Plen
Ședința Camerei Deputaților din 3 februarie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.3/13-02-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 03-02-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 3 februarie 2004

  Intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 8,20.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul Corneliu Ciontu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, și , în a doua parte, de domnii Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, și Constantin Niță, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistați de domnul Tudor Mohora, secretar.

     

Domnul Corneliu Ciontu:

Bună dimineața!

Începem prima parte a ședinței noastre de astăzi cu secvența dedicată intervențiilor deputaților.

 
    Maria Lazăr - despre evoluția pozitivă a economiei românești în ultimii trei ani;

Am s-o rog pe doamna deputat Maria Lazăr să ia cuvântul, deoarece mi-a spus că are o urgență.

Domnul deputat Târpescu Pavel va depune materialul la secretariat.

Va urma domnul deputat Adrian Moisoiu.

     

Doamna Maria Lazăr:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Evoluția pozitivă a economiei românești în acești 3 ani, sub guvernarea PSD, s-a reflectat în nivelul de trai al populației, care, așa cum evalua Banca Mondială, nivelul sărăciei în România a scăzut de la 35% în anul 2000, la 29% în anul 2002.

Politica socială a actualului guvern a fost orientată către categoriile de persoane cu venituri mici, pentru care au fost alocate însemnate sume de bani, ce s-au regăsit în compensări de prețuri la energie și combustibil, acordarea subvențiilor pentru energia electrică, termică și gaze naturale, acordarea alocațiilor complementare pentru familiile cu mai mulți copii și pentru familiile monoparentale. O atenție deosebită s-a acordat pensionarilor din agricultură, a căror pensie s-a dublat începând cu 1 ianuarie 2004.

Recent, premierul Adrian Năstase a anunțat măsuri în sprijinul pensionarilor. În acest sens, a fost numită o comisie guvernamentală care în cursul acestei luni va elabora un proiect de lege pentru recalcularea pensiilor, astfel încât să se asigure, mai ales pentru pensiile mici, o creștere corespunzătoare, care să satisfacă nevoile unui trai decent.

Toate aceste măsuri, cât și altele, la care nu m-am referit, au creat o stare de mulțumire și satisfacție din partea celor care au beneficiat direct de efectele unei asemenea politici.

Am dorit, prin prezenta declarație, să relev faptul că populația apreciază efortul Guvernului și grija manifestată față de starea de existență a acesteia, lucru pe care l-am constatat la întâlnirile cu cetățenii din localitățile județului Galați, pe care le-am avut în această perioadă, și vreau să exprim aici mulțumirea și aprecierea lor, și încrederea în actualul Guvern, care va lua măsuri în continuare pentru ridicarea nivelului de trai al populației. Vă mulțumesc.

 
     

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
    Adrian Moisoiu - intervenție intitulată: Roșu, alb, verde -Ardealu-i pământ maghiar!;

Domnul deputat Adrian Moisoiu.

Va urma domnul deputat Petre Posea.

     

Domnul Adrian Moisoiu:

La Mulți Ani!, domnule vicepreședinte, și să fie anul 2004 cu sănătate și cu tot ceea ce vă doriți!

 
     

Domnul Corneliu Ciontu:

Pentru toată lumea.

 
     

Domnul Adrian Moisoiu:

Intervenția mea de astăzi este intitulată:

Piros, fehér, zöld ...

"Piros, fehér, zöld - Erdély magyar föld!", în traducere (Roșu, alb, verde - Ardealu-i pământ maghiar!). Este un slogan care era pe buzele ungurilor în anul de tristă amintire 1940 ..., și pe care vreau să îl reamintesc inconștienților care ne conduc astăzi.

Guvernanții, dar și unii politicieni din unele partide din opoziție, cum ar fi P.D. și P.N.L., țipă cu tărie că propunerea de constituire a Țării Secuilor ar fi neconstituțională, fără a se grăbi însă să întreprindă ceva, pentru că "arată bine" să te bați cu pumnul în piept că ești patriot ... Poate în felul acesta mai obții sau motivezi o serie de voturi de la acei ardeleni care sunt dispuși să-și adoarmă conștiința ... Iar în această privință, atât președintele Iliescu, cât și Adrian Năstase, Adrian Păunescu, Antonie Iorgovan și atâția alții, sunt de neîntrecut ... Dovadă, farsa cu reuniunea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), care nu se știe ce a dezbătut mai zilele trecute, fiindcă de fapt nu a hotărât nimic!

Nimeni nu a amintit de mesajul episcopului Tökes, din 24 noiembrie 2003 "de-acasă spre acasă", în care declară: "... ne-am săturat definitiv de Trianon! Ungaria trebuie să termine pentru totdeauna cu politica de vecinătate ce poartă semnăturile lui Kádár și Grosz! ... Anularea Trianonului este o cerință național-politică ce nu mai poate suferi nici o amânare. Desigur, rezolvarea ideală ar reprezenta-o modificarea granițelor. Chiar dacă anularea efectivă a acestora nu ne stă la îndemână, dispunem de două căi care - însumate - ar reprezenta un echivalent în acest sens: autodeterminarea părților rămase în afara granițelor trianonice de națiune, dublată de reunificarea transfrontalieră a națiunii maghiare ...

Conform Declarației de la Cluj (1992) și în baza Programului în vigoare al UDMR, autonomia nu este nici altceva și nici mai puțin decât autoguvernarea comunității maghiare din Ardeal, instituționalizată și consfințită prin lege. Acest obiectiv este prevăzut nu numai în Programul UDMR, ci și în Declarația Comună a Forumului Maghiaro-Maghiar din 5 iulie 1996, care poartă semnătura atât a reprezentanților maghiarimii din afara granițelor și a guvernului Horn, cât și pe cea a partidelor parlamentare din Ungaria ...".

Să ne mai mirăm că deputatul Gedei Jozsef, membru al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, din partea Partidului Socialist Ungar, a amenințat, în urmă cu două săptămâni, România, cu un conflict armat, în cazul în care etnicii maghiari nu obțin autonomia?

Și, încă un lucru, demn de reținut: sâmbătă, 30 ianuarie a.c., la Odorheiu Secuiesc a avut loc primul Congres al Uniunii Civice a Maghiarilor din România (UCMR), organizație politică declarată ca alternativă la UDMR, și care îl are ca președinte de onoare pe Lászlo Tökes. La congres, lui Lászlo Köver, care a prezentat salutul fostului premier ungar - Viktor Orbán, i s-a înmânat un document ce reprezintă cererea de autonomie administrativă și teritorială a maghiarilor din România, care să fie prezentată la prima reuniune a Partidului Popular European, care va avea loc în luna februarie la Bruxelles (!?)

Iată ce se află în spatele constituirii așa numitei și dorite Țări a Secuilor!

Domnilor, nu credeți că jocul are un sfârșit? Chiar și Lászlo Tökes știe și declară public: "De-aici încolo, între noi și realizarea autonomiei și autoguvernării noastre nu mai stau decât poliția și procurorii lui Adrian Năstase!" N-ar fi cazul ca aceștia să-și facă simțită prezența solicitată? Încălcarea legii fundamentale, a Constituției României, este evidentă și recunoscută inclusiv de CSAT. Trecând peste faptul că ar putea să-i supere pe colegii din UDMR, PSD are datoria să trateze cu maximum de seriozitate proiectul revizionist. Ce mai așteaptă? Deja în aer se simte miros de praf de pușcă! Infractorii care solicită autonomia Ținutului Secuiesc trebuie să ajungă în fața instanțelor de judecată!

Totodată, doresc să-i ofer președintelui Ion Iliescu un citat din cartea "Transilvania și iar Transilvania. Considerații istorice" a marelui istoric care a fost David Prodan, un citat pe care să nu-l uite nici după ce nu va mai fi președinte:

"Ungurii nu de adevăr au nevoie, ci de mistificarea lui, de un drept istoric care nu li s-a cuvenit niciodată. Ei au nevoie de propriile viziuni, care depășesc istoria".

Mulțumesc.

 
     

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
    Petre Posea - declarație politică intitulată Anul 2004, an de importanță crucială pentru România;

Dau cuvântul domnului deputat Petre Posea.

Va urma domnul deputat Ștefan Baban. Domnii deputați Gheorghe Popescu și Florin Iordache au depus la secretariat declarațiile.

     

Domnul Petre Posea:

Mulțumesc, domnule președinte. Vă doresc "La Mulți Ani" dumneavoastră și la toți colegii, și multă sănătate.

Declarația politică de astăzi este intitulată: "Anul 2004, an de importanță crucială pentru România".

Împrumutând o expresie din lumea sportivă, putem spune că următoarele două sesiuni parlamentare din acest an pot fi asemuite cu o ultimă turnantă a actualei legislaturi, care ne-a oferit în primul rând satisfacții, vorbind de realizările obținute în activitatea noastră de până acum, dar și o undă de nostalgie, fiindcă ne regăsim cu trei ani în plus adăugați pe scara vârstei.

În contextul perioadei care urmează, îmi permit să remarc că apropierea alegerilor, mișcările întreprinse de adversarii noștri din Opoziție, precum și unele evoluții în atitudinile aliaților noștri parlamentari au condus, la nivelul structurilor de conducere ale PSD, dar și în multe din organizațiile noastre, la concluzia că rezultatele obținute până în prezent nu trebuie să ne conducă la automulțumire, ci este utilă o actualizare și extindere a potențialului de care dispunem, diversificarea acestuia, cu atât mai mult acum, în anul în care am pășit.

Această extindere a perspectivei de planificare politică impune tot mai mult focalizarea atenției spre elementele de acțiune politică, preelectorale și chiar electorale, respectiv stabilirea intensificării și urgentării demersului de consolidare a partidului și pregătire a acestuia pentru alegeri, ca cel mai notabil obiectiv strategic.

În mod concertat, împreună cu acțiunile guvernamentale, și noi va trebui să acordăm prioritate acelor măsuri și acțiuni care vor contribui la rezolvarea celor mai dificile programe sociale cu care se confruntă populația, fiind consecvenți cu angajamentul pe care ni l-am asumat.

În altă ordine de idei, pe baza concluziilor din Documentul adoptat de Consiliul European ținut la Salonic, care prefigurează, cu grad sporit de certitudine, orizontul anului 2004, ca an al încheierii negocierilor noastre de aderare la Uniunea Europeană, acesta propune concentrarea eforturilor Executivului, dar și a grupurilor noastre parlamentare, asupra sarcinilor specifice de finalizare a etapei de preaderare la Uniunea Europeană.

Simpla enunțare a acestor priorități strategice de acțiune la nivelul întregului partid, relevă faptul că Partidul Social Democrat este chemat să lanseze, să susțină și să câștige în acest an o nouă ofensivă politică, să conștientizăm că perioada de calm și acumulare, ce a precedat alegerile din anul 2000, s-a încheiat, urmând momentul să facem, încă o dată și mereu, dovada forței, unității și voinței noastre.

Următoarea ofensivă politică trebuie să posede, ca ax central, voința noastră de a continua cea mai valoroasă tradiție politică a partidului nostru - ideea generoasă a social-democrației. Suntem datori să accentuăm preocuparea pentru ceea ce doresc și așteaptă concetățenii noștri de la Partidul Social Democrat, care va fi și în viitor principala forță politică a societății românești.

Partidul Social Democrat a fost și este singura forță politică cu adevărat animată de valorile stângii moderne europene, și ca partid de stânga este util să valorificăm în continuare rezultatele pozitive ale guvernării noastre, pentru binele cetățeanului care ne-a susținut cu speranță și care a plătit cu răbdare și înțelepciune costurile inutile ale guvernărilor de dreapta, dar și cele inerente efortului de integrare europeană și euro-atlantică.

Adversarii noștri cei mai perfizi vor fi în viitoarea luptă electorală demagogia și populismul iresponsabil al unor actori politici de cabaret, care încearcă să transforme în voturi suferința, sărăcia și deruta unora dintre români. De aceea, în acest an, mai mult ca oricând, primordială pentru noi va fi lupta cu populismul, ceea ce va reprezenta echivalentul protejării interesului național. Nu putem risca, în momentul când ne pregătim să semnăm tratatul de aderare la Uniunea Europeană, să încercăm experiențe electorale ale căror consecințe să fie discontinuitatea și refugiul în populism.

Lupta cu demagogia adversarilor noștri și contracararea populismului, se pot face doar prin măsuri concrete și eficiente în domeniul protecției sociale. Dimensiunea socială va trebui să capete pondere mai mare în următoarea etapă. Combaterea sărăciei este și ea o componentă însemnată a efortului nostru de integrare europeană.

Concluzionând cele relatate, este demn de reținut că anul 2004 nu este numai anul confruntării electorale pentru alegerile locale, parlamentare și prezidențiale, ci în mod special, anul ameliorării condițiilor de viață și al redării încrederii și speranței cetățenilor.

Vă mulțumesc.

 
     

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
     

Domnul Petre Posea:

Vă rog să-mi permiteți să mai depun o declarație politică ...

 
     

Domnul Corneliu Ciontu:

Pentru ?!

 
     

Domnul Petre Posea:

"24 ianuarie 2004 - 145 de ani de la Unirea Principatelor", având în vedere că eram în vacanță.

 
     

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Mulțumesc mult.

 
    Ștefan Baban - intervenție intitulată Economia românească văzută de omul obișnuit;

Dau cuvântul domnului deputat Ștefan Baban.

Va urma domnul deputat Napoleon Pop.

     

Domnul Ștefan Baban:

Dați-mi voie să vă spun și eu "La Mulți Ani", dumneavoastră și colegilor noștri din Camera Deputaților, și un an bun.

 
     

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumim.

 
     

Domnul Ștefan Baban:

Să fie cel mai bun, să dea Dumnezeu, din cei patru ani de Parlament.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Intervenția mea este intitulată:

"Economia românească văzută de omul obișnuit".

Muncă, mai multă muncă și reducerea taxelor. Alături de simplificarea procedurilor administrative și un guvern ferm și competent, acestea sunt două lucruri pe care majoritatea românilor le invocă drept esențiale pentru ca actualei tendințe de scădere a nivelului de trai să-i poată lua locul o creștere economică palpabilă. Oarecum surprinzătoare pentru o populație permanent acuzată că duce dorul statului, dator să-i rezolve toate problemele, este această semnificativă schimbare de optică a românilor, care, iată că sunt capabili să identifice corect nu doar "frânele", ce țin pe loc economia autohtonă, ci și rolul pe care statul, dar și guvernul trebuie să-l aibă în societatea actuală.

Și ca o dovadă clară că optica românilor s-a schimbat, o reprezintă părerea multor cetățeni că societățile private trebuie să dețină ponderea în structura economică actuală, că acestea sunt mai bine conduse (managerial!!!), și mai bine corelate cu cerințele economiei de piață autohtone, dar și internaționale, dar mai ales că au câștigat încrederea omului obișnuit, care nu mai vrea un loc de muncă așa-zis sigur, dar prost plătit.

Românii cred că Guvernul nu are nici o șansă ca să facă din această țară una capitalistă, care să se alinieze la cerințele U.E., dar consideră că ar trebui să se implice mai mult în apărare, ordine publică, învățământ, sănătate, cultură etc., și foarte puțin în mediul de afaceri, sectorul privat fiind considerat ca cel mai potrivit pentru a administra industria, agricultura, sistemul financiar-bancar.

O dată ce populația cere o prezență mai redusă a statului în mediul de afaceri, indicând în același timp, drept soluție pentru redresarea acestuia, reducerea impozitelor și mai multă muncă, este clar că intervențiile autorităților au fost asociate cu creșterile obligațiilor fiscale, cu reglementările inflexibile ale Codului Muncii, cu noi și variate constrângeri ale sectorului privat, care în loc să creeze noi locuri de muncă, au fost adevărate surse de noi șomeri, cu scăderea nivelului de trai și lipsă de informații privind oportunitățile de afaceri.

Soluțiile propuse de românul de pe stradă pentru redresarea economică nu sunt inspirate de perioada lungă de strângere a curelei, ci de concluzia că acestea sunt singurele șanse de a face față recesiunii economice și de a ieși din nămolul obscurității și sărăciei perpetue.

Însă realitatea autohtonă nu este deloc încurajatoare, și puține sunt semnele care să arate o schimbare semnificativă în viitorul apropiat. În timp ce în întreaga lume cuvintele de ordine sunt reducerea taxelor și a birocrației din legislația muncii, România se îndreaptă în direcția contrară: creșterea dobânzilor, înăsprirea condițiilor de creditare, reglementări stricte și aberante privind legislația muncii și financiar-fiscală etc.

Toate acestea diminuează șansele ca cetățeanul de rând să-și vadă visul cu ochii: taxe mai mici și cât mai multă muncă bine plătită. Mulțumesc.

 
     

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
    Napoleon Pop - declarație referitoare la imaginea publică a instituției Parlamentului;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Napoleon Pop.

Va urma domnul deputat Becsek-Garda Dezideriu Coloman.

     

Domnul Napoleon Pop:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am și eu aceeași plăcere să vă urez tuturor colegilor și dumneavoastră un an bun și cu realizări.

Stimați colegi,

Aș vrea să mă refer puțintel la imaginea publică a instituției Parlamentului.

În Constituția revizuită, art.1 alin4 statuează că "Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale".

Îmi pun întrebarea câți ani ne mai trebuie ca acest principiu de valoare într-o democrație să devină și un fapt, dincolo de aprecierile Uniunii Europene că îndeplinim criteriul politic, dar continuăm să fim vehement criticați pentru lipsa de independență a justiției.

Ceea ce mă preocupă este modelul de percepere a instituției Parlamentului în mass-media și opinia publică. Mă îngrijorează nivelul de credibilitate redus al Parlamentului României, criticile aduse parlamentarilor, toate - în final - conducând la ideea unei alte slăbiciuni instituționale, și chiar la chestionarea - în mintea multora dintre noi - a utilității acesteia.

Această problemă nu pare să fie neapărat legată de separația puterilor în stat. Ea se referă mai degrabă la respectul între aceste puteri și a modului în care partidele înțeleg să-și onoreze respectabilitatea lor - ca vectori absolut necesari ai democrației - în "umplerea" acestei instituții cu reprezentanți și asigurarea funcționării sale independente.

În enumerarea puterilor, Constituția nu întâmplător începe cu cea legislativă, pentru că statul de drept pleacă de la norme general acceptate și reprezentative pentru interesele naționale, a căror promovare este esența statului democrat.

Realitatea ne demonstrează că erodarea instituției parlamentare și a imaginii sale este o consecință, în primul rând, a îngrădirii nefirești de către Executiv a atributului legiferării. Procedura ordonanțelor de urgență, cea a asumării răspunderii guvernamentale, combinată cu ascendența disciplinei de partid asupra conștiinței proprii și a obligațiilor față de electorat sunt, printre altele, reflexul lipsei de respect al puterii față de legislativ.

Dezavuarea obiectului muncii parlamentarilor nu a rămas fără consecințe asupra imaginii instituției, întrucât bagatelizarea muncii acestora a fost prea ușor asociată cu neimplicarea, lipsa de profesionalism, parlamentarii în sine devenind ținta unor critici nu întotdeauna meritate.

De aici, de la dimensiunea respectabilității îngrădite a instituției parlamentare, și până la o campanie potrivnică bine orientată nu a fost decât un pas. Aș putea fi considerat și eu rău intenționat punând întrebarea dacă cineva a făcut o comparație între numărul mașinilor de lux în posesia Executivului, a bodyguarzilor de pe lângă miniștri, a pârtiilor în circulația normală, făcute cu sirene și semnale insistente, aducând aminte de alte timpuri, lucruri care, la nivelul marii majorități a parlamentarilor, nici nu pot fi gândite. Putem vorbi, chiar în acest caz, de un echilibru între Executiv și Legislativ?

Revin acum la responsabilitatea partidelor în ceea ce privește tăria și importanța instituției parlamentare într-un an electoral. Ce se poate înțelege prin respectul unui partid la putere - oricare a fi acela - dacă în final, după ce și-a adjudecat prin voturile electoratului reprezentanții în Parlament, aceștia sunt tratați exclusiv ca o masă de manevră? Primul semnal indus opiniei publice este lipsa de încredere în profesionalismul acestora, și mai ales lipsa de încredere în libertatea conștiinței acestora. Or, manipularea excesivă a parlamentarilor nu poate fi privită cu ochi buni de electorat, în final acest lucru răsfrângându-se asupra onorabilității instituției.

Fac un apel la Executiv și partidele parlamentare de azi și din viitor, că - măcar în virtutea noii Constituții revizuite - instituția Parlamentului trebuie să se bucure de respectul cuvenit, și este de datoria partidelor ca acest respect să fie recâștigat, prin calitatea candidaților pentru Parlament și prin respectul față de independența acestei puteri față de celelalte.

Chiar chestionarea independenței justiției este determinată de manifestarea aceleași lipse de respect, încovoind magistrații pentru care numirea politică le poate umbri oricând profesionalismul, dedicația față de dreptate și încrederea cetățeanului.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
     

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu, inclusiv pentru temă, la care subscriu.

 
    Becsek-Garda Dezideriu Coloman - semnalarea unor nereguli apărute în activitatea Ocolului Silvic Gheorgheni;

Domnul deputat Garda Dezideriu.

Va urma domnul deputat Sever Meșca.

     

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Permiteți-mi să urez tuturor colegilor un an nou fericit.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În cursul anului 2003, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții, cu ajutorul Autorității Naționale de control, a reușit să spargă "caracatița" mafiei lemnului din zona Gheorghenilor, și să descopere, cu toată opoziția Direcției Silvice Harghita și a personalului de la Ocolul Silvic Gheorgheni, 20% din originea furturilor de masă lemnoasă, și o parte a filierei prin care s-au comis infracțiunile.

Cu toate acestea, conducerea Regiei Naționale a Pădurilor, numai după o perioadă de 3 luni, a schimbat din funcție pe principalii vinovați, dând posibilitatea acestora să fabrice acte pentru mușamalizarea furturilor descoperite atât de către Garda de Mediu, cât și de către Garda Financiară.

Aceștia afirmă că ei nu au fost schimbați din funcțiile lor, datorită ilegalităților dovedite de către Autoritatea Națională de Control, ci și-au dat demisia din funcțiile pe care le-au ocupat, de bună voie, iar controlul intern al Regiei Naționale a Pădurilor nu a găsit în cazul lor nici o încălcare a legislației silvice.

Mai mult chiar, după declarația domnului Melles Előd, domnul director general Ion Dumitru i-ar fi propus acestuia o funcție mai importantă, în cadrul Direcției Silvice Harghita.

Domnule director general, ar fi adevărat că la instituția dumneavoastră nu se iau în considerare constatările Autorității Naționale de Control? Domnule Ion Dumitru, la instituția condusă de dumneavoastră, nu sunt pedepsiți cei care săvârșesc infracțiuni sau contribuie la defrișarea vegetației forestiere? S-ar putea, însă, ca declarațiile de presă ale inginerilor silvici menționați să nu fie adevărate, dar despre acest lucru dumneavoastră trebuie să mă convingeți. Faptul că principalul vinovat în distrugerea pădurilor din zona Gheorghenilor a ajuns să răspundă pentru fondul forestier de la Ocolul Silvic Gheorgheni mă face să dau crezare declarațiilor apărute în presă.

Eu consider că menținerea în funcțiile de răspundere pentru gestionarea fondului forestier a inginerilor silvici, care - conform Ordonanței nr.96/1998 - au contribuit la defrișarea pădurilor, este o mare greșeală din partea noii conduceri a Direcției Silvice Harghita, cât și a Ocolului Silvic Gheorgheni.

Domnule director general, eu sper că veți interveni pentru apărarea fondului forestier național, dar acest lucru se poate realiza numai cu personal silvic cinstit și neimplicat în afaceri dubioase. Vă mulțumesc pentru atenție.

 
     

Domnul Corneliu Ciontu:

Dau cuvântul domnului Sever Meșca.

 
    Sever Meșca - comentarii pe marginea modei șefilor de campanie;

Va urma domnul deputat Gheorghe Ana.

     

Domnul Sever Meșca:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

Îmi face plăcere să ne întâlnim din nou la început de sesiune parlamentară și să vă urez un sincer "La Mulți Ani!".

În calitatea mea de deputat independent (după clasificarea din Regulamentul Camerei), dar și în aceea de președinte al Partidului Socialist Unit (după realitatea înscrisă în Registrul partidelor politice), îmi permit să mă refer la o modă care face furori în lumea politică românească: moda șefilor de campanie electorală aduși de pe alte meridiane și a campaniilor de imagine realizate de firme străine.

Au nevoie oamenii politici români de translatori străini pentru a se face înțeleși de propriul popor? Eu cred că nu, dar aceasta este moda!

Scopul declarat al acestor persoane fizice sau juridice străine ar fi să vândă cumpărătorilor români (a se citi electoratul României) produsele (a se citi - partide politice românești și personalități politice românești sau mesajul lor). Este clar că această strategie de marketing înscrie un punct prin faptul că a mai fost încercată de alții, care ar fi fost mulțumiți de rezultate. La fel de adevărat însă este că la noi, în România, pentru moment această practică nu se potrivește. Și am să explic de ce.

Dacă în S.U.A., de ani de zile, lumea cam știe ce vor republicanii și ce vor democrații, iar campaniile trebuie, într-adevăr, să se centreze pe "imaginea" unuia sau altuia dintre candidați, fără a se atinge de ideile de bază ale fiecărui partid în parte, la noi s-au găsit unii care, pentru a-și atinge obiectivul, ocuparea de către liderul lor favorit a fotoliului de președinte al țării, vor să schimbe, aparent, partidul. E treaba lor, dar este posibil?

Un anume domn ar trebui, după câte înțelegem noi, să ajute un partid să convingă electoratul de justețea măsurilor sale social-democrate și a intențiilor sale.

Un alt domn ar trebui să convingă electoratul că discursul social-liberal este cel just, și candidatul acestei zone politice este cel mai bun.

În sfârșit, dar nu mai puțin important, un alt domn ar trebui să convingă pe români că discursul naționalist este cel just și, nici mai mult, nici mai puțin, așa cum scrie în documentele partidului, trebuie să se ajungă la idealul partidului, alipirea Basarabiei, Bucovinei, Ținutului Herței și Insulei Șerpilor la Țara-Mamă, pentru a se obține în final România Mare.

Sunt înclinat să cred că acești trei domni sunt de bună credință, sunt buni analiști politici, și cred realmente în șansele clienților lor. Adică sunt înclinat să cred că, preocupați de soarta României, nu numai de banii (dolari) proveniți de la o zonă sau alta a politicii, cei trei specialiști în marketing, cred, fiecare, în justețea cauzei pe care o susțin. Altfel, ar fi tragic, ar însemna că, urmărind numai bani câștigați ușor, ar încerca să vândă românilor numai iluzii, care se vor dovedi într-un final "iluzii pierdute".

Îi creditez pe cei trei cu inteligență, moralitate și măcar stimă (dacă nu dragoste) pentru poporul român.

Ajung cu analiza, din nou, însă, la Partidul România Mare, declarat naționalist, de centru stânga și capitalist popular, pe care, la sfatul consilierului de relații externe, Neti Meir (slab cunoscător de limba română, dată fiind proaspăta lui cetățenie în patria lui Eminescu) și-a luat șef de campanie pe domnul Eyal Arad, coreligionar al domnului Meir. În mintea mea se produce această apropiere Eyal - Meir - Vadim - România Mare, care îmi impune să mă gândesc la faptul că, mai nou, domnul Vadim s-a aliat (în sensul românesc) cu Eyal și cu Meir și vor să facă România Mare! Ce grozav, vor spune mulți români! Ce bine! Să-l votăm pe Vadim! Să-l facem președinte și să-l așezăom pe scaunul lui Mihai Viteazu!

Analizând însă presa, vedem că domnii Eyal, Meir și Vadim vor să facă altceva, un "Partid România Mare" care se dezice de Antonescu, cu Vadim la Zidul Plângerii, cu Vadim la Muzeul Holocaustului, și care să susțină necesitatea introducerii Holocaustului în Biblie. Nu, nu "Holocaustul culturii române", la care făcea referire în cartea sa senatorul P.R.M., Mihai Ungheanu, ci "Holocaustul" numit de prietenul lui Vadim, Jean-Marie Le Pen, "un detaliu al celui de-al doilea război mondial". Și cum francezii ne învață că "les amis des amis sont des amis", iată cum ajung prieteni domnul Eyal, domnul Meir (știți care, proaspătul membru al P.R.M., patriot român care e credincios, care ține Shabath-ul, care nu mănâncă porc), domnul Vadim și domnul Jean-Marie Le Pen!

Mare e grădina Ta, Doamne!

Proști îi mai cred unii pe români!

Dar nu este așa, și lucrul acesta se va vedea încă în acest an. Nu mai e mult!

 
     

Domnul Corneliu Ciontu:

Da, mulțumim pentru grija pe care ne-o purtați.

 
    Gheorghe Ana - referire la radicalizarea discursului opoziției;

Dau cuvântul domnului Gheorghe Ana.

Va urma domnul Ludovic Mardari.

Domnii deputați Eugen Nicolăescu, Cristian Nechifor, Codrin Ștefănescu, Ion Mocioalcă și Vlad Hogea au depus materialele la secretariat. Și domnul Dan Brudașcu a depus. Foarte bine, că la ora 9,20 trebuie să încheiem.

     

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Pe măsură ce se apropie data alegerilor locale, parlamentare și prezidențiale, opoziția își radicalizează cât mai mult discursul. Aproape nici un partid din opoziție nu vorbește despre programe, măsuri, soluții pentru atingerea țelurilor cu care au fost cu toții de acord, integrarea în structurile euroatlantice.

Anul 2004 este anul definitoriu pentru viitorul României. De modul cum vom încheia acest an, negocierile de aderare la Uniunea Europeană, va depinde dacă România va fi invitată în 2007 pentru aderare.

Pentru realizarea acestui deziderat, normal ar fi ca toate forțele politice să subscrie la un efort conjugat, pentru a atinge ținta din 2007. Din păcate, găsiți în fiecare discurs al liderilor opoziției parlamentare sau neparlamentare dorința ascunsă ca Partidul Social Democrat să eșueze în tentativa de integrare europeană.

Mai mult, unii susțin ideea suspendării negocierilor de aderare a României la Uniunea Europeană.

Nu contează, pentru Partidul Național Liberal, pentru Partidul Democrat, pentru Partidul România Mare și alte partide, ce pierde România. Contează, în primul rând, ce pierde PSD.

Când a luat naștere Alianța Dreptate și Adevăr, primul lucru pe care l-a avut în vedere a fost acela al detronării Partidului Social Democrat și abia după aceea a integrării României în Uniunea Europeană. Simplul fapt că, de la apariția Alianței Dreptate și Adevăr, liderii PNL și PD nu se preocupă decât de împărțirea ciolanului - cine va fi președinte, cine va fi prim-ministru, cine va fi primul pe listă la județ, cine al doilea, deci atât la nivel central cât și la nivel local, mă îndreptățește să cred că această alianță nu a avut, nu are și nu va avea niciodată nimic cu sintagmele Dreptate și Adevăr.

Faptul că nici unul din cei doi copreședinți ai alianței nu au dovedit că pot conduce destinele oamenilor spre prosperitate se va dovedi cu ocazia scrutinelor din iunie și noiembrie 2004. Alegătorii nu uită promisiunile domnului Băsescu făcute bucureștenilor, care s-au săturat să audă aceleași vorbe goale timp de 14 ani, în schimb să trăiască mai rău decât într-un oraș de provincie, unde câinii vagabonzi umblă în voie, gropile sunt pe toate arterele, indiferent de sumele alocate de la bugetul de stat. De asemenea, alegătorii nu uită nici rezultatele obținute de finanțistul Theodor Stolojan, în cei 7 ani, la Fondul Monetar Internațional. Cu toții știm că printre țări consiliate de domnul Stolojan a fost și țara vecină și soră Moldova. A fost așa de bine consiliată de finanțistul numărul 1, încât astăzi se află într-un colaps economic generalizat. Acest lucru se dorește și pentru România?! Este cazul de o nouă experiență nefericită a anilor '96 - 2000 pentru a pierde integrarea în Uniunea Europeană? Eu cred că România are nevoie de continuitate și de oameni cu rezultate.

Aceste două personaje se vor a conduce destinele României, ambii caută, prin orice mijloace, indiferent de costuri, să discrediteze partidul aflat la guvernare. Să nu uităm că ambele partide au condus România în perioada '96 - 2000, perioada cea mai neagră din istoria postdecembristă. Acum se prezintă în fața cetățenilor ca o mireasă neprihănită, cu pretenții de a purta haina albă imaculată.

Domnilor liberalo-pediști,

Aveți prea multe pete pentru a putea păcăli încă o dată, electoratul. Asumați-vă eșecul vechii guvernări alături de țărăniști și mai vedem noi în 2008! Să auzim numai de bine privind integrarea României în Uniunea Europeană, ce se va realiza sigur în 2007, cu toate piedicile Alianței Dreptate și Adevăr!

Vă mulțumesc.

 
     

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
    Ludovic Mardari - declarație cu titlul PSD, între ciocan și nicovală;

Îl invit pe domnul Ludovic Mardari. Va urma doamna Paula Ivănescu.

     

Domnul Ludovic Mardari:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi ar putea avea titlul "PSD între ciocan și nicovală".

În acest an, 2004, partidul de guvernământ se află între ciocan și nicovală, între continuarea accelerată a măsurilor pentru integrare europeană și materializarea intenției de a câștiga alegerile, obiective greu de îndeplinit simultan.

Măsurile vizând integrarea europeană constau, în principal, în accentuarea reformei și diminuarea corupției, fără de care nu se poate spera ca România să obțină, la toamnă, statutul de economie funcțională, obiectiv ratat anul trecut.

Reforma presupune disponibilizări de personal, creșteri de prețuri etc. pentru care nu s-a realizat o pregătire prealabilă în ultimii ani de guvernare PSD-istă, astfel încât impactul să fie mai ușor de suportat. S-a preferat să se impună o fiscalitate ridicată, care a frânat elanul agenților economici de a face investiții, de a crea noi locuri de muncă, ajungându-se la absența oricărei îmbunătățiri a nivelului de trai. În aceste condiții, când veniturile românilor sunt de zece ori mai mici decât cele din Uniunea Europeană, iar șomajul real reprezintă peste 30%, va fi destul de greu de suportat creșterea și mai accentuată a prețurilor în vederea alinierii lor la nivelul celor din Occident.

În ceea ce privește corupția, este imperios necesară o diminuare semnificativă, dat fiind faptul că, în anii anteriori, am asistat nu la măsuri concrete, serioase și permanente, ci doar la o simulare a luptei împotriva acestui flagel. Problema este că intervențiile energice care s-ar impune în această direcție ar duce la un val de nemulțumiri, cu precădere în rândurile clientelei politice a PSD, unde sunt cei mai mulți corupți, fapt ce ar determina o reducere a fondurilor pentru partid, atât de necesare în acest an electoral.

Și celălalt obiectiv al PSD, cel referitor la câștigarea alegerilor, s-ar putea să rămână la stadiul de intenție. Mita electorală, sub forma sumelor alocate de la buget pentru protecție socială, se va dovedi insuficientă în lunile care urmează, viața scumpindu-se, de la o zi la alta, datorită creșterilor de prețuri la energie electrică, gaz metan, combustibil auto etc. După 14 ani de la evenimentele din decembrie 1989, dintre care 10 sub guvernarea partidului cu cele mai multe schimbări ale denumirii, fiecare român ar fi trebuit să se bucure de un trai decent, fără să mai aștepte mila statului. Creșterea pensiilor și recorelarea lor ar fi trebuit să aibă loc începând din 2001. Ar fi fost eliminată orice bănuială privind intenția de cumpărare a voturilor. Prin această amânare până în 2004, Guvernul a dat dovadă de cinism. A fost nepăsător față de pensionarii care au decedat în ultimii trei ani, fără să mai beneficieze de suplimentările de bani la care aveau dreptul.

În mai puține cuvinte, PSD-ul va uita de integrarea europeană la prima scădere alarmantă în preferințele electoratului și nu este exclus să rateze ambele obiective pe care și le-a propus pentru anul 2004: reforma privind integrarea europeană și câștigarea alegerilor.

Faptul că PSD ar pierde alegerile prezintă mai puțină importanță. Grav ar fi ca, și în acest an, să nu se obțină statutul de economie funcțională sau, și mai rău, să se ajungă la suspendarea negocierilor de aderare, ceea ce ar însemna decalarea datei privind includerea României în marea familie europeană.

Vă mulțumesc.

 
     

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
    Paula Maria Ivănescu - atenționare în legătură cu gravitatea situației sănătății publice;

Dau cuvântul doamnei Paula Ivănescu. Va urma tot o doamnă, Liana Naum.

     

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință și urez succes colegei mele.

Sper ca auditoriul să perceapă, în adevăratul sens al cuvintelor, ce mesaj avem noi să transmitem către oamenii care locuiesc în România.

Sfârșitul anului 2003 și începutul anului 2004 a început cu o emoție mare pentru județul Prahova. Ceea ce s-a întâmplat în maternitatea din Ploiești a zguduit nu numai județul nostru, nu numai România, ci a zguduit un întreg continent, pentru că acolo se întâmplau niște lucruri dureroase, inadmisibile și greu de crezut.

Ceea ce s-a întâmplat în maternitatea din Ploiești se întâmplase, cu puțin înainte, la maternitatea din Oradea, cu și mai puțin înainte la maternitatea din Iași, la maternitatea din Tg.Mureș. Acum începe să se vadă că și în alte reședințe de județ se întâmplă același lucru și ne punem întrebarea: unde vrem să ajungem cu sistemul de sănătate din România? Pentru că sunt deputat de Prahova, îmi fac datoria să avertizez forul legislativ al țării și Guvernul României că duc o politică nu de sănătate, ci o politică a bolii și a morții, pentru că reforma preconizată, cel puțin în județul Prahova, este o reformă de distrugere, și nu de construcție, este o reformă care este contra cetățenilor, și nu pentru cetățeni.

S-au desființat spitale, ca cel municipal "Sfântu Petru și Pavel", fost al Petrolului, care avea secție de chirurgie performantă, de cardiologie performantă și alte specialități. S-a desființat ca să fie transformat cu scopul nobil supraintitulat Spital de pediatrie, dar, de fapt, pentru a servi clientelei politice a PSD-ului. Urmarea a fost că, în Spitalul județean, singurul care mai are secție de cardiologie și de chirurgie, stau oamenii câte doi - trei în pat și sunt numai cazurile extrem de grave, nu cazurile grave, extrem de grave, se pun paturi și pe culoare, este o epuizare, pentru cadrele medicale, de nedescris și ca să nu mai spunem că a apărut subfinanțarea. Ceea ce a repartizat Casa de asigurări de sănătate pentru Spitalul județean nu ajunge decât pentru 3 luni de zile. Ce se întâmplă la Spitalul fost municipal, cu chirurgie, cu cardiologie, cu interne, cu oftalmologie, cu reumatologie, transformat în Spitalul de pediatrie, este greu de crezut. Ceea ce se strânge ca deșeuri, nici nu trebuie să vă spun acum, rezultatul colecțiilor de la diverse boli se transportă cu o furgonetă la Spitalul județean pentru incinerare, iar în aceeași furgonetă se transportă, către Spitalul de copii, mâncarea. Nu există personal pentru gardă, nu există suficient personal și, în aceste condiții, ce am făcut: am cheltuit câteva miliarde bune înainte, să amenajăm și să modernizăm Spitalul "Petrolul" și am mai cheltuit circa 5 miliarde să demolăm ce am făcut, să-l transformăm în spital de copii care nu are amenajările necesare. Am nenorocit spitalul județean. În loc să ne uităm la maternitatea din Ploiești, care din 1986 era cu infecție intraspitalicească, în loc să ne concentrăm atenția spre focarul de moarte și de groază care era maternitatea, încercăm să creăm avantaje pentru clientela politică. Aceasta nu este reformă în sistemul de sănătate, aceasta este o politică contra cetățenilor, contra copiilor, contra bătrânilor, contra oamenilor care încă mai trăiesc în România.

 
     

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
    Liana Elena Naum - intervenție pe subiectul acuzațiilor demagogice preelectorale;

Dau cuvântul doamnei deputat Liana Naum. Va urma domnul Gheorghe Dinu.

     

Doamna Liana Elena Naum:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se numește "Acuzații demagogice".

Anul electoral 2004 debutează cu noi tentative de acuzații și încercări ale unor partide de a denatura realizările Guvernului Năstase. Revenirea pe scena politică a fostului șef al statului, Emil Constantinescu, cel care a dezamăgit poporul român prin incompetență și incapacitate, aduce în discuție aceleași acuzații demagogice eronate și care nu se bazează decât pe invenții și minciuni. Dar ce poate spune domnul Constantinescu despre incompetența celor 15.000 de specialiști validată prin schimbarea a 3 prim-miniștri într-un singur mandat? Ce poate spune domnul Constantinescu despre modul în care, sub ochii plini de credință, în spusele călugărului Vasile, a fost vândut Romtelecom-ul? Ce poate spune domnul Constantinescu despre minciuna în care ne-a condus, timp de 4 ani nefericiți și triști, sub sloganul "În România nu vor mai fi generații de sacrificiu"? Ce poate spune de epidemia demisiilor provocată de virusul puterii din '97 - 2000?

De fapt, Constantinescu nu a fost un bărbat de stat, și nici măcar un om politic nu a fost. Lipsit de o viziune politică proprie și neavând un partid în a cărui ideologie să creadă, măcar de ochii lumii, el a fost un simplu politician, atâta tot. Singurul partid asupra căruia a avut o influență reală, PNȚCD, a fost distrus în urma acestei influențe malefice. Constantinescu dădea dovadă de o nesiguranță incredibilă, când era să ia decizii, azi spunând una și peste câteva zile revenind senin asupra hotărârii luate, după cum spunea Radu Vasile. Dar îndrăzneala de a-i cere demisia imediată premierului Adrian Năstase nu face decât să evidențieze nostalgia lui Constantinescu pentru timpurile apuse, în care a fost președinte al țării și în care nu a realizat nici măcar un sfert din progresele celui pe care îl acuză de trădarea interesului național al României.

Ce putem numi trădare? faptul că, în premieră, Adrian Năstase a avut, în Guvern, un Minister pentru integrare europeană; faptul că România a încheiat, în ultimii 3 ani, mai multe trepte de negociere cu Uniunea Europeană; determinarea cu care Guvernul român a întreprins măsurile necesare în planul pregătirilor interne pentru aderare, astfel încât au fost îndeplinite premisele pentru finalizarea negocierilor lăsate în uitare de fosta guvernare; pentru că România a continuat să fie sprijinită, că s-a rezolvat problema copiilor instituționalizați, că s-a adoptat o nouă Constituție cu principii europene, că românii pot circula fără vize și nu mai întâmpină piedici la frontiere? Și toate acestea în condițiile în care nivelul de trai al românilor devine din ce în ce mai ridicat. Și atunci cine poate fi acuzat de trădare: un fost președinte, căruia, după un eșec impresionant, nu i-a mai păsat deloc de țară, neluând nici o atitudine, nici pro, nici contra, timp de aproape doi ani sau un premier care s-a bucurat și se bucură în continuare de un suport considerabil din partea populației României?

În acest context, devine tot mai evident faptul că principalul scop al lui Constantinescu, cât și al foștilor lui camarazi de coaliție, actuala Alianță PNL - PD, constă în nimic altceva decât obținerea de avantaje personale. Se conturează, cum am mai menționat, începutul unei campanii electorale bazate pe principii nedemocratice și lipsite de reguli etice. Acuzațiile aduse de Constantinescu premierului Adrian Năstase, bazate doar pe îmbinări de expresii, clișee verbale și idei comune, nu fac decât să ne confirme încă o dată că reacțiile nu sunt un rezultat, așa cum nici atitudine nu înseamnă automat o acțiune. Ori Acțiunea Populară confundă unele teorii și transformă denigrările și reproșurile în singura lor modalitate de afirmare. Cu siguranță însă declarațiile făcute de Emil Constantinescu într-o așa-numită conferință de presă extraordinară, chiar dacă au suscitat un interes din partea mass-mediei, se vor epuiza și se vor întoarce împotriva lui, pentru că s-au dovedit deja irealiste.

O reacție nu este un rezultat, o atitudine negativă nu este un efect. Lipsa de solidaritate, de asemenea. Și atunci de ce au trebuit să apară toate aceste acuzații? Pentru că un fost președinte care, nici măcar acum nu adună un procent din electorat, nu dorește continuarea procesului de integrare a României în structurile europene. O singură idee se conturează de aici: pentru ca Partidul Social Democrat să realizeze ceva care să supraviețuiască generației sale și secolului său, și anume să integreze România în marea familie europeană, o condiție este să nu țină seama deloc de cârcotașii care nu fac nimic împreună cu părerile și vederile lor.

Vă mulțumesc.

 
     

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Gheorghe Dinu - declarație - întrebare: Mai periculoasă este ridicarea de monumente decât acțiunile contra demnității și integrității statului român?;

Dau cuvântul domnului deputat Gheorghe Dinu. Va urma domnul Ioan Oltean.

Deputații Tiberiu Sbârcea, Ion Mocioalcă, Ion Sonea și Costache Mircea au depus la Secretariat.

Insist asupra sintetizării declarațiilor. Nu mai avem decât câteva minute.

Domnul Dumitru Chiriță și domnul Victor Bercăroiu depun la Secretariat.

   

Domnul Gheorghe Dinu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică este intitulată, de fapt este o întrebare: "Mai periculoasă este ridicarea de monumente decât acțiunile contra demnității și integrității statului român?"

Valurile stârnite de putere în legătură cu ridicarea și dezvelirea, la Brașov, a bustului fostului premier al Israelului Yitzhak Rabin, laureat al Premiului Nobel pentru pace, în semn de cinstire a memoriei acestuia ca proeminent om al păcii și concilierii, sunt de natură să ascundă semnalele privind evenimente mult mai grave și arată o ciudată apreciere a importanței unor luări de poziție în viața publică românească.

Cum poate fi catalogată atitudinea celor care pun toate tunurile pe cei ce ridică statui, chiar dacă sunt ale unor personalități străine, dar reprezintă valori ale umanității și, în schimb, se complac într-o atitudine pasivă față de cei ce vor să ridice închisori pe teritoriul României, ca și cum România ar fi numai o țară de infractori și nu ar merita altceva. Ce are de spus doamna Rodica Stănoiu, ministrul justiției, în prezența căreia oficialitățile austriece au făcut o asemenea ofertă? De ce nu s-a gândit să dea o replică demnă și fermă celor ce au făcut propunerea, spunându-le că suntem în stare, dacă este nevoie, să ridicăm, cu forțe proprii, și statui dar și închisori, nu numai pentru românii, dar și pentru străinii care încalcă legea pe teritoriul României? Și slavă Domnului că, după '90, avem destule exemple, ne-am procopsit cu destui infractori străini ce zburdă în voie pe meleagurile noastre, deseori sub ochii mult prea îngăduitori ai autorităților.

În timp ce ctitorul monumentului de la Brașov este amendat și amenințat cu închisoarea, puterea se face că nu vede mișcările extremiștilor maghiari care se organizează pentru a rupe din inima țării, deocamdată, o parte din Ardeal, încălcând nu numai cele mai sfinte prevederi constituționale, dar și demnitatea poporului român.

Acțiunile iredentiste și separatiste vizând proclamarea unui așa-zis Ținut secuiesc nu sunt cu mult mai grave decât ridicarea unui bust la Brașov, chiar în condițiile în care puterea nu a dat aprobările la timp? Ce măsuri prompte și eficace s-au luat împotriva celor ce acționează pentru dezmembrarea țării, pentru secesiunea unei părți a acesteia? Oare punerea de bețe în roate celor ce vor să edifice ceva simbolic, în spiritul păcii și înțelegerii între popoare și etnii, dar, în schimb, stau cu brațele încrucișate și privirea pasivă la felul cum alții ațâță vrajbă, ură și resentimente între cetățenii țării pe care o conduc, pentru care au toată responsabilitatea, este cea mai nimerită poziție pe care trebuia s-o aibă puterea?

Atitudinea actuală a guvernanților care se cred cocoțați pe vecie în fruntea bucatelor și cred că nu dau socoteală nimănui, atât pentru ceea ce fac și mai ales pentru ceea ce nu fac, este nu numai de neînțeles, dar și condamnabilă.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Ioan Oltean - semnalarea politizării peste măsură a învățământului bistrițean;

Dau cuvântul domnului deputat Ioan Oltean. Va urma domnul Dumitru Bentu.

   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică are în vedere câteva încercări și se pare reușite ale prefectului de Bistrița-Năsăud și ale inspectorului general al Inspectoratului școlar județean de a politiza peste măsură învățământul bistrițean.

Dacă pentru guvernarea actuală, crearea de noi locuri de muncă pentru tineri este destul de spinoasă, nu același lucru se poate spune și despre Filiala PSD Bistrița-Năsăud reprezentată de prefectul Viorel Pupăză, președinte al filialei cu același nume. Domnia sa a considerat că atât tinerii cât și dascălii lor își pot găsi lesne locuri de muncă în partidul de guvernământ, ca activiști de partid, pentru a contribui la implementarea ideologiei PSD în școli. Astfel, la ședința de bilanț a Inspectoratului școlar județean, prefectul Viorel Pupăză i-a sfătuit pe directorii de școli din Bistrița-Năsăud să le transmită tinerilor că social-democrația va duce integrarea României în Uniunea Europeană, iar președintele consiliului județean le-a cerut direct să se implice în campania electorală pesedistă.

La majoritatea școlilor din județ, prefectul și inspectorul șef al Inspectoratului școlar județean au trimis adrese prin care recomandă profesorilor să studieze Statutul Asociației cadrelor didactice social-democrate, document care să fie prelucrat și aprofundat, profunzimea prelucrării fiind un criteriu important pentru ocuparea diferitelor funcții în sistemul învățământului local. Nici elevii nu au fost uitați, ei primind de sărbători cadouri în pungi cu sigla PSD, în care se mai aflau calendare și postere cu chipul liderilor PSD, încercând să sugereze ideea că singura politică valabilă este social-democrația avansată de partidul de guvernământ.

Ceea ce nu au reușit comuniștii până 1989 au reușit pesediștii după 2000, transformând școala într-o instituție controlată politic, în care dascălii invitați să se înscrie în Asociația cadrelor didactice social-democrate devin implicit și membri de partid. Or, în școli nu se face politică, învățământul nu se subordonează scopurilor și doctrinelor promovate de partide sau de alte formațiuni politice, iar în unitățile și în spațiile de învățământ sunt interzise crearea și funcționarea partidelor sau altor formațiuni politice, precum și desfășurarea activităților de organizare și propagandă politică. Aceste interdicții au un caracter imperativ și sunt consacrate ca atare atât în Statutul cadrelor didactice, cât și în Legea învățământului, texte normative care, pentru conducerea pesedistă din Bistrița-Năsăud nu au nici o importanță, de vreme ce sunt încălcate cu atâta ușurință. Mai mult, toate acestea sunt în conflict cu Constituția României, care consacră libertatea de opinie și de asociere, ceea ce este valabil și pentru dascălii din județul Bistrița-Năsăud, ca și pentru elevii din respectivele școli.

Pentru încălcarea normelor constituționale, dispozițiilor Legii învățământului și ale Statutului cadrelor didactice, precum și pentru alte abateri grave de la atribuțiile pe care le conferă Legea prefectului, și pe care le-am adus la cunoștință primului-ministru, la timpul potrivit, solicit, și pe această cale, domnule prim-ministru Adrian Năstase, să demiteți de îndată pe prefectul județului Bistrița-Năsăud Viorel Pupăză, știut fiind că îndeplinirea criteriului politic este o condiție pe care România trebuie s-o îndeplinească în vederea aderării la Uniunea Europeană.

Consider că, prin neluarea unei asemenea măsuri, valorile democrației, la nivel de Bistrița-Năsăud sunt puse în pericol, iar Adrian Năstase și partidul domniei sale vor fi principalii responsabili.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Dumitru Bentu - despre strategia de guvernare în procesul integrării europene;

Dau cuvântul domnului deputat Dumitru Bentu. Va urma domnul Adrian Mărăcineanu.

   

Domnul Dumitru Bentu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mai întâi, un sincer La mulți ani tuturor colegilor din Camera Deputaților și din Senat.

Declarația mea politică se intitulează "Integrarea europeană".

Guvernarea Partidului Social Democrat în anul 2003 s-a concentrat pe procese de integrare europeană, procese care au devenit nucleul dur al strategiei de guvernare într-o perioadă în care raportarea nu se mai face la Europa ca la un model abstract, ci a devenit un proces concret, de adaptare a societății românești la standardele Uniunii. Integrarea va deveni dominantă a politicii interne și în următorii ani. În acest sens, Guvernul a inițiat măsuri administrative și legislative suplimentare pentru consolidarea capacității instituționale, pentru recuperarea decalajelor înregistrate în perioada 1997 - 2000.

Spre edificare, trebuie să reamintim faptul că, la sfârșitul anului 2000, România avea deschise doar 9 capitole, din care numai 6 erau închise provizoriu, iar 13 aveau doar transmise documentele de poziție. Începând cu 2001, Guvernul și-a stabilit și îndeplinit obiectivele de transmitere oficială a documentelor de poziție pentru toate capitolele de negociere, iar pe parcursul anului 2003 s-a accelerat ritmul acestora și au fost închise provizoriu alte 6 capitole. Până în prezent, au fost închise 22 din cele 30 existente, conturându-se astfel cadrul necesar pentru finalizarea negocierilor în anul 2004, pe parcursul mandatului actualei Comisii europene. Aceste realizări au constituit suportul deciziilor luate cu prilejul Consiliului european de la Bruxelles din 12 - 13 decembrie 2003 de a primi România cu drepturi depline în Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007.

Măsurile prioritare ale Guvernului PSD vor viza, în anul 2004, continuarea reformei economice cu subsidiarități de mare importanță, cum sunt întărirea disciplinei financiare, reducerea arieratelor, limitarea intervenției statului în economie, restructurare și privatizare în energetică, minerit, transporturi, utilizarea integrală a fondurilor de preaderare, programul PHARE are o rată de contractare de 95%, în programele ISPA au fost încheiate 33 de memorandumuri de finanțare în valoare de 1,6 miliarde Euro și s-a intrat în ritmul normal de derulare a programului SAPARD.

În vederea întăririi capacității administrative a ministerelor în procesul de aderare a fost creat Corpul Consilierilor de Integrare, în cadrul căruia 88% sunt tineri sub 35 de ani. Și exemplele ar putea continua. Este răspunsul concret, matur, plin de responsabilitate pentru viitorul țării, dat persoanelor care fie se scuză, fie acuză, dar a căror existență politică a fost redată de eminescianul "e ușor a scrie versuri".

Ne referim și la cel care a avut neșansa să fie președinte al României în perioada 1997 - 2000 și pe care îl credeam retras în liniștea solemnă a instituției ce poartă numele unui mare naturalist român. În ceea ce îl privește, Guvernul Adrian Năstase este ferm decis să ducă România spre normalitate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
  Adrian Mărăcineanu - prezentarea documentului-protest al Adunării eparhiale a Episcopiei Ortodoxe Române a Harghitei și Covasnei împotriva înființării Ținutului secuiesc;

Dau cuvântul domnului deputat Adrian Mărăcineanu. Va urma domnul Valentin Iliescu.

Mai avem 10 minute, și așa peste programul de ședință, și cu 10 care am venit eu mai devreme, 20 de minute. Mai mult de atât nu se poate.

   

Domnul Adrian Mărăcineanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Permiteți-mi, și mie, să fac cuvenitele urări de sănătate și La mulți ani pentru dumneavoastră și colegii noștri.

Stimați colegi,

În condițiile în care Guvernul de la București, pentru a-și menține alianța cu UDMR-ul, refuză să ia măsurile ce se impun pentru stoparea politicii de maghiarizare violentă a județelor Harghita și Covasna, românii din aceste două județe se mai pot sprijini doar pe Biserica Ortodoxă Română, în jurul căreia se strâng, pentru a-și apăra ființa națională.

De aceea, astăzi, Episcopia Ortodoxă Română a Harghitei și Covasnei este purtătoarea de cuvânt a tuturor românilor din acea zonă. În această calitate a episcopiei, în cadrul Adunării Eparhiale a ei în 24 ianuarie 2004, a fost adoptat un protest împotriva acțiunii liderilor maghiari de înființare a așa-zisului Ținut secuiesc și un apel adresat societății românești pentru a împiedica această acțiune samavolnică și antiromânească.

Acest document al Adunării Eparhiale se adresează în primul rând factorilor de decizie ai țării și, prin urmare, și primei instituții a României care este Parlamentul.

De aceea, îmi permit să vă prezint partea esențială a documentului cu speranța că veți face presiuni asupra Guvernului pentru ca acesta să lichideze o stare de lucruri intolerabilă. Citez: "Adunarea Eparhială a luat act cu îngrijorare de acțiunile Consiliului Național Secuiesc de la Sfântu Gheorghe unde s-a adoptat forma finală a propunerii de proiect al statutului de autonomie teritorială și administrativă pe cuprinsul județelor Covasna, Harghita și Mureș.

Apreciem că acest demers contravine tendințelor de normalizare a relațiilor interetnice și interumane din ultima vreme, demers care a avut loc chiar în timpul săptămânii ecumenice de rugăciune la care au participat toate bisericile creștine, propovăduind pacea și buna-voire între semeni. În aceeași măsură, astfel de acțiuni anulează eforturile de aliniere la principiile europene de conviețuire în spirit ecumenic și de toleranță interetnică, eforturi sprijinite constant de Biserica ortodoxă română.

Adunarea eparhială este îngrijorată de faptul că într-un areal geografic în care românii sunt numeric minoritari, prezența și voința acestora sunt de regulă ignorate. Adunarea eparhială a Episcopiei ortodoxe române a Covasnei și Harghitei face un apel de conștiință la toate instituțiile de drept ale statului, la organizațiile societății civile să ia atitudine și să reacționeze cu discernământ, responsabilitate și fermitate pentru stoparea unor astfel de acțiuni care nu servesc nici românilor, nici maghiarilor, nici intereselor comune de integrare a României în structurile euroatlantice, adoptat în unanimitate de membrii Adunării eparhiale, azi 24 ianuarie 2004, la sediul Episcopiei ortodoxe române a Covasnei și Harghitei din Miercurea Ciuc".

Sper, doamnelor și domnilor colegi, să înțelegeți și să dați curs acestui apel de conștiință al românilor din Harghita și Covasna. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Valentin Adrian Iliescu - despre promisiunile PSD și situația pensionarilor; Domnul Valentin Iliescu, va urma domnul Cristian Sandache.
   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

"Mulțumesc celor peste un milion de cetățeni ai țării care au semnat până acum în sprijinul candidaturii mele. Cei mai mulți dintre cei care mă sprijină reprezintă România profundă, o Românie a celor care muncesc din greu, dar pentru care sărăcia, disperarea și nesiguranța constituie nefericita răsplată a trudei lor. M-am angajat în competiția pentru un nou mandat constituțional de șef al statului cu hotărârea fermă de a-mi face cu responsabilitate datoria față de toți cetățenii acestei țări, față de cei care cred în România, că România are nu doar un trecut și un prezent, ci și un viitor, dar care astăzi sunt striviți de greutăți, umiliți de sărăcie, de șomaj, de violență, de disprețul celor care conduc țara".

Acestea erau cuvintele cu care domnul Ion Iliescu își începea discursul rostit cu ocazia lansării oficiale a candidaturii pentru funcția de președinte al României în data de 5 octombrie 2000 la București.

Astăzi, la mai puțin de 3 ani de la acel moment, 3 ani de guvernare puși sub semnul "priceperii, competenței și bunei-credințe PSD-iste", situația economică și socială a multor români este extrem de grea, iar pentru unii chiar dezastruoasă. Dincolo de perdelele de fum lansate permanent și sistematic de partidul de guvernământ, menite să cosmetizeze o realitate dramatică și dureroasă și să prezinte o imagine externă falsă a unui partid și a unei guvernări receptate doar ca și campioni ai corupției pe glob, PSD-ul, partidul baronilor centrali și locali, vine cu multă nerușinare să lanseze un nou val de promisiuni electorale pentru apropiatele alegeri. Este incredibil cum astăzi, reprezentanții PSD-ului deplâng în tonuri paroxistice soarta pensionarilor. Nu este vorba de sinceritate, de compasiune și de solidaritate, este un calcul pragmatic, meschin și profund electoral. Se fac din nou promisiuni aiuritoare, lipsite de susținere și fundament pentru câștigarea voturilor celor 6 milioane de pensionari care trăiesc în România.

"Vom recalcula pensiile"."Se va trece la o recorelare totală". "Vom aplica reechilibrarea". "Sunt necesare indexări care să crească puterea de cumpărare a pensionarilor". Acestea sunt promisiunile pe care, recent, reprezentanții partidului de guvernământ le fac astăzi fără nici un fel de acoperire și care vor fi uitate chiar în ziua câștigării alegerilor de către PSD.

Din fericire, acest lucru nu se va mai întâmpla în 2004. Un sondaj independent de banii Guvernului României și, bineînțeles, fără constrângerile rezultatului dinainte stabilit, confirmă faptul că PSD-ul, la alegerile parlamentare din 2004, nu va obține un rezultat mai mare de 27-28%, adică exact cât reprezintă electoratul captiv al acestui partid, fiind depășit cu 5 procente de Alianța "DA PNL-PD".

Stimați colegi din PSD,

În calitate de parlamentar al Partidului Democrat și în numele multor pensionari din România, doresc să vă transmit că de această dată, nu îi veți mai păcăli. În anul 2000 s-a promis recalcularea tuturor pensiilor, de fapt, nu trebuia promisă, câtă vreme era deja stipulată în Legea pensiilor, adoptată de Parlamentul României în martie 2000. Era și este din păcate și la această oră cea mai mare problemă cu care se confruntă pensionarii și, în fond, un act de echitate foarte necesar, aducerea pensiilor la același numitor, funcție de vechimea în muncă și pregătirea profesională și eliminând toate inechitățile apărute între diverse categorii de pensionari după 1991. După alegerile din 2000 însă, PSD, partidul câștigător, nu numai că a uitat de această promisiune, dar a și abrogat recalcularea, motivând acest demers de incapacitatea tehnică a sistemului și lipsa documentelor. În fapt, determinante erau lipsa de bani la bugetul asigurărilor de stat și lipsa de voință politică a actualilor guvernanți de a opri hemoragia de fonduri publice către firmele clientelare P.S.D. și folosirea acestor bani pentru susținerea sistemului public de pensii. Cu mult tam-tam, Guvernul a acordat un surogat numit recorelare parțială și o indexare trimestrială care, trebuie spus, niciodată, în acești trei ani, nu a acoperit integral creșterile de prețuri.

Iată-ne, așadar, după mai bine de trei ani de guvernare P.S.D.-istă constatând consecințele măsurilor luate de actuala putere: multe pensii și-au pierdut în continuare din puterea de cumpărare; au rămas mari inechități în sistem, asupra pensionarilor prăbușindu-se măsuri catastrofale ale Guvernului cu consecințe dramatice asupra nivelului lor de trai: creșterea aberantă a facturilor de întreținere cu mult peste nivelul pensiilor, accesul tot mai limitat la medicamentele gratuite și compensate.

Putem spune, fără a greși, că, astăzi, majoritatea pensionarilor trăiesc într-o stare de mizerie, sărăcie și disperare, care se datorează, în special dumneavoastră, stimați colegi din PSD.

Dacă ar fi să judecăm cu aceleași aprecieri ceea ce se întâmplă astăzi în România, așa cum a făcut-o regimul Ion Iliescu în decembrie 1989 cu familia Ceaușescu, ar trebui să afirmăm că actuala guvernare a declanșat un adevărat genocid împotriva tuturor pensionarilor din România, mulți dintre ei, fără a fi nostalgici comuniști, regretând siguranța și grija pe care statul, până în 1989, o avea față de ei, asigurându-le pensii decente.

Din păcate, stimați colegi din P.S.D, nu ați învățat nimic din această guvernare.

Pentru dumneavoastră, în continuare, dincolo de promisiunile electorale, prioritare sunt interesele personale, clientelare P.S.D.-ului. Voi susține această afirmație prin faptul că recent, aproape pe șest și în condiții care aduc atingere negocierilor purtate cu Uniunea Europeană, Guvernul Adrian Năstase a șters încă o dată, a câta oară, datoriile Societății Naționale Tutunul Românesc către buget, în defavoarea interesului majorității românilor și, bineînțeles, a pensionarilor.

Pensionari care nu mai cred în cuvintele domnului Ion Iliescu din anul 2000, care spunea așa: "pentru a ne câștiga demnitatea grav atinsă de sărăcie, de violență și de lipsa unei perspective, avem nevoie de muncă, de solidaritate, de unitate". halal solidaritate!

 
  Cristian Sandache - intervenție intitulată Supărările domnului Emil Constantinescu;

Domnul Corneliu Ciontu:

Ultimul vorbitor, domnul Cristian Sandache. Rog colegii ceilalți să depună la secretariat declarațiile și, în același timp, mai rog colegii din P.S.D. să insiste și dânșii asupra modificării acestui Regulament, care afectează doar 50 de minute pentru intervenții sunt 50 de oameni aproape înscriși de fiecare dată în 50 de minute, nu este posibil să... trebuie cel puțin 2 ore afectate acestui moment de declarații politice.

Poftiți domnule Cristian.

   

Domnul Cristian Sandache:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Intervenția mea se intitulează "Supărările domnului Emil Constantinescu".

După ce a anunțat, în iulie 2000, că nu va mai candida nici la Președinția României, nici altundeva, domnul Emil Constantinescu nu a mai rezistat și a decis să iasă în arenă. Lider al Acțiunii Populare, un partid politic vizibil doar pe internet, domnia sa face eforturi disperate pentru a se menține în atenția opiniei publice. E tot mai supărat și mai frustrat pe Guvernul actual, pe Partidul Social Democrat și pe toți cei care nu-i apreciază activitatea din anii 97-2000. Se crede victimizat, supus boicotului mediatic, neînțeles, chiar trădat. În aproximativ 1400 de pagini, a încercat să justifice administrația, apoi, cu un soi de bovarism politic, s-a specializat în pseudoexplicații. E furios pe Adrian Năstase, scârbit de Victor Ciorbea, adversar, apoi prieten al domnului Vasile Lupu. Servantul său, Mugur Ciuvică, îi pregătește muniția, Zoe Petre îi fixează unghiul de tragere, iar domnul expreședinte al României se zgârcește cu canonadele. Unele aprecieri par inițial logice, dar deraiază ulterior în discurs electoral.

Ultimele sale acuzații la adresa actualului Executiv au notă vecină aproape cu isteria. Concluzia este una: Guvernul trebuie să plece spre binele țării, iar în locul său trebuie să vină un guvern de specialiști.

Domnul Constantinescu nu ne oferă nici un amănunt concret, ci se rezumă la șarje ofensive extrem de generale. E încrâncenat, aprig, febril și totuși neverosimil. Specialiști, comuniști, securiști, structuri clientelare, o morișcă a cuvintelor pe care o tot mânuiește din 1996 încoace.

În fapt, domnul Constantinescu trăiește o dramă. Ea constă în cezarismul de care nu se poate vindeca. Ce-i drept, cu 2% din intențiile de vot, Emil Constantinescu stă mult mai bine decât Acțiunea Populară, dar asta nu înseamnă nimic, caz aproape clasic despre cum se creează și se prăbușește o iluzie, domnul Constantinescu se crede încă un mare lider politic. Din păcate, ce a avut de demonstrat a demonstrat, restul e deșertăciune. Vă mulțumesc.

 
     

(Următoarele intervenții au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la secretariatul de ședință.)

 
    Ion Mocioalcă - declarație politică: Sfârșit de an și început de nou an, între realități și agresivitate politică;

Domnul Ion Mocioalcă:

Declarație politică: "Sfârșit de an și început de nou an, între realități și agresivitate politică."

Ni se pare firesc ca acum, la cumpăna dintre ani, și, mai mult, odată cu intrarea în viitorul an de guvernare al actualului mandat, P.S.D., ca partid de guvernământ, să recapituleze, așa cum se face înainte de examen, și să sublinieze esențialul: evoluția societății românești în anii de guvernare trecuți, dar, mai ales, în anul pe care îl încheiem și stabilirea priorităților în noul an. Este o practică a oricărui gospodar. Cu atât mai mult, cu cât bilanțul anilor 2003 și apoi 2004 ni-l cere însuși electoratul, pentru a decide prin vot dacă mai merităm sau nu să guvernăm.

Va trebui să vorbim oamenilor despre fapte concrete, despre programele guvernamentale și locale pe care le-am avut, care au funcționat și își demonstrează funcționalitatea. Ca și beneficiile pentru populație. Faptele trebuie să fie mesajul nostru către cetățeni, iar noi credem că avem ce spune, avem ce arăta, pentru că am muncit mult în această perioadă.

Iată pentru ce avem hotărârea de a nu lăsa pe alții să strice ceea ce noi am clădit, pentru că, asemenea nefericite întâmplări s-au mai produs (amintiți-vă!), în anul 1996...

Nimeni nu ne întreabă cât muncim, ci care este eficiența muncii noastre, ce punem pe masa alegătorului, pentru a ne vota din nou, cu aceeași convingere ca aceea din anul 2000. Vorbele nu țin de cald, nu țin nici de foame! Ni se pare firesc să arătăm oamenilor de ce o duc așa cum o duc astăzi, să-i convingem cum pot să o ducă mai bine, ce am făcut noi ca dânșii să o ducă mai bine.

Firesc, de asemenea, ni se pare ca partidele aflate în opoziție să caute să-și găsească argumente împotriva actualei puteri. În fond și la urma urmelor, nu suntem perfecți, au fost și multe ezitări, chiar soluții greșite care au trebuit apoi corectate, au fost și în P.S.D. oameni în funcții de răspundere care s-au dovedit ineficienți, unii chiar incorecți. Au fost înlăturați sau folosiți în alte activități pe măsura competențelor reale.

A trebuit să corectăm greșeli și chiar acțiuni antinaționale ale vechii Convenții Democrate din anii 1996-2000, pentru a recupera mai întâi uriașe pierderi în economia României, peste 4 miliarde de dolari pagubă în averea țării și cine știe cât în buzunarele fără fund ale celor care, cu neobrăzare, au confundat țara cu propria lor moșie, au furat și au făcut averi. Abia acum, conform Programului de Guvernare, putem să relaxăm mai accentuat tensiunea socială. Bugetul României pe 2004 este calul de bătaie al opoziției. Că ar fi un buget electoral. În fond, însă, el este un buget social-democrat, al unui partid care-și respectă promisiunile.

Ni se reproșează, și de la centru (vezi tandemul atât de șubred Stolojan-Băsescu), dar și de către lideri locali ai P.N.L. și P.D., cum că, noi, P.S.D., agresăm opinia publică prin toate mijloacele, încercând să recapitulăm, cum spuneam, ce am făcut bine și conturând ce mai avem de făcut pentru oamenii țării.

Ce ar vrea domnii? Să-i lăsăm pe ei, doar pe ei, să ne arate cum se conduce. Cum ne-au mai arătat. Iar noi să nu ripostăm.

Când s-au acordat ajutoare pentru încălzire, am fost acuzați de comportament electoral. Dacă nu se dublează prețul la energie, ni se spune că este o decizie electorală. Orice facem în beneficiul oamenilor este cotat ca o măsură electorală.

De doi ani aplicăm consecvent și cu multe sacrificii programul de recorelare și indexare a pensiilor. Nu spunem că sunt pe măsura nevoilor reale, dar aceste pensii au crescut semnificativ, în termeni reali, ca putere de cumpărare. Iar dacă Guvernul nostru a găsit resurse să încheie ultima etapă de recorelare cu cel puțin două luni mai devreme (adică în mai 2004 în loc de iulie 2004), atunci, musai, e măsură electorală!

Dacă în ianuarie 2004 crește considerabil venitul minim garantat al celor mai defavorizați, este o măsură electorală!

Șirul exemplelor poate continua.

Dacă toate aceste multe măsuri de acompaniament social nu le-am fi luat, pentru că ar fi electorale, am fi condamnat la suferință pe cei în dificultate, doar ca să fericim opoziția! Este o inepție, o absurditate în modul de a "băga astfel pe gât" electoratului frustrările unor politicieni pentru care interesele personale primează. Ce ar fi vrut?

Cine dovedește agresivitate politică, dacă nu acei lideri ai opoziției care, când n-au subiecte le inventează, de ai crede, ascultându-i, că a venit sfârșitul lumii: "Suntem în colaps", "guvernare dezastruoasă", "agricultura la pământ", până și seceta din acest an ai crede că este o greșeală gravă a Guvernului. Sunt acestea doar câteva subiecte din ultima conferință de presă P.N.L.- P.D. din Reșița. Însumate la scară națională, aceste exagerări ce se vor politică militantă, sunt gropi, de fapt, la temelia construcției României moderne. Sunt bețe în roata propriei noastre căruțe.

Dacă opoziția ar fi ceea ce vrea să pară, măcar de fațadă, atunci nici n-ar trebui pronunțată încă expresia "campanie electorală". Suntem într-o situație limită.

Depinde doar de noi, românii, dacă peste câteva zile numai, Comunitatea Europeană va accepta un parcurs favorabil țării noastre, care să ne permită să încheiem negocierile în 2004 și să ne dea speranța fermă că în 2007 vom fi membri ai Uniunii Europene.

Ceea ce face acum opoziția, în aceste momente de încordare pentru țară, poate fi considerat ca un semn de neputință, de șmecherie tipic balcanică, de lipsă de patriotism și de respect pentru propriul popor.

Iată, acum, opoziția nu mai are altă problemă decât data alegerilor din decembrie de peste un an! De parcă de aceasta ar depinde bunăstarea României în următorii ani.

Se practică un veritabil șantaj: opoziția amenință ba cu grevă parlamentară, ba chiar cu retragerea de la alegeri!

Cine agresează opinia publică?

Nu v-ați săturat, oameni, de violența acestor așa-zise manifestări politice sterile?

Omul de rând, sătul de promisiuni, vrea ca aceia care pot să facă ceva pentru el, să o facă acum. Noi credem că P.S.D. a înțeles acest lucru și vă va dovedi-o cu fapte. Nu cu vorbe și promisiuni. Vremea vorbelor a trecut.

Iar, dacă tot se flutură sloganul Alianței și se clamează "Dreptate și Adevăr", să cunoaștem adevărul și să facem dreptate. Numai rezultatele justifică vorbele.

Restul, e deșertăciune.

    Cristian Sorin Dumitrescu - despre necesitatea reglementării corecte și definitive în problema adopțiilor internaționale;

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Declarație politică.

Problema adopțiilor internaționale nu este o problemă nouă pentru România. În ultimii trei ani, am fost nevoiți să instaurăm un moratoriu în această direcție, așteptând să fie adoptat un text de lege care să reglementeze definitiv această situație. să fim clari, un astfel de text trebuie să fie coroborat cu ceea ce U.E. practică în acest domeniu atât de sensibil al protecției copilului. Din păcate, acest text de lege nu a fost adoptat, și nu neapărat din vina României, dar subiectul declarației mele nu se referă la aspectul general al problemei, ci la aspectele de natură politică. reprezentanți de seamă ai opoziției au găsit un subiect în cererea unui parlamentar european, de suspendare a negocierilor de aderare ale României cu U.E., cerere nesusținută se pare de nici un grup politic din acest Parlament, dar repede îmbrățișată de lideri ai opoziției, gata, în orice moment, să profite de un atac, fie el și atât de nefondat că acesta, pentru a mai apare pe prima pagină a ziarelor.

În atare condiții, eu doresc să fac un proces de intenție acestor lideri și să le reîmprospătez memoria, aducându-le aminte cine se face vinovat de "marele scandal al adopțiilor internaționale", cum s-a adoptat o legislație în domeniul acesta, în conformitate cu care "anumite fundații", așa-zis umanitare, au monopolizat adopțiile internaționale, compromițând România de așa manieră, încât, unul din primele lucruri pe care a trebuit să-l facă actualul Guvern pentru a debloca negocierile cu U.E. și a da o nouă șansă integrării țării noastre în Europa, a fost suspendarea legislației adoptate de actualii lideri ai opoziției când aceștia se aflau la guvernare.

Întreb și eu atunci, fără însă a apela la pateticul Zolla, precum un teatral lider care încă nu a înțeles că a ieșit din decor, fiindcă a spune că a ieșit din istorie ar fi prea mult: cu ce drept cei care în mod real sunt autorii imaginii atât de negative pe care țara noastră a avut-o în domeniul adopțiilor internaționale dau acum un brânci atât de perfid efortului guvernamental de a menține actualul curs al negocierilor cu U.E., pentru finalizarea în acest an a negocierilor, coalizându-se cu un europarlamentar, care, se vede de la o poștă, nu de binele României este interesat, ci de puțină imagine, acum la sfârșit de mandat.

Domnilor din opoziție,

An electoral este nu numai pentru P.S.D., căruia i se cere să meargă înainte cu reformele pentru aderare, indiferent de costurile electorale, pentru că acesta este interesul național, ci și pentru dumneavoastră, nu în sensul de a prelua și susține o astfel de sarcină, pentru că ar trebui să vă bănuim de prea multă bună-credință, ci în acela de a încerca să vă abțineți de la zădărnicirea acestor eforturi spre binele generațiilor viitoare, al cetățenilor acestei țări, și chiar a dumneavoastră și al formațiunilor politice pe care le reprezentați.

    Ștefan Lăpădat - intervenție intitulată Sacrificiul lui Tudor Vladimirescu pe altarul dreptății și libertății poporului;

Domnul Ștefan Lăpădat:

Intervenție: "Sacrificiul lui Tudor Vladimirescu pe altarul dreptății și libertății poporului"

Revoluția de la 1821, condusă de Tudor Vladimirescu, a constituit punctul de pornire al emancipării naționale și începutul modernizării societății românești.

Regimul fanariot din Țările Românești, care a durat peste 100 de ani (1711-1821) a cauzat ruinarea economiei, decăderea politică, corupția morală și desființarea armatei naționale.

Regimul fanariot a fost un regim de jaf și exploatare cruntă. Fiecare domnitor, știind că nu va sta mult pe tronul Țării, se străduia să adune o avere cât mai mare. Într-un secol, s-au perindat pe scaunul domniei 40 de domni în Țara Românească și 36 în Moldova.

Tudor Vladimirescu, născut într-o familie de moșneni olteni (tatăl, fiind din Prejna de Mehedinți, se numea Constantin, dar supranumit și Ursu, iar mama, Ana Bondoc, din Vladimirii Gorjului), după o muncă asiduă, și având calități de autodidact, dobândește rangul de mic boier, ocupând funcția de vătaf al Plaiului Cloșanilor din Mehedinți, și de comandir al pandurilor care vor constitui nucleul viitoarei Armate Naționale.

Oștean în armata rusă, în timpul războiului ruso-turc (1806-1812), decorat cu Ordinul Sfântul Vladimir, deprinde cunoștințele și arta militară, pe care le va pune în practică în timpul revoluției.

Tudor Vladimirescu a înțeles starea de nemulțumire generală a tuturor categoriilor sociale exploatate și umilite, dar și starea de conservatorism și neputință a regimului de a se redresa, sursele de energie fiind paralizate.

La 23 ianuarie 1821, revoluția este declanșată prin Marea Adunare a tuturor locuitorilor de la Padeș (Gorj), unde Tudor citește primul document programatic "Proclamația de la Padeș", căruia i-au urmat altele, și anume: Cererile norodului românesc, elaborat în februarie, proclamațiile din București și din alte județe (16 și 20 martie).

Toate aceste documente au constituit "Programul revoluției", care cuprindea revendicările economice, sociale și politice ce aveau drept obiectiv "transformarea societății românești". Aceste revendicări erau:

  • stabilirea principiilor de organizare și de conducere ale adunării obștești, rolul ei militar și politic;
  • conduita țăranilor față de averile boierești;
  • eliminarea fanarioților din dregătoriile laice și ecleziastice;
  • promovarea în funcții pe baza meritelor personale;
  • desființarea privilegiilor boierești;
  • reînființarea Armatei Naționale;
  • dobândirea drepturilor folositoare la toată obștea.

Programul revoluției nu s-a înfăptuit în cele 5 luni, dar avea să fie reluat și continuat de către revoluționarii de la 1848, cu adăugirile punctuale deja cunoscute.

Pentru corectitudinea și severitatea sa, Tudor Vladimirescu avea să fie trădat de unii căpitani, care nu s-au opus în momentul arestării sale de către greci, la Golești, și care în mod mișelesc l-au măcelărit la Târgoviște în noaptea de 26/27 mai 1821.

Tudor Vladimirescu a fixat și a impus în conștiința contemporanilor condiția lui de patriot și apărător al dreptății și libertății poporului. Așa a și rămas în conștiința posterității.

Anul 1821 marchează începutul istoriei moderne a României. Este începutul unei noi epoci în care societatea românească va cunoaște transformări profunde în plan economic, social, politic și cultural.

Problema românească a fost abordată de Marile Puteri europene, care vor determina "Poarta Otomană" să înlăture domnitorii fanarioți, înlocuindu-i cu domni pământeni: Grigore Dimitrie Ghica în Țara Românească și Ioniță Sandu Sturza în Moldova.

Nicolae Bălcescu afirma că "Revoluția de la 1821 a strigat dreptate și a vrut ca tot românul să fie liber și egal, ca statul să se facă românesc".

Astăzi, la 183 de ani de la marele act istoric al Revoluției lui Tudor Vladimirescu, care a pus capăt dominației fanariote spoliatoare, redând românilor conducerea propriului stat, suntem îndreptățiți să afirmăm că, pentru o scurtă perioadă de timp, Tudor Vladimirescu a fost întâiul domnitor, reîncoronat, al Țării Românești restaurate.

    Ioan Sonea - intervenție cu titlul Viață dublă;

Domnul Ioan Sonea:

"Viață dublă"

Aproape că nu există zi lăsată de la Dumnezeu în care să nu răzbată din membranele radiourilor, din reportajele televiziunilor sau/și din paginile presei scrise vești despre răsunătoarele rezultate obținute de actuala putere în lupta pentru reconstrucția materială și morală a societății postrevoluționare românești. Lupta cu sărăcia a fost câștigată, tot românul are casa lui, unii chiar mai multe, tot cetățeanul primește de la stat bani, unii chiar și pentru nemuncă, tot tineretul poate să se bucure de excursii de studii în străinătate, unii chiar câștigă experiență în cultivarea căpșunilor, asistența medicală este asigurată pentru tot omul, la români se moare de sănătos, tot copilul merge la școală, unii să-și primească laptele și cornul, și tot așa, se poate constata că toate fiind în ordine, guvernului nu-i mai rămâne altceva de făcut decât să întocmească agende pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Tocmai s-a finalizat pagina pentru 2004, când unii care măsoară cu alte unități de măsură, taie cu alte foarfece. Taie din "bărbile" boierilor de pe Dâmbovița, din panglicile costumelor de carnaval care au devenit permanente (și panglicile și carnavalul). Bărbierul coordonator al acestor cosmetizări, deputatul olandez Arie Oostlander, unul dintre cei mai influenți politicieni de la Bruxelles, membru al Parlamentului European, a propus Comisiei pentru Extindere, suspendarea negocierilor cu patria noastră dragă, aceasta în timp ce la discuții lua parte și baroneasa Emma Nicholson, raportorul pentru România și coordonatorul raportului privind evoluția României în procesul de aderare.

Drept pentru care fapte? Spune parlamentarul european că România nu este "un stat de drept", din cauza "corupției înspăimântătoare" și a "situației catastrofale a copiilor orfani". «Fenomenul corupției este încă foarte grav în România, în ciuda eforturilor reușite de autorități». Eforturile sunt reușite, pentru că înseamnă doar promisiuni, dar rezultatele? Totodată spune olandezul că "Sistemul juridic are lacune de procedură care încurajează corupția și îi pune pe judecători la adăpost de pedepse. (...), pentru majoritatea românilor salariul nu este suficient pentru a supraviețui, ceea ce induce corupția." Oostlander ceruse, din 2002, eliminarea cererii de fixare a unei date de aderare pentru România.

După cum se duc zvonurile, unii parlamentari europeni au adus în atenție situația minorităților, iar Jozsef Szajer, un observator ungar, spunea «că zone întregi din România, cu populație de peste 90 la sută maghiară, doresc să fie autonome». Baroneasa Nicholson a apreciat că "s-a pus degetul pe rană", pentru România. Olandezul spunea că «corupția pare scăpată de sub control, la fel si problema copiilor instituționalizați». Acuză faptul că serviciile secrete sunt foarte implicate în problemele economice și politice, ceea ce nu face parte din criteriile politice pentru aderare. «Sunteți cel mai slab candidat. Imi pare rău să o spun, dar autoritățile și cetățenii voștri trebuie să știe exact ce cred cei din UE despre starea de fapt din Romania.»

Nu cred că există român care să dorească altceva decât de a fi considerat ceea ce este: un european. Este cu totul alta problema integrării în structuri politice și economice. Cine își poate imagina că pot exista români care să nu dorească să avem, ca țară, o putere economică solidă, care să poată face față competiției economiei de piață, un nivel de viață decent, să fim tratați ca ființe umane nu ca simple unelte? Și cu toate acestea iată că asistăm la o competiție în care miza este imaginea în ochii electoratului. Cine dorește mai mult integrarea în UE? Cine face totul pentru ca România să fie agreată de mai marii Europei? Ca să se poată răspunde la aceste întrebări, cei care le pun, din nou inventează oameni, partide, doctrine care s-ar opune. Și iată așa apare ca neobosită lupta celorlalți, sacrificiile pe altarul Europei.

Tema integrării europene a devenit subiect în lupta electorală dintre partide. PSD folosește tema integrării pentru a-și lăuda "realizările". Partidul de guvernământ vrea să arate că, spre deosebire de alte partide, ar fi făcut cele mai multe și semnificative progrese pe linia integrării europene, inclusiv în viața zilnică a fiecărui român. Desigur, nici un cuvânt despre scumpirile periodice, despre părăsirea țării, despre corupție sau injustiție. Despre poporul român nici nu se prea vorbește, nici măcar nu a fost întrebat cum își imaginează drumul spre Europa. Cu poporul se vorbește prin sondaje, cel mai des trucate. Pentru el vorbesc aleșii, acei care se "sacrifică" ducându-și viața prin palatele imperiului. Aceștia au de luptat din greu cu baroni și baronese care ne cam amenință.

Baroneasa Emma Nicholson de Winterbourne, vicepreședinte al Comisiei de Afaceri Externe din Parlamentul European, a criticat dur "încălcarea de către România a moratoriului asupra adopțiilor internaționale și a Convenției Națiunilor Unite pentru Drepturile Copilului" faptă "care pune sub semnul întrebării cooperarea fructuoasă dintre România și Parlamentul European, în această problemă". Aderarea României la Uniunea Europeană depinde de îndeplinirea criteriilor de la Copenhaga și acordul cu Italia este un act "îngrijorător" din punct de vedere al îndeplinirii acestor criterii politice. Se cere Comisiei Europene să investigheze rapid situația. Dar de ce nu o face justiția română? Desigur că totul se evaluează în dolari.

În același timp, în România se creează, la inițiativa ministrului justiției, o nouă poliție, Poliția Judiciară. Unii spun că această instituție nu răspunde interesului social și nu urmează un model european, fiind încadrată în tipul de «sistem stalinist». Deci, optimismul exagerat și folosirea în campanie a temei integrării nu prea au suport real. Dar românii nici nu trebuie să știe acest lucru. Pentru ei gândește acum doar PSD. Și totuși, România trebuie să depășească aceste momente. Acum noi nu prea mai înțelegem pe cine să credem. Ce interes ar avea iubiții noștri conducători să ne mintă și să ne prezinte ca pe o țară dorită și așteptată? Ce interese or fi având acești raportori și parlamentari europeni în a arăta o altă față, decât cea reală, a României? «Nu trageți în pianist!». Poate timpul și alți oameni, dintre cei care vor veni, ne vor dezvălui fața adevărată a lucrurilor.

    Marian Costel Ionescu - declarație politică cu tema Dorul de ducă la români a atins cote de neimaginat sub guvernarea PSD - UDMR;

Domnul Marian Costel Ionescu:

"Dorul de ducă la români a atins cote de neimaginat sub guvernarea PSD-UDMR"

Zilele trecute, Ion lliescu, încă președintele României, se tot văita că, peste 50 de ani, populația țării ar scădea până la cca. 15 milioane de locuitori. Nu ne miră faptul că primul om al țării abia acum se sesizează, la finele celor trei mandate, faptul că România este tot mai depopulată. Și spunem aceasta pentru că, încă din 1990, când tot el era la cârma țării, fenomenul emigrării a fost continuu. Așa se face că au plecat milioane de români din țară, pentru un trai mai bun și mai sigur. Toate politicile de după căderea lui Ceaușescu au fost antinaționale, românii găsindu-și tot mai puțin un rost în propria lor țară.

Diminuarea continuă a populației țării noastre își găsește explicația prin plecarea elitelor tinere în alte țări care, spre deosebire de cei care au părăsit România pentru a culege căpșuni în Spania sau cine mai știe ce, pe alte meridiane ale lumii, au plecat, de regulă definitiv. Așa se face că toată munca părinților, a dascălilor, tot efortul financiar al țării, adică al nostru, al tuturor, s-a risipit, fiind pus la dispoziția țărilor în care aceștia își materializează cunoștințele dobândite în școala românească. Acestea sunt dovezi incontestabile ale politicilor antinaționale care s-au făcut din 1990 încoace.

Degradarea vieții în România a dus și duce și la un alt fel de exod, al suferinzilor și bătrânilor către celălalt tărâm, într-un "loc cu verdeață, cu lumină, de unde au pierit durerea, întristarea și suspinul". Iată, cum Guvernul Năstase înțelege să facă politică demografică.

Situația s-a degradat într-atât încât nu mai suntem în stare să ne creștem nici copiii. Ca pe vremea turcilor, și astăzi, în mileniul al treilea, mai marii țării încalcă până și legile date de ei, și copiii abia născuți ajung pe alte paralele ale lumii. Astfel, deși au fost emise de către guvernarea PSD-UDMR o serie întreagă de acte normative privind suspendarea temporară a tuturor procedurilor referitoare la adopțiile internaționale, cum sunt OUG 191/8 oct. 2001, Legea nr. 347/ 6 iunie 2002, Legea nr. 348/6 iunie 2002, OUG 151/ 7 noiembrie 2002, Legea nr. 17/ 9 ianuarie 2003, OUG 16/30 ianuarie 2003, Legea nr. 199/15 mai 2003, cu toate acestea s-a bătut palma între Guvernul Năstase și Guvernul Berlusconi, "drumurile" a 105 copii români ducând la Roma.

Prinși cu mâța-n sac, Ion lIiescu, Adrian Năstase și Mircea Geoană, dau din colț în colț. Astfel, șeful statului, întrebat ce știe despre toate acestea, a spus sec: "Nu sunt eu șeful Executivului!"

De altfel, problema adopțiilor internaționale a celor 105 copii nu a fost discutată niciodată în vreo ședință de guvern. Am amintit de perioada în care românii erau tributari turcilor, numai că, atunci, nici unul dintre copii nu a fost luat în chip meschin și dus la vreo "bancă de organe".

Parlamentarul european Arie Oostlander a luat poziție față de această încălcare a moratoriului, ajungând până acolo încât să solicite blocarea negocierilor de aderare a României la UE. Nici baroneasa Emma Nicholson n-a rămas insensibilă față de această situație, menționând că va analiza solicitarea colegului ei din Parlamentul European, în acest sens urmând să se pronunțe după ce va avea toate elementele.

După toate acestea, în loc să ia poziția unui spășit, premierul Adrian Năstase îl ia la rost pe parlamentarul european, spunând că acesta reprezintă interesele opoziției din România. Într-o astfel de situație, extrem de gravă pentru viitorul României, în care se constată clar cazuri concrete de atentare asupra ființei naționale, culmea culmilor o reprezintă creșterea în "anumite" sondaje a încrederii și popularității acestuia și a partidului pe care-l conduce, ajungând la peste 48%. Tot "aceleași" sondaje scot în evidență scăderea popularității Partidului România Mare la cca. 14,8% și a președintelui Corneliu Vadim Tudor, la circa 17%.

Așa stând "lucrurile", se pare că aceste procente reprezintă idealurile PSD care își propune, ca și până acum, strategia proprie de fraudare a alegerilor, atât a celor locale, cât și a celor parlamentare, și, cu atât mai mult, a celor prezidențiale. Numai că Dumnezeu este sus și îi vede! De fapt Dumnezeu și-a întors, din nou, fața către români, care au înțeles jocurile degradante ale unor partide. Numai în ultimele două săptămâni au plecat din PSD deputați și senatori, trecând sub semnul Vulturului Cruciat al Partidului România Mare.

Față de toate aceste atacuri la adresa ființei naționale, care n-au făcut altceva decât să murdărească imaginea țării și să ne îndepărteze de idealurile europene, suntem încredințați că se va face lumină, președintele Corneliu Vadim Tudor anunțând că la nivelul Camerei Deputaților, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții, condusă de deputatul PRM Radu Ciuceanu, deja s-a sesizat.

În lupta împotriva corupției și fărădelegilor, nu suntem singuri. În ciuda a tot ce susțin adversarii noștri și unii dintre analiștii politici, Europa și America sunt alături de PRM. Președintele nostru nu numai că nu a fost dat uitării de către mai marii lumii, ci a primit felicitări, atât de la Romano Prodi, președintele Comisiei Europene, cât și de la Donald Rumsfeld, secretarul de stat al Apărării din SUA.

În plus, trebuie să menționăm că degeaba este populația sufocată de tot felul de sondaje de opinie de către PSD, când realitatea este confirmată de către unul dintre cei mai de seamă specialiști americani în domeniu, și anume șeful de campanie al Liei Roberts, Dick Morris, care a făcut cunoscut opiniei publice un sondaj de opinie recent, din data de 29 ianuarie 2004, potrivit căruia PRM întrunește opțiunile a 33,1% dintre români, iar președintele Corneliu Vadim Tudor întrunește opțiunile a 39%, cu acest procent, fiind creditat pe locul I pentru președinție.

Având în vedere aceste realități, ceasul Istoriei va suna în 2004 - anul astral pentru redobândirea demnității și a unei vieți mai bune ce vor fi puse în practică de către cei din PRM și președintele său, Corneliu Vadim Tudor, astfel încât să trezească dorința românilor să se reîntoarcă de pe meleaguri străine în propria lor țară.

    Costache Mircea - declarație politică: Sperjurii;

Domnul Mircea Costache:

"Sperjurii"

Toată lumea recunoaște că, după 1989, România s-a înscris pe o traiectorie descendentă pe toate planurile: economic, social și cultural. Degradarea vieții, ticăloșirea moravurilor și degringolada economică conturează o realitate dramatică, fără ieșire. Analiștii, observatorii români și străini nu mai contenesc cu constatările și etichetările. Ei constată, noi trăim. Noi și copiii noștri de care ni se rupe inima când vedem în ce mediu infect le-a fost dat să înflorească, afundându-se, de fapt, în mizerie și debusolare, blestemându-și părinții.

Panorama dezastrului românesc în contrast flagrant cu resursele materiale și umane, cu poziția geografică și potențialul creator justifică marile semne de întrebare pe care și le pun cei ce vor să dezlege enigma acestui paradox tragic. Care să fie elementul determinant al acestui decadentism generalizat care ne-a trimis în lumea a treia? Evident, oamenii! Da, dar care oameni? Românul care trage coasa pe deal, la fân, cel care scurmă cu plugul legat cu sârmă câmpia, păstorul mioarelor, strungarul disponibilizat, omul de rând debranșat de la rosturile lui firești, căruia i se refuză până și truda zilnică pentru pâine, condamnații să rezeme primăria în așteptarea "veninului" minim garantat?

Care sunt oamenii aceia, răspunzători în primul rând de soarta țării ? Cine sunt aceia, puțini, care au uimit lumea cu miliardele lor de dolari depuse în bănci străine, cine sunt azi marii bogătași, marii latifundiari, stăpâni peste o țară în ruină? Cine sunt proprietarii vilelor, palatelor cu turnulețe, adevărate monstruozități ieșite din tărtăcuțele unor criminali odioși care își materializează ferocitatea prin întruchipări în beton și sticlă.

Cine a distrus Țara, cine a zdrobit credința celor mulți în virtuțile muncii, cinstei și omeniei românești? "Mamă, să fii om în lume, să fii drept și cinstit, să faci bine dacă poți, să fii om, mamă, să nu ne faci de rușine, că noi muncim greu și e păcat." Așa îmi spunea mie mama și așa cred că au fost educați toțí oamenii. Și, totuși, sorgintea declinului societății românești se află în rapacitatea unor oameni fără mamă, fără Țară și fără Dumnezeu.

Infernul corupției, sărăciei și criminalității este "opera" unor creaturi primitive, rău croite, predestinate să întruchipeze forțele malefice care au reușit, intr-un elan distructiv fără precedent, să ne scoată de pe orbita normalității. Și, totuși, cine este "marele arhitect" al dezastrului și cine sunt discipolii diavolului care neantizează un popor făuritor de istorie și de civilizație ? Ei sunt, în primul rând, SPERJURII ! Cei ce jură strâmb. Toți aceia de care depinde decizia sunt sperjuri. Consilierii, primarii, deputații și senatorii puteri, miniștrii și președinții Țării de după 1989, au depus un jurământ conform legii. Ce s-a ales de jurământul lor?

Care e fața Țării, cum e viața oamenilor? Sperjurul, adică necredința și neomenia, este cauza tuturor relelor. Avem legi care pedepsesc un sărman că a furat o pâine, un bătrân fără bilet în tramvai, dar nu avem o lege care să pedepsească sperjurul, jurământul fals care a nenorocit și va mai nenoroci generații întregi. Are grijă Primul Sperjur să le spună sperjurilor săi să-și dosească jeepurile, aurul, conturile, de ochii prostimii. Le indică să cumpere suflete "din ușă în ușă" cu bani și produse. Au grijă sataniștii să-și dreagă glasurile mieroase, cerșind din nou Puterea. Puterea de a distruge, de a jefui, de a manipula, de a teroriza mediatic, de a semăna ură, suferință, foame, sărăcie și umilință asistate cu politici social - democrate.

Prima lege de care are nevoie azi Țara este aceea a sperjurului. O voi iniția eu și voi cere tuturor cetățenilor care se simt mințiți, dezmoșteniți, furați și umiliți de aceia care au jurat strâmb să-i dea în judecată pe prigonitorii lor. Proba de la dosar este imbatabilă. Este starea Țării desfigurate, dezindustrializate, deșertificate, subdezvoltate și înfometate, de azi. Când vom elimina din viața cetății Mafia Sperjurilor de la toate nivelurile, vom crea premisele reale pentru Renașterea Patriei.

Anul 2004 poate intra în istorie ca an al dezrobirii, al izbăvirii de cei răi și vicleni, Amin! Doamne, ajută!

    Victor Bercăroiu - declarație intitulată Omagiu lui Badea Cârțan la Sinaia;

Domnul Victor Bercăroiu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

"Omagiu lui Badea Cârțan la Sinaia"

Printr-o coincidență fericită, în ziua de 24 ianuarie, când românii sărbătoresc Unirea Moldovei cu Țara Românească într-un singur stat, "România", în urmă cu 155 de ani, s-a născut în comuna Cîrțișoara, județul Sibiu, Badea Cârțan, fiul unor țărani săraci, foști iobagi pe moșia Contelui Teleschi. Copilăria și-a petrecut-o păscând oile pe hotarul satului.

La vârsta de 18 ani, în tovărășia lui Ion Cotiga, originar din Săcele, Brașov, a trecut munții în Țara Românească, împreună cu oile lor.

Ion Cotiga, fiu de subprefect, absolvent de liceu și de 2 ani de universitate, a fost primul dascăl al lui Badea Cârțan. În tovărășia lui, Badea Cârțan și-a înmulțit nu numai turma de oi, ci mai ales dragostea de carte. Interesul lui de a cunoaște cât mai mult istoria poporului român creștea necontenit, împreună cu dragostea de țară, dragoste care s-a transformat în acțiune de luptă pentru binele fraților săi din Transilvania, aflați sub stăpânirea Austro-Ungariei.

Badea Cârțan a călătorit mult în țară și străinătate. A fost de 3 ori la Roma, pentru a vedea Columna lui Traian și alte mărturii despre originea latină a poporului nostru. A fost, de asemenea, în Franța, Spania, Belgia și Ierusalim.

Prima călătorie la Roma a făcut-o în ianuarie - februarie 1896, când, obosit de drum, s-a culcat la baza Columnei lui Traian, dimineața fiind găsit de sergentul de stradă care a exclamat plin de mirare: "A căzut un dac de pe Columnă", întrucât îmbrăcămintea lui semăna exact cu a dacilor sculptați pe Columnă.

A treia călătorie făcută în octombrie 1899, cu ocazia Congresului Orientaliștilor, lui Badea Cârțan i-a revenit plăcuta misiune de a depune coroane de lauri la Columna lui Traian.

Dar cel mai mare serviciu ce l-a făcut neamului său a fost acela că a transportat în desagii săi peste munți, cu mari greutăți și sacrificii, cărți în limba română (aproximativ 200.000 exemplare) pentru trebuințele elevilor, preoților, învățătorilor și țăranilor.

La data de 7 august 1911, Badea Cârțan și-a încheiat misiunea sa nobilă pe acest pământ.

A fost înmormântat în cimitirul din Sinaia, în pământ liber românesc, conform dorinței sale, iar pe mormânt străjuiește o cruce de piatră pe care se află scris: "Aici doarme Badea Cârțan visând întregirea neamului său".

Doamnelor și domnilor,

Acest moment a fost cinstit cum se cuvine de o delegație din comuna Cârțișoara, formată, în majoritate, din tineri în frumoase costume populare, condusă de primarul Paulian Stan, care, în fața mormântului din Sinaia, pe un frig necruțător, au organizat un emoționant moment omagial.

Cinste lor pentru cum își omagiază eroii neamului.

    Dan Brudașcu - intervenție cu tema Sănătatea românilor - încotro?;

Domnul Dan Brudașcu:

"Sănătatea românilor - încotro?"

PRM a luat, cu îngrijorare, la cunoștință despre recentele precizări ale ambasadorului SUA la București, domnul Michael Guest, dar și despre avertismentele acestuia că toate finanțările americane din sistemul sanitar românesc ar putea fi stopate datorită corupției cronice constatate. Prin moțiunea simplă privind criza din sistemul sanitar românesc, PRM a atras atenția atât opiniei publice, cât și guvernanților în ceea ce privește situația drastică din acest domeniu important al vieții sociale românești.

Cu ocazia dezbaterii în Parlament a acestei moțiuni, reprezentanții PRM și ai celorlalte partide politice parlamentare s-au referit inclusiv la afacerile dubioase din domeniul medical, cerând măsuri ferme pentru a li se pune capăt. Din păcate, reprezentanții Puterii s-au dovedit incapabili atât în ceea ce privește rezolvarea neajunsurilor și lipsurilor în care se zbat unități sanitare, cât și pentru interzicerea afacerilor veroase, cu atât mai mult cu cât, în cele mai multe cazuri, în spatele lor s-au aflat înalți funcționari ai ministerelor sau cunoscuți baroni locali ai PSD.

Iată de ce atrag, din nou, în modul cel mai serios, atenția primului-ministru și celorlalți factori de decizie că se fac vinovați de ruinarea sistemului sanitar românesc și devin părtași, prin tăcere și indiferență, inclusiv la înrăutățirea stării de sănătate a populației, la creșterea îngrijorătoare a mortalității infantile, precum și la reducerea speranței de viață a românilor.

Pentru a se reinstala normalitatea în domeniul asistenței sanitare din România, ca deputat al PRM cer, în mod neechivoc, respectarea Legii nr.146/1999 privind bugetul asigurărilor sociale de sănătate care prevede autonomia Casa Națională de Asigurări de Sănătate și a CJAS în gestionarea bugetului obținut din colectarea contribuțiilor asigurărilor. Din nefericire, în prezent, bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate este asimilat bugetului consolidat și este administrat de Ministerul Finanțelor Publice.

De asemenea, asigur atât pe slujitorii medicinei românești, cât și pe cetățeni că susțin alocarea unui procent corespunzător de minim 14 la sută din bugetul anual al Casa Națională de Asigurări de Sănătate pentru nevoile asistenței medicale primare. Prin aceasta, considerăm că s-ar putea asigura funcționarea normală a cabinetelor în care își desfășoară activitatea medicii de familie și li s-ar asigura acestora condiții de a investi în aparatura medicală. După părerea noastră, o asemenea măsură este impusă de necesitatea asigurării calității actului medical.

Un alt domeniu pentru care militez este cel referitor la respectarea statutului Colegiului Medicilor din România, ca parte negociantă în stabilirea anuală a contractului cadru și a normelor metodologice de aplicare a acestuia, precum și în stabilirea valorilor punctelor acordate.

Nu în ultimul rând, considerăm că spațiile cabinetelor medicilor de familie și ale specialiștilor din ambulatoriu care sunt acordate, în prezent, pe baza contractului de comodat ar trebui închiriate sau concesionate acestora de către consiliile locale, iar acolo unde se poate ele să fie vândute, potrivit legii, personalului medical.

Considerăm că, în felul acesta, s-ar oferi medicilor garanția stabilității activității pe care o desfășoară și nu i-ar mai face tributari bunului plac al consiliilor locale sau altor factori de decizie politică. În opinia mea, prin aceste măsuri s-ar asigura soluționarea problemelor de maximă gravitate cu care se confruntă sistemul sanitar din România și slujitorii acestuia.

    Ion Mocioi - declarație politică cu titlul Încălcarea flagrantă a democrației;

Domnul Ion Mocioi:

"Încălcarea flagrantă a democrației"

Și în acest an, 2004, principiile democrației sunt încălcate de partidul de guvernământ. În județul Gorj, PSD își permite să forțeze toți salariații societăților comerciale de stat și instituțiilor de stat să se înscrie în partid. Directorii sunt chemați cu listele angajaților, primesc adeziuni potrivit numărului acestora și carnete PSD și sunt forțați să-i aducă în partid, cu indicația ca acei ce refuză să intre în PSD să fie dați afară din muncă. Este o dictatură politică pusă în înlăturarea democrației și respectiv a opiniei politice a cetățenilor, pentru destrămarea partidelor de opoziție.

Pe cetățenii care nu au loc de muncă îi amenință că nu mai primesc ajutor social sau nu li se mărește pensia dacă nu se înscriu în PSD. Au ancorat astfel în PSD, până acum, peste 30.000 de cetățeni, mulți dintre ei venind apoi la PRM să declare dispariția democrației. În acest fel, baronii care conduc PSD au creat în județ o teroare politică. Legile existente nu stăvilesc astfel de măsuri ale PSD, care devine un partid nedemocratic, de un extremism respingător.

    Virgil Popescu - declarație politică cu titlul Reacții și comentarii așa-zis politice ale unor partide din opoziția parlamentară;

Domnul Virgil Popescu:

"Reacții și comentarii așa-zis "politice" ale unor partide din opoziția parlamentară"

În virtutea unui program de guvernare aprobat de Parlament la învestitură, Guvernul PSD s-a angajat cu responsabilitate în aplicarea unor adevărate reforme în societatea românească, cu scopuri și obiective precise, necesare, care să realizeze apropierea țării noastre de standardele europene și internaționale, să creeze o nouă accepție a României de către organismele internaționale, justificată și fundamentată pe realizări concrete ale politicii interne și externe.

În cei 3 ani de guvernare, PSD a realizat:

  • recunoașterea dreptului la libera circulație a cetățenilor români în spațiul Schengen;
  • invitarea României de a deveni membru al NATO;
  • obținerea unui calendar precis din partea UE ca România să devină membru cu drepturi depline începând cu 2007;
  • negocierea a 22 capitole cu UE față de numai 6 capitole la preluarea guvernării;
  • încheierea de acorduri cu FMI și BM, în scopul recunoașterii și sprijinirii financiare a efortului de reformă;
  • rezolvarea unor litigii economice cu mare vechime în relații externe (exemplificăm aici pe cel cu Suedia);
  • revizuirea Constituției într-o formă compatibilă cu constituțiile țărilor europene;
  • un ritm mediu anual de creștere economică de peste 5%, față de (-4)% din perioada 1997-1999, ceea ce a condus la un spor de peste 16% a PIB în perioada de guvernare;
  • scăderea ratei șomajului la 7,2% în 2003;
  • creșterea de 2,5 ori a salariului mediu;
  • creșterea reală a pensiilor și chiar dublarea pensiilor agricultorilor;
  • un amplu proiect de informatizare a procesului de învățământ, asigurarea transportului elevilor către centrele de învățământ și facilități pentru școlari;
  • declanșarea unei ofensive adevărate împotriva corupției, susținută în mod concret de un cadru legislativ și instituțional.

Am putea continua cu exemplificări numeroase ale rezultatelor unei politici inteligente, orientată spre creșterea prestigiului României și în folosul direct al cetățenilor.

Constatăm însă că există voci ale opoziției care neagă, aprioric, orice succes, în ultimă instanță al țării noastre, fie că este vorba de politica internă, fie că este adresat prestigiului internațional pe care România îl câștigă zi de zi.

Constatăm foarte des apariția unor propuneri legislative ale opoziției cu tematica preluată din programul de priorități legislative ale Guvernului și care apar aproape simultan cu propunerile avansate de Guvern, revendicate apoi cu întâietate de autori.

Pe de altă parte, pachete de legi, la propriu, având același domeniu de referință, dar vizând, fiecare în parte, câte un singur articol al aceleiași legi, încarcă procesul legislativ, numai din dorința de a multiplica numărul de autori și a asigura prestigiul de inițiator.

Susțineri, așa-zis politice, care etichetează orice realizare benefică pentru cetățeni ca fiind populistă și având scopuri electorale, încearcă să diminueze din efortul angajat de Guvern pentru îmbunătățirea condițiilor generale de viață.

În urmă cu două zile, un foarte trecut personaj politic, trezit prea brusc dintr-o hibernare civică de 3 ani, se afla în vorbă cerând demisia Guvernului datorită unei "subminări a integrării europene".

Specialistul în piatra filozofală n-a aflat că, în numai 3 ani, guvernul PSD a închis de 3 ori mai multe capitole de negociere cu UE, decât în 4 ani ai fostului său mandat.

Ignorarea totală a unei situații economice și sociale îmbunătățite, aflată pe un curs constant ascendent, recunoscută oficial de organisme internaționale, devine model de exprimare politică favorit al unora dintre vocile opoziției.

Cu toate aceste încercări de opoziție surdă și ilogică este foarte clar că bilanțul celor 3 ani de guvernare a PSD este pozitiv. S-a demonstrat: competența, spiritul de echipă, angajarea și responsabilitatea asumată la nivel guvernamental, s-a confirmat teza potrivit căreia doctrina social-democrată de guvernare este cea mai potrivită pentru România, iar încrederea populației în programul PSD a condus la o guvernare mai bună, care aduce progres, bunăstare și speranță.

Vă mulțumesc.

    Petre Posea - declarație politică: 24 ianuarie 2004 - 145 de ani de la Unirea Principatelor;

Domnul Petre Posea:

Declarație politică: "24 ianuarie 2004 - 145 de ani de la Unirea Principatelor".

Actul înălțării lui Alexandru Ioan Cuza pe tronul lui Ștefan cel Mare, la 5 ianuarie 1859, a intrat imediat în atenția Partidei Naționale din Țara Românească, antrenată în acel moment într-o luptă intensă pentru constituirea Adunării Elective ce urma să desemneze pe viitorul domn. În vederea alegerii lui Cuza ca domn și al Țării Românești, partizanii Unirii au acordat atenție deosebită popularizării domnului moldovean.

Chiar a doua zi de la memorabilul eveniment de la Iași, foaia liberal-radicală "Românul" a prezentat cititorilor săi o scurtă biografie a lui Cuza. Două zile mai târziu, un alt organ de informare, "Naționalul" lui Vasile Boerescu, a publicat și el o serie de date și fapte din viața domnitorului. Portretul moral, spiritual și politic al lui Cuza a fost bogat completat, pe măsură ce campania politică pentru formarea Adunării Elective s-a intensificat.

Prezentat în mod obiectiv, în lumina meritelor și a însușirilor sale, numele lui Cuza a devenit un simbol. Ca urmare, domnul moldovean, propus de Partida Națională să candideze și la tronul vechilor Basarabi, s-a bucurat de o adeziune deplină, numele său devenind repede cunoscut nu numai de către deputații din Adunarea Electivă, care i-au dat votul în unanimitate, ci și de cercurile largi ale maselor populare.

Manifestându-și imensa bucurie la vestea îndoitei alegeri, cetățenii l-au aclamat ca pe un domnitor nou, al unei singure țări, chemat să inaugureze o epocă de mari reforme, de afirmare a unității naționale și de întărire a independenței.

Actul Unirii Țării Românești cu Moldova poartă o dată memorabilă: 24 ianuarie 1859, dar recunoașterea oficială a acestei uniri de către toate puterile europene s-a făcut treptat, până în 1861, când și cele mai ostile cercuri externe au fost nevoite să recunoască acest act.

După cum declarase încă din momentul alegerii sale, Cuza nu a făcut din ocuparea tronului un scop personal, ci un mijloc de apărare a intereselor țării. Fiind conștient de această răspundere, el a putut să desfășoare o politică internă și externă de mare curaj, dar bine calculată. De câteva ori în cei șapte ani ai domniei sale, a planat imensul pericol al intervenției unor armate străine (turcești, austriece sau rusești), dar de fiecare dată pericolul a fost înlăturat datorită energiei cu care Cuza - puternic sprijinit de sfetnicii săi și de popor - a ripostat.

Demnă de luat în seamă este atitudinea fermă adoptată de Cuza față de tendințele acaparatoare ale marelui colos de la răsărit. Se știe că Rusia, deși adoptase o atitudine "binevoitoare" față de Unirea Principatelor, în dorința ei de a alunga cât mai grabnic pe otomani din Peninsula Balcanică, intenționa să-și mențină starea sa de "protectoare" asupra principatelor și să le folosească în scopurile sale expansioniste.

Călăuzit de cele mai înălțătoare țeluri față de nația română, ultimul nostru domn pământean a urmărit: realizarea unei structuri militare unitare; consolidarea Unirii și câștigarea deplină a independenței naționale; apărarea integrității teritoriului împotriva oricărei agresiuni; desfășurarea unei politici externe bazate pe principiul egalității etc. după ce a fost pecetluită de către toate marile Puteri europene, Alexandru Ioan Cuza a emis la 11 decembrie 1861, următoarea Proclamație:

"Români, Unirea este îndeplinită! Naționalitatea română este întemeiată! Acest fapt măreț, dorit de generațiile trecute, aclamat de corpurile legiuitoare, chemat cu căldură de noi, s-a recunoscut de Înalta Poartă, de Puterile garante, și s-a înscris în datinile Națiunilor. Dumnezeul părinților noștri a fost cu Țara, a fost cu noi. În zilele de 5 și 24 ianuarie (1859) ați depus toată a voastră încredere în Alesul națiunii, ați întrunit speranțele voastre într-un singur Domn. Alesul vostru vă dă astăzi o singură Românie. Vă iubiți Patria, veți ști a o întări. Să trăiască România!"

Vă mulțumesc.

    Vlad Gabriel Hogea - intervenție cu tema PRM va integra România în U.E.;

Domnul Vlad Gabriel Hogea:

A devenit un obicei pentru partidul de guvernământ să invoce "integrarea în Uniunea Europeană," atunci când trebuie să justifice aplicarea unor măsuri antipopulare sau restrângerea drepturilor și libertăților democratice. Nu mai departe decât în octombrie 2003, PSD a fraudat masiv referendumul inutil pentru modificarea Constituției, sub umbrela unei presupuse necesități de aliniere la normele europene. Aceeași plasă de iluzii este aruncată și atunci când se vorbește despre PSD ca ".. unic și legitim apărător al drumului pro-european al României.

Nimic mai fals. De fapt, pentru ca România să devină membru al U.E., în 2007, ea trebuie să finalizeze cât mai curând negocierile, ceea ce impune, obligatoriu, ca U.E. să declare că țara noastră a eradicat corupția și că are o economie de piață funcțională. De aici, intrăm într-o zonă gri, întrucât exact aceste două probleme sunt de nerezolvat pentru Partidul Social-Democrat, care se arată incapabil să-și depășească statutul de partid-stat, încă tributar mentalităților și practicilor învechite, de tip totalitar, antidemocratic.

În privința mafiei, care parazitează pe scară largă structurile politice și economice ale societății românești, PSD nu a reușit (sau nici nu a intenționat) să facă ceva pentru normalizarea situației. Cât despre stadiul de dezvoltare economică din România, se impune o comparație de ordin statistic. Țara noastră are un produs intern brut de numai 64 miliarde dolari, adică 2.970 de dolari pe cap de locuitor. Nu vom merge până acolo încât să aducem în discuție indicatorii statelor din Europa Occidentală, dar chiar și menționarea cifrelor din țările fostului bloc comunist sunt revelatoare. Astfel, Republica Cehă are un pib de 9.650 USD pe cap de locuitor, Slovacia - 6.610, Țările Baltice - 5.540, Slovenia - 15.530, Ungaria - 9.150.

România este, din păcate, surclasată chiar și de Rusia (3.200), și de Bulgaria (2.990), aflându-se, din punct de vedere economic, în aceeași grupă valorică cu Thailanda și Kazahstanul. Nu căutăm vinovați cu tot dinadinsul, dar este o realitate incontestabilă că vina pentru această fundătură în care am intrat revine PSD și, respectiv, președintelui acestui partid, premierului Adrian Năstase, care ne-au depărtat de lumea civilizată și ne-au apropiat de lumea a treia, a regimurilor clientelare, dominate de corupție instituționalizată, birocrație, incompetență și subdezvoltare.

În acest context, nevoia de schimbare în bine a României e mai acută decât oricând, iar singura forță politică sănătoasă și responsabilă, care a dovedit de-a lungul anilor că poate purta până la capăt bătălia cu corupția și cu sărăcia, este Partidul România Mare. De aici, și nu din altă parte, poate să vină reformarea reală și profundă a țării și punerea acesteia pe o orbită ascendentă, corespunzătoare importanței noastre în familia națiunilor europene.

Tocmai de aceea, anul electoral 2004 va fi unul al elucidărilor, al despărțirii definitive a apelor în politica românească. Se va vedea cine vrea cu adevărat să meargă pe drumul către U.E., către prosperitate, către modernitate, și cine vrea să păstreze sistemul neo-fanariot actual, cu ispravnici, baroni locali și vechili, care exploatează avuția națională și munca unui întreg popor.

Consecvent cu sine însuși (și aici nu putem să omitem "piatra de hotar" care a fost întocmirea și semnarea celebrei Declarații de la Snagov, din 1995), Partidul România Mare este un susținător constant, serios și pragmatic al integrării țării noastre în structurile europene, considerând că aceasta este o prioritate absolută a politicii noastre externe. Vocația pro-europeană a PRM și a liderului său, domnul senator Corneliu Vadim Tudor, este dublată de capacitatea de a face ordine pe plan intern și de a asigura - pentru toată România - hrană, căldură, medicamente și justiție. Nu sunt promisiuni electorale, ci realități supuse unei ample analize în cadrul partidului nostru, inclusiv la recentul Forum Economic "România Mare", desfășurat cu participarea unor invitați de marcă din țară și de peste hotare, care s-au alăturat echipei de profesioniști ai formațiunii noastre politice. Pentru drumul înainte al României, avem nevoie de un președinte creștin, tânăr, cinstit, patriot și inteligent, și de o guvernare formată din oameni incoruptibili, loiali Interesului Național.

Anul 2004 poate aduce împlinirea unui ideal atât de nobil și, totodată, mai actual ca niciodată: "România Mare într-o Europă Unită!".

    Codrin Ștefănescu - declarație pamflet: Domnul Emil Constantinescu s-a trezit;

Domnul Codrin Ștefănescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Domnul Emil Constantinescu s-a trezit. Nu mai este președinte, lucru de care, desigur, și-a dat și dânsul seama, dar nici în viitor nu întrevede vreo rază de speranță ... Și, a devenit furios. Extrem de furios. Atât de furios, încât nu pot decât să-l acuz că este furios. Vă acuz, domnule Constantinescu, că sunteți furios!

Vă acuz că vorbiți vrute și nevrute!

Vă acuz că nu oferiți decât soluții fanteziste!

Vă acuz că nu ați făcut nimic în patru ani, cât timp ați fost președintele României!

Vă acuz de slăbiciune!

Vă acuz pentru eșecul guvernării CDR!

Vă acuz pentru false acuze!

Nu Guvernul PSD se dovedește a fi "o piedică în calea aderării României la Uniunea Europeană", ci dumneavoastră, domnule Emil Constantinescu, prin aceste ieșiri anormale, teatrale, patetice, deveniți o piedică în calea uitării perioadei de coșmar '96-2000, la care cetățenii au fost martori fără voie!

Și, vă mai acuz, domnule Constantinescu, că, după celebrul incident din final de mandat, nu v-ați asumat albastrul situației cetățeanului de rând! V-am fi uitat, desigur, dar ați fi rămas în istorie cunoscut drept "Emil-Barbă-Albastră", iar nepoții noștri v-ar fi privit cu simpatia de care nu v-ați bucurat niciodată!

    Tiberiu Sergius Sbârcea - declarație politică: Semne bune;

Domnul Tiberiu Sergius Sbârcea:

Declarație politică: "Semne bune".

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În zilele de 10 și 11 ianuarie 2004, la Sinaia s-a desfășurat Forumul economic, la care au participat, alături de prim-ministrul Adrian Năstase, membri ai Guvernului, printre care Mircea Geoană, șeful diplomației românești, Mihai Tănăsescu, ministrul finanțelor publice, Ion Dan Popescu, ministrul industriilor și comerțului, Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale Române, oameni de afaceri străini, reprezentanți ai Băncii Mondiale, influenți lideri ai unor mari grupări de interese, care au un cuvânt greu de spus în legătură cu viitorul României.

La acest forum economic s-a vorbit pentru prima oară, în cei 14 ani postdecembriști trecuți, despre economia românească într-un limbaj economic pozitiv, încurajator, dădător de speranțe în viitor.

Discuțiile au vizat, în principal, continuarea reformei, reducerea inflației, transporturile, sectoarele agricol și energetic.

Din rapoartele celor care au coordonat grupurile de lucru, s-a desprins ideea că România are un mare avantaj privind, mai ales, produsele naturale, de mare valoare în opțiunile de pe piețele occidentale, promițând și asigurând o atractivitate și bună competitivitate, precum și o așteptată compatibilitate.

În acest sens, o importantă și atractivă valoare economică o constituie produsele lactate, materiile prime originale, la nivelul cerințelor standardelor europene.

S-a vorbit de anumite progrese economice însemnate, realizate în România ultimilor doi-trei ani, comparativ cu alte țări europene, s-a reliefat faptul că există încă multe posibilități de îmbunătățire a stării economice românești, avându-se în vedere rezervele, potențialul imens al țării, de care să poată beneficia în următorii ani.

Alături de capitalul uman existent (specialiști, buni cunoscători ai limbilor străine, bine educați) este mare nevoie de formule educaționale prin parteneriat cu instituții de prestigiu din străinătate, de stimularea învățământului electronic, de definitivarea strategiilor și tehnologiilor informaționale.

Dezbaterea activă din Forumul economic de la Sinaia s-a tradus în prognozele unui climat care să ducă la stabilizarea macroeconomică a României, ce implică mari și necesare eforturi privind dezvoltarea proiectelor, a priorităților și a strategiilor funcționale, un sector energetic competitiv, care urmează să fie privatizat, mai multă informație și atenție sporită întreprinderilor mici și mijlocii, cu problemele lor specifice, stabilirea unor baze de date extinse, mai ales că ele operează pe plan local, stabilirea unor centre de consultanță, facilități și fonduri pentru proiecte din partea instituțiilor europene și a Băncii Mondiale, un climat încurajator pentru investitorii străini, care promit o infuzie de capital de 40%, reforma în domeniul financiar și al administrației publice, programe adecvate de asistență socială, noi locuri de muncă, îmbunătățirea sistemului fiscal și a regimului impozitelor.

Ne lovim încă de multe greutăți în domeniul industrial, ne cunoaștem părțile bune, cât și cele rele. Acest coeficient încurajator de creștere economică - sublinia premierul Adrian Năstase - pe termen lung trebuie păstrat pentru acel necesar echilibru, pentru a menține acea așteptată credibilitate în afară. De noi, de îmbunătățirea mediului de afaceri, de ideile inteligente, de grăbirea și modernizarea procesului de dezvoltare macroeconomică, conform standardelor europene depinde și nivelul de promovare, a unei economii competitive de piață.

Forumul economic de la Sinaia, problemele discutate într-o dezbatere activă și deosebit de responsabilă, constituie semnal distinctiv că eforturile depuse de cabinetul Năstase - net în avantaj față de cele precedente - începe să aibă dovezile primelor împliniri.

Pentru români, nota de trecere este încurajatoare, pentru partidul de guvernământ PSD - aducătoare de imagini pozitive, mai ales într-un an electoral. Vă mulțumesc.

    Corneliu Ciontu - declarație politică: Dezvoltarea durabilă;

Domnul Corneliu Ciontu:

Declarație politică: "Dezvoltarea durabilă"

Se povestește despre sculptorul Pygmalion că a cioplit o statuie atât de frumoasă, încât s-a îndrăgostit de ea și a cerut zeilor să-i dea viața, pentru a o lua în căsătorie. Sub pana unui mare dramaturg englez, sculptura lui Pygmalion a devenit o tânără din clasele de jos, săracă și neșlefuită, care este educată de un aristocrat inteligent, suferind o asemenea metamorfoză, încât pare recreată după gustul și aspirațiile învățătorului său.

În anul 2004, clasa politică românească se află în ipostaza lui Pygmalion, iar România pare o țară care trebuie regenerată. Sub raport social, moral, economic și politic, România suferă de întârzieri și carențe majore. Acest lucru, aparent descurajant, constituie în fapt o provocare de dimensiuni istorice. Politicienii, oamenii de afaceri, economiștii de astăzi vor construi, asemenea lui Pygmalion, o Românie conformă proiectelor și aspirațiilor lor. O Românie după chipul și asemănarea lor, de care să se poată îndrăgosti. Nu putem decât să sperăm că aceste chipuri și proiecte vor fi oneste, mature, responsabile.

Vorbim astăzi despre dezvoltarea durabilă a României. Dezvoltare înseamnă progres material, urbanizare, creștere a nivelului de educație, conștiință civică, o distribuție mai largă a puterii. Uneori, succesele economice determină aceste procese - așa cum se întâmplă în China contemporană. Alteori, prosperitatea economică este rezultatul unui larg proces de evoluție civică și intelectuală, așa cum s-a întâmplat în Europa renascentistă. Fără îndoială, pentru a obține o dezvoltare solidă, România, este nevoită să sincronizeze toate aceste procese. Nu putem obține progrese unilaterale. Nu putem crește economic fără a progresa în materie democratică - decât amenințând trăinicia procesului de dezvoltare.

Deloc întâmplător, teoriile culturaliste ale dezvoltării vorbesc despre factorul decisiv numit nevoia de reușită, motivația reușitei. Fără o nevoie autentică a oamenilor de a obține performanțe intelectuale sau economice, dezvoltarea rămâne abia un deziderat. Din acest punct de vedere, problema corupției nu este doar o amenințare de tip structural, ci și una de tip psihologic. Un sistem de afirmare și reușită care funcționează prin mecanisme corupte, o economie care e controlată politic nu pot dezvolta o mentalitate competitivă, orientată spre succes prin respectarea regulilor. Dacă noile generații vor fi educate în mediul corupt al realizărilor facile și al compromisurilor, România nu va putea progresa. Pentru anvergura corupției din România suntem cu toți vinovați, și nu avem dreptul să ascundem această realitate în spatele unor bilanțuri cochete.

În materia creșterii economice, prioritățile României sunt evidente și ele concordă cu politica economică a PRM: edificarea clasei de mijloc, dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, reașezarea fiscală mai dinamică și mai justă, crearea unui mediu de afaceri stabil și sanitar, eradicarea corupției. Tocmai pentru că aceste priorități sunt ferme și unanim acceptate, aș dori să insist asupra determinanților sociali ai oricărei creșteri economice. Un proces de dezvoltare presupune o dinamică accelerată: lucrurile se schimbă rapid, societatea se deplasează în ritm alert. Riscul acestei evoluții accelerate este dezordinea, anomalia, haosul schimbării necontrolate. Din acest motiv, procesul de creștere economică trebuie să aibă loc pe fondul unui reale stabilități de ordin social și politic. Pentru Auguste Comte, orice societate presupune o dimensiune dinamică, dar și una statică. Avem nevoie de stabilitate constituțională, legislativă, politică, instituțională pentru a pune bazele unei dezvoltări durabile. România orientată spre creștere nu poate trăi într-o continuă stare de neliniște constituțională. Nu putem vorbi la nesfârșit de autonomii teritoriale pe criterii etnice, punând astfel sub semnul întrebării chiar primele articole din Constituția României. Codul electoral pe care îl pregătim în aceste zile trebuie să fie gândit pentru a însoți societatea românească în următorul secol. Așa cum arăta un binecunoscut gânditor de orientare liberală, statul de drept nu permite schimbarea regulilor în timpul jocului; statul de drept are reguli stabile, care permit cetățenilor planuri de viață cu largă extindere. Legea din România trebuie să probeze durabilitate, persistență în timp. Nu putem începe, cu fiecare guvernare, de la zero, pentru că o dezvoltare durabilă presupune straturi succesive de creștere, nu progrese statistice pe patru ani. Fenomenul supremației legislative a ordonanțelor de urgență trebuie controlat și restrâns.

Nu în ultimul rând, avem nevoie de o pace politică autentică. Firește, această pace nu înseamnă o complicitate a clasei politice în conservarea unor privilegii și nedreptăți flagrante. Pacea politică presupune o deschidere față de ideile adversarilor. Pacea politică repudiază ideea partidelor dezirabile și indezirabile, implică toleranță și dialog. Culpabilizarea unor largi segmente de alegători pentru opțiunea lor electorală nu poate produce decât o radicalizare politică de care România nu are nevoie în drumul său inconturnabil spre Uniunea Europeană.

    Ion Bozgă - intervenție cu titlul Guvernul României condus de Adrian Năstase a rezolvat problema siguranței alimentului;

Domnul Ion Bozgă:

"Guvernul României condus de Adrian Năstase a rezolvat problema siguranței alimentului"

Situație fără precedent: după cincizeci de ani se reușește să se restabilească o structură de conducere guvernamentală, autonomă, independentă în decizii tehnice, subordonată direct Primului-ministru, responsabilă de deciziile care se vor lua ulterior. Consider că este un moment istoric. Toți cei care lucrează în acest domeniu de activitate sunt direct recunoscători domnului Prim-ministru, Adrian Năstase.

Este vorba de înființarea Agenției veterinare și de siguranța alimentului. Pe parcursul celor cincizeci de ani, acest domeniu de activitate a fost totdeauna sub coordonarea și îndrumarea Ministerului Agriculturii.

Nu de puține ori, persoane aflate efemer pe diferite funcții de conducere în Ministerul Agriculturii în diferite perioade de timp, deși nu aveau nici o legătură cu medicina veterinară și siguranța alimentului, au reușit performanța să ia decizii, să dispună măsuri care au dus de foarte multe ori la compromiterea măsurii în sine.

În situația când nu au fost rău intenționați, datorită nepriceperii, au compromis ideea de siguranța alimentului și de medicină veterinară. Nu de puține ori, mulți medici veterinari au fost deferiți instanțelor de judecată, după controale și decizii luate de persoane angajate în Ministerul Agriculturii, care nu aveau cunoștințe despre medicină veterinară.

Primul pas către autonomie și independență profesională a fost făcut în 1990 prin înființarea direcțiilor sanitar-veterinare județene, după care a urmat, în anii următori, înființarea Agenției Naționale sanitar-veterinare.

S-a constatat, după treisprezece ani, că nici acest sistem nu funcționează cum trebuie. De aceea, au apărut în presă și mass-media declarații care culpabilizau medicul veterinar, făcute bineînțeles de persoane neautorizate.

A venit timpul ca lucrurile să se schimbe radical. Medicii veterinari vor fi cei care vor decide singuri asupra acestui tip de probleme, dar și care vor răspunde singuri. De aceea, consider ca moment istoric pentru profesiunea de medic veterinar apariția Agenției veterinare și de siguranța alimentației.

Mulțumesc tuturor miniștrilor care au aprobat în Guvern acest act normativ, însă rămân împreună cu toți medicii veterinari din România, pe care-i reprezint în Parlamentul României, profund recunoscător domnului prim-ministru, Adrian Năstase.

    Pavel Târpescu - evidențierea câtorva elemente din oferta de guvernare a PSD menite să ducă România spre modernitate și prosperitate;

Domnul Pavel Târpescu:

Oferta de guvernare a P.S.D. propunea la sfârșitul anului 2000 un amplu pachet de măsuri pentru a scoate țara din criza profundă în care o scufundase fosta guvernare.

Considerând că revenirea la creșterea economică durabilă și continuă constituie singura sursă de prosperitate a României, Guvernul Adrian Năstase a inițiat și concretizat un vast program de relansare economică, situând țara noastră pe unul din primele locuri între țările central și est-europene.

În perioada 2001-2003, ritmul mediu anual de creștere a fost de peste 5%, față de minus 2,5% în perioada 1997-2000, concomitent cu reducerea inflației de la 40,7% în 2000, la 9,6%, pe primele 9 luni ale anului 2003. A avut loc o reducere a deficitului bugetar de la 4,1% din p.i.b., în decembrie 2000, la 2,5% în anul 2002. A fost îmbunătățit mediul de afaceri, prin simplificarea procedurilor de înregistrare și autorizare a firmelor, reducându-se birocrația și întârzierile administrative.

S-a intensificat procesul de privatizare, valoarea capitalului social vândut în perioada 2001-2003 este de 1,7 ori mai mare decât valoarea capitalului social vândut în perioada 1997-2000, iar valoarea capitalului social privatizat cu investitori străini reprezintă peste 80%.

În domeniul social, conform recentelor evaluări ale Băncii Mondiale, nivelul de sărăcie în rândul populației a scăzut de la 35% în anul 2000 la 29% în 2002, reprezentând corelația clară dintre creșterea economică și protecția socială. Numărul șomerilor a scăzut an de an, rata șomajului ajungând de la 10,5% în 2000 la6,5% la sfârșitul lunii septembrie 2003. Salariul real a crescut cu 7,4% în anul 2002, față de anul 2000, când a scăzut față de 1996 cu aproape 20%.

Fondurile bugetare destinate asistenței sociale, alocațiilor, pensiilor, ajutoarelor și indemnizațiilor pentru diferite categorii defavorizate cresc cu 15,6% în perioada 2001-2004 față de perioada 1997-2000.

În domeniul învățământului, programul "Cornul și laptele" cuprinde în acest an peste un milion elevi și 450.000 copii din grădinițe. A demarat restructurarea învățământului rural, asigurându-se accesul echitabil pentru copiii din mediul sătesc. Au fost achiziționate microbuze și s-au creat 255 școli centre de zonă, de la bugetul de stat au fost asigurate rechizitele necesare pentru copiii proveniți din familiile defavorizate, a crescut gradul de informatizare în școli.

În domeniul sănătății, s-a finalizat trecerea spitalelor de la Ministerul Sănătății la consiliile locale, concomitent cu creșterea fondurilor alocate pentru redresarea sistemului sanitar.

Pentru combaterea corupției, a fost înființat Parchetul Național Anticorupție, au fost instituite prevederi ferme cu privire la conflictul de interese, transparența informațiilor privind obligațiile bugetare restante, urmărindu-se reducerea arieratelor. Au fost modificate și completate dispozițiile legale în vigoare cu privire la declararea și controlul averilor demnitarilor și altor categorii de persoane.

Ca o recunoaștere pe plan extern a rezultatelor actualei guvernări, s-a obținut dreptul la liberă circulație în spațiul Schengen, invitarea României de a deveni membru NATO, obținerea unui calendar precis pentru ca România să devină membru al Uniunii Europene în anul 2007, încheierea de acorduri cu F.M.I. și Banca Mondială, primirea P.S.D. în Internaționala Socialistă, amplu ecou privind revizuirea Constituției, ca parte integrantă de modernizare a societății românești.

Sunt doar câteva elemente care demonstrează drumul ireversibil al României, sub guvernarea P.S.D., spre modernitate și prosperitate.

Vă mulțumesc.

    Gheorghe Eugen Nicolăescu - atenționare în privința creșterii prețurilor și a efectelor resimțite de populație la începutul anului 2004;

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:

Anul 2004 a debutat sub auspicii nefavorabile pentru cetățeni: scumpirea utilităților, a gazelor naturale, a energiei electrice și în lanț a tuturor produselor, fără ca guvernul să spună cât va fi nivelul prognozat al creșterii prețurilor și cu cât se va reduce puterea de cumpărare a oamenilor.

A trecut deja o lună din acest an și în fiecare zi asistăm la majorări de tarife, de prețuri la orice produs, în timp ce traversăm o iarnă grea, care impune consumuri mai mari de energie termică, implicit costuri mai mari pentru aceasta.

Facturile la întreținere au devenit de nesuportat, iar pretinsele ajutoare nu ajung la timp și nici în cuantumul prin care o familie să poată achita întreținerea. Se acumulează datorii ale cetățenilor pe lângă cele precedente și nici nu există o perspectivă de rezolvare.

Este normal ca oamenii să se întrebe ce vor face, cum vor putea să scape de datorii, dar este an electoral și promisiunile P.S.D. sunt multe și pe nimeni nu mai interesează că se mărește blocajul economic, că arieratele au ajuns la un nivel de peste 100.000 miliarde lei, că toate aceste neputințe ale guvernanților le plătesc toți cetățenii.

Cetățenii vor fi nevoiți să muncească ca să acopere nerealizările actualului guvern fără speranța că vor trăi mai bine în scurt timp.

Parlamentul, reîntors din vacanța de iarnă, este obligat să analizeze această situație foarte gravă și să cheme guvernul cu un program serios prin care dezechilibrele create pot fi soluționate.

Guvernul trebuie să comunice corect cu oamenii, chiar și prin intermediul Parlamentului și să-i informeze asupra acestor tuturor neîmpliniri care le va greva viitorul pentru mulți ani și ce rezolvări întreprinde în afara celor electorale.

Vă mulțumesc.

    Iosif Armaș - anul 2004 - an crucial pentru aderarea României la Uniunea Europeană;

Domnul Iosif Armaș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mă bucur să vă reîntâlnesc la începutul unei noi sesiuni parlamentare. Cu unii dintre dumneavoastră am avut plăcerea să mă întâlnesc deja în acest an, cu alții nu. Tuturor vă spun "La mulți Ani!", chiar dacă suntem deja la începutul lunii februarie.

Aș dori să vă rețin atenția, în timpul regulamentar, ce-mi este alocat, cu o problemă de o importanță capitală pentru România.

Țara noastră are în față șansa istorică de a adera, în 2007, la structurile europene. Toată lumea conștientizează miza importantă a procesului de aderare, proces care coincide și cu un an electoral deloc ușor pentru toate forțele politice angajate în alegeri.

Anul 2004 este un an crucial pentru aderare. Dorim să finalizăm negocierile pe perioada mandatului actualei Comisii Europene, să pregătim terenul pentru ca procesul de ratificare a Tratatului de aderare să decurgă rapid și să intensificăm pregătirile pentru absorbția și gestionarea fondurilor de preaderare și a celor structurale.

În anul 2004 vom avea alegeri, dar partidele politice și-au reiterat, la 26 noiembrie 2003, sprijinul pentru procesul de integrare europeană. Sunt convins că nici unul dintre partidele politice implicate în procesul complex al alegerilor nu va transforma această prioritate națională într-un subiect de dispută electorală, ci, dimpotrivă, lăsând la o parte diferențele politice, toate vor contribui la realizarea cu succes a reformelor economice și administrative. Sunt optimist gândindu-mă că la summit-ul de la Bruxelles, din decembrie 2003, s-a considerat că România va fi gata de aderare până în 2007, ceea ce presupune ca, până atunci, ne vom încadra în termenele propuse - încheierea negocierilor în 2004 și semnarea Tratatului în 2005 - și, implicit, vom realiza reformele stringente necesare alinierii noastre cât mai rapide la standardele europene. Șansa noastră constă în consolidarea parteneriatului între forțele politice parlamentare și reprezentanții mediului civic și social.

În ceea ce privește responsabilitățile ce revin Parlamentului sunt de subliniat următoarele aspecte:

Din ultimele evoluții ale procesului de integrare europeană rezultă cu claritate faptul că adoptarea actelor normative care asigură progresul în negocierile de aderare la Uniunea Europeană și un Raport de țară favorabil elaborat de Comisia Europeană reprezintă o prioritate absolută pentru Parlament, în prima sesiune ordinară a anului 2004. În această perioadă va trebui asigurat un proces legislativ fluid și eficient, care să permită respectarea termenelor de finalizare a măsurilor asumate în cadrul pregătirii României pentru aderare. Totodată, trebuie evitată înregistrarea unor restanțe, atât în faza procesului legislativ derulat la Guvern, cât și faza care se desfășoară la Parlament. În raport cu cele subliniate, Birourile permanente ale Senatului și Camerei Deputaților vor trebui să analizeze, în colaborare cu liderii grupurilor parlamentare și cu președinții comisiilor de specialitate, măsurile ce se impun în vederea dezbaterii, în procedură de urgență, a proiectelor de lege necesare pentru armonizarea legislației naționale cu acquis-ul comunitar.

    Florin Iordache - declarație politică: Anul 2000 - un nou început pentru România;

Domnul Florin Iordache:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

"Anul 2000, un nou început pentru România"

Apropierea alegerilor face ca acei lideri sau reprezentanți ai Opoziției care nu au un mesaj sau nu au de prezentat populației fapte și măsuri concrete pentru viitor, să atace fără motiv PSD-ul și Guvernul Adrian Năstase.

Prin aceste atacuri se încearcă distragerea atenției de la măsurile care trebuie luate pentru finalizarea negocierilor cu Uniunea Europeană în acest an.

Domnul Emil Constantinescu, liderul Acțiunii Populare, se transformă din lider de partid într-un așa zis procuror acuzând tot ce vede în față, doar doar mai crește în sondaje. Uită dumnealui de situația dezastruoasă în care a lăsat România în 2000, uită de mineriadele de la Costești și Stoenești.

Uită domnul Constantinescu că românii pot circula liber în Europa după 2000, uită că primirea în NATO s-a făcut după 2000 și tot după 2000 s-a reușit închiderea a 22 capitole în negocierea pentru Uniunea Europeană.

Toate aceste realizări, dar și creșterea nivelului de trai, atenția pe care Guvernul Adrian Năstase a acordat-o tinerilor, dar și persoanelor în vârstă sunt motive care vor determina populația ca la viitoarele alegeri să voteze din nou PSD-ul pentru ca România să-și continue drumul spre Europa spre normalitate.

    Dumitru Chiriță - despre anul 2004, anul decisiv în privința integrării României în Uniunea Europeană;

Domnul Dumitru Chiriță:

Anul 2004 este unul decisiv în privința integrării României în Uniunea Europeană. În acest sens, obiectivul României pentru acest an este închiderea provizorie a celor 8 capitole rămase încă deschise, până în luna octombrie a acestui an, în timpul mandatului actualei Comisii Europene, pentru a putea semna Tratatul de aderare la Uniunea Europeană în semestrul I al anului 2005 și a deveni membru al Uniunii Europene în ianuarie 2007.

În vederea îndeplinirii obiectivelor de integrare a României în Uniunea Europeană, parlamentarii PSD, membri ai Comisiei pentru integrare europeană a Parlamentului României, vor acționa în vederea consolidării activității lor pe direcțiile următoare:

  1. urmărirea procesului legislativ prin care se realizează conformitatea cu legislația comunitară;
  2. susținerea Guvernului condus de Adrian Năstase în procesul de negociere și în activitatea de fundamentare a documentelor de poziție pentru cele 8 capitole care urmează să fie închise provizoriu în perioada următoare. În acest sens, apreciem în mod deosebit decizia Guvernului referitoare la crearea Consiliului Consultativ sub conducerea Negociatorului-Șef al României cu Uniunea Europeană, ca forum de dialog permanent cu partidele politice, sindicatele, societatea civilă, cercetarea, etc;
  3. implicarea activă în dialogul politic parlamentar cu Parlamentul European și cu parlamentele naționale ale statelor membre;
  4. informarea opiniei publice privind beneficiile, precum și costurile integrării europene, în vederea aderării conștiente a populației la proiectul european.

Atenția parlamentarilor PSD se va îndrepta în mod deosebit spre capitolele de negociere cele mai dificile: concurența, agricultura, mediul și energia.

În acest sens, demersul nostru legislativ și politic se va îndrepta spre încurajarea asocierii în agricultură pentru realizarea unor suprafețe optime care să asigure productivități sporite, precum și spre elaborarea programelor de dezvoltare rurală. Suntem interesați să fructificăm cât mai bine fondurile acordate de Uniunea Europeană prin programul SAPARD, în două direcții: dezvoltarea infrastructurii rurale și sprijinirea producătorilor agricoli individuali, a asociațiilor familiale, precum și a altor societăți private din domeniul agriculturii și alimentației în vederea realizării activității lor productive. Apreciem și salutăm inițiativa Guvernului Năstase de a înființa un Comitet al Transparenței, condus de ministrul integrării europene, Alexandru Farcaș, care va monitoriza utilizarea și destinația fondurilor comunitare și va oferi informații tuturor celor interesați despre felul în care sunt alocați banii oferiți de Uniunea Europeană "

În domeniul energiei, vom sprijini liberalizarea piețelor energiei, în condițiile garantării accesului la energie a tuturor cetățenilor. De asemenea, vom stimula inițiativele pentru folosirea optimă a resurselor și creșterea eficienței energetice.

În domeniul concurenței, vom acționa în vederea întăririi rolului Consiliului Concurenței, autoritatea care reglementează libera concurență și în vederea descurajării atitudinilor monopoliste.

De asemenea, în domeniul mediului, vom sprijini activ politicile care să contribuie la apropierea de standardele Uniunii Europene, încurajând în acest sens și parteneriatul public-privat.

În vederea realizării angajamentelor și obiectivelor de integrare europeană a României, parlamentarii PSD din Comisia pentru integrare europeană vor continua să se implice într-un dialog constructiv cu sindicatele, patronatele, societatea civilă, arătându-și disponibilitatea pentru colaborare cu toate segmentele societății românești în vederea reprezentării cât mai bine a interesului cetățenilor români în Uniunea Europeană.

    Cristian Nechifor - despre ultima ieșire la rampă a fostului președinte Emil Constantinescu;

Domnul Cristian Nechifor:

Ultima ieșire la rampă a fostului președinte Emil Constantinescu mi-a adus aminte de cunoscutul banc cu șoarecele și elefantul. "Tropăim, tropăim", spune vocea subțire a actualului șef al Acțiunii Populare, de la "înălțimea" celor zero virgulă zero procente din sondajele de opinie. Dacă n-ar fi penibilă, o astfel de ieșire precum cea a "liderului regional", ar putea fi chiar amuzantă. Din păcate, pentru el, fostul șef al statului nu sesizează ridicolul, care îl duce în zona desenelor animate. Din păcate, pentru noi toți, astfel de accidente ale politicii românești încă mai sunt luate în considerare, deși coboară în derizoriu și acțiunea politică, și statura pe care ar trebui să o aibă un fost președinte al României.

În fața unor asemenea atitudini, cea mai potrivită soluție ar fi însărcinarea Serviciului de pază și protecție cu o nouă misiune: aceea de a-l apăra de ridicol pe domnul Emil Constantinescu.

    Raj Alexandru Tunaru - pledoarie pentru introducerea votului uninominal;

Domnul Raj Alexandru Tunaru:

De când am intrat în Parlamentul României, din anul 2000, cea mai folosită expresie pe care am auzit-o atât din partea mass-media, dar și din partea tuturor partidelor politice (mari și mici, de stânga și de dreapta, sau chiar radical extremiste), a fost diminuarea corupției.

Această expresie am auzit-o de mii de ori, dar, sincer, în afară de legea incompatibilității, nu prea am văzut măsuri concrete și pragmatice luate de la "cap la coadă", pentru că este foarte adevărat proverbul "peștele de la cap se-mpute".

Eu consider că se impune urgent o "înălbire" a clasei politice, atât a celei "negre", cât și a celei "gri".

Cum se poate face asta?!!

Primordial, pentru a scăpa de cei corupți, depășiți de cei cu mentalități și vederi ateo-comuniste, este ca acest lucru să-l facă electoratul la următoarele alegeri, prin vot uninominal, atât la alegerile parlamentare, cât și la cele locale, pentru că vă spun cu mâna pe inimă, mulți dintre parlamentari și-ar dori să-și păstreze în continuare statutul de demnitar, dar să poată câștiga cât un consilier local sau județean, ca să nu mai vorbim de primar.

Nici un partid, nici un actual lider nu poate face această "albire" a politicienilor proprii, din cel puțin două motive:

  1. pentru că au plecat împreună la drum, majoritatea din 1990 sau 1992, "la bine și la rău";
  2. au făcut cel puțin un compromis, de care știu unul, doi sau chiar mai mulți din colegii care ar trebui schimbați cu alți colegi"noi" și la propriu și la figurat.

Cu riscul de a mă repeta de mii de ori, am să vă avertizez pe dumneavoastră, stimați colegi, care sunteți reprezentanții întregului popor român, că "singurul președinte de partid care poate face ordine în propriul lui partid, este VOTUL UNINOMINAL", că principala formă de epurare a clasei politice vechi îndoctrinată și depășită de actuala conjunctură mondială, pentru care primează interesul personal sau de grup, în favoarea celui comunitar și național - este votul uninominal.

Concluzia este următoarea:

Pentru diminuarea corupției și a economiei subterane, care ajunge până la 40% din p.i.b., trebuie să începem cu curățenia și ordinea, mai întâi la noi: Parlament, Guvern, Justiție, Poliție, Administrație etc.

De aceea, cei care doresc introducerea votului uninominal - fie ei chiar și cu funcții de conducere în partidele lor - sunt minoritari față de cei care sunt împotriva votului uninominal și care nu vor mai avea șansă să fie aleși prin acest procedeu.

Pentru această cauză, vin în fața Domniilor Voastre, dar și în fața societății civile, a sindicatelor și altor ONG-uri și nu în ultimul rând a diasporei românești și a forumurilor democratice din Europa, cu care vrem să ne unim, și cer sprijinul nemijlocit, rugându-vă totodată să militați prin toate mijloacele democratice posibile pentru convingerea actualului Parlament de a introduce vot uninominal, începând cu viitoarele alegeri parlamentare (dacă nu se poate mai mult, cel puțin la Senat) și de ce nu și la alegerile locale.

Stimați colegi, una din condițiile prioritare pentru a fi primiți în Uniunea Europeană, în 2007, este diminuarea maximă a corupției și a economiei subterane.

Primele trei măsuri care ar trebui luate în acest sens sunt:

  1. scăderea substanțială a impozitelor pe venit și a impozitului pe salariu;
  2. evaziunea fiscală asimilată din punct de vedere penal crimei;
  3. înnoirea și albirea clasei politice la toate nivelurile, prin introducerea votului uninominal - dorință exprimată de 80% din cetățenii țării noastre.

Vă mulțumesc.

    Gheorghe Popescu - declarație politică: Partidul Național Liberal dezinformează opinia publică.

Domnul Gheorghe Popescu:

Declarație politică: "Partidul Național Liberal dezinformează opinia publică"

Delegația Permanentă a Organizației PSD Gorj, întrunită la 31 ianuarie 2004, a discutat problemele curente legate de activitatea organizației. Una din aceste probleme a fost și analizarea proiectului de protocol cu "Liga disponibilizaților".

Pe lângă acestea, delegația permanentă a luat în discuție și articolele apărute în presă în ultima vreme în legătură cu demisiile din partid ale unor lideri de sindicat din minerit.

La ședință au participat liderii de sindicat Cristea Fluierătorul, Ion Rușet și reprezentantul "Ligii disponibilizaților", Nicolae Mihu.

Din discuții au reieșit următoarele:

  1. Organizația PSD Gorj își desfășoară activitatea respectând recomandările și hotărârile Consiliului Național, Biroului Executiv Central și Delegației Permanente a PSD, dovedindu-se angrenată cu toate forțele în rezolvarea sarcinilor de natură organizatorică.
  2. Presa scrisă și anumite posturi de radio și TV au prezentat denaturat și tendențios cele discutate în conferința de presă din 27 ianuarie 2004.
  3. Președintele organizației, domnul Nicolae Mischie, nu a afirmat că procentul de 9% pentru indexarea salariilor ar fi prea mare pentru lucrătorii din minerit. A precizat că atât poate oferi Guvernul la ora actuală, deoarece și alte categorii sociale se confruntă cu dificultăți deosebite.

Declarația de presă a purtătorului de cuvânt al PNL, Eugen Nicolăescu, cel care nu cunoaște nici cele mai elementare noțiuni de geografie a României, situând Gorjul în Valea Jiului, dezinformează opinia publică referitor la disponibilizații din minerit.

Cred că le-ar sta frumos liberalilor să-și ceară scuze pentru faptul că în 1996-2000, când PNL și PD se găseau la putere, au disponibilizat în Gorj 28.000 de mineri.

Este rușinos să nu-ți recunoști greșelile. Aceasta înseamnă că PNL și PD vor fi taxați așa cum se cuvine în această campanie electorală.

Partidul Social Democrat este partidul acțiunilor concrete, este partidul faptelor palpabile receptate de populație în administrație, în agricultură, în procesul de dezvoltare economică și în rezultatele de excepție pe plan extern.

     

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc. Urez la toată lumea o zi spornică.

 
  Informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente în termenele stabilite.  

(În continuare, lucrările ședinței au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Tudor Mohora, secretar.)

   

Domnul Valer Dorneanu:

Dați-mi voie să declar deschisă partea a doua a ședinței de astăzi, prima fiind dedicată intervențiilor dumneavoastră.

În legătură cu prezența, vreau să vă informez că din cei 345 de deputați și-au înregistrat prezența 283, 62 fiind absenți, 25 participă la alte acțiuni parlamentare.

Înainte de a intra în ordinea de zi, respectiv în dezbaterea proiectelor înscrise, o să vă prezint o informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent, care urmează să fie avizate de comisiile permanente. O să vă prezint foarte repede acest material, pentru că este lung, el vă stă însă la dispoziție și rog pe cei care doresc să facă propuneri cu privire la comisiile care au fost desemnate pentru avize de fond să intervină.

1. Proiectul de Lege privind înființarea de comune noi, prin reorganizarea unor comune și a unui oraș existente, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 10 februarie 2004.

Cameră decizională: Senatul.

2. Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției Consiliului Europei privind criminalitatea informatică, adoptată la Budapesta, la 23 noiembrie 2001, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia juridică, de disciplină și imunități; pentru aviz: Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor.

Termenul de depunere a raportului: 10 februarie 2004.

Cameră decizională: Senatul.

3. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului cadru de împrumut dintre România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, pentru finanțarea Proiectului pentru prevenirea catastrofelor naturale generate de inundații și poluarea aerului, semnat la București, la 16 iulie 2003 și la Paris, la 25 august 2003, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru avize: Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 10 februarie 2004.

Cameră decizională: Senatul.

4. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare privind cooperarea și ajutorul reciproc în cazul producerii dezastrelor, semnat la Budapesta, la 9 aprilie 2003, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 10 februarie 2004,

Cameră decizională: Senatul.

5. Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției europene pentru protecția animalelor de companie, semnată la Strasbourg, la 23 iunie 2003, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond:Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 10 februarie 2004.

Cameră decizională: Senatul.

6. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Republica Austria, Republica Bulgaria, Republica Croația, Republica Cehă, Republica Ungaria, Republica Polonia, România, Republica Slovacă și Republica Slovenia pentru promovarea cooperării în domeniul învățământului superior în cadrul Programului de schimburi pentru studii universitare în Europa Centrală (CEEPUS II), semnat la Zagreb, la 9 martie 2003, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport; pentru avize: Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 10 februarie 2004.

Cameră decizională: Senatul.

7. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Slovace privind navigația pe căile navigabile interioare, semnat la Bratislava, la 5 martie 2003, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru industrii și servicii; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 10 februarie2004.

Cameră decizională: Senatul.

8. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Croația privind transportul pe căile navigabile interioare, semnat la Zagreb, la 26 mai 2003, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru industrii și servicii; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină și imunități. P>Termenul de depunere a raportului: 10 februarie 2004.

Cameră decizională: Senatul.

9. Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului de aderare a Comunității Europene la Convenția internațională privind cooperarea pentru siguranța navigației europene EUROCONTROL din 13 decembrie 1960, așa cum a fost modificată de mai multe ori, iar apoi, armonizată prin Protocolul din 27 iunie 1997, adoptat la Bruxelles, la 27 iunie 1997, semnat la Bruxelles, la 8 octombrie 2002, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru industrii și servicii; pentru avize: Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 10 februarie 2004. Cameră decizională: Senatul.

10. Proiectul de Lege pentru ratificarea "Acordului-cadru între România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare în nume propriu și ca împuternicit al Fondului Special de Carbon" (Umbrella Agreement), din domeniul schimbărilor climatice, semnat la București, la 12 mai 2003 și la Washington, la 11 iunie 2003, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru avize: Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 10 februarie 2004.

Cameră decizională: Senatul.

11. Proiectul de Lege pentru ratificarea Scrisorii de Acord dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, în calitate de Agenție de implementare a Facilității globale de mediu (FGM), privind asistența financiară nerambursabilă acordată României, pentru pregătirea proiectului de diminuare a riscurilor în cazul producerii dezastrelor naturale și pregătirea pentru situații de urgență, semnat la Zagreb la 28 iulie 2003 și la București la 15 octombrie 2003, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru avize: Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, Comisia pentru industrii și servicii, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 9 februarie 2004. Cameră decizională: Senatul.

12. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 116/1998 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române, inițiată de domnul deputat Arpad Francisc Marton, membru al Grupului parlamentar al UDMR.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională; pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 17 februarie 2004. Cameră decizională: Senatul.

13. Propunerea legislativă privind modificarea art. 3 din Legea nr. 73/1993 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ, inițiată de domnul deputat Alexandru Stănescu, membru al Grupului parlamentar al PSD.

Cu această propunere legislativă a fost sesizată, în fond, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 13 februarie 2004.

Cameră decizională: Senatul.

14. Propunerea legislativă privind declararea ca oraș a comunei Voluntari, județul Ilfov, inițiată de domnul deputat Marin Anton, membru al Grupului parlamentar al PNL.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 13 februarie 2004.

Cameră decizională: Senatul.

15. Propunerea legislativă pentru înființarea comunei Micfalău prin reorganizarea comunei Malnaș, județul Covasna, inițiată de domnii parlamentari Arpad Francisc Narton, Sandor Tamaș, Csaba Nemeth, Valentin Zoltan Puskas, membri ai Grupului parlamentar al UDMR.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 13 februarie 2004. Cameră decizională: Senatul.

16. Propunerea legislativă privind declararea satului Alma în comună prin reorganizarea Comunei Ațel din județul Sibiu, inițiată de domnii deputați Radu Podgoreanu și Gheorghe Suditu, membri ai Grupului parlamentar al PSD.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 13februarie 2004.

Cameră decizională: Senatul.

17. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 120/2003 pentru aprobarea demarării de către Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - C. N. A. D. N. R. - a procedurii de negociere cu o singură sursă cu firma Bechtel Internațional Inc. , în vederea încheierii contractului de proiectare, construire și finanțare a autostrăzii Brașov-Cluj-Borș, adoptat de Senat în ședința din data de 17. 12. 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate, următoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii și servicii; pentru avize: Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 6 februarie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 2 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

18. Proiectul de lege pentru aprobarea participării României la Grupul Australia pentru controlul exporturilor în vederea neproliferării armelor chimice și biologice, adoptat de Senat în ședința din data de 17. 12. 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională; pentru avize: Comisia pentru politică externă, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 26 februarie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

19. Proiectul de lege privind îmbunătățirile funciare, adoptat de Senat în ședința din data de 15. 12. 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice; pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 24 februarie 2004.

Cameră decizională: CameraDeputaților.

20. Proiectul de lege privind majorarea unor drepturi salariale ale personalului de specialitate artistică din cadrul Filarmonicii "George Enescu" din București, adoptat de Senat în ședința din data de 17. 12. 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă și protecție socială; pentru avize: Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 17februarie2004

Cameră decizională: Camera Deputaților.

21. Reexaminare la cererea PreședinteluiRomâniei a Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 54/2003 privind interzicerea realizării de clădiri pe suprafețele din fondul forestier național afectate de incendii, adoptat de Senat în ședința din data de 15. 12. 2003.

Cu acest proiect de lege a fost sesizată următoarea comisie în vederea reexaminării: în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice.

Termenul de depunere a raportului: 6 februarie 2004.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 2 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

22. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2003 pentru stabilirea unor măsuri privind înființarea, organizarea, reorganizarea sau funcționarea unor structuri în cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administrației publice centrale și a unor instituții publice, adoptat de Senat în ședința din data de 17. 12. 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 5 februarie 2004.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 2 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

23. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea și completarea Codului de procedură civilă, adoptat de Senat în ședința din data de 17. 12. 2003.

Cu acest proiect de lege a fost sesizată: în fond, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 6 februarie 2004.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 2 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

24. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2003 privind organizarea Gărzii Financiare, adoptat de Senat în ședința din data de 15. 12. 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru avize: Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 6 februarie 2004.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 2 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

25. Proiectul de lege privind statutul magistraților, adoptat de Senat în ședința din data de 17. 12. 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia juridică, de disciplină și imunități; pentru aviz: Comisia pentru muncă și protecție socială.

Termenul de depunere a raportului: 17 februarie 2004.

26. Propunerea legislativă de modificare și completare a Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, inițiată de domnii deputați Petru Andea, Vasile Miron și Gheorghe Roșculeț, membri ai Grupului parlamentar al PSD.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport; pentru avize: Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 5 martie 2004.

27. Propunerea legislativă "Legea Arhivelor Publice", inițiată de domnii deputați Becsek-Garda Dezideriu Coloman, Hunor Kelemen și Arpad Francisc Marton, membri ai Grupului parlamentar al UDMR.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 9 martie 2004.

28. Propunerea legislativă pentru modificarea articolului 9 și a articolului 56 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, inițiată de domnii deputați Gheorghe Suditu, Dumitru Buzatu și Marian Adrian Motoc, membri ai Grupului parlamentar al PSD.

Cu această propunere legislativă a fost sesizată, în fond, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 2 martie 2004.

29. Propunerea legislativă privind impunerea taxelor vamale de export la unele materii prime, inițiată de domnul deputat Gheorghe Marcu, membru al Grupului parlamentar al PSD.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru avize: Comisia pentru industrii și servicii, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 9 martie 2004.

30. Propunerea legislativă privind completarea Legii nr. 61 din 22 septembrie 1993 privind alocația de stat pentru copii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 28 septembrie 1993 cu modificările și completările ulterioare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 523 din 31 decembrie 1998, inițiată de domnii deputați Octavian Sadici, Gelil Eserghep și Maria Apostolescu, membri ai Grupului parlamentar al PRM.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă și protecție socială; pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 2 martie 2004.

31. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii 550 din 14 octombrie 2002 privind vânzarea spațiilor comerciale proprietate privată a statului și a celor de prestări de servicii, aflate în administrarea consiliilor județene sau a consiliilor locale, precum și a celor aflate în patrimoniul regiilor autonome de interes local, inițiată de doamna deputat Oana Manolescu, membru al Grupului parlamentar al Minorităților Naționale.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, urmând a elabora un raport comun, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină și imunități; pentru aviz: Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

Termenul de depunere a raportului: 9 martie 2004.

32. Propunerea legislativă privind declararea ca oraș a comunei Popești-Leordeni, județul Ilfov, inițiată de domnii deputați Marin Anton și Nini Săpunaru, membri ai Grupului parlamentar al PNL.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 24 februarie 2004.

33. Propunerea legislativă privind înființarea comunei Lăcusteni, județul Vâlcea, inițiată de domnii parlamentari Vasile Bleotu, Anton Mițaru, Nicu Spiridon, Vintilă Matei, membri ai Grupului parlamentar al PSD.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 24 februarie 2004.

34. Propunerea legislativă privind înființarea comunei Diculești, județul Vâlcea, inițiată de domnii parlamentari Vasile Bleotu, Anton Mițaru, Nicu Spiridon, Vintilă Matei, membri ai Grupului parlamentar al PSD.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 24 februarie 2004.

35. Propunerea legislativă privind înființarea comunei Vinerea, județul Alba, inițiată de domnii parlamentari Ioan Andrei, Constantin Selagea, Codrin Ștefănescu, Cornel Filipescu, membri ai Grupului parlamentar al PSD și domnul deputat Dan Coriolan Simedru, membru al Grupului parlamentar al PNL.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 24 februarie 2004.

36. Propunerea legislativă privind schimbarea denumirii localității Dumbrava, comuna Ciugud, în localitatea Limba, comuna Ciugud, județul Alba, inițiată de domnii parlamentari Ioan Andrei, Constantin Selagea, Codrin Ștefănescu, Cornel Filipescu, membri ai Grupului parlamentar al PSD.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 24 februarie 2004.

37. Propunerea legislativă privind înființarea comunei CUT, județul Alba, inițiată de domnii parlamentari Ioan Andrei, Constantin Selagea, Codrin Ștefănescu, Cornel Filipescu, membri ai Grupului parlamentar al PSD.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 24 februarie 2004.

38. Propunerea legislativă privind înființarea comunei Sard, județul Alba, inițiată de domnii parlamentari Ioan Andrei, Constantin Selagea, Codrin Ștefănescu, Cornel Filipescu, membri ai Grupului parlamentar al PSD. Nu o să mai avem sate.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci,Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 24 februarie 2004.

39. Propunerea legislativă privind înființarea comunei Bucerdea Grânoasă, județul Alba, inițiată de domnii parlamentari Ioan Andrei, Constantin Selagea, Codrin Ștefănescu, Cornel Filipescu, membri ai Grupului parlamentar al PSD.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 24 februarie 2004.

40. Propunerea legislativă privind înființarea comunei Războieni Cetate, județul Alba, inițiată de domnii parlamentari Ioan Andrei, Constantin Selagea, Codrin Ștefănescu, Cornel Filipescu, membri ai Grupului parlamentar al PSD.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 24 februarie 2004.

41. Propunerea legislativă privind reînființarea comunei Benic, județul Alba, inițiată de domnii parlamentari Ioan Andrei, Constantin Selagea, Codrin Ștefănescu, Cornel Filipescu, membri ai Grupului parlamentar al PSD.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 24 februarie 2004.

42. Propunerea legislativă pentru înființarea comunei Fântânele prin reorganizarea comunei Suhaia, inițiată de domnii parlamentari Dan-Mircea Popescu, Ion Gogoi, Marian Ianculescu, Ionel Marineci, Tiberiu-Ovidiu Mușetescu, Timotei Stuparu, membri ai Grupului parlamentar al PSD.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 24 februarie 2004.

43. Propunerea legislativă pentru înființarea comunei PURANI prin reorganizarea comunei Siliștea, inițiată de domnii parlamentari Dan-Mircea Popescu, Ion Gogoi, Marian Ianculescu, Ionel Marineci, Tiberiu-Ovidiu Mușetescu, Timotei Stuparu, membri ai Grupului parlamentar al PSD.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 24 februarie 2004.

44. Propunerea legislativă pentru înființarea comunei Saelele prin reorganizarea comunei Lunca, inițiată de domnii parlamentari Dan-Mircea Popescu, Ion Gogoi, Marian Ianculescu, Ionel Marineci, Tiberiu-Ovidiu Mușetescu, Timotei Stuparu, membri ai Grupului parlamentar al PSD.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 24 februarie 2004.

45. Propunerea legislativă pentru înființarea comunei Uda Clocociov prin reorganizarea comunei Slobozia Mândra, inițiată de domnii parlamentari Dan-Mircea Popescu, Ion Gogoi, Marian Ianculescu, Ionel Marineci, Tiberiu-Ovidiu Mușetescu, Timotei Stuparu, membri ai Grupului parlamentar al PSD.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 24 februarie 2004.

46. Proiectul de Lege privind participarea forțelor armate la misiuni în afara teritoriului statului român, adoptat de Senat în ședința din data de 17. 12. 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională; pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 6 februarie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 2 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

47. Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, adoptat de Senat în ședința din data de 17. 12. 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii și servicii; pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 6 februarie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 2 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

48. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au dobândit o formă de protecție în România, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă și protecție socială; pentru avize: Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 6 februarie 2004.

Cameră decizională: Senatul.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 2 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

49. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 43/2004 privind modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 102/2000 privind statutul și regimul refugiaților în România, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională; pentru avize: Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 6 februarie 2004.

Cameră decizională: Senatul.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 2 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

50. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 33/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Române de Intervenții și Salvare Navală - (ARISN), primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii și servicii; pentru avize: Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 6 februarie 2004.

Cameră decizională: Senatul.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 2 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

51. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2004 pentru modificarea actelor normative de ratificare a memorandumurilor de finanțare ISPA aprobate de Comisia Europeană în perioada 2000-2002, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:în fond: Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru avize: Comisia pentru industrii și servicii, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 6 februarie 2004.

Cameră decizională: Senatul.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 2 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

52. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 25/2004 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 17/2002 privind stabilirea perioadelor de conducere și a perioadelor de odihnă ale conducătorilor vehiculelor care efectuează transporturi rutiere, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii și servicii; pentru avize: Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 6 februarie 2004.

Cameră decizională: Senatul.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 2 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

53. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 23/2004 pentru ratificarea Addendumului dintre Guvernul României și Comisia Europeană, semnat la București la 18 noiembrie 2003, la Memorandumul de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Europeană referitor la Programul de cooperare transfrontalieră RO0002 dintre România și Bulgaria, semnat la București la 6 noiembrie 2000, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru avize: Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 6 februarie 2004.

Cameră decizională: Senatul.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 2 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

54. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 22/2004 pentru ratificarea Addendumului dintre Guvernul României și Comisia Europeană, semnat la București la 19 decembrie 2003, la Memorandumul de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Europeană referitor la Programul orizontal pentru sprijinul comunității în domeniul siguranței nucleare în 2001 pentru România RO 01. 10, semnat la București la 19 decembrie 2001, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, pentru avize: Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 6 februarie 2004.

Cameră decizională: Senatul.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 2 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

55. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 21/2004 pentru ratificarea Addendumului dintre Guvernul României și Comisia Europeană, semnat la București la 18 noiembrie 2003, la Memorandumul de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Europeană referitor la Programul RO 9904 pentru restructurarea întreprinderilor și reconversie profesională (RICOP), semnat la București la 30 decembrie 1999, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru avize: Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 6 februarie 2004.

Cameră decizională: Senatul.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 2 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

56. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 20/2004 pentru ratificarea Addendumului dintre Guvernul României și Comisia Europeană, semnat la București la 18 noiembrie 2003, la Memorandumul de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Europeană referitor la Programul Național PHARE 2000 RO 0004-RO 0007, semnat la București la 6 noiembrie 2000, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru avize: Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 6 februarie 2004.

Cameră decizională: Senatul.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 2 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

57. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității veterinare, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice; pentru avize: Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 6 februarie 2004.

Cameră decizională: Senatul.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 2 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

58. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 19/2004 pentru ratificarea Addendemului dintre Guvernul României și Comisia Europeană, semnat la București la 18 noiembrie 2003, la Memorandumul de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Europeană referitor la Programul Național PHARE 2001 RO 0104-RO 0109, semnat la București la 4 decembrie 2001, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru avize: Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 6 februarie 2004.

Cameră decizională: Senatul.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 2 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

59. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 18/2004 pentru ratificarea Addendemului dintre Guvernul României și Comisia Europeană, semnat la București la 18 noiembrie 2003, la Memorandumul de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Europeană referitor la Programul de cooperare transfrontalieră RO 0003 dintre România și Ungaria, semnat la București la 6 noiembrie 2000, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru avize: Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 6 februarie 2004.

Cameră decizională: Senatul.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 2 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

60. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 17/2004 pentru ratificarea Addendemului dintre Guvernul României și Comisia Europeană, semnat la București la 26 ianuarie 2004, la Memorandumul de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Europeană referitor la Programul Național 1998 RO 9803-RO 9807, semnat la București la 30 septembrie 1998, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, pentru avize: Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 6 februarie 2004.

Cameră decizională: Senatul.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 2 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

61. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 11/2004 privind producerea, comercializarea și utilizarea materialelor forestiere de reproducere, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice; pentru avize: Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 6 februarie 2004.

Cameră decizională: Senatul.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 2 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

62. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 10/2004 privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului instituțiilor de credit, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia juridică, de disciplină și imunități, pentru aviz: Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

Termenul de depunere a raportului: 6 februarie 2004.

Cameră decizională: Senatul.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 2 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

63. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 9/2004 privind unele contracte de garanție financiară, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia juridică, de disciplină și imunități; pentru aviz: Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

Termenul de depunere a raportului: 6 februarie 2004.

Cameră decizională: Senatul.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 2 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

64. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 6/2004 privind transferurile transfrontaliere, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 6 februarie 2004.

Cameră decizională: Senatul.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 2 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

65. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 4/2004 privind acordarea de facilități fiscale pentru implementarea proiectelor privind extensia sistemelor de comunicații și informatică ale NATO în România, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru avize: Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 6 februarie 2004.

Cameră decizională: Senatul.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 2 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

 
Aprobarea componenței comisiilor de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere la:  

În continuare vă supun aprobării dumneavoastră constituirea unor comisii de mediere.

  proiectul de Lege privind înființarea comunei Beștepe, județul Tulcea;

Prima este la proiectul de Lege privind înființarea comunei Beștepe, județul Tulcea. au fost propuși următorii colegi: Ion Florescu, Vasile Silvian Ciupercă, Alexandru Țibulcă, Eugen Pleșa, Paul Șnaider, Nicolae Nan, Viorel Gheorghe Coifan.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2003 pentru modificarea Legii învățământului nr. 84/1995;

A doua comisie de mediere vizează Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2003 pentru modificarea Legii învățământului nr. 84/1995. Sunt propuși deputații: Petru Andea, Ionel Marineci, Vasile Miron, Anghel Stanciu, Iulian Mincu, Ferenc Asztalos, Sotiris Fotopolos.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență nr.108/2003 pentru desființarea închisorii contravenționale;

Comisia de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență nr. 108/2003 pentru desființarea închisorii contravenționale. Sunt propuși colegii: Vlad Adrian Cășunean, Minodora Cliveti, Traian Dobre, Angela Bogea, Emil Boc, Cornel Știrbeț, Székely Ervin Zoltan.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  proiectul de Lege pentru modificarea art. 1 din Legea nr. 147/2000 privind reducerile acordate pensionarilor pentru transportul intern;

Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru modificarea art. 1 din Legea nr. 147/2000 privind reducerile acordate pensionarilor pentru transportul intern. Sunt propuși colegii: Dumitru Buzatu, Pavel Todoran, Gheorghe Suditu, Emil Crișan, Eugen Popescu, Barbu Gheorghe, Longher Ghervazen.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr.89/2003 pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2003 privind Statutul polițistului;

Comisia de mediere pentru soluționarea textelor la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr. 89/2003 pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2003 privind Statutul polițistului. Sunt propuși deputații: Ion Florescu, Vasile Ciupercă, Kanty Popescu, Gheorghe Dinu, Paul Șnaider, Victor Dobre, Kovaci Tiberiu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2003 pentru modificarea Legii nr. 141/1997 privind Codul vamal al României și a art. 16 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2003 pentru stabilirea unor măsuri privind înființarea, organizarea, reorganizarea sau funcționarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, al ministerelor, al altor organe de specialitate ale administrației publice centrale și ale unor instituții publice;

Comisia de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2003 pentru modificarea Legii nr. 141/1997 privind Codul vamal al României și a art. 16 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2003 pentru stabilirea unor măsuri privind înființarea, organizarea, reorganizarea sau funcționarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, al ministerelor, al altor organe de specialitate ale administrației publice centrale și ale unor instituții publice.

Sunt propuși: Florin Georgescu, Vasile Bleotu, Aurel Gubandru, Horia Ion Neamțu, Iancu Holtea, Ioan Oltean, Nini Săpunaru.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 117/2003 privind preluarea activității jurisdicționale și a personalului Curții de Conturi de către instanțele judecătorești.

Comisia de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 117/2003 privind preluarea activității jurisdicționale și a personalului Curții de Conturi de către instanțele judecătorești.

Sunt propuși: Vasile Bleotu, Cornel Bădoiu, Ioan Timiș, Ioan Băncescu, Florina Ruxandra Jipa, Winkler Iuliu, Sali Negiat.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.184/2001 privind organizarea și exercitarea profesiei de arhitect (amânarea votului final).  

Trecem la proiectele înscrise pe ordinea de zi și începem cu cel privind modificarea și completarea Legii nr. 184/2001 privind organizarea și funcționarea profesiei de arhitect.

Comisia pentru industrii și servicii este prezentă. Domnule Bivolaru, vă rog să propuneți timpii de dezbatere, pentru că suntem în procedură de urgență.

   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Propunem 20 de minute - legea este destul de consistentă -, cu două minute pentru fiecare intervenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu aceste propuneri de dezbatere?

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Dacă există vreo intervenție prealabilă, înainte de a trece la dezbaterea pe texte, în cadrul limitei de timp votate de dumneavoastră? Nu.

Vă rog să urmăriți în paralel, stimați colegi, proiectul și raportul comisiei.

La titlu, stimați colegi, dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Art. I, preambul.

Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Stimați colegi,

Discuția pe care am avut-o cu colegii din Comisia de industrii și servicii se referă la probleme de tehnică legislativă, modul de așezare a amendamentelor care au fost adoptate, modificând texte din Legea nr. 184 care n-au fost modificate de Senat.

Aceste texte ar fi trebuit să fie introduse ca puncte suplimentare la proiectul de lege adoptat de Senat.

Deci, uitați-vă la pct. 3 din raportul comisiei de fond; se introduce o modificare la art. 1, care modificare ar trebui să fie pusă prima, înainte de actualul număr curent 1.

V-aș propune să lăsăm comisiei și staff-ului tehnic această chestiune și, ori de câte ori au propus modificări pe care nu le-au avut în vedere colegii noștri de la Senat, să introducă această frază, care să explice și să puncteze modificarea unui alt text decât în legea primită de la Senat.

Cu această precizare, vă rog, încă o dată, să urmăriți în paralel raportul și proiectul de lege.

La pct. 3, comisia ne propune modificarea art. 1.

Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul nr. 3?

Adoptat amendamentul, se introduce această modificare.

Prim amendamentul nr. 4, comisia propune abrogarea art. 3, alin. 2, ceea ce înseamnă că pct. 1 din proiectul de lege adoptat de Senat dispare.

La amendamentul nr. 5, comisia propune modificarea actualului pct. 2 din proiectul de lege al Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni?

Admis amendamentul; modificat pct. 2.

Înainte de pct. 3 din proiectul Senatului, prin amendamentul nr. 6, comisia propune introducerea a două articole noi - art. 41 și art. 42.

Dacă sunteți de acord cu amendamentul nr. 6?

Admis. Se introduc cele două amendamente.

Pct. 3 din proiectul de lege al Senatului nu are amendamente din partea comisiei.

Dacă aveți dumneavoastră?

Adoptat în unanimitate pct. 3.

La pct. 4 din proiectul de lege al Senatului, comisia nu are intervenții.

Dacă aveți dumneavoastră?

Adoptat pct. 4 în formularea Senatului.

La pct. 5, de asemenea, comisia nu are obiecțiuni.

Dacă aveți dumneavoastră?

Votat în unanimitate în formularea Senatului.

La pct. 6, comisia propune modificarea acestui punct, respectiv cel cu privire la art. 7 alin. 2.

Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul nr. 10?

Nu aveți. Admis amendamentul nr. 10, modificat pct. 6.

La pct. 7, comisia propune amendarea acestuia.

Urmăriți raportul la pct. 11.

Admis amendamentul nr. 11, modificat pct. 7.

Pct. 7 merge până la pag. 11 din raport.

Înainte de pct. 8, după pct. 7, comisia propune, prin amendamentul nr. 12, introducerea unor noi articole - art. 81 și art. 82.

Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul nr. 12?

Admis amendamentul, se introduc cele două articole noi.

Pct. 8 din proiectul de lege al Senatului.

Urmăriți amendamentul comisiei de la pag. 14, numerotat amendamentul nr. 13.

Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul nr. 13?

Admis amendamentul, modificat pct. 8.

La pct. 9 din proiectul de lege al Senatului, comisia nu are amendamente.

Dacă aveți dumneavoastră?

Adoptat în unanimitate în formularea Senatului.

La pct. 10, urmăriți amendamentul nr. 15.

Admis amendamentul, modificat pct. 10 din legea adoptată de Senat.

La pct. 11, comisia propune, vă rog să urmăriți, prin același amendament nr. 15, de la pag. 16, de data aceasta, ca alin. 4 de la art. 13 să aibă alcătuirea pe care o aveți la pag. 16. deci, se revine la abrogarea art. 13 alin. 4.

Dacă aveți obiecțiuni?

Votat în unanimitate amendamentul comisiei Camerei.

La pct. 12 din proiectul de lege al Senatului, urmăriți amendamentul nr. 16.

Admis amendamentul, modificat pct. 12.

Vă rog să urmăriți raportul comisiei; aceasta propune, prin acest amendament, abrogarea art. 15, la care Senatul nu intervenise, așa cum greșit s-a operat în coloana din stânga.

Dacă aveți obiecțiuni la pct. 17? Nu aveți.

Admis amendamentul, se abrogă art. 15.

De asemenea, prin amendamentul nr. 18, comisia propune modificarea lit. c) din art. 16, modificare a Legii nr. 184, neavând, deci, legătură cu ceea ce a decis Senatul.

Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul nr. 18?

Admis amendamentul nr. 18, se modifică art. 16 lit. c).

La pct. 13 din legea adoptată de Senat, comisia n-a avut observații.

Dacă aveți dumneavoastră?

Votat în unanimitate textul Senatului.

La amendamentul nr. 20, comisia propune, de asemenea, o modificare a art. 18 lit. b), neavut în vedere de către Senat.

Dacă aveți obiecțiuni la pct. 20?

Admis amendamentul, se modifică art. 18 lit. b).

De asemenea, prin amendamentul nr. 21, comisia propune modificarea alin. 2 din art. 19 - text la care Senatul nu a intervenit.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Admis amendamentul, modificat alin. 2 de la pct. 19.

Prin amendamentul nr. 22, comisia propune modificarea titlului Secțiunii I-a și a Cap. III.

Dacă aveți obiecțiuni?

Admis amendamentul.

Prin amendamentul nr. 23, comisia propune modificarea alin. 1, alin. 3 și alin. 5 de la art. 20.

Urmăriți amendamentul nr. 23.

Acest amendament vizează și modificarea pct. 14 din lege, care se referea numai la alin. 3 și la alin. 5.

Dacă aveți obiecțiuni?

Admis amendamentul, modificat cele trei alineate ale art. 20.

Prin amendamentul nr. 24, comisia propune modificarea art. 21 alin. 1 lit. a), modificare care nu este cuprinsă în textele adoptate de Senat.

Dacă aveți obiecțiuni?

Admis amendamentul nr. 24, modificat textul lit. a).

La amendamentul nr. 25, comisia modifică partea introductivă a art. 23 și păstrează nemodificat textul în continuare al acestui articol.

Dacă aveți obiecțiuni?

Admis amendamentul, se modifică formula introductivă, restul rămâne cum a propus Senatul la pct. 15.

Prin amendamentul nr. 26, comisia propune modificarea art. 24.

Dacă aveți obiecțiuni?

Admis amendamentul, modificat acest text.

La pct. 16 din legea Senatului, comisia nu are obiecțiuni.

Dacă aveți dumneavoastră?

Votat în unanimitate.

Pct. 17. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate în formularea Senatului.

La pct. 18, lit. i), urmăriți amendamentul nr. 29.

Admis amendamentul nr. 29, modificat pct. 18 cu privire la lit. i).

Înainte de pct. 19 din proiectul de lege al Senatului, vă rog să urmăriți amendamentul nr. 30, care modifică art. 25 alin. 2.

Dacă aveți obiecțiuni?

Admis amendamentul, modificat textul respectiv.

Pct. 19 din proiectul de lege al Senatului.

Urmăriți amendamentul nr. 31, care adaugă la textul adoptat de Senat încă un alineat - alin. 3.

Dacă aveți obiecțiuni?

Admis amendamentul, introdus alin. 3 la art. 26.

La pct. 20 din legea Senatului, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate, comisia nu a avut.

Prin amendamentul nr. 33, comisia propune modificarea art. 31 alin. 1 și alin. 3, care nu a fost modificat de către Senat.

Dacă aveți obiecțiuni?

Admis amendamentul nr. 33, se modifică cele trei alineate ale art. 31.

Prin amendamentul nr. 34, comisia propune abrogarea alin. 2 și alin. 3 de la art. 33 - texte păstrate de Senat.

Dacă aveți obiecțiuni?

Admis amendamentul nr. 34, abrogat alin. 2 și alin. 3 din art. 33.

La pct. 21 din textul Senatului, comisia propune, prin amendamentul nr. 25, modificarea alin. 4, ca și a alin. 5, unde Senatul nu a intervenit.

Dacă aveți obiecțiuni la pct. 35?

Admis amendamentul nr. 35, modificat cele două alineate de la art. 33.

Prin amendamentul nr. 36, comisia propune abrogarea lit. e) și lit. f) ale alin. 2 din art. 35 - texte nemodificate de Senat.

Dacă aveți obiecțiuni?

Admis amendamentul nr. 36, se modifică cele două litere.

La pct. 22 din legea Senatului, comisia propune modificarea alin. 4 al art. 35.

Dacă aveți obiecțiuni?

Admis amendamentul, se modifică pct. 22 alin. 4, potrivit amendamentului comisiei noastre.

La pct. 23 din proiectul de lege al Senatului, dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut amendamente.

Admis textul Senatului.

Prin amendamentul nr. 39, din nou comisia propune abrogarea unui text la care Senatul nu a intervenit, respectiv art. 39 alin. 1.

Dacă aveți obiecțiuni?

Admis amendamentul nr. 39, se abrogă, întâmplător purtând același număr, ca și punctul, art. 39 alin. 1.

Prin amendamentul nr. 40, comisia propune modificarea pct. 24 din legea Senatului, respectiv modificarea alin. 4 al art. 40, potrivit textului comisiei.

Dacă aveți obiecțiuni?

Admis amendamentul nr. 40.

La pct. 25, adoptat de Senat, comisia nu a avut obiecțiuni.

Dacă aveți dumneavoastră?

Adoptat în unanimitate textul Senatului.

După pct. 25 din legea Senatului, comisia propune, prin amendamentul nr. 42, introducerea, după art. 46, a două articole noi - art. 461 și art. 462.

Dacă aveți obiecțiuni?

Admis amendamentul, se introduc cele două texte.

La art. II din legea Senatului, comisia n-a avut amendamente.

Dacă aveți dumneavoastră obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Am parcurs acest proiect de lege destul de greu, din cauza complexității textelor și a raportului.

Îl vom supune votului final astăzi, la sfârșitul ședinței.

 
Dezbateri asupra Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului și a altor acte normative cu incidență asupra acestei proceduri (retrimis comisiei).  

Trecem la pct. 2 - Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 64/1995, procedura reorganizării judiciare și a falimentului.

Rog reprezentanții Ministerului Justiției să-l prezinte și pe domnul Timiș, reprezentantul comisiei, să prezinte, în continuare, raportul acesteia.

   

Doamna Cristina Tarcea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege prin care se dorește modificarea Legii falimentului și a altor acte normative care au legătură cu această materie a fost elaborat în urma propunerilor instanțelor de judecată și a Ministerului Integrării Europene pe baza analizelor și evaluării legislației actuale.

Prin proiect se urmărește, în principal, accelerarea și simplificarea procedurii organizării judiciare și a falimentului, crearea unui echilibru între reorganizarea judiciară și procedura falimentului, de asemenea, eliminarea procedurilor de executare silită individuală care se derulau în paralel și care erau de natură a îngreuna această procedură și, de asemenea, s-a mai urmărit și întărirea controlului asupra activității administratorilor și lichidatorilor.

În ceea ce privește obiectivul, accelerarea și simplificarea procedurii, proiectul de lege reduce o parte din termene, și mă refer la termenul de introducere a recursului, reduce și alte termene procedurale cum ar fi termenul de introducere a contestației împotriva măsurilor luate de administrator, de asemenea, conferă caracter irevocabil unor încheieri pronunțate de judecătorul sindic.

În ceea ce privește crearea echilibrului între procedura reorganizării și procedura falimentului, menționăm faptul că s-a redus cuantumul valorii creanțelor, s-a redus, de asemenea, cuantumul cauțiunii și s-a creat posibilitatea de intrare directă în faliment a debitorilor.

Așa cum am mai menționat, s-au eliminat procedurile paralele și s-a dispus și întărirea controlului asupra activității administratorilor prin măsuri specifice.

Prin urmare, vă rugăm să aveți amabilitatea să adoptați proiectul de lege în forma prezentată de Guvern, Guvernul este de acord cu majoritatea amendamentelor propuse de către Comisia juridică, de disciplină și imunități, cu excepția a 3 amendamente la care ne vom opri la momentul potrivit.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Timiș.

 
   

Domnul Ioan Timiș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

În conformitate cu prevederile art. 89 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului și a altor acte normative cu incidență asupra acestei proceduri.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, de asemenea Comisia pentru buget, finanțe și bănci a avizat favorabil acest proiect de lege.

Proiectul de lege vizează accelerarea și simplificarea reorganizării judiciare, crearea unui echilibru între procedura reorganizării judiciare și procedura falimentului în sensul eliminării barierelor de la ieșirea de pe piață a agenților economici. Eliminarea procedurilor de executare silită individuală, care în prezent se derulează în paralel, afectând procedura colectivă a reorganizării judiciare și a falimentului, precum și întărirea controlului asupra activității administratorilor și a lichidatorilor.

Potrivit prevederilor art. 60 și 69 din Regulamentul Camerei Deputaților, comisiile au definitivat examinarea proiectului de lege în ședințele din 16 septembrie și 3 decembrie 2003. La lucrări au participat, în calitate de invitat din partea Ministerului Justiției, doamna Cristina Tarcea, secretar de stat, și domnul Ioan Chiper, director, precum și domnii: Emilian Radu și Alin Stănescu, președinte și, respectiv vicepreședinte ai Uniunii Naționale a practicienilor în reorganizare și lichidare.

La examinarea prevederilor asupra cărora s-au formulat amendamente au luat cuvântul pentru a-și exprima punctele de vedere, autorii amendamentelor ceilalți membri ai comisiilor, precum și reprezentanții Ministerului Justiției.

După dezbateri, membrii celor două comisii au hotărât cu majoritate de voturi ca proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului și a altor acte normative cu incidență asupra acestei proceduri să fie supus spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților cu amendamentele admise, așa cum sunt cuprinse în Anexa 1.

De asemenea, din dezbateri au rezultat și amendamente respinse, așa cum sunt redactate în Anexa 2 din acest raport.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă la dezbateri generale dorește cineva să intervină? Nefiind intervenții la dezbateri generale, trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Vă rog să urmăriți în acest caz, în paralel, raportul comisiei de fond și proiectul de lege.

La titlul legii nu sunt amendamente, dacă aveți dumneavoastră. Adoptat în unanimitate.

La preambulul art. I nu există amendamente. Dacă aveți dumneavoastră. Adoptat în unanimitate în forma care a fost sesizată.

La pct. 1 urmăriți amendamentul 1. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 1? Admis amendamentul, modificat pct. 1.

Înainte de pct. 2, Comisia juridică, de disciplină și imunități propune prin amendamentul 2 modificarea art. 2. Dacă aveți obiecțiuni? Admis amendamentul 2, se modifică și art. 2 al Legii nr. 64.

Prin amendamentul 3, comisia propune modificarea alin. 2 al art. 4.

Domnule Timiș, ați făcut și dumneavoastră un raport, după modelul comisiei de industrie văd.

 
     

Domnul Ioan Timiș:

Da.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Urmăriți, stimați colegi, amendamentul 3 prin care comisia modifică pct. 2 din Legea de modificare. Dacă aveți obiecțiuni? Este admis amendamentul 3, modificat alineatul 2 al art. 4.

Prin amendamentul 4, comisia propune introducerea unui punct 21, dacă aveți obiecțiuni? Este admis amendamentul, introdus pct. 21.

La pct. 3 din proiectul de lege comisia n-a intervenit. Dacă aveți dumneavoastră obiecțiuni? Votat în unanimitate.

La pct. 4 urmăriți amendamentul 6. Este admis amendamentul 6, modificat pct. 4, respectiv art. 5 din lege.

La pct. 5, urmăriți amendamentul 7. Este admis amendamentul 7, modificat pct. 5 din lege.

La pct. 6 din proiectul de lege, de modificare, urmăriți, vă rog pct. 8 din raport, comisia nu propune amendamente. Dacă aveți dumneavoastră. Este admis pct. 6 din lege în formula propusă.

Pct. 7 și 8. Nu sunt obiecțiuni nici de la dumneavoastră, nici de la comisie, adoptat în formula inițiatorului.

La pct. 9, de asemenea, nu sunt obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră. Votat în unanimitate.

La pct. 10, urmăriți amendamentul 9. Nu sunt obiecțiuni la amendamentul 9, se modifică pct. 10 din lege.

După pct. 10, comisia, prin amendamentul 10, propune modificarea art. 10 alin. 2. Sunt obiecțiuni? Admis amendamentul și se modifică acel text.

Prin amendamentul 11, comisia, de asemenea, propune o altă modificare decât cea cu care am fost noi sesizați.

Urmăriți abrogarea alin. 3 de la art. 10. Sunt obiecțiuni? Admis amendamentul.

Pentru pct. 11, 12, 13 până la 23 comisia nu a avut amendamente. Dacă aveți obiecțiuni? Adoptate, în unanimitate, textele legii de modificare.

La pct. 24 din legea de modificare urmăriți amendamentul 13. Este admis amendamentul, modificat pct. 24, respectiv alin. 1-4 din art. 17.

Poftiți.

 
   

Doamna Cristina Tarcea:

Era unul dintre amendamentele comisiei cu care Guvernul nu este de acord și de ce spun asta, amendamentul. . .

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

La care, stimată doamnă?

 
   

Doamna Cristina Tarcea:

La pct. 24 alin. 4. Comisia a adoptat forma alin. 4, în sensul că administratorul persoană fizică sau societate comercială, inclusiv reprezentantul acesteia trebuie să aibă calitatea de membru al uniunii profesionale în condițiile legii. Or, ceea ce contează, nu este ca administratorul să fie membru al uniunii profesionale, ci să fie practician și asta este cu atât mai important cu cât în perspectivă este posibil ca să îndeplinească aceste funcții și persoane străine, persoane din state membre ale Uniunii Europene și, atunci sigur că da, le-am bloca accesul la acest gen de activitate dacă le-am pune condiția de a fi membru la uniunea profesională.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Timiș, vă rog.

 
   

Domnul Ioan Timiș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Vă propun amânarea discutării acestui proiect de lege până ce în Comisia juridică, de disciplină și imunități se armonizează punctele de vedere de la art. 17 și 22, urmând ca să stabilim o altă dată pentru discutarea acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Sunteți de acord cu această propunere? Vă mulțumesc.

Se amână deci pentru joi, timp disponibil pentru comisie și minister pentru a dezbate cele două texte de lege.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.96/2003 privind protecția maternității la locurile de muncă (amânarea votului final).  

Domnule vicepreședinte Nită, vă rog.

(În continuare, conducerea lucrărilor este preluată de domnul vicepreședinte al Camerei Deputaților, Constantin Niță. )

   

Domnul Constantin Niță:

Stimați colegi,

Sigur voi încerca să conduc eu ședința, v-aș ruga să-mi acordați circumstanțe atenuante dacă greșesc și sper să ne facem treaba cu bine. Deci urmează Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2003 privind protecția maternității la locurile de muncă. Este procedură de urgență, aș ruga comisia să propună timpii.

Comisia pentru muncă, doamna Dobrescu, vă rog.

 
   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Să aveți succes, domnule vicepreședinte.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Comisia de muncă vă propune un timp de dezbatere de 15 minute și luări de cuvânt de un minut.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Dacă sunteți de acord cu timpii propuși?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă?

Unanimitate.

Dacă sunt înscrieri la dezbateri generale? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Trecem la titlul ordonanței. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La art. unic avem un amendament propus de către comisie. La art. 17 alin. 1, dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Amendamentul 2 la pct. 5. Sunt obiecțiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La pct. 3 din ordonanță, amendamentul 3, după pct. 5 se introduce pct. 51 la art. 21, care va avea un nou cuprins.

Doamna Dobrescu, dacă vreți să luați cuvântul.

 
   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule președinte,

Am să vă rog la acest articol, la art. 21, să acceptați o mică modificare, întrucât recunoaștem că a fost o scăpare, îmi aparține chiar mie prin acest amendament, și anume faptul că nu se permit concedieri pentru femeile care sunt în concedii de maternitate sau de lăuzie sau alăptare, acestea nu trebuie să fie permise, decât în condițiile Codului muncii și în condițiile Conveniei OIM nr. 183.

Ca atare, aș vrea să aveți în vedere ca art. 21 alin. 3 să fie reformulat și această reformulare o fac și în urma intervenției tuturor confederațiilor sindicale, deci alin. 3 să sune în felul următor: "Dispozițiile alin. 1 nu se aplică în cazul concedierii pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizării judiciare sau a falimentului angajatorului în condițiile legii. " Ce vrea să spună acest amendament? Că nu dăm voie să fie concediate această categorie de femei pentru motive de restructurare internă să-i ștergem postul din schemă, ci doar pe motive de restructurare, reorganizare judiciară sau faliment. Altfel, întregul sens al legii, acela de a proteja maternitatea și de favoriza prin prevederi pozitive sarcina și lăuzia, s-ar pierde.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă sunt observații la propunerea doamnei președinte? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Vă mulțumesc. Votată în unanimitate.

La art. 4 din proiectul de lege dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art. 5. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art. 6. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Trecem la titlul ordonanței. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La art. 1, dacă sunt observații? Nu sunt obiecțiuni. Vă mulțumesc.

Art. 2. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art. 3. Nu sunt obiecțiuni. Vă mulțumesc.

Art. 4, 5 și 6. Nu sunt obiecțiuni. Vă mulțumesc.

Art. 7, 8, 9 și 10. Sunt obiecțiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art. 11. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art. 12, 13, 14. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art. 15, 16. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art. 17, 18, 19. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art. 20, 21, 22. Sunt obiecțiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art. 23, 24. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art. 25, 26, 27. Sunt obiecțiuni? Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art. 28, 29, și 30. Nu sunt obiecțiuni. Vă mulțumesc.

Art. 31. Sunt obiecțiuni? Aveți observații.

Doamna Dobrescu, vă rog.

 
   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule președinte,

Vă rog, pentru că acest proiect de lege apare cu oarecare întârziere față de prognoza inițială, să modificăm termenul de "obligativitate de elaborare a normelor" și v-aș propune să avem formularea: "În termen de 30 de zile de la publicarea legii de aprobare a ordonanței de urgență a Guvernului, Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei și Ministerul Sănătății vor elabora normele de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență care se aprobă prin hotărâre a Guvernului".

 
   

Domnul Constantin Niță:

Dacă sunt observații la modificarea termenului. Dacă nu sunt, vă supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru modificare? Vă rog votați. Mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă? Mulțumesc.

Se acceptă modificarea. S-a votat.

Anexele 1 și 2. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votate în unanimitate.

Vom supune proiectul de lege votului final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.100/2003 pentru modificarea Legii nr.15/1998 cu privire la asigurările facultative de bunuri, persoane și răspundere civilă în Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază, Serviciul de Telecomunicații Speciale și Ministerul Justiției - Direcția Generală a Penitenciarelor (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2003 pentru modificarea Legii nr. 15/1998 cu privire la asigurările facultative de bunuri persoane și răspundere civilă în Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază, Serviciul de Telecomunicații Speciale și Ministerul Justiției - Direcția Generală a Penitenciarelor.

Invit Biroul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Este procedură de urgență. V-aș ruga să propuneți timpii.

   

Domnul Virgil Popescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată spre dezbatere și avizare în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2003.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul ordonanței de urgență.

Comisia juridică și Comisia pentru buget au avizat, de asemenea, favorabil proiectul de lege în forma adoptată de Senat.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a hotărât să supună acest proiect de lege plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare, în forma adoptată de Senat.

Propun pentru dezbateri trei minute total, un minut pentru fiecare intervenție.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Mulțumesc.

Cine este pentru timpul propus aprobării? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă.

Abțineri?

S-a aprobat timpul propus.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Titlul legii. Dacă sunt observații. Nu sunt. Mulțumesc.

La art. 1 dacă aveți observații. Nu sunt. Vă mulțumesc.

Trecem la dezbaterea ordonanței de urgență.

Dacă la titlul ordonanței de urgență sunt observații. Nu sunt. Vă mulțumesc. Votat în unanimitate.

La articolul unic dacă sunt observații. Nu sunt. Mulțumesc.

Dacă la art. 3 alin. 2, 3, 4 sunt observații. Nu sunt. Mulțumesc.

Art. 2. Dacă aveți observații. Nu sunt. Mulțumesc.

Vom supune aprobării votului final în ședința de vot.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, Industrie Alimentară și Dezvoltare Rurală (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, Industrie Alimentară și Dezvoltare Rurală.

Invit Comisia pentru agricultură, silvicultură și industrie alimentară.

Rog inițiatorul să prezinte proiectul.

   

Domnul Valeriu Steriu (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului):

Întărirea capacității administrative este o condiție pentru toate țările candidate, în cursul perioadei de pregătire a aderării, condiție subliniată și în ultimele rapoarte periodice ale Comisiei Europene.

Conform angajamentelor asumate prin documentele de poziție, Capitolul 7, "Agricultura", și Capitolul 8, "Pescuitul", în cadrul procesului de pregătire în vederea aderării României la Uniunea Europeană, se impune organizarea și funcționarea unei structuri administrative care să deruleze și să gestioneze fonduri europene pentru agricultură și pescuit, în baza prevederilor regulamentare comunitare în vigoare.

Înființarea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, Industrie Alimentară și Dezvoltare Rurală, ca instituție publică, cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului, finanțată integral de la bugetul de stat va asigura transparența în administrarea fondurilor alocate din bugetul, de stat, a ajutoarelor și subvențiilor destinate susținerii agriculturii.

De la momentul aderării României la Uniunea Europeană, această instituție va fi responsabilă și de derularea și gestionarea fondurilor europene pentru agricultură, Fondul European de Orientare și Garantare a Agriculturii - FEOGA.

Managementul financiar al FEOGA, Secțiunea "Garantare", precum și implementarea măsurilor pentru FEOGA, Secțiunea "Orientare", și ale instrumentului financiar de orientare pentru pescuit va fi asigurat de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, Industrie Alimentară și Dezvoltare Rurală.

Aplicarea transparentă a programelor de susținere financiară a producătorilor agricoli și înființarea Agenției de Plăți și Intervenție sunt recomandate de experții Uniunii Europene.

În prezent, cea mai mare parte din activitatea Direcțiilor pentru agricultură și dezvoltare rurală o reprezintă verificarea documentațiilor pentru acordarea de subvenții și alte ajutoare de stat, devenind o instituție cu specific financiar.

În acest sens, s-a întocmit alăturatul proiect de lege pe care-l supunem aprobării.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Vă mulțumesc.

Comisia, aș ruga să vă expuneți punctul de vedere.

 
   

Domnul Ioan Bâldea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere și avizare în fond cu Proiectul de Lege privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției de Plăți și Intervenții pentru Agricultură, Industrie Alimentară și Dezvoltare Rurală.

Senatul a adoptat proiectul de lege în ședința din 4 decembrie 2003. Proiectul de lege are ca obiect reglementarea, înființarea, organizarea și funcționarea Agenției de Plăți și Intervenții pentru Agricultură, Industrie Alimentară și Dezvoltare Rurală, instituție publică cu personalitate juridică, finanțată integral de la bugetul de stat, în subordinea Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului, în scopul armonizării legislației din România cu legislația comunitară, potrivit angajamentelor asumate prin documentele de poziție pentru Cap. 7, "Agricultura", și Cap. 8, "Pescuitul", în cadrul procesului de pregătire în vederea aderării României la Uniunea Europeană.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art. 73 din Constituție.

Raportul Comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi în ședința din 16 decembrie 2003.

Proiectul de lege, potrivit art. 75 din Constituție și art. 86 alin. 3 pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaților, cu modificările și completările ulterioare, este de competența decizională a Camerei Deputaților.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Mulțumesc.

Poftiți.

 
   

Domnul Mihai Nicolescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Înființarea Agenției de Plăți și Intervenții pentru Agricultură, Industrie Alimentară, Dezvoltare Rurală reprezintă o normalitate în activitatea pe care România trebuie s-o realizeze și, conform angajamentelor asumate prin documentele de poziție vizând Cap. 7, "Agricultura", și Cap. 8, "Pescuitul", se dorește prin această inițiativă, prin acest proiect de lege să se realizeze o normalitate, o transparență în derularea fondurilor și, într-adevăr, tot ceea ce România va realiza din acest moment și în continuare după anul 2007, este cuprins în acest proiect de lege care va permite României, într-adevăr să deruleze, să absoarbă fonduri și să se integreze bine și eficient în acest cadru european vizând dezvoltarea agriculturii.

De aceea, în numele Partidului Social - Democrat din România, propunem Camerei să susținem cu multă tărie aprobarea acestui demers de înființare a agenției.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă alte grupuri parlamentare doresc să participe la dezbateri generale. Nu doresc.

Trecem la dezbaterea legii.

La titlul legii dacă sunt observații. Nu sunt. Vă mulțumesc. Votat în unanimitate.

Art. 1 alin. 1, 2, 3. Dacă sunt observații. Nu sunt. Vă mulțumesc.

Art. 2 alin. 1, 2, 3. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votate în unanimitate.

La alin. 4 de la art. 2, comisia propune un amendament prin care solicită eliminarea acestui punct. Dacă sunt observații la acest amendament al comisiei. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art. 3 lit. a, b, c, d, f, g. Dacă sunt observații. Nu sunt.

Lit. h, i, j, k, l, dacă sunt observații. Nu sunt. Votate în unanimitate.

Art. 4 alin. 1, 2, 3, 4, 5, dacă sunt observații. Nu sunt. Mulțumesc. Votate în unanimitate.

Art. 5 alin. 1, 2, 3. Dacă aveți observații. Nu sunt. Vă mulțumesc.

Art. 6. Observații nu sunt. Votat în unanimitate.

Art. 7. Observații nu sunt. Votat în unanimitate.

Art. 8, 9 și 10. Nu sunt observații. Votate în unanimitate.

Art. 11. Nu sunt observații. Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul de lege aprobării votului final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind înființarea comunei Bălteni prin reorganizarea comunei Perieți, județul Olt (amânarea votului final).  

Propunerea legislativă privind înființarea comunei Bălteni, prin reorganizarea comunei Perieți, județul Olt.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului, vă rog!

Inițiatorul dacă dorește să prezinte proiectul de lege.

   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În vederea dezvoltării echilibrate a tuturor localităților, propunem reînființarea comunei Bălteni, comună ce se desprinde din actuala comună Perieți.

Localitatea Bălteni a împlinit 514 ani de atestare documentară, este situată la aproximativ 12 km de municipiul Slatina. Pe teritoriul comunei Bălteni există două biserici, o școală, grădiniță, centrală telefonică, cabinete medicale și stații auto.

Prin reînființarea comunei, s-ar elimina aproximativ 7-8 km, distanța care există la această oră până la consiliul local din comuna Perieți.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Mulțumesc.

Comisia.

 
   

Domnul Radu Liviu Bara:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, ținând cont de avizul favorabil al Consiliului Legislativ și punând în discuție formarea noii comune Bălteni, verificând dacă se respectă prevederile înscrise în Anexa nr. 4 din Legea nr. 305 din 2002 referitoare la elementele și nivelul de dotare al localităților rurale, Comisia propune pentru adoptare propunerea legislativă, având în vedere faptul că după noua Constituție, Camera decizională este Senatul.

Vă rugăm să aprobați propunerea făcută de către comisie, privind înființarea noii comune Bălteni.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

La dezbateri generale, dacă grupurile parlamentare doresc să participe. Nu doresc. Mulțumesc.

Trece la dezbaterea legii. La titlul legii dacă sunt observații.

Vă rog!

 
   

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administrației și Internelor):

Mulțumesc mult, domnule președinte!

Sunt și eu la fel de emoționat ca și dumneavoastră. Vreau să spun că această propunere legislativă a fost examinată de Guvern, care a constatat că sunt întrunite condițiile necesare pentru înființarea comunei și, prin urmare, o susține.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Atunci, trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlul legii, comisia pentru unitate în redactare a propus modificarea titlului. Dacă sunt observații la această modificare. Nu sunt. Vă mulțumesc. Votat în unanimitate.

La art. 1, de asemenea, comisia propune completare art. 1 cu alin. 2, unde se precizează clar unde se stabilește reședința comunei. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

La art. 3, urmăriți amendamentele comisiei. Dacă sunt observații. Nu sunt. Mulțumesc. Votat în unanimitate.

La pct. 4, urmăriți amendamentele la pct. 4 și 5 din raportul comisiei, respectiv la alin. 1, 2 și art. 4, alin. 1, 2, 3. Dacă sunt observații. Nu sunt. Se aprobă amendamentele comisiei. Votat în unanimitate.

Alin. 4 de la pct. 4, de asemenea, dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art. 5, de asemenea, urmăriți amendamentul comisiei. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art. 6. Comisia n-a avut observații. Dacă aveți dumneavoastră. Nu aveți. Atunci îl considerăm votat în unanimitate.

Vom supune aprobării votului final proiectul de lege.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind declararea comunei Potcoava, județul Olt, oraș (retrimisă comisiei).  

Propunerea legislativă privind declararea comunei Potcoava, județul Olt, oraș.

Comisia pentru administrație publică locală și inițiatorul. Vă rog!

   

Domnul Florin Iordache:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comuna Potcoava din județul Olt este comuna care îndeplinește din punctul de vedere al inițiatorului condițiile pentru ridicarea la rangul de oraș. În această comună s-a efectuat și referendumul iar populația în proporție de 80% a fost de acord cu transformarea comunei din comună în oraș. Datorită faptului că în această comună există condiții necesare pentru transformare, ținând cont că există străzi asfaltate, există parc, există școli, licee, propunem trecerea și transformarea acestei comune din comună în oraș.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Mulțumesc foarte mult.

Guvernul, dacă are observații.

 
   

Domnul Mircea Alexandru:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Guvernul a examinat această propunere legislativă. Din fișa localității rezultă că nu sunt îndepliniți o mare parte din principalii indicatori minimali cantitativi și calitativi de definire a localităților urbane, prevăzuți la pct. 1. 0 din Anexa nr. 2 la Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajarea teritoriului național, Secțiunea a IV-a - "Rețeaua de localități".

Astfel, de exemplu, numărul de paturi în spitale la 100. 000 de locuri; de asemenea, procentele referitoare la dotările locuințelor, la străzile cu rețele de distribuire a apei, precum și la străzile cu conducte de canalizare sunt sub limitele cerute de lege.

De asemenea, precizăm că nu există străzi cu rețele de hidranți exteriori pentru stingerea incendiilor și nici hoteluri sau locuri în hoteluri.

Pentru aceste motive, Guvernul nu susține promovarea propunerii legislative.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Mulțumesc.

Comisia. Să vedem care vă este punctul de vedere.

 
   

Domnul Liviu Radu Bara:

Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur, reprezentantul Guvernului are dreptate într-o anumită măsură. Comisia, analizând această propunere legislativă și întrucât în dezbaterea Camerei Deputaților se află în prezent și un alt proiect de lege privind declararea ca oraș a unor comune, înregistrat în perioada cât am fost în vacanță, comisia a cerut din partea inițiatorilor niște date suplimentare, urmând ca în cazul când această comună îndeplinește condițiile conform Legii privind declararea ca oraș a unor comune, urmează ca această propunere să fie scrisă în anexa respectivă.

Din acest motiv, Comisia propune plenului Camerei respingerea prezentei propuneri legislative, întrucât nu mai are obiect dacă va fi cuprinsă în anexa respectivă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Adică susțineți retragerea la comisie, nu?

 
     

Domnul Radu Liviu Bara:

Da.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Mulțumesc.

Inițiatorul are ceva de comentat? Nu.

Vă supun votului propunerea de retrimitere a proiectului de lege la comisie.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Mulțumesc.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind declararea comunei Ungheni, județul Mureș, oraș (amânarea votului final).  

Propunerea legislativă privind declararea comunei Ungheni, județul Mureș, oraș.

Inițiatorul dacă este în sală. Nu este.

Guvernul, dacă susține acest proiect. Vă rog!

   

Domnul Mircea Alexandru:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Guvernul a examinat propunerea legislativă și a constatat că sunt întrunite condițiile prevăzute de lege. Mai mult decât atât, ea a și fost inclusă în Proiectul de Lege privind declararea ca oraș a unor comune, aprobat de Guvern și transmis Parlamentului spre dezbatere și aprobare. Deci, este prevăzut și în proiectul de lege, în anexa de la proiectul de lege.

Având în vedere cele precizate, susținem declararea ca oraș a comunei Ungheni, însă prin Proiectul de Lege privind declararea ca oraș a unor comune.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Mulțumesc.

Comisia, v-aș ruga.

 
   

Domnul Radu Liviu Bara:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului a analizat propunerea legislativă. Ținând cont de avizul Consiliului Legislativ a hotărât, având în vedere că se respectă Secțiunea a IV-a- "Rețeaua de localități", trecerea localităților de la un rang la altul, se respectă principalii indicatori minimali prevăzuți la Anexa nr. 2, propune plenului Camerei aprobarea acestei inițiative legislative. Sigur, competența decizională și în acest caz este a Senatului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Mulțumesc și eu.

Dacă grupurile parlamentare au observații. Nu au.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlul legii dacă sunt observații. Comisia a avut o observație.

Amendamentul nr. 1 din raport. Dacă sunt observații la amendament. Nu sunt. Votat în unanimitate.

La art. 1 din lege, comisia a avut amendamente atât la pct. 1, cât și la pct. 2. Dacă dumneavoastră aveți observații la amendamentele comisiei. Nu. Votate în unanimitate.

La pct. 2, de asemenea, comisia propune completarea acestuia. Dacă sunteți de acord cu această completare. Mulțumesc. Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul de lege aprobării votului final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 40/2003 pentru modificarea și completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 40/2003 pentru modificarea și completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

Comisia juridică.

   

Domnul Ioan Timiș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Obiectul de reglementare a proiectului de lege îl constituie aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 40/2003 prin care se introduce în Legea nr. 161/2003 un articol nou, art. 1001, în sensul că în mod excepțional, pentru persoanele numite de președintele României, de către Parlament, la propunerea președintelui României sau potrivit legii de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării, Birourile permanente ale Camerelor, în ședință comună, să poată aproba, la sesizarea președintelui României, îndeplinirea în continuare a funcției care a generat cazul de incompatibilitate, dacă un interes public impune aceasta.

După dezbateri, membrii comisiei au hotărât să supună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere acest proiect de lege, cu amendamentele admise, care sunt redate în Anexa nr. 1 din prezentul raport, și cu amendamentele respinse, prevăzute în Anexa nr. 2.

În raport cu obiectul și conținutul său, acest proiect de lege face parte din categoria legilor organice.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Mulțumesc.

Dacă Guvernul are observații. Nu are.

Grupurile parlamentare? Domnul Brudașcu. Vă rog!

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am primit cu interes la momentul respectiv intenția Guvernului de a eradica flagelul care se numește corupție și am considerat, chiar dacă ne-am pronunțat împotriva modului de a ni se impune acceptarea pachetului de legi, Legea nr. 161/2003. Iată însă că acum, după o practică veche, constatăm că pe ușa din dos apar excepțiile.

Acest proiect de lege reprezintă o excepție și reprezintă de fapt o practică extrem de periculoasă. Dacă pentru ochii străinătății a dat foarte bine adoptarea Legii nr. 161/2003, pentru că într-adevăr se mișca ceva și se dorea să se combată corupția, iată, vin acum excepțiile, și pentru baronii sau persoanele care fac parte din anturajul puterii, se încearcă să se găsească portițe de a scăpa de sub impactul și efectul acestei legi.

În ceea ce ne privește, noi ne pronunțăm împotriva unei asemenea formule de a introduce pe ușa din dos facilități pentru acei care sunt apropiați puterii, noi considerăm că este foarte clar articolul din Constituție care arată că "Nimeni nu este mai presus de lege" și, prin urmare, cerem să nu se adopte o asemenea lege care va face rău, în această perioadă importantă imaginii României și eforturilor de integrare, pentru că va sublinia că guvernul actual nu este capabil să-și respecte nici măcar propriile sale inițiative.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Da. Mulțumesc.

Dacă mai sunt și alte grupuri parlamentare. . . Domnul Chiliman. Vă rog!

 
   

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc, domnule președinte.

Pot să vă spun că am rămas surprins în momentul în care a apărut această ordonanță de urgență care de fapt derogă de la rigoarea unei legi care trebuie, într-adevăr, să lupte împotriva corupției și face aceste. . . propune niște derogări pentru o serie de persoane, într-un mod foarte bizar. Și acolo unde a apărut o derogare, suntem într-o țară unde dacă pui o derogare, sub ea se ascund pe urmă încă foarte mulți alții.

Este un lucru absolut hilar ca la câteva zile de la aprobarea cu mult fast, cu trâmbițe și cu surle a unei legi împotriva corupției, la numai câteva săptămâni, două sau trei după asta, să apară, pe 29 mai 2003, această ordonanță care introduce niște derogări. E motivul pentru care am introdus și un amendament, sigur, care a fost respins pentru că ordinul de sus a fost cu totul altul, nu o lege corectă, și dreaptă și aplicabilă, ci o lege șvaițer care să permită diverșilor acoliți ai puterii să se strecoare prin găurile acestui șvaițer.

Ca atare, vreau să vă spun că am rămas surprins, rămân în continuare surprins că există asemenea legi care nu fac cinste Parlamentului României. Îmi voi susține la momentul respectiv amendamentul respins.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Da. Mulțumesc.

Dacă reprezentantul Guvernului dorește să facă observații. Vă rog!

 
   

Domnul Teodor Bobiș (secretar de stat, Departamentul pentru Relația cu Parlamentul):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Sigur, comentarii pe marginea unui proiect de lege se pot face. Numai că în ceea ce ne privește, noi constatăm că aceste susțineri nu sunt în concordanță cu textul pe care vi-l supunem aprobării. Eu vă rog să fiți atenți ce spune textul pe care vi-l supunem aprobării.

"În mod excepțional, pentru persoanele numite de președintele României, de către Parlament, la propunerea președintelui României sau potrivit legii, de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării, Birourile permanente ale Camerelor, în ședință comună, pot aproba, la sesizarea președintelui României, îndeplinirea în continuare a funcției care a generat cazul de incompatibilitate"

Nu este vorba de a introduce prin dos sau cum vreți să ne exprimăm aici, o situație pe care trebuie s-o rezolve în ultimă instanță tot Parlamentul, la nivelul celor două Birouri permanente, la propunerea președintelui României.

Deci dacă nici măcar de la înălțimea demnității pe care o are președintele României nu avem încredere că acea solicitare este pe deplin justificată, atunci putem să facem orice comentarii.

În orice caz, Guvernul își susține ordonanța și vă rugăm s-o aprobați în forma pe care v-am prezentat-o.

Vă mulțumim.

 
   

Domnul Constantin Niță:

La dezbateri generale se dă cuvântul unui singur reprezentant al grupului parlamentar, din câte știu. Nu v-a atacat, n-a spus numele dumneavoastră.

Comisia, vă rog.

 
   

Domnul Ioan Timiș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Dacă lăsăm la o parte observațiile făcute de colegii noștri privind istoria elaborării și adoptării acestei legi anticorupție, observații care n-au decât un caracter de declarație politică, trebuie să observăm că este vorba de cazuri excepționale, de situații excepționale, de o cerere a președintelui României, aprobată de Birourile permanente și supusă aprobării plenului Parlamentului.

Vă rog să observați că, de această dată, nu facem decât să acordăm Parlamentului rolul pe care îl are. Nu este vorba de introducere pe ușa din dos, nu este o defavorizare a unor persoane, de unii acoliți ai Puterii ș. a. m. d.

Dumneavoastră, Parlamentul, în plenul său, veți decide asupra cazurilor de incompatibilitate. Mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă la titlul legii aveți observații? Comisia a avut o nouă redactare a articolului unic. Dacă dumneavoastră aveți observații?

Da, poftiți, domnule Brudașcu.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Eu cred că, având în vedere cele spuse anterior, titlul nu corespunde realității. De aceea, aș vrea să propun să se facă o modificare: "Proiect de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului pentru eliminarea transparenței în exercitarea demnităților publice".

 
   

Domnul Constantin Niță:

Da, este o ironie, dar sigur am obligația să dau cuvântul comisiei.

 
   

Domnul Ioan Timiș:

Nefiind depus un amendament scris în acest sens, și bănuiesc că este o ironie, ne menținem punctul de vedere asupra textului.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Mulțumesc. Trecem la vot.

la titlul legii dacă sunt observații? Nu sunt.

Aprobat în unanimitate.

Articolul unic, dacă aveți observații? Comisia l-a refăcut. Deci, dacă altcineva mai are o altă observație?

Vă rog, domnule deputat Chiliman.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Am avut aici, la articolul unic, nu la partea de preambul, ci la text, am avut o propunere de amendament respins, și anume am propus ca amendament la art. 1001, următorul text: "Nu se admit derogări de la prevederile prezentei legi pentru persoanele numite de către președintele României, de către Parlament, la propunerea președintelui României sau, potrivit legii, de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării".

Am făcut această propunere tocmai pentru a nu se înfrânge în nici un fel de către nimeni această prevedere care este clară acolo: o persoană incompatibilă, declarată ca atare sau devenită ca atare, nu are ce să caute să ocupe asemenea posturi, indiferent care este numele, responsabilitatea sau funcția persoanei respective. Se găsesc o mulțime de alți oameni de valoare în țara asta, care să nu se afle în starea de incompatibilitate. Și din cauza asta am propus acest text, care a fost respins de comisie, și pe care vă rog să-l supuneți spre aprobare plenului.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Comisia, v-aș ruga.

 
   

Domnul Ioan Timiș:

Comisia a respins acest amendament, pentru că el vine să anuleze tocmai scopul legii. Scopul acestei ordonanțe era de a acorda anumite derogări pentru aceste persoane. Or, dacă venim și spunem că nu se admit derogări tocmai pentru persoanele pe care le-am acceptat în titlul legii și în articolul unic, atunci nu înțelegem de ce se face lucrul acesta.

De aceea, comisia își păstrează punctul de vedere, de respingere a acestui amendament.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Mulțumesc foarte mult.

Domnule Chiliman, mai aveți încă observații? Vă rog.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îmi cer scuze că intervin din nou, dar aș vrea doar să vă spun că titlul legii este: "Ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Legii nr. 161 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și mediului de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției".

Deci, incompatibilitatea este o situație care poate să ducă la anumite forme de corupție, în anumite situații, nu în toate. Or, în momentul în care am făcut această propunere de modificare a textului propus de Guvern, nu apare nici un fel de incompatibilitate între textul propus de mine și titlul acestei ordonanțe. Dimpotrivă, este un text care încearcă să completeze o gaură de șvaițer, să zic, care există în legea inițială, și care, de fapt, se lărgește prin propunerea venită de la Guvern.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Mulțumesc.

Sunt dator să supun votului dumneavoastră propunerea comisiei.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 89 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați. 29 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Aprobat deci amendamentul comisiei cu 89 voturi pentru, 29 împotrivă și nici o abținere.

Vă supun votului amendamentul domnului Chiliman.

Cine este pentru? 14 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 89 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Mulțumesc.

Respins amendamentul domnului Chiliman.

Trecem la articolul unic. Dacă sunt observații. Comisia a avut un amendament pe care l-a votat.

dacă sunt observații la amendamentul comisiei? Nu aveți. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanței. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La art. 1 din ordonanță, dacă sunt observații? Nu sunt. Comisia, prin amendamentul de la pct. 2, din raport, a avut pentru acuratețea textului, modificarea acestuia, a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Pct. 2 din ordonanță. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

pct. 2 din ordonanță, dacă sunt observații? Nu sunt. Mulțumesc.

Votat în unanimitate.

Vom supune votului final ordonanța.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2003 pentru înființarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. prin reorganizarea Regiei Autonome Administrația Națională a Drumurilor din România (amânarea votului final).  

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 84/2003 pentru înființarea Companiei Naționale de Autostrăzi și drumuri naționale din România prin reorganizarea Regiei Autonome "Administrația Națională a Drumurilor din România".

Comisia pentru industrii și servicii, vă rog.

   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Având în vedere că acest proiect de lege, care trece pentru prima oară la noi în Cameră, este destul de voluminos, propun ca până la ora 12,30 să încheiem dezbaterea lui, cu un minut de fiecare intervenție.

 
   

Domnul Constantin Niță:

este procedură de urgență.

Cine este pentru timpii propuși? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Trecem la dezbaterea legii.

Inițiatorul dacă are ceva de adăugat? Nu.

Raportul comisiei, v-aș ruga să-l prezentați.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Acest proiect de lege pentru Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 84/2003 privind procesul de restructurare a Regiei Autonome Administrația Națională a Drumurilor din România, care a început în '97, a fost continuată în anii următori prin externalizarea activității de întreținere, reparații drumuri, crearea de societăți comerciale și, bineînțeles, privatizarea acestora.

Au fost înființate 15 societăți comerciale, din care 4 au fost deja privatizate; pentru 3 societăți au fost publicate deja anunțurile de privatizare; sunt în curs de realizare documentațiile de licitație pentru alte 8 societăți. Acest proces de reorganizare a Administrației Naționale a Drumurilor este continuat de această ordonanță de urgență, prin transformarea Regiei în Societate comercială, pentru alinierea la principiile economiei de piață și conform cerințelor Uniunii Europene.

Această ordonanță a fost avizată favorabil de Consiliul Legislativ, de Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia juridică, de disciplină și imunități, Comisia pentru buget-finanțe și bănci și Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, care și-au dat aviz favorabil.

Vă rugăm, domnule președinte, să supuneți dezbaterii acest proiect de lege, care trebuie să aprobe Ordonanța nr. 84/2003. Mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Titlul legii. Dacă sunt observații? Comisia nu a avut nici o observație.

Votat în unanimitate.

Articolul unic. Comisia a avut un amendament. Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu.

Admis amendamentul comisiei. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanței de urgență. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La art. 1, comisia - la alin. 1 - a avut o completare, deci o modificare a acestuia. Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu aveți.

Admitem amendamentul comisiei.

La alin. 2, de asemenea, comisia a avut o modificare. Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu.

Admis amendamentul comisiei.

De asemenea, la amendamentul nr. 2 se introduce un nou alineat nr. 3 de către comisie. Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La amendamentul nr. 3 din ordonanță, dacă dumneavoastră aveți observații? Comisia a avut un amendament. Nu aveți observații.

Votat în unanimitate.

La pct. 4 din ordonanță, urmăriți amendamentul nr. 5 al comisiei. Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu.

Votat în unanimitate.

La pct. 5 din ordonanță, urmăriți amendamentul nr. 6 din raport.

Adoptat în unanimitate.

La art. 2, dacă aveți observații? Comisia a modificat printr-un amendament acest articol. Nu aveți observații.

Votat în unanimitate.

Alin. 2, de asemenea, pentru claritatea textului, a fost modificat de către comisie. Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu.

Adoptat în unanimitate.

La alin. 3 din art. 2, dacă aveți observații? Nu aveți.

Votat în unanimitate amendamentul comisiei.

La alin. 4, de asemenea, comisia a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți? Nu.

Votat în unanimitate.

Revenind la alin. 3, aici comisia a avut o modificare. Dacă dumneavoastră aveți observații la această modificare? Nu.

Votat în unanimitate.

La alin. 5, comisia, de asemenea, a modificat acest articol. Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu.

Votat în unanimitate.

La alin. 6, de asemenea, comisia a modificat acest articol. Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu.

Votat în unanimitate.

Alin. 7, de asemenea, deci votat amendamentul comisiei.

Alin. 8, de asemenea, comisia a modificat. Votat în unanimitate.

La art. 3, comisia a modificat iarăși acest articol. Dacă dumneavoastră aveți alte observații? Nu.

Votat în unanimitate.

Aici, alin. 2 art. 3, de asemenea, comisia a avut amendament.

Mă iertați, alin. 9, din raportul comisiei, urmăriți vă rog, la pct. 8 din ordonanță, dacă sunt observații? Nu.

Votat în unanimitate.

Revenim la pct. 3 alin. 2, dacă sunt observații?

Votat în unanimitate.

Alin. 3 de la pct. 3, votat în unanimitate.

Alin. 4 votat în unanimitate.

La alin. 2 din art. 3, dacă sunt observații? Nu.

Adoptat amendamentul comisiei.

Alin. 3 - abrogat. Dacă sunt observații? Nu.

Votat în unanimitate.

Alin. 4, urmăriți pct. 6 din raport, alin. 6.

Votat în unanimitate.

Alin. 5 din pct. 3, urmăriți amendamentul comisiei.

Votat în unanimitate.

Art. 4 - urmăriți pct. 7 din raport. La alin. 1, pct. a), b), c), d). La pct. a), respectiv punctele 1-7, dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. b), de asemenea, votat în unanimitate.

La pct. c), rămâne în redactarea legii.

La pct. d), avem amendamentul comisiei. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La alin. 2 de la pct. 4, de asemenea, urmăriți punctul din raport, amendamentul comisiei. Dacă sunt observații? Nu.

Votat în unanimitate.

Alin. 3 rămâne nemodificat.

Art. 5. Comisia a modificat acest articol printr-un amendament. Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Pct. 6 alin. 2, urmăriți amendamentul în redactarea comisiei.

Votat în unanimitate.

Pct. 3, de asemenea, amendamentul comisiei.

Votat în unanimitate.

Pct. 4, votat în unanimitate.

Art. 7, de asemenea, în redactarea comisiei, dacă sunt observații? Nu.

Votat în unanimitate.

Art. 8, de asemenea, urmăriți amendamentul comisiei.

Votat în unanimitate.

Art. 9, alin. 1 și 2, în redactarea comisiei.

Votat în unanimitate.

Art. 10, în redactarea comisiei, amendamentul propus, dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art. 11, alin. 1. Sunt observații? Nu.

Votat în unanimitate.

Alin. 2, punctele a), b), c), d) și e), în redactarea comisiei. Dacă sunt observații? Nu.

Votat în unanimitate.

Art. 12, alin. 1, dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

alineatele 2, 3 și 4 rămân nemodificate în redactarea legii. De asemenea, alin. 5, nemodificat.

Art. 13 rămâne în redactarea legii, deci votat în unanimitate.

Art. 14, de asemenea, în redactarea amendamentului comisiei. Dacă sunt observații? Nu.

Votat în unanimitate.

Alin. 2, nemodificat. Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu.

Votat în unanimitate.

Alin. 3. Comisia a avut un amendament. Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu.

Votat în unanimitate.

Art. 15 cu alin. 1, 2, 3 și 4 rămâne în redactarea legii, comisia neavând observații. Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu.

Votat în unanimitate.

Art. 16, de asemenea, alin. 1, 2, 3, 4 rămân în redactarea legii, comisia neavând nici o observație.

Votat în unanimitate.

Art. 17, de asemenea, rămâne în redactarea legii, comisia neavând observații. Dumneavoastră, de asemenea, nu aveți.

Votat în unanimitate.

Se introduce după art. 17, un articol 171. Dacă aveți observații la acest lucru? Nu. Comisia nu a avut.

Votat în unanimitate.

Art. 18 rămâne în varianta inițiatorului. Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu.

Votat în unanimitate.

După art. 18, se introduce un nou articol, art. 19. Dacă dumneavoastră aveți observații la acest amendament? Nu.

Votat în unanimitate.

La statutul care este anexa nr. 1 la lege, dacă aveți observații la titlul statutului Companiei Naționale Autostrăzi? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Cap. I. Dacă aveți observații? Comisia nu a avut.

Votat în unanimitate.

Art. 1, alin. 1 - 2, de asemenea, comisia nu a avut observații.

Votat în unanimitate.

Art. 2, de asemenea, votat în unanimitate.

Art. 3, alin. 1, 2, 3, 4. Comisia a avut o observație. Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu. Mulțumesc.

Votat în unanimitate.

Art. 4 - votat în unanimitate.

Titlul Cap. II, dacă aveți observații? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Art. 5. Comisia a avut un amendament. Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu.

Votat în unanimitate.

Art. 6, de asemenea, comisia - pentru claritatea textelor - a modificat acest articol, alin. 1, punctele a), b), c), d), e), f), g). Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu.

Votat în unanimitate.

Alin. 2 și 3 rămân nemodificate, conform inițiatorului. Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu.

Votate în unanimitate.

Alin. 3. 1, 3. 2, 3. 3. Comisia a propus modificarea acestora. Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu.

Votate în unanimitate.

Alin. 3. 4. Comisia propune abrogarea lui. Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu.

Votat în unanimitate.

Alin. 3. 5 rămâne în redactarea inițiatorului.

Alin. 3. 6, modificat printr-un amendament de comisie. Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu.

Votat în unanimitate.

Alineatele 3. 7, 3. 8, 3. 9. Comisia propune abrogarea lor. Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu.

Votat în unanimitate.

Alineatele 3. 10, 3. 11, 3. 12, 3. 13, 3. 14. Dacă dumneavoastră aveți observații? Comisia a avut modificări la aceste alineate? Nu.

Votate în unanimitate.

Art. 3. 14. Comisia propune abrogarea lui. Aveți observații? Nu.

Votat în unanimitate.

De asemenea, punctele 3. 15, 3. 16, 17, 18, 19. Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu aveți.

Votat în varianta comisiei.

Alin. 3. 20. Comisia propune abrogarea lui. Dacă sunt alte observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Alin. 3. 21, 3. 22, 3. 23, 3. 24, 3. 25, vă propun aprobarea în varianta comisiei. Sunt observații? Nu.

Votate în unanimitate.

Alin. 3. 26, comisia propune abrogarea. Dacă aveți observații? Nu.

Abrogat.

Alin. 3. 27, 3. 28, 3. 29, 3. 30, 31, 32, 33 - varianta comisiei. Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu.

Votat în unanimitate.

Alin. 3. 34. Se propune abrogarea acestuia. Sunt observații? Nu.

Votat în unanimitate.

Alin. 3. 35. Dacă aveți observații? Nu.

Votat în unanimitate, în varianta comisiei.

Art. 7 - comisia vă propune o modificare a textului. Dacă dumneavoastră aveți alte observații? Nu.

Votat varianta comisiei.

Cap. III. Dacă aveți observații? Comisia nu a avut. Rămâne varianta comisiei.

La art. 8 comisia a modificat acest articol, conform prevederilor ordonanței de urgență. Dacă dumneavoastră aveți observații, respectiv art. 8 alin. 1, 2 și 3. Nu aveți observații.

Votată în unanimitate varianta comisiei.

Alin. 2 din pct. 8 - dacă dumneavoastră aveți observații? Nu.

Votat varianta comisiei.

Alin. 3, punctele 5 și 6, de asemenea, varianta comisiei.

Art. 9 rămâne în varianta inițiatorului.

Art. 10, 11, 12 - dacă dumneavoastră aveți observații? Comisia nu a avut. Mulțumesc.

Votate în unanimitate.

Art. 13 - dacă aveți observații? Nu. Comisia nu a avut.

Votat în unanimitate.

Cap. IV rămâne în varianta inițiatorului. Nu sunt observații.

Votat în unanimitate.

Art. 14, alin. 1, 2, 3, 4 - dacă dumneavoastră aveți observații? Comisia nu a avut.

Votat în unanimitate.

Alin. 5 din pct. 14 - dacă dumneavoastră aveți observații? Comisia nu a avut.

Votat în unanimitate.

La pct. 22, alin. 5 litera b), comisia a modificat acest articol. Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu.

Votat în varianta comisiei.

La literele i) și j), comisia a avut amendamente. Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu.

Votat varianta comisiei.

Art. 15 rămâne în varianta inițiatorului.

La alin. 1 din pct. 15, comisia are modificări. Dacă dumneavoastră aveți vreo observație? Nu.

Votat varianta comisiei.

Pct. 2, 3, de asemenea, varianta comisiei.

Pct. 4, 5, 6, 7 și 8, fără modificări.

Votate în unanimitate.

Art. 16, alin. 1, 2, 3 rămân în varianta inițiatorului. Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu.

Votat în unanimitate.

La pct. 3, alin. a), b), dacă dumneavoastră aveți observații? Nu. Nici comisia nu a avut. Rămâne în varianta inițiatorului.

Votat în unanimitate.

Punctul 4 - 5. De asemenea, art. 17, alin. 1, 2, 3 rămân în varianta inițiatorului. Votat în unanimitate.

Capitolul V rămâne în varianta inițiatorului. Votat în unanimitate.

Art. 18, alin. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 8, 9, 10, 11 rămân în varianta inițiatorului. Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu. Votat în unanimitate.

Art. 19, lit. a, b, c, d, e, f, g, h, i, j, k, l, m, n, o, p, q, r, s, ș rămân în varianta inițiatorului. Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu aveți. Votat în această variantă.

Art. 20 rămâne, de asemenea, în varianta inițiatorului, cu alin. 1, 2 și 3. Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu. Votat în unanimitate.

Vă rog. (Domnul deputat Ioan Bivolaru vine la masa prezidiului) Acum l-am văzut, da, mă iertați.

La lit. e), la art. 20, comisia a avut un amendament. Dacă dumneavoastră aveți observații la acest amendament? Nu. Votat în unanimitate.

Restul punctelor rămân în varianta inițiatorului.

Capitolul VI rămâne în varianta inițiatorului. Votat în unanimitate.

Art. 21, alin. 1 și 2, varianta inițiatorului. Votat în unanimitate.

Art. 22, alin. 1, 2, 3 și 4. Votat în varianta inițiatorului.

Art. 23, alin. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, rămâne în varianta inițiatorului. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în această variantă.

Capitolul VII rămâne în varianta inițiatorului. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art. 24 rămâne în varianta inițiatorului. Votat în unanimitate.

Art. 25, alin. 1, 2, 3, 4, varianta inițiatorului. Dacă dumneavoastră aveți observații? Comisia nu a avut. Votat în unanimitate.

Art. 26 rămâne în varianta inițiatorului. Votat în unanimitate.

Art. 27, alin. 1, 2. Comisia nu a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți? Nu aveți. Votat în unanimitate.

Art. 28, alin. 1, 2, 3, 4, 5, 6. Comisia nu a avut nici un amendament. Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu. Votat în unanimitate.

Art. 29 rămâne în varianta inițiatorului. Votat în unanimitate.

Capitolul VIII. Titlul capitolului VIII rămâne conform inițiatorului. Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu. Votat în unanimitate.

Art. 30, alin. 1 și 2. La alin. 1, comisia a avut un amendament. Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu. Votat conform amendamentului comisiei. Alin. 2 rămâne în varianta inițiatorului. Votat în unanimitate.

Art. 31, alin. 1, 2 și 3 rămân în varianta inițiatorului. Votat în unanimitate.

Art. 32 rămâne în varianta inițiatorului. Votat în unanimitate.

La alin. 1 de la punctul 32, comisia a avut un amendament. Dacă dumneavoastră aveți observații la acest amendament? Nu. Votat amendamentul comisiei în unanimitate. Alin. 2 votat în unanimitate.

Art. 33, alin. 1 și 2 rămân în varianta inițiatorului. Dacă aveți observații? Nu. Votat în unanimitate.

Titlul capitolului IX rămâne în varianta inițiatorului. Dacă sunt observații? Nu. Votat în unanimitate.

Art. 34 rămâne în varianta inițiatorului. Votat în unanimitate.

Anexa 2. Urmăriți amendamentele comisiei, respectiv punctele 1, 2, 3, 4. Dacă sunt observații la aceste amendamente ale comisiei? Nu. Votate în unanimitate.

La lit. b) de la punctul 4, există un punct 1 și cu observația că la punctul 5 din raport, comisia a avut un amendament. Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu. Votat în unanimitate.

Art. 2 din ordonanță. Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu. Votat în unanimitate.

Am parcurs întreg statutul și întreaga ordonanță de urgență o vom supune votului final.

 
Supunerea la votul final:  

Stimați colegi,

Conform programului, avem câteva legi pe care le vom supune votului final. Aș ruga liderii de grup să invite colegii noștri în sală, pentru a putea trece la votul final, și v-aș ruga să luați loc în scaunele dumneavoastră.

  proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.184/2001 privind organizarea și exercitarea profesiei de arhitect (adoptat);

1. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 84/2001 privind organizarea și exercitarea profesiei de arhitect - caracter organic.

Cine este pentru? 192 voturi pentru. Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri dacă sunt? Nu sunt.

Mulțumesc. Votat.

  proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.96/2003 privind protecția maternității la locurile de muncă (adoptat);

2. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2003 privind protecția maternității la locurile de muncă - caracter organic.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

189 de voturi pentru, 4 abțineri.

  proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.100/2003 pentru modificarea Legii nr.15/1998 cu privire la asigurările facultative de bunuri, persoane și răspundere civilă în Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază, Serviciul de Telecomunicații Speciale și Ministerul Justiției - Direcția Generală a Penitenciarelor (adoptat);

3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2003 pentru modificarea Legii nr. 15/1998 cu privire la asigurările facultative de bunuri, persoane și răspundere civilă în Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază, Serviciul de Telecomunicații Speciale și Ministerul Justiției - Direcția Generală a Penitenciarelor - caracter organic.

Cine este pentru? 185 voturi pentru. Mulțumesc.

Voturi împotrivă? 6 împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri. (Proteste în Grupul PRM. )

  proiectul de Lege privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, Industrie Alimentară și Dezvoltare Rurală (adoptat);

4. Proiectul de Lege privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, Industrie Alimentară și Dezvoltare Rurală.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri?

Rezultatul votului este: 185 voturi pentru, 13 abțineri, nici un vot împotrivă.

  propunerea legislativă privind înființarea comunei Bălteni prin reorganizarea comunei Perieți, județul Olt (adoptată);

5. Propunerea legislativă privind înființarea comunei Bălteni prin reorganizarea comunei Perieți, județul Olt - caracter organic.

Cine este pentru? 181 voturi pentru. Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? 34 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

  propunerea legislativă privind declararea comunei Ungheni, județul Mureș, oraș (adoptată);

6. Propunerea legislativă privind declararea comunei Ungheni, județul Mureș, oraș - caracter organic.

Cine este pentru? 181 voturi pentru. Mulțumesc.

Voturi împotrivă? 9 voturi împotrivă.

Abțineri? 7 abțineri.

  proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 40/2003 pentru modificarea și completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției (adoptat);

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 40/2003 pentru modificarea și completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției - caracter organic.

Cine este pentru? 179 voturi pentru. Mulțumesc.

Voturi împotrivă? 35 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

  proiect de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2003 pentru înființarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. prin reorganizarea Regiei Autonome Administrația Națională a Drumurilor din România (adoptat).

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2003 pentru înființarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S. A. prin reorganizarea Regiei Autonome "Administrația Națională a Drumurilor din România".

Cine este pentru? 195 voturi pentru. Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 6 abțineri.

   

Stimați colegi,

Vă mulțumesc. Vă doresc o zi bună.

Ne revedem joi dimineață.

Ședința s-a încheiat la ora 12,40.

 
       

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti marți, 30 noiembrie 2021, 21:24
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro