Grigore Emil Rădulescu
Grigore Emil Rădulescu
Ședința Camerei Deputaților din 6 aprilie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.47/15-04-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 06-04-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 6 aprilie 2004

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.21 Emil Grigore Rădulescu - prezentarea unei analize realizate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă;

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Emil Grigore Rădulescu:

În ultima perioadă de timp, sectorul privat din România s-a transformat în cel mai mare generator de șomeri. La nivelul întregii țări, în mai mult de jumătate din județe, șomajul a crescut în februarie, comparativ cu ianuarie. O analiză a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) arată că aceste majorări ale numărului persoanelor fără serviciu sunt determinate de: "disponibilizări colective și curente de personal, dar și de înscrierile în șomaj pentru solicitarea adeverinței necesare la obținerea venitului minim garantat".

Nivelul cel mai mare de șomeri se află în Hunedoara (13,4%), iar cel mai mic în Bihor (7%). În țară, 11 județe au o rată a șomajului peste 10%: Hunedoara, Galați, Olt, Ialomița, Caraș-Severin, Vaslui, Botoșani, Teleorman, Mehedinți, Brașov și Prahova. Aceste județe sunt caracterizate fie de activități preponderent agricole, afectate de șomaj în lunile de iarnă, fie de restructurări ale diverselor sectoare de activitate. Sud-vestul și nord-estul țării sunt afectate de cea mai mare rată a șomajului, la polul opus aflându-se zona de nord-vest.

În februarie, au intrat în evidența ANOFM 118.793 persoane, din care 77.166 sunt "înscrieri noi" (32.584 și-au pierdut locul de muncă, 5.120 sunt proaspăt absolvenți, iar peste. 32.000 sunt șomeri neindemnizați), iar 41.627 sunt "reactualizări" de cereri de locuri de muncă și "reactivări" de drepturi.

Cea mai mare parte a șomerilor o reprezintă persoanele cu studii primare, gimnaziale și profesionale (75%), 20,8% cu studii medii, iar circa 4% cu studii superioare. În rândul tinerilor, șomajul se situează la 20,3%.

Se constată că sectorul privat a fost cel care a "furnizat" cel mai mare număr de șomeri. Per total, din cei 701.431 de oameni fără serviciu, 401.836 provin din sectorul privat. Cei mai mulți disponibilizați sunt constructori și montatori de structuri metalice, muncitori necalificați din industria prelucrătoare și mecanici, montatori și reparatori de mașini agricole industriale.

Pentru cei peste 700.000 de șomeri, statul cheltuiește mai mult de 2.500 de miliarde de lei din bugetul asigurărilor pentru șomaj.

Analiza efectuată de ANOFM arată că, în loc să fie principalul generator de locuri de muncă, sectorul privat a ajuns să fie generator de șomeri, în condițiile în care mai bine de jumătate dintre cei fără serviciu provin de la firmele particulare. Mai mult, nici privatizarea unor mari societăți nu a rezolvat problema șomajului, ci dimpotrivă. În județele unde s-au vîndut unele unități importante, cu ani în urmă chiar, nu numai că șomajul nu a scăzut după privatizare, dar nici după o lungă perioadă de timp lucrurile nu s-au redresat și nu s-au creat noi posturi.

Galațiul este un exemplu în acest sens. La mai bine de 2 ani de la vânzarea Sidexului, rata șomajului este în continuă creștere.

Motivele pentru care sectorul privat a ajuns să disponibilizeze personal, în loc să fie creator de forță de muncă, au fost punctate în repetate rânduri de către oamenii de afaceri. Una dintre cauze o constituie fiscalitatea, care anulează orice urmă de profit pentru societățile mici și mijlocii și nu le dă posibilitatea de a se mai extinde. Apoi, fiscalitatea aplicată mâinii de lucru este restrictivă. La fiecare salariu plătit unui angajat, o sumă aproape egală ajunge la stat sub formă de taxe și impozite.

Consiliul Investitorilor Străini a atras atenția că: "Anumite clauze din Codul Muncii sunt restrictive și neadecvate principiilor economiei de piață".

Toate aceste probleme trebuie să fie analizate, clarificate și rezolvate de către Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti sâmbătă, 4 decembrie 2021, 18:50
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro