Dan Brudașcu
Dan Brudașcu
Ședința Camerei Deputaților din 5 aprilie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.45/13-04-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 05-04-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 5 aprilie 2004

23. Primirea de răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului de către deputații:
    23.1 Dan Brudașcu
 
consultă:

 

Domnul Constantin Niță:

  ................................................

Pentru domnul Dan Brudașcu, răspunde, din partea Ministerului Administrației și Internelor, domnul Mircea Alexandru, secretar de stat. Este aici?

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administrației și Internelor):

Stimate domnule deputat,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră referitoare la tergiversarea nejustificată a cercetărilor într-o serie de dosare de urmărire penală de către Inspectoratul de poliție al județului Cluj, am onoarea să comunic următoarele. La Inspectoratul de poliție al județului Cluj, ca de altfel la toate inspectoratele de poliție, în toate dosarele de urmărire penală, activitatea de cercetare penală a Poliției judiciare este condusă, supravegheată și controlată, în mod nemijlocit de către procuror, potrivit Secțiunii 4 a art.3, punctele 2 și 3 ale Legii nr.281/24 iunie 2003 privind modificarea și completarea Codului de procedură penală și a unor legi speciale în care se prevede că: organele de Poliție judiciară își desfășoară activitatea în mod nemijlocit sub conducerea, supravegherea și controlul procurorului, fiind obligate să aducă la îndeplinire toate dispozițiile acestuia. Lucrătorii de Poliție judiciară din structurile teritoriale își îndeplinesc atribuțiile în mod nemijlocit sub autoritatea și controlul prim-procurorilor parchetelor de pe lângă judecătorii și tribunale, corespunzător arondării acestora. Deci procurorul este singurul competent să îndrume și să dea dispoziții organelor de cercetare penală privind cercetarea penală, și nu autoritățile ierarhic superioare ale acestora.

Precizăm că nu este posibilă rătăcirea sau nesoluționarea, în timp îndelungat, a dosarelor, deoarece acestea se înregistrează cu număr unic, și la Poliție, și la Parchet, astfel încât procurorul poate constata cu ușurință lăsarea, de către Poliție, în nelucrare a unui dosar.

Dat fiind faptul că actele de urmărire penală se desfășoară, așa cum am arătat anterior, sub directa conducere și supraveghere a procurorului, nu pot exista situații în care să se folosească anumite acte sau documente în dosare, pentru acoperirea unor fraude sau acte de corupție care să rămână nedescoperite. Controlul efectuat de către Corpul de Control al Ministrului Administrației și Internelor, al Inspectoratului de Poliție al județului Cluj, în cursul lunii februarie 2004, nu a evidențiat existența unor dosare penale de natura celor la care vă referiți.

În contextul arătat, este exclusă existența unor dosare penale, în cadrul Inspectoratului de Poliție al județului Cluj, la care, în mod voit, nu se finalizează cercetările, urmărindu-se, așa cum se susține în interpelare, folosirea acestora în actuala campanie electorală împotriva adversarilor Partidului Social Democrat. Totodată, facem precizarea că Inspectoratul de Poliție al județului Cluj este o structură de ordine publică a Ministerului Administrației și Internelor, și nu poate fi folosit în lupta politică, existând, în acest sens, garanții constituționale și legale.

Având în vedere caracterul ipotetic al aspectelor semnalate, vă învederăm, că, dacă dumneavoastră dețineți date concrete cu privire la nesoluționarea intenționată a unor dosare penale de către polițiștii din cadrul Inspectoratului de Poliție al județului Cluj, în care se urmărește intervenirea prescripției răspunderii penale în cazul unor infracțiuni comise de anumite persoane, vă puteți adresa procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție care, potrivit punctului 7 al art.3, Secțiunea a IV-a din Legea nr.281/2003 privind modificarea Codului de procedură penală, poate solicita ministrului Administrației și Internelor eliberarea din funcție a unor lucrători de Poliție judiciară, pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor ce le revin în efectuarea activității de constatare a infracțiunilor și de strângere a datelor în vederea începerii urmăririi penale și de cercetare penală.

Vă mulțumesc.

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule deputat, dacă aveți scurte observații la răspunsul primit.

Domnul Dan Brudașcu:

În primul rând, domnule președinte, e politicos să-i mulțumesc domnului secretar de stat pentru faptul că a dat acest răspuns, chiar dacă eu nu sunt în totalitate decât teoretic de acord cu ceea ce spune domnia sa.

Vreau să vă spun, domnule secretar de stat, că informațiile pe care vi le-am furnizat prin această interpelare sunt provenite din rândul procurorilor din municipiul Cluj-Napoca. Din păcate, am încercat, înainte de a ști că este pe ordinea de zi răspunsul pentru această interpelare, să-i contactez pentru a-mi permite să le folosesc numele, ca răspuns la ceea ce bănuiam că o să mi se comunice. Nu am reușit. Dacă acest lucru mi se va permite, fiți convins că, în foarte scurtă vreme, voi veni cu cazurile concrete pe care domniile lor le-au semnalat în legătură cu întârzierile nejustificate sau modul superficial în care se întocmește această lucrare de urmărire penală în dosarele la care am făcut trimitere.

Vreau să vă spun că teoretic dumneavoastră aveți perfectă dreptate, dar între teorie și practică este o diferență mare. Țiganul spunea: practica ne omoară. Ăsta este și cazul problematicii pe care am ridicat-o.

Cu tot respectul, trebuie să vă spun că, din 1996 și până în momentul de față, la Inspectoratul județean de poliție Cluj, absolut toate dosarele în care au fost implicate persoane din rândurile puterii au primit întotdeauna, din partea Inspectoratului județean de poliție Cluj, indicația de neîncepere a urmăririi penale, ulterior procurorii însărcinați să lucreze dosarele au beneficiat de această recomandare și au pus-o în practică. Datorită acestei situații, am asistat și asistăm, în continuare, la fraude de zeci de miliarde de lei, dacă nu sute de miliarde de lei, ca urmare a modului părtinitor și subiectiv în care Poliția, devenită instrument politic, își desfășoară activitatea cel puțin pe raza județului Cluj. Când în cauză sunt persoane aparținând partidelor din opoziție, sunt extraordinar de activi și fac mai mult decât le permite legea. Când însă cei în cauză sunt reprezentanți ai puterii, trec luni și trec adeseori ani, până când să se soluționeze dosarele respective.

Domnul Constantin Niță:

Domnule ministru, și dumneavoastră aveți dreptul, conform Regulamentului, să-i răspundeți.

Domnul Mircea Alexandru:

Am reținut observațiile domnului deputat. Eu fac încă o dată precizarea că pare o chestiune interesantă aceea ca procurorii să se plângă ei unui distins deputat de faptul că Poliția nu-și desfășoară în mod corespunzător activitatea de cercetare penală, în condițiile în care, prin lege, s-a conferit instrumentul juridic de control și, mai mult decât atât, instrumentul juridic care permite procurorului să ia măsuri nemijlocite de sancționare a acelor polițiști care-și desfășoară în mod corespunzător activitatea de cercetare penală. Deci este o chestiune care este, în momentul de față, contrar sistemului judiciar românesc. Atât.

Vă mulțumesc.

Domnul Constantin Niță:

Corect.

  ................................................
 

Domnul Constantin Niță:

  ................................................

Din partea Ministerului Sănătății, domnul George Pavelescu.

Domnul Dan Brudașcu (din sală):

Sunt pentru amândouă. Prezentați-le pe amândouă. Vă rog frumos.

Domnul George Pavelescu (secretar de stat, Ministerul Sănătății):

Doamnelor și domnilor,

Stimate domnule deputat,

Ca răspuns la întrebarea dumneavoastră înregistrată la Cameră cu nr.1876/2004, prin care, de altfel, reveniți la întrebarea care privește activitatea profesorului doctor Alexandru Irimie, directorul Institutului oncologic din Cluj-Napoca, vă comunicăm următoarele.

Referitor la situația de incompatibilitate între calitatea de consilier județean și aceea de lider al Organizației județene Cluj a PSD, la care faceți referire, precizăm faptul că aceasta, chiar dacă ar exista, nu poate fi supusă controlului Ministerului Sănătății. Ministerul Sănătății poate să verifice și să ia măsurile legale care se impun, numai în ceea ce privește starea de incompatibilitate a domnului profesor, în calitatea sa de director general al Institutului oncologic din Cluj-Napoca.

Postul de director general, pe care dânsul l-a ocupat prin concurs și îl îndeplinește în prezent, nu face parte din categoria posturilor de funcționari publici ci din aceea de personal contractual și, prin urmare, poziția domnului director, respectiv doctor, nu intră sub incidența normelor prevăzute de Legea nr.188, respectiv Legea nr.161 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice. Raportul de muncă în care se află dânsul cu instituția și respectiv cu Ministerul Sănătății se supune prevederilor Codului Muncii.

Referitor la accidentul produs în 24.01, în care a fost implicat autoturismul în care circula, organele de cercetare abilitate au stabilit că accidentul s-a produs exclusiv din vina celuilalt conducător auto.

La cea de a doua interpelare privind multitudinea actelor necesare obținerii, reînnoirii, de fapt, a autorizației de liberă practică pentru medicii pensionari. În conformitate cu prevederile art.8 din Legea nr.74 privind exercitarea profesiunii de medic, organizarea și funcționarea Colegiului medicilor din România, exercitarea profesiunii de medic se poate face pe baza autorizației de liberă practică care se acordă de către Ministerul Sănătății. Autorizația de liberă practică are o valabilitate de 5 ani, deci ea se reînnoiește după 5 ani și pentru eliberare sunt necesare următoarele acte prevăzute, de altfel, de legea pe care v-am menționat-o: diplomă eliberată de către institutul de învățământ superior medical acreditat, în condițiile legii, certificatul de cazier judiciar, certificatul de sănătate, avizul Colegiului Medicilor din România. Pentru reînnoirea autorizației de liberă practică a medicilor pensionari, se cer aceleași documente, alături de care se va prezenta și autorizația de liberă practică din anul anterior, deci nu alte documente.

Conform Ordinului ministrului sănătății nr.84 privind autorizația de liberă practică medicală pentru personalul medical din rețeaua Ministerului Sănătății, aceste autorizații se eliberează de către Direcțiile de sănătate publică județene.

Celelalte categorii cu pregătire superioară, chimiști, biologi, biochimiști, psihologi, care-și desfășoară activitatea conex actului medical în domeniul asistenței medicale, cu excepția farmaciștilor și personalului medical cu pregătire medie, autorizația de liberă practică se eliberează de Ministerul Sănătății prin DSP-uri.

Este adevărat, așa cum dumneavoastră ați sesizat în interpelarea făcută și unele semnale primite la Ministerul Sănătății, anumite Direcții de Sănătate Publică exagerează, solicitând o serie de acte în plus decât cele care sunt prevăzute în Legea nr.74.

Ca urmare a interpelării pe care dumneavoastră ați adresat-o, în Camera Deputaților, ministrul sănătății a emis și transmis o circulară către toate Direcțiile de sănătate publică, pe care o anexăm, prin care sunt specificate, în mod expres, documentele necesare în vederea eliberării autorizației de liberă practică pentru medicii pensionari.

Faptul că autorizația pentru medicii pensionari se solicită anual, este o prevedere în cadrul Legii nr.74, art.9, alin.3. Persoanele care au depășit limita de vârstă sunt pensionare, dar până la cât își pot continua activitatea, dar sunt obligate ca, anual, să obțină autorizația de liberă practică, nu mai mult pentru a desfășura actul medical, ci pentru a fi acreditat, pentru că intră în relație contractuală cu Casa. Vă mulțumesc domnule președinte.

Domnul Constantin Niță:

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Dan Brudașcu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Referitor la prima intervenție, din răspuns s-a ocolit o problemă foarte importantă; s-a împins răspunsul pe problema incompatibilității și a lipsei de competență a ministerului de a o soluționa și s-a uitat că la accidentul la care s-a făcut vorbire, domnul doctor era prezent cu mașina instituției după ce participase la o activitate politică. Am demonstrat că în zilele invocate în primul răspuns, domnia sa nu s-a deplasat nici la Dej, nici la Gherla pentru a verifica activitatea pe linie de oncologie, cu atât mai mult cu cât nici unul dintre unitățile spitalicești de acolo nu au secții specializate în tratamentul oncologic.

Prin urmare, dacă s-a mai emis răspunsul, înseamnă că s-a ajuns la concluzia că într-adevăr, domnul doctor Irimie nu avea ce căuta să folosească mașina instituției în interes politic și prin urmare este în culpă. Orice tăcere înseamnă o afirmare.

În ceea ce privește cel de al doilea răspuns, eu vă mulțumesc, domnule secretar de stat, este vorba într-adevăr, de medicii pensionari, aceștia ar solicita ca obligatorie, de vreme ce și-au depus toate documentele care le dovedesc faptul că sunt absolvenți de studii de specialitate, faptul că au înregistrat în timp anumite specializări pe linie profesională ș.a.m.d., toate acestea se găsesc în dosarele lor. Ei ar solicita ca numărul acestor documente care li se cer și pentru care trebuie să depună eforturi și să cheltuiască bani, să fie redus la minimum, eventual să fie obligatoriu examenul de sănătate, pentru ca să poată confirma capacitatea lor fizică și mentală pentru a exercita în continuare libera practică în domeniul medicinii.

Poate că dumneavoastră, analizând cu atenție și în interesul slujitorilor medicinii românești aspectele pe care vi le-am semnalat, veți interveni ulterior printr-o ordonanță sau printr-un proiect de lege pentru a reduce birocrația, pentru că esențial, în foarte multe localități ale țării, este să folosim potențialul acestor persoane cu înaltă calificare și cu experiență, nu să-i izolăm sau să-i punem în situații greu de depășit ca urmare a unei birocrații excesive. Oricum, este un pas pozitiv dacă ați reușit să determinați ca la nivelul tuturor direcțiilor județene de sănătate să existe o conduită identică în sensul eliminării oricăror excese în privința documentelor care se pretind medicilor pensionari pentru reînnoirea autorizației de liberă practică.

Mulțumesc.

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti joi, 2 decembrie 2021, 8:22
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro