Ștefan Baban
Ștefan Baban
Ședința Camerei Deputaților din 9 martie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.27/18-03-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
06-12-2021 (comună)
06-12-2021
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 09-03-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 9 martie 2004

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.32 Ștefan Baban - declarație politică intitulată "Arta dialogului social";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Ștefan Baban:

"Arta dialogului social"

2004 a fost declarat anul dialogului social și al eforturilor comune pentru încheierea negocierii cu Uniunea Europeană. Integrarea și problematica socială vor fi cele două teme esențiale care vor ține capul de afiș în acest an electoral, indiferent dacă va fi vorba de partidul de guvernământ sau de partidele aflate în opoziție, pentru că discursurile tuturor vor încerca să exploateze cât mai bine și în funcție de interesele de moment sau de lungă durată subiectele mai sus menționate, subiecte care vor constitui puncte de atracție pentru electorat, dar și pentru străinătate.

În cei 14 ani de democrație autentic românească, acest dialog social a fost doar mimat, frumos îmbrăcat și arborat la zile de sărbătoare de către diverse instituții. Un exemplu edificator este reprezentat de Consiliul Economic și Social, organism care poate reflecta oriunde și oricând spiritul și unitatea românilor. Astfel, reprezentanții Guvernului, sindicatelor și ai patronatelor au discutat ore nesfârșite, dar s-au înțeles separat, acest lucru dând naștere, în primul rând, unor legi cu implicații profunde în viața economico-socială, dar cu rezultate nedorite în urma aplicării lor. Când spun acestea, primele acte normative care îndeplinesc aceste nedorite condiții și care îmi vin în minte în acest moment sunt legile fiscale, Codul Muncii, legislația privind protecția socială, angajamentele asumate în relațiile cu F.M.I. sau și Banca Mondială. Rezultatul acestor intempestive discuții este reprezentat de sărăcia accelerată din ultimii 5 ani, creșterea abruptă și în cascadă a prețurilor la energie electrică, gaze naturale și carburanți, disponibilizări masive și acutizarea fenomenului de șomaj, regresiunea economică a sectorului privat etc.

Acum a venit momentul ca subiectul central al dialogului social să-l constituie integrarea europeană. Numai că în cadrul acestei probleme, subiectele au fost tratate superficial, fără ca temele majore, precum costurile, beneficiile acestei integrări să fie aduse la cunoștința întregii populații. Gradul de informare a cetățenilor români despre Uniunea Europeană este destul de redus, la un sondaj făcut ad-hoc făcut pe străzile din orașele țării foarte puțini ar putea să răspundă la întrebările ce li s-ar pune, întrebări care ar viza minimul de cunoștințe referitoare la Uniunea Europeană și integrarea României. Trist este că nici în sectorul privat lucrurile nu stau mai bine, mulți dintre conducătorii de întreprinderi mici și mijlocii nu cunosc legislația, costurile și avantajele integrării. M-am referit la acest sector, deoarece într-o economie modernă și competitivă, sectorul privat este vârful de lance al dezvoltării economico-sociale și integrării într-o comunitate cu un grad superior de dezvoltare.

Gradul de informare a cetățenilor suferă din motive variate și mai mult sau mai puțin întemeiate. A da vina pe presă, una din puterile în stat, că nu informează populația despre această problemă, nu are motivație întemeiată. Există partenerii de dialog social care trebuie să filtreze informațiile primite la rang înalt și să le transmită celor pe care-i reprezintă. În schimb, acestor parteneri le-a fost mult mai ușor să înființeze - ca în opera lui Caragiale - comisii și comitete, care să aibă același obiect al muncii, și anume: integrarea europeană. Rezultatul înființării acestora a fost unul arhicunoscut: o risipă enormă de efort pentru construirea unor instituții care de care mai complementare și o lipsă acută de interes pentru dialogul social și informarea cetățenilor, astfel că rezultatul final este cel așteptat: semi-ignoranța cetățeanului de rând.

Vinovat în această situație nu este numai Guvernul sau guvernele din ultimii 14 ani. Vinovați sunt și cei doi parteneri de dialog, patronatele și sindicatele, care, la masa rotundă la care s-au așezat, s-au complăcut să discute și să se învinovățească sau în cel mai nefericit caz să se prezinte și să anunțe că sunt de acord cu politica Guvernului. Un dialog eficient este atunci când partenerii de dialog sun puternici. Mișcarea patronală din România este fără inițiativă, orgoliile sunt mai puternice decât rațiunea, interesele economice și politice primează, astfel că alcătuirea unui grup unitar și puternic este imposibilă de realizat.

De cealaltă parte și sindicatele sunt atinse de aceleași curente nocive, de interese politice și personale, transformându-se din reprezentanții care luptă și sprijină drepturile celor mulți în adevărate păpuși care abandonează cauzele pe care le-au declamat și, după cum știm cu toții, sunt destui lideri de sindicat care au posturi în Executiv sau în Parlament, abandonând cauza care i-a propulsat în viața socială a acestei țări.

Concluzia nu este deloc îmbucurătoare: dialogul social și informarea cetățenilor asupra efectelor severe, în plan economico-social, ale unor programe și măsuri au fost sacrificate de actorii principali: guverne, patronate, sindicate. Simplii cetățeni neinformați sunt foarte ușor de manevrat în campanie electorală. Sunt entuziasmați că România va intra în Uniunea Europeană, dar habar n-au ce-i așteaptă acolo, cum să profite de beneficiile integrării sau cu ce costuri și sacrificii se face acest lucru. Această ignoranță este rezultatul artei dialogului social. Dar cine știe, poate că asta este cea mai bună artă, și anume manevrarea electorală a unor oameni neinformați.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 6 decembrie 2021, 21:00
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro