Plen
Ședința Camerei Deputaților din 18 martie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.33/27-03-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
07-12-2021
06-12-2021 (comună)
06-12-2021
25-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 18-03-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 18 martie 2004

4. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru alegerea autorităților administrației publice locale.  
 
consultă fișa PL nr. 65/2004

 

Domnul Valer Dorneanu:

  ................................................

Trecem la dezbaterea proiectului legii pe care l-am anunțat și dau cuvântul domnului Viorel Hrebenciuc, președintele comisiei care a întocmit propunerea legislativă.

Aveți cuvântul, domnule vicepreședinte.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Revizuirea cadrului legislativ care reglementează procesul electoral a devenit în ultima perioadă o necesitate recunoscută de majoritatea forțelor politice din România. De aceea, toate partidele politice parlamentare au avut anul trecut o reacție pozitivă față de inițiativa creării unei comisii comune speciale a celor două Camere ale Parlamentului, însărcinată cu elaborarea propunerilor legislative electorale.

Aș dori să evidențiez faptul că lucrările comisiei s-au bucurat de o excelentă colaborare dintre reprezentanții grupurilor parlamentare, din care este alcătuită, având ca principal scop comun îmbunătățirea calității soluțiilor adoptate și a textelor normative.

Îmi face o deosebită plăcere să mă prezint astăzi în fața dumneavoastră cu un prim produs al acestei comisii, și anume, Proiectul de Lege pentru alegerea autorităților administrației publice locale.

În prezent, organizarea și desfășurarea alegerilor locale este reglementată prin Legea nr. 70/1991. Această lege a fost elaborată și adoptată la scurtă vreme după Revoluția din decembrie 1989, având menirea de a asigura cadrul legislativ necesar pentru alegerea autorităților locale.

Ne aflam atunci la începutul descentralizării efective a administrației publice locale, iar autonomia locală era un deziderat.

Între timp, situația a evoluat. Descentralizarea și autonomia locală au devenit realități pe care nimeni nu le mai poate nega.

Legea nr. 70/1991 a suferit între timp foarte multe modificări, fapt care a creat numeroase dificultăți în aplicarea ei.

Ca atare, comisia comună a decis elaborarea unei legi noi, iar actuala reglementare urmează să fie abrogată.

Noul act normativ se va intitula, în concordanță cu prevederile Constituției revizuite, Legea pentru alegerea autorităților administrației publice locale.

Față de reglementarea actuală, proiectul de lege pe care-l supun atenției dumneavoastră are în vedere în principal următoarele: exercitarea dreptului de vot se va face numai în localitatea de domiciliu, iar în cadrul acesteia, numai la secția de votare în raza căreia domiciliază alegătorul. Actul de identitate devine din acest motiv unicul document pentru exercitarea dreptului de vot, fiind definit în cuprinsul legii.

Secțiile de votare se organizează, de regulă, în fiecare sat, existând posibilitatea organizării lor chiar și în sate sau grupuri de sate cu o populație de până la 500 de locuitori.

Simplificarea regimului listelor electorale, care se reduc la două categorii: permanente și suplimentare.

Campania electorală începe cu 30 de zile înainte de data desfășurării alegerilor și se încheie în ziua de sâmbătă, care precede această dată, la ora 7,00 dimineața.

Desfășurarea campaniei electorale prin mass-media audiovizuală este reglementată pe baze noi, avându-se în vedere atât reglementările europene, cât și noile imperative ale societății românești.

Cu privire la Biroul Electoral Central s-a stabilit ca în componența acestuia, pe lângă cei șapte judecători să intre și reprezentanți ai partidelor și alianțelor politice.

Pragul electoral se propune a fi de 5%. Acesta este valabil pentru toate partidele și candidații independenți.

Pentru alianțele politice și alianțele electorale, la pragul de 5% se adaugă două procente pentru primul membru al alianței și un procent pentru următorii membri, fără a se putea depăși 8%.

Pentru stabilirea coeficientului electoral se iau în calcul numai voturile obținute de partidele, alianțele și candidații independenți care au obținut pragul electoral.

La stabilirea voturilor neutilizate și prin urmare la atribuirea mandatelor în etapa a doua, dacă este cazul, nu se iau în calcul voturile obținute de candidații independenți.

În privința alegerii primarilor, noutatea principală constă în faptul că alegerile sunt valabile indiferent de numărul participanților la vot.

Dacă, totuși, nici unul dintre candidați nu obține în primul tur de scrutin majoritatea absolută din voturile valabil exprimate, se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi clasați.

Este declarat primar candidatul care obține cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.

Comisia a acordat, în același timp, o deosebită importanță reprezentării minorităților naționale în autoritățile administrației publice locale, propunerea legislativă conținând norme novatoare în această problemă.

Se stabilesc, de asemenea, reguli precise și severe pentru utilizarea urnei speciale. Sunt prevăzute sancțiuni contravenționale și penale pentru nerespectarea normelor cu privire la organizarea și desfășurarea procesului electoral.

De asemenea, având în vedere problema egalității de șanse, care capătă noi conotații într-o societate democratică, comisia a propus ca pe listele de candidați să fie obligatoriu și femei.

Față de cele prezentate, vă rog să fiți de acord cu Proiectul de Lege pentru alegerea autorităților administrației publice locale și să-i acordați votul dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumim, domnule președinte al comisiei.

Domnul Márton Arpád Francisc, secretarul comisiei, prezintă raportul cu privire la amendamentele care au fost depuse de către deputați.

Aveți cuvântul.

Domnul Márton Arpád Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Potrivit Regulamentelor celor două Camere ale Parlamentului, propunerile legislative elaborate de comisiile speciale nu se mai supun examinării altor comisii.

În conformitate cu prevederile art. 73 alin. 3 lit. a) și art. 75 alin. 1 din Constituția României, republicată, propunerea legislativă a fost supusă spre dezbatere și adoptare ca primă cameră sesizată Senatului.

În ședința din 19 februarie 2004 Senatul a adoptat Proiectul de Lege, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. 1 din Constituția României, republicată.

În termenul stabilit de Biroul permanent al Camerei Deputaților au fost depuse un număr de 178 de amendamente, din care 70 au fost acceptate de către comisie, 104 au fost respinse, iar 4 au fost retrase de inițiatori.

Membrii comisiei au hotărât să supună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare Proiectul de Lege pentru alegerea autorităților administrației publice locale, cu amendamentele admise ale deputaților, astfel cum sunt redate în Anexa nr. 1.

Amendamentele depuse de deputați și care au fost respinse sunt prevăzute în Anexa nr. 2.

Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezentul raport.

Potrivit art. 73 alin. 3 lit. a) din Constituția republicată, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar în conformitate cu prevederile art. 75 alin. 3 Camera Deputaților urmează să decidă definitiv asupra textului legii.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Rog și comisia să fie atentă. Domnule Viorel Hrebenciuc, aș propune Camerei Deputaților o modalitate mai fluentă de dezbatere, care a fost întrebuințată și la Senat și care este permisivă și potrivit Regulamentului nostru.

Putem discuta anumite probleme în bloc. V-aș propune să începem cu amendamentele respinse, și acolo unde vom avea un amendament din cele respinse în comisie, admis în Camera Deputaților, atunci pe acesta îl vom discuta în opoziție cu amendamentul admis.

După ce vom parcurge lista amendamentelor respinse, vedem care este situația amendamentelor admise și apoi, în final, textele asupra cărora nu s-au făcut observații.

Sunteți de acord cu această procedură? Mulțumesc foarte mult.

Bineînțeles că înainte de a începe dezbaterile asupra amendamentelor vom face și dezbaterile generale, la care vor lua cuvântul câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar.

Din partea Grupului Partidului Social Democrat, domnul deputat Alexandru Sassu.

Domnul Alexandru Sassu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Suntem încă o dată, ca și în cazul Constituției, în fața unui mod de lucru, a unui eveniment, după părerea noastră, extrem de important.

Iată că încă o dată grupurile parlamentare au reușit, într-o colaborare foarte bună, să scoată o lege, un raport și o amendare a unei legi care aduce România într-o situație de nivel european.

Lucrul acesta, din punctul nostru de vedere, este extrem de important și cred că contribuția fiecărui grup parlamentar la această situație este de subliniat.

N-am să insist pe ceea ce s-a spus aici, referitor la chestiunile legate de lege în sine. Ele sunt, în opinia noastră, extrem de bine venite și - repet - au făcut ca legea alegerilor locale să fie o lege de tip european. Aș vrea să spun, însă, un singur lucru. Că este, după părerea noastră, extrem de important faptul că au fost aduse îmbunătățiri de fond și a fost schimbată toată porțiunea care privește partea de campanie audiovizuală, în sensul directivelor, a normelor europene. Astfel, în sens european au fost rezolvate chestiuni ca publicitatea politică, emisiunile informative, a fost rezolvată implicarea politicienilor în timpul campaniei electorale în alte emisiuni decât cele de tip electoral, curățând astfel toate suspiciunile legate de o publicitate în plus, făcută unora sau altora dintre candidați.

În consecință, având în vedere raportul comisiei speciale și amendamentele care au fost luate în considerare, Grupul Partidului Social Democrat va vota legea, așa cum a fost ea amendată de comisia specială.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar România Mare. Domnule Stanciu, cine ia cuvântul din partea dumneavoastră? Domnul profesor Stanciu, președintele Comisiei pentru învățământ, cea mai informatizată comisie, nu știu dacă și cea mai informată.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Este clar că ne aflăm astăzi la un început de drum care, de fapt, reprezintă o continuare a ceea ce s-a întâmplat în 1991, în speță, când a apărut prima lege prin care cetățenii acestei țări au putut vota liber, după propria lor conștiință.

Au trecut 14 ani și se impunea necesitatea unor noi reglementări, ca să armonizeze prevederile legii cu progresul existent în cei 10 ani, nu numai în domeniul social, economic, dar și în domeniul politic.

Ca atare, comisia constituită, printr-o dezbatere profundă și nu de puține ori destul de dură, a aprobat majoritatea textelor prin consens. Este un merit și pentru conducerea comisiei, pentru președinte și pentru vicepreședintele acesteia, că au reușit să cedeze în unele situații și să accepte că nu tot ceea ce dorește puterea poate fi înghițit pe nemestecate.

În consecință, grupul nostru parlamentar va susține acest proiect de lege, care va căuta ca și la nivel local, prin pragul de 5%, prin anumite condiții impuse anumitor formațiuni să se facă o anumită coagulare a vieții politice locale și să se scoată din ecuație acei indivizi care se cred prin ei însăși partide.

Cu toate acestea, trebuie să remarcăm că sunt câteva lucruri pe care partidul de guvernământ nu le-a acceptat, deși opoziția a încercat să explice destul de atent și cu răbdare, pentru a nu îngreuna procesul de înțelegere și de decizie al P.S.D.-ului.

Noi sperăm încă că astăzi, în ziua deciziei finale, se va ajunge la o înțelegere privind eliminarea traseismului politic, un lucru care este dăunător, inclusiv partidului de guvernământ. Este, de fapt, și o chestiune de protecție a acestuia, în cazul în care pierde alegerile să nu-i luăm noi toți consilierii locali și primarii.

Și, de aceea, facem apel la dumneavoastră să înțelegeți riscul. Când nu mai ești pe cal și privești dedesubt vezi altceva! Am vrea să-i păzim de acest lucru și vom insista ca până la articolul respectiv să se înțeleagă că a lua primarii și consilierii de la altă formațiune politică nu este numai imoral, dar este dăunător profund democrației.

Un alt aspect la care noi ținem, ca formațiune politică, este ceea ce s-a câștigat din 1990 încoace: legitimitate și reprezentativitatea organelor alese. Or, eliminând acel prag de validare de 50% plus 1, ne aflăm într-o situație în care alegerile nu mai sunt strict un proces democratic sau un exercițiu democratic de încredințare de către popor a părticelei de putere care ține de fiecare alegător, ci redevine un instrument tehnic, de a stabili câte mandate sau cât din această putere, ce felie ia un partid sau altul. Este un lucru grav, pentru democrația participativă presupune participarea cetățenilor la vot și, responsabili, să încredințeze puterea celor pe care îi consideră în momentul respectiv ca având abilitățile cele mai mari spre a se impune, spre binele cetățeanului.

Vom insista ca acest prag de 50% plus 1 să rămână, pentru că altfel vom ajunge de a face campanii negative, să nu se prezinte lumea la vot, și cu 10% din cetățeni să impunem primari care iau jumătate plus 1, adică 6%. Aceștia nu mai au nici un fel de autoritate, nici morală, nici legală, de a impune, prin spiritul democrației, majoritatea împotriva minorității ci, dimpotrivă, minoritatea împotriva majorității.

Și o ultimă chestiune care credem că trebuie înțeleasă - și aici facem apel și la colegii noștri de la minorități naționale - care trebuie să o spunem deschis, au fost discriminați pozitiv încă o dată, în sensul că vor înțelege că majoritatea românească a fost dispusă și este dispusă la un dialog nu numai la nivelul Parlamentului, dar la un dialog și la nivelul comunităților locale.

În consecință, acolo unde este cazul, ultimul loc de consilier se distribuie formațiunii sau mai bine zis organizației care are cele mai multe voturi din rândul minorităților naționale.

Deci, iată, o chestiune de înțelegere care înlesnește comunicarea și detensionează zicem noi - la nivel local - aspectele care ar putea să răbufnească în anumite situații.

Pe același palier, fără alte interpretări și fără alte conotații, noi credem că în acele comunități în care românii sunt minoritari, să se aplice aceeași metodologie, ca să nu existe în această țară nici o comunitate locală, nici un consiliu, ca să nu aibă, evident, și un român în acel consiliu, tocmai pentru a înlesni această comunicare și a exista o anumită simetrie. Evident că pot fi interpretări de un sens sau altul, dar sensul corect este acesta: a înlesni comunicarea între toți cetățenii din localitatea respectivă.

Iată, deci, câteva lucruri care umbresc această realizare de excepție pe care v-o supunem atenției dumneavoastră.

Noi ne exprimăm speranța că cel puțin una din aceste trei propuneri ale noastre, pe lângă cele treizeci și ceva de amendamente pe care le avem la respinse, vor fi luate în considerare.

De aceea, cu permisiunea dumneavoastră, nu voi susține cele 32 de amendamente ale Grupului parlamentar P.R.M., spre a nu îngreuna dezbaterile, ci le vom susține pe cele trei despre care am vorbit. Sperăm că vom avea mai mult succes decât în cadrul comisiei.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Din partea Grupului Partidului Democrat, domnul deputat Emil Boc.

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

După Constituție, suntem în prezența celui de-al doilea act legislativ important, unde s-a reușit în comisie să impunem un text prin colaborare, și nu prin confruntare. Și aceasta reprezintă un merit al membrilor comisiei și al forțelor politice reprezentate acolo, că au reușit pe parcursul dezbaterilor, să-și omogenizeze punctele de vedere și să vă prezentăm dumneavoastră un proiect legislativ capabil să fie susținut aproape de toate formațiunile politice.

Aceasta înseamnă că fiecare a reușit să-și impună și a negociat alte aspecte care trebuiau să fie în lege, după cum n-a reușit, evident, să-și pună toate principiile pe care le-ar fi dorit.

Din acest punct de vedere, legea reprezintă un progres față de cea existentă, sub cel puțin următoarele elemente:

1. Introducerea pragului electoral fix de 5% va contribui la formare unor legislative locale capabile să susțină un proiect al primarului sau al majorități politice din Consiliul local sau din Consiliul județean. Reprezintă un pas înainte, pe calea eficientizării mecanismului de guvernare locală.

2. În privința regulilor votării, impunerea cu valoare de principiu a regulii potrivit căreia cetățenii votează la domiciliu, reprezintă iarăși o cristalizare a ceea ce înseamnă dreptul de participare a cetățenilor la vot, în sensul că mai există liste suplimentare doar în cazul acelora care își stabilesc reședința cu cel puțin 3 luni înainte în unitatea respectivă și în cazul militarilor am pus capăt unei practici abuzive, în sensul că aceștia de acum înainte nu vor mai vota acolo unde își desfășoară serviciul militar, ci vor vota la domiciliu, în limita regulamentelor militare. Pentru că nu era firesc ca o garnizoană militară de 1.000 - 2.000 de soldați să stabilească primarul unei comunități, în condițiile în care acei militari își desfășurau activitatea 8, 9 luni în acea comunitate teritorială.

Deci, iată, se pune capăt unei practici care era nedemocratice din punctul nostru de vedere.

3. În privința minorităților naționale, avem, iată, o altă variantă a discriminării pozitive, în sensul că la redistribuirea mandatelor restante, primul mandat, în condițiile în care o minoritate națională obține pragul electoral de 5%, la redistribuire, se acordă cu prioritate minorității naționale care participă în competiția electorală și îndeplinește condițiile legii. Este o altă formă de respect față de drepturile minorităților și de principiile constituționale consacrate.

4. Regimul urnelor volante a fost mai bine precizat, pentru a evita abuzurile care pot avea loc cu aceste urne în cadrul desfășurării alegerilor. O singură urnă specială pe fiecare secție de votare, cu mențiunea, în procesul verbal a numărului de voturi care se realizează din urnele volante.

5. Se dă, pentru prima dată, ce-i drept, într-o formulă timidă, o consacrare legislativă a noului principiu constituțional din art. 16, e vorba de consacrarea egalității de șanse între femei și bărbați și accesul egal al femeilor și bărbaților la ocuparea funcțiilor și demnităților publice. Este un prim pas, repet, nu este ceva spectaculos, dar, oricum, reprezintă un progres față de situația existentă, prin faptul că există acum o obligație pentru toate formațiunile politice care participă în alegeri să aibă pe listele electorale pentru consilierii locali și județeni reprezentate ambele sexe, reprezintă, așa cum am spus, un pas înainte.

Evident, ideal ar fi să fie o paritate 1/1 pentru ambele sexe sau un procent - 30%. Este posibil să ajungem și acolo, astăzi, realizăm un prim pas. Cu alte cuvinte, nu vor mai fi în România liste electorale compuse numai din bărbați sau numai din femei. De aici înainte, cu siguranță, în mod obligatoriu, sub rezerva nedepunerii listelor sau anulării acestora, listele electorale vor trebui să cuprindă reprezentarea ambelor sexe.

Iată câteva din argumentele pentru care grupul nostru parlamentar susține acest proiect de lege, cu mențiunea că avem 37 de amendamente respinse, dar ne vom concentra atenția asupra a cel puțin următoarelor, pe care noi le considerăm foarte importante:

1. Migrația politică. A fost un principiu pe care l-am susținut încă de la revizuirea Constituției, în sensul eliminării migrației politice. În comisie, colegii noștri de la Partidul România Mare au formulat amendamente în acest sens, în prima fază, le-am susținut și le susținem și noi în continuare. Ne-am adus contribuția pe două paliere, în sens că: în cazul consilierilor locali și județeni, acela care părăsește partidul pe listele căruia a fost ales să piardă de drept mandatul de consilier local, iar locul să fie luat de către supleant, iar în cazul primarilor, soluția pe care o propunem este una, credem noi, eficientă și pe care o vom prezenta cu ocazia dezbaterii amendamentului.

Iată un amendament, care, sperăm noi, să întrunească astăzi consensul sau, cel puțin, voința majorității membrilor clasei politice, pentru că este o măsură necesară, cerută atât de societatea civilă, cât și de criteriile politice de integrare a României în Uniunea Europeană.

2. Alte amendamente vizează utilizarea infrastructurii, utilizarea logisticii consiliului local, județean, a prefecturilor în timpul campaniei electorale.

3. Și al treilea amendament, foarte important, vizează regimul urnelor transparente, ca o condiție de democratizare a procesului electoral și de eficientizare a acestuia.

Amendamente pe care le vom susține la timpul și la momentul potrivit. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar național liberal, domnul deputat Viorel Coifan.

Domnul Viorel Gheorghe Coifan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Salutăm astăzi finalizarea unei legi importante, Legea alegerii autorităților administrației publice locale. O salutăm din mai multe motive. În primul rând, este rezultatul unei acțiuni concertate a reprezentanților, colegii noștri, în comisie și salut încă o dată maniera colegială, cordială, în care această lege a fost astăzi adusă în fața dumneavoastră.

Al doilea motiv este că în lege sunt cuprinse o serie de principii moderne, care arată că reforma în administrația publică este luată în serios și, chiar dată este târzie, totuși, bine că acest început a fost făcut.

Considerăm că o serie de articole dau viață unor principii care au fost stabilite în comun: este vorba de o mai mare legitimitate, este vorba de reducerea posibilității de fraudare prin utilizarea listelor speciale și a urnei volante, este vorba de o discriminare pozitivă acordată minorităților naționale și, iată, încă o dată, nimeni nu se poate plânge că nu există această atitudine, zic eu, cordială, a majorității față de minoritate.

Există, însă, și puncte asupra cărora nu putem să ne pronunțăm, decât dorind ca ele să fie rediscutate și să fie amendate. De fapt, e vorba de două principii și de articolele care reflectă aceste principii.

Primul principiu este cel al migrației aleșilor locali. Această migrație, în termeni eufemistici, se poate denumi ca fiind "traseism", cu toate conotațiile pe care acest cuvânt, în limba română, le are. Pentru că am putea vorbi de prostituție morală, însă, cred că formula de traseism în politică reflectă exact ceea ce se întâmplă.

Este anormal ca, în 2003, să constatăm, la sfârșitul anului, că 37% dintre primarii aleși în 2000 se regăsesc în altă parte decât pe listele unde au fost votați. Această cifră este dată de Institutul de politici publice și arată că, în 2003, în partidul de guvernământ, numărul de primari a crescut de la 35,5% în 2000 la 64,4%.

Nu vom comenta care sunt cauzele pentru care acest traseism politic s-a produs, ci vrem să-l stopăm. Din două motive: primul este cel de asanare morală, pentru că este imoral ca un primar care candidează în numele unui partid să părăsească acest partid, invocând motive, care țin, începând de la descentralizarea financiară, până la presiunile care se fac asupra lui; iar, pe de altă parte, considerăm că stabilitatea administrației publice locale trebuie să fie asigurată prin reprezentativitatea în momentul alegerilor. Pentru că, altfel, apar dezechilibre, în care administrația publică locală nu are decât de suferit.

În fine, considerăm că art. 28 trebuie să fie modificat, în sensul de a crește numărul reprezentanților în secțiile de votare. Acest lucru, pentru a preveni posibilele fraude, iar, pe de altă parte, de a asigura reprezentativitatea acelor partide care participă la jocul electoral local, dar care nu au o reprezentativitate parlamentară.

În final, doresc încă o dată să spun că Grupul liberal din Camera Deputaților va vota această lege, considerând-o ca rezultatul unei activități fructuoase pentru toți colegii parlamentari. Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul Marton Arpad, secretarul comisiei.

Domnul Marton Arpad Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Noua lege, pe care o dezbatem astăzi, este incontestabil o lege mult mai bună decât cea pe care am avut-o până acum. Este o lege mai europeană.

Dintre elementele care o fac mai europeană, eu mă refer tot la unul singur, cel despre care s-a vorbit deja aici, că toți acei cetățeni care au domiciliul stabil sau reședința într-o localitate vor avea posibilitatea să voteze pentru aleșii locali, pentru primarii localităților respective și nimeni altul. Cred că este, într-adevăr, un pas foarte important pentru acea structură de conducere a comunităților locale care există în toată Europa.

Credem, în continuare, că s-au făcut mulți pași importanți de reformă a acestui domeniu. S-a găsit o cale de compromis, acceptabilă, zicem noi, pentru toate formațiunile politice. Această cale de compromis înseamnă că nici unul dintre noi nu a reușit să-și realizeze integral toate dorințele.

Astfel, și noi avem anumite puncte de vedere diferite față de cele adoptate. Noi am susținut amendarea legii, prin care alegerea primarilor s-ar fi întâmplat într-un singur tur de scrutin. Cu toate acestea, am acceptat varianta prin care el se realizează în două tururi de scrutin, dar numai în situația în care nici unul dintre primari nu reușește să primească majoritatea voturilor valabil exprimate.

Evident, am susținut și acea idee de eliminare a necesității ca majoritatea persoanelor înscrise în listă să apară în fața urnelor.

Totodată, noi am militat pentru eliminarea pragului electoral, în general. Pe urmă, am susținut ideea ca el să fie măcar de 4%. Cu toate acestea, acest prag de 5% este un compromis, care, în corelare cu alte observații, modificări în lege, poate fi acceptat. Și elementul cel mai important este calculul coeficientului electoral din voturile valabil exprimate pentru acele partide care au trecut acest prag de 5%.

Noi credem că existența unei singure urne volante la secțiile de votare va îngreuna procesul de vot, la acele secții unde sunt arondate și spitale.

Nu am fost de acord cu amendamentele care se referă la migrația politică, pentru că, pe de o parte, din rațiuni de simetrie, aleșilor locali ai poporului trebuie să li se garanteze același statut ca și parlamentarilor. Ca atare, nu putem fi de acord cu un mandat imperativ.

Pe de altă parte, în cazul comunităților locale, candidații sunt mult mai bine cunoscuți și, ca atare, pot influența chiar și votul pentru o listă sau alta, partidele trebuie să-și aleagă astfel candidații, ca să fie cât mai puțini cei care își părăsesc partidul.

Credem, totodată, că poate ar fi fost mai corect să li se permită și radiodifuzorilor privați să facă campanie electorală plătită pe posturile lor. Cu toate observațiile pe care le-am făcut (unele le vor susține unii dintre membrii grupului nostru), noi credem, încă o dată vă spun, că această lege este mult mai bună și, ca atare, o vom vota.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule coleg.

Din partea Grupului minorităților naționale, domnul deputat Wittstock.

Domnul Eberhard Wolfgang Wittstock:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Stimate colege,

Stimați colegi,

Grupul parlamentar al minorităților naționale a acordat și acordă o deosebită atenție elaborării legii pentru alegerea autorităților administrației publice și s-a implicat activ în acest demers. Principala explicație pentru această atitudine este următoarea: multe decizii importante pentru minoritățile naționale se iau pe plan local, în acele consilii locale sau județene, de aceea, considerăm că este foarte important pentru minoritățile naționale din România să dispună nu numai de reprezentare parlamentară, ci și de reprezentanți aleși în consiliile locale și județene, acolo unde aceste minorități naționale constituie comunități importante, în raport cu populația totală a localităților sau județelor respective.

Considerăm că proiectul de lege pe care îl dezbatem astăzi nu prezintă o soluție ideală. Grupul nostru parlamentar ar fi preferat, de exemplu, renunțarea la pragul electoral. Totuși, proiectul de lege ia în considerare existența minorităților naționale și dorința acestora de a se implica activ în viața social-politică a comunităților în care trăiesc și considerăm că acest lucru este unul pozitiv.

Salutăm, în acest sens, măsură de discriminare pozitivă, care sperăm că va înlesni reprezentanților comunităților minorităților naționale accesul în structurile alese ale administrației publice locale.

În concluzie, în situația în care nu apar surprize de proporții, grupul nostru parlamentar va vota această lege. Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Neacșu, înțeleg că dorește să ia cuvântul, cu asentimentul deputaților independenți.

Domnul Ilie Neacșu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Și deputații independenți, în conformitate cu regulamentul, au dreptul să-și spună părerea în legătură cu o lege atât de importantă. Pe ansamblu, și noi credem sau și eu cred că noul proiect de lege este un pas pozitiv, dar aș vrea să-i informez pe colegii noștri și îndeosebi pe cei care au depus eforturi și s-au străduit să construiască acest proiect de lege că sunt articole și paragrafe care încalcă în mod flagrant democrația.

Eu cred că și unitatea de vederi de astăzi a reprezentanților partidelor demonstrează acest lucru. Dacă partidele parlamentare și-au introdus amendamentele în funcție de interesele proprii, n-a fost consultat absolut nici un reprezentant al partidelor neparlamentare, care reprezintă, în conformitate cu ultimele alegeri, peste 25% din electorat.

Art. 51 - și nu mă refer neapărat la articole - vreau să vă spun, chiar încalcă democrația de la un capăt la altul! Și îmi pare rău că distinsul jurist Boc nu a intervenit prompt în acest sens, pentru că se încalcă egalitatea de șanse.

Din punctul meu de vedere, datorită acestui articol, aș putea spune că nici criteriul politic nu se respectă în România, având în vedere integrarea în Uniunea Europeană. Dacă așezarea pe liste, stabilirea pe liste a partidelor se face în trei etape, partidele parlamentare, nici un reprezentant al acestor partide n-a ridicat o vorbă în legătură cu acest lucru. Probabil sau, mai bine zis, era bine ca PSD-ul să se treacă pe locul întâi, PRM-ul pe locul doi, PNL-ul pe locul trei, PD-ul pe patru și UDMR-ul pe cinci, urmând ca și celelalte, într-o ordine anume, să fie trecute.

Dacă de aici plecăm, de la încălcarea democrației, înseamnă că este destul de grav!

Același lucru îl am și cu un alt paragraf, dacă vreți, cel privind timpii de antenă. Ar trebui ca emisiunea de la radio și de la televiziune să se intituleze: "Antena partidelor neparlamentare", pentru că partidele neparlamentare nu au acces la mass-media, partidele parlamentare sunt văzute în fiecare zi de către populație, de către electorat și populația știe ce fac aceste partide.

Cred că, în acest mod ar fi trebuit să lucreze comisia și eu am amendamente în acest sens și aș vrea ca plenul Camerei să facă acest lucru. Pentru că nu este vorba de nici un șantaj, eu cred că ne-am putea reuni, partidele neparlamentare, într-o conferință de presă doar cu agențiile de presă internațională, la care să-l invităm și pe domnul Jonathan Scheele, să facem o scrisoare și la Parlamentul European, că democrația, că pluripartitismul, că egalitatea de șanse a partidelor sunt încălcate flagrant din cauza acestei legi, pe care, astăzi, probabil, o vom vota.

Apoi, mai în glumă, mai în serios, cred că reprezentanții partidelor din comisie reprezintă, astăzi, după ultimul sondaj, cam 28% din electorat, pentru că 72% din electorat dorește o altfel de politică. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Stimate coleg, vreau să vă reamintesc că, în calitate de deputat, oricare dintre dumneavoastră ați avut dreptul să depuneți amendamente la comisie. Dacă ați depus, vă voi da cuvântul la cele respinse.

În ce privește egalitatea de șanse, eu v-aș ruga, totuși, să aveți în vedere, că, potrivit democrației parlamentare, funcționează principiul majorității, al reprezentativității, nu poate fi egal un partid de 5 procente sau de sub 5 procente cu unul de 45.

Trecem la dezbateri și o să începem, cum v-am propus, cu amendamentele respinse.

Dacă, la amendamentele de la 1 la 12, există careva dintre colegi care dorește să insiste? Doamnă deputat, vă rog să vă referiți la amendamentul la care doriți să interveniți?

Doamna Angela Bogea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La nr. 5, există un amendament respins, făcut la art. 6 din proiect. După ce au fost analizate amendamentele, textul de la comisie a ieșit în felul următor: "Listele de candidați pentru alegerea consiliilor locale și consiliilor județene trebuie întocmite astfel încât să se asigure reprezentativitatea ambelor sexe".

Eu vreau să vă propun ca textul să curgă și să se spună: "corespunzător procentului pe care acestea îl dețin din numărul total al membrilor de partid din formațiunea sau alianța electorală respectivă".

De ce mă gândesc la un procent? Pentru că, dacă vom analiza buletinele oficiale de la nivelul județelor ale monitoarelor în care se face o prezentare a tuturor consilierilor locali și județeni, vom vedea că, din numărul tuturor consilierilor locali sau județeni, femeile reprezintă un procent abia de 2%. Deci, nu este o pledoarie pro domo, pentru că eu, conducând o formațiune politică, pot să-mi rezolv această problemă, dar este vorba de principiu. Reprezentativitatea ambelor sexe s-a realizat și până în prezent, de exemplu, pui o femeie pe locul 11, din numărul total al consilierilor, ei, aceasta niciodată nu va avea o șansă egală cu bărbații care ocupă un loc până la locul 11.

De aceea, v-aș propune această formulă de compromis, ca la textul adoptat de comisie să venim cu această completare: "Corespunzător procentului pe care cele două sexe îl au în numărul total al membrilor de partid din formațiunea respectivă".

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Viorel Hrebenciuc, președintele comisiei pentru elaborarea legii.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Eu înțeleg îngrijorarea doamnei Angela Bogea, dar noi cred că am făcut un foarte mare pas înainte, prin obligativitatea tuturor partidelor de a pune femei pe listă (că aceasta este, în esență, problema). În general, nu se pune problema la nivel de județ sau de municipiu, ci la comune, unde este mai greu, datorită mentalităților care există, să impui femei pe listă. Ceea ce dorește doamna Bogea se poate rezolva în cadrul Partidului România Mare și partidul trebuie să decidă acest lucru. De altfel, fiecare partid își decide procentul de femei pe care îl pune pe listă.

Obligativitatea, în schimb, de a fi femei pe listă, apare pentru prima dată în legislația românească și eu cred că este un foarte mare pas înainte. De exemplu, în cadrul partidului nostru, procentul va fi între 20 și 25%, nu știu care va fi procentul la PRM sau la alte partide. Deci, nu putem, prin lege, să obligăm partidele să-și pună un anumit procent, mai ales, cum propuneți dumneavoastră, în funcție de numărul de femei care există în fiecare partid.

Așadar, susținem textul comisiei.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna Bogea dorește să intervină, din nou.

Doamna Angela Bogea:

Problema este că și Partidul România Mare are prevăzut în statut un procent de 30% femei pentru a fi prezente pe listele electorale, dar eu nu înțeleg de ce nu vreți să facem un pas înainte și să ne apropiem de țările nordice, de țările comunității europene, unde se prevede un anumit procent pe care femeile trebuie să-l aibă pe listele electorale...

O voce din sală:

E frig!

Doamna Angela Bogea:

E frig... Nu e vorba de frig!

De ce nu luați exemplul Partidului Laburist din Anglia, care a aplicat acea metodă a fermoarului și, acolo, într-adevăr, femeile sunt reprezentate pe locuri eligibile? Ce ați rezolvat dumneavoastră prin lege, n-ați făcut mare lucru, pentru că, pe o listă de consilieri locali la Văscăuții din Deal, până la locul 11 vor fi bărbații, iar de acolo în sus, la sfertul care trebuie să fie în plus, pe listele electorale, puneți femei și ați rezolvat reglementarea din lege. (Rumoare.) De ce nu mă lăsați să...?

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi bărbați,

Lăsați doamnele să-și manifeste...

Domnul Marton.

Domnul Marton Arpad Francisc:

Doamnă deputat,

Din punct de vedere juridic, amendamentul dumneavoastră este inaplicabil. De unde va ști un birou electoral, un președinte de birou de circumscripție câți membri, femei și bărbați, are în comuna respectivă partidul respectiv? Care este actul, unde se depune, cum? Pentru că nu există, din punct de vedere juridic, o astfel de obligativitate, prin care să se țină o astfel de evidență.

Deci, cum va analiza dacă o listă de candidați sau alta corespunde acestei prevederi? O prevedere legală trebuie să fie aplicabilă. Prevederea aceasta nu poate fi aplicată. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Supun votului dumneavoastră amendamentul doamnei Angela Bogea, care a fost respins de către comisie.

Cine este pentru? 20 de voturi pentru.

Împotrivă? Marea majoritate, împotrivă.

Abțineri? 11 abțineri.

Amendamentul nr. 5 a fost respins, cu 20 de voturi pentru, 11 abțineri și marea majoritate împotrivă.

Dacă, până la pct. 12 din tabelul amendamentelor respinse mai există vreo intervenție? Domnule Szilágyi, la care doriți să vă referiți?

Domnul Szilágyi Zsolt:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum se vede din raport, am depus mai multe amendamente la art. 7, amendamentele mele se referă la eliminarea alineatelor acestui articol, eliminarea art. 7.

Pct.8 din raport, art.7 alin.1, se referă la primul amendament pe care l-am depus împreună cu domnul coleg Pecsi Francisc. Așa cum vedeți, apare și numele colegilor de la PNL și PD. Domnul deputat Ioan Oltean și doamna deputat Mona Muscă au depus amendamente similare.

Aș dori să argumentez amendamentul și, dacă îmi permiteți, domnule președinte, tocmai în ideea de a accelera discuțiile, aș argumenta toate propunerile de amendament. Deci, nu m-aș referi numai la primul alineat.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog.

Domnul Szilagyi Zsolt:

La primul alineat, fără doar și poate această definire introduce o noutate în istoria dreptului. O comunitate cum este o minoritate națională sau etnică nu poate fi categorizată prin participarea sau neparticiparea într-un Consiliu.

După cum bine știți, și probabil că și domnul președinte Hrebenciuc știe foarte bine, pe vremea când Consiliul Minorităților a fost creat, UDMR-ul a decis să nu participe în prima perioadă a Consiliului, tocmai pentru că a considerat, din punct de vedere politic, argumentată și justificată această decizie.

Deci, participarea sau neparticiparea într-un organism guvernamental nu trebuie să fie sursă de discriminare a unei minorități.

Știu foarte bine că este greu să se dea o definiție universală în ceea ce privește minoritățile. Precum probabil bine știți, raportul Capotorti, comandat de Națiunile Unite prin anii '70, a încercat să facă acest lucru, și criteriile stabilite de documentele internaționale și de raportul profesorului italian Francesco Capotorti sunt cu totul și cu totul altele decât cele folosite de proiectul actual.

La fel, nu putem condiționa participarea la alegeri a unei organizații minoritare de faptul că organizația respectivă are sau nu reprezentare în Parlament. Vorbim despre alegeri locale. De ce să nu existe forțe politice sau comunități locale care au organizații, partide, mișcări politice și așa mai departe reprezentative la nivel regional, și nu la nivel național? Acest spirit etatist, centralist cred că este al trecutului. Dar să mergem mai departe.

Dat fiind faptul că art.7 alin.2 și alin.3 lezează două articole constituționale - art.16, care se referă la egalitatea în drepturi, și art.37, care se referă la dreptul de a fi ales, este o discriminare dură care, în loc să ajute accederea reprezentanților comunităților minoritare naționale etnice în consiliile locale, vrea să îngreuneze depunerea listelor, practic eliminând concurența politică, care este și acum de altfel o realitate existentă în mai multe județe, în mai multe localități din România. Practic, vrea să elimine, să radă posibilitatea de concurență politică.

Se poate pune întrebarea de ce nu se aplică prevederile art.7, respectiv că nu pot candida numai organizațiile minoritare care sunt reprezentate în Parlament, se poate pune întrebarea de ce nu se aplică și în cazul partidelor românești. De ce nu se spune: nu poate candida un partid la alegerile locale care nu are reprezentanți în Parlament, mergând pe același principiu? De ce minoritățile sunt discriminate și majoritatea are acces mai ușor și i se facilitează depunerea listelor?

La fel: de unde a apărut acest 15%? De unde a apărut cifra de 25 de mii?

Eu am făcut regula proporțională a simplei treimi și a ieșit că un partid din România ar trebui să strângă 333 de mii de semnături ca să depună liste, candidați la alegerile locale. Dacă luăm în considerare că maghiarii reprezintă cam un milion și jumătate din România, trebuie să strângă 25 de mii de semnături din 15 județe. Cetățenii români, având o majoritate de 20 de milioane sau de mai bine de 20 de milioane, ar trebui să strângă 333 de mii.

Aceste prevederi violează clar criteriile de la Copenhaga, domnilor colegi, fără doar și poate într-un moment în care relațiile dintre Uniunea Europeană și România sunt cum sunt și sunt în criză, de ce să nu recunoaștem. Fiindcă acele criterii de la Copenhaga spun foarte clar: țările care doresc să acceadă în Uniunea Europeană trebuie să asigure egalitatea în drepturi, egalitatea în șanse, dar și pluralismul politic și regulile statului de drept trebuie respectate.

Dacă adoptăm în forma propusă art.7, violăm criteriile de la Copenhaga. Pe de altă parte, este un precedent extrem de periculos.

Cine stabilește aceste cifre? Cine stabilește că minoritățile au nevoie de semnături din 5 județe, din 10 județe, din 25 sau din 40 de județe?

Dacă acum decidem că minoritățile au nevoie de 25 de mii de semnături din 15 județe, poate peste patru ani se va decide să nu fie 25 de mii, ci 250 de mii, și nu din 15 județe, ci din 25 de județe, ceea ce, sub sloganul frumos al evitării inflației candidaților, de fapt restricționează un drept fundamental, și anume dreptul de a fi ales și dreptul egalității și nediscriminării.

În sfârșit, permiteți-mi să vă supun atenției faptul că societatea civilă ne-a semnalat aceste inadvertențe. Este vorba de o scrisoare - deschisă semnată de mai multe organizații care se ocupă de monitorizarea drepturilor omului în România: Fundația pentru o Societate Deschisă, Institutul pentru Politici Publice, Centrul de Resurse Juridice, Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Rromi, Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală, Liga "Pro Europa" și Ombudsperson's for National Minorities. Acestea ne-au trimis o scrisoare datată 24 februarie în care se atrage atenția asupra discriminării amintite și de mine, asupra arbitrarului condițiilor cerute pentru depunerea de candidaturi și asupra caracterului prohibitiv al celorlalte condiții suplimentare pentru cetățenii aparținând minorităților rromă și maghiară. Pentru că, de fapt, art.7 se referă la acest două comunități. Deci nu este un lucru surprinzător că unii analiști consideră că acest art.7, dat fiind faptul că organizațiile în sânul comunității rrome sunt diverse, chiar diversificate, și nu există, din păcate, acea unitate în articularea intereselor politice care există în rândul maghiarilor, deci mai mulți analiști au considerat că acest articol se referă numai la noi, la maghiari.

Este, deci, o dovadă de discriminare, și eu vă cer să nu adoptăm în forma propusă art.7.

În cazul în care vom adopta acest articol în forma propusă, riscăm să ajungem din nou în rândul țărilor monitorizabile atât de Consiliul Europei, cât și de Uniunea Europeană.

Sunt de acord să adoptăm o formulare care cere o minimă reprezentativitate din partea organizațiilor și a partidelor politice pentru a depune o listă, însă nu sunt de acord cu discriminarea grosolană împotriva minorităților, care ni se propune prin art.7.

Vă mulțumesc pentru răbdare și pentru atenție.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Nu doresc în nici un caz să descurajez dezbaterile la această lege foarte importantă; sunt însă obligat să vă aduc aminte totuși de prevederile regulamentare, și mă refer în special la prevederea de la art.100 - "La un amendament ia cuvântul un singur reprezentant al grupurilor parlamentare. Durata unei intervenții este de 5 minute."

V-am dat cuvântul în mod repetat, unora de câte două sau trei ori. Haideți să încercăm să ne subsumăm prevederilor regulamentare.

Deci, să nu transformăm dezbaterile în dezbateri generale.

Dezbaterile la un text se referă strict la text și au o durată de 5 minute.

Are cuvântul domnul Dan Brudașcu, din partea Grupului parlamentar al PRM.

Domnul Dan Brudașcu:

Domnule președinte,

Strict la textul în cauză.

În primul rând, nu am înțeles pledoaria extensivă a antevorbitorului. Domnia sa, din câte știu și rețin, este membru al UDMR. Nu rețin ca în structura acestui act normativ să existe prevederi limitative privind posibilitățile de înscriere de candidați

În al doilea rând, nu cred că este bine să permitem accesul în structurile administrației publice locale sau centrale a unor organisme care nu sunt recunoscute legal sau care acționează pentru subminarea ordinii de drept în România.

În al treilea rând, un alt element important este acela că noi considerăm că prin astfel de precizări nu se poate să se permită accesul unor minorități care nu au reprezentativitate în comunitățile în care doresc să-și propună candidați.

Deci, din punctul meu de vedere, consider că prevederile art.7, cu alineatele respective, este acoperitor și el trebuie votat în forma care a fost aprobată de către comisie.

UDMR-ul a avut reprezentanți, și pe aceștia nu îi văd printre semnatarii acestor amendamente de eliminare.

Pe cale de consecință, având în vedere principiul enunțat de dumneavoastră privind democrația parlamentară, cred că nu mai este cazul să insistăm pe asemenea formule de introducere în circuitul politic a unor organisme care nu au avut recunoaștere oficială și legală.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Pambuccian.

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Articolul acesta este rezultatul firesc al absenței unei legi a minorităților în România.

Grupul nostru parlamentar - al minorităților naționale - a propus de nenumărate ori o asemenea lege, însă, din păcate, nu am reușit să găsim o formulă de consens asupra ei.

Faptul că am recurs la formula "membre ale Consiliului Minorităților Naționale" a fost un rezultat al faptului că, în România, în legislația românească nu este definit conceptul de minoritate națională.

În propunerea noastră legislativă - aceea a Legii minorităților naționale - o asemenea formulă nu exista; de asemenea, nici în amendamentul nostru inițial. Noi am încercat să suplinim în această lege a alegerilor locale lipsurile din Legea minorităților și am propus o formulă în care chiar defineam ce înseamnă minoritate națională, și enumeram minoritățile, așa cum face legea maghiară și alte legi.

În urma discuțiilor avute la Comisie, colegii din comisie m-au convins că o asemenea formulă nu are ce căuta într-o lege a alegerilor locale, și este corect. Din acest motiv, am recurs la o formulare care este acoperitoare din punct de vedere etnic, adică include tot ce se poate numi minoritate națională ca atare, în momentul de față în România, pentru că asta presupune multe lucruri - presupune existența unei comunități ca atare cu o vechime suficient de mare și care să aibă o viață de comunitate suficient de îndelungată.

Repet: în ceea ce privește formula cu Consiliul Minorităților Naționale, aceasta a fost o formulă de compromis, în absența unei legi și în plină realitate de inventare de minorități. Acesta a fost motivul pentru care am recurs la această formulă.

În ceea ce privește formulele privind organizațiile care pot participa, aici am recurs la o formulare de asemenea necesară, în absența unei legi a minorităților naționale.

Dumneavoastră aveți o lege a partidelor în care există un număr minim de membri pe care trebuie să îl aibă partidele respective.

Tot ceea ce am făcut a fost ca, atunci când se ajunge la joncțiunea între așa-numitele minorități mici și cele două minorități numeroase ca populație, joncțiunea respectivă să respecte ceea ce scrie în Legea partidelor. Aceasta a fost gândirea noastră de atunci. Nu știu; este bine, este rău, dar asta ne propusesem noi în Legea minorităților naționale.

În lege erau condiții de înscriere, dar noi am considerat că nu este necesar acest lucru, având în vedere că voturile pe care le-au obținut organizațiile care au avut deja reprezentare parlamentară, deci care au fost validate printr-un vot, de cele mai multe ori au depășit chiar numărul membrilor declarați în recensământ din partea etniei respective, darămite 15% din numărul celor care s-au declarat de o anumită etnie la recensământ.

De ce 15%: pentru că s-a observat că la anumite minorități, și nu vreau să dau aici nume de minorități dintre noi, există o proliferare extraordinară de organizații, fapt care pe două dintre ele le-a blocat în 1996 să acceadă în Parlament - tocmai pentru că aveau prea multe organizații, care nu reușeau să-și găsească o formulă comună. După eșecul în alegeri au găsit o formulă comună și au intrat în Parlament. Acesta este motivul pentru care noi am considerat că este necesară o oarecare reprezentativitate la nivelul etniei, a organizației respective.

Repet: din aceste trei motive a apărut în urma consultării cu colegii din comisie, pentru că formularea noastră inițială era diferită și semăna mai degrabă cu o lege a minorităților naționale decât cu un articol de lege electorală, în urma consultărilor și discuțiilor cu colegii noștri a apărut formula aceasta, pe care noi o susținem.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Deși într-un fel sunt legate amendamentele, totuși există deosebire între ele. Amendamentul de la pct.8, susținut de domnul Szilagyi Zsolt privește eliminarea alin.1 al art.7. Cu privire la acesta s-au făcut discuții, și supun votului dumneavoastră propunerea domnului deputat Szilagyi Zsolt de eliminare a alin.1 de la art.7.

Cine este pentru? 7 de voturi pentru eliminare.

Abțineri? O abținere.

Împotrivă? Marea majoritate împotrivă.

Următorul amendament respins vizează reformularea alin 1 a art.7.

Dorește cineva să intervină?

Domnul Toro Tiberiu, unul din autorii acestui amendament.

Domnul Toro Tiberiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi deputați,

Majoritatea argumentelor la amendarea acestui articol - art.7 - au fost enunțate mai înainte de colegul meu domnul Szilagyi Zsolt, deci nu voi repeta această argumentație fundamentată, ci doar voi prezenta textul reformulării și voi da niște explicații suplimentare, pentru a arăta necesitatea acestei reformulări.

Amendamentul nostru pentru alin.2 se regăsește la "Amendamente respinse" la poz.11.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, am trecut la amendamentul de la pct.9 - reformularea textului de la alin.1 al art.7. Pentru acesta ați luat cuvântul.

Domnul Toro Tiberiu:

Da, bine. Am crezut că am depășit această fază, dar am înțeles.

Deci, la alin.1 art.7 propunem doar schimbarea unui termen, și anume: în locul cuvântului "etnie" din definiția, în sensul prezentei legi, a noțiunii de minoritate națională, noi propunem un text care în loc de "etnie" folosește sintagma de "comunitate etnică sau națională".

Acest amendament, făcut împreună cu colegii mei domnii Kovacs Zoltan și Vekov Karoly, dorește să implementeze terminologia folosită în documentele Consiliului Europei, respectiv uzanța organizațiilor de reprezentare a minorităților naționale. În acest fel, se face armonizarea acestui text cu textele și documentele Uniunii Europene și ale Consiliului Europei.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Comisia își menține punctul de vedere.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la pct.9, al domnului deputat Toro Tiberiu.

Cine este pentru? 17 voturi pentru.

Abțineri? 4 abțineri.

Împotrivă? Este evident: marea majoritate împotrivă.

Amendamentul a fost respins.

La pct.10 este vorba de alin.2 al art.7.

Domnul Szilagyi Zsolt.

Domnul Szilagyi Zsolt:

Domnule președinte, vă spun sincer că a fost o neînțelegere: atunci când ați spus să vină cei care au de prezentat la poz.1 - 12, am crezut că trebuie să îmi argumentez toate propunerile. Acum voi fi mai scurt.

Doamnelor și domnilor colegi,

Acest articol se referă la posibilitatea ca o organizație care aparține unei minorități să depună o listă, și vă pun întrebarea: dacă schimbăm sintagma "organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale" cu cuvântul "partide", ați adopta acest articol?

Vă citesc cum ar suna acest articol: "Pot depune candidaturi organizațiile, partidele reprezentate în Parlament, precum și alte partide care prezintă la Biroul Electoral Central lista cu membrii acestora. Numărul membrilor nu poate fi mai mic de 15% din numărul total al cetățenilor care aparțin partidului respectiv." Aceasta înseamnă că un partid, ca să depună o listă, ar trebui să strângă mai bine de trei milioane de semnături ale membrilor.

Proporțional, ce înseamnă aceasta pentru minoritatea maghiară și ce ar însemna aceasta pentru români? Vi se pare corect?

Vi se pare corect să cerem de la un partid care vrea să candideze la alegerile locale să strângă trei milioane de semnături?

Vi se pare corect să cereți din partea unei organizații a unei comunități, cum este cea maghiară, să strângă 15% din totalul membrilor care s-au declarat aparținând comunității respective?

Nu mi se pare corect deloc. Introduce o gravă discriminare, care violează de fapt nu numai Constituția României, dar și convențiile internaționale semnate și ratificate de România, și, așa cum v-am spus, dacă adoptăm acest articol în această formă, România, din punct de vedere al respectării egalității șanselor și a nediscriminării, ajunge să fie din nou monitorizabilă de instituțiile europene și internaționale.

Deci, cer să votați eliminarea acestui alineat.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Marton.

Vă rog să precizați dacă vorbiți în numele Comisiei sau în numele Grupului parlamentar al UDMR.

Domnul Márton Árpád Francisc:

Domnule președinte,

În mod evident acest alineat nu poate fi interpretat ca fiind unul care vizează comunitatea maghiară pentru că în mod clar aceasta este vizată de celălalt alineat. Această comunitate este vizată de celălalt alineat, care este un alineat mai permisiv decât cele prevăzute pentru partidele legal înregistrate, care au nevoie de un număr de 25 de mii de membri.

Ca și în reglementarea actuală, au nevoie în cel puțin 17 județe plus municipiul București de cel puțin 700 de membri, față de cele scrise aici, care cer numai 15 județe și 300 de membri. Deci, iată o discriminare pozitivă față de partidele care intră în competiție.

Astfel, nicidecum nu poate fi interpretat atât textul din acest alineat, cât și textul următor ca fiind o discriminare negativă față de comunitățile naționale.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna deputat Mona Muscă, în numele Partidului Național Liberal.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vorbesc nu în numele Partidului Național Liberal, ci în numele meu, ca deputat și ca susținător al acestui amendament.

Domnul Valer Dorneanu:

Eu totuși trebuie să vă amintesc faptul că vorbiți în numele Partidului Național Liberal. Așa spune art.100, cu privire la un amendament.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Am înțeles, dar mai înainte ați spus chiar dumneavoastră ca aceia care vin la microfon să facă distincția între a vorbi în numele partidului, și aici sunt cei din Comisie care vorbesc în numele partidului, sau în numele lor - ca deputați și ca susținători ai unui amendament.

Domnul Valer Dorneanu:

Este altceva, doamna Muscă.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Eu asta am specificat aici, și vă rog să luați cont și dumneavoastră și colegii mei de faptul că susțin un amendament pe care l-am depus eu și care nu intră probabil în viziunea celor care fac parte din Comisie și care sunt tot în Partidul Național Liberal.

Drept urmare, vreau să vă atrag atenția asupra unor chestiuni de principiu.

Eu nu mă refer aici nici la minoritatea maghiară, nici la minoritatea rromă, nici la minoritatea germană și așa mai departe, ci la o chestiune care ține de principiu.

În primul rând, acest alineat - alin.2 - lezează principiul constituțional al nediscriminării, or, cum dumneavoastră știți foarte bine cu toții, unul dintre principiile pe care noi trebuie să îl respectăm dacă vrem să intrăm în Uniunea Europeană este principiul nondiscriminării. Ei bine, nu facem altceva decât să legiferăm acest principiu, dar nu al nondiscriminării, ci opusul lui - discriminarea - într-un articol care vizează chiar Legea electorală.

În al doilea rând, aș vrea să vă atrag atenția că tot aici este lezat și unul dintre cele mai importante drepturi ale omului, și anume dreptul la asociere. "Numărul membrilor nu poate fi mai mic de 15% din numărul total al cetățenilor care la ultimul recensământ s-au declarat ca aparținând minorității respective."

Când se referă la numărul membrilor, este vorba de organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care se regăsesc ca atare într-o organizație.

Dacă noi punem 15%, asta înseamnă că nu pot să formeze organizații, așa cum prevăd drepturile omului, cei care sunt într-un număr de la trei în sus.

Vă aduc aminte că noi am mai făcut o asemenea greșeală și am încălcat drepturile omului privind dreptul la asociere și în Legea partidelor. Poate că nu ar fi cazul să facem a doua oară această greșeală.

Vă mulțumesc frumos.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Szilagyi și al doamnei deputat Mona Muscă de la poz.10, cu privire la alin.2 al art.7.

Cine este pentru? 9 voturi pentru.

Abțineri? Nici o abținere.

Împotrivă? Marea majoritate împotrivă.

Dacă la amendamentele de la pct.11 și 12 dorește cineva să intervină.

Domnul deputat Toro Tiberiu.

Domnul Toro Tiberiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Ați votat împotriva eliminării alin.2 din art.7, mai înainte. V-aș propune, totuși, pe baza argumentelor pe care le-ați auzit mai înainte de la distinșii noștri colegi, doamna Mona Muscă și domnul Szilágyi, care cred că sunt valabile, o reformulare a acestui alin.2 al art.7. Găsiți formularea la poziția 11, la amendamentele respinse.

Motivația propunerii mele de reformulare. Prima motivație ar fi necesitatea eliminării sintagmei "reprezentate în Parlament", tocmai pentru a elimina amendamentul discriminatoriu nejustificat pentru acele organizații care actualmente nu au reprezentare parlamentară, dar, totuși, pot să aibă reprezentativitate în sânul comunităților naționale minoritare respective. Al doilea argument pentru reformulare ar fi ajustarea, armonizarea acestei impuneri din Legea alegerilor, din Legea electorală, cu Legea partidelor, ca să eliminăm tratamentul discriminatoriu al organizațiilor minoritare față de partidele care participă la alegeri. Din acest motiv și prin acel calcul pe care l-a făcut colegul meu mai înainte, domnul Szilgáyi Szolt, având în vedere că, pentru partide politice, este necesar un număr minim de 25.000 de membri pentru a se constitui, ceea ce, raportat la întreaga populație a României, abia depășește 0,1% din populație, eu propun ca acest prag să fie de 1% pentru organizațiile minorităților naționale, deci este cu aproape un ordin de mărime mai mare decât acel 0,1‰, totuși cred că este suficient pentru a justifica acel tratament preferențial despre care vom vorbi la art.93, când este vorba de redistribuirea mandatelor.

În consecință, supun atenției dumneavoastră textul reformulat împreună cu colegii mei Kovacs și Vekov: "Pot depune candidaturi organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale legal constituite care prezintă, la Biroul Electoral Central, lista cu membrii acestora. Numărul membrilor nu poate fi mai mic de 1% din numărul total al cetățenilor care, la ultimul recensământ, s-au declarat ca aparținând minorității respective, dar cel puțin 100". Dacă studiați acel tabel al datelor de recensământ pentru minoritățile naționale, respectiv la numărul de voturi primite de aceste organizații la alegerile din 2000, veți vedea justificat acest amendament și prin aceste cifre.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră, stimați colegi, amendamentul 11 al domnului deputat Toro Tiberiu.

Cine este pentru? 5 voturi pentru.

Abțineri? 1 abținere.

Împotrivă? Marea majoritate împotrivă.

Amendamentul a fost respins.

La art.7 alin.2, dacă mai este susținut amendamentul de domnul Radan? Nu.

Art.13. Domnul deputat Szilágyi.

Domnul Szilágyi Zsolt:

Acest articol stabilește strângerea numărului de 25.000 de semnături din 15 județe și București, dar nu mai puțin de 300 de persoane pentru fiecare dintre aceste județe. Eu am crezut că vorbim despre Legea alegerilor locale. De unde acest număr de 15 județe, de unde municipiul București? Este absolut nefavorabil, pentru cele mai multe minorități. Dată fiind structura așezării minorităților respective, cele mai multe minorități nu sunt reprezentate în București. Cele mai multe minorități din România nu au o dispersie pe 15 județe.

Așa cum v-am spus și la procent, minoritățile au nevoie de 15%, pe când partidele românești au nevoie de 0,2%, la semnături, dar aici, la cifră, s-a argumentat mai demult că cifra de 25.000 a fost preluată din Legea partidelor.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, condiția aceea pentru partidele politice nu e o condiție pentru partidele românești, ci pentru toate partidele politice, inclusiv al dumneavoastră.

Domnul Szilágyi Zsolt:

Domnule președinte,

Eu am întrebat membrii comisiei de unde a apărut, din senin, această cifră de 25.000? De ce nu 2.500, de ce nu 250.000? De unde a apărut? Din Legea partidelor, ăsta a fost răspunsul și îmi confirmă și domnul președinte Hrebenciuc. Vă aduceți aminte că Legea partidelor a fost retrimisă de Cotroceni, de domnul președinte Ion Iliescu, tocmai din cauză că inițial Parlamentul a stabilit ca numărul minim de semnături trebuie să fie 50.000. În final am decis la 25.000.

Care este situația în Europa? Rusia are 10.000, cu o populație de 5 ori mai mare ca România; Kazahstanul are 50.000, singura țară din zona euroasiatică și între aceste două niveluri, deci între Rusia și Kazahstan se situează România. Media țărilor din Uniunea Europeană este de 100, 200 maximum 5.000 de semnături.

Domnilor, să nu confundăm un lucru: reprezentativitatea dată prin colectarea voturilor și posibilitatea de a depune o listă. Se pare că se confundă acest lucru.

În final, aș dori să vă dau un scurt citat din scrisoarea semnată de mai multe organizații ale societății civile: "Caracterul prohibitiv al celorlalte condiții suplimentare pentru cetățenii aparținând minorităților romă și maghiară, fiindcă acest articol se referă la aceste două comunități, minorități la care 15% înseamnă mai mult de 25.000, organizațiile acestor cetățeni care nu sunt sau nu au fost prezente în Parlament trebuie să prezinte listă de membri fondatori care să cuprindă cel puțin 25.000 de persoane domiciliate în cel puțin 15 județe ale țării și municipiul București, dar nu mai puțin de 300 de persoane din fiecare din aceste județe și municipiul București". Nu există nici un argument obiectiv în favoarea acestor amendamente, mai ales în circumstanțele avute de legea analizată, alegerile locale. Susțin, deci, eliminarea acestui articol.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră, stimați colegi, amendamentul domnului Szilágyi respins de dumneavoastră.

Cine este pentru? 5 voturi pentru.

Abțineri? 3 abțineri.

Împotrivă? Evident, marea majoritate a celor prezenți.

Stimați colegi,

Amendamentele 15 și 16 sunt subsecvente celor pe care le-am...

La care vă referiți...? (I se adresează domnului deputat Toro Tiberiu) A fost deja respins celălalt și este subsecvent acestuia, nu putem să votăm împotriva a ceea ce am votat deja.

Poftiți.

Domnul Toro Tiberiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Să vă referiți exact la punctul din raport.

Domnul Toro Tiberiu:

Exact la poziția 14, există amendamentul depus împreună cu cu colegii Kovacs și Vekov.

Dacă dumneavoastră ați respins eliminarea acestui alin.3 al art.7, eu, prin acest amendament, propun reformularea pe baza aceleiași logici, făcând armonizarea cu Legea partidelor și eliminând tendința de discriminare care există prin impunerea textului care se regăsește în raport. Pe baza acestui amendament, propun reducerea numărului de 25.000 la 3.000 de persoane ale minorității respective, ca să fie valabil acest amendament, pe de o parte, pe de altă parte, prin acest amendament, încerc să fac o reglementare a numărului de județe din care trebuie să se strângă aceste semnături.

În Legea partidelor se impune un număr care corespunde cam la 40% din numărul total al județelor României. Pe baza acesteia, eu folosesc acest procent de 40% și pentru organizația minorităților naționale. Deci textul propus sună astfel: "Dacă numărul membrilor necesari pentru îndeplinirea condițiilor prevăzute în alin.2 este mai mare de 3.000 de persoane, lista membrilor trebuie să cuprindă cel puțin 3.000 de persoane domiciliate într-un număr de cel puțin atâtea județe", subliniez, "care corespunde cu 40% din numărul județelor în care minoritatea în cauză are o prezență semnificativă, dar nu mai puțin de 100 de persoane în fiecare din aceste județe. Se consideră prezență semnificativă a unei minorități naționale într-un județ dacă aici domiciliază cel puțin 1.500 de persoane aparținând minorității în cauză".

Vă rog frumos să vă gândiți la importanța reglementării în acest mod și să votați pentru acest amendament.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră, stimați colegi, amendamentul domnului Toro Tibor.

Cine este pentru? 5 voturi pentru.

Abțineri? 8 abțineri.

Împotrivă? Marea majoritate împotrivă, amendamentul respins.

La amendamentul 16, stimați colegi, domnul Radan nu mai susține amendamentul.

17, 18? La amendamentul 17? Nu-l susține.

La amendamentul 18? Domnul Zgonea.

Domnul Valeriu Zgonea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În consens cu discuțiile care au fost în Comisia electorală și cu acceptul colegilor din celelalte grupuri parlamentare, vă propunem ca, în cel puțin 50 de zile înaintea votării, să se stabilească data alegerilor de către Guvern, prin hotărâre.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Ați ascultat punctul de vedere al comisiei.

Supun votului dumneavoastră amendamentul 18 reformulat. Deci data alegerilor se stabilește prin hotărâre a Guvernului, cu cel puțin 50 de zile înaintea votării.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri? Mulțumesc.

Domnul deputat Acsinte Gaspar dorește să facă o intervenție.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Având în vedere că unele dintre termenele în cadrul cărora trebuie să se efectueze o serie de operațiuni electorale au fost calculate prin raportare la 60 de zile și acum, întrucât s-a redus la 50 de zile, data alegerilor să se stabilească cu cel puțin 50 de zile înainte, să fiți de acord ca, în unele cazuri, unde va fi nevoie, să corelăm, prin raportare la 50 de zile, unele termene din cuprinsul legii.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

E o operațiune firească, totuși supun votului dumneavoastră această propunere.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Unanimitate.

De la amendamentul 19 la 26, dacă sunt colegi care doresc să susțină amendamentele?

Domnul Anghel Stanciu (din loja comisiei):

26 inclusiv?

Domnul Valer Dorneanu:

Inclusiv.

Domnul Anghel Stanciu are cuvântul la "inclusiv", adică la 26.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

La poziția 26, am făcut un amendament. Acest amendament încearcă, sub o formă elegantă, să excludă posibilitatea ca, după alegeri, partidele care s-ar putea să nu câștige să acuze de fraudă partidul care a organizat alegerile. Există un sentiment intrinsec la cei care pierd, că pierd nu din cauza lor, ci din cauza celorlalți care au băgat mâna în urna cu voturi. De aceea aceste fraze premergătoare procesului de vot trebuie privite cu foarte mare atenție, și nu ca o încercare a unora sau altora de a arunca anatema asupra organizatorilor.

În consecință, la acest articol, este vorba de stabilirea președinților secțiilor, circumscripțiilor de votare, deci birourilor respective, încadrarea acestora cu juriști. În prima fază, ei sunt desemnați de președintele tribunalului. În cea de a doua fază, ceilalți juriști care nu sunt în cadrul autorităților judecătorești sunt stabiliți de către prefect. Or, prefectul, până va deveni înalt funcționar public, el este, totuși, reprezentantul Guvernului în teritoriu și este cel care organizează, pentru toate formațiunile, dar în special pentru cele de guvernământ, alegerile și s-ar putea să primească mesaje suplimentare să câștige alegerile, că, altfel, nu mai pupă prefectura. Deci, pe de o parte, am vrea ca acest prefect să fie scos de sub posibile acuzații, pe de altă parte să-l scoatem de sub posibile presiuni. Și, ca urmare, toată această chestiune a desemnării președinților secțiilor de votare, birourilor de circumscripție ș.a.m.d. să fie sub jurisdicția președintelui de tribunal. Dacă acceptăm, la poziția 26, acest lucru, pe cale de consecință, mai sunt câteva articole pe care nu le mai susțin, evident, dar la care s-ar face modificarea, așa cum specifica și domnul ministru Gaspar, o chestiune de corelare.

Închei cerându-vă, domnilor președinți, să eliberați prefecții de o sarcină ingrată, prin prisma desemnării, zic unii partizană, a președinților secțiilor de votare și birourilor electorale, să lăsăm o persoană neangajată politic, președintele tribunalului, să administreze, să gestioneze această primă etapă a procesului electoral.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Din partea comisiei, dacă dorește cineva să intervină? Comisia își menține punctul de vedere.

Supun, în aceste condiții, votului dumneavoastră amendamentul 26 al domnului președinte al Comisiei de învățământ Anghel Stanciu.

Cine este pentru? Domnule Anghel Stanciu, vă rog să luați loc, pentru a nu influența votul! (Domnul deputat Anghel Stanciu discuta stând în picioare, în loja comisiei) 15 voturi pentru.

Abțineri? Nu sunt.

Împotrivă? Marea majoritate a celor prezenți este împotrivă. Amendamentul a fost respins.

Pct. 27 - 3l, inclusiv. Nu sunt intervenții.

Pct. 32 până la 34. Nu sunt.

Pct. 35. Domnul Onisei. Vă rog să precizați la care doriți să interveniți. Probabil chiar la 35.

Domnul Ioan Onisei:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La punctele 30 și 31, la punctul 30, îndeosebi, noi vă propunem ca pe acea listă, din care, eventual, pot să provină președinții sau locțiitorii acestora de birourile electorale, de circumscripție, să nu facă parte funcționarii publici de la autoritățile administrației publice locale, consilii locale, consilii județene, prefecturi ș.a.m.d., din două rațiuni. Prima: este periculos pentru un funcționar public să fie angajat în procesul electoral. Situația de la referendum a demonstrat faptul că un funcționar public poate fi supus presiunilor și obligat să încalce legea, în cazul referendumului, atunci când a fost vorba de urnele mobile. Așadar, încercăm o protecție a corpului funcționarilor publici. Pe de altă parte, un funcționar public dintr-o autoritate a administrației publice locale pentru care se organizează alegeri, poate, vrând - nevrând, să fie bănuit de subiectivism sau să fie supus unor presiuni, pentru că șeful administrativ fiind primarul, eventual acel primar candidează din nou și atunci funcționarul public se află în situația de a încerca să arbitreze un proces electoral în care este implicat șeful lui ierarhic.

Pentru aceste motive, eu cred că este rațional, din partea noastră, să adoptăm acest amendament și să protejăm corpul funcționarilor publici de eventualele presiuni politice și eventualele încălcări ale legii, unele dintre ele constituie infracțiuni, la care s-ar putea să fie siliți.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Anghel Stanciu.

Vorbiți în numele comisiei?

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte, nu. Vorbesc în numele formațiunii pe care, cu cinste, o reprezint în această interesantă dezbatere de un nivel elevat.

Domnule președinte,

Domnul deputat Onisei a prezentat latura teoretică a problemei foarte bine. Latura practică este că primarul, care este din nou candidat, își pune oamenii lui din primărie și evident că le atrage foarte discret atenția că nu mai au ce să caute acolo dacă nu iese primar. Deci cam asta e situația. Și, atunci, nu putem lăsa niște distinși funcționari publici la mâna unui primar care, la rândul său, este la mâna unui președinte de județ, a unui președinte al consiliului județean sau a unui prefect care, la rândul său, este la mâna lungă de sus și transformăm aceste alegeri, iată, de sus până jos, într-o mânăreală, ceea ce nu cred că e posibil într-o democrație consolidată. (Amuzament în toată sala)

Domnul Valer Dorneanu:

Expresia asta nu prea e elevată, cum ați spus dumneavoastră la început.

Poate căutați una mai elevată.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte, expresia asta am găsit-o de la domnul Hrebenciuc, până aici, era pe jos. Și am ridicat-o și se potrivește.

Domnul Valer Dorneanu:

Ridicați lucruri care vi se potrivesc și dumneavoastră, nu "mânăreli"!

Domnul Anghel Stanciu:

Văd că vi s-a făcut dor de acest microfon. Vreți să coborâți? Rămâneți la înălțimea aceea, vă stă mai bine!

Noi vă propuneam, evident, din grijă pentru funcționarul public, pe care încercăm să-l scoatem din zona corupției, inclusiv politice, să nu-l mai obosim să stea și la Secția de votare. Și sunt convins, privind figurile inteligente ale colegilor noștri de la PSD, că, de data asta, vor vota cu toată dragostea pentru amendament.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Colegul nostru s-a referit la figurile inteligente de la PSD, nu pentru că peremiștii nu ar fi inteligenți, dar nu prea îi vede prin sală și de aceea. (Râsete)

Comisia își menține punctul de vedere, îl aveți foarte dezvoltat aici.

Supun votului dumneavoastră amendamentul 35 al domnului deputat Ioan Onisei.

Cine este pentru? 32 de voturi pentru.

Împotrivă?

Pentru că scorul celor pentru este destul de mare, vă rog să rămâneți cu mâinile ridicate pentru a putea număra voturile împotrivă.

120 voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Amendamentul a fost respins cu 120 împotrivă, 32 pentru, 4 abțineri.

Stimați colegi prezenți în sală, sau prezenți pe culoare, sau prezenți în alte locuri, noi absenți nu avem, după cum bine știți, vă anunț că Biroul permanent împreună cu Comitetul ordinii de zi au stabilit program de lucru pentru astăzi până la dezbaterea și votarea legii. O să propun votarea legii prin vot nominal, pentru că e o lege foarte importantă pentru electoratul care ne votează, deci și pentru dumneavoastră, încât vă rog să le comunicați tuturor colegilor dumneavoastră să fie prezenți în sală.

Mulțumesc.

Pct. 36 - 40. Domnul deputat Neacșu.

Domnul Ilie Neacșu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este vorba de chiar punctul 36 și mai explicit e vorba art.51 alin.8. Despre acest articol vorbeam mai devreme, că este în opoziție...

Domnul Valer Dorneanu:

Avem o mică problemă. Amendamentul 36 este amendamentul domnului Eugen Pleșa, dacă la ăsta vă referiți.

Domnul Ilie Neacșu:

E la respinse, la punctul 36, art.51 alin.8, domnule președinte, despre ăla vorbesc eu.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, nu. Suntem la capitolul "Amendamente respinse", la punctul 36, care e al domnului Eugen Pleșa și dumnealui nu este aici...

Domnul Ilie Neacșu:

Îmi cer scuze, da.

Domnul Valer Dorneanu:

Încă o dată întreb: de la pct. 36 la 40, dacă sunt autorii prezenți, ca să le susțină? Nu.

De la pct. 41 până la 47?

Domnule Boc, vă rog să precizați la care...

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte, 42 număr curent.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog. Deci la 41 nu avem.

Domnul Emil Boc:

La 42, domnule președinte, număr curent.

Partidul Democrat susține următorul amendament: "Toate urnele de vot vor fi realizate din material transparent, astfel încât interiorul lor să fie vizibil din orice poziție. Urnele și ștampilele de vot vor fi realizate prin grija Guvernului și distribuite în județe, cu 20 de zile înaintea datei alegerilor". Care este esența acestui amendament? Unu: transparența procesului votării este o chestiune de civilizație. În toate țările democratice, după cum ați putut observa, se practică urnele transparente. Numai în România mai avem aceste cutii închise, ceea ce demonstrează că, încă o dată, secretomania ne domină. Iar al doilea argument, ca urnele și ștampilele de vot să fie realizate unitar, la nivel central, printr-o licitație cu strigare, licitație publică, ar reduce costurile electorale, ar reduce costurile legate de confecționarea acestor materiale electorale, în condițiile în care vă amintiți foarte bine că la referendum, de exemplu, o ștampilă se fabrica cu 100 de lei într-o localitate, cu 1.000 de lei în altă localitate. Ar elimina aceste costuri disproporționate și ar fi, pentru banul public, o economie.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Eugen Nicolăescu, în numele Partidului Național Liberal.

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu:

În susținerea amendamentului colegului Boc, și care considerăm că este absolut necesar. Deja, mergând prin țară în ultimele săptămâni, lumea tot vorbește de faptul că se vor frauda alegerile, că se vor folosi urne cu fund dublu, că se vor folosi urne nu știu cum. De aceea, dacă chiar vrem să dăm dovadă de transparență și să dăm dovadă de corectitudine în alegerile locale, haideți să adoptăm acest amendament privind urne transparente, urne prin care să se vadă ce este înăuntru. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Anghel Stanciu, de data aceasta intervine în numele comisiei.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Este clar că nimeni din această sală nu dorește un proces electoral fără o transparență maximă. Începând de la stânga, cu PRM-ul, și terminând, evident, cu UDMR-ul, toți dorim un proces electoral transparent. Ceea ce mă surprinde pe mine și pe o parte a membrilor comisiei este că această transparență este coborâtă de la nivelul unui principiu, la nivelul unui material, adică transparența alegerilor înseamnă să facem urne transparente. Evident că putem interpreta și așa, dar atunci ne interesează numai fațada sau întreg procesul să fie transparent, plus că există materiale cu un anumit grad de opacitate. De aceea, cred că dacă acceptăm ideea că transparența înseamnă urne transparente, trebuie să completăm amendamentul și cu gradul de transparență, pentru că altfel, s-ar putea ca în opacitatea noastră să nu vedem dincolo de urnă decât ceea ce vedem cu ochii, și nu cu ochii minții.

De aceea, în înțelepciunea sa, comisia a spus că nu-i bine să le facem pe toate transparente într-un singur loc și cu ciubuc adjudecat. Și să lăsăm ca până acuma, ca aceste umile urne, care au formă paralelipipedică și o crăpătură, să fie executate la fața locului și sper că nu vor fi acestea singurele elemente care să împiedice transparența alegerilor, iar acolo unde cineva dorește, poate să ia bolul pe care l-au avut colegii noștri și să voteze în bucătărie, să vadă și un vot transparent. Menținem punctul de vedere. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc. Supun votului dumneavoastră, stimați colegi, amendamentul 42, al Partidului Democrat.

Cine este pentru? 28 de voturi pentru.

Împotrivă? 139 de voturi împotrivă, cum a precizat și domnul Nicolăescu.

Abțineri? 2 abțineri.

Amendamentul a fost respins.

De la 43 până la 47, urmăresc paginile raportului ca să realizați de ce am ales aceste numere. Nu sunt intervenții din partea inițiatorilor. Domnul Neacșu la 45. Poftiți. Este amendamentul dumneavoastră, sunteți în deplin regulament.

Domnul Ilie Neacșu:

Domnule președinte,

Eu cred că în ultimul ceas, comisia poate să revină la articolul din lege pentru a se elimina discriminarea dintre partide și pentru stabilirea obiectivă a numărului de ordine de pe buletinele de vot, și amendamentul meu este și scurt față de ceea ce se prevede în lege.

"Numărul de ordine de pe buletinele de vot care cuprind listele de candidați și/sau candidați independenți pentru consilieri, precum și pentru primari, se stabilește prin tragere la sorți, efectuată de președintele Biroului electoral de circumscripție județeană, respectiv a municipiului București". Dacă lăsăm articolul din lege, pe plan sportiv s-ar traduce în felul următor. La o competiție atletică n-au voie în prima linie să meargă decât campionii, ceilalți sportivi trebuie să meargă cu câteva sute de metri înapoi și sunt chipurile avantajați de faptul că unii sunt campioni și alții sunt dezavantajați, pentru că nu sunt campioni.

Eu cred că aici este vorba despre încălcarea spiritului democratic, despre discriminare, despre inegalitatea de șanse și - dacă doriți - eu l-aș ruga pe distinsul jurist Boc să spună de la acest microfon dacă acest articol din lege întrunește criteriile democratice pe care ni le solicită Uniunea Europeană. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc. Domnul Boc nu se lasă provocat, așa că supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Ilie Neacșu, de la pct. 45.

Cine este pentru? 4 voturi pentru.

Abțineri? Nu sunt.

Împotrivă?

Este evident, restul colegilor prezenți sunt împotrivă, marea majoritate.

46-47, tot ale domnului Neacșu sunt, sunt legate, dacă doriți să le mențineți? Nu.

48 până la 54.

48, 49 - domnul deputat Onisei.

Domnul Ioan Onisei:

Stimați colegi,

Vă rog să urmăriți pozițiile 48 și 49, unde colegii mei din Partidul Democrat vă propun două variante în legătură cu imprimarea buletinelor de vot. Cum știți, și în legea acum în vigoare, această procedură este în sarcina Biroului electoral de circumscripție județeană prin grija prefectului. Din păcate, au fost și rămân mari suspiciuni în legătură cu felul în care se asigură imprimarea buletinelor de vot și în sensul că această operațiune este uneori încredințată unor oameni care sunt implicați în procesul electoral sau unor clienți politici sau economici, iar, pe de altă parte, prefectul riscă să își deterioreze imaginea, pentru că nu poate asigura corectitudinea și transparența acestei operațiuni.

Din aceste motive noi propunem ca încredințarea spre tipografiere, spre imprimare a buletinelor de vot să se facă prin licitație și în prezența membrilor Biroului electoral de circumscripție județeană.

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia își păstrează punctul de vedere. Supun votului dumneavoastră amendamentul 48 al domnului...

Cine este pentru amendamentul 48, susținut de domnul deputat Onisei? 16 voturi pentru.

Abțineri? O abținere.

Împotrivă?

Marea majoritate împotrivă.

Semnalez distinsului nostru coleg Chiliman, care stă în picioare, faptul că nu există voturi personale. Nu am spus dacă votați pentru domnul Onisei, ci dacă votați pentru amendamentul dânsului. Se votează amendamentele, nu persoanele.

49-54. Domnul deputat Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Mă aflu într-o gravă dilemă, și atunci solicit ajutorul din partea colegilor mei de la Partidul Democrat, PNL, PSD și UDMR spre a stabili dacă și militarii sunt cetățeni ai acestei țări cu drepturi depline. Pentru că la poziția 52 se spune că "Este interzisă organizarea acțiunilor de campanie electorală în unitățile militare".

Deci, pe acești cetățeni cărora noi le încredințăm practic viața noastră, pentru că ei ne apără de toate, inclusiv de terorism, îi lăsăm într-o gravă dezinformare. Și ei se vor duce în localitățile de origine și nu vor ști cum să distingă doctrina națională de cea democrată, de cea social-democrată ș.a.m.d. De aceea, noi venim și vă spunem. Sunt și dânșii oameni, sunt și dânșii cetățeni ai acestei țări și au dreptul la informare. Ca atare, credem că este necesar, inclusiv să li se explice marile realizări ale guvernării, ca să voteze în cunoștință de cauză, și ca atare, putem spune: în loc că "este interzisă", ci că "Militarii pot participa la întâlniri cu candidații în unitățile militare, în săli disponibile, amenajate în acest scop", în care, în esență, candidatul nu-i spune platforma lui ca atare, ci platforma generală a formațiunii care va câștiga în final alegerile locale.

De aceea, vă rog votați cu acești tineri și repuneți-i în drepturile cetățenești, pentru că altfel îi vitregiți. Este o discriminare care s-ar putea să ajungă domnilor, la Consiliul Europei, și noi nu vrem acest lucru. Vă mulțumim.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Boc, din partea comisiei.

Domnul Emil Boc:

Mulțumesc, domnule președinte.

Distinsul coleg și deputat Stanciu spunea la o intervenție trecută că, prin amendamentul propus, am coborât transparența de la principiu la material. Prin amendamentul de data aceasta propus de domnul profesor Stanciu, domnia sa încearcă să ridice un interes de partid la rang de principiu legal, și anume: informarea militarilor să fie ridicată din partid, să fie făcută în unități militare. Informarea militarilor din PRM se poate face și în afara unităților militare, deci, nu este o problemă, domnule deputat.

Trecând acum la registru serios, acest text este corelat cu altă prevedere legală care spune că militarii votează în localitatea de domiciliu, în limita regulamentelor militare. Asta ce înseamnă? Că militarii care își desfășoară stagiul militar într-o altă localitate decât cea de domiciliu, ei nu votează acolo și, în aceste condiții, nu se justifică sub nici un aspect desfășurări de acțiuni de campanie electorală în interiorul unităților militare, ca să nu mai vorbim de faptul că, prin esență, activitatea militară trebuie să fie ferită de orice fel de ingerință politică, de orice fel de campanie electorală, ori de care ar fi ea.

Deci, iată de ce considerăm că acest amendament nu poate fi acceptat de către comisie și că informarea militarilor din partid se poate realiza și pe alte canale. Mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc. Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Anghel Stanciu, de la poziția 52.

Cine este pentru? 19 voturi pentru.

Împotrivă? 145 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Amendamentul a fost respins. Este o abținere. Scuzați! Vă rog să vă manifestați votul în timp util.

De la 53 până la 57. Nu există intervenții.

De la 58 până la 64, nu mai sunt intervenții.

De la 65 până la 70. Nu sunt intervenții.

De la 71 până la 81. Domnul Stanciu. V-am mai rugat eu o dată să nu mergeți cu viteza "încetișor", practicabilă la dumneavoastră.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Mai zilele trecute, în presa neticăloșită, a apărut un anunț interesant. La Sinaia, un grup de partide și chiar partidulețe, au semnat un protocol, un protocol prin care se angajau ferm, și aș spune chiar nobil, să desfășoare o campanie civilizată, fără elemente care să umbrească dezbaterea reală de idei și să intre în domeniul circului, care poate fi mai atractiv la televizor, fără bilet.

De aceea, cred că art.70 alin.4 de la poziția 69 a fost impus într-un moment de rătăcire, pentru că altfel, a accepta, și domnul deputat Sassu știe foarte bine, că a făcut și face parte din această foarte interesantă comisie care are în directă coordonare CNA-ul, că a admite, "în preziua votării", deci, se votează după toate datele duminică, pentru că bănuiesc că ultimele sondaje nu vor indica că o anumită formațiune nu ajunge la majoritate, să dea două zile de vot.

Deci, în preziua votării, adică sâmbătă, trebuie să se prevadă în program, imediat după emisiunea informativă de seară, deci, după ora 19,00, sâmbătă după ora 19,00, un spațiu de emisie pentru difuzarea rectificărilor și a replicilor ca urmare a sesizărilor care se referă la emisiunile difuzate în ultima zi de campanie.

Păi, stimați colegi, era să zic tovarăși, păi, dacă ne-am angajat că nu facem atacuri, nu facem cutare, pe cale de consecință nu avem nici rectificări, iar dacă le facem, păi, în penultima zi, sâmbătă la ora 19,00, păi, vă dați seama, după emisiunea informativă ce va fi acolo? Ce bălăcăreală în toată regula, de le piere cheful alegătorilor să mai vină să ne dea votul. Și eu spun că nu are sens să sugerăm că pot fi și acțiuni din acestea care să necesite rectificări și dreptul la replică. Nu a mai fost în nici o campanie așa ceva.

Ca atare, noi ne asociem celor care au semnat declarația de la Sinaia că nu vom face o campanie sub aspect necivilizat, ci o campanie pe idei, pe programe, pe soluții, pozitivă și, ca atare, nu avem nevoie de aceste replici și de acest articol. Votați-l cu toată inima să fie eliminat! "Ce se taie, nu se fluieră", spune o veche zicală, dar aici chiar merită fluierat. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Onisei. Vorbiți în numele comisiei sau al dumneavoastră personal?

Domnul Ioan Onisei:

De data aceasta vorbesc în numele comisiei și vreau să amintesc distinșilor noștri colegi faptul că dreptul la replică și la rectificare este un drept care este prevăzut inclusiv în Directiva Uniunii Europene cu privire la televiziunea transfrontieră, directivă care a stat la baza Legii audiovizualului în vigoare la noi, și acest drept trebuie să rămână.

Sigur, este de sperat că, în ultima zi de campanie, nimeni, este de sperat, repet, nimeni nu o să insulte, nu o să calomnieze, dar dacă lucrul acesta se întâmplă, este normal ca persoana insultată sau calomniată să aibă dreptul să replice.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu mai sunt intervenții. Supun votului dumneavoastră amendamentul 69, al domnului deputat Anghel Stanciu.

Cine este pentru? 21 de voturi pentru amendament.

Împotrivă? 145 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Amendamentul a fost respins cu acest scor.

De la 70 la 73 dacă există intervenții? Domnul deputat Stroe.

Domnul Radu Stroe:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am depus un amendament la art.83 alin.2 prin care intenționam să...

Domnul Valer Dorneanu:

La pct.73 din raport.

Domnul Radu Stroe:

Pct.73, îmi cer scuze, da, prin care aș fi dorit ca persoana care are dificultăți la exercitarea votului, să poată face apel la o altă persoană care se află în cadrul secției de votare pentru a o ajuta la vot, dar acea persoană, în nici un caz să fie ori dintre membrii secției de votare, ori dintre candidații prezenți în secție. Am dorit în acest mod să prevenim orice fel de intenție de a da un câștig de cauză unei părți sau celeilalte părți. Persoana respectivă să poată să-și aleagă domnia sa dintre cei veniți la vot o persoană oarecare, vecin, prieten, rudă care să o ajute să voteze.

Din acest punct de vedere, față de textul din proiectul de lege care a venit de la Senat, prin care nu se precizează faptul că persoana ce ar putea să ajute persoana aflată în imposibilitate de exercitare a votului să fie din cadrul membrilor secției sau din cadrul candidaților.

Vă mulțumesc. Și insist pentru aprobarea acestui amendament. Mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc. Domnul Anghel Stanciu vorbește în numele comisiei? Vă rog.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Onorat auditoriu,

Stimați membri ai comisiei,

Cunoașteți foarte bine că acest punct a fost intens dezbătut la lucrările comisiei noastre, pentru că el are o parte de adevăr, în sensul că cetățeanul care nu-și poate exercita dreptul de vot, este firesc și normal ca cineva să-l însoțească în cabină și să-l ajute.

Problema care se pune este cine îl însoțește. Îl însoțește reprezentantul PSD, înseamnă că îi spune să voteze candidatul PSD; îl însoțește candidatul PNL, înseamnă că s-ar putea să voteze candidatul PD; că dânșii sunt în alianță. Și atunci, s-a venit cu această idee interesantă ca să-l însoțească unul dintre cetățeni aflați în cadrul secției, dar să nu fie nici unul din birou, nici președintele, care este neutru, teoretic, nu? și vicepreședintele ar trebui să fie neutru politic și nici unul din ceilalți 5-7 membri ai comisiei.

Comisia a fost înclinată să dea dreptate, pentru că evident, un raționament cu o anumită logică captează audiența celor care raționează și au logică în gândirea lor. Chestiunea care ne-a încurcat pe noi, membrii comisiei, și nu i-am găsit o rezolvare și poate distinșii colegi o găsesc în momentul de față, a fost aceea când un distins cetățean cu drept de vot se nimerește a fi ultimul venit la secția respectivă și nu mai sunt decât membrii comisiei, reprezentanții partidelor, președintele și vicepreședintele.

De unde îl ia pe cel care trebuie să-l ajute să voteze? Pentru că nu mai are. Și atunci, sunt două variante, vine cu el de acasă în sac sau apelează la unul. Poți să-l lipsești de dreptul lui de vot? Asta-i infracțiune. De aceea, între cele două rele, de a lipsi un cetățean, și nu contează numărul, ci gestul politic ca atare, de dreptul lui fundamental al democrației de a vota, și a culege 2-3 voturi de către cei care ar putea să-i îndrume fals vizavi de o opțiune, înșelându-i vigilența cetățeanului, între cele două rele, noi am ales-o pe cea care o găsiți în text și pe care votați-o fără nici un fel de reținere. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc colegului nostru care a povestit în stilul lui Creangă, eu, ca să fac o deducție logică, presupun că pleacă la 12,00 cu trenul, nu pleacă acuma cu avionul.

Domnul Radu Stroe:

A încercat domnul Stanciu să fie convingător.

Domnule Stanciu, ați rămas ancorat în vechea perioadă, când legile nu reglementau chestiunile de maximă generalitate, ci chestiunile specifice. Dumneavoastră puneți textul acesta al legii sub eventuala posibilitate că individul va fi ultimul acolo. Nu va vota ăla și cu asta ce-i?

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Radu Stroe, de la poziția 73.

Cine este pentru? 14 voturi pentru.

Abțineri? Nu sunt.

Împotrivă? Marea majoritate împotrivă.

Amendamentul respins.

La poziția 70 revin. Domnul deputat Onisei avea un amendament respins.

Domnul Ioan Onisei:

Stimați colegi,

Vă rog să observați poziția 70, domnul Radu Stroe mi-a luat-o puțin înainte, dar bine a făcut poate.

Prin amendamentul propus de noi, intenționăm interzicerea utilizării în perioada campaniei electorale, a logisticii de la autoritățile administrației publice centrale și locale și, de asemenea, participarea în acest sens în campania electorală, în acțiunile de campanie, a funcționarilor publici de la autoritățile administrației publice locale, servicii ministeriale deconcentrate, aparatul prefectului.

Vrem să introducem prin acest amendament corectitudine, ordine și condiții echitabile în cursa electorală. Sunt nevoit să vă aduc aminte - și este o realitate pe care trebuie să o recunoașteți - că inclusiv în alegerile locale parțiale, care au avut loc în această perioadă, fie pentru consilii locale care nu mai erau complete, fie pentru primari care, din varii motive, nu au mai rămas în funcție, puterea locală, ca și puterea centrală a angajat resurse materiale și personal de la autoritățile administrației publice locale sau centrale, ceea ce este, la rigoare, cu totul ilegal.

Cred că ar trebui să instituim și aici corectitudine și de aceea vă rog să votați acest amendament.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Nicolăescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Cred că ar trebui să facem uz de sinceritate cu noi înșine. Și spun acest lucru, pentru că domnul Onisei spunea că la alegerile locale parțiale au fost asemenea cazuri. Toți dintre noi care am fost în alegerile locale parțiale știm că au fost asemenea cazuri. Și dacă acum sunt alegeri generale locale, atunci aceste cazuri se vor înmulți. Dacă vrem să fim sinceri cu noi și chiar vrem să dăm un semnal că respectăm serviciile publice descentralizate, că nu le utilizăm sub nici o formă în campania electorală, atunci trebuie, cred eu, să acceptăm acest amendament.

În același timp, în campania electorală pentru alegeri parțiale locale erau șefii serviciilor descentralizate, cu mașinile instituțiilor respective. La instituțiile respective se făceau fel și fel de materiale, de documente. Acest lucru este deja știut. L-a scris presa, l-am spus noi, opoziția. Haideți, și Puterea astăzi să recunoască că dorește să facă ceva bine și că dorește să elimine asemenea suspiciuni, prin aprobarea acestui amendament.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia își menține punctul de vedere.

Domnul Oltean. Sunteți și inițiator și reprezentantul unui partid.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Este pentru prima dată când în Legea alegerilor locale se încearcă să se introducă o asemenea prevedere, o asemenea normă cu caracter imperativ, care să creeze - cel puțin în aparență, dacă nu și în profunzime - impresia că instituțiile statului nu sunt antamate în activitatea de campanie electorală, în sprijinul acelora care se află la putere, la momentul respectiv.

Amendamentul este respins cu o motivație care nu este deloc pertinentă. Toată lumea recunoaște și știe că cei care se află la putere au tendința de a utiliza logistica din cadrul instituțiilor publice, din cadrul serviciilor descentralizate, să utilizeze personalul aflat sub autoritatea lor, în susținerea propriilor candidați la funcțiile de autoritate publică locală, primari și consilieri locali, sau consilieri județeni.

Mi se pare nefiresc ca personalul unor asemenea instituții să fie antrenat doar într-o activitate electorală, în vederea susținerii unor candidați vremelnic aflați la putere. Nu mai pun la îndoială faptul că acești salariați ar putea fi puși în dificultate, în situația în care alegerile locale din circumscripția respectivă ar putea fi câștigate de către un alt candidat, împotriva căruia acestea s-au angajat în campania electorală.

Toate normele legale, inclusiv în dogmele constituționale, se prevede în mod expres că instituțiile statului, serviciile descentralizate sunt instituții apolitice. Se prevede în mod expres că funcționarii publici nu pot să dețină funcții cu caracter politic și nu se pot antrena în susținerea unei formațiuni politice, că n-au voie să exprime păreri de natură politică.

Acest amendament vine în sprijinul unor asemenea prevederi și vine să pună, dacă vreți, sub o anumită securitate pe toți acei care nu ar dori să se implice într-o asemenea activitate și o fac doar ca să dea satisfacție celor care se află la putere.

De aceea, domnule președinte, stimați colegi, îi rog pe cei prezenți în sală să susțină acest amendament care se dovedește astăzi, mai mult decât oricând, ca a fi necesar.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Chiliman.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Onorați colegi,

Acest amendament are un tâlc al lui, care ar trebui corelat cu Legea finanțării partidelor politice.

Știți că depășirea sumelor prevăzute pentru campaniile electorale duce, ca sancțiune, la anularea mandatului câștigat. Or, toate aceste mijloace - logistica și altele - folosite în campania electorală pot să fie contabilizate la sumele cheltuite în campanie de un anumit candidat și pot să ducă, prin acest lucru, la depășirea acelei sume. Și Curtea de Conturi va stabili acest lucru, va aproxima sau, în fine, va evalua cheltuielile respective, le va adăuga și s-ar putea ajunge la anularea anumitor mandate. Cred că este o prevedere care-i va feri pe anumiți candidați și formațiunile care-i susțin să abuzeze de fapt, prin folosirea dotărilor respective în favoarea candidaților proprii, având posibilitatea să ordone acest lucru pe linie profesională, și cred că acest amendament ar putea, prin adoptarea lui, să stopeze acest fenomen, ducând și la o curățire a vieții politice.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Sassu, din partea Partidului Social Democrat.

Domnul Alexandru Sassu:

Doamnelor și domnilor,

Eu vă rog să respingeți acest amendament, ca fiind deosebit de periculos.

Este interzisă utilizarea, în perioada campaniei electorale, a logisticii și așa mai departe, dar nu se spune de către cine. Și s-ar putea ca un șef de administrație locală să interzică folosirea logisticii de către personalul său.

Al doilea alineat spune că este interzisă participarea la acțiuni organizate "în timpul campaniei electorale" - nu spune "la acțiuni de campanie electorală" - "a persoanelor ..." și așa mai departe. S-ar putea să nu se mai întâmple nimic în localitatea respectivă, pentru că cineva va interzice participarea respectivă.

Îmi pare rău, dar cele două alineate sunt prost scrise și trebuie respinse. Dacă principiul este bun, ele sunt periculoase, așa cum sunt.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră amendamentul nr.70, cu privire la art.741 .

Cine este pentru? 16 voturi pentru.

Împotrivă?

Abțineri, dacă sunt? Marea majoritate împotrivă, nici o abținere.

Amendamentul a fost respins.

De la amendamentul nr.74, până la amendamentul nr.77.

Domnul Leonăchescu.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Domnule președinte, la amendamentul nr.76, formulat de domnul deputat Adrian Moisoiu, care se referă la art.86 alin.1, avem propusă următoarea variantă: în prima parte, "După încheierea votării, președintele biroului electoral al secției de votare procedează la ..." - și noi aici propunem să introducem "sigilarea ștampilelor folosite, ..." și textul continuă cu ceea ce era formulat anterior.

Facem această propunere, pentru că încheierea votării începe cu sigilarea ștampilei; este prima operație. Fiindcă, altfel, nu este încheiată votarea. Și o ștampilă liberă, chiar dacă decretăm noi c-am încheiat votarea și ușa, o ștampilă liberă poate să creeze mari probleme.

Asociați această prevedere pe care noi o propunem cu ceea ce am constatat în cadrul analizării, în cadrul comisiei de validare a alegerilor la unele secții. Tot atunci s-a stins și lumina - și a durat ceva - și au apărut mari distorsiuni.

De aceea, noi susținem acest amendament. Este în beneficiul tuturor celor care gândesc desfășurarea civilizată a alegerilor, la toate nivelurile.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Adrian Moisoiu, susținut de colegul dumnealui, domnul Leonăchescu, respins de către comisie.

Cine este pentru? 25 de voturi pentru.

Abțineri? Nici o abținere.

Împotrivă?

Evident, diferența este mare; marea majoritate - împotrivă.

Amendamentul a fost respins.

La amendamentul nr.75, domnul Pleșa.

Domnul Eugen Lucian Pleșa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Amendamentul meu s-a dorit o completare, o întregire a situațiilor existente pentru persoanele care într-adevăr nu știu să scrie. De aceea, am introdus sintagma "prin orice mijloace de comunicare", raportându-mă la art.36 din Constituție.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Comisia își menține punctul de vedere de respingere a amendamentului.

Cine este pentru amendamentul domnului Pleșa? 12 voturi pentru.

Abțineri? Nici una.

Împotrivă? Marea majoritate a celor prezenți - împotrivă.

Amendamentul a fost respins.

Amendamentul nr.77.

Domnul deputat Anghel Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Onorat auditoriu,

Suntem astăzi în fața unei decizii, aș spune, capitale pentru viitorul democrației participative. Evident că, atunci când ești pe cal, să nu te mai intereseze cine-i dă să mănânce, cine-l adapă, cine are grijă de el. Că de sus ai o priveliște, de jos - alta.

A accepta că putem încălca principiul de bază al democrației, conform căruia majoritatea dictează minorității - și nu invers - înseamnă, de fapt, a face o acțiune nedemocratică prin ignorarea a secole de democrații, când totdeauna cei mulți au dispus și cei puțini s-au supus. Iată că venim acum, după o experiență eșuată, de la "referendum", pe care n-am pregătit-o noi în mod coerent și suficient de bine prin mijloace logistice și adecvate, să reparăm ceva ce nu-i de reparat. Din '90 până în prezent, alegerile erau validate dacă 50% plus un cetățean, un umil cetățean, se prezentau la vot. Acum, a rămas umilul cetățean, dar cei 50% au fost dați deoparte. Putem accepta? (Râsete) sunt de acord cu dumneavoastră că nu putem accepta. Pentru că atunci nu mai este autoritatea alesului. Nu mai este reprezentativitatea alesului. (Râsete) Și, în consecință, propun să menținem această prevedere, veche de când lumea, și democrația - și care ne va aduce în stadiul ca noi, partidele, prin ceea ce facem, să atragem cetățeanul la vot, și nu să-l îndepărtăm.

Deci, renunțarea la acest articol înseamnă, de fapt, falimentul politicii partidelor românești, care îndepărtează cetățeanul și nu mai au încredere în ei și se duc spre Biserică, spre Armată, spre regimuri din astea, autoritare. Să rămână 50% plus unu și să mergem pe ulițe, pe străzi, din casă în casă și să-i aducem la vot.

(Râsete, aplauze)

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule președinte, constat cu plăcere că aveți și viteză de croazieră. Deci, vă rog și chiar vă îndemn să folosiți această viteză de la început, să nu începeți cu viteza "pi loc" în intervențiile dumneavoastră.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Stanciu, de la poz.77, cu privire la art.92.

Cine este pentru? 13 voturi pentru.

Abțineri? Nu sunt.

Împotrivă? Marea majoritate - împotrivă.

Amendamentul a fost respins.

De la poz.78 până la poz.84, dacă mai sunt intervenții?

Domnul Tóro.

La poz.80 dorește domnul Tóro să-și susțină amendamentul, cu privire la art.93 alin.1.

Domnul Tóro Tiberiu:

Într-adevăr, pe poz.80 este înregistrat amendamentul care se referă la pragul electoral. Nu vreau să lungesc cuvântul. Pe scurt, propun reducerea pragului care este conținut în varianta aprobată de comisie la 4%.

Este o variantă de compromis, o variantă optimizată. Am văzut că alți colegi de-ai mei au propus reducerea la 3%.

Pe de o parte, pragul dă o anumită stabilitate activității autorităților locale. Totodată, introduce o anumită distorsiune între voința electoratului și distribuția mandatelor. Cifra de 4% ar putea fi acea valoare optimă care ar reduce efectul negativ al distorsiunii, respectiv ar da, totuși, o stabilitate autorităților locale.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Comisia își menține punctul de vedere.

Supun votului dumneavoastră amendamentul nr.80 al domnului Tóro Tiberiu.

Cine este pentru? 11 voturi pentru.

Abțineri? O abținere.

Împotrivă? Marea majoritate împotrivă.

Amendamentul a fost respins.

De la amendamentul nr.81 la amendamentul nr.83.

Domnul deputat Buzatu.

Chiar la pct.81.

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Voi încerca să susțin un amendament care nu este prea bine privit, văd, de către majoritatea colegilor, despre care eu cred, în momentul acesta, că se înșeală, dar nu este o problemă. Pot să mă înșel și eu.

Totuși, din moment ce am făcut acest amendament, voi încerca să-l și susțin, pornind de la motivarea pe care a dat-o comisia pentru respingerea acestui amendament.

Se spune acolo că adoptarea unui prag electoral la nivelul unităților administrativ-teritoriale este discriminatoriu. Am stat multă vreme și am meditat asupra acestei formulări, pentru că, pur și simplu, eu am crezut că este o confuzie în rândul membrilor comisiei care s-au gândit că există fie cetățenii dintr-un județ care candidează în alt județ - doresc să obțină locuri -, fie, s-ar putea, un fel de consiliu general al județelor - și, atunci, cetățenii dintr-un județ s-ar simți discriminați față de cetățenii din alt județ care ar avea alt prag electoral. Pentru că în mod cert coeficientul electoral este diferit în toate județele, chiar în condițiile aplicării pragului de 5%.

Deci, cred că aceasta a fost numai o logică de oportunitate, adică de a găsi o explicație pentru respingere.

În orice caz, eu accept verdictul comisiei. Totuși, aș dori să atrag atenția comisiei și-l rog și pe domnul președinte al comisiei să se gândească la art.93 pct.3 alin.b), căruia îi voi da citire, și dacă poate să găsească o soluție pentru ultima propoziție de la această literă - b).

Se vorbește aici de a doua etapă în care biroul electoral repartizează mandatele neatribuite. Se spune cum se procedează și se precizează: "Mandatele neatribuite se repartizează partidelor în ordinea înscrierii acestora în tabel, câte unul pentru fiecare partid politic, alianță politică sau alianță electorală, până la epuizarea lor"; deci, până la epuizarea lor.

După aceasta, urmează o nouă propoziție, care spune așa: "Dacă nu se reușește repartizarea tuturor mandatelor, operațiunea se repetă până la epuizarea acestora". Păi, dacă s-a repartizat prima dată - "până la epuizarea acestora" - și în mod evident nu mai există alt mandat, despre ce mandat este vorba? Poate sunt ceva mandate ascunse, despre care știe comisia și încă n-am aflat noi.

De aceea, noi am ruga comisia, poate va putea accepta eliminarea acestei ultime propoziții din textul de la art.93 pct.3 lit.b), întrucât îmi dau seama că prima propunere nu va fi acceptată.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia, înțeleg că-și păstrează punctul de vedere.

În aceste condiții, supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Dumitru Buzatu, de la poz.81.

Cine este pentru? Un vot pentru.

Evident, insuficient.

Amendamentul a fost respins.

La poz.82, domnul Tóro dorește să-și susțină amendamentul cu privire la art.93 alin.3 lit.b).

Aveți cuvântul.

Domnul Tóro Tiberiu:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Permiteți-mi să prezint argumentele de la pct.82 și pct.83 împreună, deoarece se și leagă și nu există alt amendament între cele două. Vă mulțumesc.

Aceste două articole, practic, se referă la acel procedeu prin care ultimul mandat se oferă organizațiilor aparținând minorităților naționale, dacă satisfac anumite condiții care sunt descrise în prezentul proiect.

Pe poz.82, practic, amendamentul nostru își propune, pe de o parte, să îmbunătățească textul, să fie mai clar și mai ușor aplicabil, pe de altă parte, se elimină o anumită discriminare.

Deci, pe poz.82 am propus să introducem sintagma "mai puțin unu la repartizarea mandatelor"; să fie clar că este vorba de un mandat care se pune la o parte, practic, pentru organizațiile aparținând minorităților naționale.

La art.83 alin.4, practic, amendamentul nostru de la poz.83 se referă la eliminarea discriminării care apare în acest text propus de comisie.

Sintagma "alta decât cea maghiară", stimați colegi, apare, cred, pentru prima dată într-o lege din România și aceasta ar sugera că o minoritate are un statut juridic special față de alte minorități.

Într-adevăr, există un grup al minorităților, alta decât cea maghiară, în Camera Deputaților, dar cred că acesta este singurul loc într-un act juridic unde apare această sintagmă, această separare, dat fiind faptul că, într-adevăr, comunitatea maghiară, prin UDMR, are un grup parlamentar propriu. Dar în nici o lege, în nici un act juridic, cred, cel puțin după cunoștințele mele, n-a apărut această sintagmă - "alta decât cea maghiară". Mai mult, nici nu-și are locul aici, pentru că, prin aceasta, ar produse o discriminare a minorității maghiare față de celelalte minorități care, în multe situații, în multe comunități, în multe unități administrativ-teritoriale, nu se deosebește prin numărul său, sau prin modul de organizare, față de celelalte minorități.

Deci, prin acest text propus de noi, de colegii mei Kovacs și Vekov, vrem să eliminăm această sintagmă și să propunem o formulare mai clară, prin care se oferă acest procedeu care, într-adevăr, dă un anumit avantaj - deși nu prea mult - comunităților minoritare și, totuși, respectă legislația actuală.

Stimați colegi,

Propun să reflectați asupra celor spuse de mine și să respingeți forma actuală a articolului și să fiți pentru amendamentul nostru.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră amendamentul nr.82, întâi.

Ați ascultat argumentele colegului nostru.

Comisia își menține punctul de vedere.

Cine este pentru? 3 voturi pentru.

Este evident, sunt absolut insuficiente.

Amendamentul a fost respins.

Amendamentul nr.83.

6 voturi pentru.

Evident, insuficiente.

Amendamentul a fost respins.

Amendamentul nr.84.

Domnul deputat Anghel Stanciu.

Dar, v-aș ruga să începeți, cum v-am recomandat, cu viteza de croazieră, nu cu aceea de "pi loc".

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Și eu, ca toți colegii, la ora asta sunt flămând. Deci, nu-mi cereți o accelerare a ritmului, pentru că, altfel, se va îngreuna înțelegerea procesului.

De aceea, poate, explic moldovenește, mai pe îndelete, așa, că doar, doar, vom înțelege ceea ce ne cere Europa. Și am să spun nu număr: 1201. Cine-și mai amintește de acest număr? - Recomandarea Consiliului Europei, care poate fi privită într-un singur sens, cum au făcut colegii noștri de la UDMR și de la celelalte minorități naționale, sau poate fi privită în sens dublu, și din partea românilor spre cealaltă zonă "minoritară". Și am intrat în posesia unei interpretări din acest punct de vedere al Recomandării nr.1201, făcută de un distins coleg de-al nostru, Adrian Severin, și pe care am s-o prezint la Legea alegerilor generale, în care se arată clar că și populația majoritară aflată în minoritate într-o comunitate, și ea trebuie protejată din punct de vedere lingvistic, din punct de vedere cultural, din punct de vedere al relațiilor cu comunitatea majoritară locală.

În acest context, vin pentru prima dată și fac un apel de susținere din partea Grupului parlamentar al UDMR și din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale spre a vedea dacă dânșii au deschidere cu dublu sens - sau doresc numai privilegii și exclusivisme - pentru majoritate: să sprijine acest amendament, care este în oglindă față de ceea ce au propus dânșii, și noi - cu generozitate, și cu înțelegere și cu aplecare spre fenomen - am acceptat în cadrul comisiei.

La art.93 alin.4 se precizează, "În cazul în care nici una din organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale alta decât cea maghiară nu a obținut cel puțin un mandat, se atribuie un mandat de consilier, din cele rămase din prima etapă, organizației care a întrunit pragul electoral și a obținut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate din toate aceste organizații".

Domnilor colegi,

Din acest text, noi am scos "organizația" și am spus "partid sau alianță". Atât, restul am păstrat. Și se spune: "În localitățile în care românii se află în minoritate numerică și nu au obținut nici un mandat de consilier se atribuie un mandat de consilier din cele rămase din prima etapă acelui cetățean român de naționalitate română care a întrunit numărul cel mai mare de voturi, indiferent de lista partidului pentru care a candidat." Deci lista partidului care a obținut cel mai mare număr de locuri în localitatea respectivă va fi câștigătoare și va obține un mandat de consilier, astfel încât în acel consiliu și cetățenii români din localitate să aibă o voce autorizată să le exprime interesele, așa cum noi, în acest Parlament, am primit pe colegii noștri minoritari, așa cum pentru prima dată, că n-a existat până acum, în comunitățile locale, în consilii am primit un minoritar, tocmai pentru a înlesni dialogul interetnic.

Privesc în sală și văd ceea ce avem și în România. Cetățeni români de etnie română și de alte etnii și cred că acum este momentul ca Recomandarea 1201 să fie acceptată în substanța ei adevărată. Să protejăm comunitățile, indiferent dacă sunt minoritare sau majoritare la nivel de țară sau de comunitate. Sper că românii nu vor vota împotriva românilor și sper că cetățenii români de altă etnie vor fi cei care vor susține acest amendament, pentru că altfel vom înțelege că nici dânșii nu reprezintă interesele comunităților lor, ci își reprezintă propriile lor interese, prin propria lor pungă, și nu convingere.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Nemaifiind intervenții, supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Anghel Stanciu de la poz.84.

Cine este pentru? 30 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 140 de voturi împotrivă.

Abțineri? Două abțineri.

Amendamentul a fost respins cu 140 de voturi contra, 30 pentru, două abțineri.

De la 85 până la 87?

Poftiți, domnule deputat.

Domnul deputat Magheru.

Domnul Paul Magheru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Susțin amendamentul colegului meu Adrian Moisoiu pentru că art.93 alin.5 îl pune pe operatorul în procesul electoral într-o situație de balotaj.

În aceste situații, de regulă, se introduc criterii de departajare. Criteriile de departajare sunt preferabile pentru că ele conțin condiționări pertinente și dacă se poate corecte. În fața acestui argument, cred că soluția ar fi mai bună decât tragere la sorți, adică decât aleatorul.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, doriți să vi-l însușiți și pe cel de la 86? Vă rog, să-l susțineți, dacă doriți, pentru a câștiga timp.

Domnul Paul Magheru:

Dar aș vrea separat, dacă se poate, pentru că pe cel de la art.93 da, categoric îl susțin și pe acela, dar criteriul pe care l-am avut în vedere este că se introduce mai multă echitate. Dar la primul, la 93, țin mai mult, adică motivația mea personală cred că este în asentimentul, probabil, al tuturor celor prezenți din sală.

Domnul Valer Dorneanu:

Înțeleg că nu susțineți amendamentul 86.

Supun votului dumneavoastră atunci amendamentul 85. Ați ascultat argumentele colegului nostru.

Cine este pentru? 12 voturi pentru.

Abțineri? Nici o abținere.

Voturi împotrivă? Marea majoritate împotrivă.

Amendamentele 87 până la 91. La 87, domnul deputat Boc.

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am ajuns la pct.87 din cadrul amendamentelor respinse, și care deschide discuția cu privire la migrația politică. Încă din start vreau să menționez faptul că nu există nici un fel de barieră constituțională pentru ca noi să putem impune în lege un text care să pună capăt migrației aleșilor locali. Textul constituțional care a rămas în vigoare vizează alegerile parlamentare și face obiectul unei discuții separate.

În privința alegerilor locale, nu avem un text constituțional care să ne impună vreo barieră constituțională. Singura barieră pe care o avem în acest moment este bariera politică, pe care sper să o trecem astăzi.

Este deja o chestiune de ordinul evidenței că cetățenii, societatea civilă condamnă această practică a migrației politice socotind-o ca fiind imorală, socotind ca fiind o chestiune ce nu face cinste politicienilor în ansamblu. De altfel, în acest context, ultimul sondaj de opinie dat publicității a relevat faptul că 80% din cetățenii României condamnă migrația politică.

Migrația politică reprezintă o înșelare a voinței cetățeanului. Consiliul local, consiliul județean, primarul este ales în considerentul apartenenței la o listă, în considerentul apartenenței la un partid, în cazul primarului. După alegeri, alte interese decât cele avute în vedere cu ocazia alegerilor determină un ales local să treacă de la o formațiune politică la alta. De fapt, cu această ocazie, alesul trădează interesele alegătorului pentru interese personale. Or, desfășurarea unei activități publice presupune respectarea interesului general. Interesul general se testează cu ocazia alegerilor, și nici un ales local nu are dreptul politic și moral să înșele voința acelora care l-au trimis în consiliul local, în consiliul județean sau pentru un fotoliu de primar. Asta este regula după care se guvernează democrația. Dictaturile se guvernează după alte reguli, în care fie ești numit, fie ești pus, ești negociat, cumpărat etc.

Din nefericire, practica nedemocratică din România riscă să compromită aceste valori fundamentale ale democrației care se bazează pe vot și pe respectul votului dat de către cetățean cu ocazia alegerilor. Avem, în acest sens, mai multe evidențe și mă voi referi la un studiu oferit de Institutul de Politici Publice, care spune în felul următor.

În anul 2001 au migrat un număr de 651 de primari, în 2000 și 2003 au migrat 617 primari. Ca o consecință a acestor evoluții, un procent de 37,21% din primarii anului 2003 se regăsesc în alt partid decât cel cu care au câștigat alegerile în 2000.

Evident, se pune întrebarea unde se duc acești primari. Se duc, evident, la partidul aflat la putere. Și cred că stă în maturitatea clasei politice astăzi să ia o decizie. Iată, ne aflăm la sfârșitul unui ciclu electoral, aproape de sfârșitul unui ciclu electoral, competiția pentru anul 2004 este deschisă și astăzi, putere și opoziție, repet, au posibilitatea aceste două entități politice, să spună că începând cu 2004 alegerile trebuie să fie, așa cum se spune în noua Constituție, libere și corecte, iar voința cetățeanului să fie respectată. Ar fi un exemplu de maturitate politică pentru a nu încuraja nici un partid din România care se va mai afla la putere să recurgă la aceste practici de racolare a primarilor aleși, de compromitere, de fapt, a democrației locale.

Destinația celor mai mulți primari, migrația o reprezintă în acest moment PSD, al cărui procent de primari, atenție, a crescut de la 35,5% în 2000, la 53,6% în 2001, și la 64,4% în 2003. În total, față de 2000, există o creștere procentuală de 30% a primarilor care se regăsesc în acest partid. Altfel spus, partidul aflat la putere și-a dublat în 3 ani numărul primarilor. Or, acest lucru va sta la îndemâna oricărei puteri care se va afla în România, dacă nu punem capăt acestei practici de migrație politică.

Și, după cum ați putut observa, această migrație politică se desfășoară în primul rând la nivel rural, acolo unde gradul de cultură civică nu este suficient de ridicat pentru a înțelege faptul că atunci când treci de la un partid la altul înșeli, de fapt, voința dată de către cetățean cu ocazia alegerilor.

Toate aceste statistici ne arată, pentru a fi corecți, PSD-ul a avut în 2000 1050 de primari, în 2001 a avut 1584 de primari, în 2003 a ajuns la 1947 de primari. Dacă observați, pe județe, există județe în România unde numărul primarilor care au migrat este mai mare decât numărul acelora care au rămas pe loc. Sibiul - au rămas stabili 25 de primari și au migrat 37, total migrați - 60%. În Constanța - stabili 28, au migrat 38, migrație - 57,6%. Teleorman, au rămas pe loc 38, au plecat 50 de primari, migrație 56,8%. Bistrița Năsăud - au rămas 27, au plecat 32, procent de migrație - 54%. Satu Mare - au rămas 30, au plecat 31, procent de migrație - 50,8%. Sau Neamț - au rămas 37 au plecat 37, procent migrație 50%. Iată câteva exemple, șirul poate continua până la 42, cu privire la migrația realizată. Toate acestea sunt semne de boală politică. Dacă noi rămânem pasivi astăzi și nu luăm o măsură legislativă care să spună capăt acestei practici, înseamnă că încurajăm indirect această practică ce a fost consacrată și accentuată în perioada 2000-2004.

Repet, nu vreau acum să trecem la atacuri politice, că unii fructifică, alții nu, că alții au făcut în 1996-2000, alții au făcut după 2000. Este vorba de o decizie politică pentru viitor, ca această migrație politică să fie oprită.

Soluțiile pe care vi le propunem, și aici sunt mai multe amendamente depuse și de colegii de la PRM și de alți colegi, suntem dispuși să găsim o soluție în comun, nu ținem la paternitatea amendamentului nostru pentru că în comisie este corect, colegii de la PRM l-au impus, după ce la Constituție am lansat această temă. Soluția ar fi ca în cazul consilierilor locali și județeni să se stabilească foarte clar că acel consilier local și județean care părăsește partidul pe listele căruia a fost ales să piardă mandatul de consilier local și supleantul să-i ocupe locul, în cazul primarilor având această problemă a votului uninominal, nu există supleant, pentru că este vot pentru un primar, și nu avem supleanți, soluția pe care o avem ar fi următoarea: ca în cazul în care un primar trece de la un partid la altul după alegeri, este o expresie a voinței lui politice, el va fi supus unui nou proces electoral, organizându-se alegeri în acea circumscripție electorală pentru funcția de primar. Deci, încă din start primarul, când își pune problema să treacă la alt partid politic, va trebui să se gândească dacă trec, se organizează alegeri în această circumscripție și s-ar putea să suport oprobiul public al comunității care a investit în mine încredere și bani, pentru că au costat alegerile. Deci o primă barieră i se pune primarului că se gândește să treacă de la un partid la altul. Atenție, se organizează noi alegeri.

La noile alegeri care se organizează el poate candida, nu este nici un fel de problemă, dar este o sancțiune după modelul american al "recall"-ului, dacă pierde alegerile, plătește costul alegerilor, suportă costul electoral legat de tot procesul electoral. Și atunci cred că orice primar, când se va gândi să treacă de la un partid politic la altul, adică să înșele voința corpului electoral, dată cu ocazia alegerilor, va avea cele două elemente de cenzură. În primul rând, că se organizează noi alegeri și s-ar putea să fie blamat, iar în al doilea rând, dacă pierde, și este posibil să piardă, suportă din buzunar costurile alegerilor. Cred că este un pas spre normalitatea vieții politice din România, un pas necesar în acest moment pentru că lucrurile, după cum ați putut observa, ne-au scăpat de sub control în acești ani, cu privire la migrația politică.

Și, nu în ultimul rând, ar fi un semn că în România criteriile politice de aderare sunt îndeplinite și regulile jocului de drept sunt respectate de către toată lumea.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Nicolăescu și apoi domnul Anghel Stanciu, în ordinea în care... nu, atunci rămâneți la amendamentul dumneavoastră.

Vă rog, domnule Nicolăescu.

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cred că este cel mai important amendament din cele 104 amendamente respinse care au fost supuse astăzi dezbaterii plenului. Cred, de asemenea, că ar trebui să spunem două lucruri.

În primul rând, legislația deocamdată este imperfectă și, în același timp, condițiile reale ale României fac uneori posibilă această migrație a aleșilor locali și a primarilor. Și nu intru în amănunte de ce legislația este imperfectă și ce trebuie să mai facem, pentru că probabil că va trebui să facem, și de ce condițiile României sunt așa cum sunt.

În al doilea rând, mă uitam la motivația care a fost pusă aici la respingerea amendamentului. Și vorbim de consilierii care trebuie să reprezinte în primul rând interesele comunității locale, și nu ale unui partid politic. După opinia mea este o falsă motivație, pentru că, în situația noastră, consilierii nu sunt aleși prin vot uninominal. Ei sunt aleși pe listă de partid.

Dacă ei ar fi aleși prin vot uninominal, această motivație ar fi probabil serioasă. Așa, după opinia mea, este numai un pretext pentru respingerea amendamentului.

În al doilea rând, cred că la această motivație nu s-a ținut cont de faptul că în mediul rural, de regulă, oamenii se cunosc foarte bine între ei. Oamenii, în general, votează oameni și mai puțin, să spunem, politic, dar în general oamenii își aleg un partid politic pentru că acel partid politic la un moment dat este un vehicul care să le asigure accesul la funcția de consilier local.

Aș vrea, totodată, să spun că dacă în Comisia de elaborare a acestei legi a existat majoritatea partidelor care a dorit să se oprească migrația politică pentru consilierii locali și pentru primari, cum de nu s-a putut în comisie să se obțină un acord pe această temă.

Și, nu în ultimul rând, aș vrea să spun cine s-a opus, de fapt, interzicerii migrației politice. Poate că ar trebui să știm astăzi, poate că ar trebui să spunem cetățenilor care sunt împotriva unui asemenea fenomen.

Și, închei, spunând că astăzi trebuie să vedem cine are voință politică să stopeze migrația politică. Dacă există voință politică să se facă ordine, măcar în alegerile locale pentru aleșii locali, atunci astăzi ar trebui să adoptăm acest amendament. Și v-aș propune să fie singurul amendament din cele respinse care astăzi să fie adoptat prin voință politică.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Pentru că sunt legate între ele amendamentele de la 87 până la 91, vă propun să le susțineți toți, să își susțină fiecare amendamentele.

Domnul Onisei, dumneavoastră ce susțineți? Aveți un amendament, aveți un amendament propriu?

Domnul Ioan Onisei:

Susțin amendamentul de la pct.87, sunt unul dintre coautori și colegul și prietenul meu, domnul Nicolăescu, spunea că e timpul ca cetățenii să știe cine a fost de acord și cine a fost împotriva interzicerii migrării politice. O să vă spun foarte direct și foarte clar. Deci, în Comisia specială electorală, au fost împotrivă reprezentanții PSD și UDMR și au fost de acord cu acest amendament, indiferent de forma lui, reprezentanții PD, PNL și PRM.

Stimați colegi,

Și în campania electorală și după aceea, cu diverse ocazii, cu toții am vorbit despre asanarea vieții politice, despre încercarea de a construi o clasă politică credibilă, pentru că, din păcate pentru evoluțiile democratice ale acestei țări credibilitatea politicienilor este dramatic în scădere, vorbim despre reforma administrației publice și iată, Bruxelles-ul ne spune că suntem mult întârziați în aceste demersuri, cu toate acestea, nu vrem să facem pașii necesari spre o democratizare reală a vieții politice românești. Dacă astăzi majoritatea PSD va vota împotriva acestui amendament, se va demonstra clar că este interesată în procedee care nu au nimic de-a face cu substanța, cu principiile și cu regulile democrației.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Toader, domnul Anghel Stanciu și apoi domnul Dumitescu.

Domnul Mircea Nicu Toader:

Vă mulțumesc, domnule președinte,

Sigur că argumentele colegilor mei sunt suficiente pentru a demonstra necesitatea unei astfel de prevederi în această lege, dar eu am să mă refer în mod concret la județul Galați, unde practic cred că nu există un asemenea caz în toată țara, unde la alegerile din 2000, din 41 de consilieri județeni, inițial PSD sau PDSR-ul de atunci a avut 15 consilieri, astăzi are 33. Deci 82%. (Vociferări din partea Grupului parlamentar al PSD.)

Da. Spuneți-i unic. Consilieri municipali - Galați, din totalul de 31, inițial 12, astăzi sunt 23 - 75%, iar la comune, stimați colegi, din 56 de primari de comună au avut 19, acum au 51, 96%.

Vă întreb, pentru ce mai e nevoie să facem alegeri locale? Eu v-aș propune, în mod concret, ca să se desfășoare întâi alegerile parlamentare, partidul care câștigă puterea să numească primarii, să numească consilierii, că ne chinuim și noi și dumneavoastră. Noi ne chinuim să găsim oameni capabili să ajungă primari, și dumneavoastră, în 6 luni de zile, îi luați înapoi. Nu numai că se distorsionează complet voința electoratului, dar este o inutilitate a activității politice a partidelor. Și încă o problemă pe care vreau să v-o spun.

În particular, foarte mulți colegi de-ai noștri, inclusiv de la PSD, acceptă că migrația este un fenomen care trebuie oprit. Aș fi tare curios să văd dacă votul colegilor de la PSD se supune voinței proprii sau voinței de partid sau măcar să facă apel la deputații de Galați, care sunt convins că susțin acest lucru.

Vă mulțumesc și sunt tare curios cum votați.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Anghel Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Onorat auditoriu,

Stimați colegi din comisie,

Așa cum a spus distinsul nostru coleg deputatul Boc, problema a fost ridicată la Constituție și, evident, adusă în actualitate de către PRM prin reprezentanții săi, în distinsa Comisie electorală și, respectiv, în plenul Senatului.

La Constituție s-a lăsat, am spune noi, o șansă. Adică, s-a precizat foarte clar că senatorii și deputații au mandat reprezentativ, și nu imperativ și, în consecință, ei au dezlegare, să zicem, de la "pașa", să migreze. Și observăm că migrează, fără ca mandatul lor să fie pus în pericol. Nu s-a precizat acest lucru și pentru consilieri locali sau primari. Deci, iată că implicit, ar rezulta că ei nu au un mandat reprezentativ, ci unul imperativ și, deci, dacă pleacă, mandatul rămâne. Lucru pe care noi l-am prevăzut la pozițiile 88 și 89. Poziții care, evident, au suscitat discuții și în comisie, și în plenul Senatului și clar că și în plenul dumneavoastră. Recitind aceste amendamente și ascultând distinșii mei antevorbitori mi-am adus aminte, ca și dumneavoastră, de copilărie. Și atunci bunica sau bunicii ne învățau, fii atent că cine fură azi un ou, mâine fură un bou. S-au schimbat timpurile, se fură primarii, stimați colegi. Și se fură chiar cu nerușinare.

Iată, 30% dintre ei, împotriva voinței lor, au fost trași spre partidul de guvernământ. La unii dintre ei sunt adevărate drame - între apartenența lor către formațiunea care i-a propulsat, care i-a sprijinit, care i-a scos din anonimat, și cea care-i obligă și le siluiește conștiința. Să fie oare PSD-ul un siluitor de conștiințe? De mâine am să mă mai uit atent la distinșii mei colegi de la PSD. (Vociferări în sală.)Pentru că pot deveni periculoși, dacă acceptă să legalizeze furtul. Și cumva dacă acest furt este oul de azi, care va fi boul de mâine? (Râsete în sală.)

Domnul Valer Dorneanu:

Rog colegii din sală să nu îi mai șoptească domnului Anghel. (Hohote de râs în sală.)

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Eu cred că nu v-ați gândit la ce m-am gândit eu. Că, totuși, totuși aici e Parlamentul României și dacă e un animal din acela prezent aici, ăsta nu se mai cheamă Parlament. Și nu-mi pot permite să accept că mi s-a sugerat așa ceva.

În consecință, noi, astăzi, trebuie să optăm, acceptăm să creștem găina, să-i dăm să mănânce ca puicuța să facă ouă? Sau trecem direct la furatul ouălelor. Ce-i mai profitabil? De ce să facem alegeri, să-i școlim, să-i învățăm Legea administrației publice, cutare, și pe urmă ei să fie orientați pe căi greșite?

Iată că între 1996-2000 sau mai precis între 1992-1996 era pdsr-izare. Pe urmă a fost cdr-izare, se plângeau și unii și alții. Dumneavoastră chiar vreți ca din 2004 să fie și prm-rizare? Pentru că noi vom câștiga alegerile și, în consecință, o să vă luăm toți primarii și consilierii. Ce veți face, stimați colegi, atunci? Ne veți acuza de furt? Dacă îl legalizați, îl vom aplica. Pentru că numai cel care o pățește este înțelept. Eu zic să nu credeți că ați câștigat deja alegerile, că veți rămâne fără aleși locali. Așa că acceptați aceste două amendamente, ca semn al înțelepciunii politice. Ceea ce ție nu-ți place, altuia nu-i face! Și sunt convins că domnul președinte al comisiei mă va combate cu argumente și, în final, ne va susține. Nu-i suficient să spună că se menține. Ce să menținem? Statu-quo-ul actual? Acesta trebuie schimbat prin votul dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Rog Partidul Democrat să se hotărască cine vorbește în numele grupului, că v-ați înscris vreo 3. Deci, domnul Oltean, da?

Domnul Oltean susține amendamentul, da.

Aveți cuvântul, și apoi domnul Cristian Dumitrescu, după care vom supune amendamentele pe rând la vot.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Vă mulțumesc pentru îngăduința pe care mi-ați oferit-o de a-mi susține amendamentul, și amendamentele, de altfel, care se referă la o problematică atât de importantă ca cea referitoare la migrația aleșilor locali.

Prin susținerea acestui amendament, Partidul Democrat dovedește o consecvență absolut remarcabilă, o consecvență în ceea ce privește susținerea necesității introducerii în legislația românească a unor norme cu caracter imperativ, prin care să se pună capăt migrației politice.

Această consecvență este susținută astăzi și de societatea civilă. De altfel, fenomenul în sine a fost obiectul unui studiu întreprins de către Institutul pentru politici publice intitulat chiar "Migrația politică în administrația publică".

Acest studiu care este, evident, apolitic, vine să sublinieze că stabilitatea politică în România nu poate să se realizeze atâta timp cât acest fenomen al migrației politice nu este stăvilit. Și că acest fenomen nu poate fi stăvilit decât printr-o normă imperativă și nu printr-o conștiință liber consimțită.

Este adevărat că fenomenul în sine a fost întâlnit din 1990 încoace. nu l-a inventat actuala putere, dar niciodată n-a cunoscut standardele pe care le-a obținut actuala putere. Aș aduce aici un corectiv la procentele pe care colegul meu Boc le-a adus, pentru că astăzi, în martie 2004, P.S.D., deci partidul de guvernământ deține peste 73% dintre primarii și aleșii locali, un procent pe care nici o formațiune politică aflată la guvernare până acum nu l-a putut obține.

Am fost inițiatorul unei propuneri legislative cu colegii mei privind modificarea Legii nr.215 și a Legii privind statutul alegerilor locali, în care susțineam o asemenea normă. La vremea respectivă, partidul de guvernământ a motivat respingerea propunerii, nu prin faptul că n-ar considera-o oportună, necesară, ci prin faptul că sediul materiei unei asemenea reglementări nu poate să-l constituie Legea nr.215, ci Legea alegerilor locale.

Iată, stimați colegi aflați la putere temporară, că astăzi sediul materiei se regăsește în dezbaterea dumneavoastră, că Legea alegerilor locale poate să constituie sediul materiei pentru un asemenea amendament. Din acest punct de vedere nu mai există motivația invocată acum un an și jumătate-doi ani, când s-a dezbătut propunerea legislativă inițiată de către un grup de parlamentari ai Partidului Democrat.

Mai susținea domnul profesor Stanciu, și vin să subscriu, că dacă doriți să vă conservați actualul număr de primari, atunci ați fi interesați să votați acest amendament, pentru că am menține și în mandatul 2004-2008 un procent de 73% dintre primari, pe care nu-l veți putea realiza decât printr-o asemenea normă. Altfel, riscați ca peste exact patru ani să veniți aici și să solicitați ceea ce astăzi noi vă solicităm dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Cristian Dumitrescu.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Da. Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În ceea ce privește migrarea politică, eu personal pot să afirm că nu este o dovadă de maturitate politică când amploarea acestui fenomen este importantă. Deci, dintr-un anumit punct de vedere, n-o să intru într-o dezbatere politică, pentru simplul motiv că aș vrea să mă refer la aspecte pur tehnice, de natura celor care au fost exemplificate aici în legătură cu statutul constituțional al parlamentarului, cu votul imperativ și cu imposibilitatea pentru membrii Parlamentului de a-și pierde această calitate.

Din punct de vedere tehnic, am putea să mergem pe cale de consecință și mai departe către aleșii locali cu aceste prevederi, dar nu aș vrea să dezvolt această idee, care probabil și în mod sigur a fost dezbătută suficient în comisie și în mod sigur este cunoscută de toată lumea. Propunerile însă care se fac în aceste amendamente au un grad de dificultate. În primul rând, din punct de vedere juridic, este foarte greu să spui că organizezi alegeri pentru funcția de primar, fără să arăți în ce condiții încetează mandatul primarului.

Legea aleșilor locali spune foarte clar în ce condiții încetează mandatul primarului. Primarul reprezintă o instituție aleasă intuitu personae, prin vot unipersonal în care încărcătura personală pentru funcția respectivă este extrem de importantă și nu putem face abstracție de ea. Aici va trebui dat un răspuns: cum încetează, să spunem, să credem că acest amendament ar trece, calitatea de primar? Pentru că, întreb: dacă primarul respectiv nu intră într-un alt partid, dar demisionează din partidul respectiv, sau partidul respectiv fuzionează și nu mai este de acord cu fuziunea respectivă, sau partidul respectiv, pur și simplu, dispare, organizăm alegeri?

Dacă vrem să spunem acest lucru, ajungem undeva în zona incompatibilităților. Pentru că nu putem, printr-un articol de lege, să revocăm tacit, pentru că asta ar fi instituția, un primar ales intuitu personae, ca și persoană aleasă prin vot uninominal.

Sunt mai multe aspecte legate de această opțiune, cu atât mai mult cu cât știm foarte bine că primarul este un om care este în general ales pentru calitățile personale și cu atât mai mult acolo unde se manifestă cel mai mult acest fenomen, la nivelul colectivităților locale, comunale și așa mai departe. De altfel, este și o fugă întreagă, politic vorbind, n-am vrut să fac o intervenție politică, pentru persoana care este cea mai reprezentativă și poate să adune voturi. De multe ori, cu câteva zile înainte de alegeri, sau cu câteva săptămâni, alegem candidatul respectiv. Este adevărat când spune cineva că-l școlim, că-l pregătim și-i dăm votul politic.

Deci, din punctul meu de vedere, această solicitare, tehnic neputând fi rezolvată, sigur că are o mare încărcătură de politic în ea, la care nu vreau să fac referire, pentru că s-a discutat aici foarte mult asupra acestui aspect.

Ajungem la consilierii locali. Problema consilierilor locali este a mandatului pe care l-au primit din partea electoratului, fiind aleși pe o anumită listă de partid, de a reprezenta o anumită voință politică. Or, noi știm foarte bine că, în cadrul consiliilor județene, locale și așa mai departe, de foarte multe ori se constituie coaliții ad-hoc care exced anumitei orientări de partid și vedem de foarte multe ori că acești membri ai unor partide votează alături de alte partide, eventual, din opoziție sau de la putere.

Întrebarea este: sancționăm poziția lor politică sau pur și simplu sancționăm ideea că au plecat dintr-un partid și că au produs un prejudiciu partidului. Și atunci ne întrebăm care este natura raporturilor și relațiilor dintre un membru de partid și partidul respectiv; trebuie să vedem dacă în legea partidelor această natură este explicată și este explicată, și să vedem dacă avem susținerea, să spunem, juridică pentru a face aceste propuneri.

În rest, sigur, sunt considerații de natură politică în care nu vreau să intru.

Mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Chiliman, aveți o intervenție de procedură?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Am o intervenție scurtă.

Domnul Valer Dorneanu:

Pentru o intervenție scurtă s-a anunțat înainte domnul Negoiță. S-a înscris domnul Negoiță. Vă dau cuvântul la procedură. La cuvânt, trebuie să respectăm ordinea înscrierii.

Domnul Liviu Gheorghe Negoiță:

Mulțumesc, domnule președinte,

Stimați colegi,

Foarte, foarte scurtă intervenția mea. S-a amintit aici din partea tuturor reprezentanților partidelor politice, membri ai comisiei, că avem de-a face cu o lege mai bună, sunt de acord și eu cu acest lucru, dar o dată cu respingerea acestui amendament, domnule președinte și stimați colegi, eu cred că tot efectul acestei legi bune se anulează.

Cred că actualul partid de guvernământ, actuala majoritate parlamentară are obligația, dacă dorește să dea un semnal credibil către instituțiile europene, să ducă demersul până la capăt. Degeaba avem prevederi în interiorul legii care se referă la numărarea fiecărui bob. Să fim atenți cum avem reprezentanți în secțiile de votare, să nu facem campanie electorală în unitățile militare, să se voteze numai în localitățile unde cetățenii domiciliază și, iată, venim cu respingerea acestui amendament, care, practic, anulează orice efect benefic al acestei legi.

Degeaba vrem să avem un limbaj la extern și un alt limbaj la intern. Haideți să ducem demersul până la capăt! Dacă dumneavoastră doriți să guvernați, sau cei care vor veni să câștige alegerile în 2004, dedându-se la șantaj, la fel și fel de alte manopere care nu au legătură cu democrația, creându-se o majoritate, așa cum s-a ajuns astăzi, că mai avem puțin și ajungem la partid unic, nu este un lucru bun.

Aceasta era intervenția mea.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Mai sunt cereri pentru că Partidul Național Liberal n-a vorbit prea mult aici, vă propun ca să-i dăm dreptul domnului Chiliman la o scurtă intervenție și domnului Boc, și apoi să sistăm discuțiile.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Sigur că are dreptul la cuvânt și președintele comisiei să vă răspundă obiecțiunilor dumneavoastră.

Aveți cuvântul.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Mulțumesc, domnule președinte,

Vroiam să vă spun că, procedural, propunerea în cele spuse de colegul nostru, anterior, s-a spus că trebuie să vedem exact ce scrie în legea partidelor politice, eu cred că nu trebuie să ne uităm ce scrie în alte legi, că noi trebuie să facem legi bune, complete și putem să trecem la sfârșit o prevedere care să spună că orice prevederi contrare se abrogă.

Și, atunci, evident, anulăm dintr-un condei tot ce ar fi împotrivă, prevăzut prin alte legi. Cred că noi trebuie să facem o lege completă și din cauza asta nu mă raliez punctului de vedere spus adineauri că ar trebui să ne uităm ce scrie prin alte legi. Trebuie, pur și simplu, noi să vedem ce vrem să facem, pentru că este vorba aici de o decizie politică. Vrem să oprim traseismul politic și plimbatul ăsta de la un partid la altul, care e atât de dăunător vieții politice din România, sau nu? Dacă vrem, atunci nu ne poate opri nimic, că de-asta suntem aici, ca să facem legi bune.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Hrebenciuc, stați puțin că avea și domnul Boc 15 secunde, o intervenție.

(Vociferări în sală)

Stimați colegi, aveți răbdare, mi-a promis 15 secunde.

Domnul Emil Boc:

Am vrut doar să fac o corectură, domnule președinte, pentru că s-a înțeles greșit. Primarul care demisionează din partid este sancționat. Consilierul local sau județean care demisionează din partid este sancționat și nu acel primar care, în urma unei fuziuni, ar ajunge la un alt partid. Deci, sancțiunea noastră vizează migrația politică, în sensul că el înșeală voința dată de către alegător cu ocazia votului. Să se înțeleagă acest lucru și nu vizează nici ipoteza în care este dat din partid afară, sau ipoteza în care consilierul local sau județean este dat afară din partid. El atunci își păstrează mandatul.

Numai dacă el, de bunăvoie, pleacă la un alt partid decât acela pentru care a candidat în alegeri.

Mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul președinte al comisiei, Viorel Hrebenciuc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Deci, comisia își menține punctul de vedere, cel care a fost adoptat și în comisie. Acum, din punct de vedere al P.S.D.-ului, doar două cuvinte vreau să vă spun. Practic, am fi singura țară din Europa care dăm o asemenea lege. Am demonstrat tuturor că nu avem partide credibile în România, partide care nu pot să-și asigure niște reprezentanți care să aibă o linie clară politico-ideologică, sau partidele nu-și mențin linia de la bun început.

Deci, eu cred că nu putem fi unici în Europa pentru asemenea prevedere de lege. Vă recomand plin de căldură să fiți foarte atenți la oamenii pe care-i luați și, în același timp, vă doresc să și câștigați alegerile, pentru că în perioada 1996-2000 nu v-am văzut plângându-vă de acest lucru.

Vă mulțumesc.

(Aplauze)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Amendamentele de la 87 până la 91, inclusiv, vizează practic aceeași soluție, cu diverse variațiuni. Vă propun să votăm soluția care se propune și dacă aceasta cade, atunci nu mai are sens să reluăm fiecare amendament în parte.

Cine este pentru soluția care se preconizează prin amendamentele 87-91? 50 voturi pentru.

Împotrivă? 121 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Soluția de la amendamentele 87-91 a fost respinsă cu 121 voturi împotrivă, 50 voturi pentru, nici o abținere.

La amendamentul 92, dacă mai există vreo intervenție. Nu.

De la 93 până la 96, nu mai sunt.

De la 97 la 101, nu mai sunt intervenții.

De la 102 la 104, care este ultimul. Nu mai sunt.

Trecem la amendamente admise, stimați colegi! (Vociferări din sală; se sugerează să se voteze în bloc)

Liniștiți-vă și vă reamintesc ceea ce a propus și domnul ministru Gaspar, modificarea duratei de anunțare a campaniei la 50 de zile se va opera asupra tuturor textelor. amendamente admise să le parcurgem la fel.

De la 1 la 6, dacă există vreo obiecție? Domnul Cazimir Ștefan, vă rog!

Domnul Ștefan Cazimir:

Aș dori mai întâi, domnule președinte și stimați colegi, să vă consult asupra oportunității unor modificări de ordin redacțional pe care eu le consider importante, dar care ar putea să trezească, în condițiile concrete de timp în care ne aflăm, o anumită impaciență sau poate ostilitate.

Și atunci, vă întreb care este calea pe care îmi sugerați să merg.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

Calea cea firească era cea pe care v-am recomandat-o de multe ori pentru amendamentele redacționale, în mod colegial, să vă duceți la comisie și la aparat. Dacă sunt corecturi gramaticale sau ceva de genul ăsta. Dar dacă sunt chestiuni care schimbă sensul...

Domnul Ștefan Cazimir:

Sunt de natură strict redacțională, dar, în mod obișnuit, în virtutea regulamentului, asemenea amendamente se efectuau în plen, pentru că eu nu puteam să știu care este forma finală pe care comisia o va da unui anumit text. De-abia în momentul în care am aflat, pe baza raportului, care este forma finală a comisiei, pot să formulez sugestii de natură redacțională.

Deci, nu mă aflu, deocamdată, într-o situație de întârziere sau de incompatibilitate de alt soi. De aceea v-am întrebat cum trebuie să procedez.

Domnul Valer Dorneanu:

V-aș ruga să le predați comisiei, așa cum a făcut și domnul Dan Brudașcu, care și el este profesor de română și le-a predat încă înainte.

Domnul Ștefan Cazimir:

Vă mulțumesc și voi proceda în consecință.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc foarte mult.

Doamna Pataki.

Doamna Pataki Iulia:

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu țin să completez formularea adoptată de Comisia electorală, la art.6 alin.1, care, cum au spus antevorbitorii mei, este un pas înainte, dar un pas micuț. Eu consider că trebuie concretizată această prevedere, deci, propun ca, în continuare: "listele de candidați pentru alegerea consiliilor locale și consiliilor județene trebuie întocmite astfel încât să se asigure reprezentarea ambelor sexe, în așa fel încât nici unul dintre sexe să nu ocupe un număr de locuri mai mic de 30%.

Este o măsură de stimulare concretă...

Domnul Valer Dorneanu:

Stimată colegă, vă amintesc că nu ați făcut un amendament...

Doamna Pataki Iulia:

Ba da!

Domnul Valer Dorneanu:

a fost respins acela.

Doamna Pataki Iulia:

Este amendament admis, dar în altă formulare. Deci, ideea de bază este...

Domnul Valer Dorneanu:

Unde e acesta? La art.6 alin.1, eu nu văd că ați avut un amendament respins și dacă l-ați avut, acela a fost respins. Acum, dacă aveți obiecțiuni pe fond, la amendamentul 3.

Doamna Pataki Iulia:

Eu am propus completarea...

Domnul Valer Dorneanu:

Nu puteți propune acum completările de fond, dacă n-ați avut amendament.

Întreb încă o dată: de la 1 la 6, dacă sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

De la 7 la 16. Până la 16, exclusiv, au fost votate în unanimitate.

La 16...

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte, doar o chestiune de corelare pe care am convenit-o cu membrii din comisie.

La art.19 pct.16, avem un amendament la alin.4. Dar alin.3 vizează situația acelora care își au reședința stabilită cu 3 luni înainte în localitatea unde vor vota. În ziua votării, persoanele prevăzute la alin.1, să spunem nu "omise din listele suplimentare", ci "necuprinse în listele suplimentare".

Acest lucru l-am convenit în comisie și să se menționeze această formulă pe care am convenit-o. Deci, la art.19 alin.3, formula "omise din" să fie înlocuită cu "necuprinse în", și avem acordul membrilor comisiei pentru această formulă. Atât numai. Deci, "necuprinse în" în loc de "omise din".

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia este de acord cu această intervenție. Dacă și dumneavoastră sunteți? Mulțumesc.

Tot la 16 are o intervenție domnul Chiliman.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

La pct.16, referitor la art.19 alin.4, în textul redactat, a apărut de două ori "dovada" scrisă acolo cu "actul de identitate", deci, asta era o chestiune. Ați văzut-o, da?

Domnul Valer Dorneanu:

În chestiunea asta, vă recomand și dumneavoastră și distinsului meu coleg...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Știu ce mi-ați recomandat, în schimb, ați mers foarte repede și la pct.5 din raport, la art.7 alin.3, aș dori ca să se introducă o precizare, amendamentele au fost admise, însă aș dori ca la alin.3 să se introducă o precizare, în sensul că acolo spune "numărul membrilor nu poate fi mai mic de 15% din numărul total al cetățenilor care la ultimul recensământ s-au declarat ca aparținând minorității respective, la nivelul întregii țări sau la nivel național." Pentru că există recensământ făcut și pe județe și riscă să apară neînțelegeri în aplicarea legii.

Și trebuie să se spună clar "la nivelul întregii țări". Ca să se vadă exact ce se citește și cum. Și cred că în felul ăsta, lucrurile devin clare. Trebuie să facem legi precise. Asta era propunerea.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, am înțeles că l-ați predat comisiei deja, și l-a avut în vedere. Bine! Mulțumesc.

Au fost câteva precizări redacționale care au fost însușite de către comisie.

De la 12 la 16. Nu sunt obiecțiuni.

De la 17 la 20. Nu sunt obiecțiuni.

De la 21 până la 26. Nu sunt.

De la 27 până la 36. Admise în unanimitate.

De la 37 la 40. Admise în totalitate amendamentele.

La 41, care este unul mare. Domnul Alexandru Sassu. La amendamentul 41 cu privire la art.60.

Domnul Alexandru Sassu:

De fapt, e 41 și 42, pentru că sunt același lucru. La 41, alin.7 de la art.60, am discutat și cu membrii comisiei să fie scos din text "sâmbătă", iar tot la art.60, ca să nu mai revin, la lit.b), "emisiuni electorale și spoturi electorale", să poată fi scoasă "și spoturi electorale", iar la alin.4, să fie scos "înainte sau după". Deci, să rămână textul "...numai în interiorul emisiunilor prevăzute la alin.1."

Mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul președinte al comisiei, sau cineva din partea comisiei.

Comisia este de acord cu aceste propuneri.

Le supun votului dumneavoastră. Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate. Vă mulțumesc.

Am adoptat amendamentele 41, 42, în formularea rezultată din votul dumneavoastră.

De la 43 la 47. Nu sunt obiecțiuni. Adoptate în unanimitate.

De la 48 la 55. Votate în unanimitate.

De la 56 la 62. Votate în unanimitate.

De la 63 la 70. Votate în unanimitate.

70 era ultimul, vreau să vă spun.

Stimați colegi, în continuare, o să luăm textul legii pentru acele texte unde nu s-au făcut amendamente, să vedem dacă aveți dumneavoastră obiecțiuni.

Repede le spun, însă tot repede vă rog să vă poftiți toți colegii în sală pentru votul final.

La titlu și la art.1, dacă aveți obiecțiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Art.3, 4, 5. Votate în unanimitate.

Art.9. Votat în unanimitate.

Titlul Cap.II și art.10 și 11. Votate în unanimitate.

Secțiunea a 2-a, art.13 până la 15. Votate în unanimitate.

Art.17, 18 și titlul Secțiunii a III-a. Votate în unanimitate.

Rog membrii comisiei să urmărească și dumnealor.

Art.20, 21, 22. Votate în unanimitate.

Secțiunea a 4-a și art.23. Votate în unanimitate.

Art.26, 27. Votate în unanimitate.

Art.30. Votat în unanimitate.

Art.34, 35, 36, 37, 38. Votate în unanimitate.

Titlul Secțiunii a 5-a și art.39 și 40.

Votate în unanimitate.

Art.42, 43, 44.

Votate în unanimitate.

Art.46, 47, 48, 49.

Votate în unanimitate.

Art.50. Votat în unanimitate.

Art.53, 54. Votate în unanimitate.

Art.55, 56, 57. Votate în unanimitate.

Art.59. Votat în unanimitate.

Art.63, 64, 65.

Votate în unanimitate.

Art.67, 68, 69, 70, 71, 72, 73.

Votate în unanimitate.

Art.74, titlul Cap.III și art.75, 76, 77.

Votate în unanimitate.

Art.78, 79, 80.

Votate în unanimitate.

Art.82, 83, 84, 85.

Votate în unanimitate.

Titlul Cap.IV.

Votat în unanimitate.

Art.87, 88, 89.

Votate în unanimitate.

Titlul Secțiunii a 2-a și art.90, 91, 92.

Votate în unanimitate.

Art.94, 96, 97. Dacă aveți obiecțiuni la una din acestea?

Votate în unanimitate.

Titlul Cap.V.

Votat în unanimitate.

Art.103, 104, 105, care n-au fost amendate, dacă aveți obiecțiuni?

Votate în unanimitate.

Art.107, 108, 109, 110, 111.

Votate în unanimitate.

Art.113. Votat în unanimitate.

Titlul Cap.VI.

Votat în unanimitate.

Art.115, 116.

Votate în unanimitate.

Art.118, 119, 120, 121.

Votate în unanimitate.

Art.124, 125.

Votate în unanimitate.

Art.126, 127, 128, 129, 130.

Votate toate în unanimitate.

Art.130 a fost ultimul.

Stimați colegi,

În urma consultării democratice între liderii grupurilor parlamentare, am ajuns la concluzia să vă supunem, ca mod de exprimare a votului, votul deschis.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră legea dezbătută astăzi.

Cine este pentru? Mulțumesc. Este lege organică 284 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? 6 abțineri.

Cu 284 voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 6 abțineri, s-a adoptat textul legii.

Vreau să vă anunț că, în conformitate cu prevederile art.17 din Legea nr.47, legea este depusă la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către dumneavoastră a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

Vă mulțumesc foarte mult pentru prezență, pentru participarea dumneavoastră și pentru contribuția la îmbunătățirea legii.

Cu aceasta declar închisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților.

Ședința s-a încheiat la ora 14,10.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti marți, 7 decembrie 2021, 14:49
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro