sigur că există niște explicații pro sau contra, dar legea spune următorul lucru: s-a propus 100 milioane lei pentru un loc de muncă ca un rezultat al analizei funcționării de câțiva ani a acestei legi. Legea nr. 76, intrată în funcțiune în 2001, arată clar că există 250 locuri de muncă nou create, ca necesar pentru obținerea unui credit. Cu alte cuvinte, dacă avem 100 milioane aproximativ pentru un loc de muncă și obligatoriu 250 locuri noi create, sigur că vom fi exact peste propunerea de 25 miliarde, iar execuția bugetară a anilor trecuți arată clar că nu există capacitate mai mare de absorbție.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Dacă mai sunt intervenții la acest alineat? Înțeleg că nu.

Dați un răspuns, domnule secretar de stat!

Domnul Petre Ciotloș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu aș putea decât să adaug la ce a spus doamna deputat înainte, calculul din buget este rezultatul foarte simplu al înmulțirii celor 100 milioane la un loc de muncă cu cele 250 locuri de muncă nou create, așa cum prevede legea ca atare, o deviație în jos sau în sus, cum sunt cele două amendamente, nu considerăm că este necesară și oportună.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, ați reținut răspunsul, deci se păstrează alin. 2 - solicită colegii de la Guvern - în formula inițială, același lucru l-a aprobat și comisia, deci supun votului dumneavoastră art. 17 alin. 2 în formula inițială a Guvernului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 74 de voturi împotrivă.

Abțineri? Abțineri, stimați colegi? 3 abțineri.

Cu majoritate de voturi s-a votat alin. 2 al art. 17.

Supun votului dumneavoastră art. 17 în totalitate.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 74 de voturi împotrivă.

Abțineri? Două abțineri.

Art. 17 a fost votat.

Titlul cap. IV, ni se propune de către Comisia pentru buget, finanțe și bănci o altă formulare, o aveți la nr. crt. 2.

Supun votului dumneavoastră titulatura cap. IV în formula propusă de către Comisiile pentru buget, finanțe și bănci și aprobată de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Vă rog să votați!

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 77 voturi împotrivă.

Abțineri? Două abțineri.

S-a votat titlul cap. IV.

Art. 18, stimați colegi, nu avem amendamente. Supun votului dumneavoastră art. 18.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 77 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu avem abțineri.

Art. 18 a fost votat.

Trecem la art. 19 alin. 1 propus de Comisiile pentru buget, finanțe și bănci; este vorba de alin. 1, se propune eliminarea. A acceptat Guvernul, deci supun votului dumneavoastră eliminarea alin. 1 de la art. 19.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 71 de voturi împotrivă.

Abțineri? Se abține domnul Ungheanu și domnul Sassu, deci două abțineri.

Stimați colegi,

Se propune, în consecință, alin. 2 de la art. 19 să devină articol unic la art. 19.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 72 de voturi împotrivă.

Abțineri? Două abțineri.

Art. 19 a fost votat.

Trecem la cap. V - "Responsabilități în aplicarea legii". Dacă aveți obiecții la titlu? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 78 de voturi împotrivă.

Abțineri? Două abțineri.

Titlul cap. V s-a votat cu majoritate de voturi.

Art. 20, înțeleg că avem un amendament.

Domnule deputat Barbu, aveți cuvântul!

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor colegi,

Noi am propus eliminarea acestui articol întrucât el dă posibilitatea Guvernului de a opera modificări în structură și între bugete. Mă refer la bugetul asigurărilor sociale, cât și la bugetul asigurărilor de șomaj, în decursul execuției bugetare, ceea ce face inutil votul Parlamentului.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă mai sunt luări de cuvânt aici? Înțeleg că nu.

Domnule secretar de stat,

Dați un răspuns aici. Rog răspuns, art. 20, vă rog!

Domnul Petre Ciotloș:

Vreau să menționez că beneficiarul acordurilor de împrumut este Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, iar conducătorul acestui minister este ordonator principal de credite pentru cele două bugete, respectiv pensii și șomaj.

Prevederea articolului de lege creează posibilitatea ca la un anumit moment să fie făcute modificări în structura celor două bugete, funcție de gradul de realizare a programelor, fără afectarea pe ansamblu a împrumutului și a destinațiilor acestuia. Destinația este asigurări sociale sau ocuparea forței de muncă.

Se creează astfel un mecanism elastic și eficient pentru derularea împrumutului. Considerăm că forma prezentată este cea bună.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Să tranșăm prin vot. Supun votului dumneavoastră art. 20 în formula inițială propusă de Guvern și acceptată de comisii. În condițiile în care se respinge vom supune votului amendamentul.

Cine este pentru? Vă mulțumesc foarte mult.

Împotrivă? 80 de voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Art. 20 a fost votat.

Art. 21, dacă sunt obiecții? Supun votului dumneavoastră art. 21.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 80 de voturi împotrivă.

Abțineri?

Cu majoritate de voturi s-a votat și art. 21.

Titlul cap. VI - "Dispoziții finale".

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 66 de voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Cu votul majorității, titlul capitolului a fost votat.

Trecem la art. 22. Dacă aveți observații?

Are cuvântul doamna deputat Paula Ivănescu.

Vă ascultăm!

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Trebuie să recunosc că sunt insistentă. Poate, poate, ne aude și partidul de guvernământ și susținătorii lui din Parlament că și bugetarii au posibilitatea să obțină tichete de masă, dacă există disponibilități în bugetul respectiv, inclusiv prin surse extrabugetare, pe care, de obicei, cei care execută un buget de asigurări sociale sau de șomaj le realizează prin amenzile aplicate. Deci, în acest context, vă propun, doamnelor și domnilor colegi, măcar acum, în ultimul ceas, să votați amendamentul nostru care oferă posibilitatea, în cazul existenței unor sume peste bugetul actual, să primească tichete de masă.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, vă înțeleg misiunea. (Rumoare.) Ne amenințați cu ceasul. O să ne vedem și mâine.

Domnule deputat Brudașca,

Aveți cuvântul! Tot la articolul ăsta, nu? Vă rog!

Domnul Damian Brudașca:

Da.

Domnule președinte de ședință,

Vreau să atrag atenția domnului secretar de stat și distinșilor colegi de pe băncile Majorității, că există situații în România, chiar în acest an în derulare, când cetățeni din domeniul pe care noi îl avem în vedere, respectiv, bugetari la instituțiile publice, în primării, mă refer în mod deosebit și concret, au câștigat procese în instanță care obligă instituțiile respective să le acorde tichete de masă.

Ce se va întâmpla în viitor, când noi nu eliminăm acest articol care interzice acordarea tichetelor de masă, dar când există hotărâri definitive și executorii în instanță?

Deci, este o chestiune care ar trebui să fie corelată și avut în vedere, în afara acestui argument, și situația salarizării destul de puțin stimulative pentru marea majoritate a celor care funcționează în instituțiile publice.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înțeles.

Domnul Damian Brudașca:

Or, pentru marea majoritate a acestora, domnule președinte, tichetele de masă erau paiul care să nu le permită să se înece.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnule secretar de stat, poftiți!

Domnul Petre Ciotloș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Datorită condițiilor de austeritate în care au fost proiectate bugetul de stat, bugetele locale, bugetul fondului de asigurări sociale de sănătate și bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2003, nu au fost alocate sume în vederea acordării tichetelor de masă, dar textul, așa cum este formulat în articolul respectiv, deci, formularea textului dă posibilitatea acordării tichetelor de masă salariaților din instituțiile publice care sunt finanțate integral din venituri proprii.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Și eu vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Ați auzit răspunsul. S-a propus eliminarea. Guvernul, respectiv, Comisiile pentru buget, finanțe și bănci propun menținerea art. 22, deci, vă propun menținerea art. 22, în formularea Guvernului, vă propun să votați această formulă; în caz contrar, votăm amendamentul respectiv.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 82 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Art. 22 a fost votat.

Art. 23. Dacă sunt amendamente? Înțeleg că nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Tot 82 de voturi.

Abțineri? 3 abțineri.

S-a votat art. 23.

Art. 24. Dacă sunt amendamente? Înțeleg că nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 68 de voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Art. 24 a fost votat.

Art. 25. Nu avem amendamente. Supunem votului dumneavoastră art. 25.

Cine este pentru? Vă mulțumesc, domnule Păunescu.

Cine este împotrivă? 79 de voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

A fost votat art. 25.

Stimați colegi,

Trecem la anexe.

Anexa nr. 1/04. Dacă aveți amendamente? Nu sunt amendamente.

Aveți, domnule senator Horga?

Vă ascultăm!

Domnul Vasile Horga:

Este vorba despre amendamentul care se referă la contribuțiile pentru asigurări sociale la agricultori, mai precis pensiile pentru asigurări sociale, care în bugetul pe care-l discutăm astăzi nu au fost prevăzute. Nu pentru că acești oameni n-ar avea nevoie de pensii, ci pentru simplul motiv că acest buget trebuia să se încheie cu un excedent, cum, de altfel, în fiecare an, el se încheie cu un excedent care finanțează cheltuielile bugetului de stat; de altfel, trebuie să intrăm în acea constrângere de deficit bugetar de 2,65% din PIB. Nu mi se pare normal ca, de fiecare dată cele două bugete, respectiv, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetul Fondului de șomaj să finanțeze deficitul bugetului de stat, pentru că pensionarii din România nu trăiesc nici mai bine, nu au pensii nici mai mari, șomerii nu au ajutoare de șomaj suficient de mari, astfel încât cele două bugete să fie de fiecare dată prevăzute cu excedente. Din acest motiv și pentru faptul că nu este vina agricultorilor care au fost obligați să lucreze în C.A.P.-uri, li s-a luat pământul în mod samavolnic, și pentru faptul că ei n-au putut să cotizeze la aceste bugete, nu este normal ca astăzi să-i lăsăm să moară de foame și să nu prevedem în bugetul asigurărilor sociale nici un fel de pensie pentru acești oameni. Din aceste motive, vă rog să aveți în vedere acest amendament și să vă aplecați cu atenție asupra lui și să dați o șansă și acestor oameni, care, de fapt, sunt și părinții dumneavoastră. (Aplauze din partea P.R.M.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Reprezentantul Guvernului, vă rog!

Domnul Petre Ciotloș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt necesare câteva precizări legislative. De la intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000, potrivit prevederilor art. 180, pensiile de asigurări sociale de stat, pensiile suplimentare, pensiile de asigurări sociale pentru agricultori, stabilite în baza legislației anterioare, precum și ajutoarele sociale, stabilite potrivit legislației de pensii, devin pensii în înțelesul prezentei legi. Sumele necesare finanțării pensiilor pentru agricultori sunt incluse în capitolul 60/04 - "Asistență socială, alocații, pensii, ajutoare și indemnizații", la titlul 38, la pensii de asigurări sociale. Față de aceste lucruri, sumele propuse la "Contribuții pentru acoperirea cheltuielilor cu pensii pentru agricultori" nu sunt evidențiate direct, deoarece sunt incluse în capitol, așa cum am spus.

Existența sumei în coloana 1, din Sinteza bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2001-2003 - "Pensii de asigurări sociale pentru agricultori" - se justifică prin faptul că până la intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000, vechea legislație prevedea această categorie de pensii.

Deci, este o problemă de interpretare.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da. Ați ascultat argumentele.

Stimați colegi,

Supun votului dumneavoastră acest amendament respins de către reprezentantul Guvernului și de Comisiile pentru buget, finanțe și bănci.

Cine este pentru? 67 de voturi pentru.

Împotrivă?

Abțineri? Mulțumesc.

Amendamentul a fost respins.

Dacă mai sunt amendamente la anexa nr. 1/04. Dacă nu, supun votului dumneavoastră anexa nr. 1/04.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 68 de voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Anexa nr.1/ 04 a fost votată.

Anexa nr. 2/04 nu are amendamente.

Cine este pentru? Vă mulțumesc foarte mult.

Împotrivă? 66 de voturi împotrivă.

Abțineri?

Cu majoritate de voturi, anexa nr. 2/04 a fost votată.

Anexa nr. 3/04/20/01. Nu sunt amendamente.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 72 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Cu majoritate de voturi a fost votată și această anexă.

Anexa nr. 3/04/20/02. Nu avem amendamente.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 72 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu avem abțineri.

Cu majoritate de voturi a fost votată și această anexă.

Fără amendamente și anexa nr. 3/04/20/04.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 72 de voturi împotrivă.

Abțineri? Două abțineri.

Cu majoritate de voturi a fost votată și această anexă.

Anexa nr. 3/04/20/07.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 70 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu avem abțineri.

Anexa a fost votată cu majoritate de voturi.

Anexa nr. 3/04/20/08.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 72 de voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Anexa a fost votată cu majoritate de voturi.

Anexa nr. 3/04/20/09.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 70 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu avem abțineri.

Anexa a fost votată cu majoritate de voturi.

Anexa nr. 3/04/20/16.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 70 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu avem abțineri.

Și această anexă s-a votat cu majoritate de voturi.

Anexa nr. 3/04/20/29. Dacă sunt amendamente? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă? 71 de voturi împotrivă.

Abțineri?

Anexa a fost votată în unanimitate.

Anexa nr. 3/04/20/30.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 78 de voturi împotrivă.

Abțineri?

Anexa a fost votată cu majoritate de voturi.

Trecem la anexele pentru bugetul asigurărilor pentru șomaj.

Anexa nr. 1/06. Dacă sunt amendamente? Înțeleg că nu sunt amendamente.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 73 de voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Anexa a fost votată cu majoritate de voturi.

Anexa nr. 2/06. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 62 de voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Anexa nr. 2/06 a fost votată cu majoritate de voturi.

Anexa nr. 3/06/20/01. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 78 de voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu majoritate de voturi a fost votată și această anexă.

Anexa nr. 3/06/20/04. Nu sunt amendamente.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 82 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Anexa a fost votată cu majoritate de voturi.

Anexa nr. 3/06/20/07.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 78 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu avem abțineri.

Anexa a fost votată cu majoritate de voturi.

Anexa nr. 3/06/20/08.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 82 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Anexa a fost votată cu majoritate de voturi.

Anexa nr. 3/06/20/09.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 82 de voturi împotrivă.

Abțineri? Două abțineri.

Anexa a fost votată cu majoritate de voturi.

Anexa nr. 3/06/20/16.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 82 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu votul majorității s-a adoptat și această anexă.

Anexa nr. 3/06/20/29.

Stimați colegi,

Avem două amendamente acceptate în Comisiile pentru buget, finanțe și bănci, și acceptate de către Ministerul Muncii. Supun votului dumneavoastră această anexă cu cele două amendamente acceptate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc Împotrivă? 77 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Anexa nr. 3/06/20/29 a fost adoptată cu majoritate de voturi.

Anexa nr. 3/06/20/30.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 72 de voturi împotrivă. Se numără corect, stimați colegi.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc foarte mult.

Am parcurs, stimați colegi, și anexele.

Aș dori să vă aduc la cunoștință că amendamentele admise în proiectul de lege, precum și anexele acestuia vor permite Ministerului Finanțelor Publice să efectueze modificările în cuprinsul întregului buget, conform clasificației bugetare, pentru a asigura și reface corelațiile respective.

De asemenea, vă informez că, potrivit Legii finanțelor publice nr. 500/2002, bugetul se aprobă de Parlament numai pentru anul bugetar, deci numai coloana 2003. În anexe ați avut și. comparativ, anul 2001 și programul pe anul 2002. Deci, noi am votat numai această coloană - 2003.

După aprobarea bugetelor de către Parlament se vor publica în mod oficial, bineînțeles, numai datele pentru anul respectiv, pentru anul 2003, pentru care am și dat aprobare.

Cu excepția bugetului de programe, proiectelor cu finanțare internațională și investițiilor, care vor fi publicate, așa cum sunt prezentate în proiect.

Stimați colegi,

Am parcurs împreună bugetul de stat și bugetul de asigurări sociale de stat pentru anul 2003. Suntem în faza finală; deci, vom da votul final pe cele două bugete.

În conformitate cu prevederile art. 38 din Regulamentul comun al celor două Camere, votul se dă cu majoritatea celor prezenți.

Mă bucură că avem o astfel de prezență. De asemenea, mulțumesc domnului prim-ministru, membrilor Guvernului care au întrerupt ședința de Guvern pentru a veni la votul final pe cele două bugete. (Rumoare; aplauze.)

Dacă se dorește vreo luare de cuvânt?

Domnule ministru Mihai Tănăsescu,

Doriți să luați cuvântul? Nu.

Domnule prim-ministru... (Discuții).

Domnule Voinea,

Ne perturbați în activitatea parlamentară.

Domnule prim-ministru,

Doriți să luați cuvântul? Vă rog să vă adresați de la tribuna Parlamentului înainte de a da votul final.

Domnul Adrian Năstase - prim-ministru al Guvernului României:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Vreau să vă mulțumesc, în primul rând, pentru entuziasmul pe care l-ați manifestat în ceea ce privește dezbaterea și aprobarea celor două bugete. Pentru noi, și, de fapt, pentru toți cei care așteaptă promulgarea celor două legi, această durată record pentru -, record în sensul de eficiență și realizare a discuțiilor - va reprezenta un avantaj extraordinar, pentru că, practic, trebuie să încercăm cu toții ca până la sfârșitul anului și bugetele locale să poată să fie finalizate, astfel încât și ordonatorii de credite secundari sau terțiari să poată să fie în măsură ca de la 1 ianuarie să înceapă de îndată să funcționeze.

Sigur că sunt multe nemulțumiri, sigur că ar fi fost bine să fie mai mulți bani disponibili pentru diverse proiecte, pentru rezolvarea unor amendamente, n-au fost decât 150 de miliarde care s-au adăugat la sumele inițiale, bani luați din rezerva Guvernului și din banii pentru partidele politice, și vreau să vă mulțumesc pentru această generozitate. Cred că este important în acest moment, dincolo de disputele politice, faptul că reușim să creăm această stabilitate în planul funcționării finanțării proiectelor.

Să ne străduim cu toții ca în anii viitori să avem mai mulți bani de împărțit pentru diverse proiecte, care să fie relevante, și pentru diverse instituții, să fie și pentru nivelul local, pentru diverse proiecte, să fie disponibil.

Eu vreau să vă mulțumesc pentru felul în care ați colaborat cu Guvernul, îndrăznesc să spun acest lucru, în finalizarea acestor două bugete. Vă mulțumesc încă o dată și sper că banii vor fi bine cheltuiți și, repet, anul viitor dorim să fie și mai mulți bani pe care să-i putem împărți pentru proiecte cât mai inteligente.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule prim-ministru.

I-am dat cuvântul domnului prim-ministru înainte de votul final, cu convingerea că colegii noștri din partidele de opoziție vor vota bugetul de stat și bugetul de asigurări sociale de stat. (Rumoare.)

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti miercuri, 1 decembrie 2021, 4:25
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro