Gelil Eserghep
Gelil Eserghep
Ședința Camerei Deputaților din 9 martie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.27/18-03-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
06-12-2021 (comună)
06-12-2021
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 09-03-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 9 martie 2004

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.29 Gelil Eserghep - declarație denumită "Cum putem lupta cu moartea albă?";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Gelil Eserghep:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea de astăzi se numește "Cum putem lupta cu moartea albă?"

Consumul de droguri reprezintă pe întregul mapamond una din provocările cu care se confruntă umanitatea, efectele directe sau indirecte ale acestuia relevându-l ca pe un fenomen îngrijorător, demn de luat în calcul în toate programele de cooperare internațională.

Dacă România a fost "ferită" până în anii `90 de acest îngrijorător fenomen, datorită controlului exercitat de autoritatea statală asupra libertăților individuale și a politicii totalitare, odată cu adoptarea principiilor democratice, problema drogurilor a devenit treptat o amenințare și o provocare la nivel național. Și asta pentru că principala categorie de populație vulnerabilă la consumul de droguri este, fără îndoială, cea formată din tineri care este mult mai deschisă la nou, mai predispusă la noi experiențe, la risc. Iar o națiune cu un nivel ridicat al dependenților de droguri din rândurile tinerilor este o națiune pierdută, fără viitor.

Curiozitatea, dorința de senzații tari, lipsa de maturitate și responsabilitate, problemele personale, singurătatea, lipsa prietenilor, lipsa unor preocupări interesante și nevoia de a ieși în evidență sunt doar câteva din cauzele interne care-i determină pe tineri să cadă pradă prea des, fără putința de scăpare, drogurilor. De asemenea, climatul familial nefavorabil, nivelul educațional și cultural redus, lipsa informațiilor sau informații false despre droguri și imitarea modelelor din filme au contribuit și ele la predispunerea tinerei generații la consumul de droguri.

Consumul de droguri în România a fost consecința traficului diferitelor stupefiante pe teritoriul țării noastre, deci, dacă nu este deja prea târziu pentru a mai face ceva, este nevoie de un sistem mult mai bun și bine pus la punct de combatere și împiedicare a traficului de stupefiante.

Urmărind datele statistice ale Agenției Naționale Antidrog, am observat că numai în primele 6 luni ale anului 2003 au fost capturate 253,391 kg de heroină (comparativ cu 202,18 kg pe anul 2002) și fără îndoială că cifra aceasta până în momentul de față este mult mai mare. La această cifră a capturilor de stupefiante trebuie să adăugăm totalitatea drogurilor care străbat țara noastră, care rămân pe teritoriul României și care nu sunt capturate.

Nu vom putea ști exact valoarea acestei cifre, însă știm exact că tot în primele șase luni ale anului 2003 au fost 1913 cereri de tratament pentru dezintoxicare. Din totalul celor 1913 consumatori de droguri care au solicitat intrarea în tratament, 847 sunt cazuri noi, iar 1066 sunt cazuri de recidivă. Mai contează oare că dintre acești consumatori de droguri 1331 sunt bărbați, iar femeile reprezintă o pondere de 30,4% adică 582 de persoane?

Să nu uităm că această cifră reprezintă cererile de tratament și nu cifra exactă a consumatorilor de stupefiante din țara noastră. Ce ne facem cu cei care nu cer ajutor unor centre speciale de dezintoxicare? De ce nu cer ajutor?

Răspunsul este unul simplu: este nevoie de mult mai multe programe privind dezintoxicarea. Este nevoie de un sistem integrat de prevenire și tratament, dar, înainte de toate, este nevoie de strategii naționale de educare a tinerilor și conștientizarea lor privind pericolul pe care consumul de droguri îl prezintă nu numai sănătății lor, dar și întregului cadru social.

Aceste strategii trebuie implementate pe tot teritoriul țării, în toate instituțiile de învățământ, mai ales gimnazial și liceal, deoarece în școli și licee elevii devin cei mai predispuși la "încercarea" (și până la dependență e doar un pas) diferitelor stupefiante, puse la dispoziție de traficanții de droguri, în căutarea de noi clienți și de dezvoltarea unei piețe de vânzare a stupefiantelor.

Corecta și sistematica informare a elevilor și a profesorilor, în egală măsură, în legătură cu efectul nociv și distrugător al drogurilor va reduce sistematic numărul "curioșilor", ajungându-se în cel mai fericit caz până la stoparea traficului de droguri. Căci fără consumatori, o piață a stupefiantelor nu se poate dezvolta.

Eficacitatea unei strategii bine gândite privind educarea și prevenirea tinerilor în legătură cu deznodământul tragic la care îi poate aduce consumul de droguri va scuti întreaga societate, deci pe noi toți, de cheltuieli a căror valoare este la ora actuală alarmantă. În centrele de dezintoxicare, 2.959.188 lei a reprezentat costul mediu pentru fiecare pacient tratat, iar 112.192.887 lei a reprezentat costul mediu pentru fiecare unitate de profil numai în primele șase luni ale anului 2003.

În lipsa acestei strategii de informare și prevenire, costurile sociale și economice vor fi mult mai mari și aici mă refer nu numai la costurile de sănătate, dar și la efectul social pe care infracționalitatea cauzată direct sau indirect de consumul de droguri o poate avea pentru întreaga societate.

Ne va costa mult mai puțin să educăm și să prevenim decât să tratăm.

Vă mulțumesc.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 6 decembrie 2021, 20:59
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro