Rodica Nassar
Rodica Nassar
Ședința Camerei Deputaților din 23 martie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.37/01-04-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
06-12-2021 (comună)
06-12-2021
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 23-03-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 23 martie 2004

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.50 Rodica Nassar - considerente pe marginea Legii pentru ratificarea Tratatului dintre România și Ucraina;

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Doamna Rodica Nassar:

Legea pentru ratificarea Tratatului dintre România și Ucraina privind regimul frontierei de stat româno-ucrainene, colaborarea și asistență mutuală în probleme de frontiere

Existența unor relații normale la frontierele de stat reprezintă una din condițiile principale pe care o țară trebuie să le îndeplinească înaintea aderării la structurile nord atlantice sau ale Uniunii Europene.

În demersurile făcute pentru îndeplinirea acestor obiective, la data de 17 iunie 2003, la Cernăuți, Președintele României, domnul Ion Iliescu, și Președintele Ucrainei, domnul Leonid Kucima au semnat Tratatul între România și Ucraina privind regimul frontierei de stat româno-ucrainene, colaborarea și asistența mutuală în problemele de frontieră.

Negocierile au presupus încheierea Tratatului cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare, așa zisul tratat politic de bază semnat la Constanța la 2 iunie 1997 și a Acordului conex acestuia, încheiat sub formă de schimb de scrisori ale miniștrilor de externe ale celor două țări. Aceste documente prevedeau, în principal, dispoziții ce cuprindeau angajamentul părților de a încheia un tratat privind regimul frontierei de stat și un acord pentru delimitarea platoului continental și a zonelor economice exclusive din Marea Neagră.

O dată semnate aceste documente, în anul 1998 au început negocierile pentru încheierea Tratatului privind regimul frontierei de stat româno-ucrainen. Acest nou tratat e necesar pentru respectarea principiului succesiunii statelor, astfel încât cele două state recunosc că proclamarea independenței Ucrainei nu afectează frontiera existentă între România și Ucraina, așa cum s-a recunoscut în tratatele semnate anterior între guvernele R.S.R. și U.R.S.S.

Din anul 1998 și până în prezent au avut loc 19 runde de negocieri simultan atât pe pe tema Tratatului privind regimul frontierei cât și pe tema Acordului de delimitare, astfel încât în ultima rundă de negocieri desfășurată la Kiev la 13 iunie 2003 s-a procedat la parafarea textului Tratatului privind regimul frontierei de stat.

Menționez câteva dintre principalele obiective cuprinse în Tratat:

  • Reglementarea unui regim al frontierei modern, în conformitate cu standardele Uniunii Europene, având în vedere și faptul că frontiera româno-ucraineană va deveni în curând frontieră externă estică a Uniunii Europene și este deja frontieră răsăriteană a NATO.
  • Tratatul oferă celor două părți garanții referitoare la eventualele corectări ale traseului frontierei, în funcție de evoluțiile obiective din zonele de frontieră, fluvială și maritimă.
  • Prin Tratat se înființează o Comisie mixtă de frontieră cu atribuții specifice: verificarea periodică a traseului frontierei de stat și întocmirea, pe baza rezultatelor acestor verificări, a unor noi documnete de demarcare a traseului frontierei, în conformitate cu prevederile art. 1-4 din Tratatul privind regimul frontierei de stat româno-sovietice din 1961. Referirea la dispozițiile respective din Tratatul din 1961, care reglementează modul de corectare a frontierei fluviale în funcție de modificările naturale care ar putea apărea, pe baza regulii menținerii frontierei pe mijlocul șanalului navigabil principal - pe apele navigabile - și, respectiv, pe mijlocul pânzei de apă - pe apele nenavigabile, care în principal, asigură respectarea intereselor părții române cu privire la regimul juridic al corectării frontierei în cazul unor evoluții morfologice naturale.
  • Din rațiuni economice evidente, interesul principal al părții române este reprezentat de finalizarea cât mai rapidă a procesului de delimitare a platoului continental și a zonelor economice exclusive din Marea Neagră.

Sigur, unele prevederi ale Tratatului pot nemulțumi o parte sau alta semnatară a lui, dar negocierile, în special cele privind regimul frontierelor presupun efectuarea unor concesii, ceea ce s-a întâmplat și în acest caz.

Dar de aici și până a nu vedea necesitatea semnării tratatului este o cale lungă. De aceea, personal, nu înțeleg reacția unor partide din opoziție care au votat contra.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti marți, 7 decembrie 2021, 8:49
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro