Plen
Ședința Camerei Deputaților din 6 aprilie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.47/15-04-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 06-04-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 6 aprilie 2004

  Intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 8,30.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul Corneliu Ciontu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, și, în a doua parte, de domnul Constantin Niță, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistați de domnii Nicolae Leonăchescu și Puiu Hașotti, secretari.

   

Domnul Corneliu Ciontu:

Bună dimineața celor mai vrednici deputați!

Începem ședința dedicată intervențiilor.

Cine este primul pe listă? Primul pe listă a depus la secretariat, domnul Stănescu; domnul Timiș a depus la secretariat, doamna Lia Olguța Vasilescu, la secretariat.

 
    Radu-Liviu Bara - intervenție intitulată O parodie cinematografică ieftină;

Domnul Bara.

   

Domnul Radu-Liviu Bara:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Intervenția mea de astăzi se intitulează "O parodie cinematografică ieftină".

Fiind un om politic și gospodar, încerc să-mi organizez zilnic timpul astfel încât să-mi îndeplinesc onorabil obligațiunile ce-mi revin, pentru fiecare din calitatea mai sus menționată, concomitent cu dorința mea de a fi cât mai bine informat cu elementele politice, sociale sau culturale, elemente pe care mijloacele mass-media ni le oferă din plin.

Mărturisesc că, din acest punct de vedere, nu întotdeauna reușesc să citesc ziare sau să vizionez emisiuni TV la nivelul dorințelor mele. Când totuși o fac urmăresc în special posturile românești de televiziune și, dacă timpul îmi permite, vizionez și alte programe străine.

Așa stând lucrurile, recunosc că, personal, nu am știut că există un post de televiziune franco-german intitulat "ARTE", decât atunci când "Antena 1" a difuzat un documentar cinematografic intitulat foarte pompos "ȘAH MAT", preluat de la postul "ARTE", film ce a provocat și provoacă încă multe valuri atât în țară, cât și în afara țării.

Evident că, după rularea filmului, o mulțime de analiști politici au comentat cât mai divers posibil cele vizionate, dar, din păcate, am sesizat la mulți așa-ziși analiști politici dorința de a denigra tot ceea ce ține de demnitatea națională, susținând vehement că evenimentele prezentate sunt absolut reale.

Filmul realizat la inițiativa unei doamne, Sussane Brandstatter, suficient de tânără ca să nu mă conducă la gândul că a fost greu să aibă acces la informațiile din acea perioadă, reprezintă o însăilare de scene surprinse în timpul revoluției române, imagini în care se regăsesc personalități de notorietate care, prin fraze scoase din context, fac să inducă în rândurile populației o stare de neliniște.

Filmul este o făcătură ordinară, o încercare de minimalizare a rolului poporului român în declanșarea și izbânda propriei noastre revoluții, o manipulare abil regizată și lansată pe piața europeană într-un moment-cheie pentru viitorul României.

Ideea că întreaga mișcare de răsturnare a fostului regim a fost organizată și instrumentată de către serviciile de informații străine, în speță CIA sau KGB, este agrementată de declarații vagi și evazive, se merge până acolo încât se afirmă că domnul Iliescu era în vederile americanilor ca posibil înlocuitor al dictatorului, încă din anii 1980.

Se exagerează, de asemenea, rolul pastorului Tökes în declanșarea mișcărilor de protest de la Timișoara. Într-o confuzie și întortochiată intervenție, nesprijinită de imagini, fostul premier maghiar din anul 1989, Miklos Nemeth, afirma că pe teritoriul ungar au fost organizate tabere de instruire a disidenților români.

Filmul mai conține și unele imagini transmise de zeci de ori pe posturile noastre de televiziune, montate însă neconform cu ordinea acestora în timp, unele fiind chiar fără legătură cu revoluția română.

Am apreciat promptitudinea canalului 1 al televiziunii maghiare, organizatorul unor dezbateri ample despre revoluția română, prilej cu care, prin contribuția unor personalități de seamă ale anilor 1989, ca și prin contribuția actualilor demnitari maghiari, se neagă și se anulează toate tezele susținute în film.

Este interesant de știut din ce motive, cel care a comandat, finanțat și difuzat această parodie cinematografică a făcut-o tocmai acum, când suntem primiți ca membru deplin în NATO.

Gândindu-mă mai bine, îmi amintesc de un fost general de securitate, fugit cu mulți ani în urmă, și mă întreb: "să fie o simplă coincidență în alegerea acestui moment"?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Dan Brudașcu - scrisoare deschisă adresată domnului prim- ministru, Adrian Năstase;

Dau cuvântul domnului Dan Brudașcu.

Va urma domnul Aurel Gubandru.

   

Domnul Dan Brudașcu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În ședința de astăzi doresc să adresez o scrisoare deschisă domnului prim-ministru, Adrian Năstase:

După cum cunoașteți, în această perioadă premergătoare alegerilor locale programate pentru data de 6 iunie a.c., toate partidele politice acționează pentru stabilirea listelor de candidați pentru funcțiile de primar și consilier local. Filialele județene și organizațiile locale ale PRM acționează în conformitate cu legile în vigoare în întocmirea acestor liste.

În orice țară democratică, o asemenea acțiune se poate desfășura în condiții normale, fără nici un fel de ingerință din partea autorităților publice sau a altor instituții ale statului.

Din păcate, acest lucru nu se întâmplă și în România. De mai multă vreme, o serie de parlamentari din opoziție au semnalat, inclusiv de la acest microfon, faptul că primarii PSD, adesea sprijiniți de Poliție și Jandarmerie, împiedică organizarea de întâlniri cu electoratul, refuzând să le pună la dispoziție, inclusiv contra cost, spații în unități școlare sau cămine culturale.

Acest lucru s-a întâmplat și în județul Cluj. Eu însumi am fost împiedicat de autoritățile din comunele Bobâlna și Vad să organizez în condiții civilizate asemenea întâlniri cu electoratul, fiind obligat să le desfășor sub cerul liber.

Recent, constat un fapt mult mai grav. Candidații PRM la funcțiile de consilier local și primar sunt amenințați de actualii primari - în majoritatea lor PSD - și de organele de poliție, sau organele silvice. În mod concret, primarii din localitățile Chinteni, Mica, Mărișel, Bobâlna, Beliș, Vad, Apahida, Mărgău, Mănăstireni și Băișoara din județul Cluj exercită presiuni pentru a-i determina pe potențialii contracandidați ai PRM să renunțe să se mai prezinte în alegeri. În majoritatea cazurilor, aceștia au și concursul organelor de poliție din comunele respective care, atunci când candidații respectivi desfășoară activități comerciale private, trec la aplicarea de amenzi firmelor în cauză, inventând tot felul de motive fantasmagorice.

Un alt caz, la fel de grav, este cel din comuna Beliș, unde directorul S.C. ROMSILVA S.A. Cluj a dispus retrogradarea din funcția de tehnician a consilierului PRM, pentru că acesta a refuzat să treacă la partidul de guvernământ, iar, în prezent, îl amenință cu desfacerea contractului de muncă, fără absolut nici un alt motiv decât participarea la viitoarele alegeri, tot pe listele de consilieri ai PRM. Nu este singurul caz.

Unul, la fel de șocant, este cel din Băișoara, comună în care primărița, fostă pedistă, face legea. Împreună cu Poliția, ea terorizează, de câțiva ani, pe președintele Organizației PRM, obligându-l prin amenzi usturătoare, să nu mai participe la viitoarele alegeri.

Domnule prim-ministru, în calitate de deputat de Cluj, vă solicit să interveniți în aceste situații hilare, grave și inacceptabile, nu numai pentru Filiala Cluj a PRM, dar și pentru ideea de alegeri democratice.

Sub amenințarea și teroarea pe care o practică primarii nominalizați, precum și organele de poliție și ceilalți șefi de instituții, nu vom putea avea alegeri democratice. Asemenea practici nu au nimic de a face cu democrația și statul de drept.

În ce mă privește, doresc să vă informez de pe acum că fiecare caz în parte, însoțit de declarațiile celor în cauză, vor fi înaintate domnului Jonathan Scheele, domnului Günther Verheugen și altor reprezentanți ai Consiliului Europei. Nu putem admite ca alegerile de la 6 iunie a.c. să se desfășoare sub semnul fricii, terorii, amenințării, sau șantajului.

Vă solicit, totodată, să respectați separația puterilor în stat și să nu mai admiteți ca organele de poliție să facă poliție politică.

În caz contrar, voi propune conducerii centrale a Partidului România Mare să solicite monitorizarea alegerilor locale și generale de către instituțiile vest-europene.

Cu siguranță, această solicitare nu va fi favorabilă imaginii externe a Cabinetului pe care-l conduceți, ci va confirma, în ochii occidentalilor, preocuparea obsesivă de revenire la dictatura partidului unic și totalitar.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Aurel Gubandru - declarație politică: Primarul Buzăului este favoritul cetățenilor la alegerile locale;

Dau cuvântul domnului Aurel Gubandru. Va urma domnul Ștefan Baban.

Domnii deputați Pavel Târpescu și Codrin Ștefănescu au depus declarațiile la secretariat.

   

Domnul Aurel Gubandru:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația politică de astăzi se numește "Primarul Buzăului este favoritul cetățenilor la alegerile locale".

Constantin Boșcodeală, primarul municipiului Buzău din anul 1996, va intra sigur în istoria noastră, a buzoienilor, pentru implementarea celui mai mare program de infrastructură din istoria urbei de pe malul râului cu același nume.

La reabilitarea termică a municipiului, la modernizarea celor două piețe centrale, la modernizarea străzilor, a bazarului, iată, se adaugă această superlucrare: reabilitarea stației de epurare, a rețelei de canalizare și a rețelei de distribuție a apei în municipiul Buzău.

Proiectul, în valoare tortală de 35.433.550 euro, urmărește reabilitarea stațiilor de pompare a apei, reabilitarea și extinderea rețelei de distribuție a apei și a rețelei de canalizare, precum și a stației de epurare Buzău. Aceasta înseamnă că peste 50 de kilometri de rețea veche va fi înlocuită, iar rețeaua de canalizare va fi extinsă cu 20-27 de kilometri în cartierele Poștă și Mihai Viteazu.

În conformitate cu obiectivele generale ale Programului ISPA pentru sectorul de mediu, proiectul pentru Buzău va urmări: îmbunătățirea calității mediului și a condițiilor de viață ale oamenilor, prin reabilitarea infrastructurii de apă potabilă și canalizare; îmbunătățirea sistemului de tratare a apelor uzate care sunt deversate în râul Buzău și, indirect, în Siret, cu consecințe favorabile asupra calității apei din Dunăre și Marea Neagră; reducerea impactului negativ asupra pânzei freatice datorită componentelor chimice, biologice și bacteriologice.

La evenimentul desfășurat în Palatul Comunal au participat reprezentanți ai Ministerului Integrării, Mediului și Gospodăririi Apelor, ai Ministerului Finanțelor și ai Comisiei Europene la București. Au fost prezenți: dr. Ion Vasile - prefectul județului Buzău, Viorel Constantinescu - președintele Consiliului județean, și ing. Constantin Boșcodeală - primarul municipiului Buzău.

Apropiatele alegeri locale creează frisoane candidaților la funcția de primar al Buzăului, pentru că actualul edil-șef are, pe lângă tinerețea sa, și o bogată experiență, realizări multiple, dar și perspectiva de a face din municipiul nostru un oraș european.

Sunt sigur că, la 6 iunie 2004, nu vom avea un primar nou la Buzău. cu atât mai bine pentru alegători!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Ștefan Baban - declarație politică cu titlul Am câștigat bătălia, dar ne așteaptă războiul;

Dau cuvântul domnului Ștefan Baban. Va urma domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman.

   

Domnul Ștefan Baban:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

"Am câștigat bătălia, dar ne așteaptă războiul"

Primirea României ca membru cu drepturi depline în Alianța Nord-Atlantică reprezintă o victorie imensă și răsunătoare, poate cea mai importantă în ultimii 14 ani de tranziție post-revoluționară. Nu ne ține nici de foame, nici de frig, dar ne redă încrederea în noi și, mai ales, în faptul că ni s-a recunoscut adevărata valoare, cât și eforturile depuse pentru a merita acastă onoare.

A fost un traseu lung și anevoios, presărat și cu greșeli și cu piedici puse pe nedrept, însemnat cu momente grele și de umilință pe care nu trebuie să le uităm niciodată, pentru că această victorie nu ar fi reală dacă nu am ține cont și de greșelile făcute. Privind în urmă, nu putem să nu remarcăm că puțini dintre noi și-ar fi închipuit, în urmă cu 14 ani, că drapelul României va flutura la Cartierul General NATO de la Bruxelles.

Rememorând, fără patimă, clipele care au trecut de la depunerea cererii de aderare din 1994, putem să spunem că soarta ne-a fost când potrivnică, când ne-a zâmbit în această cursă, care trebuia dusă la final. Am reușit să trecem toți de motivele politice invocate, unele drepte, altele nedrepte, cum ar fi apropierea față de Rusia, am reușit să demonstrăm că suntem parteneri și aliați de nădejde în conflictul din Serbia, Kosovo, Afganistan, Irak etc. Iar evenimentele din 11 septembrie 2001 din SUA au demonstrat că dorim și putem să facem parte din această mare alianță a lumii. Durerea respingerii din primul val al extinderii NATO este uitată acum de bucuria și ceremoniile care marchează azi acest moment istoric și care nu vor putea fi ușor uitate, mai ales că țara noastră demonstrase de mult că poate sta alături de puterile lumii, prin participarea la campaniile militare din zonele fierbinți de pe glob.

Desigur, apartenența României la NATO presupune și avantaje, dar și costuri asumate. Punând în balanță cele două părți, câștigul nu ar fi imediat, ci pe termen mediu și lung. În primul rând, țara noastră va obține un plus de stabilitate și garanții de securitate sporită față de orice tendință revizionistă. Apoi, ne vom regăsi într-un sistem de apărare colectivă și vom avea acces la mai multe informații, informații care ne vor putea oricând pune în alertă la cea mai mică amenințare și la informații în legătură cu problemele cu care se confruntă lumea. Un alt avantaj - și poate cel mai important - îl reprezintă poziția și statutul politic pe care-l va avea România în cadrul negocierilor cu Uniunea Europeană, deoarece acest lucru reprezintă un alt obiectiv vital care este urmărit de peste 14 ani. Statutul nostru de membru al Alianței Nord-Atlantice ne va conferi noi atuuri în tratativele cu oficialii europeni.

Nu este deloc lipsit de importanță și faptul că investitorii străini vor avea o garanție în plus în privința viitorului afacerilor din România. Și nu este deloc lipsită de interes amplasarea unor baze militare pe teritoriul nostru, deoarece s-a văzut că, în timpul războiului din Irak, existența bazelor militare din Constanța a ajutat enorm și afacerile localnicilor, dar și dezvoltarea economică a comunității locale.

Din categoria costurilor, care vor trebui să fie plătite, trebuie să le menționăm pe cele de ordin economic și militar. S-ar putea să fie și pierderi de vieți omenești, așa cum au fost cei doi militari din Afganistan, dar trebuie să ne gândim că asta este realitatea și că, de când ne naștem, moartea ne paște la orice cotitură a vieții.

Armata va fi obligată să aibă unități bine antrenate și echipate, gata pentru a fi puse la dispoziția Alianței, ceea ce implică cheltuieli imense, datorate dotării cu echipamente și armament modern și performant, dar și pentru pregătirea psihologică a militarilor. Însă, după cum știm cu toții, din proprie experiență, nimic din ce câștigăm în viață nu se obține fără efort și cheltuială.

Intrarea României în NATO nu este meritul unui partid sau al unei alianțe. Este meritul mai mult sau mai puțin al tuturor forțelor aflate pe eșichierul politic în ultimii 14 ani de tranziție post-revoluționară și al întregului popor român, care a acceptat toate explicațiile, mai mult sau mai puțin plauzibile, referitoare la respingerea aderării inițiale și care nu a comentat, ci a acceptat conștient nota de plată uriașă pe care statul român a achitat-o prin achiziționarea echipamentelor și aparaturii din Marea Britanie, Germania, Israel, încă dinainte de a adera la Alianța Nord-Atlantică.

Și, totuși, primirea noastră ca membru al NATO și derularea în continuare, cu mai mult optimism, a negocierilor cu Uniunea Europeană, reprezintă principalul câștig al ultimilor ani de tranziție, deoarece sunt obiectivele majore stabilite în politica externă a României de după 1990. Să nu uităm că am fost ajutați și de conjunctura internațională, pe care am știut să o exploatăm din plin, dar să nu ne îmbătăm cu gustul victoriei și să considerăm că așa se va întâmpla și în cazul negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeană, care, după cum se observă, sunt destul de dificile în acest moment.

Am câștigat o bătălie, dar războiul încă continuă și mai avem mult până la victoria finală. Azi să ne bucurăm de această reușită, iar de mâine să începem munca pentru următoarea victorie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Becsek-Garda Dezideriu Coloman - prezentarea unor detalii în litigiul de muncă din cadrul Ocolului Silvic Gheorgheni;

Dau cuvântul domnului deputat Becsek-Garda Dezideriu Coloman.

Va urma domnul Nicu Spiridon.

   

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În bătălia împotriva corupției, organele judecătorești, de multe ori, prin hotărârile lor, mușamalizează fraude și infracțiuni grave - ori la presiuni politice, ori se lasă mituiți. Or, necunoașterea corectă a cazurilor, contribuie la decizii eronate.

Premisele unor asemenea decizii le reprezintă faptul când petentul prezintă unilateral evenimentele, iar constatările organelor de control rămân necunoscute pentru judecători.

Un caz asemănător este pe rol la Tribunalul din Miercurea-Ciuc, ca litigiu de muncă, prin care cei care au păgubit statul și comunitatea cu zeci de miliarde de lei sunt nemulțumiți de eliberarea lor din funcție, pe linie administrativă.

Pentru a cunoaște mai bine cazul, aș prezenta detaliile. Autoritatea Națională de Control a sesizat Regia Națională a Pădurilor privind abaterile grave pe linia exploatării, prelucrării și comercializării masei lemnoase și a propus sancționarea persoanelor vinovate pentru abaterile constatate.

Pe baza acestui raport înregistrat la Regia Națională a Pădurilor sub nr.22.762 din 21 noiembrie 2003, s-a efectuat un control intern în perioada 4-5 decembrie 2003 la Direcția Silvică Miercurea-Ciuc și la Ocolul Silvic Gheorgheni, când s-au confirmat aspectele negative constatate de către Garda Națională de Mediu, material care era prezentat Biroului juridic al regiei.

Având în vedere analiza aspectelor semnalate și confirmate în cadrul controlului, Biroul juridic din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor ROMSILVA, prin raportul nr.4 din 7 ianuarie 2004, a luat următoarele măsuri: eliberarea din funcție a directorului tehnic al Direcției Silvice Harghita, domnișoara Laczko, eliberarea din funcție a șefului Ocolului Silvic Georgheni - domnul Melles; sancționarea, cu reducerea salariului cu 10% pe o lună, a domnului tehnician Mihoc Ion, din cadrul Direcției Silvice Harghita.

Se pare că, atât angajații Direcției Silvice, cât și cei ai Ocolului Silvic Gheorgheni, încearcă anularea acestei decizii printr-o sentință judecătorească premeditată. Se folosește de faptul că soția tehnicianului Mihoc Ion este grefier la Tribunalul județean Harghita și că doamna Mateiu Mariana, consilier juridic al Direcției Silvice Miercurea-Ciuc, care este implicată direct în acest caz prin semnarea contractelor nelegale, devine apărătoarea cauzei din partea Direcției Silvice Miercurea-Ciuc împotriva lui Melles privind litigiul de muncă, cauză care se află pe rol la Tribunalul Harghita.

Domnule director general Ion Dumitru, considerați că acest joc de mușamalizare a sancțiunilor dispuse de Regia Națională a Pădurilor întărește disciplina în instituția dumneavoastră pe care o conduceți? Nu considerați că ar trebui să interveniți ca această cauză să nu fie aranjată în defavoarea Direcției Silvice Miercurea-Ciuc? Nu credeți că această cauză ar trebui să fie strămutată într-un alt județ, pentru incompatibilitatea persoanelor implicate în acest caz?

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
  Nicu Spiridon - declarație politică: Reprezentanții Coaliției Dezastru și Amnezie vor să pună biruri pe românii care lucrează în străinătate;

Domnul Corneliu Ciontu:

Dau cuvântul domnului deputat Nicu Spiridon. Va urma domnul Iulian Mincu.

   

Domnul Nicu Spiridon:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează "Reprezentanții Coaliției "Dezastru și Amnezie" vor să pună biruri pe românii care lucrează în străinătate"

incredibil și, totuși, adevărat.

Deși nu au nici o șansă să ajungă la guvernare, după cum arată sondajele de opinie, reprezentanții Coaliției "Dezastru și Amnezie" își fac planuri referitoare la modul cum vor aduce noi biruri pe bieții români, în cazul că vor conduce țara din 2005.

Una dintre metode a fost exprimată de curând de un membru marcant al PD. Acesta a spus că ar trebui să se pună impozit pe veniturile românilor care lucrează în străinătate.

O asemenea idee trebuie combătută cu vehemență, iar cei care o susțin - arătați opiniei publice, pentru a fi cunoscuți și sancționați.

Partidul nostru nici nu pune problema ca veniturile realizate de către românii care lucrează în străinătate să fie supuse dijmuirii, așa cum a cerut Partidul Democrat.

Dezaprobăm modul în care înțeleg reprezentanții Coaliției "Dezastru și Amnezie" să stimuleze munca, să încurajeze cetățenii români care contribuie la crearea unui aflux de valută înspre țară.

Lupta PNL-PD împotriva românilor care-și câștigă existența cinstit, muncind în diferite țări europene - și nu numai - nu reprezintă pentru noi o noutate.

De altfel, se știe foarte bine că în perioada când această coaliție a fost la putere sub o altă denumire, nu a făcut nici un efort pentru ca românii să poată beneficia de o circulație liberă pe piața forței de muncă externă.

Mai mult: în perioada '96-2000, au apărut o mulțime de firme specializate, al căror obiectiv era spolierea oamenilor care sperau la un loc de muncă în afara țării. Se cunoaște de toată lumea că unul dintre primele succese ale guvernării PSD a reprezentat-o eliminarea vizelor Schengen și posibilitatea ca românii să circule fără probleme în Europa.

Stimați colegi,

Sâmbătă, 3 aprilie, președintele PD, primarul general al Capitalei, Traian Băsescu, a fost prezent la Râmnicu-Vâlcea, la lansarea candidaților la funcția de primar din județul Vâlcea.

Pentru una din afirmațiile făcute în cadrul discursului, cred că ar trebui să dea seama în fața legii. Cu ani în urmă, liderul unui alt partid vorbea de execuții pe stadioane. Astăzi, Traian Băsescu, lipsit de orice responsabilitate, amenință cu tragerea în țeapă a membrilor actualului Guvern.

Traian Băsescu a spus: "A doua zi după ce voi fi reales în funcția de primar al Capitalei, voi planta în fața clădirii Guvernului mai multe țepe, pe care voi scrie numele actualilor guvernanți, începând cu primul-ministru și continuând cu Mitrea, Dan Ioan Popescu, pentru că aceștia merită să fie trași în țeapă, evident, după ce vor fi judecați."

O astfel de afirmație - repet, iresponsabilă - a fost făcută de liderul PD și prin alte orașe ale țării.

Protestez împotriva unui asemenea discurs și solicit organelor în drept să se sesizeze din oficiu.

Oricine are dreptul să critice, dar să nu se ajungă la instigări și amenințări de genul celor proferate de liderul PD.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Iulian Mincu - referire la corupția din România la începutul anului 2004, așa cum este văzută ea în mass-media din străinătate;

Dau cuvântul domnului Iulian Mincu. Va urma domnul Cristian Sandache.

   

Domnul Iulian Mincu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În declarația mea politică de astăzi mă voi referi la corupția din România la începutul anului 2004, așa cum este văzută ea în mass-media din străinătate.

În raportul avansat de Asociația Transparency International al Uniunii Europene, publicat în martie 2004, se consideră, referitor la România, că măsurile anticorupție sunt ineficiente și vor rămâne astfel atât timp cât "rechinii", marii corupți, vor rămâne neatinși.

Conform acestui raport, după anul 2000 s-a înregistrat în România o tendință de întărire a capacității legislative și instituționale de contracarare a corupției în majoritatea domeniilor, dar, din păcate, această "tendință nu s-a reflectat corespunzător în practica instituțională, limitată fiind doar la sancționarea corupților mici și mijlocii".

Raportul consideră că este necesar ca autoritățile să-și îndrepte atenția către marii corupți.

Începând din mai 2000, au fost adoptate în România 24 de inițiative legislative - legi, ordonanțe, hotărâri - care vizau crearea cadrului legislativ pentru prevenirea și combaterea corupției, dar transpunerea acestora în practică s-a dovedit ineficientă și concluzia este că percepția publică cu privire la gravitatea corupției în România nu s-a îmbunătățit în această perioadă (Amnesty International).

Cui se datorește acest fenomen? Este ușor de sesizat: direcționarea acțiunilor anticorupție către funcționarii de rang mediu din cadrul structurilor guvernamentale, sau către foștii demnitari, sau mica funcționărime este evidentă.

Scandalurile de corupție din ultima perioadă sugerează populației un nivel înalt al cauzelor politice ale corupției. Să reamintim scandalul Costea - PDSR, scandalul Consiliului General al Corupției, scandalul Vântu, Radu Sârbu, Fane Păvălache, Dan Jiga, Ioan Mureșan, Hildegard Puwak, Șerban Mihăilescu ș.a.

Acestea sunt motive pentru a îndrepta suspiciunile populației către corupția politică.

Nu toate aceste cazuri au primit o rezolvare, iar, uneori, rezolvarea a fost discriminatorie. Pentru Transparency International, conduita oficială conduce la ideea ca tendința puterii actuale este de a lăsa aceste cazuri nelămurite, sau a le subestima gravitatea pentru a nu impieta cu ceva aderarea României la Uniunea Europeană și cea a alegerilor locale și generale.

Singura care a avut un rol activ și susținut permanent în această problemă a fost presa și Partidul România Mare. Presa este cea care a jucat un rol deosebit în sensibilizarea opiniei publice și în forțarea Guvernului să ia unele decizii.

România Mare și-a expus, prin presa sa, toate problemele legate de corupție. Asocierea, la presiunile presei, a atitudinii unor diplomați străini a subliniat și mai mult ineficiența și chiar impotența autorităților publice ale Guvernului în rezolvarea acestei probleme grave care subminează autoritatea României în ochii opiniei publice internaționale.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Cristian Sandache - intervenție intitulată Eterna învățătură;

Dau cuvântul domnului deputat Cristian Sandache, va urma domnul Nicolae Leonăchescu. Următorii parlamentari au depus la secretariat declarațiile: Dumitru Bentu, Petre Posea, Ioan Mocioalcă, Eugen Arnăutu, Mihai Tudose, Tiberiu Sbârcea și Ștefan Lăpădat.

   

Domnul Cristian Sandache:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Intervenția mea se intitulează "Eterna învățătură".

Patimile mântuitorului nostru Iisus Christos reprezintă un exemplu înălțător despre ce înseamnă credința nestrămutată în biruința luminii asupra întunericului. S-ar cuveni, poate, ca măcar din când în când și noi, cei aflați în arena politicii, să reflectăm asupra valorii învățăturii christice. Să ne reamintim că Iisus a condamnat trufia deșartă, dragostea nesăbuită de arginți, egoismul și ura. Să ne gândim la semnificația modestiei, sobrietății și echilibrului ca elemente ale împlinirii noastre ca locuitori ai cetății. Cu toții suntem trecători pe marea scenă a vieții, ca români să cultivăm ceea ce ne unește, spre binele colectiv și prosperitatea țării. Iisus Christos ne mai învață că fiecare om poartă în sine grăuntele divin al binelui, că iubirea aproapelui poate sfărâma bariere aparent insumortabile. Cel mai ușor lucru este să urăști și să faci rău. Pilda vieții lui Iisus echivalează cu un adevăr fundamental. Singura putere reală este aceea a înțelegerii și a umilinței.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Nicolae Leonăchescu - semnalarea existenței unui manuscris despre daci la Centrul Național de Manuscrise din Ulan-Bator;

Dau cuvântul domnului deputat Nicolae Leonăchescu, va urma domnul Mircea Toader.

   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Onorat auditoriu,

Academicianul Ion Borșevici din Chișinău a semnalat, în ziua de 15 august 2000, la primul congres de dacologie care s-a ținut în București, că la Centrul Național de Manuscrise din Ulan-Bator, Mongolia, se află un manuscris despre daci de mare importanță pentru poporul nostru.

Din dorința de a obține o copie a acestui manuscris, în vederea studierii și a folosirii informațiilor cuprinse în el, am făcut mai multe demersuri la instituțiile de resort.

M-am adresat oficial Ministerul Afacerilor Externe al României, Academiei române și Ministerului Culturii și Cultelor să intervină pe căi specifice spre a se obține respectiva copie. Solicitarea noastră a rămas fără urmări.

În ziua de 16 martie 2004, scriitorul basarabean Haralambie Moraru a publicat articolul "Eu și Genghishan" în pagina a 13-a a Cotidianului "Jurnal de Chișinău".

Domnul Haralambie Moraru a văzut acest manuscris și declară că în acesta sunt narate evenimente despre dacii din secolele VI sau VIII.

Detaliile pe care le furnizează sunt de natură să producă un șoc în lumea științifică. El spune: "Este un manuscris voluminos. de culoare bej. să aibă, în lungime, până la 70 cm. lățimea - până la 50 cm. în grosime - cât palma unui om sănătos. Ghidul mi-a spus că l-a citit... oricum, am văzut acest manuscris."

Ne aflăm în fața unui eveniment de proporții. similar celui descoperirii diplomei ioaniților după primul război mondial, când intervenția energică a lui Ion I.C.Brătianu s-a materializat cu obținerea unei copii al cărei conținut este astăzi un capitol de istorie românească.

Prin prisma celor de mai sus și a declarației atribuită ghidului mongol: "Aveți un manuscris cum nu are popor în lume", este timpul să acționăm.

Imobilismul condamnabil manifestat până acum timp de aproape patru ani de către importante instituții ale statului în acest domeniu ne acuză.

Pe această cale, de la înalta tribună a Parlamentui României, cer domnului prim-ministru Adrian Năstase să intervină cu promptitudine, pe căi specifice, spre a se obține o copie lizibilă a manuscrisului la Centrul Național de manuscrise din Ulan-Bator.

Cer acest lucru în numele comunității științifice românești interesată în cunoașterea adevărului, până nu este prea târziu.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Mircea Nicu Toader - declarație politică intitulată Partidul Social Democrat și Adrian Năstase chiar doresc stoparea migrației?;

Dau cuvântul domnului deputat Mircea Toader Nicu, va urma domnul deputat Radu Vasile Roșca.

   

Domnul Mircea Nicu Toader:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică are titlul "Partidul Social Democrat și Adrian Năstase chiar doresc stoparea migrației?"

După cum știți, duminică 25 martie 2004, cu ocazia manifestării festive "Primăvara social-democrată", Președintele Partidului Social Democrat și primul-ministru al Guvernului, Adrian Năstase, a făcut o declarație, care, cel puțin pe mine m-a șocat și sunt convins că a șocat nu numai clasa politică, ci și întreaga populțaie.

Concret, este vorba despre declarația domnului Năstase prin care solicita luarea unor măsuri urgente pentru stoparea fenomenului de migrație a aleșilor locali.

Azindu-l pe dânsul, parcă mă auzeam pe mine când îmi susțineam amendamentul la legea pentru alegerea administrației locale, prin care se stabilea că alesul local care părăsește partidul pe a cărui listă a fost promovat, să-și piardă mandatul respectiv, și mă întrebam dacă nu cumva domnul Năstase a citit stenograma cu declarația mea din ședința Camerei Deputaților, când s-a dezbătut această lege.

Nu numai că domnul Năstase a susținut că migrația este un fenomen grav, care distorsionează voința electoratului și permite deplasarea aleșilor locali, în funcție de interes, dar a promis că se vor lua rapid măsuri legislative pentru stoparea acestui fenomen.

După această surprinzătoare declarație, m-am întrebat dacă este o declarație sinceră sau una dictată de strategia electorală a PSD.

La prima vedere, am crezut că, în sfârșit, domnul Năstase a crezut că mai presus de interesul de partid se află necesitatea creării unei reale democrației și a respectării voinței electoratului, care se manifestă prin vot o dată la 4 ani.

Mai mult decât atât, toate sondajele de opinie arată că marea majoritate a populației dorește stoparea acestui fenomen, dar după un minut de reflexie, mi-am dat seama că declarația domnului Năstase este una de inducere în eroare a electoratului român, conform cu strategia de campanie electorală a PSD pentru anul 2004.

Am să argumentez, dând exemplu județul Galați, al cărui deputat sunt, unde după alegerile din anul 2000, PSD deținea 12 mandate de consilier local, la municipiul Galați, din 31 și 11 mandate de consilieri județeni din 41, iar din 56 de primării, la nivelul comunelor, PSD obținuse 19 primării.

Imediat după anul 2000, s-a declanșat acțiunea de racolare a aleșilor locali, cu țintă directă asupra consilierilor locali din municipiul Galați și consilierii județeni, cu scopul vădit de a avea o majoritate sigură în aceste consilii și a putea decide discreționar, stabilind la nivelul administrației locale deciziile politice ale PSD, în funcție de interesele clienților săi politici și de interesele personale ale consilierilor locali și județeni.

Astfel, în cursul anului 2000, la numai 8 luni de la data alegerilor locale, structura consiliului municipal Galați s-a schimbat fundamental, respectiv din 31 consilieri municipali, 23 sunt acum la PSD, iar din cei 41 de consilieri județeni, 33 sunt, de asemnea, la PSD.

La primării, ofensiva de atragere a primarilor a fost constantă, ajungând la sfârșitul anului 2003 ca din cele 56 comune din județ, 39 de primari să fie ai PSD.

La începutul anului 2004, ofensiva de atragere a primarilor către PSD a fost foarte agresivă și, prin promisiuni sau constrângeri, s-a reușit ca 52 de primării din cele 56 să fie conduse de primari, membri ai PSD.

M-am întrebat de ce atâta înverșunare pentru atragerea de primari de comune, mai ales că acest fenomen s-a manifestat acut la nivelul întregii țări, unde, în prezent, cu mai puțin de 2 luni de zile înainte de alegerile locale, peste 80% din primării sunt conduse de primari PSD.

Cred că am aflat răspunsul în declarația domnului Năstase privind stoparea migrației, respectiv, după ce au reușit să ia aproape toți primarii din țară este normal să se conserve această "reușită" și va trebui să se stopeze migrația prin lege.

Ce nu știe domnul Năstase? Că marea majoritae a primarilor au fost constrânși să treacă la PSD, iar populația de la sate nu mai este așa naivă cum crede domnia sa. Țăranii noștri au bunul simț al tradiției de familie și vor sancționa prin votul lor pe acei primari care au trădat dorința și voința lor, în algerile din anul 2000.

Dar chiar dacă domnul Năstase dorește stoparea migrației numai pentru interesele de moment ale PSD, noi considerăm că este necesară stoparea acestui fenomen, indiferent când se va realiza aceasta, și cu convingerea că electoratul român va înțelege manevra populistă făcută de PSD și va sancționa drastic acei primari sau consilieri care se găsesc pe listele PSD și au provenit de la alte partide.

Sper ca propunerea domnului Năstase să se materializeze în fapte și să dispună parlamentarilor PSD să susțină inițiativele legislative ale PD și PNL, prin care dorim să stopăm migrația.

Dacă nu se va întâmpla acest lucru, totul se va dovedi a fi o minciună cu care, de atlfel, ne-am obținuit în stilul de conducere al domnului Adrian Năstase.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Radu Vasile Roșca - intervenție referitoare la integrarea României în NATO - un succes al clasei politice românești; Dau cuvântul domnului deputat Radu Vasile Roșca, va urma domnul Virgil Popescu. Deputații Mircea Costache, Ioan Sonea, Ioan Miclea, Puiu Hașotti și Marin Anton au depus la secretariat declarațiile.
   

Domnul Radu Vasile Roșca:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Intervenția mea se referă la integrarea României în NATO - un succes al clasei politice românești.

Generația mea a aflat despre NATO ca fiind balaurul cu șapte capete, născut cu dorința nestrămutată de a ștangula socialismul victorios și a încerca să impună la orașe și sate capitalismul în putrefacție.

Trăim ziua în care steagul NATO flutură pe cel mai înalt catarg oficial al României, iar drapelul nostru național se află desfășurat la sediul Organizației Nord-Atlantice din Bruxelles.

Istoria a vrut astfel.

Văd în această spectaculoasă schimbare de situații, mai multe posibile surse de reflecție și învățăminte.

NATO numără în prezent 26 de state și are în capătul coloanei cea mai puternică forță militară a lumii - Statele Unite ale Americii. Arsenalul militar de care dispune și potențialul de concepție și acțiune definește NATO drept garantul echilibrului planetar, factorul de supremă autoritate în supravegherea existenței pe Terra, vectorul acreditat să impună reguli în lumea în care trăim.

A te afla sub umbrela NATO înseamnă, înainte de orice, șansa de a aspira la liniște, pace și înțelegere cu alte state și alte popoare, aproape sau departe de casa ta. Înseamnă, s-o recunoaștem, să poți să reduci din grijile furnizate de siguranță, insecuritate și spaimă și să câștigi în siguranță și securitate, să abandonezi frisoanele, spaime proprii celui aflat în bătaia vântului.

Ne-am aflat în bătaia vântului de atâtea ori în istorie. Cronicarii și scriitorii au trudit îndelung pentru a consemna dramatice situații în care, lipsiți de protecția celor puternici, a trebuit să acceptăm gesturile pline de cruzime ale altora, puternici și ei, dar mai ales convinși că îți poți călca în picioare după propria voie sentimente, simț național, teritorii, avuție, cultură.

În politică, se spune, contează nu prieteniile, ci doar interesele. Ei bine, am simțit pe pielea noastră ce înseamnă falsele prietenii și felul în care prieteni declarați și-au servit interesele cum au putut mai bine, doar pentru că se știau în stare să comande orchestra și să dicteze regulile jocului. Suntem obligați să ne cunoaștem trecutul, dar nu avem dreptul să sacrificăm îndatoririle ce privesc viitorul. Trebuie să știm de unde ne tragem și toate prin câte au trecut cei de dinaintea noastră, dar să nu uităm că toți cei de după noi ne vor cântări meritele doar în raport de câte am reușit să facem în a le limpezi gândurile și a le lumina calea, într-o lume strivită de evoluții dramatice, globalizată și prin aceasta greu de cuprins și dirijat, imprevizibilă, provocatoare de interogații, dileme, incertitudini.

Am putea cădea sufocați în euforia ștergerii de pe harta zidului Berlinului, de eliminarea de pe chipul zilei de azi a zâmbetului siberial al războiului rece, de dezagregări neașteptate în sfera puterilor dominante - vezi dispariția de pe harta URSS - am putea cădea, spunem, în erori de calcul, judecăți pripite, urmate inevitabil de sentințe facile.

La ce ne mai trebuie armata?, se întreba cineva, când războiul se terminase. Documentele de pace își ocupaseră locul în ramă, iar bubuitul tunurilor se putea asculta doar în filmele de epocă. S-a văzut, cu timpul, cât de grăbit erau croite ecuațiile momentului. Clepsidra a cernut în liniște și consecvent evenimente capabile să ne tragă de mânecă, pledând pentru precauție și înțelepciune în toate câte țin de existența noastră. Și, ca și cum sfaturile venind dinspre prieteni cu privire la nevoia de a sta cu mâna streașină la ochi, oricât de calme ar părea diminețile de vară, pentru a simți pericolele ce te pândesc, iată-ne izbiți în încrederea noastră, călcați cu forță și insolență de personajul căruia nu-i cunoaștem chipul decât pe apucate: terorismul.

Ziua de 11 septembrie 2001 reprezintă bătaia de clopot spre care ne întoarcem capul toți locuitorii planetei, ca și cum din ceruri ar coborî un semnal avertizor al destinului. "Nu vă credeți niciodată în siguranță!" sunau lugubru, traversând meridiane și paralele, evenimentele care au ras de pe hartă blocurile World Trade Center din inima New York-ului.

Câte ni s-au întâmplat de atunci încoace nu înseamnă decât stări alotropice ale aceluiași fenomen esențialmente respingător și condamnabil - terorismul.

Ce să căuătm în NATO? ce pericol ne mai paște?

Și, totuși, a învins punctul de vedere tulburător de realist și de bine venit. suntem în NATO! avem, deasupra capului, un acoperiș angajat să ne apere și să ne izbăvească de cel viclean, indiferent de numele din buletinul de identitate.

Avem, prin dreaptă judecată, și obligația de a face posibilă funcționarea aparatului chemat spre noi pentru a ne proteja, o dată cu prezentul nostru și viitorul copiilor noștri.

Să salutăm, așadar, reușita clasei noastre politice care și-a pus semnătura pe acest traseu ce leagă ziua în care vedeam în NATO un individ cu satârul deasupra capului și ziua de azi, când deasupra noastră stă desfășurat, alături de tricolor, steagul NATO.

Să le adresăm, așadar, un cuvânt de bine tuturor celor care au făcut posibilă această oră care bate încurajator în istoria României.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Virgil Popescu - despre dezvoltarea transparenței activităților parlamentare în beneficiul societății civile;

Dau cuvântul domnului deputat Virgil Popescu, va urma domnul Victor Bercăroiu. Parlamentarii: Daniela Bartoș, Cristian Nechifor, Adrian Ionel, Iriza Scarlat și Eugen Gheorghe Nicolăescu au depus la secretariat declarațiile.

   

Domnul Virgil Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Subiectul declarației mele politice îl constituie dezvoltarea transparenței activității parlamentare în beneficiul societății civile

Construirea și întărirea societăților democratice din zona central-estică a Europei sunt puternic și determinant influențate de activitatea parlamentară, de capacitatea acesteia de a contribui la destinderea atmosferei în care au loc ample schimburi regionale de natură politică, socială și economică.

Tranziția, simultană pentru mai multe țări, către societăți guvernate de principii noi privind organizarea, mecanismele economice, scopurile politice și consecințele în plan social, creează pentru parlamente obligația de a dezvolta toate canalele de comunicare cu societatea civilă.

Implicarea eforturilor parlamentare în transformările democratice nu are numai un scop tehnico-legislativ, ea are în esență un caracter reprezentativ prin transferarea voinței și convingerilor electoratului în actul legislativ.

Pentru aceste scopuri, este necesară o adevărată integrare între parlamentari și societatea civilă, care poate conduce la aflarea nevoilor, opțiunilor, soluțiilor dorite și așteptării cetățenilor pentru a fi preluate în procesul legislativ.

Abordarea deschisă și directă a problemelor societății, în întâlnirile dintre parlamentari și societatea civilă, este utilă și pentru a fi explicate: varietatea pozițiilor politice, ariile de competență, parcursurile procedurale, prezentarea comparativă a soluțiilor legislative internaționale și coerența cu legislația europeană, sau practicile internaționale.

Cooperarea și colaborarea permanentă între Parlament și societatea civilă, reprezentată de ONG-uri, poate instaura un climat de normalitate în care rolul societății civile este nu numai cu mult mai puternic decât în prezent, dar creează reflexe democratice utile societății în ansamblul ei.

Există multe domenii de interes imediat a căror discutare cu cetățenii, într-o formă directă și apriorică, ar conduce la o mai bună înțelegere, explicare și aplicare practică: rolul parlamentarului în activitatea din teritoriu, aspecte și tehnici ale aplicării principiului separației puterilor, distribuția competențelor între guvernarea centrală și administrația locală, rolul și scopul reformelor administrative.

Focalizarea acțiunilor pe multiplicarea căilor de contact, fexibilizarea formelor de comunicare, dezbaterea diverselor puncte de abordare politică și prezentarea strategiilor și programelor de guvernare în teritoriu, încurajează și dezvoltă o cultură democratică de durată, cu rezultate certe și extrem de utile pentru stabilitatea socială și participarea conștientă a cetățenilor la tranziția globală cu care ne confruntăm.

Accesibilitatea cât mai largă la informații, în ambele sensuri, poate fi catalizată de ONG-uri, care pot deveni partenere eficiente de legătură cu cetățenii; domenii cum sunt: transportul public, protecția mediului, educația și cultura sunt activități complementare pentru care ONG-urile pot fi tribune de dezbatere publică, mai ales pentru susținerea în plan teritorial.

Țara noastră se află într-o fază avansată pe drumul integrării în UE, drum pe care și-a asumat toate responsabilitățile prin guvernarea PSD, drum pe care își continuă armonizarea legislativă, susținută de realizări în planul politic, economic și al coerenței sociale cu care va contribui la lărgirea UE.

Deschiderea și transparența în colaborarea dintre Guvern-Parlament-Cetățean, transpuse în practică în permanență, sunt o realitate construită zi de zi cu clarviziune și obiectivitate, în folosul reciproc al tuturor.

România va contribui cu aceste valori la comunitatea de valori reprezentată de UE și consfințită de viitoarea Constituție Europeană.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Victor Bercăroiu - declarație politică intitulată Nichita Stănescu - personalitate a culturii românești; poet european al mileniului III;

Dau cuvântul domnului deputat Victor Bercăroiu, va urma domnul Florin Iordache, ultimul vorbitor.

   

Domnul Victor Bercăroiu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația politică am intitulat-o "Nichita Stănescu - personalitate a culturii românești - poet european al mileniului III".

În perioada 29-31 martie 2004, Ploieștiul a fost gazda Festivalului de poezie dedicat marcării a 71 de ani de la nașterea poetului.

În martie anul acesta, Nichita Stănescu ar fi împlinit 71 de ani, dar a plecat spre împărăția cerească mai repede. S-a grăbit să ne lase mai săraci cu o stea. Una greu calculabilă, pe care, însă, nu putem să o măsurăm și să o aducem la vedere. Pentru cât mai mulți, pentru prieteni și neprieteni. E o datorie pe care Ploieștiul încearcă să și-o asume și să o respecte, din dragoste, din fermitate și din credință pentru adevăr.

La reușita Festivalului și-au adus contribuția: Academia română, Ministerul Culturii și Cultelor, Prefectura județului Prahova, Consiliul Județean, Direcția județeană pentru cultură, culte și patrimoniul cultural național, Primăria municipiului Ploiești și Inspectoratul Școlar Prahova.

Prezența numeroaselor personalități, printre care amintesc pe academicianul Răzvan Teodorescu, Ministerul Culturii și Cultelor, academicianul Eugen Simion, Președintele Academiei Române, scriitorul Eugen Uricaru - președintele Uniunii Scriitorilor din România, academicianul Mihai Cimpoi, președintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, academicianul Adam Puslojic, membru al Academiei Române, poetul Adrian Păunescu, prefectul județului Prahova, primarul municipiului Ploiești, președintele Consiliului județean Prahova, precum și alte personalități culturale.

În cele trei zile cât a durat festivalul au fost prezentate o multitudine de manifestări culturale, lansări de carte, din care, cu voia dumneavoastră, am să exemplific:

  • concurs "Cine știe câștigă" - Nichita Stănescu - poet european la mileniului III- organizat de Liceul Teoretic "Nichita Stănescu", în colaborare cu Societatea Română de Radiodifuziune;
  • Lansări de carte - volumul 4 și 5 din colecția "Nichita Stănescu", editate sub egida Academiei Române;
  • "Leoaica tânără - Iubirea, de Nichita Stănescu" , editate sub egida Academiei Române;
  • Festivitatea de decernare a premiilor ediției a XVI-a a Festivalului de Poezie "Nichita Stănescu";
  • "Dor de Nichita" - Spectacol literar-muzical susținut de Dumitru Fărcaș, Ovidiu Iuliu Moldovan și Nicu Alifantis.

Festivalul "Nichita Stănescu" este un eveniment cultural cu profundă rezonanță națională, dar și internațională, cu periodicitate anuală.

A fost inițiat în anul 1985 ca Festival Național, astăzi, el căpătând conotație internațională, la reușita lui contribuind, alături de Academia Română, Consiliul Județean, Primăria Ploiești, toate instituțiile de cultură, precum și fundațiile culturale "Nichita Stănescu" și "Mihai Viteazul".

Nichita Stănescu a fost și a rămas modelul poetic al mai multor generații din România, dar nu numai, chiar și sârbii, macedonenii și muntenegrenii îl iubesc pe Nichita. El a avut un impact deosebit asupra poeziei românești de la est de Prut. Apariția lui, în septembrie 1976 la Chișinău, a fost fulminantă, a îngenuncheat pe peronul gării, a sărutat pământul românesc al Basarabiei și a spus "Slavă Domnului, am ajuns de acasă, acasă".

Închei prin a reda o spusă extraordinară a lui Nichita : "A-ți iubi patria, înseamnă a ți-o clădi cu propria ta viață, a gândi în limba română, a tăcea în limba română și a vorbi în limba română".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Florin Iordache - intervenție intitulată 2 aprilie 2004 - zi de sărbătoare și în județul Olt;

Dau cuvântul domnului deputat Florin Iordache.

   

Domnul Florin Iordache:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Intervenția mea de astăzi este intitulată "2 aprilie 2004 - zi de sărbătoare și în județul Olt".

Vineri 2 aprilie la Bruxelles a fost ridicat drapelul României, alături de celalte 25 de drapele ale țărilor membre NATO. Cu această ocazie, în Slatina, Caracal, Balș, dar și în alte localități mai mari sau mai mici din județul Olt au avut loc spectacole și manifestări de bucurie ale populației față de aderarea României la NATO.

La aceste manifestări, locuitorii Oltului și-au exprimat bucuria și satisfacția față de acest succes al poporului român, al clasei politice, față de aderarea noastră la cea mai puternică alianță economico-politică din lume. Viața în România, dar și în Olt va fi mai sigură, iar investitorii străini vor avea mai multe motive de a veni și investi pentru a se crea noi locuri de muncă. Acesta este un prim pas, urmat în scurt timp de confirmarea eforturilor noastre pentru finalizarea negocierilor cu Uniunea Europeană, locuitorii olteni exprimând speranța că începând cu 1 ianuarie 2007 vom fi membri ai Uniunii Europene.

Vă mulțumesc.

 
     

(Următoarele declarații au fost cosemnate conform materialelor depuse de deputati la secretariatul de ședință)

 
    Dumitru Bentu - declarație politică intitulată Drapele;

Domnul Dumitru Bentu:

Titlul declarației mele politice de astăzi este "Drapele".

Fără nici o îndoială, aderarea României la NATO este un moment de referință în istoria României.

Reinserția în spațiul de valori al civilizației occidentale, care se va desăvârși o dată cu integrarea în U.E. la 1 ianuarie 2007, marchează profund destinul statului român.

"Războiul rece" s-a încheiat și pentru România.

După ce vom fi și membri ai Uniunii Europene "ne vom putea construi în liniște viața decentă pe care ne-o dorim cu toții", a spus premierul Adrian Năstase.

Aceasta s-a întâmplat după ce Palatul Parlamentului a fost gazda ultimei etape a ceremoniei de aderare a României la NATO - înălțarea, alături de tricolor, a drapelelor Alianței.

Același lucru se întâmplă și la Bruxelles la Cartierul general al celei mai puternice alianțe militare din istorie.

Este clar că din acest moment, România "are nu dar garanții de securitate, ci și obligația de a fi solidară cu ceilalți membri ai organizației".

"Trebuie să fim pregătiți să facem față cerințelor Alianței, să ne asumăm cu demnitate și determinare obligațiile care ne revin" a spus în același context președintele țării, domnul Ion Iliescu.

Drapelele României și ale NATO flutură împreună într-o alăturare ce se vrea simbolică și perpetuă.

Completate, totuși nu peste mult timp, de drapelul Uniunii Europene, cele trei simboluri de maximă identitate vor veghea împreună destinul european al unui stat, România, care se regăsește pe sine.

    Ioan Timiș - referire la bazele americane care, probabil, urmează să fie amplasate pe teritoriul României;

Domnul Ioan Timiș:

Aș dori să vă rețin atenția, astăzi, cu o problemă intens discutată în ultima vreme, aceea a bazelor americane care, probabil, urmează să fie amplasate pe teritoriul României.

Pentru americani, cel mai mare șoc în timpul războiului din Irak a fost faptul că n-au putut să folosească Turcia ca bază de lansare a ofensivei împotriva Irakului. În urma refuzului, deși Turcia era țară membră a NATO, la Pentagon concluzia a fost clară: este nevoie de dublarea eforturilor Statelor Unite pentru a-și diversifica facilitățile, potențialul și capacitatea de reacție în cazul unei crize militare. Fără posibilitatea de a exploata bazele turcești, militarii americani au folosit baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu, de lângă Constanța, ca să transporte soldați și echipament militar în nordul Irakului. Încă de pe atunci se vorbea de posibilitatea înființării unor baze americane permanente pe teritoriul României. Subiectul a prins un contur și mai pronunțat după precizarea poziției României față de conflictul din Irak, pentru ca astăzi lucrurile să fie cât se poate de clare: fiind membră de facto a Alianței Nord-Atlantice, este doar o chestiune de timp până când americanii, ori ceilalți aliați ai noștri din NATO, își vor stabili baze militare la noi.

În următoarele luni vor avea loc mai multe runde de convorbiri între oficialii români și cei americani pentru stabilirea efectivă a locațiilor acestor baze, decizia de a renunța la actualele amplasamente din Europa Occidentală fiind, se pare, deja luată la nivelul oficialităților de la Washington.

Din 1944, românii i-au tot așteptat pe americani să vină în România. În această așteptare, mii de compatrioți ai noștri au luptat și au murit, înfruntând dictatura comunistă. Acum, în fine, vor ajunge în România. Interesul Statelor Unite pentru locațiile din România este evident. Americanii sunt în special interesați de zona Constanța. Aici există excelente condiții de amplasare a unei baze navale, portul fiind cel mai mare de la Marea Neagră și printre primele zece din lume. Lângă Constanța, la Mihail Kogălniceanu, se află aeroportul militar care a fost utilizat de trupele americane în timpul conflictului din Irak, acesta beneficiind de instalații foarte moderne, ca și de o infrastructură realizată chiar de armata americană, anul trecut. În plus, foarte aproape există o importantă bază de antrenament, utilizată ocazional. În timpul războiului rece, baza respectivă, socotită cea mai mare din sud-estul european, a fost folosită de trupe ale Tratatului de la Varșovia, inclusiv sovietice.

Formal, complexul militar de la Constanța, de fapt zona dobrogeană, agreată de Pentagon, constituie o bază NATO, dar și un prim semnal dat României că teritoriul ei a fost deja inclus în sistemul de apărare al Alianței. În fapt, însă, baza respectivă va fi utilizată de forțele militare americane. Nu este nici un secret că trupele americane au folosit și până acum aeroportul și portul de la Constanța, pentru trupele cantonate în Kosovo sau cele necesare războiului din Irak, însă totul s-a desfășurat pe baza acordului Parteneriatului strategic româno-american. De data aceasta, însă, datele problemei sunt cu totul altele. România este parte integrantă a NATO.

Care ar fi "beneficiile" pentru România? Orice bază militară, americană sau NATO, mică sau mare, reprezintă, prin definiție, un plus de stabilitate în regiune, dar și un factor de dezvoltare economică. Este evident că vor trebui încheiate contracte cu firme românești din partea locului, că vor fi angajate persoane civile, creându-se astfel zeci de locuri de muncă. Acesta este doar unul dintre ele.

Vă mulțumesc pentru atenție.

    Eugen Lucian Pleșa - declarație politică intitulată Domnul Ion Iliescu a dovedit, încă o dată, că are mână bună la necinstiți și turnători;

Domnul Eugen Lucian Pleșa:

"Domnul Ion Iliescu a dovedit, încă o dată, că are mână bună la necinstiți și turnători"

Ieri, 5 aprilie 2004, i-a ridicat rangul lui Niculescu Constantin, deputat de Tulcea, atât prin participarea la serbare, cât și prin acordarea unei distincții.

Ca și în alte ocazii, a premiat un turnător consecvent la Securitatea de dinainte de 1989 și un profitor fără scrupule al vremurilor actuale, pe baza ilegalităților săvârșite la adăpostul relațiilor cu care se afișează, cu oamenii puterii.

Legea nr.161/2003 este un nimic pentru cel care este și deputat, și președinte ACR, de unde se pare că încasează un venit de peste 2.000 de dolari pe lună, și pensionar și amestecat în alte afaceri bine acoperite. Este omul care a blocat un JEEP, un Mercedes și un Ford - ale ACR-ului - numai pentru el și familia sa. Omul care construiește și demolează, fără jenă, și mai ales fără autorizație - că doar e "protejat" - până când ?

Îl vom invita pe Președintele României la inaugurarea "locuinței de primăvară" a unor evacuați nevinovați, de pe trotuarul Străzii Știrbei Vodă la nr. 128.

Vă mulțumesc.

    Tiberiu Sergius Sbârcea - intervenție intitulată Folosirea pajiștilor ca pășune, politică agrară de susținere permanentă;

Domnul Tiberiu Sergius Sbârcea:

Intervenția mea se intitulează: "Folosirea pajiștilor ca pășune, politică agrară de susținere permanentă".

Pajiștile, ca suprafață agricolă în România, reprezintă un procent ridicat și în mod deosebit în zona submontană și de deal, unde de fapt sunt concentrate cele mai mari efective de animale.

Din punct de vedere gospodăresc, pășunatul reprezintă nu numai un mod de folosire a pajiștilor, dar și un sistem de întreținere a animalelor.

Folosirea pajiștilor face posibilă eliminarea unor cheltuieli și lucrări, precum recoltatul, transportul, prepararea și distribuția furajelor, prin hrănirea animalelor direct pe suprafețele de pășunat.

De asemenea, la pășune, datorită mișcării animalelor în libertate, beneficiind de aer curat și influența favorabilă a razelor solare, organismul lor se dezvoltă armonios, se fortifică și devin mai rezistente la boli și intemperii.

În situația actuală a pajiștilor din țara noastră capacitatea de producție este mică, situându-se între 7-12 tone masă verde/ha, neefectuându-se lucrări de întreținere, prin faptul că organizarea asigurării lor nu este rezolvată - existând proprietari de pajiști sau în proprietatea primăriilor care nu se preocupă de îmbunătățirea lor din neglijență sau lipsă de fonduri financiare.

Proprietarii, cât și asociațiile crescătorilor de animale, trebuie să aibă în vedere folosirea rațională a celor două componente de bază: pășunatul și cositul pentru fân.

Pentru pășunatul rațional trebuie să avem în vedere durata optimă de pășunat, încărcătura de animale pe unitatea de suprafață și respectarea unor cicluri de folosire.

În ceea ce privește durata optimă de pășunat, se apreciază la aproximativ 180 de zile pe an, după care se interzice, pentru că pășunatul în afara perioadei amintite, mai ales cu oile, provoacă mari daune, ținând cont de principiile agriculturii durabile. La fel de mare importanță are încărcătura de animale pe pășune, care poate fi supra sau subpășunată, ambele stări de fapt fiind la fel de nocive pentru covorul ierbos.

Există metode de calcul precise privind încărcarea cu animale a pajiștilor, aceasta fiind legată de producția potențială, asigurarea apei, existența căilor de acces, adăposturi durabile pentru animale, centre de procesare a laptelui, sisteme de colectare și aplicare a dejecțiilor animalelor și alte dotări care pot spori mult atractivitatea și eficiența unor zone izolate de pajiști.

Cu privire la respectarea unor cicluri de pășunat se recomandă tarlarizarea pășunilor cu garduri, folosirea gardului electric și alte metode de valorificare rațională a masei ierboase. Trebuie să întronăm o disciplină în modul de exploatare a pajiștilor, sistemul haotic și nedirijat care se mai practică încă la discreția ciobanilor și a îngrijitorilor de animale este total neindicat de continuat.

Durata pășunatului pe aceeași suprafață nu trebuie să se prelungească mai mult de 6 zile, iar animalele trebuie să revină numai după ce masa ierboasă s-a refăcut și a atins înălțimea de 15cm.

Numărul animalelor repartizate pe o pășune se stabilește în funcție de producția ce poate fi obținută pe acea suprafață.

Sporirea productivității pajiștilor va fi rezultanta implicării directe a proprietarilor asociațiilor crescătorilor de animale, a consiliilor locale, a respectării politicilor agrare în aplicarea legilor și regulamentelor de îmbunătățire, întreținere și folosire a fondului pastoral.

Vă mulțumesc.

    Petre Posea - declarație politică intitulată Teroriștii cuvântului;

Domnul Petre Posea:

"Teroriștii cuvântului".

În ultima perioadă de timp, în concepția mea, declarația politică a devenit o armă inofensivă - totuși cu ceva "țepi" pe ea -, de luptă împotriva a tot ce este rău, nedrept și nelegal, prin intermediul căreia, din momentul adoptării, am încercat să tratez cazuri și fenomene care prin implicațiile lor influențează într-un fel sau altul viața de zi cu zi a oamenilor, a unor segmente ale acestora și, în principal, a diferitelor formațiuni politice. Au predominat, ca atare, aspecte din domeniile politic, economic și social, dar de fiecare dată propunându-mi să realizez cât mai fidel o imagine reală a societății românești.

Dacă prin scrierea de astăzi fac o excepție de la regulă, este că în ultima vreme au izbucnit și ne-au inundat, ca lava din craterul vulcanului ce părea adormit, anumite imagini deocheate pe sticla televizorului, pe care Consiliul Național al Audiovizualului le cataloghează deja ca "pornografice", mă refer în special la reality-sow-ul Big Brother, dar și destule vorbe și expresii desprinse dintr-un lexic marginal, care nici măcar nu se încadrează în clasica formulă a limbajului de cartier.

Deci, aceste rânduri ale mele, se vor de această dată mai degrabă un comentariu asupra fenomenului poluării morale. Acest fenomen tinde să iasă din tiparele clasice, transformându-se într-un fel de bombă cu explozie întârziată, armă curentă în mâinile teroriștilor cuvântului. Asistăm la un iureș al atacurilor dominate de o vulgaritate pe care nici de mahala nu o putem numi, fără a jigni respectiva noțiune. În viața de zi cu zi, un propagator al acestei poluări este televiziunea, fie ea de stat sau particulară.

Aproape că s-a iscat un fel de întrecere între diferitele posturi, pentru ca emisiunile să fie cât mai "colorate" cu putință, pe canalele acestora scurgându-se lăturile vorbirii deșucheate, argotice, de care s-ar jena până și galeriile slobode la gură ale dinamoviștilor și steliștilor, ori ale fanilor de sub podul Grant. E de mirare chiar că micile ecrane nu roșesc dincolo de culorile obișnuite când își dau drumul la producții inși ca Oreste, Badea, Garcea, Țociu, Palade și toată pleiada de așa-ziși umoriști sau prezentatori și interpreți de manele.

Deși cam timid, totuși Consiliul Național al Audiovizualului mai apelează la unele metode specifice, pentru a trage cât de cît perdeaua asupra goliciunilor morale, respectiv violența, drogurile, sexul, cu efecte nocive asupra tinerei generații, dar din păcate teroriștii vorbelor rămân în continuare liberi să facă ce vor.

Problema capătă accente și mai grave deoarece ea se manifestă și se va manifesta predilect în anul electoral în care ne aflăm, fără opreliști în viața politică. Oameni cu pretenții de intelectuali, care se proclamă campioni ai fair-play-ului, și-au lepădat la garderobă bunele maniere și recurg la injurii, trivialități și atacuri murdare la persoană, fără nici o jenă. Campioni sunt democrații, în frunte cu liderul lor, Traian Băsescu, și secondat de Emil Boc, devenind un fel de inamic public numărul 1 atât al președintelui țării, domnul Ion Iliescu, cât și al formațiunii politice aflate la guvernare, P.S.D., și nu se jenează să împroaște cu noroiul calomniei pe oricine îi pică pata.

În tabăra liberalilor, protagoniștii sunt Eugen Nicolăescu și Radu Feldman Alexandru, ultimul călcând în străchinile prostului gust și al mizeriei morale, spunând că "răul are un singur nume în România - Ion Iliescu". Este ciudat că VIP-urile liberale nu sunt orientate în bine, măcar de modul de comportare al președintelui Stolojan, care nici acesta nu strălucește la capitolul fair-play.

Mergând mai departe în hățișurile "politichiei", despre insul Mugur Ciuvică, lustruitorul de copite al Țapului, făcătorul Armaghedonului, nu are rost să insistăm, deoarece singur s-a descalificat, prin prestația sa demnă de baronul Munchausen.

Cât privește fantoma cu ifose de politolog și filosof, de mâncător de bani de pomană de la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, mă refer la Horia Roman Patapievici, fiecare panseu pe care îl rostește este demn de cele ale personajului Gâgă, spunând despre șeful statului că este "un personaj malefic și dezastruos", clona lui Frankenstein este bună de pus în insectarul politicii.

Dacă la toate acestea se mai adaugă frecventele întreruperi de program, pentru aceleași reclame insipide, sau pentru că te năpădesc atâtea nenorociri ce cad cu nemiluita pe capul bieților români, uneori nici nu-ți mai vine să aprinzi televizorul.

În contextul celor relatate, consider că factorii de resort din domeniul audiovizualului au prin lege, față de noi, contribuabilii, o serie de îndatoriri și este momentul să le și respecte, să înțeleagă că tânjim după emisiuni convingătoare, care să ne umple sufletul de bucurie și speranță.

Dacă limbajul folosit pe stradă sau în mijloacele de transport în comun, cu precădere de către tineri, poate fi socotit un fel de frondă la adresa culturii și civilizației, asaltul teroriștilor vorbei, în special cei politici, dat pe sticla televizorului, trebuie apreciat însă ca un focar permanent de primejdie și, ca atare, extirpat cu bisturiul oprobiului public.

Vă mulțumesc.

    Mihai Stănișoară - declarație politică despre Legea tineretului;

Domnul Mihai Stănișoară:

Declarație politică despre Legea tineretului.

Mă adresez dumneavoastră în calitatea mea de inițiator al legii nr. 15/2003, devenită între timp "Legea tinerilor", și, prin dumneavoastră, mă adresez factorilor de decizie din administrația publică locală și centrală, pentru a susține mediatizarea prevederilor acestei legi, care a trezit un interes deosebit printre tinerii care vor și pot să-și construiască un cămin. așa cum a subliniat și colegul meu Romeo Raicu, pentru aplicarea Legii nr. 15/2003 nu este nevoie decât de voință și responsabilitate politică pentru a ne susține tinerii pentru construirea unei locuințe proprietate personală.

Deoarece în zonele în care organele administrației centrale și locale și-au făcut datoria de a mediatiza corespunzător această oportunitate s-a înregistrat o afluență frânată numai de lipsa efectivă a terenurilor, vă solicit să susțineți continuarea campaniei de mediatizare a demersurilor ce trebuie întreprinse de tineri pentru a beneficia de sprijinul comunității în vederea construirii de locuințe.

De asemenea, consider că implicarea cu responsabilitate în aplicarea acestei legi, prin promovarea unor proiecte de acte normative pentru suplimentarea suprafețelor de teren ce pot fi puse la dispoziția tinerilor, precum și prin acordarea de sprijin tehnic de către serviciile publice de specialitate existente la nivel județean, va oferi timpul necesar pentru ca aceștia să lucreze la case în lunile favorabile efectuării lucrărilor de construcții. Aceasta face diferența între acțiunea responabilă și cea "de ochii lumii", pentru că, a da în septembrie un teren unor tineri nu înseamnă decât a le impune un termen efectiv de lucru la casă de numai 6-7 luni, ceea ce este irealizabil, date fiind mijloacele de care aceștia dispun.

Vă solicit, pentru a le da o șansă reală acestor tineri "antreprenori", să îi sprijiniți în demersurile lor către autoritățile publice, mai ales în localitățile în care există suficiente suprafețe de teren pentru construirea de locuințe, în special pentru grăbirea adoptării hotărârilor de trecere din domeniul public în domeniul privat al unităților administrativ-teritoriale.

De asemenea, vă solicit sprijinul pentru ca terenurile identificate de primării să fie alocate în conformitate cu legea și să nu fie transformate în obiecte de troc electoral, care vor deveni, mai devreme sau mai târziu, motive de scandal.

Nu irosiți această șansă pe care o are tineretul român!

    Emil Grigore Rădulescu - prezentarea unei analize realizate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă;

Domnul Emil Grigore Rădulescu:

În ultima perioadă de timp, sectorul privat din România s-a transformat în cel mai mare generator de șomeri. La nivelul întregii țări, în mai mult de jumătate din județe, șomajul a crescut în februarie, comparativ cu ianuarie. O analiză a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) arată că aceste majorări ale numărului persoanelor fără serviciu sunt determinate de: "disponibilizări colective și curente de personal, dar și de înscrierile în șomaj pentru solicitarea adeverinței necesare la obținerea venitului minim garantat".

Nivelul cel mai mare de șomeri se află în Hunedoara (13,4%), iar cel mai mic în Bihor (7%). În țară, 11 județe au o rată a șomajului peste 10%: Hunedoara, Galați, Olt, Ialomița, Caraș-Severin, Vaslui, Botoșani, Teleorman, Mehedinți, Brașov și Prahova. Aceste județe sunt caracterizate fie de activități preponderent agricole, afectate de șomaj în lunile de iarnă, fie de restructurări ale diverselor sectoare de activitate. Sud-vestul și nord-estul țării sunt afectate de cea mai mare rată a șomajului, la polul opus aflându-se zona de nord-vest.

În februarie, au intrat în evidența ANOFM 118.793 persoane, din care 77.166 sunt "înscrieri noi" (32.584 și-au pierdut locul de muncă, 5.120 sunt proaspăt absolvenți, iar peste. 32.000 sunt șomeri neindemnizați), iar 41.627 sunt "reactualizări" de cereri de locuri de muncă și "reactivări" de drepturi.

Cea mai mare parte a șomerilor o reprezintă persoanele cu studii primare, gimnaziale și profesionale (75%), 20,8% cu studii medii, iar circa 4% cu studii superioare. În rândul tinerilor, șomajul se situează la 20,3%.

Se constată că sectorul privat a fost cel care a "furnizat" cel mai mare număr de șomeri. Per total, din cei 701.431 de oameni fără serviciu, 401.836 provin din sectorul privat. Cei mai mulți disponibilizați sunt constructori și montatori de structuri metalice, muncitori necalificați din industria prelucrătoare și mecanici, montatori și reparatori de mașini agricole industriale.

Pentru cei peste 700.000 de șomeri, statul cheltuiește mai mult de 2.500 de miliarde de lei din bugetul asigurărilor pentru șomaj.

Analiza efectuată de ANOFM arată că, în loc să fie principalul generator de locuri de muncă, sectorul privat a ajuns să fie generator de șomeri, în condițiile în care mai bine de jumătate dintre cei fără serviciu provin de la firmele particulare. Mai mult, nici privatizarea unor mari societăți nu a rezolvat problema șomajului, ci dimpotrivă. În județele unde s-au vîndut unele unități importante, cu ani în urmă chiar, nu numai că șomajul nu a scăzut după privatizare, dar nici după o lungă perioadă de timp lucrurile nu s-au redresat și nu s-au creat noi posturi.

Galațiul este un exemplu în acest sens. La mai bine de 2 ani de la vânzarea Sidexului, rata șomajului este în continuă creștere.

Motivele pentru care sectorul privat a ajuns să disponibilizeze personal, în loc să fie creator de forță de muncă, au fost punctate în repetate rânduri de către oamenii de afaceri. Una dintre cauze o constituie fiscalitatea, care anulează orice urmă de profit pentru societățile mici și mijlocii și nu le dă posibilitatea de a se mai extinde. Apoi, fiscalitatea aplicată mâinii de lucru este restrictivă. La fiecare salariu plătit unui angajat, o sumă aproape egală ajunge la stat sub formă de taxe și impozite.

Consiliul Investitorilor Străini a atras atenția că: "Anumite clauze din Codul Muncii sunt restrictive și neadecvate principiilor economiei de piață".

Toate aceste probleme trebuie să fie analizate, clarificate și rezolvate de către Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.

    Codrin Ștefănescu - semnalarea unor nereguli în activitatea primarului general al Capitalei;

Domnul Codrin Ștefănescu:

Impertinența cu care liderul democrat Traian Băsescu înțelege să își atragă susținători și să se facă remarcat în relația cu PSD este de acum în măsură să țină loc de politică de partid și de strategie electorală. Intrat în agonia Primarului care își vede mandatul încheiat fără nici o șansă se reînnoire, Băsescu este în stare de orice favoruri. Mai nou, încurajează până și manifestări spontane și sporadice, care nu au nimic de a face cu realitatea imediată.

Și, dacă tot este în criză de subiecte, i-aș sugera Primarului General o atitudine lesne de abordat pentru comportamentul său, devenit de mult timp atipic în conduita ,politicianului: să încerce să dea anunț la mica publicitate, lansându-și oferta de a da "bun de defilare" oricăror solicitări care au ca loc de desfășurare sediile PSD.

Sigur, sunt mulți bucureșteni de bun simț, care realizează cât de penibil a devenit liderul PD prin pronosticurile pe care le face nu numai la București, dar și la Craiova, la Cluj sau la Buftea.

Cât despre... "țepele" pe care intenționează să le planteze în Piața Victoriei, după ce a ciuruit sute de kilometri de străzi, nu pot decât, cu un gust amar, să-i spun: "Ai grijă, domnule Primar, că ai toate șansele să ajungi ca personajul din... Caragiale, care, învârtindu-se de zor la Foișorul de Foc, spunea întruna: "Viceversa... Viceversa!"

Pentru că, dacă, într-adevăr, vrea un pronostic, asta e soarta unora ca el!

    Pavel Târpescu - declarație intitulată România sub umbrela NATO;

Domnul Pavel Târpescu:

"România sub umbrela NATO"

În declarația pe care doresc să o prezint în plenul Camerei Deputaților, încerc cu mândrie și emoție să-mi exprim câteva gânduri cu privire la integrarea României în NATO.

Ziua de 2 aprilie 2004 a intrat în istorie ca o dată memorabilă în conștiința tuturor românilor, marcând momentul când tricolorul românesc a fluturat pentru prima dată, la aceeași înălțime, alături de celelalte simboluri naționale ale țărilor care fac parte din Alianța Nord-Atlantică, la cartierul general al NATO din Bruxelles.

Prin integrarea în cea mai puternică alianță militară a tuturor timpurilor, țara noastră are, după o lungă perioadă, securitatea asigurată, permițându-ne accesul la cea mai puternică garanție de securitate din lume, ceea ce își doreau atâtea generații de români.

Aderând la NATO, România a lăsat în urmă o lungă perioadă de nesiguranță, putând afirma că războiul rece s-a terminat și pentru noi.

La realizarea acestui obiectiv au contribuit în primul rând cetățenii români, care au dorit să ocupe locul pe care îl merită în marea structură europeană și mondială de securitate. La aceasta trebuie să remarcăm contribuția întregii clase politice românești, a oamenilor de presă și a societății civile, dovedindu-se că atunci când este vorba de interesele fundamentale, oamenii politici pot să lucreze împreună pentru binele țării și al cetățenilor ei. Prin integrarea în NATO nu vom mai avea nevoie de protecția altora, dimpotrivă, putem oferi protecție celor care au nevoie pentru dezvoltare.

Au și dovedit-o deja exercițiile comune și misiunile la care România participă cu rezultate excelente, demonstrând că are forțe militare profesioniste, fiind gata să își asume cu seriozitate noul rol, de membru deplin al NATO.

Am făcut un pas important spre lumea civilizată și democrație. Următorul pas este aderarea la Uniunea Europeană. Aceasta este voința expresă a poporului român. Sunt sigur că vom reuși, numai împreună. Să fim mândri că suntem români!

    Ilie Merce - semnal de alarmă cu privire la privatizarea societăților comerciale Avicola din județul Dâmbovița;

Domnul Ilie Merce:

Societățile comerciale "Avicola" din județul Dâmbovița au fost date pe mâna "afaceriștilor" arabi, la comanda politică a liderilor PSD.

La sfârșitul lunii noiembrie 2003, în cadrul unei ședințe convocată din ordinul domnului Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, directorul general al S.C. AVICOLA Tărtășești, județul Dâmbovița, domnul inginer Mihalcea, a fost destituit din funcție.

Se știe că această societate comercială se află sub patronajul Academiei de Științe Agricole, fiind o unitate etalon a cercetării avicole românești și singura care produce material de selecție a raselor de păsări grele.

Măsura schimbării din funcție a inginerului Mihalcea, specialist de marcă în domeniu, care lucra la această unitate de elită de peste 20 de ani, a fost dictată de interese politice. Cunoscând bine valoarea acestei unități profitabile, el s-a opus sistematic tentativelor unor cetățeni libanezi, acționari majoritari la: "Avicola" Buftea, "Avicola" Crevedia, "Avicola" Găiești, precum și FNC Crevedia și Titu, toate din județul Dâmbovița, care încercau să achiziționeze și S.C. Tărtășești, la un preț derizoriu, având "recomandări" favorabile din partea unor nume sonore, printre care: Ilie Sârbu, Adrian Năstase și chestorul Toma Zaharia, ultimii doi chiar din Tărtășești. Nu cu mult timp înainte de destituirea inginerului Mihalcea, Adrian Năstase și Toma Zaharia s-au deplasat la această unitate, interesându-se, chipurile, de problemele cu care se confruntă, dacă este rentabilă etc. În context, Adrian Năstase, în stilul lui caracteristic, n-a omis să-l atenționeze pe inginerul Mihalcea că în birourile instituției erau prea puține postere cu persoana lui. Deși l-a pus oarecum pe gânduri acest avertisment, inginerul Mihalcea n-a vrut să creadă că îl paște schimbarea. El ține, cu orice preț, ca privatizarea societății pe care o conduce să se facă în condiții legale, și nu pe căi frauduloase, cum s-a întâmplat cu celelalte unități avicole menționate mai-sus, cumpărate pe mai nimic, de aceiași cetățeni libanezi.

Încăpățânarea inginerului Mihalcea de a nu ceda presiunilor politice l-a costata funcția, în prezent S.C. Tărtășești este în pericol de faliment planificat. În locul inginerului Mihalcea a fost impus un oarecare inginer Ignat, fost inginer mecanic la Serele 30 Decembrie, aflate în faliment, care nu are nici cele mai vagi cunoștințe despre avicultură și cercetare în acest domeniu. Singura lui calitate este aceea de a fi un apropiat al lui Adrian Năstase și Toma Zaharia și foarte priceput în a agonisi avere, reușind să acumuleze, în perioada 2000-2003, mai multe apartamente în București, o vilă la periferia orașului și două limuzine de lux etc.

De la instalarea acestuia în funcția de director general, situația a început să se degradeze continuu, societatea ajungând în pragul falimentului, spre disperarea angajaților, majoritatea lor fiind din comuna Tărtășești și din împrejurimi, care asistă neputincioși la un dezastru dirijat de la vârful Puterii actuale.

Surse din cadrul serviciilor secrete ne-au semnalat că s-au făcut, în repetate rânduri, informări cu privire la privatizările frauduloase ale societăților avicole, inclusiv despre persoanele care se află în spatele acestora, dar nici unul dintre organele abilitate să intervină și să întreprindă măsurile legale necesare pentru a se pune capăt jafului n-a întreprins nici un demers.

Așteptăm, totuși, ca organele competente ale statului să iasă din letargie și să-și facă datoria sau să înțeleagă că, în România, teama de Năstase și de Toma Zaharia e mai presus de respectarea legii.

    Lia Olguța Vasilescu - solicitare pentru declanșarea unor acțiuni ferme îndreptate împotriva marilor acte de corupție;

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Partidul România Mare a receptat cu îngrijorare concluziile Raportului privind corupția din România elaborat de "Transparency International".

Așa cum era de așteptat, Raportul surprinde dezechilibrul acut dintre pachetele de legi anticorupție, strident promovate, și ineficiența măsurilor concrete privind combaterea acestui flagel. De fapt, acest studiu confirmă un adevăr de notorietate: prezumtiva luptă anticorupție a actualului Guvern este purtată la nivel strict declarativ și cu intenții exclusiv propagandistice.

Din nefericire, consecințele acestei guvernări iresponsabile, preocupată doar de calcule și scenarii electorale, sunt extrem de grave. România se plasează astăzi în rândul țărilor cu un nivel foarte ridicat de corupție, alături de state precum Angola, Bangladesh, Bolivia, Trinidad Tobago sau Madagascar. Devalizări de bănci, falimentări și privatizări frauduloase, abuzuri și corupție până la nivel guvernamental, acestea sunt realități curente în România anului 2004.

Într-o asemenea situație, integrarea în Uniunea Europeană rămâne un obiectiv imposibil de atins și nu ar mai trebui să mire pe nimeni faptul că doi deputați PSD - Ion Olteanu și Ovidiu Petrescu - doresc să apere infractorii de ochii presei și ai opiniei publice printr-un Proiect de lege privind protecția drepturilor nepatrimoniale, sau că Legea anticorupție a fost amendată de partidul de guvernământ pentru a le permite funcționarilor publici accesul în AGA și CA.

Partidul România Mare somează Guvernul, Parchetul Național Anticorupție și celelalte instituții abilitate să renunțe la actuala pasivitate și să declanșeze conjugat acțiuni ferme îndreptate împotriva marilor acte de corupție.

    Romeo Marius Raicu - declarație politică privind stadiul aplicării Legii nr. 15/2003;

Domnul Romeo Marius Raicu:

Declarație politică privind stadiul aplicării Legii nr.15/2003.

În calitate de inițiator al Legii nr.15/2003, mă adresez principalilor factori de decizie din administrația publică locală și le reamintesc pe această cale că pentru aplicarea Legii nr.15/2003 nu este nevoie decât de voință și responsabilitate politică. Această inițiativă este un instrument legal prin care tânăra generație este efectiv sprijinită acum, la 14 ani de la Revoluția din Decembrie 1989.

Legea are ca obiect de reglementare regimul atribuirii, la cerere, către tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani a unui teren în suprafață de 250 mp până la 500 mp, din terenuri aflate în domeniul privat al unităților administrativ-teritoriale, pentru construirea unei locuințe proprietate personală.

În urma întrebării privind stadiul aplicării Legii nr.15/2003 adresată Ministerului Administrației și Internelor și prin amabilitatea domnului ministru delegat pentru administrația publică, Gabriel Oprea, am primit toate datele necesare organizării aplicării acestei legi.

În răspunsul dat de către Ministerul Administrației și Internelor se precizează că:

  • au fost respectate procedurile stabilite prin Normele metodologice de aplicare a Legii nr.15/2003, aprobate de HG nr.896/2003, cu încadrarea în termenele fixate;
  • au fost mediatizate în rândul tinerilor demersurile ce trebuie făcute pentru a beneficia de sprijin în construirea unei locuințe proprietate personală;
  • au fost organizate ședințe de pregătire și de consiliere juridică a secretarilor unităților administrativ-teritoriale;
  • au fost constituite 2.580 de comisii pentru identificarea și inventarierea terenurilor disponibile și libere de sarcini din domeniul privat al unităților administrativ-teritoriale, situate în intravilanul localităților;
  • au fost identificate până la sfârșitul lunii ianuarie 2004 terenuri disponibile în suprafață de 2.591 hectare, din care 67% din terenuri sunt în mediul rural, iar 33% în mediul urban;
  • până în prezent, consiliile locale au adoptat 413 hotărâri privind inventarierea terenurilor disponibile și libere de sarcini care pot fi atribuite în folosință gratuită;
  • au fost depuse un număr de 29.722 de cereri pentru atribuirea de terenuri;
  • numărul cererilor aprobate este de 2.025, din care 493 în municipii, 525 în orașe și 1.007 în comune.

Având în vedere toate aceste demersuri, cât și interesul mare al tinerilor pentru sprijinul acordat lor de Legea nr.15/2003, consider că implicarea cu responsabilitate în aplicarea acestei legi este atât o obligație, cât și o datorie de onoare pentru dumneavoastră, principalii factori de decizie din administrația publică locală, acest act normativ fiind practic unul din primii pași importanți în încercarea de a rezolva o parte din marile probleme cu care se confruntă astăzi tineretul României.

    Ștefan Lăpădat - declarație cu privire la riscul cumpărării fără rețetă a unor medicamente;

Domnul Ștefan Lăpădat:

Declarație cu privire la riscul cumpărării fără rețetă a unor medicamente.

Oficialii sistemului farmaceutic susțin că în legislația actuală sunt introduse prevederi care obligă la eliberarea anumitor medicamente numai pe bază de rețete, dar din păcate tot mai multe farmacii nu le respectă.

Exemplul cel mai elocvent care ni se dă în această privință este cel al somniferelor, unele de mare putere și cu efect de dependență recunoscut, care mai scapă câteodată din atenția farmaciștilor. Astfel de medicamente, ca Romerganul și Diazepamul, care sunt considerate tranchilizante, fiind consumate în cantitate exagerată provoacă o stare de halucinație similară cu cea creată de heroina injectată. Medicamentul Calmant 3 este în realitate mult mai puternic decât Algocalminul.

Pentru împătimiții drogului, efectul acestuia este sinonim cu cel al marijuanei. Resturile de flacoane de astfel de medicamente se găsesc în baruri, discoteci, toaletele liceelor și chiar pe stradă. Drogurile eliberate fără rețetă din farmacii au dat naștere la fenomenul social de "farmacodependență", care este semnalat tot mai mult de medici și în special de psihiatri, care vorbesc în șoaptă, argumentul fiind: "Să nu creăm panică". Dar, în realitate, ceea ce nu vor autoritățile să recunoască este teama de reacția firmelor producătoare și refuzul de a accepta propria dezorganizare, sprijinită și de lipsa unor prevederi care să legifereze cumpărarea fără rețetă a medicamentelor cu risc.

Controalele în farmacii pentru depistarea acestor aspecte destul de alarmante nu s-au efectuat, deoarece nu există reclamații sau sesizări din partea cumpărătorilor, care se mulțumesc cu ce li se vinde pentru sănătate, neavând cunoștințele necesare în domeniul "medicamentelor".

Mulți farmaciști scot profituri semnificative pe seama neatenției pacienților, bătându-și joc de sănătatea celor mulți.

    Cristian Nechifor - semnalarea jocurilor politice care se fac acum pentru alegerile locale;

Domnul Cristian Nechifor:

Alegerile locale se apropie cu repeziciune și, în pofida tuturor presupunerilor sumbre făcute de oponenți, se poate vedea concret faptul că singura formațiune politică ce a reușit să își desemneze candidații și să se apropie de această campanie cu fruntea sus este cea din care fac și eu parte.

În afara Partidului Social Democrat, toate celelalte partide politice se află sub semnul incertitudinii. Numiri de candidați care se schimbă de la o zi la alta, declarații contradictorii din interiorul aceluiași partid în ce privește alegerile locale și programele pe care urmează să le adopte.

Acestea sunt condițiile în care se desfășoară activitatea unor partide și asta arată dorința lor de a ocupa funcțiile de conducere locale. Cum putem crede că cei care sunt acum nehotărâți pe cine să numească și să susțină vor avea puterea după alegeri să concretizeze planurile pe care le vor prezenta pompos în campania electorală care va începe peste scurt timp?

Cine poate avea încredere în cameleonismul politic arătat de diferite persoane care candidează azi la un partid, mâine independent și apoi se lipesc altuia care le oferă susținere? La ce ne putem aștepta la aceste persoane și partide? Este clar deja că ei văd în alegerile ce se apropie doar un singur scop - câștigarea scaunelor consiliilor locale, de unde ar putea să se îmbuibe cu bani din afaceri necurate, pe spinarea populației. Păcat că se ajunge la astfel de manifestări, pentru că românii știu să sancționeze mai bine ca oricine prefăcătoria. Un singur lucru cred că mai este de făcut: candidații Partidului Social Democrat trebuie să meargă în continuare pe linia adoptată și se va vedea că nimeni nu va putea să înlăture dorința de a realiza cu adevărat ceva. În ce privește jocurile politice care se fac acum pentru alegerile locale se pot spune multe, însă prefer să atrag atenția asupra unui alt aspect: la fel se va întâmpla și la alegerile parlamentare și prezidențiale. Cei care s-au născut pentru a juca perfid și murdar, nu vor renunța însă, revin, sunt convins că nu au șanse de reușită, tocmai pentru că am încredere în capacitatea românilor de a decide spre binele lor. Vă mulțumesc pentru atenție.

    Adrian Ionel - comentariu cu privire la rezultatele ultimelor sondaje de opinie;

Domnul Adrian Ionel:

Ultimele sondaje efectuate de companiile specializate în domeniu arată, realist, preferințele românilor în ceea ce privește clasa politică. Una dintre ultimele investigații sociologice a arătat o cotă de preferință de 42 la sută pentru Partidul social Democrat, la o distanță de 13 procente față de alianța PD-PNL, care încearcă pe toate canalele să smulgă efectiv adeziuni și simpatii.

De remarcat în acest context este faptul că partidul de guvernământ deține totuși aproape jumătate dintre preferințele românilor, rămânând primul după toți acești ani în care a condus destinele țării.

Prin comparație, vă rog să vă amintiți de sfârșitul perioadei de guvernare trecută, când sondajele și apoi voturile au arătat clar neîncrederea - de altfel fondată - populației în cei care i-a condus. Cu toate atacurile și încercările de discreditare a Opoziției și a celor interesați din diferite considerente de distrugerea imaginii Partidului Social Democrat, nu s-a reușit acest lucru. Sunt convins că nici nu va reuși. Sunt convins că toate eforturile partidului din care fac parte pentru îndeplinirea unor obiective extrem de importante pentru viitorul țării sunt de natură să arate în mod real interesul formațiunii politice de la guvernare de a consolida pas cu pas democrația și valorile acesteia.

Cred că ar mai trebui să precizez și faptul că toate secțiunile sondajului arată același lucru. Arată că nu numai partidul în întregul său este agreat de populație, ci și persoanele care fac parte din el pot fi demne de încrederea acordată. Dacă mâine ar fi alegeri prezidențiale, preferințele electoratului s-ar îndrepta asupra primului-ministru Adrian Năstase. La capitolul încredere, conduce ministrul de externe, Mircea Geoană, urmat de Adrian Năstase și de președintele Ion Iliescu (care a fost unul dintre membrii marcanți ai PSD și care a candidat la președinție din rândurile PSD).

În privința alegerilor locale, lucrurile stau la fel - partidul care se află acum la guvernare este în topul preferințelor. În concluzie, vreau să evidențiez un singur lucru. Partidul Social Democrat se menține în topul preferințelor populației și aceasta este dovada incontestabilă a seriozității de care a dat dovadă. Vă mulțumesc pentru atenție.

    Iosif Armaș - reliefarea unor semnale pozitive date de PSD;

Domnul Iosif Armaș:

Ultimul sondaj de opinie, realizat de CURS la solicitarea cotidianului "Adevărul", creditează PSD cu 42 la sută la alegerile parlamentare și pe domnul Adrian Năstase cu 41 la sută la alegerile prezidențiale. In mod sigur, rezultatele sondajului vor fi contestate de partidele aflate în opoziție. Dar asta contează mai puțin. Important este că PSD continuă să se afle în frunte, să-și mențină în absolut toate sondajele, același procent, de peste patru luni.

Explicația e, după părerea mea, extrem de simplă: în afara partidului de guvernământ, nici o altă forță politică a țării, cât de cât credibilă, nu a convins prin prestația sa din ultima vreme. PSD continuă să-și mențină imaginea bună nu numai datorită politicii inteligente pe plan extern, care a dat rezultate excepționale, cât și datorită prestației constant bune pe plan intern. Vrem, nu vrem, trebuie să recunoaștem că în fosta guvernare nu au existat cazuri de "autosuspendare" a unor demnitari acuzați de corupție. Cazul domnilor Nicolae Mischie ori Bebe Ivanovici, oricât au fost ele de ridiculizate în presă, arată cât se poate de clar că partidul de guvernământ, cu doar câteva săptămâni înaintea alegerilor, își ridică mâna de pe câțiva membri de frunte, asupra cărora planează acuzații de corupție. Gestul lui Nicolae Mischie, demn de toată lauda, ferește PSD de probleme care pot deveni neplăcute. El a menționat că face acest gest pentru a permite PNA să continue anchetele pe care le-a început, fără ca ulterior să fie invocate eventuale influențe politice în derularea cercetărilor. El a afirmat, de asemenea, că așteaptă ca PNA să îi clarifice situația juridică, urmând să revină în postul de conducere în cazul în care nu va fi găsit vinovat de comiterea vreunei ilegalități.

Datorită unor asemenea gesturi bărbătești, atenția opiniei publice este fixată, în sensul bun al cuvântului, asupra partidului de guvernământ. Și fără nici un dubiu, PSD acumulează bile albe, ridicându-i cota în sondaje. PSD are curajul, iată, să fie ferm când vine vorba de propria-i imagine, fie și pentru a da un simplu semnal. Nu am avut de-a face cu semnale de felul acesta în fosta guvernare. E mai mult ca sigur că eșecul în alegerile trecute al celor care s-au aflat la conducere s-a datorat proastei strategii adoptate de lideri. PSD nu va face aceeași greșeală. Acesta este un alt motiv pentru care PSD va câștiga, în mod sigur, alegerile din acest an.

Vă mulțumesc pentru atenție.

    Eugenu Arnăutu - declarație politică intitulată: Ziua de 2 aprilie 2004 - moment istoric;

Domnul Eugen Arnăutu:

Declarație politică intitulată: "Ziua de 2 aprilie a.c. - moment istoric"

Ziua de 2 aprilie 2004 a reprezentat un moment istoric care a marcat intrarea oficială a României în structurile NATO, conferind un nou statut României și oferind fiecărui cetățean român apartenența la cea mai puternică forță de securitate colectivă.

Data de desfășurarea a ceremoniei de primire a României în NATO, alături de alte șase state candidate, a fost sărbătorită la nivelul fiecărui cetățean român, și, așa cum era și firesc, Guvernul a decis printr-un act normativ ca data de 2 aprilie să fie o zi nelucrătoare.

Pe mulți din opoziție i-a deranjat acest fapt, temându-se ca acest câștig al poporului român să nu fie asociat numai ca un efort, încununat cu succes, al Partidului de Guvernământ.

Nu înțeleg nemulțumirile și trâmbițarea unor afirmații conform cărora deși este recunoscută importanța momentului, totuși "cel mai bine ar fi ca oamenii să fie lăsați să sărbătorească în liniște". Amintesc colegilor noștri că intrarea în NATO nu era motiv de priveghi, oamenii au fost încurajați să se bucure împreună de această realizare.

Afirmații de genul "măsuri populiste, festivism care invită la nemuncă etc." sunt doar cuvintele guturale ale unor ofensați care nu lasă oamenii să se bucure de un real câștig, și care se tem de propria incapacitate, dorind și de data aceasta, cu o jalnică disperare, să fie asociați evenimentului, fie și sub forma patetică a celui care face rolul de "Gică contra".

    Dan Coriolan Simedru - declarație politică intitulată Năstase și-a dat cravata pe față;

Domnul Dan Coriolan Simedru:

Declarație politică intitulată "Năstase și-a dat cravata pe față!"

Manifestația Tineretului Social Democrat de sâmbătă, intitulată "Primăvara social democrată", mi-a adus aminte de vremuri pe care le credeam apuse. Din dorința de a-și "plăti" postul de ministru, tânărul Victor Ponta a organizat o "tribună" pentru Adrian Năstase, în încercarea de a mai drege imaginea șifonată a liderului PSD. Tinerii psd-iști, aduși care cu promisiuni de posturi în administrație, care cu tot felul de alte presiuni, au fost dotați cu cravate roșii, probabil în amintirea vremurilor când liderii de astăzi ai PSD erau fruntași în organizațiile de pionieri. A lipsit doar imnul neoficial "Am cravata mea sunt tsd-ist!"

Prin discursul său, "micul Titulescu" recunoaște eșecurile guvernării 2001-2003, admițând corupția și clientelismul promovat de liderii partidului de guvernământ. S-a afirmat, de asemenea, că "Tinerii social democrați reprezintă Viitorul!". Vai de poporul român! După ce și-au bătut joc de trecut, după ce ne-au distrus prezentul, iată, PSD și TSD vor să ne confiște și viitorul! "Viitorul sună bine, de văzut se vede rău!"

Cum spuneam, Victor Ponta i-a oferit președintelui PSD o tribună de la care să reafirme atașamentul partidului de guvernământ față de valorile europene, de reforma justiției și a administrației, dar nu în ultimul rând, față de lupta anticorupție. Adrian Năstase a prezentat în mod triumfalist decizia Delegației Permanente a PSD referitoare la suspendarea celor opt baroni locali. Faptul că suspendarea nu atrage după sine, așa cum era normal, retragerea sprijinului politic și interdicția de a candida la următoarele alegeri, ne arată că această acțiune nu este decât o altă încercare de a "spăla" imaginea pătată a partidului și de a păcăli, o dată în plus, opinia publică, atât din țară, cât și din străinătate. Dacă se dorea cu adevărat combaterea corupției, ciocoii locali trebuiau schimbați de la conducerea consiliilor județene, acolo unde stau în continuare cu mâna în borcanul de miere, și nu de la "județeana" de partid. Explicațiile "gen Mischie", cum că suspendarea din funcția de președinte PSD Gorj va da posibilitatea PNA să se pronunțe asupra faptelor acestora, sunt tipice pentru tot partidul. Feudalii din PSD cred că funcția de președinte al organizației județene a PSD le conferă imunitate în relația cu organele de anchetă! Acest tip de imunitate poate exista doar într-o țară în care justiția este aservită guvernanților. Iată de ce rezervele europarlamentarilor cu privire la independența justiției sunt justificate! Partidul lui Adrian Năstase are altă viziune și alte concepții despre imunitate decât adevăratele democrații europene.

Consider că, pentru a demonstra că lupta anticorupție a început, suspendarea vinovaților ar trebui realizată de PNA, și nu din funcția de la partid, ci de mâini, cu o pereche de cătușe!

    Costache Mircea - intervenție intitulată Spiritul critic românesc în actualitate;

Domnul Costache Mircea:

Intervenție intitulată: "Spiritul critic românesc în actualitate"

În pragul marii sărbători a Învierii Domnului facem cu toții, ca buni creștini, eforturi pentru a mai stăvili valul nemulțumirilor și insatisfacțiilor pricinuite de dificultățile vieții aspre de azi. Cu toate acestea, spiritul critic, atât de ascuțit, al românului, găsește întotdeauna forme de manifestare, pe cât de diverse, pe atât de specifice temperamentului nostru latin.

Una dintre aceste forme de afirmare a spiritului nostru critic o reprezintă epigrama, ca sinteză de ironie fină, satiră ascuțită și umor sănătos.

Pe fundalul unei mișcări epigramistice locale efervescente, a apărut necesitatea organizării unui festival de gen, care a luat repede amploare, ajungând astăzi de nivel național.

Astfel, la inițiativa energicului avocat Mihai Sălcuțan și cu sprijinul forurilor și instituțiilor culturale locale, s-a desfășurat recent la Buzău cea de a V-a ediție a Festivalului Național de Epigramă "Cât e Buzăul de mare". A participat un număr impresionant de epigramiști începători, elevi și studenți, dar și epigramiști consacrați, din majoritatea județelor țării și din Basarabia. În cadrul galei de premiere au fost distinși cu diplome și premii în bani participanți din Ploiești, Brăila, Galați, Cluj-Napoca, Pitești, Constanța, Caransebeș, Sibiu, Buzău și Chișinău. Juriul a fost prezidat de nume prestigioase ale genului, precum senatorul Mircea Ionescu - Qintus și deputatul Ștefan Cazimir. Gala laureaților a fost marcată de prezența distinsului om de cultură român, academicianul Mihai Cimpoi, înrudit recent cu buzoienii prin căsătoria fiului cu o buzoiancă.

Deși aproprierea Sărbătorilor Pascale a mai domolit accentele critice acide, epigrama și epigramiștii și-au făcut din nou datoria. Au stârnit ropote de aplauze șarjele umoristice ale doamnei Elis Râpeanu și ale domnului George Zarafu, precum și florilegiul de epigrame suculente prezentat de basarabeanul Efim Tarlapan, sărbătorit cu acest prilej la împlinirea vârstei de 60 de ani, și alți doi basarabeni talentați: Ion Diviza și Gheorghe Bâlici.

Personal am acordat premii celor 3 soli ai epigramei de la Chișinău, în numele Casei de Cultură a Sindicatelor pe care o conduc. Cu acest prilej am recitat epigrame premiate, semnate de dragii noștri conaționali, ca o dovadă că ei au intrat deja în conștiința publică românească.

Oricât ne-am feri să fim critici acum, în Săptămâna Patimilor, epigrama e epigramă, ea înțeapă, ustură și doare. Cu riscul de a deranja pe unii am recitat în onoarea oaspeților de la Chișinău și a asistenței epigrame premiate la actuala ediție sau la precedentele: "Noi alegeri, noi figuri, / Vechi discurs electoral / Ies bandiții din păduri / Să mai fure și legal ..." (Ion Diviza). "Trenule, mașină mică / Într-o zi ți-aș da toții banii / Să-l aduci pe Ionică / Și să-i duci pe toți Ivanii" (Gheorghe Bâlici), și celebra epigramă a lui Efim Tarlapan, inspirată de cântecul românesc "Car frumos cu patru boi": "L-aș cânta dar îl găsesc / Metamorfozat puțin / Carul încă-i românesc / Jugul însă e străin".

Cele mai multe aplauze le-a primit reprezentanta Prahovei, d-na Elis Râpeanu, care l-a evocat pe celebrul Păstorel Teodoreanu cu epigrama: "Din Banat și pân`la Iași / Se resimte lipsa sării / Fiindcă cei mai mari ocnași / au ajuns la cârma țării!" O fi fost vreo aluzie și la contemporaneitate?

Oricum, Festivalul de Epigramă "Cât e Buzăul de mare" a devenit, la ediția a V-a, o importantă manifestare a umorului românesc, formă de rezistență tipică neamului nostru, cunoscut pentru proverbiala sa capacitate de a înfrunta dificultățile făcând haz de necaz. Deie Domnul să putem odată să facem haz și de îndestulare și voie bună.

    Daniela Bartoș - declarație cu titlul Primăvara Social Democrată ca primăvară a integrării în NATO;

Doamna Daniela Bartoș:

Primăvara Social-Democrată, primăvară a integrării în NATO

Evenimentele din ultima săptămână sunt o dovadă clară că România se îndreaptă într-o direcție corectă. Prin integrarea țării noastre în structurile euro-atlantice, spațiul românesc nu mai reprezintă o zonă - tampon între Vest și Est, ci a devenit o țară care aparține unui nou spațiu de securitate.

Această reușită a României face ca poporul român să renască într-o lume civilizată, căreia îi aparține și în care se simte membru cu drepturi și obligații depline. Votul de încredere acordat României de către țările membre ale Tratatului Atlanticului de Nord trebuie să ne determine să continuăm condiția de stat exportator de securitate regională, căreia trebuie să îi adăugăm, de astăzi, o dimensiune nouă: condiția de stat care participă cu drepturi și responsabilități depline, în cadrul unei alianțe euro-atlantice, la păstrarea păcii și a democrației în lume.

Acest nou statut al românilor, această renaștere în mijlocul unei lumi civilizate reprezintă un mediu propice pentru generația tânără, care are rolul de a continua sincronizarea societății românești cu valorile și standardul de viață al Occidentului. Așteptările tinerilor români, atât de limpede exprimate de Primăvara Social - Democrată, au astăzi șanse mai mari de a se converti în realități, acum, când spațiul în care trăiesc le oferă șansa de a se forma ca oameni într-o lume românească ce aparține de facto și de jure de valorile democrației și civilizației contemporane.

Drapelul românesc s-a ridicat zilele acestea în Occident. Drapelul NATO s-a ridicat la București, în fața Palatului Parlamentului României.

Putem să vedem în acest dublu eveniment semnul trecerii peste un prag, semnul unei reînoiri, al intrării într-un nou ciclu de civilizație.

Intrarea României, ca țară cu drepturi depline, în Tratatul Atlanticului de Nord este o renaștere întru siguranță politico-militară, este o renaștere prin confirmarea valorilor naționale ca valori integrate într-o matrice a democrației euro-americane.

Un astfel de eveniment poate fi în egală măsură definit sub forma unui examen pe care l-am dat ca politicieni aflați la guvernare și în Opoziție, ca Guvern, ca partide, ca cetățeni simpli, ca Popor.

Avem motive reale de mândrie că am putut privi ridicarea drapelului românesc alături de drapelele țărilor prietene din cadrul NATO. Putem, în sfârșit, vorbi despre identitatea noastră în termeni de drept și de fapt: suntem români, am ales să fim prieteni și parteneri cu țările membre NATO, iar alegerea noastră a fost confirmată prin sărbătoarea drapelului NATO arborat în fața Parlamentului. Sărbătoarea înălțării drapelelor este semnul decisiv că am fost primiți într-un nou spațiu de securitate, în urma unei examinări confirmate.

Poate că înțelepciunea populară sintetizează mai bine un profil de situație cu care avem motive să ne mândrim ca Popor, ca stat, ca și comunitate națională, prin integrarea noastră cu drepturi și responsabilități depline în NATO:

"Spune-mi cu cine te însoțești, ca să-ți spun cine ești!"

Vă mulțumesc.

    Iosif Armaș - prezentarea câtorva idei cuprinse în volumul Controlul parlamentar al sectorului de securitate;

Domnul Iosif Armaș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sub egida Uniunii Interparlamentare și a Centrului pentru Controlul Democratic al Forțelor Armate de la Geneva, recent a fost tipărit volumul Controlul parlamentar al sectorului de securitate - principii, mecanisme și practici, lansat cu prilejul desfășurării la București, săptămâna trecută, a seminarului internațional cu tema "Controlul parlamentar asupra sectorului de securitate".

Volumul menționat reprezintă un ghid concis și accesibil, oferind un set de practici și mecanisme care pot sprijini contribuția Parlamentului la controlul securității. Lucrarea a fost scrisă pornind de la ideea că nu există un model unic al controlului parlamentar pentru toate țările. Regulile și practicile care sunt acceptate și eficiente într-un loc pot fi de neconceput sau irelevante în altul.

Ghidul este împărțit în opt secțiuni, fiecare conținând mai multe capitole. O lectură completă a ghidului va furniza o înțelegere profundă a problemelor de securitate și a rolului controlului parlamentar. Este însă posibilă și o lectură selectivă a acelor secțiuni și capitole care sunt de interes pentru cititor.

Pe parcursul ghidului există casete separate care clarifică problemele complexe din textul principal, oferă exemple de legi sau reglementări ori subliniază practici ale controlului parlamentar al sectorului de securitate din diferite țări. La sfârșitul celor mai multe capitole există o secțiune intitulată "Ce puteți face ca parlamentar", care conține recomandări specifice. Ele trebuie însă privite prin prisma contextului național.

Primele două secțiuni - poate cele mai importante - oferă cadrul teoretic și analitic pentru examinarea controlului parlamentar al sectorului de securitate.

Secțiunea I se axează pe evoluția conceptului de securitate și oferă o trecere în revistă la nivel global a rolului Parlamentului și al altor instituții de stat în problemele de securitate. Principalele chestiuni tratate în secțiunea I sunt: ultimele evoluții din domeniul securității, noile amenințări la adresa securității și posibilitățile de contracarare, despre necesitatea controlului parlamentar asupra sectorului de securitate, principiile de bază ale guvernării democratice în sectorul de securitate, rolul Parlamentului față de Executiv și Justiție.

Secțiunea a II-a descrie etapele elaborării politicilor naționale de securitate, precum și reglementările internaționale relevante. Evident, nici problematica abordată în cadrul celorlalte secțiuni nu este de neglijat, dar timpul afectat intervenției mele de astăzi nu-mi permite să mă refer și la acestea.

Natura complexă a problemelor de securitate face imposibilă abordarea tuturor aspectelor într-un singur volum. Ghidul trebuie privit așadar ca o contribuție mai largă pentru stimularea controlului parlamentar al sectorului de securitate.

Vă mulțumesc pentru atenție.

    Dumitru Dragomir - referire la excesul infracțional care afectează viața cotidiană a românilor;

Domnul Dumitru Dragomir:

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Am putut studia recent rezultatele unui sondaj de opinie efectuat în București. Spre surprinderea mea, și probabil și a dumneavoastră, bucureștenii, consideră că principala problemă a Capitalei este lipsa de siguranță a cetățenilor. Nu gropile, nu mizeria, nu câinii comunitari, nu traficul haotic, ci lipsa de siguranță publică. O astfel de concluzie demonstrează că reforma poliției și jandarmeriei nu oferă rezultatele scontate. Oamenii simt încă faptul că forțele de ordine se află departe de ei, că nu îi protejează nemijlocit. Încercarea de a introduce între măsurile de siguranță practica polițistului de stradă nu dă rezultate. Cine este acest polițist? Cum poate fi el contactat? L-a văzut cineva, îl cunoaște cineva? În mod firesc, pentru comunitățile locale, polițistul stradal ar trebui să reprezinte o prezență continuă, eficientă și liniștitoare. Teoretic, ideea este una strălucită (și naturală, contemporană cu nașterea orașelor). Ea dă rezultate în statele occidentale, acolo unde spiritul comunitar este antrenat și unde forțele de ordine au dezvoltat o mentalitate responsabilă și modernă.

În București, însă, lucrurile se întâmplă altfel. În urmă cu câteva luni, o tânără a fost ucisă în fața propriei locuințe, iar acest lucru trădează siguranța cu care infractorii acționează, știind că nu pot fi opriți. O situație extrem de gravă este și cea a furturilor de și din automobile, care au căpătat proporții de nebănuit. S-a ajuns în situația în care cetățenii nu mai depun plângere, știind că, oricum, cazul lor nu poate fi soluționat. Din acest motiv, ne întrebăm retoric: chiar nu cunoaște Poliția Română rețele spărgătorilor de mașini? Chiar sunt necunoscute modurile de plasare a pieselor furate? Chiar sunt mai inventivi hoții decât polițiștii? Există străzi unde infractorii acționează cu stăruință. Cetățenii mi-au adus la cunoștință faptul că, pe o stradă din sectorul 3, aproape jumătate din mașini au fost vizate de hoți. De ce nu plasează poliția forțe de supraveghere în aceste zone fierbinți? În cooperare cu cetățenii - care sunt sincer dispuși să ofere o mână de ajutor - s-ar putea obține rezultate surprinzătoare. Dar e nevoie de o reală voință în acest sens.

O situație similară este cea a hoților din mijloacele de transport în comun. Există anumite autobuze sau tramvaie care sunt preferate de infractori, și acestea sunt de notorietate. Nu poate poliția Capitalei să organizeze, pe o perioadă de câteva luni, o brigadă mobilă specială, însărcinată cu rezolvarea acestei probleme? Nu ține acest lucru de obligația noastră de a oferi cetățenilor siguranța elementară a transportului public?

Cred că, pe undeva, marea problemă a instanțelor administrative și executive din România este excesul de cuvinte în dauna faptelor. Vorbim prea mult despre reforme, reajustări și statistici triumfale, și uităm să acționăm minimal, oprind excesul infracțional care afectează viața cotidiană a românilor.

Vă mulțumesc.

    Gheorghe Eugen Nicolăescu - despre reacția autorităților statului în cazuri mai mult decât evidente de corupție;

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:

România a fost aspru criticată de Uniunea Europeană, dar și de populație, care sesizează că fenomenul corupției este deosebit de amplu și că viața publică este marcată profund de o corupție generalizată. Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament pe un pachet de legi, după opinia noastră imperfect și incapabil să contribuie efectiv la diminuarea corupției.

Pe zi ce trece, presa centrală și locală, opoziția politică aduc în fața opiniei publice multe cazuri mai mult decât evidente de corupție, însă reacția autorităților statului este palidă și deseori neserioasă, cuprinsă de bâlbâieli care ne sugerează că nu se poate face mai mult și că unii trebuie să fie lăsați în pace.

Constatăm de multe ori o luptă a reprezentanților puterii cu trecutul, cu vechea guvernare, dar și amenințări la adresa adversarilor politici, iar corupții zilei își văd liniștiți de treabă, populația și presa ocupându-se de țintele false propuse de putere. Exemplul concludent a fost cazul Bivolaru - MISA.

Cu puțin timp în urmă, un om de afaceri din Vaslui, Ion Vrânceanu, într-o conferință de presă a prezentat cazul grav de implicare a unor importanți oameni de afaceri membri PSD și politicieni ai puterii în devalizarea rafinăriei Rafo Onești.

Acesta a avut curajul să rupă tăcerea și să prezinte public încrengătura de interese și relații, inclusiv firele încurcate ale puterii în această afacere.

De atunci și până în prezent nu s-a mai întâmplat nimic, puterea tace, dar cel care a sesizat este cel care trebuie să facă față unor presiuni de nedescris.

Nu putem înțelege decât că se dorește mușamalizarea acestui caz serios de împletire a corupției unor afaceriști cu politicul, cu cei care au puterea temporară să decidă în statul român.

Evident că într-o asemenea situație se pot face speculații sau afirmații dintre cele mai diverse, fiecare parte având pretenția că are dreptate.

De aceea cred că instituțiile statului trebuie să-și asume răspunderea ori a punerii la dispoziția opiniei publice a constatărilor pe care le au până în prezent, ori a neînceperii nici unei acțiuni prin care să dovedească lipsa de interes pentru acest caz.

În orice abordare, o atitudine responsabilă și transparentă este absolut necesară pentru a da un semnal că autoritățile au înțeles că trebuie să respecte angajamentele României și prin care să nu afecteze speranțele cetățenilor români de integrare europeană și de a avea o justiție corectă.

    Anton Marin - semnalarea unor mișcări subterane în cadrul acestui an electoral;

Domnul Anton Marin:

Indiferent ce s-ar spune sau încercăm sa credem, anul 2004 nu poate fi definit altfel decât ca un an prin excelență electoral, marcat de alegeri locale, parlamentare și prezidențiale.

Nici nu s-au adoptat toate legile electorale de către Parlament și au început regrupările diferitelor forțe politice pe criterii arbitrare și deja asistăm la campanii mediatice susceptibile de promovarea anumitor interese; în sfârșit, am început să ne dăm seama că asistăm la o luptă primitivă în arena publică, care nu are nimic comun cu activitatea politică, doar că, în mod regretabil, e pe banii si nervii cetățenilor !

Semnalăm în ultima perioadă de timp mișcări subterane care transformă campania electorală într-o luptă murdară, în jigniri, minciuni, calomnii, manipulări și diversiuni, unele mai ciudate ca altele.

În condițiile prezentate se găsesc atât competitorii politici, dar și cetățenii care trebuie să facă față discursurilor agresive, distorsiunii adevărurilor dar, mai grav și de neiertat, orientarea atenției lor către ținte folositoare numai între adversari politici.

Se mai constată că unii dintre actorii de pe piața politică au informații "speciale" despre unele persoane, despre activitatea lor, chiar cu referiri la contracte si clauze confidențiale, abordare care te duce cu gândul la existența unor surse oculte care furnizează anumite informații funcție de un interes sau altul.

La nivel general de imagine, mai asistăm la spectacole cu implicarea unor persoane din cercuri dubioase (vezi cazul Gregorian Bivolaru), la delațiuni complicate și mizerabile, la atragerea de persoane nevinovate si implicarea acestora în vârtejul instrumentat ca urmare a diverselor comenzi politice.

In felul acesta devine clar că, cu cât se va înainta în campaniile electorale, cu atât lupta va deveni mai urâtă, mai de necontrolat și mai greu de suportat de către cetățeni, însă cu rezultat negativ si vot de neîncredere pentru noi, întreaga clasă politică. Nu cred ca avem dreptul de a influența opțiunile populației folosind aceste metode !

De asemenea, consider important ca principalii competitori, în special cei din opoziție, să aibă puterea să nu răspundă în același mod și cu o asemenea atitudine să salveze ce mai poate fi salvat dintr-o moralitate politică oricum îndoielnică.

Mai ciudat apare faptul că anumite organizații politice, deși își fac un titlu de glorie din apartenența la opoziție, atacă opoziția parlamentară alimentând și lărgind calea PSD către subminarea echilibrului și așa fragil dintre forțele opoziției și cele ale puterii.

Complicitatea unor asemenea organizații politice ne poate împinge în prăpastie și poate fi realul pericol pentru democrație.

    Ioan Miclea - intervenție pe tema Maghiarii UDMR dau ultimatum Universității Babeș - Bolyai din Cluj - Napoca;

Domnul Ioan Miclea:

"Maghiarii UDMR dau ultimatum Universității Babeș Bolyai din Cluj-Napoca"

Fără îndoială că opusul democrației este dictatura.

Ne-am obișnuit să vedem dictatura sub forma nazismului sau comunismului și ne-a scăpat din vedere dictatura sub forma șantajului.

Această formă de dictatură o folosește UDMR de când se găsește în alianță cu PSD în actuala legislatură. Frații lor mai mari, PSD-iști, în repetate rânduri, realizând formele nedemocratice ale UDMR de a-și impune voința, au încercat prin varii forme să dreagă busuiocul. Uneori mai blând, părintește, alteori mai categoric.

Se pare însă că strădania lor a fost zadarnică. Colegii noștri din UDMR s-au nărăvit și cunoscând că dictatura șantajului este o armă sigură, în fața căreia PSD a dat întotdeauna înapoi, o folosește, de data aceasta fățiș, frust, murdar și grobian.

Mă refer aici la impunerea cu forța a înființării a două facultăți cu predare în limba maghiară, facultăți ce urmează a avea o anume autonomie în cadrul Universității Babeș Bolyai și care să reprezinte sămânța din care urmează să răsară mult dorita, dar inutila și șicanatoarea Universitate Bolyai, cu predare exclusiv în limba maghiară.

Noua conducere a Universității Babeș Bolyai s-a pronunțat ferm împotriva înființării ziselor facultăți, argumentând că ele sunt inutile atâta timp cât în cadrul Universității există linii de învățământ în limba maghiară în toate domeniile și că acestea mai pot fi extinse.

Maghiarii transilvăneni nu pot ocupa cu candidați proprii nici numărul de locuri ce le este afectat prin liniile existente, precum și cele de la Universitatea maghiară "Sapienția", dar să mai aibă candidați și pentru nou înființatele facultăți. Aceasta este logica și argumentul noii conduceri a Universității, la care, culmea, s-au raliat și profesorii maghiari din această instituție de învățământ.

Se pare că la nivelul conducerii Universității clujene a învins realismul și bunul simț, lucru ce nu s-a întâmplat și la nivelul conducerii UDMR. Nu s-a întâmplat, deoarece, cel puțin în acest caz, logica rămâne în urma interesului politic și a strategiei Uniunii, strategie care are drept scop principal veșnica tracasare, jignire și umilire a populației majoritare românești din Transilvania și, într-un final apoteotic, obținerea autonomiei administrative a acestei părți a României.

Înființarea celor două facultăți este sămânța care va naște o Universitate maghiară autonomă. Universitatea maghiară este vlăstarul care va rodi noi instituții administrative maghiare, care la rândul lor vor induce în rândurile românilor, dar și a străinilor, încet dar sigur, ideea că Transilvania nu este un pământ românesc și că aici neapărat, trebuie să domine bunul plac iredentisto-fascist al acestor politicieni al căror scop este destrămarea țării.

Pentru a nu fi acuzat că mă cantonez în supoziții, iată câteva declarații publice ale conducătorilor UDMR în această chestiune: Domnul Marko Bella declamă că: "Drepturile constituționale ale minorității maghiare trebuie să fie garantate de Guvern, de statul român. Responsabil cu aplicarea lor este Guvernul și nu Senatul UBB, iar rezolvarea se poate face prin Hotărâre de Guvern".

Iată o adevărată mostră de dictatură. Autonomia universitară, garantată printr-o lege votată de către Parlament, poate fi (în opinia "democratului" Marko Bella) călcată în picioare printr-o Hotărâre de Guvern, doar pentru că așa vrea domnia sa și pentru ca pretențiile absurde și antiromânești ale UDMR să fie îndeplinite, iar majoritatea populației românești din Transilvania să fie ținută într-o stare de iobăgie ideologică a UDMR.

Mai departe, iată ce declară dl. Tokacs Csaba - "Am fost surprinși de declarațiile noilor reprezentanți maghiari din conducere (este vorba de conducerea UBB n.ns.) care au o altă opinie în ceea ce privește crearea celor două facultăți".

Pe mine nu mă miră surprinderea dvs., domnule Tokacs, deoarece întotdeauna dictatura, chiar și cea a opiniilor, a fost surprinsă și înăbușită de către logică și bunul simț.

Nu vedeți că nici în rândurile etniei dvs. nu sunt agreate ideile absurde și iredentiste ?

Această dictatură a șantajului să fie oare democratismul european pe care ni-l tot flutură prin fața ochilor domnii colegi din UDMR ?

Examenul "democratic" a fost dat. Faptul că UDMR patronează, prin deputații săi, cererea de autonomie a Ținutului Secuiesc și a Banatului, că prin dictatura șantajului au impus amplasarea statuii celor treisprezece generali călăi la Arad, că prin șantaj politic au impus oficializarea limbii maghiare în administrație și justiție, că zilnic ne toacă nervii și răbdarea cu tot felul de pretenții iredentiste și fasciste, dar mai ales că un partid de guvernământ le satisface fără crâcnire toate pretențiile, ne face să credem că democrația în țara aceasta este într-un grav pericol, că ea merge încet, dar sigur, spre faliment.

Un "ilustru" reprezentant al etniei maghiare din Transilvania ne-a amenințat cu un Kosovo dacă România nu va acorda autonomie Ținutului Secuiesc. Atunci am atras atenția asupra acestui pericol. Dar în consacratul stil dâmbovițean de a face politică, adică de a ne face că ascultăm, dar înțelegem ce ne convine, semnalul nostru al celor de la PRM a fost ignorat.

Prin faptul pe care îl semnalez astăzi, ne apropiem tot mai mult de materializarea amenințării cu un Kosovo.

Vă mulțumesc.

    Mihai Tudose - declarație politică: Asocierile periculoase revin;

Domnul Mihai Tudose:

Declarație politică: "Asocierile periculoase revin"

Filialele maramureșene ale PNL-PD, PRM și PNȚCD au anunțat, sâmbătă, semnarea unui protocol de colaborare prin care își doresc "să întemeieze o construcție politică aptă a înlătura PSD".

Acest tip de protocol nu este singular, alte asemenea protocoale au fost încheiate și anterior de către Alianță împreună cu PRM, la nivel local.

Caravana protocoalelor probabil că nu se va încheia prea curând. Ceea ce este derutant, este, ca întotdeauna, limbajul duplicitar al aliaților care își schimbă opiniile și principiile de la o zi la alta.

Probabil că mesaje și crezuri de genul celor evocate cu tărie de Partidul Democrat precum acela că "orice alianță sau cooperare cu partidele extremiste este exclusă din start" nu mai are în prezent nici un înțeles pentru acesta. Mesajul sub umbrela căruia se asigură o imagine curată, cel puțin pentru Internaționala Socialistă, devine în prezent unul fără conținut.

La fel de vehement în mesaje și principii era și PNL care se pronunța contra oricăror forme de extremism sau radicalism, conștient de faptul că nimeni nu dispune de rețete salvatoare sau de "truse universale".

Mesajele mai sus citate au devenit acum doar amintire, o amintire a unor demersuri demne de toată admirația. Însă pentru a-și confirma de fapt adevărata valoare, Alianța a trecut la parteneriate de strategie locală pentru a întemeia, așa cum este declarat în protocolul citat mai sus "o construcție politică aptă de a înlătura PSD".

Amintesc acestor temerari că acest tip de protocol nu face decât să-i discrediteze și să dovedească că disperarea de a acapara puterea nu are limite.

Prin același protocol citat este arătat că "PSD a început deja o campanie electorală bazată pe intimidări și promisiuni de favoruri viitoare fără nici o acoperire". Această afirmație nu se justifică, PSD este singurul partid care a început să privească întâi în ograda proprie și să ia măsurile adecvate situației prezente, și de aceea recomand Alianței după o scurtă recapitulare a propriilor statute, o atitudine adecvată și conformă.

    Puiu Hașotti - declarație politică cu titlul Încă o societate jefuită de PSD;

Domnul Puiu Hașotti:

"Încă o societate jefuită de PSD"

În ultimele zile, presa constănțeană a sesizat opiniei publice cazul societății comerciale Meconst Constanța, adusă în stare de faliment prin contribuția prefectului PSD, Gheorghe Martin. Având în vedere situația gravă a societății, reiau acest caz în declarația politică de astăzi pentru a trage un semnal de alarmă privind distrugerea din temelii a societății comerciale și pentru a determina autoritățile să pună capăt jafului pesedist de la SC Meconst Constanța. Ce s-a întâmplat?

Scoasă la privatizare în anul 2001, SC Meconst a ajuns în proprietatea G&T Consulting, una dintre firmele familiei Martin, prefectul Gheorghe Martin cesionându-și acțiunile de la această firmă cu puțin timp înainte de a fi instalat în funcție. La licitația în baza căreia s-a făcut "tranzacția" s-a înscris și o altă firmă, a cărei ofertă a fost refuzată în favoarea G&T Consulting, care nu prezentase nici o garanție financiară la începutul licitației.

Din dosarul de prezentare a ofertei de privatizare, capitalul social al SC Meconst Constanța era de aproape 20 miliarde lei, iar obiectul său de activitate era producerea de utilaje, construcții metalice grele, ansamble și accesorii navale, reparații navale, precum și diverse utilaje tehnologice. În anul 1999, veniturile estimate erau de 32 de miliarde lei, la care se adăugau cele din export, în valoare de 22 miliarde lei. În ciuda acestor sume, SC Meconst a fost achiziționată de firma familiei Martin cu 6 (șase!) miliarde lei, în condițiile în care numai sârma de cupru din motoarele utilajelor valora peste 10 miliarde lei, așa cum reiese din analiza societății de evaluare.

Potențialul societății pe care "a pus mâna" firma pesedistă a fost mult mai mare. Societatea comercială constănțeană, fostă Întreprinderea Mecanică Navală, dispunea de o cale ferată industrială, locomotivă de manevră, macara, instalații de ridicat, depozite acoperite, hale, depozite platformă și multe alte utilaje.

În plus, la data încheierii contractului de privatizare și preluării de către G&T Consulting, SC Meconst Constanța deținea aproximativ 125 de hectare suprafață de teren, o cantină și un cămin de nefamiliști pentru a adăposti o parte dintre cei 485 de angajați.

Deși prin contractul de vânzare-cumpărare se obliga ca timp de cinci ani de zile să păstreze forța de muncă preluată a societății, firma actualului prefect PSD a început imediat disponibilizarea angajaților, păstrând doar 90 de angajați.

Disponibilizarea celor 400 de angajați este doar o parte a dezastrului provocat de firma prefectului Martin, care - în mai puțin de doi ani - a reușit să transforme SC Meconst Constanța dintr-o societate profitabilă într-o societate falimentară. Jaful pesedist a atins în această perioadă cote de neimaginat:

  • au fost dezafectate și vândute ca fier vechi singura turnătorie de modele ușor fuzibile din Dobrogea, una dintre cele mai moderne instalații de tratamente prin nitrurare din România, precum și instalațiile de nichelare-cromare-cuprare, singurele de mare capacitate din Dobrogea;
  • au fost blocate două contracte de livrare a saboților către Iordania și Siria;
  • locul strungurilor din secția de Prelucrări metalice este folosit acum de mașinile de gunoi ale firmei Solaris, singura societate plătită de Primăria orașului Constanța din bani publici pentru salubrizare;
  • un cuptor cu inducție cu o capacitate de elaborare de peste 24 de tone de fontă pe zi a fost scos din producție din lipsă de comenzi;
  • pentru a ascunde proasta gestionare a societății, conducerea G&T Consulting a imputat fără motiv suma de 1,5 miliarde lei unui număr de 12 angajați, care au reușit să-și dovedească nevinovăția în instanță.

Acestea sunt câteva dintre faptele care demonstrează neregulile și abuzurile săvârșite de firma familiei Martin (a prefectului PSD Gheorghe Martin) la SC Meconst SA, distrusă după preluarea ei printr-o licitație dubioasă.

Este motivul pentru care îi solicit public ministrului Autorității de Control, Ionel Blănculescu, să se sesizeze în legătură cu jefuirea SC Meconst Constanța de către firma G&T Consulting și să prezinte public rezultatele acestei anchete, inclusiv măsurile de sancționare a celor vinovați.

    Iriza Scarlat - intervenție cu tema Intrarea României în NATO, o sărbătoare pentru gorjeni;

Domnul Iriza Scarlat:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Intervenția mea de astăzi se referă la "Intrarea României în NATO, o sărbătoare pentru gorjeni"

Eforturile României depuse în ultimii ani au fost încununate cu succes prin intrarea oficială, cu drepturi depline, în Alianța Nord- Atlantică.

Fără îndoială, apartenența la această Alianță are semnificații importante pentru țara noastră, atât sub aspectul avantajelor pe care le conferă, cât și al răspunderii asumate.

Cetățenii județului Gorj, alături de cetățenii României, s-au bucurat de acest eveniment, într-adevăr istoric prin semnificațiile sale.

La mitingul popular care a avut loc la Târgu Mureș, în ziua de 2 aprilie a.c., au fost subliniate câteva din aceste semnificații. Ele s-au referit la:

  1. Recunoașterea apartenenței României la un spațiu de valori împărtășite de țările membre ale Alianței Nord-Atlantice.
  2. Garanția suplimentară privind securitatea României, prin intrarea în grupul țărilor care beneficiază de umbrela de securitate oferită de apartenența la NATO.
  3. Încrederea arătată de membrii Alianței în dezvoltarea unei democrații credibile în țara noastră, precum și faptul că valorile democrației au fost înțelese, iar sensul de mers către îmbunătățirea acestui sistem este ireversibil.
  4. Acceptarea că România a adoptat valorile economiei de piață și depune eforturi constante pentru aplicarea principiilor specifice ale acesteia.

Aceste semnificații, cu majore conotații politice, generează, totodată, importante reacții în mediul economic. Ele vor putea influența modul în care va fi privită România din punct de vedere al investițiilor.

Măsurile adoptate de Guvernul Adrian Năstase pentru stabilizarea mediului legislativ, flexibilizarea procedurilor birocratice și transparența vor contribui, de asemenea, la atragerea investitorilor străini și români pentru dezvoltarea mediului de afaceri și pentru creșterea economică.

Atragerea de capital este una dintre principalele arii de acțiune menită să sprijine dezvoltarea economică din țara noastră. Ea reprezintă un potențial benefic economic care poate să urmeze dobândirii statutului de membru NATO.

În același timp, România, ca membru al NATO, își asumă răspunderile care îi revin la granița spațiului Alianței, dar și ca furnizor de securitate. Participarea ostașilor români la operațiunile din Afganistan, Irak, Kosovo și alte zone sunt exemple grăitoare în acest sens.

Cetățenii Gorjului, exprimându-și susținerea pentru politica Guvernului României, au manifestat încredere și optimism că investitorii străini nu vor ocoli această zonă a țării, iar atragerea capitalurilor va contribui la promovarea investițiilor productive, la dezvoltarea infrastructurii și a construcțiilor civile.

Alături de cetățenii Gorjului, mă angajez să militez pentru realizarea acestor obiective previzibile, pentru prosperitatea cetățenilor României.

    Ion Mocioalcă - declarație politică: Aceeași Mărie cu altă pălărie;

Domnul Ion Mocioalcă:

Declarație politică: "Aceeași Mărie cu altă pălărie"

Orice edificiu nou, indiferent de domeniu, trece prin chinurile nașterii, care nu pot fi ușoare. Arhitecții acestor creații au mari probleme de compatibilizare a elementelor din compoziția edificiului. Construcțiile cele mai dificile sunt în domeniul politic, unde se impune, dacă nu armonizarea, măcar apropierea între: doctrine, ideologie, tradiții pe scena politică, între ambiții și orgolii, personalități, interese, cauze, obiective și principii. De asemenea, sunt luate în calcul, și nu în ultimul rând, problemele de imagine, de aderență la electorat și raportul de reprezentare.

Sunt semnale că, în acest an electoral, se gândește la o nouă coaliție politică, unde locul CDR-ului să fie luat de un PNL îmbogățit, care, pe lângă fuziunile și absorbțiile făcute (ApR, UFD, PNL-Câmpeanu etc.) și cu ce a mai rămas din PNȚCD, iar locul PD-ului va fi luat de ce va mai rămâne din acest partid, care este într-un accentuat proces de disoluție sau de o nouă variantă refăcută și îmbunătățită - Forța Democrată. Tatonările și discuțiile au început, urmând să se stabilească dacă PNL absoarbe sau fuzionează cu PNȚCD, precum și data la care va avea loc acest act.

Liantul între aceste partide nu poate fi cel doctrinar, hățișul de idei și diferențe de ideologie va îngreuna realizarea unui program de guvernare concret și unitar și cu șanse de realizare, ci va fi cu totul altul: dorința de guvernare.

Statul pe tușă al liderilor a devenit deranjant, de nesuportat, problemele de moralitate, decență și responsabilitate legate de fosta guvernare se consideră uitate, s-a trecut, pentru moment, peste certurile și scandalurile politice din fosta coaliție, unde PD era cârcotașul, PNȚCD neputinciosul, iar PNL copilul minune și groparul CDR. Setea după privilegii fiind de nestăpânit, dorința de a face politică, cu orice preț, indiferent de aptitudini sau calitate și stoparea pelerinajului politic sunt considerate suficiente argumente pentru a se trece la acțiune, negocieri și troc pentru renașterea vechii coaliții în formă nouă și, cred ei, spălată de păcate.

Declarațiile pe linia unificării PNL - PNȚCD sunt diferite și fiecare partid caută să-și ascundă gândurile și să-și prezinte ofertele. Fuziunea nu poate fi realizată pe principii de egalitate având în vedere diferența foarte mare de imagine și audiență dintre ele. La realizarea acestei colaborări care vizează crearea unei forțe de dreapta, PNȚCD promite că va netezi afilierea la Internaționala Creștin-Democrată Europeană, o doleanță nerealizată de PNL.

Tot în favoarea fuziunii PNL cu PNȚCD, pledează și nesiguranța trăiniciei actualei Alianțe PNL - PD, insistențele internaționale de a se crea în România o forță de dreapta, frământările din PD și aplanarea unor tendințe sau cerințe de integrare în PNL.

În calea acestei fuziuni mai sunt și obstacole: apropierea alegerilor locale, depășirea unor orgolii și nostalgii față de trecut în PNȚCD, clarificarea problemelor interne din acest partid, titulatura nou înființatei formațiuni, anunțarea și a altor candidați la această construcție politică.

    Ioan Sonea - declarație politică cu titlul România în cerc;

Domnul Ioan Sonea:

"România în cerc"

Nu a trecut bine ziua ridicării drapelului României pe catargul NATO și în țară apar, din ce în ce mai dese, stegulețele baronilor. Răsar ca ciupercile după o ploaie radioactivă, care produce mutații. Răsar și acoperă sub blazoanele supradimensionate ale baronilor firavele flori ale speranței și transparenței răsădite pentru trei zile, ca să înfrumusețeze imaginea guvernului în ochii integratorilor. Au fost împlântate și nu plantate. Fără rădăcină, doar pentru trei zile. Acum pot fi duse la gunoi. Cei care au pictat și au fotografiat le-au văzut și a fost destul. Aflăm că marii autosuspendați ai PSD-ului sunt capete de liste pentru alegerile locale. Nimic nu trebuie să ne mire. "Centrul" se ține tare în declarații, dar pe teren lucrurile se desfășoară conform scenariului și au la bază axioma "câinii latră, caravana trece", iar șefii numai că nu și-au cerut scuze de la "împricinați". Se adeverește că totul a fost doar o chestiune de imagine. După operațiunea "Suspendarea" începe acțiunea "Reabilitarea", care trebuie să se desfășoare rapid pentru că trebuie recâștigat electoratul derutat. Sondajele trebuie să arate bine, trebuie să exprime clar că voința maselor este cea care cere partidelor și în special celor de la putere să acționeze așa cum o fac. Ne tot întrebăm dacă aceste acțiuni de sondare sunt pentru falimentarea imaginii adversarilor sau pentru ascunderea imaginii falimentului puterii.

Corupția și mizeria ar putea fi elementele de identificare ale politicii puterii actuale.

"Există multă corupție în actualul Guvern al României" ? 62% dintre cei chestionați răspund DA , 23% - că este oarecum adevărat, și doar 8% spun NU. 75% consideră ca Executivul susține "cu precădere, firmele private în care sunt implicate rude-prieteni sau cu precădere firmele private care sponsorizează partidul de guvernământ". Tot 75% consideră că privatizarea marilor întreprinderi de stat a fost facută în folosul unui grup restrâns și mai puțin în cel al României. Cu toate acestea, Puterea " câștigă " în toate sistemele de sondare. Să fie românii oameni care uită de la mână până la gură, să fie ei acei care se contrazic printr-un dat al naturii lor, să fie sortiți să fie mințiți la nesfârșit și făcuți să creadă în adevărul minciunii lor ? Dacă am accepta logica relativismului actual am putea spune că " asta nu se poate" dar că " cu tehnica de astăzi se poate orice".

Se poate ca prin lege să se producă discriminare. Exemplu actual este Legea 315/2003 prin care se introduce o grilă de salarizare , urmând ca profesorilor universitari sa le fie majorate salariile, dar ale preparatorilor, asistenților și lectorilor rămânând la același nivel. În timp ce salariile profesorilor ar fi dublate, cele ale celorlalte categorii de cadre didactice ar rămâne aproape neschimbate. 99,9% dintre cadrele didactice universitare consideră noua grilă de salarizare discriminatorie. Peste 9000 de universitari se pregătesc de grevă și promit că vor lua parte la proteste, urmând să picheteze sediile PSD, Parlamentul și prefecturile. În ziua următoare, presa și televiziunile de partid și de stat vor prezenta mitingul de mulțumire organizat de universitari și susținuți de studenți pentru condițiile de muncă îmbunătățite de guvern. Acum, fără să facem vreo legătură cu întâmplări adevărate, se pare că trăiesc în lumi paralele guvernul și poporul, România și Uniunea Europeană. Poporul moare dar nu se predă. Cum poți sa devii european cu numai 600 de dolari ne demonstrează cotidianul britanic The Sun. Tot românul va putea dobândi, împrumutându-se, o nouă identitate și cetățenie europeană. Cu acte false. Așa se explică ajutorul și susținerea pe care o are guvernul actual.

Se ajută unul pe altul alergându-se pe un cerc.

    Viorel Gheorghe Coifan - intervenție cu tema La Tarom, managementul dezastruos al actualei guvernări își arată roadele;

Domnul Viorel Gheorghe Coifan:

"La Tarom, managementul dezastruos al actualei guvernări își arată roadele"

Compania națională de transport aerian Tarom trece de trei ani printr-o criză profundă. De la preluarea guvernării în anul 2000, Ministerul Transporturilor nu a fost interesat decât să plaseze clientela PSD în posturi bine plătite în cadrul managementului companiilor naționale. Și cum Tarom este o astfel de societate nici aceasta nu a scăpat din vizorul partidului - stat. Astfel, la desemnarea reprezentanților statului în Consiliul de Administrație al Tarom nu a contat competența acestora, unii dintre ei reputați ingineri metalurgi, ci relațiile de rudenie cu președintele PSD Adrian Năstase.

"Capitalism de cumetrie" era expresia pe care o folosea Ion Iliescu în urmă cu un an și jumătate la adresa guvernării pesediste, iar situația de la Tarom ilustrează cel mai bine această stare de lucruri.

În toți acești ani, situația Tarom s-a deteriorat constant. Astfel, compania și-a diminuat continuu activitatea, renunțând la o parte dintre cursele către anumite destinații sau renunțând la alte câteva trasee. "Golul" lăsat de aeronavele Tarom a fost repede compensat de concurență, în mare parte companii private dar și companii naționale.

Recentul protest al personalului navigant, care refuză să mai zboare în condiții mult sub cele oferite omologilor lor europeni, indică, încă o dată, starea gravă în care a ajuns Tarom, nu numai din cauza nepriceperii actualilor manageri, dar și ca urmare a lipsei de voință politică absolut necesară continuării procesului de restructurare al companiei.

Cred că este necesar ca ministru transporturilor, Miron Mitrea, să prezinte cât mai urgent în fața Parlamentului strategia ministerului privind restructurarea Tarom, strategie care trebuie acceptată și de partenerii sociali.

    Alexandru Octavi Stănescu - declarație politică: Rezolvarea situației locative a personalului armatei.

Domnul Alexandru Octavi Stănescu:

Declarația politică: "Rezolvarea situației locative a personalului armatei"

Problemă de larg interes, protecția socială a militarilor reprezintă un aspect care a preocupat îndeaproape conducerea instituției militare, interesată, în mod deosebit, de rezolvarea situației locative a cadrelor militare.

S-a constatat că lipsa locuințelor a avut influențe negative asupra evoluției în carieră a militarilor, în sensul că au existat numeroase cazuri în care s-a preferat chiar renunțarea la cariera militară. Este, astfel, regretabil că atractivitatea, stabilitatea și prestigiul de notorietate, oferite de instituția militară, au de suferit pentru o cauză atât de elementară, însă decisivă.

O cauză a penuriei de locuințe o constituie, printre altele, și necesitatea promovării unei anumite politici de personal, dedicat scopului primordial al integrării euroatlantice. Modelul piramidal, axat pe intrarea în sistem a unui număr mare de militari tineri, concomitent cu trecerea în rezervă a celor înaintați în vârstă, a generat creșterea solicitărilor de locuințe, având în vedere că cei care se îndreaptă spre o viață militară provin din categorii cu venituri mai degrabă modeste ale populației.

O altă cauză, cu repercusiuni asupra posibilității asigurării, prin forțe proprii, a spațiului locativ, o reprezintă veniturile relativ mici ale militarilor, comparativ cu explozia prețurilor practicate pe piața imobiliară sau cu costurile ridicate ale produselor și serviciilor achiziționate de pe piața liberă, în domeniul construcțiilor.

Asigurarea condițiilor de cazare pentru personalul militar în căminele de garnizoană, ca soluție de moment, a reprezentat, pentru Ministerul Apărării Naționale, un obiectiv prioritar. În prezent, gradul de ocupare a acestora este chiar excedentar, în condițiile în care, pe de o parte, spațiile de locuit oferite sunt departe de a fi adecvate și mulțumitoare, deși numărul cererilor este din ce în ce mai ridicat și, pe de altă parte, costul crescut al locuințelor - comparativ cu nivelul salariilor - exclude orice posibilitate de cumpărare a unei locuințe proprietate personală.

Prestigiul instituției Armatei, buna reputație a acesteia și preocuparea permanentă pentru rezolvarea promptă, de o manieră riguroasă, tipic militară, a situațiilor cu care se confruntă, sunt principiile care au dirijat, în acest domeniu, procesul de luare a deciziilor referitoare la metoda de rezolvare a noii stări de fapt create.

Astfel, Ministerul Apărării Naționale a considerat oportună prezentarea în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, încă din data de 10.02.2003, a aspectelor sociale menționate. Prin Hotărârea nr.74/2003 a acestei autorități s-a recunoscut, implicit, gravitatea situației și necesitatea rezolvării sale imediate, recomandându-se Guvernului "să analizeze problemele sociale ale personalului din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, referitoare la locuințe, prin îmbunătățirea legislației în domeniu".

Autosesizat asupra stării sociale a cadrelor militare, Ministerul Apărării Naționale a întreprins un demers legislativ meritoriu, concretizat în adoptarea Legii nr.516/2003 pentru modificarea și completarea Legii nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare.

Prin acest act normativ, cu ecouri de succes în rândul militarilor, s-a aprobat majorarea compensaței lunare pentru chirie de la 25% la 50% din solda lunară a cadrelor militare, precum și a indemnizaței pentru soț/soție, neîncadrați în muncă, în același procent la numirea în prima funcție sau la schimbarea garnizoanei.

În temeiul acestei legi și pentru executarea sa, a fost adoptată o hotărâre a Guvernului care a avut în vedere prevenirea pierderii unor cadre militare de valoare prin părăsirea sistemului militar, ca urmare a situației locative.

Ministerului Apărării Naționale, ca instituție direct interesată, promotor al politicii sociale a instituțiilor din sistem, i-a revenit și sarcina inițierii Proiectului de Lege privind autorizarea de a vinde personalului propriu locuințele de serviciu pe care acestea le au în administrare.

Proiectul permite cumpărarea locuințelor de serviciu, deținute în baza unui contract valabil încheiat, de către titularii contractelor de închiriere, ceea ce înseamnă că beneficiari pot fi, deopotrivă, atât cadrele militare, personalul civil, cadrele militare în rezervă, cât și urmașii celor decedați, care, prin decesul titularului de contract, devin, conform legii, titulari ai contractelor de închiriere.

Totodată, proiectul permite cumpărarea unei locuințe de serviciu o singură dată de către aceeași persoană.

Demersurile legislative întreprinse în acest sens de către Ministerul Apărării Naționale au fost menite să rezolve, într-o manieră fericită și mulțumitoare, cea mai sensibilă - și cel mai des ridicată - problemă a cadrelor militare.

Însă, până la definitivarea procesului legislativ pe care proiectul inițiat de instituția militară îl are de parcurs, este nevoie de întregul sprijin al ministerelor implicate și interesate în aplicarea sa.

Solicit, pe această cale, ca toate instituțiile sus-menționate să acorde, cu celeritate, asistența necesară pentru ca, în cel mai scurt timp, proiectul să fie însușit de Guvern și transmis la Parlament.

Apreciez că și aceasta este o modalitate prin care să ne arătăm prețuirea pentru eforturile, consecvența și hotărârea cu care ofițerii, maiștrii militari și subofițerii au acționat pentru înfăptuirea reformei în armată și aderarea la NATO.

   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și dați-mi voie, fiind în săptămâna pascală, să vă urez ca, împreună cu familiile dumneavoastră, cu prietenii dumneavoastră, să petreceți câteva zile în tihnă și în dragoste.

Vă mulțumesc.

 
      - pauză -  
  Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 150/1998 privind acordarea de sprijin comunităților românești de pretutindeni (retrimisă comisiei).  

(După pauză, ședința este condusă de domnul Constantin Niță, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Nicolae Leonăchescu și Puiu Hașotti, secretari.)

   

Domnul Constantin Niță:

Stimați colegi,

Bună dimineața!

Începem programul nostru de astăzi cu prezentarea prezenței. Din totalul de 345 de deputați, și-au înregistrat prezența 262, din care sunt absenți 83 și din care participă la alte acțiuni parlamentare 30.

Vom începe dezbaterile cu pct.8 de pe ordinea de zi: Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 150/1998 privind acordarea de sprijin comunităților românești de pretutindeni.

Aș ruga Comisia de administrație publică să vedem inițiatorul dacă este.

 
   

Domnul Radu Liviu Bara:

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.150 privind acordarea de sprijin, noi am discutat-o în comisie.

Având în vedere că termenul este 15.04, sigur în măsura în care și plenul este de acord, noi am propus amânarea acestei inițiative, având în vedere că în primul rând structurile care s-au propus acolo nu au putut fi susținute și din punct de vedere financiar. Nu s-a găsit sursa pentru o asemenea inițiativă legislativă. În cazul când se propune Camerei amânarea pentru data de 15.04, să mai putem s-o discutăm, dacă eventual inițiatorul va avea timp să vină cu noi propuneri, atunci suntem de acord, adică propun ca plenul să fie de acord cu amânarea.

În caz că acest lucru nu se va întâmpla, atunci vom propune respingerea.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Permiteți-mi să-l salut și pe domnul președinte al comisiei, domnul deputat Oltean. Sunt inițiatorul acestei propuneri împreună cu alți colegi de-ai mei.

Într-un cotidian, astăzi, se făcea referire la faptul că Guvernul în prea multe rânduri, și-a însușit, a preluat, fără să menționeze măcar, inițiative legislative ale parlamentarilor Opoziției și știu foarte bine că și ale parlamentarilor din arcul guvernamental.

Permiteți-mi, stimați colegi, să vă spicuiesc din punctul de vedere al Guvernului, pentru că, repet, aceasta este inițiativa mea legislativă. Dar înainte de aceasta, să vă spun că și aceasta, ca și cea care făcea referire la mormintele de eroi, la cimitirele de eroi și la monumentele comemorative, nu avea nici un fel de conotație politică. Și nu înțeleg de ce Guvernul insistă în a-și însuși în mod necinstit, samavolnic aș spune, inițiativele legislative care vin din Parlament.

Este, sunt convins, o agresiune la adresa parlamentarismului și cred că toți, nu numai parlamentarii opoziției, trebuie să sesizăm acest lucru.

Am depus această inițiativă legislativă în luna februarie și am să vă citesc acum ce spune Guvernul, am să spicuiesc doar: "Depunerea în Parlament a propunerii legislative și supunerea sa dezbaterii parlamentare fără consultarea prealabilă a statelor interesate...", ia auziți aici: "...fără consultarea prealabilă a statelor interesate ar reprezenta o copiere a modelului ungar care a fost supus criticilor formulate de alte state, inclusiv România, precum și o serie de organisme europene..."etc. etc.

Nu are nici un fel, dar nici un fel de legătură cu așa-numita lege a statutului. Nu are nici un fel de asemănare cu ceea ce se spune aici. Și cu această ocazie vreau să spun că, prin raportul, prin punctul de vedere pe care l-a formulat, Guvernul dezinformează parlamentarii. O spun cu regret și în săptămâna mare mă feresc să fiu suficient de critic sau justificat de critic față de această acțiune a Guvernului.

Dați-mi voie ca, în continuare, să vă mai redau câteva rânduri din punctul de vedere al Guvernului: "Referitor la angajamentul Guvernului de a promova o reglementare în materie...", evidențiem, angajamentul Guvernului, așadar, un parlamentar depune o inițiativă legislativă și Guvernul în punctul său de vedere care, evident, propune respingerea, spune că Guvernul s-a angajat să facă o inițiativă legislativă. Deci, noi trebuie să așteptăm trei ani, trei ani și jumătate, ca Guvernul să vină cu această inițiativă legislativă pe care și-a propus-o la învestitură.

Continui: "...Ministerul Afacerilor Externe și Departamentul pentru românii de pretutindeni au elaborat un proiect de lege asupra doleanțelor românilor din vecinătate și din emigrație și a respectării recomandărilor organismelor internaționale." Și unde este acest proiect?

Mai departe: "Cadrul juridic al drepturilor românilor de pretutindeni și al angajamentelor statului român va fi substanțial îmbunătățit. Astfel, proiectul deja elaborat...", este elaborat, așadar, acest proiect de către guvern, dar elaborat după ce primește spre avizare proiectul meu legislativ, spune mai departe: "...propune abrogarea Legii nr. 150."

Cel care a întocmit punctul de vedere al Guvernului a uitat că la pct.3 a spus: "Propunerea legislativă...", deci a noastră, "...este o amendare a Legii nr. 150". Păi, exact asta fac și eu. Asta vrea să facă și guvernul. De ce Guvernul propune respingerea acestei propuneri legislative și ne cere, de fapt, ce ne cere, domnilor? Ne cere să așteptăm să vină Guvernul cu propunerea legislativă proprie și noi să discutăm acea propunere, nu inițiativa parlamentară a unor deputați.

Mai departe: "La începutul acestui an...", subliniez, domnilor, "...la începutul acestui an...", inițiativa a fost depusă în februarie. Când la începutul acestui an? Adică, de-acum este chiar rizibil, e caraghios. "La începutul acestui an, proiectul a fost transmis, spre avizare, Înaltului Comisar pentru minorități naționale al O.S.C.E., al cărui răspuns urmează să fie comunicat în cursul lunii martie anul curent."

În schimb, în aprilie, ni se trimite un aviz negativ la inițiativa noastră legislativă. Nimic din acest raport nu are sens. Totul dovedește că, de fapt, Guvernul pentru a nu știu câta oară, cel puțin eu sunt în a doua situație de acest fel, își însușește o inițiativă legislativă a unui parlamentar, o fură, ăsta este cuvântul de fapt.

Și mai departe: "Transmiterea spre avizare Înaltului comisar pentru minorități naționale al O.S.C.E. a avut în vedere imperativul asigurării compatibilității proiectului cu standardele europene...", asta am făcut și eu, și am arătat în expunerea de motive, dar cei de la Guvern nici cel puțin nu au citit expunerea de motive, "...când se vor iniția consultări și cu statele în care există importante comunități românești, să existe premise reale..." și așa mai departe.

Păi, de 14 ani tot facem consultări, și nu este vorba aici, încă o dată, vă repet, dacă aveți curiozitatea să citiți inițiativa legislativă, nu are nici un fel de asemănare cu așa-numita lege a statutului maghiarilor, dar nici un fel de asemănare.

Dați-mi voie să protestez în cel mai energic mod față de atitudinea Guvernului, față de politica Guvernului de umilire, de jignire, nu a mea, nu a inițiatorilor, a noastră, stimați colegi, a Parlamentului, când pentru a nu știu câta oară își însușește o inițiativă legislativă a unor parlamentari, nu are importanță dacă la putere sau în opoziție și cere în punctul de vedere pe care îl formulează, respingerea inițiativei, fără nici un fel de argumentație cât de cât solidă.

De data aceasta, sunt chiar curios ce se mai poate invoca, ce se mai poate invoca?! Nota bene: comisia nici nu vine în fața plenului cu un raport?! Ajungem într-o situație absolut aberantă din punctul de vedere al parlamentarismului, în fond și la urma urmei, și a respectării esenței democrației, că totuși buni sau răi cum suntem, bun sau rău cum este, Parlamentul este expresia democrației dintr-o țară. Nu cred că este admisibil să tolerăm la nesfârșit astfel de atitudini. Și protestez vehement de la această înaltă tribună pentru maniera în care se procedează.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Da. Mulțumesc.

Domnule președinte al comisiei, Ion Oltean, vă rog să comentați puțin.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

Vă cer scuze că n-am fost chiar de la începutul ședinței, pentru că absența mea a determinat luarea unor atitudini care nu sunt corespunzătoare cu starea de fapt și de drept existentă.

Comisia a fost sesizată cu această propunere legislativă și a avut-o pe ordinea de zi săptămâna trecută. Din considerente absolut obiective, comisia a amânat dezbaterea acestei propuneri legislative pentru săptămâna aceasta. Până în acest moment, noi nu suntem în posesia unui punct de vedere înscris exprimat de către Guvernul României față de această propunere legislativă. Unul dintre motivele care a determinat amânarea.

Doi. Absența inițiatorilor de la dezbaterea acestei inițiative în cadrul comisiei a fost un alt motiv pentru care această propunere legislativă a fost amânată.

Vă rog, domnule președinte, întrucât termenul de decădere este numai în 15 aprilie, existând la îndemână o săptămână, să fiți de acord ca dezbaterea în plenul Camerei Deputaților să fie amânată pentru săptămâna viitoare din aceste considerente, iar mâine, Comisia pentru administrație publică o are pe ordinea de zi și va exprima un punct de vedere scris, un raport scris față de această propunere în prezența inițiatorilor și în prezența unui reprezentant al Guvernului, pentru a avea o atitudine absolut responsabilă și conștientă în raport cu această propunere legislativă.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Stimați colegi, dacă propunerea este pentru trimitere la comisie, pentru raport, ce rost are să mai comentăm?! Vă rog, faceți precizările cuvenite, vă rog, dar, pe scurt! Nu facem declarații politice.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Nu! Nu, domnule președinte! Nu, în nici un caz! Câteva precizări însă se impun.

Stimate domnule președinte, punctul de vedere al Guvernului, iată-l aici. Din punctul de vedere al Guvernului am lecturat. (Domnul președinte Ioan Oltean spune că la dânsul nu a ajuns punctul de vedere al Guvernului) Adică ajunge la mine și nu ajunge la dumneavoastră. Interesant!

Doi: eu am depus această inițiativă legislativă în luna februarie. Cum este posibil ca din luna februarie până în luna aprilie să nu fi fost trimis la comisie.

Trei. Stimați colegi, nu am fost chemat la comisie pentru discutarea acestei inițiative. Domnule președinte, domnule vicepreședinte, chemați aici pe orice angajat al comisiei să confirme dacă eu am fost chemat pentru discutarea acestei inițiative. Această inițiativă legislativă nu s-a discutat în comisie. Nu pentru că a lipsit inițiatorul! Pentru că, pur și simplu, nu s-a discutat!

 
   

Domnul Constantin Niță:

Da. Mulțumesc.

 
     

Domnul Dan Brudașcu (din sală):

Este o problemă pe care vreau s-o semnalez!

 
   

Domnul Constantin Niță:

Numai puțin! Să ia cuvântul și domnul deputat Brudașcu și apoi dumneavoastră. (Se referă la domnul ministru Acsinte Gaspar)

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Domnule președinte,

Salut o asemenea inițiativă, este într-adevăr necesară găsirea unei modalități legale de sprijinire a comunităților românești de pretutindeni, entități care au fost vreme de decenii uitate, dar aș vrea să vă spun că această inițiativă legislativă nu este chiar atât de inedită cât pare la prima lectură.

Reamintesc că, vreme de circa doi ani de zile, în vechea legislatură, Guvernul împreună cu comisiile de specialitate, inclusiv Comisia de politică externă, din care fac parte, au discutat și au ajuns la o formă destul de perfecționată a unei legi avându-l ca inițiator pe fostul deputat PD de Timiș, domnul Ștefan Glăvan, actualmente ambasador al României la Belgrad.

Acest proiect de lege mi se pare mult mai complex și mult mai apropiat de scopurile pe care și le propune inițiatorul acestei propuneri legislative. Parțial, unele dintre aspecte, cele care țin de problema conservării și promovării identității, le-am cuprins și într-un proiect de lege care a avut aceeași soartă, deci a fost cu aceeași ușurință respins de către Guvern.

Pe de altă parte, mie mi se pare nepotrivit capitolul IV din acest proiect de lege. Se știe că există de la 1871 constituită Fundația "Emanoil Gojdu" care și-a propus să asigure fonduri pentru tineretul studios din întregul spațiu românesc. Dacă noi astăzi venim și înființăm un fond "Emanoil Gojdu" nu înseamnă oare că renunțăm la a recupera de la autoritățile maghiare moștenirea Fundației Gojdu? Ce șanse mai avem după ce există deja constituită această instituție să mai insistăm pe lângă autoritățile maghiare ca, în sfârșit, să elibereze ceea ce aparține de drept Bisericii ortodoxe române, respectiv Mitropoliei ortodoxe a Ardealului.

Mi se pare acest proiect de lege că ar trebui îmbunătățit. Poate că, dacă tot se dorește retrimiterea sa la comisie, să se aibă în vedere și propunerea anterioară care ajunsese într-o formă destul de avansată și care rezolvă foarte multe dintre problemele care privesc asistența obligatoriu de acordat minorităților românești de pe teritoriul altor state.

Este adevărat că Guvernul n-a avut răbdarea să citească până la capăt acest proiect de lege. El nu are nici un fel de asemănare cu odioasa lege a maghiarilor adoptată de Parlamentul de la Budapesta.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Da. Domnule ministru Gaspar, vă rog!

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

N-am să intru pe fondul problemei, însă câteva referiri la ceea a spus aici inițiatorul acestei propuneri legislative, mă simt obligat să fac. Nu este pentru prima dată când, ca și inițiatorul de astăzi, de regulă, Opoziția acuză Guvernul de așa-zisul furt al propunerilor legislative ale Parlamentului, ale parlamentarilor, de însușire a acestora, fără însă să aibă în vedere că punctele de vedere care se comunică prezintă argumentația pentru care Guvernul nu este de acord cu propunerea legislativă promovată.

Pe de altă parte, punctul acesta de vedere este obligatoriu de solicitat de către Parlament în baza articolului 111 din Constituție, ori de câte ori propunerile au influențe asupra bugetelor statului. Sigur că parlamentarii pot să ceară ori de câte ori au nevoie anumite informații, anumite documente de la guvern și care are obligația, tot constituțională, să le prezinte.

De asemenea, aș vrea să spun că, totuși, guvernul este cel care, în enumerarea Constituției, are inițiativa legislativă. Guvernul are un program legislativ de natură să asigure cadrul juridic pentru reglementarea problemelor din programul de guvernare acceptat de Parlament.

Nu o dată propunerile legislative s-au regăsit în cadrul acestui program legislativ al Guvernului și, ca atare, în mod firesc, guvernul și-a susținut punctul de vedere legat de inițiativele care au fost promovate. Era firesc ca să se dea prioritate în primul rând proiectelor Guvernului care, așa cum am menționat, sunt de natură să asigure susținerea guvernamentală a programului de guvernare.

Pe de altă parte, trebuie să vă spun cu toată părerea de rău, sunt multe inițiative legislative care sunt redactate cu totul și cu totul necorespunzător. Las la o parte cele care vin în contradicție cu dispozițiile constituționale, nu se respectă normele de tehnică legislativă. Nu se urmărește o anumită finalitate în promovarea, în corelarea proiectelor promovate cu restul legislației. Apar deseori anumite necorelări între reglementările în vigoare și reglementările propuse.

Iată de ce cred că e bine ca parlamentarii, într-adevăr, să-și susțină inițiativele. Plenul este obligat să le ia în discuție, dar cred că se poate face acest lucru fără a recurge la tot felul de afirmații care nu-și au o susținere în realitatea de zi cu zi.

În ceea ce privește propunerea ca mâine să se discute la comisie ca, într-adevăr, comisia să poată să aibă în vedere și punctul de vedere al Guvernului și susținerile inițiatorului și implicațiile pe care acest proiect le are asupra bugetului, atunci, sigur, să se prezinte la începutul săptămânii viitoare când trebuie luată o decizie, dacă marți va fi plen, să se ia o decizie în legătură cu această propunere legislativă, pentru ca să nu se depășească termenul constituțional cu privire la dezbaterea proiectelor în cadrul Camerei care este sesizată.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Da. Stimați colegi, eu aș vrea să închidem aceste dezbateri și să retrimitem la comisie acest proiect de lege și haideți să votăm și pe urmă vă spuneți punctul de vedere dacă mai aveți ceva.

Vă rog!

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc pentru îngăduință. Dar, într-adevăr, asta este soluția. Vreau însă să spun domnului ministru Gaspar, care este un eminent jurist, nu e vorba că Guvernul trebuie să aibă o anumită inițiativă, să aibă prioritate față de inițiativa parlamentarilor. Eu am spus că Guvernul nu avea nici un fel de inițiativă legislativă în momentul când am depus eu inițial proiectul. Dar nici una.

A doua, domnule ministru, cu tot respectul, sigur, nu toți avem experiența dumneavoastră, dar aici dumneavoastră practic ne-ați făcut incompetenți, cel puțin pe unii dintre noi, ați spus că nu știm tehnică legislativă, nu știm aia, nu știm să armonizăm. Vă rog, este totuși un reflex pe care Guvernul văd că-l are față de Parlament.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Domnule Cherescu, un minut!

 
   

Domnul Pavel Cherescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Într-adevăr, Fundația Gojdu și-a reluat activitatea în 1996, în decembrie anul trecut, a fost declarată fundație de utilitate publică, iar recent, noi am depus la OSIM documentația pentru protejarea numelui lui Emanoil Gojdu. Ca atare, rog inițiatorii să țină cont și de aceste precizări.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Da. Și eu vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră retrimiterea la comisie și cu exprimarea clară că miercuri vom dezbate acest proiect de lege și rog comisia să se conformeze.

Cine este pentru retrimitere? Vă rog. Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt. Mulțumesc.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru declararea ca oraș a comunei Pătârlagele, județul Buzău (amânarea votului final).  

Trecem la pct.9 de pe ordinea de zi: Propunerea legislativă pentru declararea ca oraș a comunei Pătârlagele, județul Buzău.

Inițiatorul este aici? Vă rog! Vă rog, prezentați pe scurt.

   

Domnul Aurel Gubandru:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Comuna Pătârlagele din județul Buzău are aproximativ 8500 de locuitori, este situată la 50 km nord de municipiul Buzău și o atestare documentară de peste 500 de ani. În numele locuitorilor din această comună, având în vedere dezvoltarea sa economică din ultimul timp, crearea de instituții publice, a instituțiilor de învățământ, sănătate, cultură, vă solicit să votați favorabil declararea ca oraș a acestei comune de pe Valea Buzăului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Comisia, vă rog, punctul de vedere.

 
   

Domnul Radu Liviu Bara:

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă privind declararea ca oraș a comunei Pătârlagele, județul Bacău, a fost analizată de către Comisia pentru administrație, ținând cont de avizul Consiliului Legislativ și avizul dat de către Guvern. Îndeplinind prevederile Legii nr.351 din 2001, secțiunea a IV-a, rețeaua de localități, comisia propune plenului Camerei aprobarea acestei inițiative legislative cu amendamentele admise în cadrul comisiei. Vă rog frumos!

 
   

Domnul Constantin Niță:

La dezbateri generale dacă dorește cineva. Domnul deputat Brudașcu.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

Domnilor miniștri,

Ideea de a extinde cât mai mult rețeaua urbanistică, de a crea noi așezări de tip urban ar trebui să ne bucure pentru că ea este semnul când societatea românească a ajuns la acel nivel de dezvoltare care-i permite să crească de la o zi la alta numărul așezărilor urbane. Numai că, vedeți dumneavoastră, noi facem o confuzie foarte gravă: noi declarăm localitatea Pătârlagele drept oraș, nu comuna Pătârlagele. Unu la mână.

Doi la mână. Un lucru care ni se pare că împinge în derizoriu și chiar în hilar această idee de extensie a așezărilor de tip urban. Eu nu-mi aduc aminte ca Parisul, Londra, sau chiar Bucureștiul sau Budapesta, să aibă în componența sa sate; are orice așezare urbană care se respectă, în componența sa, eventual sectoare sau, după caz, cartiere.

Eu mă întreb dacă toate aceste sate, aceste cătune, eventual, aceste organisme administrativ-teritoriale din componența comunei Pătârlagele se ridică la standardul pe care trebuie să-l aibă un oraș. Nu facem din ideea de oraș o chestiune rizibilă în ochii străinătății?

Pe de altă parte, de ce această febră a realizării de orașe acum, când mai există așa de puțin timp până când cetățenii vor fi chemați să aleagă din nou? Nu le deturnăm atenția de la problemele importante, oferindu-le această cireașă amară de ridicare a localității lor, fără să existe toate condițiile materiale necesare la rangul de oraș? Să nu fiu înțeles greșit de colegii care sunt inițiatori, mă bucură ori de câte ori se găsesc formule pentru sporirea gradului de dotări edilitar-gospodărești a așezărilor țării, dar în cazul în speță având în vedere cele menționate, ca și ideea de a salva totuși noțiunea de oraș de la ridicol, eu personal nu sunt pentru adoptarea acestei propuneri legislative.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Da. Mulțumesc foarte mult.

Domnul secretar Leonăchescu, apoi domnul deputat Posea.

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

O simplă problemă de procedură. Domnul deputat Bara Liviu a anunțat în raportul din partea comisiei că această localitate, viitor oraș, face parte din județul Bacău. Eu am un material care plasează această localitate în județul Buzău. Îl rog pe domnul Bara să specifice unde se găsește Pătârlagele.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Da, evident în județul Buzău. A greșit domnul Bara.

Domnul Posea.

 
   

Domnul Petre Posea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Vreau ca să ridic următoarea problemă: susținerea localității Pătârlagele ca să devină oraș este susținută de între grupul parlamentar al județului Buzău, de cei cinci deputați P.S.D. și doi senatori.

Aș vrea să-i spun stimatului coleg de la România Mare că noi știm foarte bine ce avem de făcut în județul Buzău, avem asentimentul tuturor locuitorilor din această comună. Eu aș vrea să-l informez că această localitate frumoasă de pe Valea Buzăului ani de zile a fost raion, sediul raionului Cislău, e o localitate importantă și aș ruga colegii ca să ne sprijine pentru acest proiect legislativ.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege pe articole.

La titlul legii, comisia a propus modificarea titlului. Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu.

Votat în unanimitate.

La art.1, de asemenea, comisia a amendat textul inițial, împărțind în două subpuncte: art.1, deci cu subpunctele 1 și 2.

Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu.

Votat în unanimitate.

Art.2, de asemenea, comisia a propus modificarea textului inițial.

Dacă dumneavoastră aveți obiecțiuni? Nu.

Adoptat textul comisiei.

Vom supune proiectul de lege votului final de săptămâna viitoare.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru înființarea comunei Florica, prin reorganizarea comunei Mihăilești, județul Buzău (amânarea votului final).  

Propunerea legislativă privind înființarea comunei Florica, prin reorganizarea comunei Mihăilești, județul Buzău.

Inițiatorul este aici? Vă rog.

   

Domnul Petre Posea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Satul Florica are o istorie cu totul aparte. În anul 1879, pe aceste meleaguri s-au stabilit un număr de 250 de familii din zona de munte a județului Buzău, respectiv Chijdu Mic, Colți, Păltâneni, Sibiciu ș.a.m.d.

Documentele istorice relevă apartenența administrativă în timp a satului Florica, astfel: 1889-1910 a aparținut comunei Glodeanu Sărat; 1910-1923 a aparținut comunei Mihăilești; 1923-1968 comună de sine stătătoare; 1968-prezent sat component al comunei Mihăilești.

Satul Florica este situat în partea de sud-vest a județului Buzău. Ocupația principală a locuitorilor o constituie cultivarea cerealelor și creșterea animalelor. În localitate funcționează 7 magazine mixte, 2 mori pentru mălai, una pentru făină, trei uruitoare pentru prelucrarea cerealelor, două instalații pentru prelucrat lemn și una brutărie.

Suprafața agricolă este de 2.200 ha., și se lucrează cu 27 de tractoare. În localitate mai sunt amplasate o școală, biserică, cămin cultural și fermă zootehnică modernă. În perspectivă se dorește înființarea unui complex de sere, pe o suprafață de 5 ha.

Populația satului Florica este de 1.631 locuitori. Referendumul s-a ținut la data de 22.02.2004 în satul Florica, unde s-au înregistrat următoarele rezultate: numărul persoanelor înscrise în liste 1.421; numărul participanților la vot 1.298; numărul voturilor valabil exprimate 1.283.

Față de cele relatate, consider că satul Florica, comuna Mihăilești, județul Buzău, îndeplinește criteriile legale pentru a fi declarată comună, iar proiectul de lege în acest sens poate fi aprobat. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Comisia, vă rog să prezentați raportul.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Comisia pentru administrație publică a luat pentru a dezbate și a întocmi raportul în fond a propunerii legislative privind înființarea comunei Florica, prin reorganizarea comunei Mihăilești din județul Buzău.

Comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ, aviz favorabil, dar în același timp a avut în vedere și punctul de vedere al Guvernului, care prin adresa nr.910/16.03.2004 precizează că nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Deși comisia a apreciat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute în legislația în vigoare, în speță Legea nr.3/2000 privind organizarea referendumului și Legea nr.351/2001 privind amenajarea teritoriului, din motive de oportunitate, având în vedere că alegerile locale se vor desfășura la începutul lunii iunie, neexistând practic timpul necesar pentru adoptarea acestui act normativ și pentru alegeri la nivelul acestei comune, din aceste considerente a apreciat că în acest moment nu este oportună adoptarea acestei propuneri legislative, și în consecință a întocmit un raport pe fond nefavorabil, propunând respingerea acesteia, raport pe care vă rog ca și dumneavoastră să-l susțineți prin votul pe care o să-l exprimați. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Dacă la dezbateri generale dorește cineva să ia cuvântul?

Vă rog, domnule Gubandru.

 
   

Domnul Aurel Gubandru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Și în calitatea mea de inițiator am vrut să intervin astăzi aici pentru a prezenta faptul că, și să repet ce a spus domnul președinte Oltean, că sunt întrunite condițiile din punct de vedere legal pentru declararea satului Florica în calitatea sa de comună, întrucât Guvernul a promis că va introduce într-un proiect de act normativ separat, cu termen 31 martie 2004, acest proiect de lege și acest lucru nu s-a întâmplat, eu vă propun dumneavoastră să vă exprimați prin vot pentru aprobarea acestui proiect legislativ. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Stimați colegi, Regulamentul spune foarte clar, că atunci când avem raportul comisiei de respingere, el va fi supus votului final, care va avea loc săptămâna viitoare. Eu vă propun să aveți această intervenție. Eu nu fac altceva decât să-l supun votului săptămâna viitoare. Deci, atunci veți putea, prin votul plenului, să faceți acest lucru. Deci, săptămâna viitoare, la vot, veți putea spune acest lucru.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind declararea satului Tălmăcel în comună prin reorganizarea orașului Tălmaciu din județul Sibiu (amânarea votului final).  

Propunerea legislativă privind declararea satului Tălmăcel în comună, prin reorganizarea orașului Tălmaciu din județul Sibiu.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul?

Dacă nu, vă rog, raportul comisiei.

   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia a analizat pe fond această propunere legislativă privind declararea satului Tălmăcel în comună, prin reorganizarea orașului Tălmaciu, din județul Sibiu. Au fost luate în vedere avizele Consiliului Legislativ, care a fost un aviz favorabil, dar și punctul de vedere al Guvernului, care, prin adresa nr.1639/22 martie, nu susține această propunere legislativă.

Având în vedere că pe fond comisia a apreciat că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute în actele normative în vigoare, s-a apreciat că nu poate fi susținută această propunere legislativă și, în consecință, raportul a fost de respingere, raport pe care îl supunem atenției dumneavoastră în această privință. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

La dezbateri generale, dacă dorește cineva?

Vă rog, domnule Știrbeț.

 
   

Domnul Cornel Știrbeț:

Mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, vreau să vă spun că sunt mirat că inițiatorii acestei propuneri legislative nu susțin în fața plenului transformarea satului Tălmăcel în comună.

De ce spun acest lucru? Pentru că aceiași inițiatori, prezenți în sală de altfel, colegi de-ai noștri, au transformat orașul Tălmaciu într-un câmp de bătălie politică, bineînțeles și juridică în acest moment. Însă, pentru înființarea comunei Tălmăcel și a comunei Boița, din același oraș, Tălmaciu, desprinderea respectiv a celor două sate și înființarea a două noi comune, s-au derulat la inițiativa acelorași colegi de-ai noștri trei referendumuri.

Două din referendumuri au fost respinse; al treilea a fost admis, cu anumite - spun - intervenții care s-au manifestat și la referendumul pentru Constituție. Dar, în orice caz, ultimul referendum care arată voința locuitorilor orașului Tălmaciu de a se desprinde în satele Tălmăcel și Boița, a fost făcut comun.

Întrebarea era: dacă satele Tălmăcel și Boița se pot transforma în comună, ambele? Deci, nu separat, Tălmăcelul separat și Boița separat.

În cazul referendumului pentru satul Tălmăcel și pentru satul Boița separat, nu s-a îndeplinit numărul de prezenți la vot, necesar pentru a fi validat referendumul.

De aceea, acum având în vedere și avizul Consiliului Legislativ, care prevede că acest proiect de lege ar trebui discutat o dată cu proiectul de lege privind înființarea sau declararea satului Boița, din același oraș, din raza administrativ teritorială a aceluiași oraș, ca și comună, cred că ar trebui discutate cele două proiecte împreună, și în nici un caz unul să se aprobe, iar celălalt să nu se aprobe.

Mai mult, dacă nu sunt îndeplinite condițiile legale pentru înființarea celor două comune, cred că cei care au organizat trei referendumuri, care le-au inițiat, trebuie să suporte și costurile, și să-și asume responsabilitățile necesare, ca urmare a efectuării și scoaterii la urne de trei ori, pentru anumite scopuri electorale sau de altă natură, politică, a locuitorilor orașului Tălmaciu.

Deci, propunerea mea este ca acest proiect să se discute o dată cu proiectul pentru înființarea comunei Boița. Pentru că, repet, referendumul care s-a validat și care este luat în considerare este referendumul prin care cele două comune au fost supuse simultan voinței populare de a deveni comune.

Nu știu ce se urmărește sau ce se intenționează prin aceste manevre, care nu sunt străine, de altfel, nici Comisiei de administrație publică. După ce primarul orașului Tălmaciu a fost demis din funcție ilegal de către prefectul județului, cu sprijinul politic al inițiatorilor acestui proiect, acolo se încearcă de fapt deturnarea atenției de la problemele orașului și încercarea de a conduce orașul cu un primar numit de către prefect, și orașul Tălmaciu și cele două comune, după cum se vede acum. Mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Domnul secretar Leonăchescu.

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulțumesc, domnule președinte,

Stimați colegi,

Proiectul de lege pe care îl discutăm ridică o problemă de procedură. Există un oraș din care decupăm bucățele spre a înființa comune. Ce se întâmplă cu orașul, cu restul orașului, devine și el comună? Și atunci ar trebui să răspundă la această întrebare și inițiatorii, dar și Guvernul. Așteptăm aceste răspunsuri. Până atunci, eu cred că propunerea de respingere a proiectului este logică. Mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

La dezbateri generale, mai dorește cineva? Nu.

Vom trimite proiectul de lege la votul final de săptămâna viitoare.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 104/2001 privind organizarea și funcționarea Poliției de Frontieră Române (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.104/2001 privind organizarea și funcționarea Poliției de Frontieră Române.

Inițiatorul, dacă dorește să spună câteva cuvinte pe scurt.

   

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administrației și Internelor):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Prin proiectul de lege supus dezbaterii se propune modificarea și completarea Ordonanței de Urgență nr.104/2001 privind organizarea și funcționarea Poliției de Frontieră Române, cu modificările și completările ulterioare.

Principalele aspecte vizate de proiectul actului normativ se referă la: stabilirea categoriilor de personal din Poliția de Frontieră, respectiv polițist de frontieră, alți funcționari publici, polițiști de frontieră angajați pe bază de contract și personal contractual, ca urmare a faptului că această instituție a fost demilitarizată începând cu anul 2002.

Precizarea statutului polițiștilor de frontieră, angajați pe bază de contract, în sensul că aceștia sunt învestiți cu exercițiul autorității publice și că acestora li se aplică prevederile legale referitoare la militarii angajați pe bază de contract.

Stabilirea termenului de 1 ianuarie 2007 pentru finalizarea procesului de transformare a posturilor de militari în termen, respectiv polițiști de frontieră angajați pe bază de contract, în posturi de polițiști de frontieră.

Având în vedere toate aceste aspecte, precum și raportul favorabil întocmit de comisia de specialitate a Camerei Deputaților, vă adresez rugămintea de a aproba proiectul de lege în forma prezentată. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Comisia, domnul președinte Oltean, vă rog.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Comisia pentru administrație publică a fost sesizată pentru analiză și dezbatere în fond cu proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.104/2001 privind organizarea și funcționarea Poliției de Frontieră.

La dezbatere, în prezența inițiatorului, reprezentantului Guvernului, comisia luând în calcul și avizele favorabile din partea Consiliului Legislativ și a Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, a apreciat ca temeinic acest proiect de lege și a susținut punctul de vedere al Guvernului, întocmind un raport favorabil, raport pe care vă rugăm să-l susțineți în forma pe care și Senatul l-a adoptat. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

La dezbateri generale, dorește cineva?

Vă rog, domnule deputat Brudașcu.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, problema Poliției de Frontieră este una dintre problemele încă nesoluționate corespunzător de către actualul Executiv. S-au încercat o serie de paliative, enunțate în expunerea de motive a domnului prim-ministru, dar nici soluțiile la care se ajunge prin această ordonanță nu sunt cele mai adecvate și am convingerea, așa cum va rezulta și din cele ce voi spune, că va fi nevoie ca acest proiect de lege să fie retrimis comisiei pentru a se finaliza în interesul instituției pe care dorim să o rezolvăm.

În primul rând, trebuie să observăm - eu mă folosesc de materialul clientului, nu inventez nimic, găsiți în expunerea de motive toate argumentele pe care le folosesc. În primul rând, constatăm o reacție extrem de întârziată a Executivului, în elaborarea, după trecerea a opt luni de zile, a acestui act normativ. După opt luni de zile, Guvernul constată că a expirat termenul pe care tot el și l-a propus, respectiv acela ca până în 29 iunie 2003 să fie soluționată înlocuirea posturilor din Poliția de Frontieră, din militari în termen în polițiști angajați.

Pe de altă parte, mai constat încă un element: este vorba de faptul că proiectul de față nu soluționează dezideratul pe care-l menționez. În primul rând, am în vedere - citez din expunerea de motive: "Prin modificarea art.48 se urmărește prelungirea cu 3 ani a termenului de transformare a posturilor de militari în termen în posturi de polițiști de frontieră, termenul fiind calculat astfel încât la mijlocul anului 2006, înainte de aderarea României la Uniunea Europeană, procesul de profesionalizare deplină a polițiștilor de frontieră să fie încheiat".

Dar, iată ce spune proiectul de lege: art.48 modificat spune așa: "Transformarea posturilor de militari în termen și militari (polițiști de frontieră angajați) se va realiza până la 1 ianuarie 2007".

Păi, să lămurim: ori este până la mijlocul anului 2006, ori este până la 1 ianuarie 2007. Având în vedere aceste inadvertențe, ca și necesitatea abordării mai aprofundate a acestei probleme, eu sugerez comisiei și inițiatorului să fie rediscutat acest proiect de lege al Guvernului, pentru că în formula în care ni s-a prezentat, mi se pare insuficient și mi se pare și superficial.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Inițiatorul, ce părere aveți despre propunerea
domnului deputat Brudașcu?

 
   

Domnul Mircea Alexandru:

Domnule președinte,

Domnule deputat,

Aspectele au fost discutate serios în comisie, și s-au avut în vedere, inclusiv cele ridicate de dumneavoastră. Profesionalizarea este un proces. Deci, nu poți să spui că la jumătatea anului 2006 s-a încheiat ca atare procesul în sine.

Procesul trebuie încheiat la data de 1 ianuarie 2007, așa cum prevede legea, pentru că profesionalizarea este un proces care are o anumită durată. Se are în vedere școlarizarea, anterior acestui moment, pregătirea formatorilor, la care deja se lucrează în acest moment cu experți ai Uniunii Europene.

Din această cauză, este numai aparentă diferența de date pe care dumneavoastră ați invocat-o. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Vă rog, domnule Brudașcu.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Domnule secretar de stat, nu pe mine mă contestați dumneavoastră, de fapt. Dumneavoastră contestați pe cel care a semnat expunerea de motive și acest proiect de lege, și numele său este Adrian Năstase și îndeplinește funcția de prim-ministru.

Domnia sa spune următorul lucru, permiteți-mi să citez: "Procesul de profesionalizare deplină a polițiștilor de frontieră să fie încheiat". Atât.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Eu îmi fac datoria să supun votului propunerea dumneavoastră de retrimitere la comisie.

Cine este pentru propunerea domnului Brudașcu? 12 voturi pentru.

Cine este împotrivă? Majoritatea, adică 45 de voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Cu 45 de voturi împotrivă, propunerea a fost respinsă.

Trecem la dezbaterea legii.

Titlul legii, dacă sunt observații?

Vă rog, domnul Brudașcu.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Permiteți-mi să fac propunerea ca legea să aibă următoarea formulare: "Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.104/2001 privind organizarea și funcționarea Poliției Române de Frontieră", pentru că mie mi se pare că felul în care este acum, este puțin neclară: poliție de frontieră română. Eu zic că este Poliția Română, care are în sarcină paza frontierelor țării. Deci, Poliției Române de Frontieră, cu modificările aferente la pct.1 și respectiv pct.4 a acestei denumiri.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Vă rog, inițiatorul și comisia să-și spună cuvântul.

 
   

Domnul Mircea Alexandru:

Deci, problema este nu să schimbăm titlul ordonanței, ci titlul autorității respective. Deci, este vorba, se propune schimbarea denumirii de Poliție de Frontieră Română, în Poliție Română de Frontieră. În fond, asta doriți dumneavoastră. În realitate, Poliția de Frontieră - deci este Poliția de Frontieră o entitate de sine stătătoare, așa cum este Poliția Română. În statul român, autorități ale statului în materie există Poliția Română, Jandarmeria Română și Poliția de Frontieră Română.

Deci, s-a analizat această chestiune îndelung și eu vă propun să rămână textul așa cum este. Este Poliția de Frontieră Română, care diferă de Poliția Română, de exemplu.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Comisia, ce părere are?

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Deci, titlul Ordonanței nu face decât să reflecte titlul instituției pe care o reglementează, aceea a Poliției de Frontieră Române. Or, legea în sine avea în vedere organizarea acestei instituții, și nu schimbarea denumirii acesteia. Și, în consecință, noi ne menținem punctul de vedere exprimat prin raport și, evident, menținerea titlului în forma inițiatorului.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Domnul Brudașcu.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Pe deplin convins de cele expuse aici de către comisie și inițiator, renunț la propunerea pe care am avut-o, având în vedere complicațiile pe care o corecție necesară ar impune-o.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Mulțumim pentru înțelegerea dumneavoastră.

La articolul unic din această lege, comisia propune ordonanța modificată pe patru puncte.

La pct.1, prin modificarea art.39, dacă sunt observații? Comisia nu a avut. Nu.

Votată varianta inițiatorului.

Pct.2. După alin.4, art.39, se introduce alin.41. Comisia nu a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu.

Votat varianta inițiatorului.

Pct.3. După art.39 din ordonanță, se introduce un articol nou, art.391. Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu. Comisia nu a avut.

Votat în unanimitate varianta inițiatorului.

Pct.4, art.48, care se modifică. Comisia nu a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți? Nu.

Votat în unanimitate.

Vom trimite proiectul la votul final săptămâna viitoare.

 
Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.115/1996 privind declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, funcționarilor publici și a unor persoane cu funcții de conducere, modificată prin Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției (retrimisă comisiei).  

Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.115/1996 privind declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, funcționarilor publici și a unor persoane cu funcții de conducere, modificată prin Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul?

Vă rog, domnule deputat Boc.

   

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte,

Și vă mulțumesc și pentru faptul că mi-ați permis să putem susține acest proiect de lege, având în vedere programul comisiei.

Domnule președinte, este vorba de o propunere legislativă inițiată de Grupul parlamentar al Partidului Democrat și care vizează modificarea și completarea Legii nr.115/1996 privind controlul averii demnitarilor.

Este cunoscut faptul că, mai ales în ultima perioadă, au fost subliniate multiple deficiențe ale acestei legi și ca urmare ale acestor deficiențe, au existat propuneri, inclusiv din partea primului-ministru, a președintelui României, mergând la impozitarea cu 90% a averilor ilicite, disputa fiind dacă este vorba de impozitare sau confiscare.

S-a ajuns aici și datorită faptului că această lege care vizează averile demnitarilor este total ineficientă. Și o să vă dau un exemplu: prin această lege din 1996 și prin modificarea ei, prin Legea nr.161/2003, lege privind pachetul anticorupție, a fost instituită o comisie privind cercetarea averilor demnitarilor, formată din judecători de la Curtea Supremă de Justiție. Iată, deși această lege are în acest an 7 ani de existență, nici o persoană nu a făcut obiectul cercetării averilor demnitarilor, nici un demnitar nu a intrat sub incidența acestei legi.

Ce ne demonstrează acest lucru? Că această lege este inexistentă și, în consecință, ineficientă. De ce este ineficientă? Pentru că mecanismul de control prevăzut inițial în lege și menținut prin Legea anticorupție, lasă în cazul demnitarilor numai ministrului justiției și procurorului general dreptul de a sesiza comisia cu privire la cercetarea averilor demnitarilor. Și, în consecință, eficiența acestei legi ați putut-o observa cu toții.

Am văzut că și noul ministru al justiției a propus, practic, "deschiderea" acestei legi, reformarea acesteia pentru a face din Legea declarării averilor demnitarilor o lege funcțională. Propunerea noastră exact în această direcție este formulată.

În privința mecanismului de control, am propus și propunem prin această inițiativă dreptul oricărei persoane de a putea sesiza Comisia cu privire la declararea averilor demnitarilor și nu restrângerea acestui drept doar la ministrul justiției și procurorul general.

Considerăm că numai în acest fel această lege poate deveni eficientă și să-și atingă scopul pentru care a fost adoptată.

În același spirit și în concordanță cu cele declarate de ministrul justiției, și noi, în 2003, pentru că această propunere datează din mai 2003, am propus instituirea după modelul francez a unei comisii de integritate și transparență, comisie care să verifice solicitările efectuate de către orice persoană cu privire la averile demnitarilor, adică să verifice dacă este concordanță între declarațiile făcute în mod public și oficial de către demnitari și realitățile faptice.

Acest model a fost unul de succes în Franța și credem că această Comisie de integritate și transparență ar putea fi utilă în sistemul românesc. Menționez că această comisie nu este cea care confiscă averile, ea trimite instanței de judecată propunerea de confiscare, în cazul în care constată o disproporție între veniturile declarate și cele realizate. Deci, nu ține locul unei instanțe de judecată, dar are prerogativa de a sesiza instanța de judecată cu un asemenea demers.

Și, repet, m-am bucurat să văd că noul ministru al justiției a preluat această idee, legată de Comisia de integritate și transparență, după modelul francez.

Propunerea legislativă urmărește, de asemenea, extinderea obligației de declarare a averilor la toate persoanele care au avut demnități sau funcții publice prevăzute de Legea declarării averilor demnitarilor. Altfel spus, nu numai demnitarii în exercițiu, ci și cei care, de-a lungul timpului, de după 1989, au deținut aceste funcții.

Considerăm că, într-adevăr, o transparență reală și un control riguros ar putea avea loc numai prin extinderea acestei obligații la toate persoanele care au deținut funcții publice: dacă au dobândit averile în mod corect, licit, nu trebuie să-i fie nimănui teamă să declare; dacă nu, va trebui să intre sub incidența legii. Și, cu aceasta, rezolvăm și această problemă și această, hai să-i spunem, suspiciune care planează în societate, că, ce se întâmplă cu averile celor care le-au dobândit de-a lungul timpului, de-a lungul celor 14 ani, și că ei nu mai pot face obiectul nici unui control.

Dacă au dobândit averea în mod licit, pot să doarmă liniștiți. Dacă au dobândit-o în mod ilicit, această lege va avea mecanismele prin care să le ceară socoteală.

Am propus, prin această inițiativă legislativă, includerea în declarația de avere a sumelor de bani sau altor proprietăți, încredințate de către alte persoane, precum și termenii înțelegerii în baza căreia demnitarul deține bunurile respective, precum și veniturile, bunurile și datoriile dobândite sau deținute de către orice altă persoană, ca agent al său. E vorba de acele averi deținute prin intermediar, acele bunuri deținute prin intermediar.

Această lege nu ne oferă o asemenea explicație, de exemplu, eu pot să dau o casă de vacanță, un iaht, care nu este al meu, nu figurează în proprietatea mea și nu sunt obligat să-l declar, dar eu îl folosesc în viața de zi cu zi, pentru că el este trecut în proprietatea altcuiva. Deci, bunurile pe care le dețin prin persoane interpuse ar trebui să fie declarate. Cel puțin, în legislația comparată acest lucru există, pentru că este foarte ușor să deții bunuri, nu pe propriul tău nume sau pe al familiei, ci prin persoane interpuse.

De asemenea, această propunere legislativă urmărește înăsprirea pedepselor pentru refuzul de a depune declarația de avere, pentru refuzul demnitarului de a se supune procedurilor de control sau pentru completarea cu ușurință a acestei declarații sau cu sfidarea legii. Și nu este cazul să accentuez aici, pentru că au fost multiple situații, când, de exemplu, la declarațiile de interese și la declarațiile de avere, în loc să fie tratate cu maximă seriozitate, ele au fost completate de către unii colegi, practic, cu sfidarea legii și ignorând obligațiile legale.

De asemenea, un ultim punct la care mă voi referi, am considerat că este util ca în cadrul activității de control al averilor demnitarilor să cunoaștem următoarele informații, prin includerea în declarația de avere, pentru fiecare persoană, a mențiunii dacă a obținut credite, ca persoană fizică, cu dobândă preferențială, de la: Bancorex, Banca Agricolă, Bankoop, Dacia Felix, Columna Bank, Banca Albina, Banca Internațională a Religiilor, Banca Română de Scont, Banca de Investiții și Dezvoltare, pentru a ști exact, în mod transparent, dacă, iată, persoanele, care, în acest moment (și nu mă refer aici la parlamentari, la toți demnitarii din Guvern, ministere), au avut sau nu legătură cu marile falimente bancare de după 1989.

Și, în ultimul rând, considerăm că o asemenea propunere legislativă nu trebuie să lase în afara mențiunilor societățile comerciale deținute de un demnitar, prin menționarea expresă a bilanțului contabil, a numărului de acțiuni și a valorii contabile a acestora. Simpla declarare a faptului că deții acțiuni nu este un argument suficient, bilanțul contabil, numărul de acțiuni și valoarea contabilă a acestora ar fi un argument util și transparent, în ceea ce privește modul în care demnitarul completează declarația de avere și gestionează interesul public.

Domnule președinte, această propunere legislativă a făcut obiectul unei dezbateri în plen, a fost retrimisă la comisie. Din nefericire, fiind implicat în Comisia electorală, nu am putut participa la dezbaterea din comisie și propunerea comisiei este de respingere.

Având în vedere și noua ofensivă a ministrului justiției, pe care a declanșat-o împotriva corupției (am văzut site-ul pe internet al ministrului justiției cu măsurile anticorupție și multe din măsurile noastre se regăsesc în propunerile formulate de acesta), pentru a putea avea în comisie o dezbatere reală pe marginea măsurilor anticorupție, vă propun, domnule președinte, să acceptați retrimiterea la comisie, și nu respingerea, acestei propuneri legislative, așa cum este formulată concluzia în raportul comisiei, pentru că a fi discutată împreună cu celelalte măsuri propuse de ministrul justiției.

Evident că ideal ar fi (și acesta ar fi, poate, un important pas înainte), ca ea să fie acceptată și adoptată astăzi, însă, ar fi o premieră în viața publică parlamentară din acest mandat. Dar, dacă dumneavoastră nu veți accepta admiterea propunerii legislative, retrimiterea ei la comisie, pentru a fi discutată împreună cu celelalte propuneri ale Ministerului Justiției, ar fi o soluție binevenită, pentru a putea găsi soluții eficiente.

Menționez faptul că nu este o propunere legislativă care să aibă termenul scadent de 45 de zile, după noua procedură constituțională, este o propunere legislativă înaintată în 26 mai 2003, pe procedura veche, deci, nu ar fi un impediment procedural, din acest punct de vedere. Evident, rămâne ca dumneavoastră să apreciați demersul nostru constructiv, dorința pe care o avem, de a veni cu soluții eficiente la perfecționarea mecanismului legislativ de control al averilor demnitarilor. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Comisia, vă rog să prezentați raportul.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vreau să supun atenției dumneavoastră faptul că această propunere legislativă a fost discutată în Comisia juridică, prima dată, în 9 decembrie 2003, a doua oară, în data de 17 martie. Dacă vă uitați la inițiatori, alături de domnul Boc sunt toți reprezentanții Partidului Democrat. În comisie, foarte mulți din colegii dumnealui, au venit și au susținut-o.

Eu aș vrea să vă spun că, atât prima dată, cât și a doua oară, comisia nu a fost de acord sau nu a acceptat punctul de vedere al inițiatorilor, ținând cont că o parte din elementele propuse pentru a fi cuprinse în declarația de avere au un caracter personal, iar prin adoptarea modificării respective s-ar aduce atingere dreptului constituțional la viață intimă, familială și privată, conform art. 26 din Constituție.

Fiind o cerere sau o solicitare a colegului meu, pentru a fi retrimisă la comisie, supun plenului această solicitare.

 
   

Domnul Constantin Niță:

De ce nu mă lăsați să supun la vot și după aceea intrăm în dezbateri generale. (Se adresează domnului Dan Brudașcu)

Domnule ministru, doriți și dumneavoastră să interveniți? Adică, Guvernul.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur că, față de reactivarea problemei și de unele discuții și comentarii care se fac pe marginea ei și cu atât mai mult cu cât domnul deputat Emil Boc nu a fost la comisie în ziua când s-a dezbătut această propunere legislativă, fiind, așa cum a declarat aici, membru al Comisiei pentru elaborarea propunerilor legislative electorale, suntem de acord să fie retrimisă la comisie. Mai ales că este bine ca și ministrul justiției, care și-a exprimat opinia în legătură cu această problemă, să participe și, în final, comisia să găsească soluția care va fi cea mai potrivită.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Cine este pentru retrimiterea la comisie? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Mulțumesc foarte mult

Pentru 1 minute, domnule Brudașcu, nu pot să nu vă dau cuvântul, având în vedere că vă cunosc de vreo 25 de ani.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Domnule președinte, mulțumesc frumos.

Apreciez eleganța domnului ministru Gaspar, pentru trimiterea la comisie a acestei propuneri legislative.

Reamintesc că pe ordinea de zi este înscris și PL 13/2002, puțin mai vechi decât această inițiativă democrată, care se referă tot la declarația de avere și controlul veridicității acesteia. Ca urmare, vă solicit, în același spirit și în aceeași eleganță, să aveți în vedere dezbaterea și a acestei propuneri legislative a PRM-ului, poate se completează cele două propuneri legislative și rezultă un text, care să fie deosebit de eficient în combaterea posibilelor fraude și în asigurarea transparenței necesare pentru această categorie de demnitari, magistrați, funcționari publici și persoane cu funcții de conducere.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Sperăm că și comisia va ține cont de acest lucru.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.94/2003 pentru prorogarea termenului de intrare în vigoare a Legii spitalelor nr.270/2003 (amânarea votului final).  

Trecem la pct. 27 de pe ordinea de zi - Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 94/2003 pentru prorogarea termenului de intrare în vigoare a Legii spitalelor nr. 270/2003.

Comisia pentru sănătate, v-aș ruga să veniți în lojă.

Inițiatorul, dacă este aici, vă rog să prezentați pe scurt proiectul de lege.

   

Domnul George Pavelescu (secretar de stat, Ministerul Sănătății):

Legea spitalelor nr. 270/2003 prevederea intrarea acesteia în vigoare la data de 1 ianuarie 2004. Întrucât, în conținutul legii se prevede ca o condiție obligatorie pentru a intra în relație contractuală cu Casele de Asigurări de Sănătate, a unităților sanitare, de a fi acreditate, or, instituția acreditării, care este atributul Comisiei naționale de acreditare a spitalelor, nu funcționa, a fost necesar să fie prorogat termenul de intrare în vigoare a acestei legi, prin ordonanța menționată, astfel încât toate unitățile sanitare - cele 433 - să-și poată negocia contractele și încheia bugetele de venituri și cheltuieli pentru anul în curs, în scopul desfășurării activității spitalicești. Mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Mulțumesc.

Comisia, vă rog?

 
   

Domnul Mircea Ifrim:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a dezbătut acest proiect de prorogare a termenului aplicării Legii spitalelor și este de acord cu acest fapt, întrucât a reprezentat o necesitate.

Vă rugăm să votați această lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

La dezbateri generale, dacă dorește cineva? Nu dorește.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Titlul legii.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Articolul unic.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Titlul ordonanței.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Articolul unic, dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Mulțumesc.

Vom supune proiectul de lege votului final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.40/2004 pentru modificarea și completarea Legii spitalelor nr.270/2003 (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 40/2004 pentru modificarea și completarea Legii spitalelor nr. 270/2003.

Inițiatorul, dacă dorește să spună câteva cuvinte?

   

Domnul George Pavelescu:

Pentru punerea în practică a prevederilor acestei legi, se impune emiterea unor acte normative, care să reglementeze unele aspecte pe care le-am constatat în cuprinsul legii și ale căror estimări, uneori neclare sau neconcordante, pot crea confuzii în aplicarea legii. Acestea au fost sesizate de către direcțiile de sănătate publică, spitalele clinice și universitare și județene.

De asemenea, era necesară modificarea atribuțiilor și competențelor organelor de conducere: consiliu de administrație, comitet director, asigurarea cadrului legal privind constituirea consiliilor medicale la spitale, dar, mai ales, clasificarea spitalelor în funcție de competențe și stabilirea gradelor de acreditare.

Totodată, proiectul de modificare a legii are în vedere modificarea sistemului de finanțare, creșterea numărului de surse de finanțare a bugetelor spitalelor, constituirea fondului de dezvoltare a spitalelor.

Față de cele menționate, rog Camera Deputaților să susțină proiectul de ordonanță pentru modificarea Legii spitalelor.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Mulțumesc.

Comisia, vă rog?

 
   

Domnul Mircea Ifrim:

Mulțumesc, domnule președinte.

Privind Ordonanța Guvernului nr. 40/2004, care modifică Legea spitalelor, această ordonanță s-a impus, pentru că, odată cu apariția Legii spitalelor și cunoașterea ei în teritoriu, am constatat că există anumite lucruri care trebuie perfecționate. V-aș da un singur exemplu: din păcate, în Legea spitalelor a apărut faptul că clinicile universitare sunt acele spitale care au două clinici de specialități diferite, dacă aplicam așa, am fi fost în situația să desființăm spitalele universitare de contagioși, de oftalmologie, de ginecologie. Deci, era nevoie să dispară cuvântul "diferite".

De asemenea, de pildă, erau reprezentanții senatelor universitare, ceea ce era, de asemenea, imposibil, chiar dacă puneam toți membrii senatului ca să facă parte din consiliile de administrație.

În aceste condiții, s-a impus Ordonanța nr. 40/2004, care a fost realizată de către Ministerul Sănătății și Comisiile de sănătate într-un acord deplin, drept pentru care vă rugăm să votați această propunere de lege. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

La dezbateri generale, dacă dorește cineva? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Titlul legii. Comisia nu a avut nici un amendament, dacă dumneavoastră aveți? Nu.

Votat în unanimitate textul inițial.

Articolul unic. Urmăriți pag. 3 pct. 2 din raport, comisia propune să devină art. I, nemodificat, deci, în varianta inițială.

Dacă dumneavoastră aveți observații aici? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La pct. 1 din lege, v-aș ruga să urmăriți, la pag. 8 din raport, pct. 5. Comisia propune ca pct. 1 să devină pct. 3, cu cuprinsul din varianta inițială.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 2 din lege, urmăriți, la pag. 20 din raport, pct. 12. Pct. 2 devine pct. 10 din lege și cu varianta comisiei.

Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu.

Votat în unanimitate.

Pct. 3 din lege. Urmăriți, la pag. 22, pct. 15, punctul 3 devine astfel pct. 13 din lege, în varianta inițială, comisia neavând observații.

Dacă dumneavoastră aveți? Nu.

Votat conform raportului, pct. 3 din lege.

Pct. 4. Urmăriți pag. 23 pct. 16, unde comisia propune ca, la art. I, după pct. 19, să se introducă pct. 191 și 192.

Dacă dumneavoastră aveți observații? Comisia a propus modificarea acestui punct. Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Trecem la dezbaterea ordonanței.

La titlul ordonanței, dacă aveți observații? Nu.

Votat în unanimitate.

La art. I, dacă aveți observații? Nu.

Votat în unanimitate.

Alin. 1, dacă aveți observații? Nu.

Votat în unanimitate.

Alin. 2, dacă aveți observații? Nu.

Votat în unanimitate.

La alin. 3, urmăriți, la pag. 3, pct. 3. Comisia propune modificarea acestui punct. Respectiv, se modifică art. 8, cu pct. a), b), c), d), e), f), g), h), i), j), k), l), m), n), o), p).

Dacă sunt observații aici? La pct. h)? Vă rog.

 
   

Domnul George Pavelescu:

La pct. h), să fie preluată din forma inițială, după "clinici universitare": "care desfășoară asistență medicală, activitate de învățământ, cercetare științifică medicală și educație medicală continuă". Finalul pct. h) va fi astfel: "Spitalul clinic este spitalul care are în componență cel puțin două clinici universitare, care desfășoară asistență medicală, activitate de învățământ, cercetare științifică medicală și educație medicală continuă. Institutele, centrele medicale și spitalele de specialitate care au în componență o clinică universitară sunt spitale clinice".

 
   

Domnul Constantin Niță:

Comisia ce părere are? Vă rog.

 
   

Domnul Mircea Ifrim:

Suntem de acord cu cele propuse de Ministerul Sănătății.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Pentru îmbunătățire, eu cred că ar trebui să introducem acolo: "Care asigură asistență sanitară, desfășoară ș.a.m.d.", pentru că nu "desfășoară" asistența, asistența "este asigurată".

 
   

Domnul Constantin Niță:

Este corectă observația. Deci, v-aș ruga să modificați acest punct, conform celor stabilite de comisie și de domnul Brudașcu.

Dacă mai sunt observații la pct. 3, în totalitate? Nu sunt.

Votat, în totalitate, în varianta comisiei.

La pct. 4 din ordonanță, urmăriți, la pag. 6, pct. 4. Comisia a avut amendament, respectiv la lit. b), f) și k).

Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu.

Votat în unanimitate.

La alin. 7, de asemenea, comisia a avut modificări.

Dacă dumneavoastră aveți observații? Vă rog.

 
   

Domnul George Pavelescu:

Conținutul alin. 7 să fie următorul: "Regulamentul de organizare și funcționare al Comisiei Naționale de Acreditare a Spitalelor se stabilește prin lege", față de actualul: "Organizarea și funcționarea Comisiei Naționale de Acreditare a Spitalelor se stabilește prin lege".

 
   

Domnul Constantin Niță:

Comisia este de acord cu modificarea inițiatorului.

Dacă aveți observații la această poziție? Nu.

Votată varianta inițiatorului, cu modificările aduse în plen.

La pct. 5 din ordonanță, respectiv, alin. 8 al art. 13, comisia nu a avut observații.

Dacă dumneavoastră aveți? Nu.

Votat în unanimitate.

La pct. 6, respectiv, art. 15, urmăriți pag. 9 pct. 6, dacă aveți observații? Comisia a modificat alin. 3 din art. 15, alin. 1 și 2 rămân neschimbate.

Dacă aveți observații la acest lucru? Nu.

Votată varianta comisiei.

După pct. 6, se introduce pct. 61, comisia propune acest lucru, cu subpunctele 1 și 3 ale art. 19, care vor avea un alt cuprins.

Dacă dumneavoastră aveți observații la această modificare? Nu.

Votată în unanimitate varianta comisiei.

La art. I pct. 7, art. 23 va avea un alt cuprins. Urmăriți pag. 11 din raport, pct. 8, deci, art. 23, cu modificările la alin. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 și 8.

La care aveți observații?

 
   

Domnul George Pavelescu:

Propunem ca alin. 8 să fie eliminat, întrucât reglementarea, ca și normă, la acest alineat, este cuprinsă în alin. 7.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Comisia este de acord, dacă dumneavoastră sunteți de acord?

De acord cu eliminarea alin. 8.

Pct. 9 și 10 în varianta comisiei, dacă sunt observații? Nu sunt.

Deci, pct. 7 din ordonanță este votat în varianta comisiei, cu excepția pct. 8, care se anulează.

La pct. 8 din ordonanță, dacă sunt observații? Comisia nu a avut.

Rămâne votată varianta inițiatorului.

La pct. 9 din raport, urmăriți pag. 16, alin. 2, 3 și 5 ale art. 25 se vor modifica, după amendamentul comisiei.

Deci, la art. 25, cu subpunctele 1, 2, 3, 4, 6, 7, 8, dacă sunt observații? Dacă noastră, este adoptată varianta comisiei.

La pct. 10 din ordonanță, urmăriți, la pag. 19, pct. 10, comisia propune abrogarea.

Dacă sunt observații la acest lucru? Nu sunt.

Votată varianta comisiei.

La pct. 11, urmăriți, tot la pag. 19, pct. 11.Aveți observații, domnule ministru? Vă rog.

 
   

Domnul George Pavelescu:

La ultima parte a conținutului articolului: "Pentru institutele și centrele medicale clinice, pot participa și cercetători științifici gradul I". Pentru corelare cu definirea funcțiilor de cercetători potrivit Legii cercetării.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Comisia este de acord cu propunerea inițiatorului.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Comisia este de acord? De acord cu propunerea inițiatorului.

Articolul 26 va avea modificarea adusă de către inițiator. Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu. Votată această variantă.

La pct. 12 urmăriți pct. 2, care devine pct. 10. Comisia a modificat acest punct. Dacă mai sunt observații, domnule profesor? Vă rog.

 
   

Domnul Mircea Ifrim:

V-am ruga să scoatem punctul. Vine: "revocarea membrilor Comitetului director, și anume a directorului general adjunct, medical și a directorului economic", să scoatem "director economic", pentru că el nu mai există. Deci, să dispară "director economic" la pct. 2.

 
   

Domnul Constantin Niță:

De acord inițiatorul, da? De acord.

Punctul 2, care devine pct. 10 votat în varianta comisiei, cu modificarea adusă de către comisie în momentul de față.

La pct. 13 din ordonanță comisia nu a avut observații. Dacă aveți dumneavoastră? Nu. Votat în unanimitate.

La pct. 14 dacă aveți observații? Comisia nu a avut. Votat în unanimitate varianta inițiatorului.

La pct. 15, art. 35 comisia a avut amendament la alin. 1 din art. 35.

Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu. Votat varianta comisiei.

La pct. 16, alin. 1 și 3 se vor modifica conform amendamentelor comisiei.

Dacă dumneavoastră aveți observații la aceste amendamente? Nu. Votată varianta comisiei.

La pct. 17 dacă sunt observații? Comisia nu a avut. Votată varianta inițiatorului.

La pct. 18 dacă aveți observații? Nu. Votată varianta inițiatorului.

La pct. 19 dacă aveți observații? Comisia nu a avut. Votat în unanimitate.

La pct. 20 dacă aveți observații? Nu. Votată varianta comisiei.

La pct. 21 dacă aveți observații? Comisia nu a avut. Votat în unanimitate.

La pct. 22 dacă aveți observații? Nu. Votat în unanimitate.

Articolul II. Urmăriți la pagina 25 pct. 17. Dacă sunt observații? Comisia a modificat acest punct. Adoptată varianta comisiei.

Vă rog.

 
     

Domnul Mircea Ifrim:

Avem o modificare.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Vă rog, domnule profesor.

 
   

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

La art. 45 să introducem cuvântul "minim", înainte de "50%": "Beneficiază de o indemnizație minimă de 50% din drepturi". Comisia propune acest lucru.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Este o observație corectă.

La art. I pct. 19, din păcate aici nu s-au făcut modificările, pct. 19 art. 39. La pct. 3 devine pct. 13, în varianta inițiatorului.

Dacă sunt observații? Votat în unanimitate.

La art. I, după pct. 19 se introduce un nou punct, 191. Este vorba de art. 40.

Dacă sunt observații? Nu. Votat în unanimitate.

Punctul 191 devine pct. 192, prin renumerotare și rămâne în varianta inițiatorului.

Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Articolul III. Urmăriți pagina 26, pct. 18, în varianta comisiei.

Dacă aveți observații? Nu. Votată varianta comisiei.

Vom supune proiectul de lege votului final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind organizarea și funcționarea centrelor de permanență pentru asigurarea asistenței medicale în regim de continuitate (amânarea votului final).  

Propunerea legislativă privind organizarea și funcționarea centrelor de permanență pentru asigurarea asistenței medicale în regim de continuitate.

Inițiatorul? Vă rog.

     

Domnul Márton Arpád Francisc:

Procedură.

 
     

Domnul Constantin Niță:

Vă rog.

 
   

Domnul Márton Arpád Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Propunerea mea procedurală ar consta în retrimiterea legii la comisie.

Permiteți-mi să o motivez. Noi salutăm această inițiativă și însăși această idee. Considerăm, totodată, că varianta ieșită de la comisie este mult îmbunătățită față de varianta inițială, însă, această lege nu rezolvă problema finanțării acestor centre.

În art. 7 se vorbește de servicii medicale în pachetul de servicii medicale de bază, prevăzute în normele metodologice de aplicarea a contractului cadru.

În contractul cadru în vigoare pentru anul acesta nu există o prevedere de sursă de finanțare a acestei activități. Mai mult, un medic de familie dacă este arondat, deci dacă pornim de la ideea că sunt cinci medici de familie, va trebui, împreună cu cadrul mediu să asigure cel puțin de patru ori în zilele lucrătoare și în medie de două ori în zilele libere, o permanență de mai mult de 12, respectiv de 24 de ore, în funcție de zilele respective, neprimind nici o sumă de bani în plus pentru o activitate, dincolo de activitatea normală.

Mai mult, din banii pe care-i primește cabinetul său, trebuie să acopere indemnizația primită de cadrul mediu, în mod normal conform tarifului orar.

Eu cunosc situația din județul Covasna. Acolo un medic de familie, care are între 1.500 - 2.000 de persoane asigurate, rămâne cu între 3 și 5 milioane lei, după ce a plătit toate cheltuielile sale. Evident că cei care au sub 1.500 au o sumă și mai mică.

În zonele izolate despre care vorbim, fiind zone rurale, știm că foarte multe dintre persoane, locuitori ai acestor zone, nu sunt asigurați.

Ca atare, medicul de familie va avea un fond și mai mic și din aceasta va trebui să plătească, suma pe care am spus-o, cadrului mediu. Este normal. Practic, medicul va rămâne fără nici o sursă. El, nu numai că nu va primi pentru o activitate în plus, un leu în plus, dar va trebui să plătească din ceea ce are. Și atunci, eu cred că prin această lege nu se rezolvă problema ci, din contră, o agravăm. Pentru că nu vom lăsa fără o permanență acele zone ci, din contră, le vom lăsa fără medici. Că medicii vor pleca și mai repede din aceste zone izolate, din cauza poverii mai mari pe care trebuie să le îndeplinească.

Ca atare, eu vă supun să retrimiteți la comisie, pentru a găsi sursa de finanțare a acestei activități, o sursă de finanțare în plus pentru această activitate.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Din partea inițiatorului v-aș ruga să prezentați, pentru că la dezbateri generale trebuia spusă chestia aceasta, a luat-o înainte domnul deputat. Inițiatorul, vă rog.

 
   

Domnul Ionel Marineci:

Mulțumesc, domnule președinte.

Înainte de a face referire la intervenția colegului meu, aș vrea să adresez mulțumiri comisiei de specialitate pentru profesionalismul și acuratețea tehnicii legislative cu care s-a aplecat asupra acestui proiect de lege. Vreau să mulțumesc, de asemenea, Prefecturii Teleorman, Consiliului județean, Direcției de sănătate publică, Serviciului de ambulanță și celor 15 administrații locale pentru modul cum s-au implicat în aplicarea Ordinului Ministerului Sănătății și Familiei nr. 151/2002, domnule coleg, și cu ocazia aceasta aflați în baza căror norme funcționează în județul Teleorman de mai bine de 1 an aceste centre de permanență. Și, de asemenea, să vă spun că în urma evaluării, după mai bine de 6 luni de funcționare a acestor centre de permanență am să vă prezint situația numai dintr-o lună, din luna ianuarie 2004, când din cele 4.574 de situații înregistrate la centrele de permanență au fost 1.942 de urgențe, reprezentând 50% din solicitări. Din cele 1.942 de urgențe, 1.658 au fost rezolvate în centre de permanență, adică 85% și numai 284 trimise la spital, adică 14%.

Este, dacă vreți, o cifră care ilustrează eficiența centrelor de permanență.

Așa cum vă spuneam, în 2002, prin Ordinul 1.151, Ministerul Sănătății și Familiei a instituit această formă de organizare a acordării asistenței sanitare, în județul Teleorman, experimental și unde funcționează 15 centre de permanență. Aceste centre de permanență noi credem că au fost eficiente în perioada când au funcționat, noi credem că ele constituie forme organizatorice de acordare a asistenței sanitare cu caracter de continuitate, în special în mediul rural. Vreau să vă spun că s-a experimentat și în mediul urban și nu s-au bucurat de succes.

În aceste centre programul medicului de familie asigură asistența medicală 24 de ore zilnic, inclusiv sâmbăta, duminica și sărbătorile legale. În acest mod scade presiunea exercitată asupra camerelor de gardă ale spitalelor. Erau necesare aceste centre pentru că știm foarte bine toți că drumurile județene și comunale îngreunează accesul la asistența medicală. Există, într-adevăr, o insuficientă dotare la cabinetele medicale ale medicilor de familie și vreau să vă spun că în centrele de permanență s-a reușit o dotare minimală și nu în ultimul rând, cred eu, că aceste centre, fără personalitate juridică, au avut un succes deosebit și pentru faptul că în fiecare din aceste centre a funcționat și serviciul de salvare.

Eu vă rog, domnule președinte și stimați colegi, să priviți cu mai multă bunăvoință acest proiect de lege și să-l rog pe domnul coleg să analizeze mai atent propunerea pe care a făcut-o de retrimitere la comisie.

În urma discuției pe care am avut-o cu domnul ministru și cu membrii Comisiei de sănătate, am convenit că este bine ca acest proiect să-și urmeze cursul normal, urmând ca acele chestiuni pe care le-a ridicat domnia sa să fie clarificate începând cu anul 2005.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Comisia, v-aș ruga, raportul.

 
   

Domnul Mircea Ifrim:

Noi am analizat cu toată seriozitatea această propunere legislativă privind funcționarea și organizarea centrelor de permanență.

Aș dori să subliniez că este o necesitate. Mulțumesc colegului de la Comisia de învățământ pentru cele spuse despre Comisia de sănătate. Sper să fie un bun început. Începem să colaborăm după 3 ani mult mai bine, pentru că am fost obstrucționați suficient de Comisia de învățământ în multe probleme. Sperăm că de acum nu va mai fi.

Aș dori să subliniez faptul că aceste centre de permanență sunt o necesitate, ele și funcționează. Noi, în acord cu Ministerul Sănătății am găsit și formula ca să existe posibilități de finanțare în acest sens, așa încât, stimați colegi, eu v-aș ruga să ne aprobați acest proiect de lege care reprezintă un plus pentru asistența medicală a acelor zone în care omul la două noaptea nu poate găsi un medic și uneori este extrem de dramatic acest lucru.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Dacă la dezbateri generale mai dorește cineva? Vă rog.

 
   

Domnul Paul Victor Dobre:

Domnul președinte al comisiei, distinsul profesor Ifrim a făcut o afirmație că respectiva comisie, împreună cu ministerul a găsit soluții de finanțare. Cum? Pentru că aici este discuția. Deci, a fost un proiect pilot la Teleorman, legea nu prevede cu exactitate sursele de finanțare. Atunci despre ce soluție este vorba, că a crea o instituție de acest fel, fără o finanțare clară, poate duce la un eșec. De aceasta poate ar fi bine să fie explicitată această soluție care s-a găsit cu Ministerul Sănătății, sau dacă nu, cred că propunerea de a fi retrimisă la comisie este cea mai corectă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Eu sunt obligat să supun la vot propunerea domnului deputat Marton, după care o să trecem la dezbaterea articolelor.

Cine este pentru retrimiterea la comisie?

Cine este pentru? 10 voturi pentru.

Împotrivă? 23 voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

S-a respins propunerea de retrimitere la comisie.

Domnule președinte, vă rog să dați răspunsul domnului deputat. Domnule ministru, vă rog.

 
   

Domnul George Pavelescu:

Aceste centre de permanență au fost înființate și ele funcționează. În prezent sunt 239 care își desfășoară activitatea și deservesc populația din zonele rurale sau greu accesibile.

Au existat tendințe să fie înființate astfel de centre și în localități urbane, care s-au dovedit a fi neeficiente, întrucât nu erau solicitate.

De regulă un bolnav noaptea se duce la camera de gardă sau la unitatea de primire urgență, dacă există spital.

Ca atare, ele nu mai funcionează în localitățile urbane și funcționează 239 în mediul rural.

Vizavi de sursa de finanțare. Având în vedere această necesitate, cât și faptul că evaluând toate serviciile prestate în centre de permanență, inclusiv sâmbăta și duminica, am ajuns la concluzia că presiunea financiară pe spitale se diminuează. Bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate este proiectat, structurat pe trimestre și pe activități. O asemenea activitate face parte din medicina primară.

Ca atare, la rectificarea bugetară din acest an, avem posibilitatea, din fondurile alocate medicinei spitalicești, să fie transferate fonduri pentru a acoperi serviciile prestate de medicii de familie. Este adevărat ce spune domnul deputat, că neavând o sursă corectă, este foarte greu, pentru că atunci facem o discriminare pozitivă pentru medicii care lucrează în centrele de permanență și una negativă, prin diminuarea valorii punctului pentru cei care nu lucrează în astfel de centre de permanență.

Discutând cu inițiatorii, ieri și în Comisia de sănătate a Camerei Deputaților, am convenit să asigurăm cadrul legal ca această instituție a centrului de permanență să fie aprobată, să intre în vigoare cu data de 1 ianuarie 2005, cu o finanțare separată ca și capitol în fondul național unic al asigurărilor sociale de sănătate.

Viziunea noastră este ca aceste centre de permanență să fie legate într-un sistem integrat cu substațiile și stațiile județene de salvare.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Trecem la dezbaterea legii pe articole.

Titlul legii. Dacă sunt observații? Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

V-aș ruga, domnule președinte și stimați membri ai comisiei, să-mi permiteți să vă propun ca această lege să aibă următoarea formulare: "Propunere legislativă privind organizarea și funcționarea centrelor pentru asistență medicală permanentă". De fapt, acesta este scopul lor, asistență medicală, pentru că este aici o redundanță: "permanentă și în regim de continuitate". Regimul de continuitate sugerează tot ideea de permanență.

De aceea, prin simplificare se poate transmite exact același mesaj ca și cel pe care-l avea anterior propunerea.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Vă rog, domnule profesor.

 
   

Domnul Mircea Ifrim:

Comisia nu este de acord cu această propunere, întrucât propunerea ar schimba conținutul. Este vorba de centrele de permanență pentru asigurarea asistenței medicale. Asistența medicală, vorbind metaforic, se asigură în permanență. Dorim să menținem aceeași formulare și vă rog să ne-o votați.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Sunt obligat să supun la vot propunerea.

Cine este pentru varianta comisiei, pentru că întâi trebuie să votăm varianta comisiei. Vă rog să votați. Cine este pentru varianta comisiei? 37 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Se acceptă varianta comisiei. Votată varianta comisiei.

La titlul Capitolului I dacă sunt observații? Comisia nu a avut. Votată varianta inițială.

La art. 1. Comisia a amendat acest articol. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Articolul 2. De asemenea, comisia a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți? Nu. Votată varianta comisiei.

Comisia propune eliminarea art. 3 și 4. Dacă sunt observații din partea dumneavoastră? Nu sunt. Votată varianta comisiei.

La art. 5. Se propune ca art. 5 să devină art. 3 în variantă modificată.

Dacă sunt observații? Comisia a avut o observație. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Articolul 6 va deveni art. 6, în reformularea comisiei. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Titlul Capitolului II. Dacă sunt observații? Comisia nu a avut observații. Votată varianta inițiatorului.

Comisia propune ca art. 7, 8, 9, 10 și 11 să se elimine. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votată varianta comisiei.

De asemenea, comisia propune introducerea a trei texte noi, respectiv art. 5, cu alin. 1, 2.

Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat art. 5 în varianta comisiei.

Articolul 6. De asemenea, cu alin. a), b), c), d). Dacă sunt observații? Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Articolul 7, cu alin. a), b). Dacă sunt observații? Votată varianta comisiei.

Se propune ca art. 12 să devină art. 8, în reformularea comisiei, cu alin. 1, 2 și 3. Dacă sunt observații? Vă rog. Cred că ar fi bine, domnule ministru, să-l lăsăm pe domnul secretar Leonăchescu, să vedem care sunt observațiile domniei sale și apoi să veniți dumneavoastră.

Vă rog, domnule.

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

La amendamentul nr. 11, care se referă la art. 12, cel care devine art. 8 alin. 1, propun o redactare îmbunătățită. La rândul al doilea: "centre de permanență vor funcționa cu un număr de minimum", în loc de actuala redactare, "cu un număr minim de...".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Comisia de acord? De acord. V-aș ruga să modificăm "minim" cu "minimum".

 
   

Domnul George Pavelescu:

Vă propunem ca numărul minim să fie 3. Din experiența de până acum, avem zone în care nu putem asigura 5 medici și, prin urmare, nu poate funcționa și sunt zone izolate greu accesibile, unde trebuie să funcționeze astfel de centre.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Comisia este de acord? Da.

Dacă dumneavoastră sunteți de acord cu numărul de 3 medici și nu de 5? De acord. Votată varianta adoptată de către inițiator și comisie.

La subpunctele 2 și 3 dacă sunt observații? Nu sunt. Mai aveți și acolo? Vă rog frumos. La care subpunct aveți?

 
   

Domnul George Pavelescu:

Vă propunem 2 să fie eliminat, întrucât medicii din unitățile școlare nu pot intra în relație contractuală cu casa, să presteze servicii, în astfel de centre de permanență. Sunt medici de medicină generală.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Comisia este de acord. Plenul este de acord? Aveți observații? Nu. Votată eliminarea alin. 2.

La alin. 3 dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în varianta comisiei.

Se propune ca art. 13 și 14 să se elimine.

Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu. Votată eliminarea acestor articole.

Articolul 15 va deveni art. 9, cu reformularea comisiei, cu subpunctele 1 și 2.

Dacă sunt observații aici? Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Márton Arpád Francisc:

În ideea de a include cele spuse de la acest microfon în acest proiect de lege, propun ca alin. 2 să fie completat cu următoarea frază: "finanțat din fondul special prevăzut în contractul-cadru pentru acoperirea cheltuielilor asistenței medicale în regim de continuitate".

Deci, plata personalului medical sanitar să se realizeze din această sursă de venit. Va apărea în contractul cadru. Evident voi avea și eu o propunere, ca să scriem în "dispoziții tranzitorii și finale" că "legea intră în vigoare de la 1 ianuarie 2005".

 
   

Domnul Constantin Niță:

De acord cu modificarea? Comisia? Vă rog să vă consultați.

De acord și comisia cu varianta domnului deputat Marton.

Articolul 9 cu alin. 1 și 2.

La alin. 1 dacă sunt observații? Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Alineatul 2. Varianta comisiei, cu modificarea adusă de domnul deputat Marton.

De asemenea, comisia propune eliminarea art. 16 și 17.

Dacă sunt observații? Nu sunt. Votată eliminarea în varianta comisiei.

Articolul 18 va deveni art. 10, în reformularea comisiei. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Articolul 19 se propune eliminarea. Dacă aveți dumneavoastră observații? Nu sunt. Votată eliminarea, în varianta comisiei.

Articolul 20, care devine art. 11 în reformularea comisiei. Dacă aveți observații? Nu Votată reformularea comisiei.

Art.21. Se propune eliminarea. Dacă aveți observații. Nu. Votată eliminarea.

Titlul cap.III. Comisia a modificat denumirea acestui capitol. Dacă sunt observații. Nu aveți. Votată varianta comisiei.

Comisia propune introducerea a două noi texte - art.12 cu lit.a), b), c) și d) și art.13. Dacă aveți observații. Nu. Votată varianta comisiei.

Art.13 cu pct.1 și 2. Dacă aveți observații. Nu. Votată varianta comisiei.

Art.22, 23, și 24. Comisia propune eliminarea. Dacă aveți observații. Nu. Votată varianta comisiei.

Art.25.

Vă rog.

 
   

Domnul Márton Árpád Francisc:

Domnule președinte,

Art.25 s-a propus nemodificat, și sună astfel: "Centrele de permanență înființate până la data intrării în vigoare." Cred că înaintea acestui articol trebuie să arătăm când intră în vigoare această lege. Astfel, să spunem: "Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2005."

Vă rog să observați că art.25 este: "Centrele de permanență înființate până la data intrării în vigoare", art.26 sună: "În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi", iar art.27: "La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă orice alte dispoziții." Deci avem trei articole care ne trimit la data intrării în vigoare.

Sunt de acord să scriem la finalul acestora când intră în vigoare, dar mi se pare corect ca prima dată să enunțăm când intră în vigoare și de atunci să avem cele trei prevederi. Dar eu sunt de acord cu oricare dintre propunerile dumneavoastră de așezare a acestui articol, dar dumneavoastră ați spus de la acest microfon că "Legea va intra în vigoare", și într-adevăr sunt niște prevederi corect formulate - că până atunci se va face așa.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Da, domnule deputat, am înțeles.

Să vedem ce părere are inițiatorul și comisia.

 
   

Domnul Mircea Ifrim:

Considerăm că nu este necesar întrucât este clar, conform Constituției, că la trei zile după publicare intră în vigoare.

Iar în ceea ce privește celelalte termene, Ministerul Sănătății, de comun acord cu noi, va propune niște modificări pentru pct.23 din raport.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Márton Árpád Francisc:

Conform Constituției, orice lege care nu are o prevedere expresă intră în vigoare în momentul publicării ei în Monitorul Oficial, dar nu acest lucru este important. De la acest microfon s-a enunțat că "...va intra în vigoare de la data de 1 ianuarie 2005." Așa am înțeles eu. Poate nu am auzit bine. Și, dacă este așa, să o includem. Nu este nici o problemă. Și, până atunci, avem prevederile care derogă și care ne spun că până la data intrării în vigoare se vor aplica aceste articole.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Atunci, îl rog pe inițiator să reformuleze și să spună exact cum trebuie să arate art.25.

Vă rog.

 
   

Domnul Mircea Ifrim:

Toate aceste discuții nu ar avea loc dacă s-ar fi lăsat să treacă art.25, și să trecem la art.26 care devine art.15, și în acest articol - art.15, de comun acord cu Ministerul Sănătății, Comisia și inițiatorul, am spus nu "în termen de 60" ci: "În termen de 90 de zile de la publicare, Ministerul Sănătății, împreună cu Ministerul Administrației Publice vor elabora norme." Mai departe, pct.27, care devine art.16, va avea următorul text: "Pe data intrării în vigoare a prezentei legi orice dispoziții contrare se abrogă. Legea va intra în vigoare la data de 1.01.2005." Aceste lucruri au fost făcute împreună cu Ministerul Sănătății, cu acordul inițiatorului.

 
   

Domnul Constantin Niță:

De acord cu această variantă? De acord.

Atunci, votăm art.25, care devine art.14, și rămâne nemodificat, în varianta inițiatorului.

Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.26 devine art.15. Dacă sunt observații.

Vă rog.

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Îmi cer iertare pentru intervenție, și vă înțeleg starea de nervozitate, dar poate că este bine să ne ascultați și pe noi.

Aceasta este o chestiune de metodologie. Aici este denumit "Ministerul Administrației Publice și Internelor". Nu mai avem un asemenea minister; avem "Ministerul Administrației și Internelor" și, ca lege generală, oriunde avem așa ceva prezent în lege, să facem corectura și reactualizarea terminologiei oficiale.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Vă rog, domnule ministru.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sugerez și inițiatorului și comisiei să corelăm totuși art.15, din punct de vedere al termenului, cu data intrării în vigoare a legii.

Sigur că textul era valabil în situația în care legea ar fi intrat în vigoare la trei zile de la publicare, dar, în momentul în care am spus că legea intră în vigoare la 1 ianuarie 2005, și acum vin, la art.15, și spun că "în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare", mai stau încă două luni după ce intră legea în vigoare. Or, în perioada aceasta, până la 1 ianuarie 2005, ar trebui ca normele metodologice să fie aprobate, astfel încât legea și normele metodologice să intre în vigoare concomitent, ca să se poată aplica. Astfel, degeaba o adoptăm noi, îi stabilim termenul de intrare în vigoare 1 ianuarie 2005, pentru că legea nu se poate aplica pentru că nu am norme metodologice și mai stau încă 60 de zile. Iar domnul academician profesor Ifrim spunea de 90 de zile.

Vă rog să vă hotărâți: 60 sau 90, dar în cadrul acestui termen de intrare în vigoare a legii - la 1 ianuarie 2005 - să se elaboreze și normele și să fie aprobate, astfel încât la 1 ianuarie să se poate aplica reglementarea.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Observația este corectă.

Vă rog, domnule profesor, să modificați acest articol.

 
   

Domnul Mircea Ifrim:

Domnule ministru, suntem total de acord și vă mulțumim pentru ajutorul de specialitate.

Dorim să fie "...90 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial."

 
   

Domnul Constantin Niță:

Deci: legea va avea "în termen de 90 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial." Este corect.

Deci, art.15 va fi reformulat în această variantă, nu?

Ascultăm o nouă variantă.

Vă rog.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Să eliminăm termenul 60 sau 90 și să spunem: "...până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor elabora..."

 
   

Domnul Constantin Niță:

De acord toată lumea cu această variantă? Vă mulțumesc. Votat în această variantă art.15.

Art.27, care devine art.16. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în varianta comisiei, cu precizarea că legea intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2005. Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Legea o vom supune votului final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.1/2004 privind abrogarea unor dispoziții din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.121/2001 pentru suspendarea temporară a tuturor procedurilor referitoare la adopțiile internaționale (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.1/2004 privind abrogarea unor dispoziții din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.121/2001 pentru suspendarea temporară a tuturor procedurilor referitoare la adopțiile internaționale.

Procedură de urgență.

Rog Comisia juridică, de disciplină și imunități să ne propună timpii pentru dezbatere.

   

Domnul Florin Iordache:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă propun timp total de dezbatere 5 minute, un minut pentru fiecare intervenție.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă.

Abțineri?

Vă mulțumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului.

Titlul legii. Dacă sunt observații.

Vă rog, domnul deputat.

 
   

Domnul Cornel Știrbeț:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Așteptam totuși în primul rând intervenția inițiatorului, respectiv a Guvernului pentru că...

 
   

Domnul Constantin Niță:

Păi, suntem în procedură de urgență!

 
   

Domnul Cornel Știrbeț:

...această ordonanță sau această procedură s-a discutat foarte mult și sunt probleme deosebite.

Ce vreau să remarc este faptul că din 2001 până în prezent Guvernul a suspendat toate adopțiile internaționale, cu excepția celor efectuate de domnul premier Năstase și de domnul Șerban Mihăilescu. Știți că în această perioadă s-au...

 
   

Domnul Constantin Niță:

Domnule coleg, suntem în procedură de urgență. Vă rog, nu faceți declarații politice.

 
   

Domnul Cornel Știrbeț:

Nu facem declarații politice. Este vorba de 1200 de adopții care au fost aprobate...

 
   

Domnul Constantin Niță:

Vă rog, dacă aveți observații la titlul legii.

 
   

Domnul Cornel Știrbeț:

...peste această ordonanță. ca urmare, are o legătură directă.

În consecință, acum văd că Guvernul vine cu o ordonanță de urgență, în ianuarie 2004, care suspendă toate suspendările de fapt și anulează prevederile Ordonanței nr.121, care interzicea de fapt adopțiile internaționale.

Cum rămâne cu această lege care este în vigoare, dacă suspendăm prevederile Ordonanței nr.121?

De ce Guvernul nu a venit acum cu un proiect de lege de modificare a prevederilor vechi? Dacă ele au fost suspendate oficial și cu bună-credință, de ce acum nu așteptăm până când luăm în dezbatere proiectul de lege care am înțeles că se discută în Guvern?

După ce lege funcționăm acum, după aprobarea acestei ordonanțe de urgență?

Eu cred că este necesară respingerea acestei ordonanțe și discutarea ei o dată cu proiectul de lege adus de Guvern.

Mai mult, vreau să precizez că Grupul parlamentar din Camera Deputaților al Partidului Național Liberal are depusă o propunere legislativă pentru reglementarea adopțiilor internaționale, din anul 2001, care nu a fost luată în discuție, și bănuiesc că are aceeași soartă ca și Codul penal, ca și Codul de procedură penală, ca și celelalte acte normative. Se va discuta după ce se adoptă propunerile Guvernului. Este o procedură care nu este de admis, și nu cred că este constituțională o astfel de luare în discuție a proiectelor inițiate de Opoziție.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Este în regulă.

La titlul legii dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Articolul unic. V-aș ruga să urmăriți pct.1 din raport, varianta comisiei. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

La titlul ordonanței de urgență dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.I. Dacă aveți observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.II. V-aș ruga să urmăriți pag.3, pct.2.

Vă rog, domnule ministru.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Art.II, așa cum a fost promovat de către Guvern și cum a fost adoptat și de Senat, avea menirea să reglementeze situația cererilor care erau în curs de soluționare. Comisia a modificat acest text însă, din păcate, nu dă o soluție care să fie în concordanță cu normele de tehnică legislativă.

Art.50 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă prevede următorul lucru: "Dispozițiile tranzitorii cuprind măsuri ce se instituie cu privire la derularea raporturilor juridice născute în temeiul vechii reglementări, care urmează să fie înlocuită de noul act normativ."

Deci, prin noul act normativ, noi abrogăm toate textele privitoare la procedura specială referitoare la adopții și, în mod firesc, trebuia să arătăm ce se întâmplă cu cererile care deja sunt într-o procedură ce a fost declanșată. iar soluția nu poate fi decât una singură: aceea ca ele să-și continue pe mai departe cursul - fiind un număr de cereri destul de redus, astfel încât să se încheie în mod firesc tot acest sistem.

vă propunem, domnule președinte, să se mențină textul art.II în formularea adoptată de Senat, care de altfel reprezintă forma promovată de către Guvern.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Comisia, vă rog.

 
   

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte,

Nu vorbesc în numele Comisiei, ci vorbesc în nume personal.

Trebuie să decidem aici.

La prima vedere, domnul ministru, pe subterfugiul legislativ, are dreptate: orice act normativ care modifică sau completează trebuie să reglementeze și situațiile tranzitorii, este o chestiune firească. Vreau să spun doar că și soluția avută în vedere de Comisia juridică, de disciplină și imunități este o soluție care poate fi acceptată.

Îi amintesc domnului ministru că, prima dată, ordonanța care a sistat adopțiile internaționale și a prevăzut un moratoriu nu avea nici o excepție, spunând: "Se sistează sau se suspendă toate adopțiile internaționale până la o dată ulterioară, ce va viza elaborarea pachetului legislativ cu privire la adopții." După aceea a venit o altă ordonanță care a instituit o procedură derogatorie. Deci acest lucru a fost posibil și înainte, și acest lucru se dorește și acum.

Acum, prin această ordonanță, până când vine pachetul cu privire la adopții, s-a dorit să suspendăm toate cererile de adopții, indiferent dacă se află sau nu pe rolul instanțelor judecătorești.

Guvernul ne propune, spunând așa: "...cele care se află pe rol, cele care vizează situația unor familii care sunt în procedura de adopție și au cetățenia română - unul dintre soți sau amândoi - să continue aceste proceduri potrivit ordonanțelor în vigoare." Aceasta este poziția Guvernului.

Poziția Comisiei a fost: se suspendă absolut orice demers în acest moment; practic, se îngheață până când vine noua lege.

Care a fost ideea comisiei la data dezbaterii, și dumneavoastră veți aprecia dacă am judecat corect sau nu: am spus că tocmai aceste adopții care se află pe rol acum au făcut obiectul scandalului internațional și, acum, ar fi nefiresc ca tocmai acestora care ne-au pus probleme în plan internațional să le dăm drumul și să suspendăm. Ce să suspendăm? Pe celelalte, până când vine legea adopțiilor.

Oricum, din câte suntem informați, acest pachet de legi cu privire la adopții este la Comisia juridică, de disciplină și imunități din Senat.

Soluția Comisiei a fost: suspendăm absolut toate procedurile, pentru a curma orice dezbatere și a lăsa orice urmă de suspiciune că cineva are vreun interes în promovarea adopțiilor.

Mai durează maximum o lună, și sperăm ca Guvernul, împreună cu majoritatea parlamentară din Senat să promoveze cât mai repede pachetul legislativ și, când va veni și va fi adoptat și de Cameră, în noul cadrul instituțional se vor derula toate procedurile legate de adopții.

Evident, rămâne la dispoziția dumneavoastră să decideți: ori varianta Guvernului, care lasă în desfășurare o anumită parte din adopțiile internaționale, ori varianta Comisiei, care spune: nimic, totul se oprește aici, tocmai pentru a evita abuzurile.

Eu, personal, susțin punctul de vedere al Comisiei, pe care l-am împărtășit, dar decizia vă aparține evident dumneavoastră.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă supun atenției punctul de vedere al Guvernului.

A fost un amendament la Comisie care s-a votat, așa este democratic, dar eu vă propun dumneavoastră să votăm punctul de vedere al Guvernului.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Vă rog.

 
   

Domnul Cornel Știrbeț:

Domnule președinte,

Nu știu în numele cui vorbește domnul secretar al Comisiei acum. Văd că reprezintă Comisia, dar de fapt susține punctul de vedere al Guvernului!

Sigur că procedura normală și firească ar fi ca domnia sa să susțină punctul de vedere al Comisiei, nu punctul de vedere al Guvernului, mai ales că s-a votat democratic, așa cum spune și așa cum în mod foarte frecvent se susține aici: că punctul de vedere al Comisiei de fapt este regula generală și numai prin excepție se adoptă altă soluție propusă de noi sau propusă de altcineva. Deci, nu văd cum, acum, reprezentantul Comisiei vine și susține punctul de vedere al Guvernului.

Mai mult, cred că dacă s-ar adopta punctul de vedere al Guvernului, s-ar confirma teza că pentru acești copii s-au obținut niște sume de bani sau niște foloase care trebuie să se ducă așa ca să nu se rezolve problema în momentul în care se suspendă prevederile Ordonanței nr.121.

Deci, vă rog să fiți de acord ca această soluție a Comisiei să fie adoptată de plenul Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Stimați colegi,

Intrăm la vot. Nu are rost să ne pierdem timpul în dezbateri sterile.

Deci sunt două opțiuni: opțiunea Guvernului și opțiunea Comisiei.

Sunt obligat, conform Regulamentului, să supun la vot opțiunea Comisiei.

Cine este pentru varianta Comisiei? Vă rog să numărați. 18 pentru.

Împotrivă? 37 împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Varianta Comisiei a căzut.

Supun aprobării varianta Guvernului.

Cine este pentru? 37 pentru.

Împotrivă? 18 împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Votată varianta Guvernului.

Vă mulțumesc.

Proiectul de lege va fi votat în ședința de săptămâna viitoare.

 
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.64/2003 pentru stabilirea unor măsuri privind înființarea, organizarea, reorganizarea sau funcționarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administrației publice centrale și a unor instituții publice (retrimis comisiei).  

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.64/2003 pentru stabilirea unor măsuri privind înființarea, organizarea, reorganizarea sau funcționarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administrației publice centrale și a unor instituții publice.

Ne aflăm în procedură de urgență.

Vă rog să precizați timpii necesari.

   

Domnul Radu Liviu Bara:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere că această ordonanță de urgență a fost retrimisă Comisiei de două ori, eu propun câte un minut pentru fiecare articol și cinci minute pentru întreaga ordonanță.

Aș vrea foarte pe scurt să arăt că proiectul de lege a fost retrimis comisiei și rediscutat și în data de 8 martie și în data de 27 martie, iar Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, prin raportul și amendamentele admise, propune plenului Camerei Deputaților discutarea în plen și menținerea avizului favorabil pentru raportul prezentat în ultima variantă, în 18 martie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Vă rog, domnule ministru.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aș vrea să reamintesc plenului Camerei Deputaților că, la o ședință anterioară, acest proiect de lege, la propunerea domnului deputat Lucian Bolcaș, a fost retrimis comisiei pentru a se avea în vedere noile modificări care au intervenit în structura și componența Guvernului, ca urmare a adoptării de către Parlament a hotărârii nr.5 din 10 martie și, în temeiul acestei hotărâri, Guvernul a adoptat Ordonanța de urgență a Guvernului nr.11 pentru punerea în aplicare a ei, cu privire la modificările în componența și structura Guvernului.

Această ordonanță a fost transmisă plenului Camerei Deputaților, care a înaintat-o la Comisie și, deci, în momentul de față ar trebui ca la comisie să fie puse de acord, pentru că Ordonanța nr.11 aduce o serie de modificări Ordonanței nr.64, se abrogă niște texte, se modifică unele texte și, deci, vă propun ca proiectul să fie restituit la comisie, pentru a se veni cu reglementarea necesară potrivit noii Ordonanțe.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Supun votului dumneavoastră această propunere.

Cine este pentru retrimiterea la comisie? Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă.

Abțineri?

Vă mulțumesc.

Se retrimite la comisie acest proiect de lege.

 
Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.586/2002 pentru modificarea art.1 lit.c) din Ordonanța Guvernului nr.105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive entice (amânarea dezbaterii).  

Ultimul punct pe ordinea de zi de astăzi.

Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.586/2002 pentru modificarea art.1 lit.c) din Ordonanța Guvernului nr.105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice.

Comisia pentru muncă și protecție socială dacă este aici.

Inițiatorul dacă este aici. Nu este.

Atunci, vă propun să o amânăm dacă nu este nimeni aici.

Comisia există? Dar nu este inițiatorul.

V-aș propune să amânăm și acest proiect pentru săptămâna viitoare. De acord?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Stimați colegi,

Închidem ședința, ordinea de zi fiind încheiată.

Programul îl cunoașteți.

Ne vedem miercurea viitoare, la ora 10,00, în plen.

Sigur că astăzi și mâine veți lucra în comisii sau în teritoriu, conform programului.

Deci, ne vedem miercurea viitoare la ora 10,00 în plen, cu votul final la ora 11,00.

Vă doresc sărbători fericite! Un Paște fericit!

   

Ședința s-a încheiat la ora 12,25.

 
       

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti sâmbătă, 27 noiembrie 2021, 22:09
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro