Plen
Ședința Camerei Deputaților din 29 martie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.41/06-04-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 29-03-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 29 martie 2004

11. Primirea de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului:  

   

Domnul Valer Dorneanu:

    ................................................
 

Începem, stimați colegi, ședința consacrată răspunsurilor orale la interpelări.

 
Ștefan Baban

Domnului deputat Ștefan Baban îi răspunde domnul ministru Sorin Aurel Encuțescu, cu privire la "Armata română între agonie și extaz".

Titlul întrebării nu este o aserțiune care să-mi aparțină.

Poftiți, domnule ministru.

 

Domnul Sorin Aurel Encuțescu (secretar de stat, Ministerul Apărării Naționale):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Problematica suicidului în rândul militarilor în termen reprezintă un aspect cu repercusiuni și ecouri neplăcute, cunoscut conducerii instituției militare.

Analizarea cauzelor generatoare ale acestor gesturi disperate la care recurg de regulă conscripții a constituit primul pas pe calea prevenirii și menținerii sub control a acestui fenomen.

Observarea din toate perspectivele a fenomenului respectiv de către specialiști nu a putut fi ruptă de social, întrucât militarul în termen care recurge la o astfel de soluție extremă provine dintr-un anumit mediu, are la bază un anumit grad de cultură și inteligență, are o anumită reacție la stimul și este conștient de faptul că se va întoarce în același mediu.

Instituția militară, servind scopului primordial al apărării și securizării societății, are propriul sistem, distinct față de mecanismele de învățare generale, proprii societății civile, de pregătire a tinerilor în vederea îndeplinirii îndatoririlor constituționale față de țară.

De aceea, ordinea cazonă s-a dovedit de-a lungul timpului a fi extrem de eficientă pentru nevoile de apărare, însă nu se poate afirma, totuși, că reprezintă un sistem perfect.

Din acest motiv, evenimentele care, chiar desprinse din contextul vieții militare au în mod normal impact emoțional deosebit, capătă în armată o amplitudine aparte, pentru că statutul de militar sau militar în termen reprezintă un statut special, cu renumele și onoarea bine cunoscute, caracterizate de disciplină și rigoare.

Instituția militară, luând în considerare toate aspectele sociale - psihologice, umane - materiale, întrunite pentru a forma profilul condițiilor din armată, a elaborat o strategie pentru prevenirea și controlul acestor suiciduri.

Această strategie cuprinde în primul rând asigurarea unei selecții cât mai riguroase a persoanelor care urmează să intre în armată ca militari în termen, sau în calitatea de cadre militare. Pe acest segment lucrează în centrele militare și în centrele zonale de selecție un număr de 64 de psihologi, la care se adaugă medicii psihiatri din comisiile de selecție. Apoi, Ministerul Apărării Naționale este preocupat și de reacția la condițiile speciale cazone ale militarilor înrolați, prin cunoașterea, în diferite perioade ale desfășurării serviciului militar, a comportamentului acestora, sub toate aspectele. Astfel, după o lună sau o lună și jumătate, aceștia sunt reverificați din punct de vedere psihosocial și medical. În urma acestei verificări și expertize psihologice, se ia o nouă decizie, în baza căreia se continuă sau se întrerupe satisfacerea îndatoririlor militare.

O altă metodă în slujba combaterii actelor de instabilitate psihică o reprezintă asistența psihologică a militarilor și de consiliere întreprinsă de psihologii angajați în toate unitățile și comandamentele militare.

De asemenea, în rândul măsurilor luate pentru prevenirea actelor autoviolente în armată, se numără și rezolvarea oportună a problemelor militarilor în termen, prin grija comandanților de la toate eșaloanele, prin intermediul învoirilor, permisiilor, ori asigurării asistenței religioase.

O atenție sporită a fost acordată și îmbunătățirii condițiilor de viață ale militarilor în legătură cu hrănirea, echiparea, cazarea și pe linia stabilirii relațiilor interumane.

Toate aceste măsuri au ca efect scăderea numărului cazurilor de suicid. Statistic, dacă în perioada '96-2000, când comisiile pentru probleme sociale au fost desființate, la fel ca și funcțiile de psiholog de la unitățile militare, după anul 2001 și reînființarea structurilor menționate, rata suicidelor din armată s-a situat constant sub procentul suicidelor din viața civilă, comparabil cu situația similară raportată de armatele statelor membre NATO.

Preocuparea permanentă pentru remedierea tuturor factorilor negativi din mediul militar, în contextul integrării în structurile euro-atlantice și al trecerii la o armată profesionistă, are menirea, pe de o parte, de a anihila aceste aspecte și, pe de altă parte, de a apropia viața militarilor de condițiile oferite în societatea civilă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Domnule deputat, aveți dreptul la un comentariu de un minut la acest răspuns.

 
 

Domnul Ștefan Baban:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc, domnule ministru. Să sperăm că este așa cum spuneți dumneavoastră în materialul prezentat.

Din informațiile pe care le am, într-adevăr, sunteți pe cale de a le rezolva. Nu-i în totalitate.

Și mai am o propunere: să vă ocupați chiar și de cadrele armatei, care și dânșii au probleme și trebuie și ei tratați de așa manieră încât să nu fie predispuși la ultimul gest.

Oricum, vă mulțumesc pentru răspuns.

 
Florin Iordache

Domnul Valer Dorneanu:

Domnului deputat Florin Iordache îi răspunde domnul secretar de stat Mircea Alexandru, cu privire la o întrebare intitulată "Ordinea și securitatea publică".

 

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administrației și Internelor.):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am onoarea să prezint răspunsul la interpelarea domnului deputat Florin Iordache, referitoare la modul în care se aplică pe raza județului Olt Programul pentru liniștea localităților rurale.

Într-adevăr, ponderea populației județului Olt o reprezintă locuitorii din mediul rural, care reprezintă peste 60% și care locuiesc în 94 de comune.

Având în vedere acest considerent, conducerea Inspectoratului de Poliție al județului Olt, împreună cu Autoritatea Teritorială de Ordine Publică, a implementat în anul 2003, printre alte priorități, Programul de acțiune al Ministerului Administrației și Internelor, pentru liniștea comunității rurale.

Prin acest program, s-au urmărit mai multe obiective, dintre care amintim: cunoașterea populației și realizarea parteneriatului poliție-comunitate, creșterea eficienței activităților polițiștilor din cadrul centrelor de poliție rurală în prevenirea și combaterea faptelor antisociale, asigurarea climatului de ordine publică în sistem unic și rezolvarea cu operativitate a sesizărilor cetățenilor.

În mediul rural din județul Olt acționează 30% din efectivele de polițiști care încadrează Inspectoratul de Poliție al județului Olt, cele 94 de comune fiind organizate în 15 centre zonale de poliție rurală, coordonate de ofițeri cu experiență și bine pregătiți profesional. Implicarea acestora în organizarea și conducerea nemijlocită a unor acțiuni, rezolvarea operativă a plângerilor și a sesizărilor cetățenilor, gestionarea corectă a problematicii în domeniul poliției rurale, au făcut ca activitatea centrelor zonale de poliție rurală să se desfășoare în folosul comunităților și să fie apreciată de către acestea.

O atenție deosebită s-a acordat activității de prevenire a faptelor antisociale prin intensificarea patrulărilor, a acțiunilor și microacțiunilor desfășurate cu efective lărgite, cât și în comun cu jandarmii, gardieni publici, reprezentanți ai Societății Electrica, ai sistemului național de îmbunătățiri funciare, direcției silvice județene și altele, activități care au contribuit la stăpânirea corespunzătoare a fenomenului infracțional și crearea sentimentului de siguranță civică.

Menționăm, în acest sens, acțiuni cu efective mărite, executate pe linia combaterii furturilor de animale în zona comunelor Mărunței, Izvoarele, Vâlcele, Fărcașele, Fălcoiu și altele, pentru combaterea furtului de produse petroliere, de cabluri electrice și telefoane la Colonești, Optași, Potcoava, Icoana, Corbu, Verguleasa și altele, material lemnos, braconaj cinegetic și piscicol.

De asemenea, au fost executate activități în zonele cu risc criminogen, cum ar fi: discotecile, barurile, piețele, târgurile, oboarele și altele.

Cu ocazia activităților specifice preventive, au fost aplicate 18 mii de sancțiuni contravenționale, iar în peste o mie de cazuri s-a intervenit pentru aplanarea stărilor conflictuale ce puteau degenera în infracțiuni contra vieții și integrității persoanelor.

Activitatea efectivelor de poliție care acționează în cadrul acestui program poate fi apreciată prin prisma contribuției la constatarea și soluționarea a 2.586 de infracțiuni.

Ca urmare a activității desfășurate, în majoritatea infracțiunilor de furt, autorii au fost identificați operativ, dispunându-se măsuri de recuperare a prejudiciului cauzat.

Tot ca o consecință a bunei organizări în cadrul programului, în anul 2003, numărul infracțiunilor de furt comise de autori necunoscuți a înregistrat o scădere cu 10% față de perioada anterioară. Astfel, în cursul anului 2003, rata criminalității la nivelul județului a fost de 1.268 de infracțiuni la suta de mii de locuitori, sub media pe țară. Prioritar, s-a acționat pentru creșterea gradului de solicitudine manifestat de polițiști în raporturile cu comunitatea rurală, fapt evidențiat în reducerea sesizărilor și memoriilor adresate de cetățeni instituțiilor statului.

Un rol pozitiv l-a avut și atragerea populației la colaborare pe bază de voluntariat.

Prin activitățile desfășurate în mediul rural, s-a reușit menținerea, în condiții corespunzătoare, a situației operative, nefiind înregistrate evenimente majore, care să afecteze grav ordinea și liniștea publică.

În vederea asigurării climatului de ordine și siguranță civică, avându-se în vedere că postul de poliție reprezintă veriga de bază în îndeplinirea atribuțiilor poliției în mediul rural, în conformitate cu prevederile noii concepții de reorganizare a activității efectivelor poliției de ordine publică, la nivelul localităților au fost definitivate planurile de siguranță publică, în raport de evaluarea situației operative și de recomandările Autorității Teritoriale de Ordine Publică.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Domnule deputat, dacă doriți să faceți un comentariu?

Domnul deputat Florin Iordache.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Aș vrea să mulțumesc pentru răspunsul complet pe care l-a prezentat domnul secretar de stat.

Aș vrea să adaug, în plus, că la nivelul județului Olt, în ultima perioadă - mă refer în ultimii doi ani de zile -, într-adevăr, starea de infracționalitate a scăzut spre niște cote foarte mici. Se vede că, într-adevăr, există o bună colaborare între organele de poliție, societate civilă, jandarmerie, iar, personal, consider că echipa condusă de inspectorul șef, domnul Baicea, controlează starea de infracționalitate la nivelul județului Olt și, într-adevăr, se observă că echipa Ministerului Administrației și Internelor face o treabă foarte bună.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

 
Dan Brudașcu

Domnul Dan Brudașcu - conflictul dintre directorul S.C. Transporturi grele agabaritice și autoritățile locale din comuna Rebrișoara.

 

Domnul Dan Brudașcu:

Domnule președinte,

Permiteți-mi să prezint pe scurt interpelarea, întrucât, din motive de timp, n-am făcut-o la momentul prezentării ei.

Am fost sesizat de către directorul general al S.C. Transporturi grele agabaritice din Cluj-Napoca asupra faptului că, după ce și-a cumpărat, cu forme legale, de la S.C. Roman S.A. Brașov, o autospecială pentru transport bușteni, înmatriculată sub numărul MM-06-VAS, acesta urma s-o ridice din localitatea Rebrișoara, unde fusese sechestrată, ca urmare a unor neînțelegeri existente între deținătorul anterior al acestui autovehicul și autoritățile locale.

La prezentarea sa în localitatea Rebrișoara, asupra lui și a celorlalți membri ai conducerii firmei amintite, s-au abătut injurii, amenințări și alte cuvinte ireproductibile în contextul de față. Fără motiv legal, cei amintiți i-au împiedicat pe reprezentanții cumpărătorului legal să intre în posesia acestui autovehicul.

Precizez că acest autovehicul a făcut obiectul unei sentințe civile emise de către Tribunalul Maramureș, care permitea S.C. Roman S.A. să vândă prin licitație acest autovehicul.

Între alte lucruri de amintit este acela că, spre deosebire de minunile care s-au făcut în județul Olt, sau nu știu care județ, de data aceasta, poliția a dat dovadă de lipsă de implicare pentru apărarea legii și apărarea celor care dețin dreptul legal asupra acestei proprietăți.

De la depunerea acestui document și până în prezent, s-a primit o înștiințare din partea Inspectoratului de Poliție al județului Bistrița-Năsăud, din care rezultă că nu au fost întocmite documentele de începere a urmăririi penale - s-a dat neurmărire penală -, probabil, pe considerentul că membrii din conducerea primăriei - care au agresat pe cei din conducerea firmei câștigătorului și deținătorului legal al acestui autovehicul - fac parte din partidul de guvernământ.

Deci, asistăm, prin urmare, la o mostră clară de aplicare a legii de către cei care sunt chemați prin lege și prin competențele stabilite de lege - deci, aplicarea aceasta preferențială, pe considerente stricte de partid.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul secretar de stat Mircea Alexandru. Vă rog să răspundeți acestei interpelări.

 
 

Domnul Mircea Alexandru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule deputat,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră, prin care solicitați luarea măsurilor legale de către poliție, pentru ca domnul Nicolae Vasile, domiciliat în municipiul Cluj-Napoca să intre în posesia autospecialei despre care ați vorbit, am onoarea să vă comunic următoarele.

Potrivit dispoziției Regulamentului Camerei Deputaților, art.162 alin.2, "Interpelarea constă într-o cerere adresată Guvernului de un grup parlamentar, de unul sau mai mulți deputați, prin care solicită explicații asupra politicii Guvernului în probleme importante ale activității sale interne sau externe".

Analiza aspectelor semnalate evidențiază faptul că demersul nu vizează, nici pe departe, problematica sus-amintită, ci se referă la o situație particulară, în care, după opinia dumneavoastră, directorul general al unei societăți comerciale a fost împiedicat să intre în posesia unei autospeciale pentru transport bușteni.

Totuși, din verificarea aspectelor semnalate, au rezultat următoarele: autocamionul cu numărul de înmatriculare MM-06-VAS, cumpărat de către S.C. Transporturi grele agabaritice, cu sediul în Alba-Iulia, se afla la momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare pe raza comunei Rebrișoara, județul Bistrița-Năsăud, sechestrat de primarul acestei comune, întrucât deținătorul anterior al vehiculului era creditor către primărie cu o sumă de peste 850 de milioane de lei.

Menționăm și faptul că S.C. Transporturi grele agabaritice S.A. a reclamat aceste fapte organelor de urmărire penală, s-au făcut cercetări, iar prin Rezoluția nr.123 din 17 martie 2004 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de primar și celelalte persoane reclamate în cazul respectiv.

Menționăm că în litigiu se pune problema remiterii unui autovehicul de către poliție. Or, conform competențelor care-i revin, poliția nu are competențe să remită bunuri care fac obiectul unor litigii de natură civilă.

În concluzie, litigiul ce s-a creat între noul proprietar și primar este de competența instanței de judecată, și nu a ministrului administrației și internelor, care nu poate interveni în remiterea de bunuri între părțile litigante.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Comentariu de un minut, domnule deputat, cu privire la răspunsul pe care l-ați primit.

 
 

Domnul Dan Brudașcu:

În primul rând, domnule președinte, constat că domnul secretar de stat începe să ne dea lecții în legătură cu dreptul nostru de a adresa sau nu interpelări membrilor Guvernului.

În al doilea rând, aș vrea să-i atrag atenția, cu tot respectul, că aici este vorba de un aspect care ține de un element fundamental: respectarea și aplicarea legii în România. Dacă această chestiune domniei sale i se pare nesemnificativă, atunci, îl rog ca, pe viitor, să nu se mai prezinte pentru a răspunde interpelărilor pe care le adresez. Nu m-am adresat pentru susținerea cazului personal al celui păgubit, ci pentru susținerea nevoii de aplicare a legii, indiferent de persoanele care sunt victime ale acestei neaplicări sau ale acestei aplicări eronate.

În al treilea rând, aș vrea să vă informez, domnule secretar de stat, că ați fost dezinformat. În documentul pe care-l am la mine, la biroul parlamentar, - și care este emis de Inspectoratul de Poliție al județului Bistrița-Năsăud -, se precizează nu că Parchetul a dat neurmărire penală, ci că organele de poliție care au efectuat cercetările au recomandat neînceperea urmăririi penale; este un element esențial.

În al patrulea rând, constat cu surprindere că, ori de câte ori este vorba de abuzuri grosolane, poliția și ministerul de resort se spală pe mâini, ca Pilat din Pont, invocând imposibilitatea de a cere celor care au menirea prin lege s-o aplice, să se pronunțe de maniera în care v-ați pronunțat dumneavoastră.

Cu asemenea răspunsuri nu sunt mulțumit, domnule președinte, și v-aș ruga, de asemenea, să aveți în vedere că la o serie de întrebări și interpelări adresate membrilor Guvernului, nu am primit răspuns în termenul stabilit prin Constituție și prin regulamentele noastre.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

O să revenim, stimați colegi, la acele interpelări la care n-ați primit răspuns, dar v-aș ruga să fiți mai exacți în ceea ce privește calificarea răspunsului pe care l-ați dat, pentru că domnul ministru n-a făcut altceva decât să citească din propriul nostru Regulament al Camerei definiția interpelării, care înseamnă o explicație asupra politicii Guvernului în probleme importante ale activității sale interne sau externe, nu un conflict între două persoane oarecare.

 
   

Domnul Eugen Lucian Pleșa (din sală):

Noi reprezentăm populația, nu regulamentul!

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

O reprezentați potrivit regulamentului, stimate coleg.

 
   

Domnul Eugen Lucian Pleșa (din sală):

Și mie îmi face la fel. Numai atâtea observații!

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Pleșa, dacă puteți să expuneți un punct de vedere, vă rog să veniți la tribună, să-l spuneți, în cadrul regulamentului.

 
   

Domnul Eugen Lucian Pleșa (din sală):

Vă spun, sigur că da.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Până acum nu v-am văzut decât comentând din bancă. Când este vorba să dezvoltați ceva aici, nu prea aveți curajul.

 
   

Domnul Eugen Lucian Pleșa (din sală):

Curajul? Am curaj întotdeauna.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Aveți cuvântul, domnule ministru.

 
 

Domnul Mircea Alexandru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Nici calificarea.

 
 

Domnul Mircea Alexandru:

Răspund, cu tot respectul, la obiecțiunile domnului deputat Dan Brudașcu.

Într-adevăr, cazul prezentat este unul particular. Interpelarea spune așa: "La biroul nostru parlamentar s-a prezentat domnul Nicolae Vasile, directorul general al S.C. ..., care solicită să se ia măsurile pentru restituirea autovehiculului său."

Și doi: nu sunt dezinformat și nu-mi pot permite să vin în fața Parlamentului dezinformat. Documentul pe care-l am la dispoziție și pe care-l prezint acum domnului deputat este Rezoluția din 17 martie 2004 a Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud, Dosarul nr.123/P/2004, în care domnul procuror Alexandru Bria dispune, prin rezoluție, neînceperea urmăririi penale.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Dan Brudașcu (din sală):

Domnule președinte, vă rog!

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, din păcate, iar trebuie să vă amintesc o prevedere din regulament, că aveți dreptul să comentați o singură dată. Și ministerul vă răspunde tot o singură dată. Pentru alte nedumeriri, vă rog să vă adresați direct domnului ministru, pentru că sunt convins că vă va da toate explicațiile pe care le doriți.

 
   

Domnul Eugen Lucian Pleșa (din sală):

Dați-i și o palmă!

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul secretar de stat Mircea Alexandru mai are de răspuns unei întrebări pe care i-a adresat-o domnul Nicolae Enescu. Este? Nu este. Vă rog să-i transmiteți răspunsul în scris.

 
Ioan Andrei

În continuare, domnul ministru Nica, ministrul comunicațiilor și tehnologiei informației, are de dat patru răspunsuri și v-aș ruga să le dați pe toate, fără a le dezvolta pe fiecare pe rând. Eu vă spun obiectul lor și dumneavoastră le dezvoltați pe rând.

Prima întrebare se referă la stadiul actual al tehnologiei informației; a doua - la funcționarea sistemului electronic de atribuire a autorizațiilor de transport internațional; a treia - la rezultatele liberalizării pieței comunicațiilor; și a patra - măsurile luate de dumneavoastră pentru mărirea gradului de securitate în domeniul electronic.

Vă rog.

Au fost puse aceste întrebări de domnul deputat Andrei Ioan.

 

Domnul Dan Nica (ministru, Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației):

Vă mulțumesc, domnule președinte,

Stimați colegi,

Răspunsurile la întrebări le voi lua în ordinea pe care le-a citit domnul președinte Dorneanu și vă rog să-mi dați voie să prezint un rezumat al acestor răspunsuri, ele sunt foarte elaborate, și să-mi îngăduiți să-i prezint răspunsul complet domnului deputat, după terminarea acestei intervenții la microfon.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc foarte mult pentru această inițiativă.

 
 

Domnul Dan Nica:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În anul 2001 România practic nu conta în Europa în domeniul tehnologiei informației, din acest motiv a fost nevoie de o acțiune extrem de dinamică și de bine pusă la punct, ca să putem să recuperăm decalajul pe care îl aveam față de țările membre și chiar față de unele țări candidate la Uniunea Europeană.

Din acest punct de vedere, astăzi, când discutăm, România nu numai că și-a îndeplinit angajamentele pe care le avea față de Uniunea Europeană și de la acel calificativ înjositor de țară pe care l-am avut, că România nu are resursele umane necesare pentru discutarea acestui capitol în raportul de țară pe anul 2000, România este astăzi considerată exemplu și acest lucru este recunoscut atât de către comisarul de specialitate Liikanen, cât și de directorul general al Direcției pentru societatea informațională, Fabio Colasanti.

Premiile pe care le-a obținut România în această perioadă au venit să confirme acest avans extrem de susținut pe care l-a avut România, fie că este vorba de introducerea sistemului electronic de achiziții publice, fie că este vorba de introducerea sistemului electronic național, România fiind considerată exemplu în Europa din punctul de vedere al introducerii serviciilor care, bineînțeles, au menirea să elimine birocrația și corupția.

Utilizatorii de internet de la 2-3% cât aveam în 1999-2000 astăzi procentajul acestora a atins cifra de 16-25% stând mult mai bine decât celelalte țări, majoritatea țărilor candidate ne devansează doar 3 țări candidate, care sunt mai bine situate, iar din punctul de vedere al indicatorilor serviciilor on-line România este înaintea tuturor celorlalte țări care au fost candidate ca și noi la Uniunea Europeană, ba chiar este considerată înaintea unui număr important de țări membre deja a Uniunii Europene.

Sigur că acest lucru a permis ca în prezent societatea informațională să fie considerat domeniul de succes și domeniul de reușită, de referință pe care România îl are în Uniunea Europeană.

Scopul utilizării internetului este evident diferit, foarte mulți dintre cetățenii României utilizează acest mijloc modern pentru a-și desfășura activitatea zilnică, astăzi fiind posibil să-ți plătești taxele on-line, să apelezi la servicii de internet banking-home banking să cauți formulare, să iei formulare și chiar să-ți trimiți diferite declarații on-line fără ca pentru această să fii nevoit să te deplasezi la sediul unei instituții de stat.

Despre cifra de afaceri ca să vă spun câteva lucruri, domnule deputat, poate ar trebui să menționez doar cifra pentru anul 2004, 4.600.000.000 de euro, care înseamnă aproape 10% din p.i.b.-ul României. Deci o progresie extraordinară, practic o dublare a acestei cifre de afaceri, față de ceea ce exista în România acum 4 - 5 ani.

Cu permisiunea dumneavoastră, să-mi dați voie să vă citesc răspunsul la cea de-a doua întrebare, sistemul electronic de atribuire a autorizațiilor de transport internațional de marfă. Această decizie pe care am luat-o s-a datorat faptului că în România există mult mai multe camioane și mult mai multe cereri de transport decât autorizații care le dau alte țări, e drept. Ca să vă dau rezultatele unei ultime analize, în România există, să spunem, 10 mii de camioane și există, conform numărului de autorizații pe care România le-a primit de la țările pe care noi le avem partenere în cadrul Conferinței europene a miniștrilor transporturilor, practic, cu o singură ieșire a unui camion pe lună, ceea ce, evident, este extrem de puțin și pentru a avea un criteriu extrem de transparent de atribuire a acestor autorizații, am luat decizia ca acestea să fie realizate de calculator pe baza unui algoritm matematic care a fost stabilit de către Ministerul Transporturilor, asociația profesională împreună cu noi.

Astăzi toți operatorii de transport internațional de marfă din România își obțin autorizații de transport exclusiv prin intermediul internetului. Întrebarea nr.1.

Nr.2. Până astăzi, și m-am uitat pe o cifră ca să vă dau și o cifră foarte recentă, erau eliberate peste 1004 de autorizații. Ținând cont că perioada de eliberare a fost decembrie, ianuarie, februarie și câte zile au fost din martie, numărul este absolut impresionant.

Sigur că toată lumea acum este fericită și vorbesc de transportatorii care, într-adevăr, se ocupă cu activitatea internațională de transport de marfă pentru că, pe de o parte este un sistem extrem de transparent. Toată lumea, chiar dacă nu sunt mulțumiți toți, pentru că în mod evident numărul, nevoia de autorizații de transport este mai mare decât câte autorizații are România în acest moment și în special pe relația Ungaria, Serbia Serbia-Croația și Ucraina care sunt principalele ieșiri spre vest ale României, unde numărul de autorizații este foarte mic și ne creează probleme imense nu numai nouă, transportatorilor, în primul rând, și cred că acest exemplu vine să confirme ceea ce spuneam la prima întrebare: că România a reușit să găsească în această perioadă de timp răspunsuri precise la probleme precise sau răspunsuri concrete la probleme concrete. Și acesta este un exemplu, acest sistem este considerat bună practică în Uniunea Europeană și România a primit felicitări pentru că nimeni nu se aștepta să avem o reacție atât de rapidă la o problemă care încă nu este rezolvată într-un număr foarte mare de țări europene.

La fel, răspunsul detaliat, domnule deputat, am să vi-l dau după această intervenție.

A treia întrebare. Anul 2003 a fost un an în care am avut o piață liberalizată. Care sunt rezultatele la mai mult de un an din momentul deschiderii competiției? Din păcate, în 1998, România a avut o șansă unică, să deschidă competiția și această șansă a irosit-o prin decizia de a prelungi un monopol în domeniul comunicațiilor pe o perioadă de 5 ani de zile. Din acest motiv nu am putut să facem această operațiune de liberalizare decât de la 1 ianuarie 2003, am făcut-o într-o manieră extrem de exactă, România a fost prima țară europeană care a adoptat acquis-ul comunitar în domeniul comunicațiilor în luna iunie a anului 2002. Astăzi, deși numărul de operatori de telefonie nu este cel pe care l-am așteptat noi, mă refer la operatorii naționali, foarte multe servicii la ora actuală au o competiție care este benefică și mă refer la faptul că în luna ianuarie 2003 au apărut primii operatori de telefonie internațională, prețul a scăzut astăzi cu 60%, ceea ce sigur că se regăsește în factura pe care o au de plătit cei care utilizează asemenea servicii.

În domeniul comunicațiilor naționale și locale au apărut primii doi operatori care, sigur, oferă servicii limitate, dar faptul că decizia pe care noi am luat-o a fost aceea de a nu pune nici o barieră și că cine are bani să investească și nu are nevoie de nici un fel de licență de la guvern sau de la orice altă instituție a statului a făcut ca cei care doresc să activeze în acest domeniu să nu aibă practic nici o barieră.

Din acest motiv, România este considerată exemplu și, în permanență, atunci când se discută despre modelele de deschidere a competiției în comunicații, România este permanent solicitată pentru a prezenta acest model de succes. Și-au depus, până în prezent, 1800 de companii, notificarea pentru a presta servicii de comunicații electronice, au fost alocate 20 de milioane de numere de telefon, 15 companii încheiase racordul de interconectare cu Romtelecomul, iar 11 milioane este numărul de clienți în serviciile de telefonie fixă și mobilă. E un număr impresionant și vă aduc aminte că cifrele, acum câțiva ani de zile, ne situau undeva foarte jos. Sigur că e nevoie de o nouă abordare în acest moment față de abordarea numerică, este nevoie să ne aplecăm mai mult către cei care au venituri reduse și acest lucru vom face în zilele următoare când voi publica ordinul de ministru privind strategia în serviciul universal care va avea adresabilitate directă pentru cei care au venituri mici, astfel încât a utiliza telefonul, a utiliza internetul să nu fie un serviciu la îndemâna doar a celor care au bani, ci să fie un serviciu la îndemâna celor care au nevoie de aceste servicii.

A patra întrebare, domnule deputat, am aici răspunsul complet și am să-mi permit să vi-l înmânez, este pe măsura dezvoltării internetului, securitatea constituie o preocupare. Sigur că da, și din acest motiv am și luat măsuri ca să fie pedepse foarte dure, inclusiv cu închisoarea, pentru toți cei care utilizează acest gen de infracționalitate și care ne creează tuturor probleme. Pe de o parte naționale, pentru că sunt unii care creează viruși, ne strică calculatoarele, sistemele informatice, iar, pe de altă parte, alții care vor să practice furtul prin intermediul calculatorului.

Din acest motiv, România, în continuare, se află de foarte mulți ani pe un nemeritat loc 4-5 în lume, din punct de vedere al criminalității și infracționalității, pentru că aici este inclusă și pirateria software. Prin măsurile pe care le-am luat, România având una dintre cele mai dure legislații în domeniul pedepsirii criminalității informatice, am reușit să reducem foarte mult numărul celor care, de exemplu, dădeau comenzi frauduloase pe internet în SUA și uitau să mai plătească sau dădeau un număr de card fals, ceea ce a și făcut ca în vreo doi ani de zile nici un card din România să nu mai fie acceptat de marile site-uri de comerț electronic. Toate aceste lucruri le-am eliminat pentru că am fi ajuns într-o situație periculoasă în care pedepseam 22 de milioane de români pentru câteva minți înfierbântate care nu știu și nu înțeleg ce înseamnă să respecți legea și să respecți concetățenii.

De asemenea, am dat drumul unui portal - www. efraudă. ro unde colectăm aceste cereri. Chiar ieri am văzut o sesizare venită din SUA, cineva care vânduse un telefon mobil pe internet. Pe toți îi prindem, lucrăm foarte îndeaproape cu organele specializate ale statului, cu poliția, cu ceilalți, Parchetul, cei are au atribuții în acest domeniu, și vrem să fim siguri că toți cei care fură intră în pușcărie și până acum avem rezultate deosebite din acest domeniu, lucru care este din nou recunoscut de partenerii noștri.

Un al doilea este sistemul www.ceris.ro care este centrul de expertiză și răspuns la cererile de securitate. Vă aduc aminte că acum 2 luni de zile, un celebru virus care a făcut victime în toată lumea, afectând multe calculatoare a fost semnalat prima dată în România de acest centru crisc.ro și vrem să întărim colaborarea acestui centru de expertiză cu toate celelalte centre de semnalare timpurie ale diferitelor atacuri informatice care apar, astfel încât utilizatorii români să fie și protejați și avertizați din timp.

Domnule președinte,

Domnule deputat,

Acestea au fost răspunsurile la întrebările pe care mi le-ați adresat și vă dau răspunsurile complete.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul deputat Andrei, dacă doriți să comentați aceste răspunsuri?

 
 

Domnul Ioan Andrei:

În primul și în primul rând îi mulțumesc domnului ministru.

Doar două aspecte am. Într-adevăr, legat de autorizațiile de transport, su-a mai remediat acele dubii cum se dau etc., dar poate trebuie găsită o soluție și pentru cei care nu au un număr destul de mare de mașini, pentru că am înțeles că se face o medie în funcție de numărul de autorizații, iar unii poate nici nu mai ajung într-un an de zile să beneficieze de aceste autorizații. Asta ar fi prima problemă.

Iar a doua este legată de faptul că știu că foarte mulți sau aproape nimeni din prestatorii de servicii de telefonie fixă nu mai doresc să facă o dezvoltare în telefonia rurală. Știu că era vorba de constituirea unui fond gestionat de, să spunem, prin ANRC, gestionat de Ministerul Comunicațiilor, unde cred că această urgentare a constituirii acestui fond va fi necesară, pentru că încă mai avem zone unde telefonia nu este dezvoltată în mediul rural. Nu este rentabil, într-adevăr, dar trebuie făcut ceva și acolo.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru, doriți să răspundeți acestor întrebări? Vă rog, pe scurt, ca și data trecută.

 
 

Domnul Dan Nica:

Referitor la autorizațiile de transport este real faptul că noi alocăm autorizațiile proporțional cu numărul de camioane pe care îl are fiecare operator. Nu am găsit un alt criteriu care să fie mai obiectiv și mai transparent. Dacă fiecărui camion din România îi revine 0,25 autorizații de Ungaria, dau un exemplu, sau dacă vreți cifra exactă, îi revine 5 autorizații de Ungaria pe an, ceea ce înseamnă mai puțin de o autorizație la două luni, în mod evident, calculatorul în acest mod alocă aceste autorizații de transport auto.

Sigur că am introdus și o corecție, pentru că nu toți pleacă în același timp, nici spre Ungaria, nici spre Ucraina, nici spre Bulgaria și atunci am introdus preferințele de traseu, astfel încât fiecare să poată să direcționeze către traseele unde are contracte încheiate în mod tradițional, respectând în același timp acest criteriu obiectiv și transparent al parcului auto pe care îl deține fiecare companie de transport internațional de marfă.

Pot să vă spun, domnule deputat, că la introducerea acestui sistem nu am avut nici un fel de reclamație, am avut doar întrebări, oameni care nu înțelegeau de ce nu au voie să iasă din țară sau să obțină autorizație de Ungaria de câte ori aveau un contract încheiat. Din păcate, vă repet încă o dată problema nr.1 a României, astăzi, o constituie insuficiența numărului de autorizații de transport. Sunt 50 de mii de autorizații de Ungaria, 4500 sau 5000 de Serbia și la care se mai adaugă Ucraina la fel un număr de 5000 sau nu știu câte autorizații. Insuficient.

Practic, România la ora actuală, dintr-un anumit punct de vedere, are o barieră care poate să fie extrem de periculoasă pentru transportul de mărfuri al României. Și o să mă întrebați, bine, și asta e acum din 2004? Nu. Acum, pentru că acest lucru se simte cu acuitate, pentru că exportul României s-a dublat.

Exportul României dublându-se, exportul-importul, pentru că e vorba de un trafic în ambele sensuri, nevoia a crescut extraordinar de mult și sunt oameni care se chinuiesc, se duc, își pun camioanele pe trenuri pe sistemul rollont etc.

Din păcate, ceea ce noi trebuie să facem acum este să asigurăm un mecanism transparent și extrem de obiectiv de atribuire a acestor autorizații, astfel încât criteriul nr.1 să-l constituie, să spunem, în primul rând, existența unui contract de transport internațional de marfă și apoi, în funcție de parcul de autovehicole al fiecăruia, să primească numărul corespunzător de autorizații.

Fondul de serviciu universal, deci, domnule deputat, v-am spus că în următoarele zile va apare ordinul, dar pot să vă spun, am căzut de acord în urma discuțiilor cu operatorii că acesta să aibă o valoare de 0,8% din cifra de afaceri, minus veniturile de interconectare, veniturile de rooming și celelalte, ceea ce va crea un fond nu foarte mare, dar un fond suficient ca să putem să atacăm această problemă a telefonizării în mediul rural și aceasta fără a institui obligații în privința unor operatori care, sigur, l-ar face cu toții ineficient.

Din acest motiv, nici un operator din România nu mai are asemenea obligații de a presta servicii care sunt sub costuri în zone care nu acoperă costurile de investiție, aceasta fiind sarcina acestui mecanism prin legea pe care a aprobat-o Parlamentul, de serviciu universal. Mecanismul de intervenție este similar celui care există în Franța și Italia, țările care și la ora actuală, deși sunt extrem de dezvoltate, au 99% penetrarea telefoniei fixe și și-au păstrat totuși acest mecanism, pentru că și ei mai au câte un sătuc, câte un sat unde costurile de instalare a unei linii telefonice sunt foarte mari și, atunci și nici ei nu-și permit să-și oblige proprii operatori să desfășoare activități nerentabile.

Mai multe detalii voi fi bucuros să vi le dau după ce acest document va fi oficial, astfel încât să putem să-l discutăm împreună, dacă mai sunt observații.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc foarte mult.

 
 

Domnul Dan Nica:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
Emil Boc

Domnul Valer Dorneanu:

În continuare, domnului deputat Boc o să-i răspundă domnul secretar de stat Valeriu Steriu, cu privire la derularea programului SAPARD din România. Doriți să dezvoltați acum sau la sfârșit să comentați răspunsul?

 

Domnul Emil Boc:

Acum, domnule președinte, că nu se știe dacă mai apuc la urmă, după stilul de dezbatere.

Domnule președinte,

V-aș ruga să aplicați aceeași unitate de măsură, indiferent că e un reprezentant al Puterii sau al Opoziției. Minutul de replică trebuie să fie minut. Indiferent că e pentru Putere sau Opoziție. Am tot respectul față de domnul ministru, îl apreciez foarte mult, dar dezbaterile pe care domnia-sa le-a provocat țin de dezbateri cu vreun proiect de lege, nu la răspunsul unei interpelări.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

A avut patru replici, că a avut patru interpelări și au adunat.

 
 

Domnul Emil Boc:

Audiențele la PSD se țin acolo la partid, nu la Parlament, din punctul acesta de vedere. Bine, dar haideți să trecem la subiect.

Interpelarea pe care am propus-o îl vizează pe domnul ministru Ilie Sârbu și are ca obiect derularea Programului SAPARD în România.

Din nefericire, România s-a remarcat în plan european printr-o slabă capacitate de absorbție a fondurilor comunitare, adică banii ne sunt dați dar nu reușim să facem proiecte pentru ele și aducem bani în România pe calea fondurilor nerambursabile de la Uniunea Europeană. Iar pe cele pe care reușim să le atragem le gestionăm foarte prost. Acesta este, de fapt, obiectul interpelării mele. Numeroasele scandaluri legate de gestionarea proiectelor SAPARD a atras critica oficialilor europeni și este cunoscut faptul că domnul Jonathan Scheele - șeful Delegației europene la București, al Comisiei Europene a solicitat autorităților locale și Corpului de control al primului ministru să facă cercetări asupra modurilor cum au fost obținute și folosite finanțările derulate prin Programul SAPARD în unele județe ale țării.

Având în vedere numărul mare de cazuri de alocare frauduloasă a fondurilor europene, semnalate și de presă, am solicitat domnului ministru să ne prezinte cel puțin următoarele date: o statistică anuală privind modul de derulare a fiecărui proiect din cadrul Programului SAPARD, care este stadiul implementării Programului SAPARD în România în momentul de față, numele celor care au făcut parte din comisiile de licitație în toate județele țării, extrem de important, pentru că, după cum ați putut observa, Legea conflictului de interese este "admirabilă, sublimă, dar lipsește cu desăvârșire" în acest proces de implementare a Programului SAPARD în România și nu numai că nu a dispărut, ea a înflorit, această lege a conflictului de interese, cu ocazia derulării comisiilor de licitație și a programelor SAPARD, în ansamblu.

Și, în ultimă instanță, am solicitat domnului ministru să ne prezinte măsurile pe care domnia-sa le are în vedere pentru identificarea soluțiilor practice în vederea înțelegerii procedurilor de achiziție și punerea lor în practică cât mai rapid, astfel încât modalitățile de facilitare a obținerii de către beneficiar a creditelor bancare să fie urgente. Este o interpelare constructivă pentru a reuși pe de o parte, să atragem fonduri comunitare și să le gestionăm corect în România, iar Uniunea Europeană să aibă încredere că România are capacitatea, și de a atrage fonduri europene și de a le gestiona corect.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule secretar de stat Steriu, aveți cuvântul să răspundeți.

 
 

Domnul Valeriu Steriu (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale):

Da. Vă mulțumesc.

În primul rând, înainte de a intra în subiect aș dori totuși să punctez două aspecte, practic ce anume ar fi solicitat domnul ambasador Jonathan Scheele, practic toate aceste mediatizări din ultima vreme pleacă de la Agenția SAPARD care a evaluat și anumite erori în funcționare care automat au fost corectate, dar în primul rând a semnalat aspecte noi date de implementare acquis-ului comunitar.

În egală măsură, ca să răspund la un subiect nou, ridicat acum, cred că tocmai Programul SAPARD este cel care, după contractele din anii 2002 și 2003, a reușit să arate Comisiei Europene nevoia de fonduri pentru dezvoltare rurală, practic volumul mare de solicitări, volumul mare de proiecte fără acoperire financiară, a făcut ca pachetul financiar să fie suplimentat cu peste 30%, în special pe componenta de dezvoltare rurală.

În legătură cu interpelarea, ceea ce am primit ca material scris, aș dori să arăt faptul că în procesul de implementare a programului SAPARD nu au existat cazuri de alocări frauduloase a fondurilor europene, dezbaterea publică din ultima vreme având ca subiect cazuri de conflict de interese privind derularea procedurilor de achiziții publice de servicii sau de lucrări de la nivelul consiliilor locale.

În acest sens, Agenția SAPARD a luat o serie de măsuri care asigură condițiile necesare cheltuirii corecte a sumelor alocate consiliilor locale.

În ceea ce privește statistica anuală privind modul de derulare al fiecărui proiect finanțat prin Programul SAPARD, având în vedere că există un număr de 655 de proiecte contractate pentru măsurile 1-1, măsura de investiții în industria alimentară, pentru măsura 2-1 - cea care reprezintă dezvoltarea rurală și pentru măsura 4-2 - asistența tehnică, volumul documentației aferente fiind foarte mare, vă prezentăm situația proiectelor contractate pentru fiecare măsură.

Astfel, pentru măsura 1-1 există un număr de 108 proiecte contractate. Pentru măsura 2-1 de dezvoltare rurală există un număr de 542 de proiecte contractate. Pentru noile măsuri acreditate 3-1 - investiții în exploatațiile agricole și 3-4 diversificarea activităților în mediul rural, până în prezent, au fost selectate 18 proiecte, un număr de 79 de proiecte fiind în proces de selectare după numai două luni de la acreditarea măsurilor.

În anexă, se prezintă situația completă a proiectelor contractate pe aceste măsuri, precum și a proiectelor depuse pe noile măsuri acreditate.

În conformitate cu procedurile de implementare a programului SAPARD există informații detaliate privind stadiul proiectelor care solicită și care primesc finanțare SAPARD.

În cazul în care există un interes deosebit privind stadiul unui proiect sau unor proiecte, aceste informații pot fi furnizate nu numai la cerere, dar toate acestea sunt afișate și pe site-ul internet al agenției.

În ceea ce privește solicitarea listei membrilor comisiilor de licitații din toate județele țării, vă informăm că la nivel național există un număr de 437 de consilii locale care au organizat licitații de servicii și lucrări, pentru fiecare achiziție fiind numită o comisie de licitație care are minim 5 membri, 3 evaluatori, un președinte și un secretar. Pentru fiecare proiect există cel puțin asemenea 3-5 liste. În cazul în care există un interes deosebit privind un anumit consiliu local, aceste informații pot fi furnizate la cerere pentru oricare pentru cele 1500 de comisii, inclusiv pentru cei peste 7500 de membri ai acestora.

De altfel, acestea sunt cele care au făcut în ultima vreme analiza din punct de vedere al conflictelor de interese la cei peste 7500 de membri ai acestora pentru a vedea, inclusiv la nivelul acționariatului, dacă există un astfel de conflict, fie cu firma care a efectuat serviciile, fie cu firma care a contractat lucrările.

Pentru cele 655 de contracte, valoarea contractată la ora actuală pentru alocările anului 2000 reprezintă 240,65%. Până în prezent au demarat lucrările de execuție: 40 de proiecte pe măsura 1-1 cea de industrie alimentară și 275 de proiecte pe măsura 2-1, fiind deja efectuate plăți în valoare de peste 15 milioane de euro.

Referitor la măsurile întreprinse de Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale pentru explicarea procedurilor de achiziții publice pentru cele 437 de proiecte contractate în cursul anului 2003 au fost organizate la nivel județean seminarii de instruire a reprezentanților consiliilor locale beneficiare.

În cadrul acestor acțiuni, experții serviciilor de achiziții publice din Agenția SAPARD, precum și reprezentanți ai birourilor regionale pentru implementarea programului SAPARD au prezentat informații detaliate privind procedurile de achiziții publice. Astfel de acțiuni se organizează de către birourile regionale pentru implementarea Programului SAPARD și pentru proiectele contractate în anul 2004.

Mai mult, reprezentanții agenției, în cadrul diferitelor manifestări, seminarii și simpozioane, târguri, sesiuni științifice au arătat o prioritate deosebită pentru promovarea cât mai eficientă a Programului SAPARD. În intervalul 2001-2004 atât reprezentanții ai sediului central, cât și cei ai birourilor regionale au participat la peste 570 de manifestări. Numai în perioada februarie-martie 2004 când s-a continuat seria conferințelor la nivel regional au fost organizate 8 conferințe, cea centrală la București, precum și 7 conferințe regionale în Constanța, Timișoara, Târgoviște, Alba Iulia, Satu Mare și Iași.

De asemenea, au avut loc acțiuni de elaborare și diseminare a materialelor informative, pliante, buletine, afișe, broșuri și prezentări.

Până în prezent, au fost distribuite aproximativ 90 de mii de pliante, cu informații generale, 10 mii de afișe, toate acestea conținând măsurile noi acreditate, precum și vechile măsuri, peste 38 de mii de ghiduri și 40 de mii de ghiduri pentru noile măsuri.

Începând cu decembrie 2002, împreună cu Agenția de consultanță agricolă, de asemenea, s-au distribuit peste 4 mii de buletine lunar pentru mediatizarea acestui program.

De asemenea, în vederea facilitării accesului la credite a potențialilor beneficiari, agenția a încheiat protocoale cu 26 de bănci, prin acestea documentele pe care băncile le primesc sunt acceptate ca documentație în vederea obținerii unui credit de către potențialii beneficiari ai programului, același tip de documentație pe care beneficiarul o depune și la Agenția SAPARD.

Reprezentanții acestor bănci au participat și la conferințele regionale de promovare furnizând toate informațiile detaliate despre condițiile de creditare a potențialilor beneficiari.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Boc?

 
 

Domnul Emil Boc:

În spiritul regulamentului am un minut.

În primul rând, o să-l rog pe distinsul coleg, domnul secretar de stat, să-i transmită domnului ministru Sârbu că pe la noi, pe la Parlament există o regulă. Parlamentul este cel care controlează și nu Guvernul, așa că domnia sa ar trebui să vină și să răspundă la interpelările formulate de deputați și senatori, în spiritul Constituției și al Regulamentului.

Domnia sa spune că nu există cazuri de alocare frauduloasă a fondurilor europene, că numai probleme de conflicte de interese, aș ține doar să amintesc că și noi am spus tot timpul că există baroni locali și s-a negat acest lucru, iată că ieri s-a recunoscut oficial că există și că pun probleme. Așa se va ajunge și aici.

Și, în al treilea rând, am cerut foarte serios numele celor care au făcut parte din comisiile de licitație din toate județele țării. Este o cerere pe care am formulat-o în spiritul interesului public pentru a verifica aceste conflicte de interese, care sunt reguli, din nefericire, și nu excepția, și insist cu toată convingerea că aceste date să fie prezentate, dacă nu voi face uz de legea răspunderii ministeriale, unde dacă un ministru nu prezintă Parlamentului informațiile solicitate, poate fi sancționat mergând până la o pedeapsă privativă de libertate. Sper să nu ajungem acolo și să rămânem în cazurile și în cadrele prevăzute de regulament, oferind deputaților și senatorilor, în cazul nostru, deputaților, datele solicitate, în interes public, pentru că acolo s-au gestionat bani în interes general și nu în interes privat. Și noi trebuie să avem acces la asemenea date.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

Doriți să mai faceți și dumneavoastră precizări? Vă rog, tot așa scurtă ca și domnul deputat.

 
 

Domnul Valeriu Steriu:

În primul rând, să repet că nu există alocare frauduloasă, Programul SAPARD este un program de rambursare a fondurilor, deci practic orice euro cheltuit este cheltuit întâi de beneficiar și apoi este rambursat după toate verificările, inclusiv cele legate de conflict de interese, cele care au loc în acest moment.

Pe de altă parte, să spun că cei 7500 de evaluatori sau de funcționari din toate aceste comisii sunt la dispoziția publicului, deci putem chiar să vă pregătim o broșură cu toate aceste persoane, ele sunt la nivelul administrației publice locale, deci fiecare primărie și-a selectat, și-a făcut aceste comisii.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Din Ministerul Educației și Cercetării, vă rog să transmiteți în scris răspunsurile pentru că nu sunt aici deputații care au făcut interpelările și cu aceasta dați-mi voie să închid ședința de astăzi, ne întâlnim mâine, întâi pentru intervenții politice și apoi pentru dezbaterea proiectelor care sunt înscrise pe ordinea de zi.

La revedere!

 
 

Lucrările s-au încheiat la ora 19.00.

 
     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti miercuri, 1 decembrie 2021, 11:32
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro