Plen
Ședința Camerei Deputaților din 29 martie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.41/06-04-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 29-03-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 29 martie 2004

  Informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente în termenele stabilite.  

Ședința a început la ora 16,30.

Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Tudor Mohora și Gheorghe Albu, secretari.

   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Dați-mi voie să declar deschise lucrările ședinței de astăzi în plenul Camerei Deputaților.

Vă anunț că, din cei 345 de deputați, și-au înregistrat prezența 284. sunt absenți 61 deputați, 14 participă la alte acțiuni parlamentare.

Aș ruga pe toți colegii care sunt pe culoare să vină în sală pentru că în scurt timp ne va face onoarea să ne viziteze Marele Duce de Luxembourg și să nu apărem o sală atât de golașă.

Vă rog insistent pe toți să pătrundeți în sală.

A venit și președintele Automobil Clubului Român. După o îndelungată apariție la televiziune, dacă dânsul vine cu toți membrii, probabil că vom îmbunătăți simțitor cvorumul de lucru.

Aș ruga șefii grupurilor parlamentare să-și invite colegii în sală.

Stimați colegi,

Permiteți-mi ca, înainte de a începe dezbaterea proiectelor înscrise pe ordinea de zi de astăzi, să vă prezint o informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care au fost transmise comisiilor permanente precizate în această informare spre întocmire a rapoartelor:

1. Propunerea legislativă pentru modificarea art.180 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, inițiată de domnul deputat Gheorghe Dinu, membru al Grupului parlamentar al PRM, respinsă de Senat în ședința din data de 18 martie 2004.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru muncă și protecție socială; pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 22 aprilie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

2. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.57/2000 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.234/2003, inițiată de domnii deputați Doru Dumitru Palade, Iulian Mincu, Marian Costel Ionescu, Paul Magheru, Adrian Moisoiu, Emil Rus, Ștefan Lepădat, membri ai Grupului parlamentar al PRM, respinsă de Senat în ședința din data de 18 martie 2004.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport; pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 2 aprilie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

3. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.42/2004 privind organizarea activității veterinare, adoptat de Senat în ședința din data de 18 martie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice; pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru sănătate și familie și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 15 aprilie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

4. Proiectul de Lege privind înființarea Administrației Naționale de Meteorologie, adoptat de Senat în ședința din data de 18 martie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice; pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 29 aprilie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.3/2004 privind finalizarea investiției "Turnătoria de tuburi de presiune din fontă ductilă" pe platforma Sidermet Călan, adoptat de Senat în ședința din data de 18 martie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare; pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 2 aprilie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

6. Proiectul de Lege pentru modificarea alin.1 al art.1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.142/2000 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției SAPARD pentru implementarea tehnică și financiară a Instrumentului special de preaderare pentru agricultură și dezvoltare rurală, adoptat de Senat în ședința din data de 18 martie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice; pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 15 aprilie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

7. Proiectul de Lege privind Semnul onorific "Vulturul României", inițiat de Comisia specială pentru elaborarea propunerilor legislative privind sistemul național de decorații al României, adoptat de Senat în ședința din data de 18 martie 2004.

Conform prevederilor art.93 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaților, amendamentele vor fi depuse la această Comisie în termen de 5 zile de anunțarea în plen, după care Comisia urmează să întocmească în următoarele 5 zile un raport asupra amendamentelor.

Termenul de depunere a raportului: 9 aprilie 2004

Cameră decizională: Camera Deputaților.

8. Proiectul de Lege privind stimularea privatizării și dezvoltării societăților comerciale din domeniul agriculturii, inițiat de domnii deputați Viorel Hrebenciuc, Constantin Selagea, Tiberiu Sergius Sbârcea, Mihai Nicolescu, Dumitru Boabeș și Ion Bozgă, membri ai Grupului parlamentar al PSD, adoptat de Senat în ședința din data de 22 martie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice; pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 2 aprilie 2004

Cameră decizională: Camera Deputaților.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.11/2004 privind producerea, comercializarea și utilizarea materialelor forestiere de reproducere, adoptat de Senat în ședința din data de 22 martie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice; pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru industrii și servicii și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 22 aprilie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

10. Proiectul de Lege "Legea petrolului", adoptat de Senat în ședința din data de 22 martie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru industrii și servicii; pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 13 aprilie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

11. Propunerea legislativă privind declararea ca oraș a comunei Măgurele, județul Ilfov, inițiată de domnii parlamentari Victor Neagu, Viorel Gheorghiu, Doru Laurian Bădulescu, membri ai Grupului parlamentar al PSD.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 13 aprilie 2004.

Cameră decizională: Senatul.

12. Propunerea legislativă privind declararea ca oraș a comunei Pantelimon, județul Ilfov, inițiată de domnii parlamentari Victor Neagu, Viorel Gheorghiu, Doru Laurian Bădulescu, membri ai Grupului parlamentar al PSD.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 13 aprilie 2004.

Cameră decizională: Senatul.

13. Propunerea legislativă privind declararea ca oraș a comunei Bragadiru, județul Ilfov, inițiată de domnii parlamentari Victor Neagu, Viorel Gheorghiu, Doru Laurian Bădulescu, membri ai Grupului parlamentar al PSD.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 13 aprilie 2004.

Cameră decizională: Senatul.

14. Propunerea legislativă privind înființarea comunei Copăceni, județul Ilfov, prin reorganizarea comunei 1 Decembrie, inițiată de domnii parlamentari Victor Neagu, Viorel Gheorghiu, Doru Laurian Bădulescu, membri ai Grupului parlamentar al PSD.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 13 aprilie 2004.

Cameră decizională: Senatul.

15. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.11/2004 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 2 aprilie 2004.

Cameră decizională: Senatul.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

 
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, a Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 40/2003 pentru modificarea și completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.  

Stimați colegi,

În continuare, vă rog să îmi permiteți să vă prezint o notă cu privire la depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în conformitate cu prevederile art.17 alin.2 și 3 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, în vederea exercitării de către dumneavoastră a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, a Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.40/2003 pentru modificarea și completarea Legii nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

Dezbaterea Raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic și administrarea fondului forestier național, republicată (amânarea votului final).  

Primul proiect normativ înscris pe ordinea de zi de astăzi este Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.96/1998 privind reglementarea regimului silvic și administrarea fondul forestier național.

Stimați colegi,

Vă reamintesc că acest raport l-am votat, cu excepția pct.5, pe care l-am retrimis comisiei de mediere.

Comisia de mediere, în plenul ei, ne propune ca la acest punct, pct.12, cel cu privire la art.10 alin.5, să votăm varianta Senatului.

Dacă aveți obiecțiuni la această variantă.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate s-a adoptat pct.5.

Celelalte puncte s-au votat în ședința trecută.

Vom supune votului dumneavoastră final raportul de ansamblu mâine.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2003 privind completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat (amânarea dezbaterilor).  

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2003 privind completarea Legii nr.51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat.

     

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Procedură!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Bolcaș are o intervenție de procedură.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Este o problemă personală de procedură.

Așa cum am declarat la dezbaterea acestui proiect de lege vizând ordonanța ce privește exercitarea profesiei de avocat, din considerente absolut personale, pe care le cunoașteți, mă abțin de a participa la dezbateri sau de la vot. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Am luat act de poziția dumneavoastră personală.

Domnul deputat Știrbeț are și dumnealui o intervenție de procedură.

 
   

Domnul Cornel Știrbeț:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să reamintesc că acest raport s-a amânat săptămâna trecută, urmând să avem și opinia Guvernului, respectiv a inițiatorului Ordonanței Guvernului nr.77/2003.

Motivația este că am susținut atunci că nu prin instituția medierii se poate rezolva această problemă întrucât Camera Deputaților a adoptat sau a aprobat Ordonanța de urgență a Guvernului nr.77 pentru completarea Legii nr.51/1995, iar Senatul a aprobat Ordonanța de urgență a Guvernului nr.77/2003, dar pentru modificarea Legii nr.161/2003.

După opinia mea, este o problemă de procedură, și nu mă refer la conținutul ordonanței. Cred că, în mod normal, trebuie soluționată această problemă, ca și în situația în care una din Camere respinge ordonanța și una o aprobă.

Ca urmare, vă rog să reanalizăm această situație și să vedem ce se poate hotărî.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă rog să îmi permiteți un scurt intermezzo.

Ne vizitează țara Altețele Lor Regale, Marele Duce Henry și Marea Ducesă Maria Tereza ai Marelui Ducat de Luxembourg. (Aplauze prelungite.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Aplauzele dumneavoastră au fost și un gest de mulțumire pentru faptul că Marele Ducat de Luxembourg a sprijinit de la început demersurile euroatlantice ale României, și ne bucurăm că tocmai astăzi, în ziua în care România depune instrumentele de ratificare la Washington, Marele Duce este prezent aici, în sală. Să îl aplaudăm încă odată. (Aplauze.)

Domnul deputat Boc.

 
   

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Problema nu este decât de natură procedurală, pentru că pe fond ceea ce s-a stabilit prin ordonanța de urgență se păstrează în ambele formule, în sensul că avocatul care se află în exercitarea unui mandat de deputat sau de senator nu poate să pledeze în cauzele ce se judecă de către judecătorii sau tribunale și nici nu poate acorda asistență juridică la parchetele de pe lângă aceste instanțe.

Discuția noastră este teoretică și procedurală: Guvernul a emis o ordonanță de modificare a Legii nr.51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, Parlamentul vine și spune "Știți, nu este Ordonanța de modificare a Legii nr.51, ci este Ordonanța de modificare a Legii nr.161/2003 privind anticorupția."

Din punct de vedere procedural, părerea noastră este că nu se poate face această translație. De ce: pentru că art.115 alin.7 ne spune în felul următor: "Ordonanțele cu care Parlamentul a fost sesizat, și noi am fost sesizați cu Ordonanța nr.77/2003 pentru completarea Legii nr.51/1995, se aprobă sau se resping printr-o lege în care vor fi cuprinse și ordonanțele ale căror efecte au încetat potrivit alin.3."

Deci, noi, din punct de vedere constituțional, avem soluția aprobării Ordonanței nr.77/2003 privind modificarea Legii nr.511995: aprobarea ei cu modificări sau respingerea ei. Nu putem avea soluția, după părerea noastră, de a da o lege de aprobare a Ordonanței de urgență nr.77 privind modificarea altei legi. Ar însemna să realizăm un hibrid legislativ nepermis de către Constituție, și este păcat să ajungem la Curtea Constituțională pentru a tranșa acest subiect, când, după părerea noastră, ar putea fi foarte ușor rezolvat menținând cadrul inițial al ordonanței, pentru că fondul este același. Problema este de a nu ne amesteca sub raport procedural. Din acest punct de vedere, propun menținerea formulei Camerei Deputaților.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mai dorește cineva să intervină?

Stimați colegi,

O mică inadvertență mi-a sesizat și domnul deputat Gaspar, așa încât v-aș propune să amânăm puțin adoptarea acestui raport pentru a vedea dacă Senatul, la rându-i, a votat raportul, pentru că, dacă nu l-a votat, poate mai avem o discuție menită să elucideze problemele ridicate, ca să nu intrăm fie în divergență, fie să votăm o lege care să aibă fisuri.

De acord cu amânarea? Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2004 pentru ratificarea Acordului cadru de împrumut dintre România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru finanțarea Proiectului Săli de Sport, semnat la București la 23 ianuarie 2004 și la Paris la 28 ianuarie 2004 (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.7/2004 pentru ratificarea Acordului cadru de împrumut dintre România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru finanțarea Proiectului "Săli de sport".

Suntem în procedură de urgență.

Domnul vicepreședinte Grigoraș va propune timpii de dezbatere.

   

Domnul Neculai Grigoraș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a examinat Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.7/2004 pentru ratificarea Acordului cadru de împrumut dintre România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru finanțarea Proiectului "Săli de sport", a întocmit raport favorabil și propune dezbaterea și adoptarea de către plen în forma prezentată de Guvern.

Fiind în procedură de urgență, propunem timp total 10 minute, un minut pentru fiecare intervenție.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu acești timpi propuși. Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă rog să urmăriți proiectul de lege și ordonanța.

La titlul proiectului dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat în unanimitate.

Articolul unic, care conține dispoziția de aprobarea a ordonanței. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanței de urgență. Votat în unanimitate.

Preambulul. Votat în unanimitate.

Art.1 și 2. Votate în unanimitate.

Art.3 și 4. Dacă sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Art.5. Votat în unanimitate.

Acordul în aveți anexă, parte integrantă a ordonanței de urgență.

Vom supune votului final acest proiect în cursul zilei de mâine.

 
Dezbaterea Raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 72/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman (amânarea votului final).  

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.72/2003 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.152/1999.

Vă rog să urmăriți raportul de mediere, care are un singur punct, care se referă la articolul unic, pct.1, art.I, pct.81. Comisia ne propune textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vom supune proiectul votului final mâine.

Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 39/1996 privind înființarea și funcționarea Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar (amânarea votului final).  

La pct.6 este Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.39/1996 privind înființarea și funcționarea Fondului de Garantare a Depozitelor în sistem bancar.

Îl rog pe inițiator să prezinte proiectul, și Comisia pentru buget, finanțe și bănci să fie pregătită pentru a prezenta raportul.

Din partea Guvernului, va prezenta raportul domnul ministru Gaspar.

   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Proiectul de lege pe care Guvernul îl supune în această după-amiază plenului Camerei Deputaților are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.39/1996 privind înființarea și funcționarea Fondului de garantare a depozitelor în sistem bancar.

Prin acest act normativ se realizează o armonizare a legislației privind fondul de garantare a depozitului existent bancar în sensul următor: lărgirea sferei de aplicare prin introducerea unor noi instituții de credit reglementată legal, respectiv a caselor centrale ale cooperativelor de credit, a instituțiilor de credit autorizate să primească depozite de la persoane fizice și juridice; majorarea plafonului de garantare prin abordare graduală a nivelului acestuia astfel încât în 2007 plafonul de garantare/deponent garantat persoană fizică sau juridică să ajungă la nivelul minim prevăzut în prezent în Directiva echivalentul în lei a 20 de mii de euro; delimitarea clară a atribuțiilor organelor de conducere și control ale Fondului, atribuții sporite ca urmare a creșterii rolului fondului având în vedere posibilitatea desemnării acestuia în calitate de lichidator.

Senatul a adoptat proiectul de lege pentru aprobarea și modificarea acestei ordonanțe în data de 4 martie 2004.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci, care a fost sesizată în fond, a întocmit raportul de adoptare cu unele amendamente.

Guvernul propune susținerea și adoptarea acestui proiect de lege în forma rezultată din raportul comisiei sesizate în fond.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Gubandru, din partea Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

 
   

Domnul Aurel Gubandru:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților, întrunită în ședința din 17 martie 2004, a examinat Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.39/1996 privind înființarea și funcționarea Fondului de garantare a depozitelor în sistem bancar.

În urma examinării proiectului de lege, comisia a hotărât cu unanimitate de voturi supunerea spre dezbatere și adoptare a plenului Camerei Deputaților a proiectului de lege sus-amintit cu amendamentele din anexă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva să intervină în dezbateri.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Vă rog să urmăriți în paralel proiectul și raportul comisiei.

La titlul proiectului de lege dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat în unanimitate.

Art.I, preambulul. Nu sunt obiecțiuni din partea comisiei. Dacă aveți dumneavoastră. Votat în unanimitate.

Pct.1 din legea Senatului. Vă rog să urmăriți amendamentul de la pct.2. Admis amendamentul și se modifică pct.1 din legea Senatului.

Pct.2. Vă rog să urmăriți amendamentul de la pct.3. Admis amendamentul și se modifică pct.2 din legea votată de Senat.

La pct.3, vă rog să urmăriți amendamentul de la pct.4. Nu sunt obiecțiuni. Admis amendamentul de la pct.4 și se modifică pct.3 cu privire la art.3.

La pct.4, cel cu privire la alin.2 al art.4 din lege, urmăriți pct.5 din raport. Comisia nu are amendamente la acesta. Dacă aveți dumneavoastră obiecțiuni. Admis pct.4 în formula Senatului.

La pct.5, de asemenea, comisia nu are amendamente. Dacă aveți dumneavoastră. Votat formula Senatului.

La pct.6, urmăriți amendamentul de la pct.7 al comisiei. Admis amendamentul și se modifică pct.6.

Stimați colegi,

L-am chemat pe domnul deputat Gubandru pentru că prin numerotarea pe care o face Senatul se repetă pct.6 de două ori. Eu voi păstra numerotarea, pentru a putea urmări cu ușurință structura raportului și a legii adoptate de Senat, dar cer Comisiei pentru buget, finanțe și bănci și aparatului de specialitate să facă numerotarea corectă.

Deci, la primul pct.6, cel cu privire la alin.1 și 2 ale art.5, urmăriți amendamentul de la pct.7. Nu sunt obiecțiuni. Admis amendamentul și se modifică pct.6.

La al doilea pct.6 de la pag.5 din proiectul de lege al Senatului, urmăriți amendamentul de la pct.8. Comisia propune doar renumerotarea lui. Dacă sunteți de acord. Admis punctul de vedere al comisiei: se renumerotează acest text.

La pct.7, comisia nu are amendamente, decât îl renumerotează. Dacă aveți dumneavoastră. Urmăriți pct.9. Admis textul pe fond și se renumerotează.

La pct.8 din proiectul de lege în formula Senatului, de asemenea comisiei nu are obiecțiuni, decât că el va fi renumerotat pct.9. Dacă aveți obiecțiuni. Votat formula Senatului.

La pct.9, urmăriți amendamentul de la pct.11. Admis amendamentul de la pct.11, se modifică textul și se renumerotează pct.10.

La pct.10, care va deveni pct.11, urmăriți amendamentul de la pct.12. Admis amendamentul și se modifică și se renumerotează acest punct.

La pct.11, comisia nu are obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră. Votat textul Senatului și se renumerotează.

Pct.12, care va deveni pct.13, urmăriți amendamentul de la pct.14. Admis amendamentul și se renumerotează textul.

Punctul 13. Comisia nu are amendamente. Admis textul Senatului, renumerotat însă acest punct.

La punctul 14, de asemenea, comisia nu are amendamente, nici dumneavoastră. Votat textul Senatului, dar se renumerotează.

Punctul 15, care va deveni 16, urmăriți amendamentul 17. Admis amendamentul, modificat și renumerotat acest text.

Punctul 16, care va deveni 17, urmăriți amendamentul 18. Admis amendamentul, modificat și renumerotat acest text.

Punctul 17. Comisia nu are obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră? Admis varianta Senatului, se renumerotează textul.

Punctul 18 se renumerotează 19 și comisia propune, prin amendamentul 20, modificarea lui. Admis amendamentul, modificat acest text.

Punctul 19. Comisia nu are obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră? Admis formularea Senatului, renumerotat acest punct în 20.

Punctul 20. Nu sunt amendamente din partea comisiei. Admis textul Senatului, renumerotat textul.

La punctul 21, urmăriți amendamentul 23. Admis amendamentul, modificat și renumerotat acest punct.

Punctul 22, titlul capitolului 7. Votat forma Senatului, renumerotat punctul 22 în 23.

Punctul 23. Comisia propune eliminarea acestuia, prin amendamentul 25. Admis amendamentul, eliminat punctul 23.

Punctul 24. Urmăriți amendamentul 26. Admis amendamentul, modificat punctul 24 cu privire la art.26.

Punctul 25. Comisia nu are amendamente, nici dumneavoastră. Votat textul inițial.

La punctul 26, urmăriți amendamentul 28. Admis amendamentul, modificat punctul 26, respectiv art.29.

Punctul 27. Comisia nu are amendamente. Dacă aveți dumneavoastră? Votată formularea Senatului.

Trecem la punctul 28. Urmăriți amendamentul 30. Admis amendamentul, modificat punctul 28.

Punctul 29. Urmăriți amendamentul 31. Comisia nu își însușește propunerea de abrogare a art.32 și modifică acest art.32. Urmăriți amendamentul 31. Admis amendamentul 31, modificat art.32.

La punctul 30, urmăriți amendamentul 32. Admis amendamentul, modificat punctul 30, respectiv art.33.

Punctul 31. Urmăriți raportul la pag.35. Comisia nu are amendamente. Dacă aveți dumneavoastră? Votat textul în formula inițială.

La punctul 32, urmăriți amendamentul 34. Admis amendamentul 34, modificat punctul 32.

La punctul 33, comisia nu are amendamente. Votat textul inițial, deci se abrogă art.35.

La punctul 34, urmăriți amendamentul 36. Admis amendamentul, modificat punctul 34.

La punctul 35, urmăriți amendamentul 37. Admis amendamentul 37, art.38 de la acest amendament nu se mai abrogă, ci se modifică. Îl aveți în amendamentul 37.

La punctul 36, urmăriți amendamentul 38. Admis amendamentul, modificat punctul 36, cu referire la art.39.

Punctul 37, cu referire la art.40, urmăriți amendamentul 39. Admis amendamentul, modificat punctul 37.

Punctul 38. Urmăriți amendamentul 40. Admis amendamentul, modificat punctul 38 cu privire la art.41, alin.1.

La punctul 39, urmăriți amendamentul 41. Admis amendamentul, modificat punctul 39 cu privire la art.42.

La punctele 40 și 41, comisia nu are amendamente. Votate aceste puncte în formularea inițiatorului.

La punctul 42, de asemenea, comisia nu are amendamente. Votat textul inițial.

La punctul 43, urmăriți amendamentul 45. Admis amendamentul, modificat punctul 43, cu privire la art.46.

Punctele 44 și 45. Comisia nu are amendamente, nici dumneavoastră. Votate amândouă în formularea inițială.

Punctul 46. Urmăriți amendamentul 48. Admis amendamentul, modificat punctul 46 cu privire la art.50.

Punctele 47 și 48. Dacă aveți obiecțiuni? Votate ambele în formula inițială.

Art.II, amendamentul 51. Votat amendamentul 51, modificat art.II.

Art.III. Comisia nu a avut amendamente. Nici dumneavoastră. Votat în formula inițială.

Anexă. Dacă aveți obiecțiuni la anexă? Votată în formula inițială.

Vom supune proiectul de lege votului dumneavoastră final mâine.

Proiectul Codului penal îl vom dezbate mâine.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind Statutul de Autonomie al Ținutului Secuiesc (amânarea votului final).  

La punctul 8: Propunerea legislativă privind Statutul de Autonomie al Ținutului Secuiesc.

Rog pe unul dintre reprezentanți să prezinte această propunere legislativă. (Comentarii în Grupurile PRM și PNL)

Domnule deputat Chiliman, o să vă dau cuvântul în numele Grupului parlamentar al PNL-ului. V-am notat.

Aveți cuvântul.

   

Domnul Szilágyi Zsolt:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dragi colegi,

Sper ca, și în această zi, această dezbatere va fi la fel de civilizată cum a fost în Comisia pentru administrație publică.

Inițiatorii sunt conștienți de faptul că prezintă o noutate și, într-o oarecare măsură, ideea autonomiei regionalismului, care este o practică, o uzanță, o realitate în Europa, în țările Uniunii Europene, reprezintă, într-o oarecare măsură, un tabu, dar asta reprezintă un tabu numai pentru o societate deschisă. Deci începerea acestui dialog despre autonomie, despre diferite proiecte de modernizare a României poate dovedi tocmai... poate fi tocmai un exercițiu democratic.

Precum bine știți, stimați colegi, statul modern din Europa nu mai este unul centralizat. Subsidiaritatea, principiul și practica subsidiarității au ajutat Europa, țările Europei, regiunile, comunitățile Europei să ajungă la o prosperitate care a creat o comunitate, o unitate la care dorim și noi să aderăm. Statul modern european nu mai este unul centralizat. Principiul și practica regionalismului le conferă comunităților locale prosperitate și eficiență în administrație. Această descentralizare este și trebuie să fie un proces cât mai rapid și în România, nu trebuie să se întâmple numai pe plan vertical, dar și pe plan orizontal.

Inițiatorii acestui proiect, deci, vă propun, cu tot respectul, stimați colegi, un proiect de modernizare a României, un proiect ce poate preveni eventuale conflicte. Suntem conștienți de faptul că orice formă de aranjament dintr-o țară nu se poate realiza numai și numai prin folosirea dialogului, a căilor democratice. Am ales, deci, în spiritul constituționalismului european, această cale, v-am depus acest proiect de lege, fiind conștienți de faptul că inițierea acestui dialog poate consolida stabilitatea în România și poate ajuta România să devină, într-adevăr, o țară europeană, fiindcă trebuie să fim conștienți de faptul că noi, dacă reușim consolidarea stabilității interne, România poate să devină un furnizor de securitate, și nu un consumator de securitate.

Inițiatorii acestei legi, deci, doresc demararea, pornirea acestui dialog și fiind conștienți de faptul că nici un proiect de lege nu poate fi perfect, deoarece este creat de om, suntem parteneri ca, împreună cu dumneavoastră, să perfectăm această lege. Proiectul respectă și pornește din suvernaitatea și statalitatea României, cu toate atributele ei. În concepția noastră, nu există un act mai puternic, o declarație mai puternică de loialitate față de stat, decât actul prezent, inițierea unei cereri de autonomie, fiindcă tocmai prin acest lucru se recunoaște și se întărește statalitatea României.

V-am spus, numai pentru a preîntâmpina unele critici sau întrebări ce pot fi puse în legătură cu acest proiect. Proiectul se bazează pe o muncă de atelier și acest proiect a fost adoptat, în data de 17 ianuarie 2004, de Consiliul Național al Secuilor. Proiectul se bazează pe experiența pozitivă acumulată de-a lungul anilor de statele membre ale Uniunii Europene. Exemple, practici concrete, cum ar fi, de exemplu, regiunea Tirolului de Sud din Italia, unde s-a ajuns la o conviețuire pașnică și eficientă între trei etnii, printr-un aranjament regional, aranjament la care au participat Guvernele Italiei și Austriei, dar și comunitățile care sunt vizate în această autonomie, și anume comunitatea germană, italiană și labini? Practici concrete, cum ar fi situația suedezilor din Finlanda care, la fel cum dorim noi, încă din 1990, beneficiază de mai multe tipuri de autonomii, în funcție de procentul în care trăiesc în diferitele regiuni ale Finlandei. Insulele Uhland, pentru acei 26.000 de suedezi care trăiesc în Finlanda, ne poate servi un exemplu. Regionalismul asimetric din Spania, la fel, poate fi un exemplu pozitiv pentru România și situația catalanilor din Spania, la fel, ne oferă un model demn de luat în considerare, când vorbim despre modernizarea României.

Aș putea să vă pomenesc și situația germanilor din Belgia. După cum bine știți, Belgia, după lungi discuții și repetate revizuiri constituționale, a ajuns la o situație în care acei câțiva mii de germani ce trăiesc în Belgia, printr-un aranjament cu Guvernul central, a ajuns la o autonomie exemplară. Rezoluția nr.1334/2003 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei trece în revistă, de fapt, exemple pozitive, dar și exemple negative conflictuale a diferitelor forme de autonomii. Acest raport, hotărâre și rezoluție, de fapt pregătit de deputatul socialist Andreas Gross din Elveția, care recomandă, prin această rezoluție, de fapt, adoptarea și adaptarea diferitelor forme de autonomii, tocmai în ideea de a preîntâmpina posibilele conflicte dintre comunitățile etnice și majoritate.

Atunci când am început dezbaterile constituționale, am depus mai multe amendamente ce au fost argumentate tocmai de acele dezbateri din Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei care, dat fiind faptul că România este membru deplin în Consiliul Europei, ne poate oferi o busolă - ce se întâmplă în Europa, în ce direcție se îndreaptă Europa, în această privință.

În această ordine de idei, acest raport 1334/2003, raportul lui Andreas Gross, aplicarea principiului subsidiarității, descentralizarea și aplicarea regionalismului în România poate grăbi șansele de integrare a României. Așa cum v-am spus, acest proiect a fost adoptat și legitimat de voința Consiliului Național al Secuilor, ce reprezintă voința comunității locale a secuilor ce trăiesc acolo, în acea regiune și, la fel ca și în alte părți ale României, și aici, în cazul adoptării, bineînțeles, minoritatea română are nevoie de o protecție specială.

Așa cum v-am spus, această lege ține cont de busola europeană, de practicile europene, deci, fără doar și poate, art.74, 77, 90, 98, 100, 102, 104 și 105 din proiectul aflat în dezbatere se referă tocmai la protecția minorității române, la protecția culturii comunității române din secuime, care, fiind principial, necesită aceeași protecție ce necesită și maghiarii ce trăiesc în diferite zone ale Ardealului. Această egalitate deplină și efectivă ce a existat de-a lungul istoriei în acel spațiu complementar ce se numește Transilvania se poate realiza prin adoptarea acestei legi și sper, domnilor colegi, că tradiția progresivă a Transilvaniei, faptul că întotdeauna acest spațiu, această regiune istorică a Europei a fost un model de coexistență de-a lungul secolelor. Chiar dacă am avut momente mai tragice, acea toleranță, acele instituții proprii ale diferitelor comunități etnice, religioase sau regionale, microregionale care trăiesc și au trăit în Transilvania ne pot oferi un exemplu bun de urmat.

Să închei: inițiativa, expunerea, inițiativa, așa cum ați văzut în expunerea de motive, face trimitere și dorește o aplicare eficientă a documentelor internaționale în materie de protecție a minorităților, documente internaționale semnate și ratificate de România. Probabil că nu există spațiu să le înșirui pe toate, dar le găsiți în expunerea de motive, dar poate este important să vă amintesc că este vorba despre documentele OSCE-ului, Consiliului Europei și ale Uniunii Europene.

Cu tot respectul, vă cer sprijinirea acestui proiect. Știu că raportul comisiei este unul nefavorabil, vă cer, dragi colegi, ca prin respingerea raportului comisiei, să ne dați posibilitatea să începem dezbaterea pe articole.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule președinte Ioan Oltean, doresc să prezentați raportul Comisiei pentru administrație publică.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a fost sesizată, spre analiză în fond și întocmire de raport cu Propunerea legislativă privind Statutul de autonomie al Ținutului Secuiesc, o propunere legislativă inițiată de către 6 deputați membri ai UDMR-ului.

La prezentarea și pregătirea raportului și a dezbaterilor, membrii Comisiei de administrație publică au avut în vedere punctul de vedere al Consiliului Legislativ și punctul de vedere al Guvernului, care nu au susținut această propunere legislativă. S-a apreciat, în urma analizei în prezența inițiatorilor și a unor invitați ai acestora, că nu există elemente care să determine adoptarea unei asemenea hotărâri care vine în conflict flagrant cu prevederile constituționale. S-a apreciat că o asemenea inițiativă ar duce la crearea unei enclave în interiorul țării și ar pune în pericol unitatea poporului român și unitatea statului român. Din aceste considerente, comisia, cu un singur vot împotrivă, a apreciat că această propunere legislativă nu poate fi acceptată și a întocmit un raport de respingere pe care vă rugăm foarte mult să-l susțineți și dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Din partea Grupului PSD, are cuvântul domnul deputat Alexandru Lăpușan.

 
   

Domnul Alexandru Lăpușan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Înainte de a prezenta punctul de vedere al Partidului Social Democrat, aș vrea să mă refer, într-o scurtă frază, la afirmațiile prietenului și colegului meu, și anume eu nu cred că această inițiativă legislativă va evita conflicte despre care toți știm că ele nu există. De asemenea, cel puțin începând de astăzi, dacă nu cu foarte mult timp în urmă, România a demonstrat că este deja un furnizor de securitate.

Doamnelor și domnilor,

Potrivit art.74 din Constituția României, inițiativa legislativă aparține, după caz, Guvernului, deputaților, senatorilor sau unui număr de cel puțin 100.000 de cetățeni cu drept de vot. Din acest punct de vedere, inițiatorii Propunerii legislative privind Statutul de autonomie al Ținutului Secuiesc au uzat de un drept conferit de Legea fundamentală.

Examinând conținutul propunerii legislative, care are 130 de articole, rezultă că, în esență, acesta conține următoarele: 1) stabilirea unor prerogative de ordin statal unei formațiuni, în cazul nostru Ținutul Secuiesc, determinate geografic în interiorul statului și bazată exclusiv pe criterii etnice - art.1, alin.4; 2) înființarea unor organe de autoadministrare care reprezintă, în esență, puterea legislativă, respectiv consiliul de autoadministrare și puterea executivă, respectiv comisia de autoadministrare și un președinte al ținutului - art.5; 3) stabilirea limbii maghiare ca limbă oficială - art.10; 4) stabilirea unor simboluri proprii ținutului, și anume drapel, stemă - art.11; 5) stabilirea unor atribuțiuni care nu pot fi exercitate decât de către autoritățile publice ale statului, cum sunt: exproprierea de interes public, administrarea cărții funciare, crearea poliției comunitare, protecția socială și asigurările sociale și mai sunt și alte exemple.

Putem afirma, pe această bază, dar lista exemplelor poate continua, că acest proiect privind autonomia Ținutului Secuiesc contravine Constituției României, care consacră următoarele principii: România este stat național, suveran, independent, unitar și indivizibil - asta înseamnă o singură formațiune statală, o singură ordine juridică, un singur sistem de organizare prin care se exercită cele trei puteri fundamentale - legislativă, executivă și judecătorească, pentru întreg teritoriul României. În alin.2 din art.2 cu privire la suveranitate al Constituției se prevede că "Nici un grup și nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu". De altfel, în textul propunerii legislative, se prevede expres, în art.1, alin.4, că autoritatea Ținutului Secuiesc dispune de unele prerogative de ordin statal.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Numai puțin distinse coleg.

O mică pauză pentru a saluta prezența în sală a unei delegații din Republica Populară Chineză, condusă de doamna Gu Xiulian, vicepreședinte a Adunării Naționale a Reprezentanților Populari a R.P. Chineze și președinta Federației Naționale a Femeilor din întreaga Chină. Delegația e de femei. (Aplauze.)

Vă mulțumesc.

Puteți continua.

 
   

Domnul Alexandru Lăpușan:

Teritoriul României, conform Constituției, este organizat, sub aspect administrativ, în comune, orașe și județe, alte forme sau nivele de organizare administrativ-teritoriale nefiind prevăzute în Constituție. De altfel, motivarea juridică a constituirii regiunii autonome, respectiv art.117, alin.3 din Constituție, nu poate fi luată în considerare deoarece acest articol se referă la administrația publică centrală. Însăși referirea în textul proiectului la acest articol din Constituție vorbește despre intenția de a concura cu statul român, prin crearea unor structuri de factură statală. La nivel local, Constituția prevede ca autorități ale administrației publice locale doar consiliile locale și primăriile.

Cu privire la simbolurile naționale, Constituția stabilește care sunt simbolurile naționale: drapelul, ziua națională și imnul național. Cu privire la stema și sigiliul statului, se prevede că acestea se stabilesc prin lege organică. În consecință, prevederile din proiect cu privire la folosirea liberă a simbolurilor națiunii maghiare, art.11, alin.3, a drapelului și a simbolurilor fiecărui Scaun secuiesc și stabilirea simbolurilor Ținutului Secuiesc, contravin Constituției. Cu privire la limbă, Constituția prevede că, pe teritoriul României, limba oficială este limba română. Și alte prevederi ale Propunerii legislative privind Ținutul Secuiesc sunt anticonstituționale.

La art.14 alin.2, se prevede că Parlamentul României nu se poate pronunța cu privire la oportunitatea adoptării Statutului de autonomie a Ținutului Secuiesc, iar legile adoptate de Parlament sau ordonanțele Guvernului României vor fi adaptate de către Consiliul de autoadministrare, care poate solicita și rediscutarea acestora de către emitent.

La art.27 alin. 2 din propunerea legislativă se prevede că legile statului sunt aplicabile în acele domenii în care Consiliul de autoadministrare nu are competențe. Sigur, sunt multe alte curiozități. De altfel, avizul Consiliului Legislativ referitor la Propunerea legislativă privind statutul de autonomie al Ținutului Secuiesc constată fără echivoc faptul că proiectul vizează practic crearea unei entități statale distincte, paralelă cu statul național unitar român.

De asemenea, așa cum se constată în avizul negativ al Consiliului Legislativ, propunerea excede limitele prevederilor europene în materie, încălcând principiile Cartei Europene a Autonomiei Locale, Recomandarea 1201 din 1993 a Adunării Parlameantare a Consiliului Europei, precum și Rezoluția 1334 din 2003 a aceluiași for european.

Cei 6 deputați UDMR care au inițiat această propunere legislativă au uzat de un drept constituțional, dar, în același timp, este de datoria Parlamentului României să asigure respectarea literei și a spiritului Constituției, legea supremă în stat.

Nu orice fantezie a unor persoane cu interese electorale trebuie să se transforme într-o lege, chiar dacă teoretic, cel puțin, orice asemenea fantezie poate să fie adusă în dezbaterea Parlamentului.

De altfel, studiile sociologice demonstrează că prioritățile minorității maghiare din România sunt cu totul altele decât autonomia teritorială și alte abstracțiuni similare. Preocupările cetățeanului român sunt aceleași, indiferent că este de naționalitate română sau maghiară: creștere economică, venituri mai mari, standarde de viață mai bune.

Autonomia teritorială reclamată de această propunere legislativă apare astfel ca o miză puțin importantă, inclusiv în interes electoral, întrucât ea se regăsește mai mult în preocupările unor politicieni decât în preocupările populației pe care respectivii se presupune că o reprezintă.

În concluzie, stimați colegi, Propunerea legislativă privind autonomia Ținutului Secuiesc contravine Constituției României și propun respingerea ei. Având în vedere că cei 6 semnatari ai proiectului de lege în cauză au votat, unul a lipsit, deci, au votat Constituția României în Parlament, fac un apel la consecvența lor politică și îi îndemn, inclusiv pe ei, să voteze respingerea proiectului.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule coleg. Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul Lucian Bolcaș.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule președinte,

Stimați colegi deputați în Parlamentul României,

Va trebui să memorăm această zi ca fiind una dintre cele mai triste pentru noi. Nu s-a întâmplat vreodată ca parlamentari români în plenul Parlamentului să fie nevoiți să suporte o jignire și o insultă mai mare decât acest proiect de lege. Suntem vinovați cu toții că am lăsat ca lucrurile să ajungă până aici. Nu aș vrea să analizez această infamie ce este numită proiect de lege care urmărește sfârtecarea teritorială a României, făcut în numele acelor 124 de secui nominalizați în ultimul recensământ. Aberația ascunde o ticăloșie, și această ticăloșie se înscrie într-un lanț de provocări pe care nu trebuie astăzi, în momentul și în ziua consfințirii aderării noastre la NATO, să-l trecem cu vederea, pentru că, în calitate de țară membră NATO, nu avem voie să tratăm cu teroriștii. Este terorism și este provocare atunci când nu este admisibil să ceri revizuirea Constituției în ceea ce privește caracterul de stat național și unitar al României. Este o provocare!

Este o provocare și acest proiect care se înscrie pe aceeași linie, pentru că tot ce se urmărește nu este autonomia pentru cei 200 și ceva de secui existenți, se urmărește tulburarea climatului politic necesar realizării integrării noastre liniștite, normale în Uniunea Europeană. Este piedica directă, și scopul urmărit direct este această piedică a integrării.

Resping apelativul folosit de unul dintre inițiatorii acestei infamii de "dragi colegi" și afirm aici, în fața dumneavoastră,

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, stimate coleg, "..

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule președinte, vă rog să nu mă întrerupeți! Este dreptul meu.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu vă întrerup decât să vă rog ceva, să nu transformăm sala de ședințe în altceva, pentru a da posibilitatea continuării cu replici, cu contrareplici. Este un proiect de lege, aveți dreptul să-l contestați, în termeni regulamentari.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule președinte, totdeauna sunt receptiv la observațiile dumneavoastră, dar sunt momente când lucrurilor trebuie să li se spună pe nume, iar termenii folosiți sunt cei mai civilizați ce se pot adresa în asemenea situații.

Deci, reiau, resping apelativul de "dragi colegi", folosit de către autorul acestei inițiative sau propuneri legislative, pentru că eu nu sunt coleg cu infractori.

Este vorba de o infracțiune care este îndreptată împotriva ordinii constituționale și vă rog să o tratați ca atare.

Este vorba, în al doilea rând, de încălcarea jurământului de fidelitate față de România, depus în calitate de deputat, iar încălcarea acestui jurământ atrage, fără nici un fel de discuție, încetarea acestei calități.

V-aș ruga ca, prin votul dumneavoastră, în lipsa oricăror alte discuții cu privire la ceea ce am numit și voi continua să numesc atentat împotriva caracterului național și unitar al statului român, atentat infam și provocare împotriva aderării României la structurile europene, independent de poleiala fals europeană în care este îmbrăcată această bomboană otrăvită, pentru că nu există momentan altă soluție, să votăm respingerea, repet, domnule președinte, și îmi asum răspunderea, acestei infamii. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PRM.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Boc și apoi domnul deputat Dobre.

 
   

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Inițiatorii proiectului de lege ne propun ceea ce nu poate fi permis nici din punct de vedere politic, nici din punct de vedere juridic. Din punct de vedere politic voi spune doar o singură frază, noi ne propunem să unim, și nu să dezbinăm. Din punct de vedere constituțional, propunerea legislativă nu poate fi acceptată, întrucât ea contravine flagrant art.152 din Constituția României, care menționează explicit dispozițiile prezentei Constituții privind caracterul național, independent, unitar și indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independența justiției, pluralismul politic și limba oficială, care nu pot forma obiectul revizuirii Constituției.

În concluzie, dacă nu este posibil să depui un proiect de Lege cu privire la revizuirea Constituției, cu atât mai puțin este posibil să depui o inițiativă legislativă care își propune să revizuiască ceea ce nu poate fi revizuit. De ce? Pentru că, prin conținutul lui, proiectul de lege realizează un atentat la caracterul unitar al statului român, ne propune o altă limbă oficială în afară de limba română, ceea ce nu este permis, conform art.13 din Constituția României, de asemenea, potrivit Constituției, procedura judiciară se desfășoară numai în limba română, iar autorii propunerii legislative ne propun și o altă soluție.

Francezii se coordonează după Constituția Franței, belgienii după Constituția belgiană, finlandezii după Constituția finlandeză, spaniolii după Constituția spaniolă, românii legiferează după Constituția României.

Având în vedere aceste considerente, propunerea legislativă trebuie să fie respinsă. Vă mulțumesc. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PRM ")

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Dobre.

 
   

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În numele Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, vreau să precizez încă de la început că prezentul proiect de lege este în contradicție cu prevederile Constituției României, respectiv împărțirea administrativ-teritorială a țării, și propune substituirea autorităților publice locale și județene cu structuri constituire pe principii etnice.

Referirea la raportul lui Andreas Gross nu are relevanță, întrucât nu reprezintă o obligativitate pentru noi și suntem convinși că țări importante ale Europei, de exemplu Germania sau Franța, nu vor admite aplicarea pe teritoriul lor național a unor astfel de experimente. Probabil că pe parcursul integrării în Uniunea Europeană sau în perioada imediat următoare va fi necesar să dezvoltăm conceptul regionalizării, pentru susținerea dezvoltării durabile.

Partidul Național Liberal însă nu admite și nu va admite niciodată autonomia pe criterii etnice, inclusiv în crearea de unități administrative de tip regional.

În concluzie, Grupul parlamentar al PNL va vota împotriva acestui proiect de lege. Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Kovacs din partea Grupul parlamentar al UDMR.

 
   

Domnul Kovacs Csaba-Tiberiu:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Fiecare minoritar este preocupat de această problematică a autonomiei, pentru că, în diversele forme de autonomie, în esență, vede măsuri de protecție a identității sale etnice, culturale, religioase. Uniunea Democrată Maghiară susține diversele forme de autonomie. Avem în programul nostru asemenea prevederi și este firesc, paleta largă a acestor forme diverse existente în lumea contemporană, sigur că ne îndreptățește la acest lucru.

Vizavi de acest proiect, proiectul de față nu este proiectul Uniunii Democrate Maghiare din România. Un grup de deputați aparținând acestei formațiuni au depus acest proiect, vizavi de acest proiect noi avem rezerve, l-am fi conceput sub o altă formă și cu altă esență, însă, din păcate, se repetă ceea ce s-a întâmplat în comisie. În comisie, mi-am exprimat exact aceste gânduri și mi-am exprimat intenția inițială de a mă abține la vot în ceea ce privește acest proiect, dar faptul că astăzi, aici, au apărut catalogări care vizează în esență întreaga comunitate maghiară, cu niște injurii de genul: ticăloșie, teroriști, infractori.

Domnilor parlamentari, ar fi fost așa dacă un asemenea proiect de lege nu se depunea la Parlamentul României. Unde să se depună? Am văzut săptămâna trecută chiar încercări de modificare a Codului penal, de a se viza numai acțiuni, nu acțiuni violente, exact pe această temă.

Haideți, dacă vrem să recunoaștem necesitatea dialogului, atunci să recunoaștem că dacă dorim să folosim mijloace parlamentare, aceste mijloace parlamentare nu pot fi uzitate decât în Parlament.

Pe de altă parte, față de acest atac împotriva noastră, care depășește noțiunea de legitimă apărare, ea este foarte bine definită, legitima apărare trebuie să respingă într-o măsură proporțională un eventual atac. Nu a fost cazul de față. A fost un abuz al unui anumit partid care s-a declarat antisemit și acuma vrea probabil să compenseze prin antimaghiarism această lipsă. Din această cauză, Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare consideră că ar fi fost totuși necesară o dezbatere a acestui proiect, chiar dacă ar fi fost respins în Parlament și, de aceea, Grupul nostru parlamentar va vota împotriva respingerii acestui proiect. Vă mulțumesc.

 
     

Domnul Dan Brudașcu (din bancă):

V-ați dat arama pe față!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Tudor are o intervenție de făcut.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul deputat a spus că nu este inițiativa UDMR-ului și că este inițiativa unor persoane particulare, individuale, care nu fac decât parte din UDMR, dar nu este inițiativa UDMR-ului și de aceea au și dânșii rezerve.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, era vorba de o intervenție de procedură.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Procedură, păi, asta vreau să vă zic. Numai o secundă.

Pe de altă parte, atunci când domnul Bolcaș a spus că, încălcându-se Constituția, exact cum a spus membrul PDSR, colegul nostru, noi socotim că cel care încalcă Constituția face o infracțiune și, ca atare, a fost numită infracțiune, dar infracțiunea celui care a făcut proiectul, nu a UDMR-ului, așa că domnia sa, când a spus că suntem jigniți cu toții, înseamnă că și-a asumat responsabilitatea, în pofida a ce neagă acum, a acestui proiect de lege și, ca atare, l-aș ruga pe domnul deputat să se hotărască, ori este proiectul UDMR-ului, că atunci a socotit că este în grup apelativul, sau cum să-l numesc, de infracțiune, încălcarea Constituției, pe care toți au recunoscut-o într-un fel sau altul, ori este inițiativa unui particular, și atunci unde este jignirea noastră, a tuturor. Or, lămurește domnia sa și își retrage cuvintele... Asta am vrut eu să spun ca procedură înainte de a porni la vot. Vă mulțumesc.

O voce din partea UDMR:

Este o jignire a democrației, domnule!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Dezbaterile parlamentare se fac de la tribună. Îi rog pe cei doi inițiatori să se hotărască unul din ei care are dreptul la o replică în legătură cu calificativul care s-a folosit.

Domnule Tóro, poftiți.

 
     

Domnul Dan Brudașcu (din bancă):

Nu s-a nominalizat nici o persoană, de dreptul la replică?!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă partidul dumneavoastră ar fi numit cum ați numit dumneavoastră pe celălalt, nu ați fi sărit în apărarea onoarei dumneavoastră de partid politic și democratic?

 
     

Domnul Nicolae Leonăchescu (din bancă):

Kovacs trebuie să răspundă.

 
     

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din bancă):

Noi avem onoare, nu ca alții...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Tóro, aveți cuvântul și v-aș ruga să nu mai interveniți din sală, pentru a nu prelungi dezbaterea.

 
   

Domnul Tóro Tiberiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi deputați,

Cred că este, până acum, fără precedent în istoria modernă a parlamentarismului român de a folosi asemenea limbaj într-o dezbatere civilizată parlamentară. Fără a pierde vremea cu replici, vreau să resping foarte hotărât, în numele inițiatorilor, dar cred că și în numele colegilor din Grupul parlamentar al UDMR, asemenea invective folosite de reprezentanții unui partid parlamentar. Termenii de "ticăloșie", de "terorism", de "provocare", de "infracțiune" cred că nu-și au locul într-o dezbatere parlamentară pe marginea unei inițiative legislative care a fost înaintată de membri ai Parlamentului, conform Constituției.

Dacă se spune că stilul este omul, stilul unui reprezentant al unui partid parlamentar cred că reprezintă și caracterizează partidul. Cu aceasta aș încheia această reflecție și aș dori să mai fac câteva precizări pe marginea celor expuse de colegii mei, din partea grupurilor parlamentare.

În primul rând, legat de ceea ce se referă la art.1 al Constituției, caracterul de stat național și unitar. Eu aș dori să vă reamintesc că grupul nostru parlamentar a fost împotriva acestui articol, considerând că într-o Europă modernă nu-și mai are locul în constituția unei țări asemenea caracterizare și, prin amendamentele noastre, am fost împotriva acestui articol tocmai din considerente că nu poate fi o sursă juridică împotriva unei comunități naționale acest statut de stat național și unitar. Atunci am primit răspunsul din partea unor colegi, respectiv a grupurilor parlamentare că acesta este mai mult o caracteristică simbolică și nu va avea consecințe juridice.

Raportul comisiei, avizul Consiliului Legislativ, respectiv punctul de vedere al Guvernului ne arată tocmai că se dorește a se folosi acest articol 1 al Constituției împotriva unor inițiative absolut democratice și legitime din punctul de vedere al comunităților naționale. Aceasta este prima remarcă.

A doua remarcă, această inițiativă legislativă se bazează pe art.117 alin.3 al Constituției, care spune că "Autorități administrative autonome..."

 
     

Domnul Dan Brudașcu (din bancă):

Domnule președinte, 3 minute!

 
   

Domnul Tóro Tiberiu:

"...se pot înființa prin lege organică". Noi, tocmai din acest motiv, și bazându-ne pe acest articol al Constituției, am depus această inițiativă.

Stimați colegi, eu vă rog încă o dată, în numele inițiatorilor, să reflectați asupra celor spuse de colegul meu și să respingeți raportul comisiei și eventual să îmbunătățim proiectul, pe baza discuțiilor, dezbaterilor pe articole, pentru că practic nu am auzit argumente viabile în această dezbatere generală. S-ar putea, dacă trecem la dezbaterea pe articole, putem să găsim numitor comun în multe probleme. Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Vom supune votului final în cursul zilei de mâine, propunerea cuprinsă în raportul Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic.

Trecem la următorul punct înscris pe ordinea de zi de astăzi.

Pct.11 - Proiectul de Lege privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică și inovare. Rog inițiatorul. (Domnul deputat Marcu Tudor atrage atenția că s-a trecut de pct.10, cu jandarmeria.)

Pct.10, scrie acolo că se dezbate marți, adică mâine.

Înainte de comisie, prezintă inițiatorul.

Stimate coleg,

Cred că sunteți în asentimentul meu și al Camerei să cerem inițiatorilor, care sunt senatori, să vină să-și susțină propunerea, așa ca un gest de apreciere față de Camera Deputaților.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 125/2003 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române și reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române (amânarea votului final).  

La pct.12 - Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.125/2003 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/1998. Este inițiatorul? Suntem în procedură de urgență. Comisia pentru industrii. Domnule președinte Antal, propuneți timpii de dezbatere.

   

Domnul Antal István:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Această ordonanță a fost emisă în vederea îndeplinirii obiectivelor privind îmbunătățirea eficienței rețelei feroviare și pentru armonizarea legislației naționale cu legislația Uniunii Europene, preluând prevederile aplicabile ale Directivei 2001/12/CE, care a modificat Directiva nr.91/440 privind dezvoltarea căilor ferate comunitare. Având în vedere acest fapt, consider că sunt necesare maxim 5 minute pentru dezbateri generale, dacă sunt, și un minut pentru intervenții, dacă există unele întrebări din partea colegilor. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu această propunere de dezbatere?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă rog să luați proiectul de lege și ordonanța.

La titlul proiectului de lege dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, urmăriți amendamentul 2. Admis amendamentul, modificat cuprinsul articolului unic.

Titlul ordonanței de urgență. Nu sunt obiecțiuni. Votat în forma inițială.

Art.I din ordonanță. La art.I, urmăriți amendamentul 4. Dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt. Amendamentul 4 este votat în unanimitate.

Cu privire la amendamentul 5, cel cu privire la art.I pct.1 lit.b) dacă aveți obiecțiuni? Votat amendamentul 5.

Prin amendamentul 6, comisia vă propune modificarea pct.3, cel cu privire la art.I pct.11. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 6? Admis amendamentul, introdus acest text.

Prin amendamentul 7, comisia propune modificarea pct.4 din ordonanță. Dacă aveți obiecțiuni? Admis amendamentul 7, modificat pct.4.

Prin amendamentul 8, comisia propune modificarea pct.5 din ordonanță. Dacă aveți obiecțiuni? Admis amendamentul, modificat pct.5.

Prin amendamentul 9, comisia propune modificarea pct.6. Admis amendamentul, modificat pct.6 din ordonanță.

La pct.7 din ordonanță, urmăriți amendamentul 10. Admis amendamentul, modificat pct.7.

La pct.8, urmăriți amendamentul 11. Admis amendamentul, modificat pct.8.

La pct.9, urmăriți amendamentul 11, de la pag.10, cel cu privire la art.56. Admis amendamentul, modificat acest punct.

Prin amendamentul 12, comisia propune introducerea unui nou articol, art.I1. Dacă aveți obiecțiuni? Admis amendamentul, se introduce acest nou text.

La art.II dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Art.II din lege îl găsiți la pag.5 din proiectul de lege. Votat în unanimitate în formula inițială.

Vom supune proiectul votului final în cursul zilei de mâine.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 30/2004 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 170/1999 privind acordarea, în mod gratuit, a asistenței medicale, medicamentelor și protezelor pentru unele categorii de persoane prevăzute în legi speciale (amânarea votului final).  

La pct.13 - Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 30/2004. Rog inițiatorul să prezinte, pe scurt, acest proiect, pentru a putea să ne încadrăm în timp, la ora 18.00 terminându-se dezbaterea asupra proiectelor de lege înscrise pe ordinea de zi.

   

Domnul Iulian Popescu:

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.170/1999 privind acordarea în mod gratuit a asistenței medicale, a medicamentelor și protezelor, precum și altor servicii decontate din Fondul unic național de asigurări sociale de sănătate, acordate unor categorii de persoane prevăzute în legi speciale, și anume: persoanele care și-au pierdut total sau parțial capacitatea de muncă, marii mutilați, răniții, urmașii și părinții celor care au decedat ca urmare a participării la Revoluția din 1989, veteranii de război și văduvele de război, persoanele persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și cele deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, persoanele persecutate din motive etnice de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945, persoanele cu handicap, persoanele care au executat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciilor Muncii în perioada 1950-1961.

Având în vedere impactul acestor sume asupra Fondului unic național de asigurări sociale de sănătate, se propune modificarea actului normativ mai sus - menționat, cu precizarea clară a serviciilor medicale care se acordă acestor categorii de asigurați și care pot fi suportate din Fondul unic de asigurări sociale de sănătate.

În acest scop, s-a elaborat proiectul acesta, pe care-l supunem spre aprobare dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Da. Vă rog, din partea Comisia pentru sănătate și familie, doamna deputat Bartoș.

Aveți cuvântul.

 
   

Doamna Daniela Bartoș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru sănătate și familie a fost sesizată cu dezbaterea și avizarea în fond a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.30/2004 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.170 din 1999 privind acordarea, în mod gratuit, a asistenței medicale, medicamentelor și protezelor pentru unele categorii de persoane prevăzute în legi speciale.

În urma studierii proiectului de lege și a votului care s-a dat în comisie, se propune plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și aprobare, proiectul de lege, în forma înaintată de Senat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva să intervină în dezbatere?

Trecem la dezbaterea proiectului de lege, pe textele acestuia.

La titlul proiectului de lege, dacă aveți obiecțiuni?

Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic.

Votat în unanimitate.

Titlul ordonanței.

Votat în unanimitate.

Art.I și pct.1, pct.2 și pct.3.

Dacă aveți obiecțiuni la vreunul dintre acestea?

Vă mulțumesc.

Votate în unanimitate.

Pct.4, pct.5, pct.6, pct.7 și pct.8 din ordonanță.

Votate în unanimitate.

Art.II din ordonanță.

Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul votului final în cursul zilei de mâine.

Vă mulțumesc.

Cu aceasta, trecem la partea a doua a ședinței de astăzi, dedicată răspunsurilor la întrebări și interpelări.

 
Primirea de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului:  

Începem, stimați colegi, ședința consacrată răspunsurilor orale la interpelări.

  Ștefan Baban

Domnului deputat Ștefan Baban îi răspunde domnul ministru Sorin Aurel Encuțescu, cu privire la "Armata română între agonie și extaz".

Titlul întrebării nu este o aserțiune care să-mi aparțină.

Poftiți, domnule ministru.

   

Domnul Sorin Aurel Encuțescu (secretar de stat, Ministerul Apărării Naționale):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Problematica suicidului în rândul militarilor în termen reprezintă un aspect cu repercusiuni și ecouri neplăcute, cunoscut conducerii instituției militare.

Analizarea cauzelor generatoare ale acestor gesturi disperate la care recurg de regulă conscripții a constituit primul pas pe calea prevenirii și menținerii sub control a acestui fenomen.

Observarea din toate perspectivele a fenomenului respectiv de către specialiști nu a putut fi ruptă de social, întrucât militarul în termen care recurge la o astfel de soluție extremă provine dintr-un anumit mediu, are la bază un anumit grad de cultură și inteligență, are o anumită reacție la stimul și este conștient de faptul că se va întoarce în același mediu.

Instituția militară, servind scopului primordial al apărării și securizării societății, are propriul sistem, distinct față de mecanismele de învățare generale, proprii societății civile, de pregătire a tinerilor în vederea îndeplinirii îndatoririlor constituționale față de țară.

De aceea, ordinea cazonă s-a dovedit de-a lungul timpului a fi extrem de eficientă pentru nevoile de apărare, însă nu se poate afirma, totuși, că reprezintă un sistem perfect.

Din acest motiv, evenimentele care, chiar desprinse din contextul vieții militare au în mod normal impact emoțional deosebit, capătă în armată o amplitudine aparte, pentru că statutul de militar sau militar în termen reprezintă un statut special, cu renumele și onoarea bine cunoscute, caracterizate de disciplină și rigoare.

Instituția militară, luând în considerare toate aspectele sociale - psihologice, umane - materiale, întrunite pentru a forma profilul condițiilor din armată, a elaborat o strategie pentru prevenirea și controlul acestor suiciduri.

Această strategie cuprinde în primul rând asigurarea unei selecții cât mai riguroase a persoanelor care urmează să intre în armată ca militari în termen, sau în calitatea de cadre militare. Pe acest segment lucrează în centrele militare și în centrele zonale de selecție un număr de 64 de psihologi, la care se adaugă medicii psihiatri din comisiile de selecție. Apoi, Ministerul Apărării Naționale este preocupat și de reacția la condițiile speciale cazone ale militarilor înrolați, prin cunoașterea, în diferite perioade ale desfășurării serviciului militar, a comportamentului acestora, sub toate aspectele. Astfel, după o lună sau o lună și jumătate, aceștia sunt reverificați din punct de vedere psihosocial și medical. În urma acestei verificări și expertize psihologice, se ia o nouă decizie, în baza căreia se continuă sau se întrerupe satisfacerea îndatoririlor militare.

O altă metodă în slujba combaterii actelor de instabilitate psihică o reprezintă asistența psihologică a militarilor și de consiliere întreprinsă de psihologii angajați în toate unitățile și comandamentele militare.

De asemenea, în rândul măsurilor luate pentru prevenirea actelor autoviolente în armată, se numără și rezolvarea oportună a problemelor militarilor în termen, prin grija comandanților de la toate eșaloanele, prin intermediul învoirilor, permisiilor, ori asigurării asistenței religioase.

O atenție sporită a fost acordată și îmbunătățirii condițiilor de viață ale militarilor în legătură cu hrănirea, echiparea, cazarea și pe linia stabilirii relațiilor interumane.

Toate aceste măsuri au ca efect scăderea numărului cazurilor de suicid. Statistic, dacă în perioada '96-2000, când comisiile pentru probleme sociale au fost desființate, la fel ca și funcțiile de psiholog de la unitățile militare, după anul 2001 și reînființarea structurilor menționate, rata suicidelor din armată s-a situat constant sub procentul suicidelor din viața civilă, comparabil cu situația similară raportată de armatele statelor membre NATO.

Preocuparea permanentă pentru remedierea tuturor factorilor negativi din mediul militar, în contextul integrării în structurile euro-atlantice și al trecerii la o armată profesionistă, are menirea, pe de o parte, de a anihila aceste aspecte și, pe de altă parte, de a apropia viața militarilor de condițiile oferite în societatea civilă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Domnule deputat, aveți dreptul la un comentariu de un minut la acest răspuns.

 
   

Domnul Ștefan Baban:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc, domnule ministru. Să sperăm că este așa cum spuneți dumneavoastră în materialul prezentat.

Din informațiile pe care le am, într-adevăr, sunteți pe cale de a le rezolva. Nu-i în totalitate.

Și mai am o propunere: să vă ocupați chiar și de cadrele armatei, care și dânșii au probleme și trebuie și ei tratați de așa manieră încât să nu fie predispuși la ultimul gest.

Oricum, vă mulțumesc pentru răspuns.

 
  Florin Iordache

Domnul Valer Dorneanu:

Domnului deputat Florin Iordache îi răspunde domnul secretar de stat Mircea Alexandru, cu privire la o întrebare intitulată "Ordinea și securitatea publică".

   

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administrației și Internelor.):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am onoarea să prezint răspunsul la interpelarea domnului deputat Florin Iordache, referitoare la modul în care se aplică pe raza județului Olt Programul pentru liniștea localităților rurale.

Într-adevăr, ponderea populației județului Olt o reprezintă locuitorii din mediul rural, care reprezintă peste 60% și care locuiesc în 94 de comune.

Având în vedere acest considerent, conducerea Inspectoratului de Poliție al județului Olt, împreună cu Autoritatea Teritorială de Ordine Publică, a implementat în anul 2003, printre alte priorități, Programul de acțiune al Ministerului Administrației și Internelor, pentru liniștea comunității rurale.

Prin acest program, s-au urmărit mai multe obiective, dintre care amintim: cunoașterea populației și realizarea parteneriatului poliție-comunitate, creșterea eficienței activităților polițiștilor din cadrul centrelor de poliție rurală în prevenirea și combaterea faptelor antisociale, asigurarea climatului de ordine publică în sistem unic și rezolvarea cu operativitate a sesizărilor cetățenilor.

În mediul rural din județul Olt acționează 30% din efectivele de polițiști care încadrează Inspectoratul de Poliție al județului Olt, cele 94 de comune fiind organizate în 15 centre zonale de poliție rurală, coordonate de ofițeri cu experiență și bine pregătiți profesional. Implicarea acestora în organizarea și conducerea nemijlocită a unor acțiuni, rezolvarea operativă a plângerilor și a sesizărilor cetățenilor, gestionarea corectă a problematicii în domeniul poliției rurale, au făcut ca activitatea centrelor zonale de poliție rurală să se desfășoare în folosul comunităților și să fie apreciată de către acestea.

O atenție deosebită s-a acordat activității de prevenire a faptelor antisociale prin intensificarea patrulărilor, a acțiunilor și microacțiunilor desfășurate cu efective lărgite, cât și în comun cu jandarmii, gardieni publici, reprezentanți ai Societății Electrica, ai sistemului național de îmbunătățiri funciare, direcției silvice județene și altele, activități care au contribuit la stăpânirea corespunzătoare a fenomenului infracțional și crearea sentimentului de siguranță civică.

Menționăm, în acest sens, acțiuni cu efective mărite, executate pe linia combaterii furturilor de animale în zona comunelor Mărunței, Izvoarele, Vâlcele, Fărcașele, Fălcoiu și altele, pentru combaterea furtului de produse petroliere, de cabluri electrice și telefoane la Colonești, Optași, Potcoava, Icoana, Corbu, Verguleasa și altele, material lemnos, braconaj cinegetic și piscicol.

De asemenea, au fost executate activități în zonele cu risc criminogen, cum ar fi: discotecile, barurile, piețele, târgurile, oboarele și altele.

Cu ocazia activităților specifice preventive, au fost aplicate 18 mii de sancțiuni contravenționale, iar în peste o mie de cazuri s-a intervenit pentru aplanarea stărilor conflictuale ce puteau degenera în infracțiuni contra vieții și integrității persoanelor.

Activitatea efectivelor de poliție care acționează în cadrul acestui program poate fi apreciată prin prisma contribuției la constatarea și soluționarea a 2.586 de infracțiuni.

Ca urmare a activității desfășurate, în majoritatea infracțiunilor de furt, autorii au fost identificați operativ, dispunându-se măsuri de recuperare a prejudiciului cauzat.

Tot ca o consecință a bunei organizări în cadrul programului, în anul 2003, numărul infracțiunilor de furt comise de autori necunoscuți a înregistrat o scădere cu 10% față de perioada anterioară. Astfel, în cursul anului 2003, rata criminalității la nivelul județului a fost de 1.268 de infracțiuni la suta de mii de locuitori, sub media pe țară. Prioritar, s-a acționat pentru creșterea gradului de solicitudine manifestat de polițiști în raporturile cu comunitatea rurală, fapt evidențiat în reducerea sesizărilor și memoriilor adresate de cetățeni instituțiilor statului.

Un rol pozitiv l-a avut și atragerea populației la colaborare pe bază de voluntariat.

Prin activitățile desfășurate în mediul rural, s-a reușit menținerea, în condiții corespunzătoare, a situației operative, nefiind înregistrate evenimente majore, care să afecteze grav ordinea și liniștea publică.

În vederea asigurării climatului de ordine și siguranță civică, avându-se în vedere că postul de poliție reprezintă veriga de bază în îndeplinirea atribuțiilor poliției în mediul rural, în conformitate cu prevederile noii concepții de reorganizare a activității efectivelor poliției de ordine publică, la nivelul localităților au fost definitivate planurile de siguranță publică, în raport de evaluarea situației operative și de recomandările Autorității Teritoriale de Ordine Publică.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Domnule deputat, dacă doriți să faceți un comentariu?

Domnul deputat Florin Iordache.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Aș vrea să mulțumesc pentru răspunsul complet pe care l-a prezentat domnul secretar de stat.

Aș vrea să adaug, în plus, că la nivelul județului Olt, în ultima perioadă - mă refer în ultimii doi ani de zile -, într-adevăr, starea de infracționalitate a scăzut spre niște cote foarte mici. Se vede că, într-adevăr, există o bună colaborare între organele de poliție, societate civilă, jandarmerie, iar, personal, consider că echipa condusă de inspectorul șef, domnul Baicea, controlează starea de infracționalitate la nivelul județului Olt și, într-adevăr, se observă că echipa Ministerului Administrației și Internelor face o treabă foarte bună.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

 
  Dan Brudașcu

Domnul Dan Brudașcu - conflictul dintre directorul S.C. Transporturi grele agabaritice și autoritățile locale din comuna Rebrișoara.

   

Domnul Dan Brudașcu:

Domnule președinte,

Permiteți-mi să prezint pe scurt interpelarea, întrucât, din motive de timp, n-am făcut-o la momentul prezentării ei.

Am fost sesizat de către directorul general al S.C. Transporturi grele agabaritice din Cluj-Napoca asupra faptului că, după ce și-a cumpărat, cu forme legale, de la S.C. Roman S.A. Brașov, o autospecială pentru transport bușteni, înmatriculată sub numărul MM-06-VAS, acesta urma s-o ridice din localitatea Rebrișoara, unde fusese sechestrată, ca urmare a unor neînțelegeri existente între deținătorul anterior al acestui autovehicul și autoritățile locale.

La prezentarea sa în localitatea Rebrișoara, asupra lui și a celorlalți membri ai conducerii firmei amintite, s-au abătut injurii, amenințări și alte cuvinte ireproductibile în contextul de față. Fără motiv legal, cei amintiți i-au împiedicat pe reprezentanții cumpărătorului legal să intre în posesia acestui autovehicul.

Precizez că acest autovehicul a făcut obiectul unei sentințe civile emise de către Tribunalul Maramureș, care permitea S.C. Roman S.A. să vândă prin licitație acest autovehicul.

Între alte lucruri de amintit este acela că, spre deosebire de minunile care s-au făcut în județul Olt, sau nu știu care județ, de data aceasta, poliția a dat dovadă de lipsă de implicare pentru apărarea legii și apărarea celor care dețin dreptul legal asupra acestei proprietăți.

De la depunerea acestui document și până în prezent, s-a primit o înștiințare din partea Inspectoratului de Poliție al județului Bistrița-Năsăud, din care rezultă că nu au fost întocmite documentele de începere a urmăririi penale - s-a dat neurmărire penală -, probabil, pe considerentul că membrii din conducerea primăriei - care au agresat pe cei din conducerea firmei câștigătorului și deținătorului legal al acestui autovehicul - fac parte din partidul de guvernământ.

Deci, asistăm, prin urmare, la o mostră clară de aplicare a legii de către cei care sunt chemați prin lege și prin competențele stabilite de lege - deci, aplicarea aceasta preferențială, pe considerente stricte de partid.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul secretar de stat Mircea Alexandru. Vă rog să răspundeți acestei interpelări.

 
   

Domnul Mircea Alexandru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule deputat,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră, prin care solicitați luarea măsurilor legale de către poliție, pentru ca domnul Nicolae Vasile, domiciliat în municipiul Cluj-Napoca să intre în posesia autospecialei despre care ați vorbit, am onoarea să vă comunic următoarele.

Potrivit dispoziției Regulamentului Camerei Deputaților, art.162 alin.2, "Interpelarea constă într-o cerere adresată Guvernului de un grup parlamentar, de unul sau mai mulți deputați, prin care solicită explicații asupra politicii Guvernului în probleme importante ale activității sale interne sau externe".

Analiza aspectelor semnalate evidențiază faptul că demersul nu vizează, nici pe departe, problematica sus-amintită, ci se referă la o situație particulară, în care, după opinia dumneavoastră, directorul general al unei societăți comerciale a fost împiedicat să intre în posesia unei autospeciale pentru transport bușteni.

Totuși, din verificarea aspectelor semnalate, au rezultat următoarele: autocamionul cu numărul de înmatriculare MM-06-VAS, cumpărat de către S.C. Transporturi grele agabaritice, cu sediul în Alba-Iulia, se afla la momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare pe raza comunei Rebrișoara, județul Bistrița-Năsăud, sechestrat de primarul acestei comune, întrucât deținătorul anterior al vehiculului era creditor către primărie cu o sumă de peste 850 de milioane de lei.

Menționăm și faptul că S.C. Transporturi grele agabaritice S.A. a reclamat aceste fapte organelor de urmărire penală, s-au făcut cercetări, iar prin Rezoluția nr.123 din 17 martie 2004 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de primar și celelalte persoane reclamate în cazul respectiv.

Menționăm că în litigiu se pune problema remiterii unui autovehicul de către poliție. Or, conform competențelor care-i revin, poliția nu are competențe să remită bunuri care fac obiectul unor litigii de natură civilă.

În concluzie, litigiul ce s-a creat între noul proprietar și primar este de competența instanței de judecată, și nu a ministrului administrației și internelor, care nu poate interveni în remiterea de bunuri între părțile litigante.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Comentariu de un minut, domnule deputat, cu privire la răspunsul pe care l-ați primit.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

În primul rând, domnule președinte, constat că domnul secretar de stat începe să ne dea lecții în legătură cu dreptul nostru de a adresa sau nu interpelări membrilor Guvernului.

În al doilea rând, aș vrea să-i atrag atenția, cu tot respectul, că aici este vorba de un aspect care ține de un element fundamental: respectarea și aplicarea legii în România. Dacă această chestiune domniei sale i se pare nesemnificativă, atunci, îl rog ca, pe viitor, să nu se mai prezinte pentru a răspunde interpelărilor pe care le adresez. Nu m-am adresat pentru susținerea cazului personal al celui păgubit, ci pentru susținerea nevoii de aplicare a legii, indiferent de persoanele care sunt victime ale acestei neaplicări sau ale acestei aplicări eronate.

În al treilea rând, aș vrea să vă informez, domnule secretar de stat, că ați fost dezinformat. În documentul pe care-l am la mine, la biroul parlamentar, - și care este emis de Inspectoratul de Poliție al județului Bistrița-Năsăud -, se precizează nu că Parchetul a dat neurmărire penală, ci că organele de poliție care au efectuat cercetările au recomandat neînceperea urmăririi penale; este un element esențial.

În al patrulea rând, constat cu surprindere că, ori de câte ori este vorba de abuzuri grosolane, poliția și ministerul de resort se spală pe mâini, ca Pilat din Pont, invocând imposibilitatea de a cere celor care au menirea prin lege s-o aplice, să se pronunțe de maniera în care v-ați pronunțat dumneavoastră.

Cu asemenea răspunsuri nu sunt mulțumit, domnule președinte, și v-aș ruga, de asemenea, să aveți în vedere că la o serie de întrebări și interpelări adresate membrilor Guvernului, nu am primit răspuns în termenul stabilit prin Constituție și prin regulamentele noastre.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

O să revenim, stimați colegi, la acele interpelări la care n-ați primit răspuns, dar v-aș ruga să fiți mai exacți în ceea ce privește calificarea răspunsului pe care l-ați dat, pentru că domnul ministru n-a făcut altceva decât să citească din propriul nostru Regulament al Camerei definiția interpelării, care înseamnă o explicație asupra politicii Guvernului în probleme importante ale activității sale interne sau externe, nu un conflict între două persoane oarecare.

 
     

Domnul Eugen Lucian Pleșa (din sală):

Noi reprezentăm populația, nu regulamentul!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

O reprezentați potrivit regulamentului, stimate coleg.

 
     

Domnul Eugen Lucian Pleșa (din sală):

Și mie îmi face la fel. Numai atâtea observații!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Pleșa, dacă puteți să expuneți un punct de vedere, vă rog să veniți la tribună, să-l spuneți, în cadrul regulamentului.

 
     

Domnul Eugen Lucian Pleșa (din sală):

Vă spun, sigur că da.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Până acum nu v-am văzut decât comentând din bancă. Când este vorba să dezvoltați ceva aici, nu prea aveți curajul.

 
     

Domnul Eugen Lucian Pleșa (din sală):

Curajul? Am curaj întotdeauna.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Aveți cuvântul, domnule ministru.

 
   

Domnul Mircea Alexandru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nici calificarea.

 
   

Domnul Mircea Alexandru:

Răspund, cu tot respectul, la obiecțiunile domnului deputat Dan Brudașcu.

Într-adevăr, cazul prezentat este unul particular. Interpelarea spune așa: "La biroul nostru parlamentar s-a prezentat domnul Nicolae Vasile, directorul general al S.C. ..., care solicită să se ia măsurile pentru restituirea autovehiculului său."

Și doi: nu sunt dezinformat și nu-mi pot permite să vin în fața Parlamentului dezinformat. Documentul pe care-l am la dispoziție și pe care-l prezint acum domnului deputat este Rezoluția din 17 martie 2004 a Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud, Dosarul nr.123/P/2004, în care domnul procuror Alexandru Bria dispune, prin rezoluție, neînceperea urmăririi penale.

Vă mulțumesc.

 
     

Domnul Dan Brudașcu (din sală):

Domnule președinte, vă rog!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, din păcate, iar trebuie să vă amintesc o prevedere din regulament, că aveți dreptul să comentați o singură dată. Și ministerul vă răspunde tot o singură dată. Pentru alte nedumeriri, vă rog să vă adresați direct domnului ministru, pentru că sunt convins că vă va da toate explicațiile pe care le doriți.

 
     

Domnul Eugen Lucian Pleșa (din sală):

Dați-i și o palmă!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul secretar de stat Mircea Alexandru mai are de răspuns unei întrebări pe care i-a adresat-o domnul Nicolae Enescu. Este? Nu este. Vă rog să-i transmiteți răspunsul în scris.

 
  Ioan Andrei

În continuare, domnul ministru Nica, ministrul comunicațiilor și tehnologiei informației, are de dat patru răspunsuri și v-aș ruga să le dați pe toate, fără a le dezvolta pe fiecare pe rând. Eu vă spun obiectul lor și dumneavoastră le dezvoltați pe rând.

Prima întrebare se referă la stadiul actual al tehnologiei informației; a doua - la funcționarea sistemului electronic de atribuire a autorizațiilor de transport internațional; a treia - la rezultatele liberalizării pieței comunicațiilor; și a patra - măsurile luate de dumneavoastră pentru mărirea gradului de securitate în domeniul electronic.

Vă rog.

Au fost puse aceste întrebări de domnul deputat Andrei Ioan.

   

Domnul Dan Nica (ministru, Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației):

Vă mulțumesc, domnule președinte,

Stimați colegi,

Răspunsurile la întrebări le voi lua în ordinea pe care le-a citit domnul președinte Dorneanu și vă rog să-mi dați voie să prezint un rezumat al acestor răspunsuri, ele sunt foarte elaborate, și să-mi îngăduiți să-i prezint răspunsul complet domnului deputat, după terminarea acestei intervenții la microfon.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc foarte mult pentru această inițiativă.

 
   

Domnul Dan Nica:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În anul 2001 România practic nu conta în Europa în domeniul tehnologiei informației, din acest motiv a fost nevoie de o acțiune extrem de dinamică și de bine pusă la punct, ca să putem să recuperăm decalajul pe care îl aveam față de țările membre și chiar față de unele țări candidate la Uniunea Europeană.

Din acest punct de vedere, astăzi, când discutăm, România nu numai că și-a îndeplinit angajamentele pe care le avea față de Uniunea Europeană și de la acel calificativ înjositor de țară pe care l-am avut, că România nu are resursele umane necesare pentru discutarea acestui capitol în raportul de țară pe anul 2000, România este astăzi considerată exemplu și acest lucru este recunoscut atât de către comisarul de specialitate Liikanen, cât și de directorul general al Direcției pentru societatea informațională, Fabio Colasanti.

Premiile pe care le-a obținut România în această perioadă au venit să confirme acest avans extrem de susținut pe care l-a avut România, fie că este vorba de introducerea sistemului electronic de achiziții publice, fie că este vorba de introducerea sistemului electronic național, România fiind considerată exemplu în Europa din punctul de vedere al introducerii serviciilor care, bineînțeles, au menirea să elimine birocrația și corupția.

Utilizatorii de internet de la 2-3% cât aveam în 1999-2000 astăzi procentajul acestora a atins cifra de 16-25% stând mult mai bine decât celelalte țări, majoritatea țărilor candidate ne devansează doar 3 țări candidate, care sunt mai bine situate, iar din punctul de vedere al indicatorilor serviciilor on-line România este înaintea tuturor celorlalte țări care au fost candidate ca și noi la Uniunea Europeană, ba chiar este considerată înaintea unui număr important de țări membre deja a Uniunii Europene.

Sigur că acest lucru a permis ca în prezent societatea informațională să fie considerat domeniul de succes și domeniul de reușită, de referință pe care România îl are în Uniunea Europeană.

Scopul utilizării internetului este evident diferit, foarte mulți dintre cetățenii României utilizează acest mijloc modern pentru a-și desfășura activitatea zilnică, astăzi fiind posibil să-ți plătești taxele on-line, să apelezi la servicii de internet banking-home banking să cauți formulare, să iei formulare și chiar să-ți trimiți diferite declarații on-line fără ca pentru această să fii nevoit să te deplasezi la sediul unei instituții de stat.

Despre cifra de afaceri ca să vă spun câteva lucruri, domnule deputat, poate ar trebui să menționez doar cifra pentru anul 2004, 4.600.000.000 de euro, care înseamnă aproape 10% din p.i.b.-ul României. Deci o progresie extraordinară, practic o dublare a acestei cifre de afaceri, față de ceea ce exista în România acum 4 - 5 ani.

Cu permisiunea dumneavoastră, să-mi dați voie să vă citesc răspunsul la cea de-a doua întrebare, sistemul electronic de atribuire a autorizațiilor de transport internațional de marfă. Această decizie pe care am luat-o s-a datorat faptului că în România există mult mai multe camioane și mult mai multe cereri de transport decât autorizații care le dau alte țări, e drept. Ca să vă dau rezultatele unei ultime analize, în România există, să spunem, 10 mii de camioane și există, conform numărului de autorizații pe care România le-a primit de la țările pe care noi le avem partenere în cadrul Conferinței europene a miniștrilor transporturilor, practic, cu o singură ieșire a unui camion pe lună, ceea ce, evident, este extrem de puțin și pentru a avea un criteriu extrem de transparent de atribuire a acestor autorizații, am luat decizia ca acestea să fie realizate de calculator pe baza unui algoritm matematic care a fost stabilit de către Ministerul Transporturilor, asociația profesională împreună cu noi.

Astăzi toți operatorii de transport internațional de marfă din România își obțin autorizații de transport exclusiv prin intermediul internetului. Întrebarea nr.1.

Nr.2. Până astăzi, și m-am uitat pe o cifră ca să vă dau și o cifră foarte recentă, erau eliberate peste 1004 de autorizații. Ținând cont că perioada de eliberare a fost decembrie, ianuarie, februarie și câte zile au fost din martie, numărul este absolut impresionant.

Sigur că toată lumea acum este fericită și vorbesc de transportatorii care, într-adevăr, se ocupă cu activitatea internațională de transport de marfă pentru că, pe de o parte este un sistem extrem de transparent. Toată lumea, chiar dacă nu sunt mulțumiți toți, pentru că în mod evident numărul, nevoia de autorizații de transport este mai mare decât câte autorizații are România în acest moment și în special pe relația Ungaria, Serbia Serbia-Croația și Ucraina care sunt principalele ieșiri spre vest ale României, unde numărul de autorizații este foarte mic și ne creează probleme imense nu numai nouă, transportatorilor, în primul rând, și cred că acest exemplu vine să confirme ceea ce spuneam la prima întrebare: că România a reușit să găsească în această perioadă de timp răspunsuri precise la probleme precise sau răspunsuri concrete la probleme concrete. Și acesta este un exemplu, acest sistem este considerat bună practică în Uniunea Europeană și România a primit felicitări pentru că nimeni nu se aștepta să avem o reacție atât de rapidă la o problemă care încă nu este rezolvată într-un număr foarte mare de țări europene.

La fel, răspunsul detaliat, domnule deputat, am să vi-l dau după această intervenție.

A treia întrebare. Anul 2003 a fost un an în care am avut o piață liberalizată. Care sunt rezultatele la mai mult de un an din momentul deschiderii competiției? Din păcate, în 1998, România a avut o șansă unică, să deschidă competiția și această șansă a irosit-o prin decizia de a prelungi un monopol în domeniul comunicațiilor pe o perioadă de 5 ani de zile. Din acest motiv nu am putut să facem această operațiune de liberalizare decât de la 1 ianuarie 2003, am făcut-o într-o manieră extrem de exactă, România a fost prima țară europeană care a adoptat acquis-ul comunitar în domeniul comunicațiilor în luna iunie a anului 2002. Astăzi, deși numărul de operatori de telefonie nu este cel pe care l-am așteptat noi, mă refer la operatorii naționali, foarte multe servicii la ora actuală au o competiție care este benefică și mă refer la faptul că în luna ianuarie 2003 au apărut primii operatori de telefonie internațională, prețul a scăzut astăzi cu 60%, ceea ce sigur că se regăsește în factura pe care o au de plătit cei care utilizează asemenea servicii.

În domeniul comunicațiilor naționale și locale au apărut primii doi operatori care, sigur, oferă servicii limitate, dar faptul că decizia pe care noi am luat-o a fost aceea de a nu pune nici o barieră și că cine are bani să investească și nu are nevoie de nici un fel de licență de la guvern sau de la orice altă instituție a statului a făcut ca cei care doresc să activeze în acest domeniu să nu aibă practic nici o barieră.

Din acest motiv, România este considerată exemplu și, în permanență, atunci când se discută despre modelele de deschidere a competiției în comunicații, România este permanent solicitată pentru a prezenta acest model de succes. Și-au depus, până în prezent, 1800 de companii, notificarea pentru a presta servicii de comunicații electronice, au fost alocate 20 de milioane de numere de telefon, 15 companii încheiase racordul de interconectare cu Romtelecomul, iar 11 milioane este numărul de clienți în serviciile de telefonie fixă și mobilă. E un număr impresionant și vă aduc aminte că cifrele, acum câțiva ani de zile, ne situau undeva foarte jos. Sigur că e nevoie de o nouă abordare în acest moment față de abordarea numerică, este nevoie să ne aplecăm mai mult către cei care au venituri reduse și acest lucru vom face în zilele următoare când voi publica ordinul de ministru privind strategia în serviciul universal care va avea adresabilitate directă pentru cei care au venituri mici, astfel încât a utiliza telefonul, a utiliza internetul să nu fie un serviciu la îndemâna doar a celor care au bani, ci să fie un serviciu la îndemâna celor care au nevoie de aceste servicii.

A patra întrebare, domnule deputat, am aici răspunsul complet și am să-mi permit să vi-l înmânez, este pe măsura dezvoltării internetului, securitatea constituie o preocupare. Sigur că da, și din acest motiv am și luat măsuri ca să fie pedepse foarte dure, inclusiv cu închisoarea, pentru toți cei care utilizează acest gen de infracționalitate și care ne creează tuturor probleme. Pe de o parte naționale, pentru că sunt unii care creează viruși, ne strică calculatoarele, sistemele informatice, iar, pe de altă parte, alții care vor să practice furtul prin intermediul calculatorului.

Din acest motiv, România, în continuare, se află de foarte mulți ani pe un nemeritat loc 4-5 în lume, din punct de vedere al criminalității și infracționalității, pentru că aici este inclusă și pirateria software. Prin măsurile pe care le-am luat, România având una dintre cele mai dure legislații în domeniul pedepsirii criminalității informatice, am reușit să reducem foarte mult numărul celor care, de exemplu, dădeau comenzi frauduloase pe internet în SUA și uitau să mai plătească sau dădeau un număr de card fals, ceea ce a și făcut ca în vreo doi ani de zile nici un card din România să nu mai fie acceptat de marile site-uri de comerț electronic. Toate aceste lucruri le-am eliminat pentru că am fi ajuns într-o situație periculoasă în care pedepseam 22 de milioane de români pentru câteva minți înfierbântate care nu știu și nu înțeleg ce înseamnă să respecți legea și să respecți concetățenii.

De asemenea, am dat drumul unui portal - www. efraudă. ro unde colectăm aceste cereri. Chiar ieri am văzut o sesizare venită din SUA, cineva care vânduse un telefon mobil pe internet. Pe toți îi prindem, lucrăm foarte îndeaproape cu organele specializate ale statului, cu poliția, cu ceilalți, Parchetul, cei are au atribuții în acest domeniu, și vrem să fim siguri că toți cei care fură intră în pușcărie și până acum avem rezultate deosebite din acest domeniu, lucru care este din nou recunoscut de partenerii noștri.

Un al doilea este sistemul www.ceris.ro care este centrul de expertiză și răspuns la cererile de securitate. Vă aduc aminte că acum 2 luni de zile, un celebru virus care a făcut victime în toată lumea, afectând multe calculatoare a fost semnalat prima dată în România de acest centru crisc.ro și vrem să întărim colaborarea acestui centru de expertiză cu toate celelalte centre de semnalare timpurie ale diferitelor atacuri informatice care apar, astfel încât utilizatorii români să fie și protejați și avertizați din timp.

Domnule președinte,

Domnule deputat,

Acestea au fost răspunsurile la întrebările pe care mi le-ați adresat și vă dau răspunsurile complete.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul deputat Andrei, dacă doriți să comentați aceste răspunsuri?

 
   

Domnul Ioan Andrei:

În primul și în primul rând îi mulțumesc domnului ministru.

Doar două aspecte am. Într-adevăr, legat de autorizațiile de transport, su-a mai remediat acele dubii cum se dau etc., dar poate trebuie găsită o soluție și pentru cei care nu au un număr destul de mare de mașini, pentru că am înțeles că se face o medie în funcție de numărul de autorizații, iar unii poate nici nu mai ajung într-un an de zile să beneficieze de aceste autorizații. Asta ar fi prima problemă.

Iar a doua este legată de faptul că știu că foarte mulți sau aproape nimeni din prestatorii de servicii de telefonie fixă nu mai doresc să facă o dezvoltare în telefonia rurală. Știu că era vorba de constituirea unui fond gestionat de, să spunem, prin ANRC, gestionat de Ministerul Comunicațiilor, unde cred că această urgentare a constituirii acestui fond va fi necesară, pentru că încă mai avem zone unde telefonia nu este dezvoltată în mediul rural. Nu este rentabil, într-adevăr, dar trebuie făcut ceva și acolo.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru, doriți să răspundeți acestor întrebări? Vă rog, pe scurt, ca și data trecută.

 
   

Domnul Dan Nica:

Referitor la autorizațiile de transport este real faptul că noi alocăm autorizațiile proporțional cu numărul de camioane pe care îl are fiecare operator. Nu am găsit un alt criteriu care să fie mai obiectiv și mai transparent. Dacă fiecărui camion din România îi revine 0,25 autorizații de Ungaria, dau un exemplu, sau dacă vreți cifra exactă, îi revine 5 autorizații de Ungaria pe an, ceea ce înseamnă mai puțin de o autorizație la două luni, în mod evident, calculatorul în acest mod alocă aceste autorizații de transport auto.

Sigur că am introdus și o corecție, pentru că nu toți pleacă în același timp, nici spre Ungaria, nici spre Ucraina, nici spre Bulgaria și atunci am introdus preferințele de traseu, astfel încât fiecare să poată să direcționeze către traseele unde are contracte încheiate în mod tradițional, respectând în același timp acest criteriu obiectiv și transparent al parcului auto pe care îl deține fiecare companie de transport internațional de marfă.

Pot să vă spun, domnule deputat, că la introducerea acestui sistem nu am avut nici un fel de reclamație, am avut doar întrebări, oameni care nu înțelegeau de ce nu au voie să iasă din țară sau să obțină autorizație de Ungaria de câte ori aveau un contract încheiat. Din păcate, vă repet încă o dată problema nr.1 a României, astăzi, o constituie insuficiența numărului de autorizații de transport. Sunt 50 de mii de autorizații de Ungaria, 4500 sau 5000 de Serbia și la care se mai adaugă Ucraina la fel un număr de 5000 sau nu știu câte autorizații. Insuficient.

Practic, România la ora actuală, dintr-un anumit punct de vedere, are o barieră care poate să fie extrem de periculoasă pentru transportul de mărfuri al României. Și o să mă întrebați, bine, și asta e acum din 2004? Nu. Acum, pentru că acest lucru se simte cu acuitate, pentru că exportul României s-a dublat.

Exportul României dublându-se, exportul-importul, pentru că e vorba de un trafic în ambele sensuri, nevoia a crescut extraordinar de mult și sunt oameni care se chinuiesc, se duc, își pun camioanele pe trenuri pe sistemul rollont etc.

Din păcate, ceea ce noi trebuie să facem acum este să asigurăm un mecanism transparent și extrem de obiectiv de atribuire a acestor autorizații, astfel încât criteriul nr.1 să-l constituie, să spunem, în primul rând, existența unui contract de transport internațional de marfă și apoi, în funcție de parcul de autovehicole al fiecăruia, să primească numărul corespunzător de autorizații.

Fondul de serviciu universal, deci, domnule deputat, v-am spus că în următoarele zile va apare ordinul, dar pot să vă spun, am căzut de acord în urma discuțiilor cu operatorii că acesta să aibă o valoare de 0,8% din cifra de afaceri, minus veniturile de interconectare, veniturile de rooming și celelalte, ceea ce va crea un fond nu foarte mare, dar un fond suficient ca să putem să atacăm această problemă a telefonizării în mediul rural și aceasta fără a institui obligații în privința unor operatori care, sigur, l-ar face cu toții ineficient.

Din acest motiv, nici un operator din România nu mai are asemenea obligații de a presta servicii care sunt sub costuri în zone care nu acoperă costurile de investiție, aceasta fiind sarcina acestui mecanism prin legea pe care a aprobat-o Parlamentul, de serviciu universal. Mecanismul de intervenție este similar celui care există în Franța și Italia, țările care și la ora actuală, deși sunt extrem de dezvoltate, au 99% penetrarea telefoniei fixe și și-au păstrat totuși acest mecanism, pentru că și ei mai au câte un sătuc, câte un sat unde costurile de instalare a unei linii telefonice sunt foarte mari și, atunci și nici ei nu-și permit să-și oblige proprii operatori să desfășoare activități nerentabile.

Mai multe detalii voi fi bucuros să vi le dau după ce acest document va fi oficial, astfel încât să putem să-l discutăm împreună, dacă mai sunt observații.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Dan Nica:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
  Emil Boc

Domnul Valer Dorneanu:

În continuare, domnului deputat Boc o să-i răspundă domnul secretar de stat Valeriu Steriu, cu privire la derularea programului SAPARD din România. Doriți să dezvoltați acum sau la sfârșit să comentați răspunsul?

   

Domnul Emil Boc:

Acum, domnule președinte, că nu se știe dacă mai apuc la urmă, după stilul de dezbatere.

Domnule președinte,

V-aș ruga să aplicați aceeași unitate de măsură, indiferent că e un reprezentant al Puterii sau al Opoziției. Minutul de replică trebuie să fie minut. Indiferent că e pentru Putere sau Opoziție. Am tot respectul față de domnul ministru, îl apreciez foarte mult, dar dezbaterile pe care domnia-sa le-a provocat țin de dezbateri cu vreun proiect de lege, nu la răspunsul unei interpelări.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

A avut patru replici, că a avut patru interpelări și au adunat.

 
   

Domnul Emil Boc:

Audiențele la PSD se țin acolo la partid, nu la Parlament, din punctul acesta de vedere. Bine, dar haideți să trecem la subiect.

Interpelarea pe care am propus-o îl vizează pe domnul ministru Ilie Sârbu și are ca obiect derularea Programului SAPARD în România.

Din nefericire, România s-a remarcat în plan european printr-o slabă capacitate de absorbție a fondurilor comunitare, adică banii ne sunt dați dar nu reușim să facem proiecte pentru ele și aducem bani în România pe calea fondurilor nerambursabile de la Uniunea Europeană. Iar pe cele pe care reușim să le atragem le gestionăm foarte prost. Acesta este, de fapt, obiectul interpelării mele. Numeroasele scandaluri legate de gestionarea proiectelor SAPARD a atras critica oficialilor europeni și este cunoscut faptul că domnul Jonathan Scheele - șeful Delegației europene la București, al Comisiei Europene a solicitat autorităților locale și Corpului de control al primului ministru să facă cercetări asupra modurilor cum au fost obținute și folosite finanțările derulate prin Programul SAPARD în unele județe ale țării.

Având în vedere numărul mare de cazuri de alocare frauduloasă a fondurilor europene, semnalate și de presă, am solicitat domnului ministru să ne prezinte cel puțin următoarele date: o statistică anuală privind modul de derulare a fiecărui proiect din cadrul Programului SAPARD, care este stadiul implementării Programului SAPARD în România în momentul de față, numele celor care au făcut parte din comisiile de licitație în toate județele țării, extrem de important, pentru că, după cum ați putut observa, Legea conflictului de interese este "admirabilă, sublimă, dar lipsește cu desăvârșire" în acest proces de implementare a Programului SAPARD în România și nu numai că nu a dispărut, ea a înflorit, această lege a conflictului de interese, cu ocazia derulării comisiilor de licitație și a programelor SAPARD, în ansamblu.

Și, în ultimă instanță, am solicitat domnului ministru să ne prezinte măsurile pe care domnia-sa le are în vedere pentru identificarea soluțiilor practice în vederea înțelegerii procedurilor de achiziție și punerea lor în practică cât mai rapid, astfel încât modalitățile de facilitare a obținerii de către beneficiar a creditelor bancare să fie urgente. Este o interpelare constructivă pentru a reuși pe de o parte, să atragem fonduri comunitare și să le gestionăm corect în România, iar Uniunea Europeană să aibă încredere că România are capacitatea, și de a atrage fonduri europene și de a le gestiona corect.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule secretar de stat Steriu, aveți cuvântul să răspundeți.

 
   

Domnul Valeriu Steriu (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale):

Da. Vă mulțumesc.

În primul rând, înainte de a intra în subiect aș dori totuși să punctez două aspecte, practic ce anume ar fi solicitat domnul ambasador Jonathan Scheele, practic toate aceste mediatizări din ultima vreme pleacă de la Agenția SAPARD care a evaluat și anumite erori în funcționare care automat au fost corectate, dar în primul rând a semnalat aspecte noi date de implementare acquis-ului comunitar.

În egală măsură, ca să răspund la un subiect nou, ridicat acum, cred că tocmai Programul SAPARD este cel care, după contractele din anii 2002 și 2003, a reușit să arate Comisiei Europene nevoia de fonduri pentru dezvoltare rurală, practic volumul mare de solicitări, volumul mare de proiecte fără acoperire financiară, a făcut ca pachetul financiar să fie suplimentat cu peste 30%, în special pe componenta de dezvoltare rurală.

În legătură cu interpelarea, ceea ce am primit ca material scris, aș dori să arăt faptul că în procesul de implementare a programului SAPARD nu au existat cazuri de alocări frauduloase a fondurilor europene, dezbaterea publică din ultima vreme având ca subiect cazuri de conflict de interese privind derularea procedurilor de achiziții publice de servicii sau de lucrări de la nivelul consiliilor locale.

În acest sens, Agenția SAPARD a luat o serie de măsuri care asigură condițiile necesare cheltuirii corecte a sumelor alocate consiliilor locale.

În ceea ce privește statistica anuală privind modul de derulare al fiecărui proiect finanțat prin Programul SAPARD, având în vedere că există un număr de 655 de proiecte contractate pentru măsurile 1-1, măsura de investiții în industria alimentară, pentru măsura 2-1 - cea care reprezintă dezvoltarea rurală și pentru măsura 4-2 - asistența tehnică, volumul documentației aferente fiind foarte mare, vă prezentăm situația proiectelor contractate pentru fiecare măsură.

Astfel, pentru măsura 1-1 există un număr de 108 proiecte contractate. Pentru măsura 2-1 de dezvoltare rurală există un număr de 542 de proiecte contractate. Pentru noile măsuri acreditate 3-1 - investiții în exploatațiile agricole și 3-4 diversificarea activităților în mediul rural, până în prezent, au fost selectate 18 proiecte, un număr de 79 de proiecte fiind în proces de selectare după numai două luni de la acreditarea măsurilor.

În anexă, se prezintă situația completă a proiectelor contractate pe aceste măsuri, precum și a proiectelor depuse pe noile măsuri acreditate.

În conformitate cu procedurile de implementare a programului SAPARD există informații detaliate privind stadiul proiectelor care solicită și care primesc finanțare SAPARD.

În cazul în care există un interes deosebit privind stadiul unui proiect sau unor proiecte, aceste informații pot fi furnizate nu numai la cerere, dar toate acestea sunt afișate și pe site-ul internet al agenției.

În ceea ce privește solicitarea listei membrilor comisiilor de licitații din toate județele țării, vă informăm că la nivel național există un număr de 437 de consilii locale care au organizat licitații de servicii și lucrări, pentru fiecare achiziție fiind numită o comisie de licitație care are minim 5 membri, 3 evaluatori, un președinte și un secretar. Pentru fiecare proiect există cel puțin asemenea 3-5 liste. În cazul în care există un interes deosebit privind un anumit consiliu local, aceste informații pot fi furnizate la cerere pentru oricare pentru cele 1500 de comisii, inclusiv pentru cei peste 7500 de membri ai acestora.

De altfel, acestea sunt cele care au făcut în ultima vreme analiza din punct de vedere al conflictelor de interese la cei peste 7500 de membri ai acestora pentru a vedea, inclusiv la nivelul acționariatului, dacă există un astfel de conflict, fie cu firma care a efectuat serviciile, fie cu firma care a contractat lucrările.

Pentru cele 655 de contracte, valoarea contractată la ora actuală pentru alocările anului 2000 reprezintă 240,65%. Până în prezent au demarat lucrările de execuție: 40 de proiecte pe măsura 1-1 cea de industrie alimentară și 275 de proiecte pe măsura 2-1, fiind deja efectuate plăți în valoare de peste 15 milioane de euro.

Referitor la măsurile întreprinse de Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale pentru explicarea procedurilor de achiziții publice pentru cele 437 de proiecte contractate în cursul anului 2003 au fost organizate la nivel județean seminarii de instruire a reprezentanților consiliilor locale beneficiare.

În cadrul acestor acțiuni, experții serviciilor de achiziții publice din Agenția SAPARD, precum și reprezentanți ai birourilor regionale pentru implementarea programului SAPARD au prezentat informații detaliate privind procedurile de achiziții publice. Astfel de acțiuni se organizează de către birourile regionale pentru implementarea Programului SAPARD și pentru proiectele contractate în anul 2004.

Mai mult, reprezentanții agenției, în cadrul diferitelor manifestări, seminarii și simpozioane, târguri, sesiuni științifice au arătat o prioritate deosebită pentru promovarea cât mai eficientă a Programului SAPARD. În intervalul 2001-2004 atât reprezentanții ai sediului central, cât și cei ai birourilor regionale au participat la peste 570 de manifestări. Numai în perioada februarie-martie 2004 când s-a continuat seria conferințelor la nivel regional au fost organizate 8 conferințe, cea centrală la București, precum și 7 conferințe regionale în Constanța, Timișoara, Târgoviște, Alba Iulia, Satu Mare și Iași.

De asemenea, au avut loc acțiuni de elaborare și diseminare a materialelor informative, pliante, buletine, afișe, broșuri și prezentări.

Până în prezent, au fost distribuite aproximativ 90 de mii de pliante, cu informații generale, 10 mii de afișe, toate acestea conținând măsurile noi acreditate, precum și vechile măsuri, peste 38 de mii de ghiduri și 40 de mii de ghiduri pentru noile măsuri.

Începând cu decembrie 2002, împreună cu Agenția de consultanță agricolă, de asemenea, s-au distribuit peste 4 mii de buletine lunar pentru mediatizarea acestui program.

De asemenea, în vederea facilitării accesului la credite a potențialilor beneficiari, agenția a încheiat protocoale cu 26 de bănci, prin acestea documentele pe care băncile le primesc sunt acceptate ca documentație în vederea obținerii unui credit de către potențialii beneficiari ai programului, același tip de documentație pe care beneficiarul o depune și la Agenția SAPARD.

Reprezentanții acestor bănci au participat și la conferințele regionale de promovare furnizând toate informațiile detaliate despre condițiile de creditare a potențialilor beneficiari.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Boc?

 
   

Domnul Emil Boc:

În spiritul regulamentului am un minut.

În primul rând, o să-l rog pe distinsul coleg, domnul secretar de stat, să-i transmită domnului ministru Sârbu că pe la noi, pe la Parlament există o regulă. Parlamentul este cel care controlează și nu Guvernul, așa că domnia sa ar trebui să vină și să răspundă la interpelările formulate de deputați și senatori, în spiritul Constituției și al Regulamentului.

Domnia sa spune că nu există cazuri de alocare frauduloasă a fondurilor europene, că numai probleme de conflicte de interese, aș ține doar să amintesc că și noi am spus tot timpul că există baroni locali și s-a negat acest lucru, iată că ieri s-a recunoscut oficial că există și că pun probleme. Așa se va ajunge și aici.

Și, în al treilea rând, am cerut foarte serios numele celor care au făcut parte din comisiile de licitație din toate județele țării. Este o cerere pe care am formulat-o în spiritul interesului public pentru a verifica aceste conflicte de interese, care sunt reguli, din nefericire, și nu excepția, și insist cu toată convingerea că aceste date să fie prezentate, dacă nu voi face uz de legea răspunderii ministeriale, unde dacă un ministru nu prezintă Parlamentului informațiile solicitate, poate fi sancționat mergând până la o pedeapsă privativă de libertate. Sper să nu ajungem acolo și să rămânem în cazurile și în cadrele prevăzute de regulament, oferind deputaților și senatorilor, în cazul nostru, deputaților, datele solicitate, în interes public, pentru că acolo s-au gestionat bani în interes general și nu în interes privat. Și noi trebuie să avem acces la asemenea date.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

Doriți să mai faceți și dumneavoastră precizări? Vă rog, tot așa scurtă ca și domnul deputat.

 
   

Domnul Valeriu Steriu:

În primul rând, să repet că nu există alocare frauduloasă, Programul SAPARD este un program de rambursare a fondurilor, deci practic orice euro cheltuit este cheltuit întâi de beneficiar și apoi este rambursat după toate verificările, inclusiv cele legate de conflict de interese, cele care au loc în acest moment.

Pe de altă parte, să spun că cei 7500 de evaluatori sau de funcționari din toate aceste comisii sunt la dispoziția publicului, deci putem chiar să vă pregătim o broșură cu toate aceste persoane, ele sunt la nivelul administrației publice locale, deci fiecare primărie și-a selectat, și-a făcut aceste comisii.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Din Ministerul Educației și Cercetării, vă rog să transmiteți în scris răspunsurile pentru că nu sunt aici deputații care au făcut interpelările și cu aceasta dați-mi voie să închid ședința de astăzi, ne întâlnim mâine, întâi pentru intervenții politice și apoi pentru dezbaterea proiectelor care sunt înscrise pe ordinea de zi.

La revedere!

 
   

Lucrările s-au încheiat la ora 19.00.

 
       

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti miercuri, 1 decembrie 2021, 23:03
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro