Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 7 noiembrie 2002
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.155/16-11-2002

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
07-12-2021
06-12-2021 (comună)
06-12-2021
25-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2002 > 07-11-2002 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 7 noiembrie 2002

4. Prezentarea de către domnul Adrian Năstase, prim-ministru al Guvernului României, a proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2003 și a proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2003
 
consultă fișa PL nr. 524/2002 525/2002 L465/2002 L466/2002

Domnul Valer Dorneanu:

................................................

Dau cuvântul domnului prim-ministru Adrian Năstase pentru a prezenta proiectul Legii bugetului de stat.

Aveți cuvântul, domnule prim-ministru!

Domnul Adrian Năstase -prim-ministru al Guvernului României:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Stimați colegi,

Stimați invitați,

Permiteți-mi ca, în numele Guvernului, să prezint în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului proiectul Legii bugetului de stat și, respectiv, proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2003, elaborate în conformitate cu prevederile articolului 137 din Constituția României.

De la bun început, doresc să subliniez că este al doilea an în care Executivul, respectând prevederile constituționale și ale Legii finanțelor publice, supune dezbaterii și aprobării Parlamentului țării celor două bugete la termenul prevăzut de lege.

Iată încă o dovadă a modului responsabil în care Guvernul nostru tratează problemele finanțelor țării. Cred că, prin acest efort, susținem prin fapte reintrarea în normalitate a activității economico-financiare.

În aceste condiții, prin votul pe care vi-l solicităm dumneavoastră, stimați deputați și senatori, autoritățile publice centrale și locale vor avea la dispoziție, încă de la 1 ianuarie 2003, resursele financiare pentru realizarea proiectelor de dezvoltare economică și socială a României, precum și a județelor, municipiilor, orașelor și comunelor țării.

Fundamentarea proiectelor bugetelor pe anul 2003 a pornit de la două obiective esențiale:

Primul, asigurarea finanțării transparente și stabile a dezvoltării economice durabile a țării și, pe această bază, susținerea unui amplu program social inițiat de Partidul Social Democrat. Sprijinim, astfel, cetățenii în mod direct, dar diferențiat în funcție de starea lor materială, în scopul îmbunătățirii pe ansamblu a condițiilor de viață.

Al doilea obiectiv este reprezentat de asigurarea respectării angajamentelor asumate de România față de NATO și față de Uniunea Europeană, precum și față de instituțiile financiare internaționale, pe fondul îndeplinirii Programului de guvernare asumat în decembrie 2000, la învestirea actualului Executiv de către Parlamentul țării.

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Suntem convinși că proiectul Legii bugetului de stat și al Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul viitor demonstrează cetățenilor și clasei politice preocuparea permanentă a Guvernului de a cheltui banul public cu o deosebită chibzuință și în condiții de eficiență.

Trăsătura cea mai importantă a gestiunii fondurilor bugetare la care ne angajăm este respectarea cu strictețe a criteriului performanței economico-sociale, pe care îl realizăm prin extinderea substanțială a finanțării pe bază de programe.

În acest cadru, aș dori să vă mulțumesc dumneavoastră, stimați parlamentari, pentru ritmul susținut în care ați dezbătut, cu profesionalism și exigență, în comisiile de specialitate, fiecare dintre proiectele de bugete care v-au fost supuse spre analiză, precum și pentru numărul important de amendamente pe care le-ați formulat.

Apreciem că s-a manifestat disponibilitate față de propunerile rezonabile, realiste, avansate inclusiv din partea partidelor parlamentare aflate în opoziție.

Proiectele de buget pe anul 2003 reprezintă instrumente de însemnătate majoră pentru consolidarea creșterii economice și continuarea în ritm accelerat a reformelor economico-sociale, pregătirea aderării României la NATO și a integrării în Uniunea Europeană. Totodată, aceste bugete sunt direcționate către susținerea politicilor prioritare în domeniile protecției sociale, învățământului, ocrotirii sănătății, agriculturii, apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale, protecției mediului înconjurător.

La elaborarea proiectelor de buget s-au avut în vedere, pe de o parte, conjunctura internațională actuală, iar, pe de altă parte, premisele interne și prognozele pe termen scurt și mediu prin care se estimează menținerea tendințelor favorabile ale principalilor parametri macroeconomici.

Putem aprecia că și în anul 2003 sunt create condițiile necesare pentru ca politicile economice, ajustările structurale și reformele instituționale să fie aplicate cu eficiență, înscriind România, în mod ireversibil, pe traiectoria unei dezvoltări economice sănătoase și de durată.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Aș dori să mă refer, în continuare, la evoluțiile pozitive din ultimii 2 ani ale economiei românești, pe care s-a fundamentat construcția acestor bugete.

Bilanțul preliminar pe acest an, care reprezintă o continuare favorabilă a celui din 2001, este semnificativ atât prin nivelul producției și al creșterii economice, cât mai ales prin prisma performanțelor realizate în domeniul reformelor structurale sectoriale, al sporirii eficienței și competitivității producției autohtone. Acestea sunt atuuri sigure pentru crearea unor premise durabile în vederea dezvoltării viitoare a economiei românești.

Anul trecut, în aceeași perioadă, cu prilejul prezentării proiectelor de buget, mă adresam dumneavoastră, afirmând că economia României s-a înscris pe traiectoria unei dezvoltări durabile. Mulți erau în acel moment neîncrezători, mai ales cei din guvernarea anterioară care, prin contraperformanțele înregistrate, au adus economia într-o stare care în mod normal nu putea fi redresată într-un interval de timp atât de scurt.

Tot atunci, convinși fiind de justețea și de realismul programului nostru de guvernare, ne angajam să continuăm aplicarea cu fermitate a politicilor macroeconomice, orientate către stimularea factorilor intensivi de creștere economică, astfel încât efectele negative ale guvernării anterioare să fie rapid și irevocabil înlăturate.

Rezultatele politicii noastre nu au întârziat să apară.

Dacă anul 2001 a însemnat anul recuplării României la tendințele europene de dezvoltare și modernizare, anul 2002 este anul confirmării caracterului eficient și de durată al creșterii economice.

Acum ne aflăm în situația de a discuta perspectivele anului 2003 în contextul în care în 2001 creșterea produsului intern brut a fost de 5,3%, iar pe semestrul I din acest an creșterea a fost de 4,4%.

Semnificativ este faptul că acțiunile de reformă economică întreprinse au schimbat în bine raportul dintre factorii interni și cei externi, dintre cei stimulativi și cei inhibitori, reușindu-se în acest fel să se contrabalanseze implicațiile negative ale mediului economic internațional nefavorabil.

Construcția bugetelor a luat în considerare creșterea în continuare a producției industriale, pe fondul îmbunătățirii substanțiale a competitivității și rentabilității sale. Practic, comparativ cu anul 2000, producția industrială a crescut cu 14%, devenind astfel motorul dezvoltării economice a țării.

Caracteristic pentru îmbunătățirea echilibrelor industriale este și faptul că sporurile de producție autohtonă s-au realizat ca răspuns atât la cererea internă, cât și la cea externă.

Faptul că industria reacționează prompt și cu eficiență la variațiile sezoniere ale cererii reprezintă o probă clară a restructurării acesteia și implicit a creșterii competitivității sale interne și externe.

În acest sens, un prim argument îl reprezintă faptul că ponderea livrărilor la export din resurse interne a crescut de la 15,2% în 2000, la 16,4% în 2001 și la 16,9% pe primele 8 luni din acest an.

Totodată, un alt argument solid privind restructurarea economiei românești îl reprezintă scăderea continuă a ponderii stocurilor de produse finite industriale. Astfel, proporția stocurilor în resursele lunare s-a redus de la 38,4%, în decembrie 2000, la 36%, în luna august 2002.

Agricultura constituie un alt exemplu care demonstrează că printr-o politică adecvată se pot realiza concomitent atât sporirea producției, cât și modernizarea activității, care să ne aducă într-un termen cât mai scurt posibil la nivelul standardelor europene. Am reușit să probăm faptul că, dacă sprijinul acordat agricultorilor este însoțit și de o politică realistă, rezultatele pozitive nu întârzie să apară.

Din perspectiva creșterii contribuției acestor ramuri la dezvoltarea de ansamblu a economiei, aș dori să menționez doar câteva aspecte semnificative.

În primul rând, revitalizarea sectorului zootehnic, care realizează, pentru prima dată după mulți ani, sporuri importante de producție. Astfel, în semestrul I producția animalieră s-a majorat cu 8,7%, relevant fiind faptul că tendința de creștere substanțială continuă.

În al doilea rând, anul 2002 poate fi considerat ca anul demonstrării capacității sectorului vegetal de a se înscrie în tendința generală de dezvoltare durabilă. Deși condițiile climaterice vitrege au afectat producția de cereale și îndeosebi pe cea de grâu, recoltele obținute în acest an sunt suficiente pentru asigurarea consumului alimentar al țării până la viitoarea recoltă. Totodată, s-au obținut la culturile de toamnă producții medii superioare față de evaluările inițiale.

În ceea ce privește destinația producției naționale, modificările structurale favorabile sunt la fel de semnificative. În acest sens, încrederea oamenilor de afaceri și a populației în politica guvernamentală s-a materializat într-o schimbare pozitivă a comportamentului acestora. Încrederea în viitor a făcut să se înregistreze mutații esențiale prin trecerea de la consumul imediat a agenților economici și a populației la economisire și investiții.

Este pentru prima dată după mulți ani când creșterile de venituri s-au concretizat într-o sporire substanțială a economiilor și investițiilor. Astfel, în semestrul I al acestui an, creșterea consumului populației a fost inferioară sporirii produsului intern brut, dar și sub nivelul majorării salariului real, ceea ce s-a reflectat în creșterea ratei economisirii de la 9,9% în semestrul I 2001, la 11,7% în semestrul I 2002. Aceasta înseamnă că investițiile au fost acoperite într-o proporție sporită din resurse interne, fiind posibilă reducerea deficitului contului curent al balanței de plăți. În același timp, formarea brută de capital fix a crescut cu 5,8%. Semnificativ pentru potențialul de dezvoltare al anului 2003 este și faptul că investițiile sectorului privat au sporit cu circa 22%.

În proiecția bugetară pentru 2003 Guvernul a ținut seama de evoluția pozitivă a comerțului exterior, ca factor decisiv de susținere a dezvoltării economice. Aceasta, datorită faptului că România este țara care a reușit în acest an să câștige cea mai mare cotă de piață în cadrul Uniunii Europene dintre statele candidate.

Creșterea exporturilor pe primele 9 luni de peste 15% nu ar fi fost posibilă, în contextul internațional nefavorabil, fără creșterea competitivității produselor românești, rezultat concret al accentuării restructurării producției naționale.

Dacă adăugăm la aceste evoluții pozitive efectele favorabile pe care le socotim prin aplicarea sistemului de susținere și promovare a exportului, aprobat de curând de Guvern, precum și faptul că pe plan european și mondial se revine la ritmuri mai ridicate de dezvoltare, putem trage concluzia că dinamica preconizată pentru export în anul 2003 - care asigură un plus de 1,3 miliarde dolari, respectiv o creștere de 10,1% față de acest an - poate fi considerată ca minimă.

În sinteză, având în vedere evoluția economică pozitivă din 2002, am prevăzut pentru anul viitor un spor al produsului intern brut de 5,2%, susținut de creșterea volumului de activitate, cu deosebire în ramurile producătoare de bunuri de capital și mărfuri destinate exportului. Astfel, producția industrială va spori cu 6,5%, evoluție generată în principal de creșterea semnificativă a productivității muncii.

Producția agricolă se va înscrie într-un ritm de creștere de 5%, realizabil prin refacerea umidității solului, punerea în stare de funcționalitate în mai mare măsură a sistemului de irigații, precum și prin contribuția sporită a sectorului zootehnic.

Sunt proiectate, de asemenea, creșteri însemnate și în sfera serviciilor, mai ales a celor cu potențial mare de dezvoltare: turism, comunicații și transporturi. În plus, programăm o scădere pe mai departe a ratei inflației la 14%, calculată decembrie 2003 la decembrie 2002.

După cum cunoașteți, pentru anul 2002 ne-am propus ca obiectiv reducerea inflației până la 22% și vă asiguram că vom continua să analizăm foarte atent evoluția prețurilor și a tarifelor.

Anul 2002 reprezintă, din punct de vedere al inflației, o premieră pentru economia românească. Spre deosebire de anii anteriori, majorările de preț la anumite produse sau de tarife la servicii nu au mai fost însoțite de creșteri exagerate la celelalte prețuri, astfel încât efectul pe economie a fost mult redus. Ca urmare, nivelul ratei inflației atins în septembrie a fost de 11,4%, ceea ce va determina ca aceasta să se situeze sub 20% la sfârșitul anului 2002.

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Proiectul Legii bugetului de stat și proiectul Legii asigurărilor sociale de stat acordă o atenție deosebită sprijinirii unui amplu program social bazat pe susținerea dezvoltării eocnomice de ansamblu și a procesului investițional.

Solidaritatea și protecția socială reprezintă principii fundamentale pentru Guvernul Partidului Social Democrat.

Componenta socială este cu atât mai importantă cu cât ignorarea acesteia în perioada 1997-2000 a condus la scăderea nivelului de trai al cetățenilor și, respectiv, la creșterea gradului de sărăcire a populației țării.

În concepția de ansamblu a demersului său socialdemocrat, Guvernul consideră că politica socială reprezintă o parte importantă a reformei, și nu o piedică în calea acesteia.

Tranziția eficace este numai aceea care se bucură de sprijinul și de participarea majorității cetățenilor. Acesta este sensul în care ne-am orientat toate acțiunile guvernamentale reflectate în bună măsură și în cele două bugete supuse dezbaterii Parlamentului. Măsurile întreprinse până în prezent, chiar dacă uneori nu au răspuns în totalitate așteptărilor populației, certifică - așa cum, de altfel, o reflectă sondajele de opinie - angajarea fermă a Guvernului pentru realizarea obiectivelor asumate în domeniul social. Ca urmare, în perioada ianuarie 2001 - septembrie 2002 am reușit să asigurăm: creșterea salariului real cu circa 9%, față de reducerea acestuia cu 19,4%, în perioada 1997-2000, pe fondul scăderii pronunțate a ratei șomajului majorarea pensiei medii reale de asigurări sociale cu aproximativ 9%.

Cu toate acestea, suntem nemulțumiți de faptul că rezultatele măsurilor întreprinse pe linia îmbunătățirii generale a nivelului de trai nu s-au făcut resimțite în întregul lor, mai ales la categoriile de populație cu venituri reduse, care au cea mai mare nevoie de protecție socială.

Iată de ce Guvernul României a adoptat un program social corespunzător pentru perioada 2002-2003, conceput astfel încât măsurile prevăzute să se reflecte direct în creșterea puterii de cumpărare a celor mai largi categorii ale populației. Programul social, aflat în prezent în derulare, cuprinde un set de acțiuni armonizate între ele și mai ales puse de acord cu posibilitățile materiale și financiare ale societății românești în această etapă. Acest program, angajând factori cu responsabilități în domeniu, atât la nivel național, cât și la nivel local, oferă oportunități economice, dar și solidaritate socială, pentru a îmbunătăți echilibrul social și a asigura condițiile necesare întăririi coeziunii sociale și regionale.

Doresc să vă asigur că fondurile prevăzute pentru domeniul social sunt dimensionate rațional și țin cont de necesitatea atingerii țintelor macroeconomice de dezvoltare. Prin structura cheltuielilor prevăzute în proiectele de buget am demonstrat că este pe deplin posibilă atât susținerea suplimentară a politicii sociale, cât și o dinamică accelerată a cheltuielilor de capital, care să asigure creșterea economică viitoare și, pe această bază, noi resurse pentru îmbunătățirea în continuare a condițiilor de viață ale populației.

Sugestiv pentru noua concepție de construcție a bugetului este faptul că, în condițiile alocării unor cheltuieli suplimentare pentru programul social, ponderea cheltuielilor de capital în produsul intern brut s-a majorat la 3,6%, ceea ce corespunde unei creșteri reale a fondurilor publice pentru investiții de peste 10% în anul 2003.

Stimați colegi,

Evoluțiile pozitive din economia românească au fost apreciate de Fondul Monetar Internațional și de Banca Mondială, fiind eliberate până în prezent 3 tranșe din cele 6 prevăzute în Acordul stand-by, încheiat cu Fondul Monetar Internațional, și prima tranșă, din cele două, din Acordul PSAL II, stabilit cu Banca Mondială. În acest context credibilitatea României a crescut pe piețele financiare internaționale, fiindu-i recunoscute realizările în domeniul macrostabilizării și reformei structurale.

Ca o confirmare a acestor rezultate favorabile, recent, Agenția de rating Finch a îmbunătățit cotația privind riscul de țară al României de la plus B la minus BB, atingându-se astfel nivelul din 1996, după ce în 1999 și 2000 rating-ul acordat țării noastre era de numai minus B. Cu alte cuvinte, în domeniul creșterii produsului intern brut, al reformelor și al credibilității externe, România a reușit să recupereze numai în 2 ani de guvernare PSD regresul economico-social și degradarea imaginii externe a țării înregistrate în perioada 1997-2000.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Coordonatele politicii fiscal-bugetare care stau la baza proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2003 se concentrează pe continuitate în reformă, concomitent cu asigurarea stabilității macroeconomice și consolidarea credibilității externe.

Noua Lege a finanțelor publice, care va intra în vigoare începând cu anul 2003, asigură întregului proces bugetar orientarea spre performanță. În același timp, se conferă predictibilitate, flexibilitate și transparență procedurii bugetare anuale și ea antrenează într-o măsură mai mare responsabilitatea autorităților centrale și locale în utilizarea rațională și eficientă a fondurilor publice.

Construcția bugetară reflectă reducerea fiscalității și alocarea pe programe prioritare a resurselor, precum și finanțarea deficitului bugetar în condiții neinflaționiste.

Guvernul continuă politica de reducere a presiunii fiscale începută în anul 2001. Pentru anul 2003, prin politica fiscală se asigură: conferirea unui caracter stimulativ și echitabil sistemului fiscal creșterea transparenței și a stabilității sistemului fiscal; reducerea în continuare a gradului de fiscalitate, în special a celui aferent forței de muncă, care se va diminua în anul viitor cu 5%, cu efecte favorabile asupra creșterii producției și a investițiilor; continuarea reformei administrației fiscale în vederea îmbunătățirii colectării veniturilor bugetare; crearea condițiilor necesare atingerii parametrilor stabiliți prin proiecțiile fiscale pe termen mediu.

În anul 2003, veniturile bugetului general consolidat sunt estimate la 30,1% din produsul intern brut, într-o ușoară scădere comparativ cu anul 2002. Această evoluție este generată de reducerea contribuției la bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor sociale de sănătate, bugetul asigurărilor pentru șomaj, de scăderea taxei de dezvoltare cuprinsă în tariful energiei electrice, precum și de eliminarea contribuției agenților economici pentru persoanele cu handicap.

Politica bugetară, corelată cu politica fiscală și cu prevederile programului de reforme economice și structurale, are ca ținte principale: ierarhizarea priorității cheltuielilor pe domenii de activitate economică și socială; adaptarea în continuare a cheltuielilor la posibilitățile reale de colectare a veniturilor bugetare; extinderea sistemului de alocare a fondurilor publice pe bază de programe sectoriale clar definite, conținând criterii și indicatori de performanță, în scopul eficientizării utilizării fondurilor bugetare.

Cheltuielile bugetului general consolidat în anul 2003 reprezintă aproximativ echivalentul a 1/3 din PIB.

Deficitul bugetului general consolidat este proiectat la 2,65% din PIB, nivel care corespunde obiectivului de menținere a stabilității macroeconomice, în condițiile continuării în ritm relativ accelerat al procesului dezinflației și al limitării deficitului contului curent al balanței de plăți în raport cu resursele externe disponibile pentru finanțarea acestuia.

Deficitul bugetar astfel proiectat reprezintă și un răspuns pozitiv al României în procesul de realizare a criteriilor de convergență economică, necesare pentru integrarea în Uniunea Europeană.

În cadrul acestor coordonate ale construcției bugetare, principalele modificări în structura cheltuielilor bugetului general consolidat, prevăzute pentru anul 2003 sunt: pe de o parte, scăderea ponderii în PIB a cheltuielilor de personal, a cheltuielilor materiale, subvențiilor, precum și a dobânzilor aferente datoriei publice; pe de altă parte, alocarea unor sume mai mari, în termeni reali, pentru finanțarea măsurilor de protecție socială, stimularea și promovarea exportului, precum și asigurarea resurselor bugetare în completarea asistenței financiare nerambursabile primite de la Uniunea Europeană.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Cheltuielile pentru asistență socială, alocații, pensii, ajutoare și indemnizații, cuprinse în bugetul general consolidat, dețin ponderea cea mai mare în cadrul acestuia, situându-se în anul 2003 la 10,1% din produsul intern brut. Aceste cheltuieli au în vedere: ajutoare sociale, în funcție de venitul minim lunar garantat, pentru circa 590.000 de familii; ajutoare pentru încălzirea locuințelor pe timp de iarnă; continuarea procesului de recorelare a pensiilor; majorarea alocației de stat pentru copii la 210 mii lei, începând cu 1 ianuarie 2003.

Venitul bugetului de asigurări sociale de stat pe anul viitor este fundamentat în concordanță cu obiectivele Programului de guvernare, prin care se urmărește promovarea unui model social bazat pe echilibrul dintre competiție, colaborare și solidaritate. Astfel, politica socială se concentrează, în continuare, atât pe măsuri de protecție și de asistență socială pentru anumite categorii sau grupuri de persoane defavorizate, cât și pe acțiuni care vor contribui la obținerea de venituri permanente și în creștere. Ca atare, prin aplicarea în continuare a mecanismelor de indexare și a programelor de recorelare, se va realiza creșterea în termeni reali a pensiilor și vor fi eliminate treptat discrepanțele apărute între diferite grupuri de pensionari.

Cheltuielile cu pensiile, prevăzute în buget, reprezintă 114.751 miliarde lei, pentru un număr de peste 6 milioane de pensionari, din care trei sferturi sunt pensionari proveniți din sistemul de stat.

În anul 2003 vom continua aplicarea trimestrială a indexării pensiilor, astfel încât să se acopere integral indicele mediu de creștere a prețurilor de consum.

În același timp, va fi continuat procesul de recorelare a pensiilor prin aplicarea următoarelor două etape, în lunile ianuarie și iulie, proces pentru care a fost prevăzută, în plus, suma de circa 4.700 miliarde lei, urmând a beneficia de această recorelare 2.675.000 de pensionari.

Ca urmare a proceselor de indexare diferențiată și de recorelare, pensia medie netă a persoanelor cu vechime completă care beneficiază de recorelare va ajunge la 2.778.000 lei în luna decembrie 2003, ceea ce va reprezenta o creștere nominală de aproape 28% față de decembrie 2002.

Prin proiectul de buget, Guvernul propune corelarea, în continuare, a politicii salariale cu tendințele pozitive din economie, astfel încât sporul de producție și de productivitate a muncii să se regăsească și în veniturile personalului angajat.

Pentru personalul din sectorul bugetar, în anul 2003 vor fi acordate creșteri salariale în două etape, respectiv, cu 6% de la 1 ianuarie 2003 și 9% de la 1 octombrie 2003. Aceste sporuri salariale vor acoperi integral indicele mediu de creștere a prețurilor de consum și vor asigura o majorare a salariilor, în termeni reali, cu 3%.

În consecință, relev faptul că, respectând prevederile programului de guvernare, urmărim permanent realizarea unui nivel al salariilor și al pensiilor care să permită un trai decent și ridicarea treptată a puterii de cumpărare a populației.

Pentru domeniul ocrotirii sănătății sunt destinate fonduri publice însumând circa 72.000 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 3,8% din produsul intern brut al anului 2003. Se urmărește continuarea reformei în acest domeniu prin dezvoltarea și creșterea calității serviciilor de ocrotire a sănătății, precum și sporirea responsabilității și a eficienței în utilizarea fondurilor alocate, potrivit standardelor Uniunii Europene. În același timp, s-a avut în vedere promovarea programelor de prevenire și de control a bolilor cu larg impact social, precum și extinderea substanțială a programului comunitar de sănătate publică.

În domeniul învățământului, fondurile publice alocate reprezintă 4% din produsul intern brut, asigurându-se inclusiv resursele necesare, respectiv:

  • aproximativ 1.200 miliarde de lei în scopul realizării Programului de asigurare a produselor lactate și de panificație pentru elevii din clasele I-IV. În același timp, studiem posibilitatea de a extinde acest program și pentru grădinițe;
  • rechizitele școlare gratuite, în valoare de 220 miliarde de lei, pentru elevii care provin din familii cu venituri reduse;
  • achiziționarea de microbuze școlare destinate transportului elevilor în centrele zonale de învățământ;
  • înlocuirea mobilierului uzat din întregul sistem de învățământ;
  • creșterea calității activității de învățământ prin dotarea și folosirea calculatoarelor în procesul educațional, program pentru care vor fi repartizate, într-o perioadă de 3 ani, peste 2.500 miliarde de lei;
  • alocarea unei sume de peste 7.800 miliarde lei pentru educația universitară și postuniversitară, urmărindu-se îmbunătățirea indicatorilor specifici de creștere a calității învățământului superior.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Pentru susținerea și consolidarea creșterii economice, proiectul de buget acordă o atenție prioritară ajustării structurale, respectiv sprijinirii unor sectoare ale economiei reale, având în vedere necesitatea restructurării și modernizării lor, în perspectiva aderării la structurile euro-atlantice.

Astfel, în industrie, fondurile propuse spre alocare în anul 2003 pentru cheltuielile de capital, în valoare de aproape 6.900 miliarde de lei, sunt destinate în principal finanțării lucrărilor la Centrala nuclear-electrică de la Cernavodă, a investițiilor din sectorul industriei extractive și energetice, precum și susținerii acțiunilor de protecție a mediului. În același timp, sunt prevăzute fonduri care asigură subvenționarea sectorului minier și a programelor sociale din domeniul industriei extractive și de apărare.

Pentru susținerea agriculturii, care rămâne, pe termen mediu și pe termen lung, una din ramurile de interes strategic național, s-au alocat prin proiectul de buget fonduri care prezintă peste 30.000 miliarde de lei. Aceste cheltuieli sunt destinate în principal: subvenționării cu până la 50% a prețului semințelor certificate sprijinirii printr-un sistem coerent de prime și subvenții a sectoarelor de producție vegetală și de creștere a animalelor; extinderii sistemului de irigații.

Activităților de transport și de comunicații le sunt destinate în anul 2003 fonduri publice de peste 64.000 miliarde lei, direcționate în principal către reabilitarea, modernizarea și dezvoltarea graduală a unei infrastructuri de transport eficiente, compatibile cu rețeaua europeană de transport. Urmărim, în același timp, îmbunătățirea confortului călătorilor, creșterea siguranței în circulație și maximizarea efectelor pozitive asupra mediului înconjurător.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Amplul proces de descentralizare a serviciilor publice și de consolidare a autonomiei locale administrative și financiare a determinat îmbunătățirea substanțială a sistemului de asigurare a surselor de finanțare ale administrației publice locale, în corelație cu responsabilitățile transferate. Acest obiectiv, urmărit permanent de Guvern în anii 2001 și 2002, a ocupat o poziție centrală în elaborarea proiectelor de buget prezentate astăzi în fața dumneavoastră.

Bugetele locale însumează în anul 2003 peste 117.000 miliarde de lei, cu 30% mai mult decât în anul 2002, reprezentând 6,3% din produsul intern brut.

În completarea surselor proprii ale bugetelor locale, prin proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2003 se propune alocarea de la bugetul de stat a sumei de aproape 97.000 miliarde de lei. Fondurile sunt repartizate pentru: subvenționarea energiei termice livrate populației, finanțarea cheltuielilor instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat, investiții finanțate parțial din împrumuturi externe, locuințe și pietruirea drumurilor comunale și alimentarea cu apă a satelor, elaborarea sau actualizarea planurilor urbanistice generale, întreținerea și dezvoltarea aeroporturilor de interes local.

În acest mod, se asigură surse suplimentare pentru echilibrarea bugetelor locale, în special pentru unele unități administrativ-teritoriale cu probleme economice sau sociale mai deosebite.

Doresc să subliniez faptul că Guvernul a manifestat o preocupare constantă pentru creșterea cotelor defalcate din impozitul pe venit ce revin autorităților publice locale cu 3 puncte procentuale față de anul 2001, respectiv de la 60% la 63%, la nivel central rămânând doar 37%. În acest context, fondurile destinate pentru echilibrarea bugetelor la comune, orașe, municipii au crescut de la 15% la 17% din totalul fondurilor provenite din impozitul pe venit.

Prin aceste decizii am demonstrat și demonstrăm, în continuare, responsabilitate față de buna funcționare a autorităților publice locale. Astfel, numai la ultima rectificare a bugetului pe anul 2002 s-a acordat o suplimentare a cheltuielilor pentru bugetele locale de peste 1.800 miliarde de lei. De asemenea, au fost asigurate garanții guvernamentale, în valoare de 120 milioane de dolari, în vederea constituirii stocurilor pentru iarna 2002-2003 la cele 18 termocentrale transferate către colectivitățile locale.

Pe linie legislativă, Guvernul a acționat pentru perfecționarea reglementărilor juridice privind finanțele publice locale. În acest sens, începând din anul 2003 se va aplica noua lege referitoare la impozitele și taxele locale. Totodată vom definitiva și înainta Parlamentului noua Lege a finanțelor publice locale. Aceste acte normative vor asigura întărirea autonomiei administrative și financiare a consiliilor județene și a consiliilor locale de la municipii, orașe și comune.

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Subliniez faptul că proiectele de buget pe anul 2003, integrate într-un orizont strategic coerent și realist, reprezintă cel mai important instrument pentru aplicarea politicii economice a Guvernului.

Asigurăm astfel consolidarea creșterii economice și ameliorarea condițiilor de viață ale cetățenilor țării, într-o perioadă în care este nevoie de stabilitate internă și de credibilitate externă, premise necesare în procesul de aderare a României la Uniunea Europeană. Modul de concepere și de construcție a proiectelor de Lege privind bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2003 sunt armonizate cu tehnicile și procedurile specifice Uniunii Europene.

Îmi exprim speranța că, după examinarea proiectului bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2003 în comisiile parlamentare, în plenul Parlamentului va urma o dezbatere constructivă, realistă, concretizată într-un dialog în urma căruia vor fi adoptate soluțiile cele mai potrivite pentru situația actuală a României.

Stimați colegi,

În ultima decadă a acestei luni țara noastră se va afla în fața unui examen crucial, Summit-ul de la Praga.

Acum avem toate motivele să credem că România va fi invitată să adere la Alianța Nord-Atlantică. De asemenea, Summit-ul Uniunii Europene de la Copenhaga va schița viitorul european al țării noastre.

Actualele proiecte de buget, parte strategică a procesului de amplă relansare a economiei, asigură, din punct de vedere practic, pe diversele sale părți componente, succesul demersurilor externe la care ne-am angajat.

Toate forțele politice din Parlament au înțeles importanța istorică a acestor demersuri și le-au sprijinit. De aceea, se cuvine să adresez sincere mulțumiri tuturor forțelor politice, sindicatelor, patronatelor, societății civile și, nu în ultimul rând, reprezentanților mass-media.

Totodată, vreau să mulțumesc cetățenilor țării pentru opțiunea clară exprimată în repetate rânduri, evidențiată și în sondajele de opinie, referitoare la dorința de aderare a României la NATO și de integrare în Uniunea Europeană.

Sunt convins că sunteți de acord cu mine privind necesitatea de a asigura - așa cum s-a realizat în perioada 2001-2002 - stabilitate politică, creștere economică și pace socială, în interesul României, al cetățenilor săi.

În încheiere, stimați senatori, stimați deputați, vă mulțumesc pentru atenția acordată și vă adresez rugămintea de a vota cele două proiecte de legi bugetare pe anul 2003, acte de maximă responsabilitate politică pentru consolidarea tendințelor și rezultatelor pozitive înregistrate de România în ultimii doi ani.

Vă mulțumesc pentru atenție! (Aplauze.)

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc, domnule prim-ministru.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti marți, 7 decembrie 2021, 13:12
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro