Plen
Ședința Camerei Deputaților din 29 martie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.41/06-04-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 29-03-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 29 martie 2004

8. Dezbaterea Propunerii legislative privind Statutul de Autonomie al Ținutului Secuiesc (amânarea votului final).
 
consultă fișa PL nr. 87/2004

 

Domnul Valer Dorneanu:

  ................................................

La punctul 8: Propunerea legislativă privind Statutul de Autonomie al Ținutului Secuiesc.

Rog pe unul dintre reprezentanți să prezinte această propunere legislativă. (Comentarii în Grupurile PRM și PNL)

Domnule deputat Chiliman, o să vă dau cuvântul în numele Grupului parlamentar al PNL-ului. V-am notat.

Aveți cuvântul.

Domnul Szilágyi Zsolt:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dragi colegi,

Sper ca, și în această zi, această dezbatere va fi la fel de civilizată cum a fost în Comisia pentru administrație publică.

Inițiatorii sunt conștienți de faptul că prezintă o noutate și, într-o oarecare măsură, ideea autonomiei regionalismului, care este o practică, o uzanță, o realitate în Europa, în țările Uniunii Europene, reprezintă, într-o oarecare măsură, un tabu, dar asta reprezintă un tabu numai pentru o societate deschisă. Deci începerea acestui dialog despre autonomie, despre diferite proiecte de modernizare a României poate dovedi tocmai... poate fi tocmai un exercițiu democratic.

Precum bine știți, stimați colegi, statul modern din Europa nu mai este unul centralizat. Subsidiaritatea, principiul și practica subsidiarității au ajutat Europa, țările Europei, regiunile, comunitățile Europei să ajungă la o prosperitate care a creat o comunitate, o unitate la care dorim și noi să aderăm. Statul modern european nu mai este unul centralizat. Principiul și practica regionalismului le conferă comunităților locale prosperitate și eficiență în administrație. Această descentralizare este și trebuie să fie un proces cât mai rapid și în România, nu trebuie să se întâmple numai pe plan vertical, dar și pe plan orizontal.

Inițiatorii acestui proiect, deci, vă propun, cu tot respectul, stimați colegi, un proiect de modernizare a României, un proiect ce poate preveni eventuale conflicte. Suntem conștienți de faptul că orice formă de aranjament dintr-o țară nu se poate realiza numai și numai prin folosirea dialogului, a căilor democratice. Am ales, deci, în spiritul constituționalismului european, această cale, v-am depus acest proiect de lege, fiind conștienți de faptul că inițierea acestui dialog poate consolida stabilitatea în România și poate ajuta România să devină, într-adevăr, o țară europeană, fiindcă trebuie să fim conștienți de faptul că noi, dacă reușim consolidarea stabilității interne, România poate să devină un furnizor de securitate, și nu un consumator de securitate.

Inițiatorii acestei legi, deci, doresc demararea, pornirea acestui dialog și fiind conștienți de faptul că nici un proiect de lege nu poate fi perfect, deoarece este creat de om, suntem parteneri ca, împreună cu dumneavoastră, să perfectăm această lege. Proiectul respectă și pornește din suvernaitatea și statalitatea României, cu toate atributele ei. În concepția noastră, nu există un act mai puternic, o declarație mai puternică de loialitate față de stat, decât actul prezent, inițierea unei cereri de autonomie, fiindcă tocmai prin acest lucru se recunoaște și se întărește statalitatea României.

V-am spus, numai pentru a preîntâmpina unele critici sau întrebări ce pot fi puse în legătură cu acest proiect. Proiectul se bazează pe o muncă de atelier și acest proiect a fost adoptat, în data de 17 ianuarie 2004, de Consiliul Național al Secuilor. Proiectul se bazează pe experiența pozitivă acumulată de-a lungul anilor de statele membre ale Uniunii Europene. Exemple, practici concrete, cum ar fi, de exemplu, regiunea Tirolului de Sud din Italia, unde s-a ajuns la o conviețuire pașnică și eficientă între trei etnii, printr-un aranjament regional, aranjament la care au participat Guvernele Italiei și Austriei, dar și comunitățile care sunt vizate în această autonomie, și anume comunitatea germană, italiană și labini? Practici concrete, cum ar fi situația suedezilor din Finlanda care, la fel cum dorim noi, încă din 1990, beneficiază de mai multe tipuri de autonomii, în funcție de procentul în care trăiesc în diferitele regiuni ale Finlandei. Insulele Uhland, pentru acei 26.000 de suedezi care trăiesc în Finlanda, ne poate servi un exemplu. Regionalismul asimetric din Spania, la fel, poate fi un exemplu pozitiv pentru România și situația catalanilor din Spania, la fel, ne oferă un model demn de luat în considerare, când vorbim despre modernizarea României.

Aș putea să vă pomenesc și situația germanilor din Belgia. După cum bine știți, Belgia, după lungi discuții și repetate revizuiri constituționale, a ajuns la o situație în care acei câțiva mii de germani ce trăiesc în Belgia, printr-un aranjament cu Guvernul central, a ajuns la o autonomie exemplară. Rezoluția nr.1334/2003 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei trece în revistă, de fapt, exemple pozitive, dar și exemple negative conflictuale a diferitelor forme de autonomii. Acest raport, hotărâre și rezoluție, de fapt pregătit de deputatul socialist Andreas Gross din Elveția, care recomandă, prin această rezoluție, de fapt, adoptarea și adaptarea diferitelor forme de autonomii, tocmai în ideea de a preîntâmpina posibilele conflicte dintre comunitățile etnice și majoritate.

Atunci când am început dezbaterile constituționale, am depus mai multe amendamente ce au fost argumentate tocmai de acele dezbateri din Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei care, dat fiind faptul că România este membru deplin în Consiliul Europei, ne poate oferi o busolă - ce se întâmplă în Europa, în ce direcție se îndreaptă Europa, în această privință.

În această ordine de idei, acest raport 1334/2003, raportul lui Andreas Gross, aplicarea principiului subsidiarității, descentralizarea și aplicarea regionalismului în România poate grăbi șansele de integrare a României. Așa cum v-am spus, acest proiect a fost adoptat și legitimat de voința Consiliului Național al Secuilor, ce reprezintă voința comunității locale a secuilor ce trăiesc acolo, în acea regiune și, la fel ca și în alte părți ale României, și aici, în cazul adoptării, bineînțeles, minoritatea română are nevoie de o protecție specială.

Așa cum v-am spus, această lege ține cont de busola europeană, de practicile europene, deci, fără doar și poate, art.74, 77, 90, 98, 100, 102, 104 și 105 din proiectul aflat în dezbatere se referă tocmai la protecția minorității române, la protecția culturii comunității române din secuime, care, fiind principial, necesită aceeași protecție ce necesită și maghiarii ce trăiesc în diferite zone ale Ardealului. Această egalitate deplină și efectivă ce a existat de-a lungul istoriei în acel spațiu complementar ce se numește Transilvania se poate realiza prin adoptarea acestei legi și sper, domnilor colegi, că tradiția progresivă a Transilvaniei, faptul că întotdeauna acest spațiu, această regiune istorică a Europei a fost un model de coexistență de-a lungul secolelor. Chiar dacă am avut momente mai tragice, acea toleranță, acele instituții proprii ale diferitelor comunități etnice, religioase sau regionale, microregionale care trăiesc și au trăit în Transilvania ne pot oferi un exemplu bun de urmat.

Să închei: inițiativa, expunerea, inițiativa, așa cum ați văzut în expunerea de motive, face trimitere și dorește o aplicare eficientă a documentelor internaționale în materie de protecție a minorităților, documente internaționale semnate și ratificate de România. Probabil că nu există spațiu să le înșirui pe toate, dar le găsiți în expunerea de motive, dar poate este important să vă amintesc că este vorba despre documentele OSCE-ului, Consiliului Europei și ale Uniunii Europene.

Cu tot respectul, vă cer sprijinirea acestui proiect. Știu că raportul comisiei este unul nefavorabil, vă cer, dragi colegi, ca prin respingerea raportului comisiei, să ne dați posibilitatea să începem dezbaterea pe articole.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule președinte Ioan Oltean, doresc să prezentați raportul Comisiei pentru administrație publică.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a fost sesizată, spre analiză în fond și întocmire de raport cu Propunerea legislativă privind Statutul de autonomie al Ținutului Secuiesc, o propunere legislativă inițiată de către 6 deputați membri ai UDMR-ului.

La prezentarea și pregătirea raportului și a dezbaterilor, membrii Comisiei de administrație publică au avut în vedere punctul de vedere al Consiliului Legislativ și punctul de vedere al Guvernului, care nu au susținut această propunere legislativă. S-a apreciat, în urma analizei în prezența inițiatorilor și a unor invitați ai acestora, că nu există elemente care să determine adoptarea unei asemenea hotărâri care vine în conflict flagrant cu prevederile constituționale. S-a apreciat că o asemenea inițiativă ar duce la crearea unei enclave în interiorul țării și ar pune în pericol unitatea poporului român și unitatea statului român. Din aceste considerente, comisia, cu un singur vot împotrivă, a apreciat că această propunere legislativă nu poate fi acceptată și a întocmit un raport de respingere pe care vă rugăm foarte mult să-l susțineți și dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Din partea Grupului PSD, are cuvântul domnul deputat Alexandru Lăpușan.

Domnul Alexandru Lăpușan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Înainte de a prezenta punctul de vedere al Partidului Social Democrat, aș vrea să mă refer, într-o scurtă frază, la afirmațiile prietenului și colegului meu, și anume eu nu cred că această inițiativă legislativă va evita conflicte despre care toți știm că ele nu există. De asemenea, cel puțin începând de astăzi, dacă nu cu foarte mult timp în urmă, România a demonstrat că este deja un furnizor de securitate.

Doamnelor și domnilor,

Potrivit art.74 din Constituția României, inițiativa legislativă aparține, după caz, Guvernului, deputaților, senatorilor sau unui număr de cel puțin 100.000 de cetățeni cu drept de vot. Din acest punct de vedere, inițiatorii Propunerii legislative privind Statutul de autonomie al Ținutului Secuiesc au uzat de un drept conferit de Legea fundamentală.

Examinând conținutul propunerii legislative, care are 130 de articole, rezultă că, în esență, acesta conține următoarele: 1) stabilirea unor prerogative de ordin statal unei formațiuni, în cazul nostru Ținutul Secuiesc, determinate geografic în interiorul statului și bazată exclusiv pe criterii etnice - art.1, alin.4; 2) înființarea unor organe de autoadministrare care reprezintă, în esență, puterea legislativă, respectiv consiliul de autoadministrare și puterea executivă, respectiv comisia de autoadministrare și un președinte al ținutului - art.5; 3) stabilirea limbii maghiare ca limbă oficială - art.10; 4) stabilirea unor simboluri proprii ținutului, și anume drapel, stemă - art.11; 5) stabilirea unor atribuțiuni care nu pot fi exercitate decât de către autoritățile publice ale statului, cum sunt: exproprierea de interes public, administrarea cărții funciare, crearea poliției comunitare, protecția socială și asigurările sociale și mai sunt și alte exemple.

Putem afirma, pe această bază, dar lista exemplelor poate continua, că acest proiect privind autonomia Ținutului Secuiesc contravine Constituției României, care consacră următoarele principii: România este stat național, suveran, independent, unitar și indivizibil - asta înseamnă o singură formațiune statală, o singură ordine juridică, un singur sistem de organizare prin care se exercită cele trei puteri fundamentale - legislativă, executivă și judecătorească, pentru întreg teritoriul României. În alin.2 din art.2 cu privire la suveranitate al Constituției se prevede că "Nici un grup și nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu". De altfel, în textul propunerii legislative, se prevede expres, în art.1, alin.4, că autoritatea Ținutului Secuiesc dispune de unele prerogative de ordin statal.

Domnul Valer Dorneanu:

Numai puțin distinse coleg.

O mică pauză pentru a saluta prezența în sală a unei delegații din Republica Populară Chineză, condusă de doamna Gu Xiulian, vicepreședinte a Adunării Naționale a Reprezentanților Populari a R.P. Chineze și președinta Federației Naționale a Femeilor din întreaga Chină. Delegația e de femei. (Aplauze.)

Vă mulțumesc.

Puteți continua.

Domnul Alexandru Lăpușan:

Teritoriul României, conform Constituției, este organizat, sub aspect administrativ, în comune, orașe și județe, alte forme sau nivele de organizare administrativ-teritoriale nefiind prevăzute în Constituție. De altfel, motivarea juridică a constituirii regiunii autonome, respectiv art.117, alin.3 din Constituție, nu poate fi luată în considerare deoarece acest articol se referă la administrația publică centrală. Însăși referirea în textul proiectului la acest articol din Constituție vorbește despre intenția de a concura cu statul român, prin crearea unor structuri de factură statală. La nivel local, Constituția prevede ca autorități ale administrației publice locale doar consiliile locale și primăriile.

Cu privire la simbolurile naționale, Constituția stabilește care sunt simbolurile naționale: drapelul, ziua națională și imnul național. Cu privire la stema și sigiliul statului, se prevede că acestea se stabilesc prin lege organică. În consecință, prevederile din proiect cu privire la folosirea liberă a simbolurilor națiunii maghiare, art.11, alin.3, a drapelului și a simbolurilor fiecărui Scaun secuiesc și stabilirea simbolurilor Ținutului Secuiesc, contravin Constituției. Cu privire la limbă, Constituția prevede că, pe teritoriul României, limba oficială este limba română. Și alte prevederi ale Propunerii legislative privind Ținutul Secuiesc sunt anticonstituționale.

La art.14 alin.2, se prevede că Parlamentul României nu se poate pronunța cu privire la oportunitatea adoptării Statutului de autonomie a Ținutului Secuiesc, iar legile adoptate de Parlament sau ordonanțele Guvernului României vor fi adaptate de către Consiliul de autoadministrare, care poate solicita și rediscutarea acestora de către emitent.

La art.27 alin. 2 din propunerea legislativă se prevede că legile statului sunt aplicabile în acele domenii în care Consiliul de autoadministrare nu are competențe. Sigur, sunt multe alte curiozități. De altfel, avizul Consiliului Legislativ referitor la Propunerea legislativă privind statutul de autonomie al Ținutului Secuiesc constată fără echivoc faptul că proiectul vizează practic crearea unei entități statale distincte, paralelă cu statul național unitar român.

De asemenea, așa cum se constată în avizul negativ al Consiliului Legislativ, propunerea excede limitele prevederilor europene în materie, încălcând principiile Cartei Europene a Autonomiei Locale, Recomandarea 1201 din 1993 a Adunării Parlameantare a Consiliului Europei, precum și Rezoluția 1334 din 2003 a aceluiași for european.

Cei 6 deputați UDMR care au inițiat această propunere legislativă au uzat de un drept constituțional, dar, în același timp, este de datoria Parlamentului României să asigure respectarea literei și a spiritului Constituției, legea supremă în stat.

Nu orice fantezie a unor persoane cu interese electorale trebuie să se transforme într-o lege, chiar dacă teoretic, cel puțin, orice asemenea fantezie poate să fie adusă în dezbaterea Parlamentului.

De altfel, studiile sociologice demonstrează că prioritățile minorității maghiare din România sunt cu totul altele decât autonomia teritorială și alte abstracțiuni similare. Preocupările cetățeanului român sunt aceleași, indiferent că este de naționalitate română sau maghiară: creștere economică, venituri mai mari, standarde de viață mai bune.

Autonomia teritorială reclamată de această propunere legislativă apare astfel ca o miză puțin importantă, inclusiv în interes electoral, întrucât ea se regăsește mai mult în preocupările unor politicieni decât în preocupările populației pe care respectivii se presupune că o reprezintă.

În concluzie, stimați colegi, Propunerea legislativă privind autonomia Ținutului Secuiesc contravine Constituției României și propun respingerea ei. Având în vedere că cei 6 semnatari ai proiectului de lege în cauză au votat, unul a lipsit, deci, au votat Constituția României în Parlament, fac un apel la consecvența lor politică și îi îndemn, inclusiv pe ei, să voteze respingerea proiectului.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule coleg. Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul Lucian Bolcaș.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule președinte,

Stimați colegi deputați în Parlamentul României,

Va trebui să memorăm această zi ca fiind una dintre cele mai triste pentru noi. Nu s-a întâmplat vreodată ca parlamentari români în plenul Parlamentului să fie nevoiți să suporte o jignire și o insultă mai mare decât acest proiect de lege. Suntem vinovați cu toții că am lăsat ca lucrurile să ajungă până aici. Nu aș vrea să analizez această infamie ce este numită proiect de lege care urmărește sfârtecarea teritorială a României, făcut în numele acelor 124 de secui nominalizați în ultimul recensământ. Aberația ascunde o ticăloșie, și această ticăloșie se înscrie într-un lanț de provocări pe care nu trebuie astăzi, în momentul și în ziua consfințirii aderării noastre la NATO, să-l trecem cu vederea, pentru că, în calitate de țară membră NATO, nu avem voie să tratăm cu teroriștii. Este terorism și este provocare atunci când nu este admisibil să ceri revizuirea Constituției în ceea ce privește caracterul de stat național și unitar al României. Este o provocare!

Este o provocare și acest proiect care se înscrie pe aceeași linie, pentru că tot ce se urmărește nu este autonomia pentru cei 200 și ceva de secui existenți, se urmărește tulburarea climatului politic necesar realizării integrării noastre liniștite, normale în Uniunea Europeană. Este piedica directă, și scopul urmărit direct este această piedică a integrării.

Resping apelativul folosit de unul dintre inițiatorii acestei infamii de "dragi colegi" și afirm aici, în fața dumneavoastră,

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, stimate coleg, "..

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule președinte, vă rog să nu mă întrerupeți! Este dreptul meu.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu vă întrerup decât să vă rog ceva, să nu transformăm sala de ședințe în altceva, pentru a da posibilitatea continuării cu replici, cu contrareplici. Este un proiect de lege, aveți dreptul să-l contestați, în termeni regulamentari.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule președinte, totdeauna sunt receptiv la observațiile dumneavoastră, dar sunt momente când lucrurilor trebuie să li se spună pe nume, iar termenii folosiți sunt cei mai civilizați ce se pot adresa în asemenea situații.

Deci, reiau, resping apelativul de "dragi colegi", folosit de către autorul acestei inițiative sau propuneri legislative, pentru că eu nu sunt coleg cu infractori.

Este vorba de o infracțiune care este îndreptată împotriva ordinii constituționale și vă rog să o tratați ca atare.

Este vorba, în al doilea rând, de încălcarea jurământului de fidelitate față de România, depus în calitate de deputat, iar încălcarea acestui jurământ atrage, fără nici un fel de discuție, încetarea acestei calități.

V-aș ruga ca, prin votul dumneavoastră, în lipsa oricăror alte discuții cu privire la ceea ce am numit și voi continua să numesc atentat împotriva caracterului național și unitar al statului român, atentat infam și provocare împotriva aderării României la structurile europene, independent de poleiala fals europeană în care este îmbrăcată această bomboană otrăvită, pentru că nu există momentan altă soluție, să votăm respingerea, repet, domnule președinte, și îmi asum răspunderea, acestei infamii. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PRM.)

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Boc și apoi domnul deputat Dobre.

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Inițiatorii proiectului de lege ne propun ceea ce nu poate fi permis nici din punct de vedere politic, nici din punct de vedere juridic. Din punct de vedere politic voi spune doar o singură frază, noi ne propunem să unim, și nu să dezbinăm. Din punct de vedere constituțional, propunerea legislativă nu poate fi acceptată, întrucât ea contravine flagrant art.152 din Constituția României, care menționează explicit dispozițiile prezentei Constituții privind caracterul național, independent, unitar și indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independența justiției, pluralismul politic și limba oficială, care nu pot forma obiectul revizuirii Constituției.

În concluzie, dacă nu este posibil să depui un proiect de Lege cu privire la revizuirea Constituției, cu atât mai puțin este posibil să depui o inițiativă legislativă care își propune să revizuiască ceea ce nu poate fi revizuit. De ce? Pentru că, prin conținutul lui, proiectul de lege realizează un atentat la caracterul unitar al statului român, ne propune o altă limbă oficială în afară de limba română, ceea ce nu este permis, conform art.13 din Constituția României, de asemenea, potrivit Constituției, procedura judiciară se desfășoară numai în limba română, iar autorii propunerii legislative ne propun și o altă soluție.

Francezii se coordonează după Constituția Franței, belgienii după Constituția belgiană, finlandezii după Constituția finlandeză, spaniolii după Constituția spaniolă, românii legiferează după Constituția României.

Având în vedere aceste considerente, propunerea legislativă trebuie să fie respinsă. Vă mulțumesc. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PRM ")

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Dobre.

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În numele Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, vreau să precizez încă de la început că prezentul proiect de lege este în contradicție cu prevederile Constituției României, respectiv împărțirea administrativ-teritorială a țării, și propune substituirea autorităților publice locale și județene cu structuri constituire pe principii etnice.

Referirea la raportul lui Andreas Gross nu are relevanță, întrucât nu reprezintă o obligativitate pentru noi și suntem convinși că țări importante ale Europei, de exemplu Germania sau Franța, nu vor admite aplicarea pe teritoriul lor național a unor astfel de experimente. Probabil că pe parcursul integrării în Uniunea Europeană sau în perioada imediat următoare va fi necesar să dezvoltăm conceptul regionalizării, pentru susținerea dezvoltării durabile.

Partidul Național Liberal însă nu admite și nu va admite niciodată autonomia pe criterii etnice, inclusiv în crearea de unități administrative de tip regional.

În concluzie, Grupul parlamentar al PNL va vota împotriva acestui proiect de lege. Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Kovacs din partea Grupul parlamentar al UDMR.

Domnul Kovacs Csaba-Tiberiu:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Fiecare minoritar este preocupat de această problematică a autonomiei, pentru că, în diversele forme de autonomie, în esență, vede măsuri de protecție a identității sale etnice, culturale, religioase. Uniunea Democrată Maghiară susține diversele forme de autonomie. Avem în programul nostru asemenea prevederi și este firesc, paleta largă a acestor forme diverse existente în lumea contemporană, sigur că ne îndreptățește la acest lucru.

Vizavi de acest proiect, proiectul de față nu este proiectul Uniunii Democrate Maghiare din România. Un grup de deputați aparținând acestei formațiuni au depus acest proiect, vizavi de acest proiect noi avem rezerve, l-am fi conceput sub o altă formă și cu altă esență, însă, din păcate, se repetă ceea ce s-a întâmplat în comisie. În comisie, mi-am exprimat exact aceste gânduri și mi-am exprimat intenția inițială de a mă abține la vot în ceea ce privește acest proiect, dar faptul că astăzi, aici, au apărut catalogări care vizează în esență întreaga comunitate maghiară, cu niște injurii de genul: ticăloșie, teroriști, infractori.

Domnilor parlamentari, ar fi fost așa dacă un asemenea proiect de lege nu se depunea la Parlamentul României. Unde să se depună? Am văzut săptămâna trecută chiar încercări de modificare a Codului penal, de a se viza numai acțiuni, nu acțiuni violente, exact pe această temă.

Haideți, dacă vrem să recunoaștem necesitatea dialogului, atunci să recunoaștem că dacă dorim să folosim mijloace parlamentare, aceste mijloace parlamentare nu pot fi uzitate decât în Parlament.

Pe de altă parte, față de acest atac împotriva noastră, care depășește noțiunea de legitimă apărare, ea este foarte bine definită, legitima apărare trebuie să respingă într-o măsură proporțională un eventual atac. Nu a fost cazul de față. A fost un abuz al unui anumit partid care s-a declarat antisemit și acuma vrea probabil să compenseze prin antimaghiarism această lipsă. Din această cauză, Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare consideră că ar fi fost totuși necesară o dezbatere a acestui proiect, chiar dacă ar fi fost respins în Parlament și, de aceea, Grupul nostru parlamentar va vota împotriva respingerii acestui proiect. Vă mulțumesc.

 

Domnul Dan Brudașcu (din bancă):

V-ați dat arama pe față!

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Tudor are o intervenție de făcut.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul deputat a spus că nu este inițiativa UDMR-ului și că este inițiativa unor persoane particulare, individuale, care nu fac decât parte din UDMR, dar nu este inițiativa UDMR-ului și de aceea au și dânșii rezerve.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, era vorba de o intervenție de procedură.

Domnul Marcu Tudor:

Procedură, păi, asta vreau să vă zic. Numai o secundă.

Pe de altă parte, atunci când domnul Bolcaș a spus că, încălcându-se Constituția, exact cum a spus membrul PDSR, colegul nostru, noi socotim că cel care încalcă Constituția face o infracțiune și, ca atare, a fost numită infracțiune, dar infracțiunea celui care a făcut proiectul, nu a UDMR-ului, așa că domnia sa, când a spus că suntem jigniți cu toții, înseamnă că și-a asumat responsabilitatea, în pofida a ce neagă acum, a acestui proiect de lege și, ca atare, l-aș ruga pe domnul deputat să se hotărască, ori este proiectul UDMR-ului, că atunci a socotit că este în grup apelativul, sau cum să-l numesc, de infracțiune, încălcarea Constituției, pe care toți au recunoscut-o într-un fel sau altul, ori este inițiativa unui particular, și atunci unde este jignirea noastră, a tuturor. Or, lămurește domnia sa și își retrage cuvintele... Asta am vrut eu să spun ca procedură înainte de a porni la vot. Vă mulțumesc.

O voce din partea UDMR:

Este o jignire a democrației, domnule!

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Dezbaterile parlamentare se fac de la tribună. Îi rog pe cei doi inițiatori să se hotărască unul din ei care are dreptul la o replică în legătură cu calificativul care s-a folosit.

Domnule Tóro, poftiți.

 

Domnul Dan Brudașcu (din bancă):

Nu s-a nominalizat nici o persoană, de dreptul la replică?!

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă partidul dumneavoastră ar fi numit cum ați numit dumneavoastră pe celălalt, nu ați fi sărit în apărarea onoarei dumneavoastră de partid politic și democratic?

 

Domnul Nicolae Leonăchescu (din bancă):

Kovacs trebuie să răspundă.

 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din bancă):

Noi avem onoare, nu ca alții...

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Tóro, aveți cuvântul și v-aș ruga să nu mai interveniți din sală, pentru a nu prelungi dezbaterea.

Domnul Tóro Tiberiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi deputați,

Cred că este, până acum, fără precedent în istoria modernă a parlamentarismului român de a folosi asemenea limbaj într-o dezbatere civilizată parlamentară. Fără a pierde vremea cu replici, vreau să resping foarte hotărât, în numele inițiatorilor, dar cred că și în numele colegilor din Grupul parlamentar al UDMR, asemenea invective folosite de reprezentanții unui partid parlamentar. Termenii de "ticăloșie", de "terorism", de "provocare", de "infracțiune" cred că nu-și au locul într-o dezbatere parlamentară pe marginea unei inițiative legislative care a fost înaintată de membri ai Parlamentului, conform Constituției.

Dacă se spune că stilul este omul, stilul unui reprezentant al unui partid parlamentar cred că reprezintă și caracterizează partidul. Cu aceasta aș încheia această reflecție și aș dori să mai fac câteva precizări pe marginea celor expuse de colegii mei, din partea grupurilor parlamentare.

În primul rând, legat de ceea ce se referă la art.1 al Constituției, caracterul de stat național și unitar. Eu aș dori să vă reamintesc că grupul nostru parlamentar a fost împotriva acestui articol, considerând că într-o Europă modernă nu-și mai are locul în constituția unei țări asemenea caracterizare și, prin amendamentele noastre, am fost împotriva acestui articol tocmai din considerente că nu poate fi o sursă juridică împotriva unei comunități naționale acest statut de stat național și unitar. Atunci am primit răspunsul din partea unor colegi, respectiv a grupurilor parlamentare că acesta este mai mult o caracteristică simbolică și nu va avea consecințe juridice.

Raportul comisiei, avizul Consiliului Legislativ, respectiv punctul de vedere al Guvernului ne arată tocmai că se dorește a se folosi acest articol 1 al Constituției împotriva unor inițiative absolut democratice și legitime din punctul de vedere al comunităților naționale. Aceasta este prima remarcă.

A doua remarcă, această inițiativă legislativă se bazează pe art.117 alin.3 al Constituției, care spune că "Autorități administrative autonome..."

 

Domnul Dan Brudașcu (din bancă):

Domnule președinte, 3 minute!

Domnul Tóro Tiberiu:

"...se pot înființa prin lege organică". Noi, tocmai din acest motiv, și bazându-ne pe acest articol al Constituției, am depus această inițiativă.

Stimați colegi, eu vă rog încă o dată, în numele inițiatorilor, să reflectați asupra celor spuse de colegul meu și să respingeți raportul comisiei și eventual să îmbunătățim proiectul, pe baza discuțiilor, dezbaterilor pe articole, pentru că practic nu am auzit argumente viabile în această dezbatere generală. S-ar putea, dacă trecem la dezbaterea pe articole, putem să găsim numitor comun în multe probleme. Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Vom supune votului final în cursul zilei de mâine, propunerea cuprinsă în raportul Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic.

Trecem la următorul punct înscris pe ordinea de zi de astăzi.

Pct.11 - Proiectul de Lege privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică și inovare. Rog inițiatorul. (Domnul deputat Marcu Tudor atrage atenția că s-a trecut de pct.10, cu jandarmeria.)

Pct.10, scrie acolo că se dezbate marți, adică mâine.

Înainte de comisie, prezintă inițiatorul.

Stimate coleg,

Cred că sunteți în asentimentul meu și al Camerei să cerem inițiatorilor, care sunt senatori, să vină să-și susțină propunerea, așa ca un gest de apreciere față de Camera Deputaților.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti miercuri, 1 decembrie 2021, 23:55
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro